Nunta in cer

Hasnas, resemnat, se recasatoreste in scopul declarat de a avea urmasi, iar scriitorul Mavrodin refuza perpetuarea pentru a-si pastra creatia artistica. Fiecare dintre cei doi isi povesteste experienta erotica celuilalt, astfel fiecare dintre ei este, pe rand, personaj-narator, iar din punct de vedere cronologic intamplarile sunt inversate. Subiectul romanului este plasat in Bucurestiul de alta data. Andrei Mavrodin si Barbu Hasnas se aflau la o cabana ca sa mearga la vanatoare in dimineata urmatoare, gazda urmand sa le fie calauza. Peste noapte, prin memorie involuntara, ei isi reamintesc si isi relateaza reciproc povestea de iubire care, pentru fiecare in parte, fusese unica si irepetabila. Primul prsonaj-narator este Andrei Mavrodin, care ii destainuie lui Hasnas, conceptia sa despre iubire, cand credea ca “nici un barbat nu s-ar sacrifica pentru un amor”, dar, dupa ce se indrgosteste, considera ca “e un destin...care decide, fara stirea si in absenta noastra, pentru o viata intreaga”. O intalneste pe Ileana in casa unui prieten arhitect. Ca si Allan, Mavrodin este un personaj ludic si analitic, dornic de a-si examina cu minutiozitate starile, trece in revista toate detaliile acelei dupa-amieze, cand, nimic nu prevestea viitoare relatie erotica. Atunci cand ii fusese prezentat Ilenei, lui Mavrodin nu i s-a parut “prea frumoasa”,cu “fruntea inalta si tamplele usor arcuite”, parul de un castaniu stins o facea sa para “mai severa”. Desi el se astepta ca ea sa-l intrebe despre cartile lui, mai laes despre un roman de un mare succes intitulat “Tineretea Magdalenei”, Ileana “nu citise nimic din tot ce publicasem”. Intre cei doi ia nastere o iubire profunda, careia nu i se pot impotrivi. Ileana ii marturiseste ca abia se vindecase de ”o mare, unica dragoste”, ca nu va mai iubi, dar Mavrodin nu poate sa afle amanunte despre marea ei iubire “nici cine a fost iubitul ei, daca mai traieste, daca l-a mai intalnit”. Singurul lucru care il descopera este faptul ca Ileana traise patru ani la Berlin, timp in care nu venise niciodata in tara. Cei doi indragostiti se muta impreuna acasa la Mavrodin si el are puterea sa reinceapa sa scrie. Febra creatiei pune stapanire pe scriitorul din el, iar Ileana il simte instrainat. O intrebare stranie il surprinde pe Andrei, atunci cand Ileana vrea sa stie daca si-ar mai dori un copil. Firea lui de artist respinge viata casnica, incat el considera ca “artistil era blestemat sa ramana singur, fara urmasi...”, insa Ileana isi doreste un fiu de la el, intrucat ea este “ o simpla femeie ”. Mavrodin considera ca aparitia unui copil ar putea interveni in iubirea lor,

pentru care un unchi ii trimitea lunar o bursa modesta. Intr-o zi zarid-o intamplator stand de vorba cu un tanar. Plecand in vacanta in Italia. simte nevoia sa-i destainuiasca acestuia propria poveste de dragoste intamplata mai demult. marturisind: “Mi-e frica sa nu mor singura”. El incearca sa afle mai multe despre treutul ei. Impresionat de experienta de iubire a lui Mavrodin. fiind decorat de doua ori pentru merite . desi ea ii spune ca e fratele ei. se grabeste sa-l termine. Andrei Mavrodin hotaraste sa scrie poveste de iubire intr-un nou roman. Fiind pasionat de cariera de ofiter. fara insa sa-i spuna motivul. intrucat izbucnise primul razboi mondial. Femeia amana. meniti sa crestem si sa murim impreuna”. Andrei continua sa scrie la romanul inceput. Intorsi la Bucuresti. pe care-l intitulase “Nunta in cer’’. Tristetea Ilenei este din ce in ce mai evidenta. Banuind ca ea se duce la doctor sa faca o intrerupere de sarcina. ce-i ajungea “exact cat sa-mi duc zilele”. Barbu Hasnas. tanarul Hasnas se inroleaza voluntar impreuna cu alti studenti romani din Franta. dar colindatorii veniti cu prilejul sarbatorilor de iarna ii accentueaza Ilenei tristetea si deprimarea. Dupa niste cursuri militare.. Intr-o zi. intrucat poate o sa-l inspire intr-un viitor roman. Mavrodin afla ca ea mai fusese la Venetia si o simte tulburata.neroditoare”. ii descrie insomniile si deznadejdea de care suferise ingrozitor dupa ce fusese parasit de femeia iubita. ii multumea pentru fericirea pe care o traise alaturi de el si ii marturisea ca “ii era peste putinta sa suporte dragostea noastra. dar Ileana nu a aparut. chinuita de amintirile ce continua sa ramana pentru el o taina de nedezlegat. amplificand dorinta de a avea un copil. Ca personaj-narator. se duce pe front ca sublocotenent. Gandindu-se ca poate romanul inceput pe cand erau impreuna ar putea s-o determine sa dea un semn de viata. intors din oras Mavrodin gaseste un plic de la Ileana prin care il anunta ca plecase definitiv. asa cum era. se hotaraste sa se insoare cu ea. Hasnas isi incepe povestea din vremea cand era student de 24 de ani si urma studii de inginerie in Franta. cu “vreo opt-noua ani” inainte. In scrisoare il roaga sa n-o caute. barbatul o suspecteaza ca-l insala. nu a trimis nicio veste.. fara motiv intocmirea formelor de casatorie. Ileana il anunta ca se va interna intr-o clinica. Mavrodin ii relateaza in continuare lui Hasnas incercarile lui disperate de a afla unde plecase Ileana. dar Ileana ii spune ca trecutul nu exista pentru ea. creati unul pentru altul. in schimb il impulsioneaza sa-si termine romanul inceput. Mavrodin devine suspicios si.despartind astfel perechea “desavarsita.

aceasta ii spuse ca a doua zi sosise si matusa ei. o da in grija unui prieten care lucra acolo. iar peste o saptamana. Fara sa constientizeaza. dupa ce ii pusese bagajele in trasura incepuse sa o sarute. care. Hasnas o ajuta pe Lena sa coboare in gara de destinatie. ca arta. se plimba prin piata San Marco discutand despre experienta amoroasa a barbatului. Hasnas o intalneste peste cateva zile in vagonul-restaurant al trenului care mergea la Milano. La inceput atitudinea lui fusese obisnuita. intr-adevar. Intorsi la Bucuresti. Hasnas este uneori exasperat de casatoria sufocanta. nu se indragostise niciodata. incurcat si timid. Hasnas se trezeste ca. alteori este melancolic. dar nu putea deveni mondena. deoarece matusa ei ramasese pe peronul garii. desi cunoscuse “destule femei”. Peste o luna s-au casatorit la Paris. intreband-o ce s-a intamplat dupa ce o lasase in gara. cand constatase uimit ca “fusese. afla de la acesta ca fetita fusese preluata de un ofiter. La cei 30 de ani ai sai avea o avere. . in care se arunca fara teama. ceea ce face ca Lena sa-l compare cu Don Juan. Intro noapte prietena lui ii prezinta pe Lena. nu-i placeau vizitele. renuntase la multe preocupari care-i placusera inainte. ca apa. o bogata experienta de viata. scenele de gelozie se dezlantuie intre cei doi. ca lumina”. iar el ii marturiseste ca “n-am iubit niciodata”. Hasnas isi mosteneste unchiul si devine om bogat. Desi era constient ca Lena ii era necesara “ca aerul. si Hasnas afla ca nimeni dintre cei prezenti nu pare sa stie nimic altceva despre ea. Hasnas ii evoca lui Mavrodin scena petrecuta la hotel in aceeasi seara. intr-o seara o intreaba brusc: “Nu e asa ca vrei sa fii sotia mea?”.deosebite in lupta. Lena ii acordase in gluma. care spusese ca e varul ei. nu se putea acomoda cu snobismul societatii bucurestene. Hasnas o recunoaste pe fetita din tren si. care striga disperata. negand ca ar fi luat-o un var imbracat in uniforma de ofiter. Peste cateva zile. Tanara este cu totul aparte fata de celelalte femei. vechile relatii ale lui Hasnas devenind motive de cearta. Femeia se schimbase si ea dupa casatorie. In anul 1917 tanarul ofiter se afla intr-un tren foarte aglomerat. simtea cum “o nelamurita fericire incepea sa ma cuprinda” si se surprinde declarand: “Cred ca m-am indragostit cu adevarat”. Coboara impreuna la Venetia. dar in ziua urmatoare. deoarece era orfan si “nu ma legau prea multe lucruri de viata”. el era total schimbat. muzica. orgolioasa si nepasatoare fata de tanara pe care o sedusese. fecioara”.cinci zile ca se indragosteasca de ea. marturiseste Hasnas. avand ca martori un cerc restrans de prieteni. simtind iubirea ca pe o boala. care se pusese brusc in miscare si este impresionat de o fetita de vreo 15 ani.

cateva intamplari minore strica din nou echilibrul casatoriei. dupa cum ii marturisea acum lui Mavrodin. ea este cea care desface legatura. Hasnas crede ca despartirea se produsese numai pentru ca ea nu voia “sa aiba copii”. Barbu Hasnas voise copii. . se indragostise pe viata. ca ii multumeste pentru fericirea pe care i-a daruit-o in acesti trei ani. Gazda.Dupa aniversarea celui de-al treilea an de casatorie. Mergand “tacuti” si “ganditori”. Hasnas regreta ca a lasat “sa treaca atat timp”. prin confesiune. cele doua concepte opuse ale eroilor se intalnesc in aceeasi iubire posesiva si patimasa fata de aceeasi femeie de care. prin care ii spunea ca in noaptea aceea va dormi la matusa ei. fiecare dintre ei. dar femeia ramane inflexibila. ca intensitatea unei asemenea iubiri este un miracol de care omul isi da seama prea tarziu. iar ei marturisesc cu glas tremurat ca au stat de vorba toata noaptea si au povestit “fiecare dragostele din tinerete”. Se recasatorise. disparand definitiv din viata lor si inchizandu-se enigmatic in sine. “as fi simtit ca am pentru cine trai”. Lena nu este deloc incantata de ideea de a avea un copil si intre cei doi soti se instaleaza o atmosfera tensionanta. dar este convins ca “nu te intalnesti cu o asemenea dragoste decat o singura data in viata”. starile si sentimentele de dragoste . avand aspiratii spirituale. ca a doua zi il va vizita un avocat. ce parea solid. caci. Intr-o zi se surprinde spunandu-i Lenei: “Ma gandeama ca ar fi timpul sa avem un copil. Incercase sa se intereseze de Lena. Suferinta lui Hasnas fusese de neinchipuit si timpul nu-i ameliorase disperarea. El incearca o impacare. dar nimeni nu mai stia nimic despre ea. de fiecare data. Timpul are aici doua valente: una obiectiva – aceea in care s-au manifestat sentimentele de iubire in mod direct si una subiectiva – aceea care evoca aceste sentimente: “nu mai era o amintire a dragostei. scriitorul. care venise sa-i trezeasca este uimita ca nu dormisera deloc. iar Andrei Mavrodin. Lena pleaca de acasa si Hasnas primeste o scrisoare. ca. Mavrodin intreaba deodata cu glasul sugrumat de emotie: “Crezi ca Ileana mai traieste?” si amandoi simt ca nu. intocmai dupa cum pot spune ca imi amintesc ca ma numesc Barbu Hasnas”. Totusi. ii refuza dorinta ei simpla si umana de a avea copii. Analizandu-si starea de deznadesde de care era dominat. De fiecare data femeia gaseste forta interioara de impotrivire. se izolase complet. daca ar fi avut un copil din primul an de casatorie. Ideea iubirii profunde este privita din prisma celor doi eroi care-si rememoreaza. avea doi baieti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful