P. 1
27347742 Analize Medicale de Laborator Imunologie[1]

27347742 Analize Medicale de Laborator Imunologie[1]

|Views: 1,166|Likes:
Published by Constantin Apetrei

More info:

Published by: Constantin Apetrei on May 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

Sections

Analize medicale de laborator IMUNOLOGIE

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ag HBe Ag HBs alfa -Fetoproteina - test cantitativ alfa 1 Antitrispina alfa 1- microglobulina in urina Anti - HBs Anti - TG Anti - TPO Anti HAV IgM Anti HBc IgM Anti HBc total Anti HBe Anti HBs Anti HCV Anti HIV 1 2 Anti-HBc Antigen carcinoembrionar Antigen carcinoembrionar CEA Apolipoproteina A 1 Apolipoproteina A1 Apolipoproteina B ASLO B CrossLaps Beta-hCG beta2 Microglobulina - test cantitativ CA 125 CA 15-3 CA 19-9 CA 72-4 (neo stomac) Citomegalovirus Ig M Citomegalovirus IgG Complement seric C3 - test cantitativ Complement seric C4 test cantitativ Complexe imune circulante Cortisol Crioglobuline
1

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Cyfra 21-1 (neo pulmonar) Depistare Anti Chlamydii IgA Depistare Anti Chlamydii IgG - test serologic Depistare Anti Chlamydii IgM - test serologic Depistare Anti Toxo IgG - test serologic Depistare Anti Toxo IgM - test serologic Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG DHEA-S Digoxin Estradiol - test cantitativ Factor reumatoid Factor Rh Feritina Folate Free PSA - test cantitativ FSH - test cantitativ FT3 - test cantitativ FT4 - test cantitativ Grupa sanguina h CG Haptoglobina - test cantitativ Herpes simplex HIV Ag Imumograma Ig A Imunoglobulina A (sange) Imunoglobulina Ig E - test cantitativ Imunograma Ig G Imunograma Ig M Insulina LH - test cantitativ Mioglobina - test cantitativ N-Mid Osteocalcin NSE (neo pulmon) ProBNP Progesteron - test cantitativ Prolactina - test cantitativ Proteina C reactiva PSA - TOTAL
2

• • • • • • • • • • • • • • •

PTH RPR Rubeola - Anticorpi IgG Rubeola - Anticorpi IgM Testosteron - test cantitativ Tireoglobulina (TG) TPHA - test de confirmare Transferina Troponina T - test cantitativ TSH TT3 - test cantitativ TT4 - test cantitativ Ureaplasma Urealytycum VDRL Vitamina B12

Ag HBe

Ag HBe
Ag HBe marker de replicare virala cand replicarea virala scade Ag Hbe dispare si se detecteaza Anti Hbe.

AgHBe se evidentiaza inca din perioada de incubatie, imediat dupa aparitia AgHBs. Dispare in convalescenta cu aparitia anti Hbe. Detectarea lui indica infectivitatea persoanei. Informatii generale AgHBe este codificat de aceeasi secventa de ADN ca si AgHBc, dar transcriptia lui incepe mai devreme. Prezenta AgHBe este indicatorul cel mai concret al replicarii virale si deci al infectiozitatii serului. La purtatorii cronici de AgHBs, investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare a celor care vin in contact cu acesti indivizi. AgHBe apare in decurs de o saptamana de la aparitia AgHBs si in cazurile acute dispare inaintea acestuia. De obicei remanenta lui in ser este de 3-6 saptamani2;4. Disparitia AgHBe in hepatita acuta se asociaza in mod obisnuit cu un declin al valorilor transaminazelor si inceputul etapei de vindecare3. Cu cateva exceptii, AgHBe este prezent doar la persoane care prezinta in ser ADN VHB si este utilizat ca alternativa la determinarea ADN VHB. Persistenta lui mai mult de 20 de saptamani sugereaza evolutia spre starea de purtator cronic si, posibil, spre hepatita cronica. Prezenta lui la mamele cu AgHBs pozitiv, indica o probabilitate de 90% ca nou-nascutul sa dobandeasca infectia cu VHB. Sunt posibile absenta AgHBe si prezenta ADN VHB la pacientii infectati cu un mutant al VHB care nu sintetizeazã AgHBe4. Recomandari pentru determinarea AgHBe • investigarea gradului de infectiozitate;
3

• monitorizarea hepatitei B acute si cronice; • evaluarea succesului terapiei antivirale2;3. Pregatire pacient - à jeun (pe nemancate)1. Specimen recoltat - sange venos1. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C1. Volum proba - minim 0.5 mL ser1 Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat bacterian1. Stabilitate proba - serul este stabil 7 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C1. NOTA : Serul nu se lasa la temperatura camerei, deoarece AgHBe este termolabil1. Evitati decongelarea/recongelarea1. Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)1. Valori de referinta – AgHBe negativ1. Limite si interferente – AgHBe nu poate fi detectat la pacientii infectati cu un mutant al VHB, care nu sintetizeazã AgHBe4. • Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: -tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare; -titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; -anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic Ag HBs

Definitie
Evidentierea antigenului de suprafata al virusului hepatic de tip B.

Semnificatie clinica
Prezenta AgHBs in serul/plasma umana este marker de infectie cu virusul hepatitei B. Ag HBs este primul marker de infectie care apare cu cateva zile sau saptamani innainte de aparitia simptomelor clinice. Detectia AgHBs se face in scop diagnostic si de monitorizare a persoanelor infectate cu HVB , pentru evitarea transmiterii acestuia.prin sange sau derivate de sange. Determinarea AgHBs este factor de monitorizare a evolutie bolii la pacientii cu HVB acuta sau cronica . virusul, pot sa nu prezinte nici un fel de simptome (pana la 40% din cei infectati) fiind descoperiti intamplator cu ocazia testarii pentru donarea de sange ca fiind purtatori; sau pot prezenta simptome asemanatoare unei gripe
4

Multe persoane care au contactat recent: pierderea apetitului alimentar, oboseala (care persista de saptamani), dureri musculare sau articulare, greturi, varsaturi,dureri abdominale sau in zona ficatului, diaree, eruptie cutanata, febra moderata, urina inchisa la culoare, scaune decolorate, icter (coloratia galbena a pielii si ochilor); Simptomele pot aparea intr-un interval de 25-180 de zile dupa expunerea la virus Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Ag HBsNEGATIV
alfa -Fetoproteina - test cantitativ

Definitie
Alfa-fetoproteina este o proteina de origine fetala care se sintetizeaza in ficat si celulele gastrointestinale si trece transplacentar in sangele matern.
AFP se detecteaza in plasma embrionului de 4 saptamani si creste rapid in primul trimestru de sarcina. Cantitati mici de AFP (500ng/ml) strabat placenta si se gasesc in serul matern.

Ce indica acest test
Prezenta alfa-fetoproteinei in serul mamei detecteaza, daca nivelul ei este crescut peste limitele normalului, un risc crescut pentru gemelaritate, defecte deschise ale tubului neural fetal (de ex., anencefalia sau spina bifida), atrezia intestinala, hepatita, nefroza. La adult nivelul Alfa –fetoproteinei este folosit ca markar tumoral. Valori ridicate pot indica stari patologice:seminom testicular, carcinom hepatic. Nivelul ridicat de AFP nu se asociaza intotdeauna cu malignitatea. Cantitati de AFP mari se pot intalni si in cazul unor stari patologice de hepatita virala, hepatita cronica, ciroza. Practicat intre a 15-a si a 20-a saptamana de sarcina testul prenatal pentru alfa fetoproteina din serul matern indica, atunci cand se inregistreaza o scadere marcata, risc crescut pentru nasterea unui copil cu sindrom Down, trisomia 13 sau alte aneuploidii. Trebuie avut in vedere faptul ca exista si alte cauze de scadere a nivelului alfa-fetoproteinei.

Cand trebuie facut acest test
Se recomanda practicarea testului alfa-fetoproteinei in sangele matern la persoanele cu varsta mai mare de 35 de ani, celor care au nascut si alti copii cu defecte ale tubului neural sau cu cromozomopatii diverse, precum si femeilor, care au fost expuse la radiatii, la diferite substante chimice sau la medicamente cu "reputatie" teratogena. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM alfa -Fetoproteina - test cantitativ <=5.8 F. gravide 14 sapt: <23.2; F. gravide 15-19 sapt: 25.6-45.5IU/ml 5

dar deficitul alfa1-antitripsinei accelereaza procesul si produce emfizem pulmonar. Desi se numeste antitripsina.00 . Sinteza hepatica a alfa1-antitripsinei creste de 4 ori în reactia inflamatorie. cu sfârsit letal la 50. Heterozigotii MZ si MS au niveluri intermediare serice de alfa AT (de exemplu. Modul exact în care deficienta de antitripsina produce emfizem este neclar. si un nivel seric de alfa AT peste 2. deoarece statusul de heterozigot este foarte frecvent. colagenaza).a patra de viata.test cantitativ0. iar tesutul pulmonar este lezat. în reactia inflamatorie pulmonara cronica.alfa -Fetoproteina .22IU/ml alfa -Fetoproteina . Prin tehnicile cu gel acid de amidon si imunoelectroforeza a fost posibila identificarea genetica a tipurilor de inhibitori de proteaza. deci. în special la fumatori. Nivelul seric de alfa AT este fie scazut. Un subiect de controversa este daca starea de heterozigot se asociaza cu alterarea functiei pulmonare. alfa AT este un inhibitor eficient al elastazei si al mai multor enzime proteolitice. Poluarea aerului sau infectiile respiratorii au efecte defavorabile la pacientii cu deficit al sintezei alfa 1-antitripsinei. Exista dovada experimentala ca integritatea structurala a elastinei din structura plamânilor depinde de aceasta antienzima. Deficienta sintezei acestei proteine are consecinte patologice. între 0. Când se întrunesc cele doua conditii. si dezvolta un emfizem panacinar sever în decadele a treia . proteazele leucocitare ataca tesutul înconjurator si produc leziuni care initiaza procesul inflamator. Date fiind posibilitatea sintezei chimice sau biologice în cantitati semnificative a inhibitorului de alfa proteaza si efectul dovedit în administrarea intravenoasa pentru reechilibrarea balantei proteaza-antiproteaza în lichidul de lavaj din plamânul indivizilor ZZ. ÃŽn conditii normale. Procesul panacinar predomina la bazele plamà ¢nilor. 6 . Indivizii homozigoti ZZ sau SS au frecvent niveluri serice apropiate de zero. tintele sale fiziologice sunt proteazele (elastaza. ÃŽn absenta acestei proteine inhibitoare. eliberate din leucocite (si nu tripsina). un studiu al evolutiei naturale urmeaza a se efectua. iar nivelul lui seric creste în mod firesc în cadrul diverselor reactii inflamatorii si dupa administrarea de estrogen. expresia genetica este aceea a alelei codominante autosomale. care protejeaza plamânul de proteazele eliberate din leucocite. Leucocitele elibereaza proteazele în timpul fagocitozei. Dispneea progresiva.5 g/1. într-un registru national. atacul de emfizem începe la 30 de ani. daca grupele de pacienti tratati si netratati sunt selectate pentru a fi comparabile de la început. Majoritatea membrilor dintr-o populatie normala au doua gene M. cu tuse minima. activitatea proteazelor este inhibata completde alfa 1-antitripsina. dar niciodata mai mari de 0. Pe lânga inhibarea tripsinei.5 g/1. din care se vor putea evalua efectele tratamentului. Inhibitorul proteazei alfa antitripsina (alfa AT) este un reactant de faza acuta.5 si 2.22 sarcina normala: sapt 15-20/25-56 IU/ml alfa 1 Antitrispina Alfa 1-antitripsina este un inhibitor al serin-proteazei.test cantitativ< 7. Subiectul este foarte important. denumite ca AT tip MM. Terapia de substitutie a fost folosita înaintea evaluarii eficacitatii ei. Multe gene contribuie la modificarea nivelurilor serice de alfa antitripsina. incidenta variind între 5 si 14% din populatia generala. desi la fumatori. Pierderea elasticitatii tesutului pulmonar este rezultatul procesului de îmbatrânire fiziologica. caracterizeaza tabloul clinic.5 g/1). dar cel mai frecvent sunt asociate cu emfizemul genele Z si S. si de aceea un studiu amanuntit stiintific nu a fost posibil. s-a sugerat ca terapia de substitutie cu alfa AT poate fi valoroasa în împiedicarea aparitiei emfizemului la acesti pacienti. fie absent la anumiti pacienti cu debut precoce al emfizemului. bronsita cronica este pe primul plan.7.

evaluarea functiei renale dupa transplant3. pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore. . 7 . proba se tine la 2.monitorizarea evolutiei leziunilor sau disfunctiilor tubulare.detectarea disfunctiilor renale cronice asimptomatice.sindrom Fanconi. . b) o proba de urina spontana (preferabil prima urina de dimineata)2.Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM alfa1 Antitrispina2-100 ani 110-280 mg/dl alfa 1. de aceea. .sindrom Sjőgren.nefropatii induse de medicamente. retine aproximativ 100 ml.boala Wilson. . nefiind semnificative in depistarea modificarilor tubulo – interstitiale1. fie una functionala la nivelul tubului proximal. inclusiv. datorita reabsorbtiei tubulare doar o mica parte se gaseste in urina finala. .pielonefrite.2. orice crestere a excretiei urinare a alfa1 microglobulinei indica fie o modificare morfologica.8°C in timpul colectarii si ulterior. Pregatire pacient – nu este necesara2. pana se lucreaza efectiv. Cresterile serice ale alfa 1-microglobulinei sunt asociate cu cresteri ale IgA sau afectiuni hepatice. apoi colecteaza intr-un vas curat de 2. Recomandari pentru determinarea de alfa1microglobulina . In plasma formeaza complexe cu IgA. Forma nelegata este filtrata la nivel glomerular si reabsorbita partial in tubii proximali. masoara intreaga cantitate.3 litri toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in ziua urmatoare.screening-ul tubulopatiilor. omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata.guta. In conditii normale. unde este metabolizata.tubulopatii ereditare.nefrite interstitiale.microglobulina in urina Informatii generale Alfa1 microglobulina este o glicoproteina cu greutate moleculara mica (26 kDa) sintetizata la nivelul ficatului. . Recipient de recoltare a)vas de 2 – 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina. . in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina.4. ce face parte din superfamilia proteinelor lipocalin. Specimen recoltat a) urina din 24 ore: la ora 7 dimineata pacientul urineaza si nu retine aceasta urina. . . b)eprubeta pentru urina2. . .

HBs Descriere Hepatita virala B se vindeca in totalitate la 90 % dintre pacienti in decurs de 12 saptamani. nefrite interstitiale. b) 10 mL2.< 14 mg/L.se separa serul prin centrifugare. serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C. O cale alternativa la dozarea alfa1 microglobulinei este determinarea proteinei transportoare a retinolului (RBP).a) aproximativ 100 mL. Recomandari Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). Prezenta anti-HBs poate fi utilizata pentru a demonstra eficienta programelor de imunizare (vaccinare). cu disparitia AgHBs si aparitia anticorpilor protectori anti-HBs. Glomerulopatiile si vasculopatiile renale se asociaza adesea cu leziuni tubulare determinand cresteri ale concentratiei urinare de alfa1 microglobulina. Prezenta anticorpilor anti-HBs fara AgHBs detectabil indica vindecarea dupa o infectie cu VHB. < 1. Apar la 90 % dintre adultii sanatosi dupa administrarea a 3 doze imunizante. specimenul se centrifugheaza la temperatura camerei2.Prelucrare necesara dupa recoltare – nu se adauga acizi sau conservanti2.58 mg/mmol creatinina /24 h2. pielonefrite. Stabilitate proba – 7 zile la 2-8ºC2. deoarece nu exista studii care sa demonstreze superioritatea unui test fata de celalalt4. 3050 % dintre acestia pierd anticorpii dupa 7 ani si necesita revaccinare. Cantitate recoltata . intoxicatii cu metale grele sau expunere la medicamente nefrotoxice. Pentru cadre medicale Prelucrare necesara dupa recoltare . Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). in caz de expunere.) sau au turbiditatea modificata Anti . daca acest lucru nu este posibil. pacientul nu necesita administrarea de gamaglobuline. sangele lui poate fi transfuzat. Anti-HBs sunt prezenti in ser la 4-6 luni de la debutul bolii si raman detectabili la 80-90 % dintre pacientii cu virusul eliminat. Cauze de respingere a probei – specimene congelate2. cristale etc. Limite si interferente Rezultatele testului pot fi modificate daca specimenele contin particule (celule. Metoda – nefelometrica2.4. tubulopatii ereditare. absenta contagiozitatii si imunitate fata de o infectie ulterioara cu VHB. se lucreaza imediat. 8 . prezenta alfa1 microglobulinei in urina indica o afectare renala (pielonefrita). La pacientii cu infectii urinare. Valori de referinta . Interpretarea rezultatelor Modificari ale excretiei urinare de alfa1 microglobulina se inregistreaza in afectiuni tubulare. Anti-HBs apar si dupa transfuzii prin transfer pasiv.

specimen expus la temperaturi ridicate.specimen hemolizat. Stabilitate proba . Valorile peste limta de detectie se exprima astfel > 1000 UI/L sau > 100 000 UI/L pentru esantioanele diluate 1/100 ( dilutia se face manual sau automat cu ser fiziologic sau ser uman negativ ptr HVB. Cand acest test este pozitiv. specimen lipemic. sintetizata de catre celulele tiroidiene si stocata in glanda tiroida).5 mL ser.minim 0.serul este stabil 6 zile la 2-8o C . iar rezultatul se inmulteste cu factorul de dilutie). Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. specimen contaminat bacterian.Volum proba . Anti HBs sunt detectabili toata viata. timp indelungat la -20o C. fiind sintetizata in tesutul tiroidian normal si in cel malign tiroidian . inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Interpretarea rezultatelor pt Anti HBs Domeniul de masurare -2. Anti . Sinonim: anticorp antiroglobulina. Esantioanele al caror rezultate sunt > 10 UI/L sunt pozitive. precursor al hormonilor tiroidieni. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB.TG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti . Determinarea concentratiei serice de anticorpi antitireoglobulina este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune. Cauze de respingere a probei . si asigura substratul pentru sinteza hormonilor tiroidieni T3 si T4.anticorpi specifici de tip Ig G. Esantioanele al caror rezultate sunt < 10 UI/L sunt negative. evitati decongelarea/recongelarea.00-1000 UI/l ( defineste limita de detectie si maximum curbei de referinta). Definitie Anti HBs . Valorile sub limita de detectie se exprima astfel < 2.diferentiat.00UI/L.TG<115 IU/ml Descriere termen medical: Anticorpii antiroglobulina sunt anticorpi indreptati impotriva tireoglobulinei (proteina. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. Tireoglobulina (Tg) TG este o glicoproteina care contine atomi de iod. Valori normale 9 . Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta.

Hashimoto) Hipotiroidism primar (forme subclinice.in special pentru detectia tiroiditelor cronice limfocitare (b. latente) Hipertiroidism -mai ales ca analiza aditionala la determinarea TRAK (anticorpi antireceptori TSH) la pacienti cu boala Graves Gusa endemica pentru evaluarea prezentei unei boli tiroidiene autoimune suprapuse 10 Principalele indicatii clinice sunt: .T3 si fT3 TPO are potential autoantigenic. principala utilitate clinica este monitorizarea postoperatorie a pacientilor cu carcinom tiroidian diferentiat. Determinarea concentratiei serice de antiTPO este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune: 90% din pacientii cu tiroidita Hashimoto cronica 70% din pacientii cu boala Graves Anti TPO crescut avem in • • Nivelul seric al antiTPO nu este totdeauna corelat cu starea clinica.In mod normal exista un nivel seric a Tg ce variaza intre 2-70 ng/ml. sinteza acesteia fiind controlata de TSH . pentru detectia sau excluderea metastazelor sau a recurentelor tumorale. Anti . un nivel normal nu exclude boala . fumat. dar reaparitia antiTPO dupa remisie poate insemna o recrudescenta a bolii. in asociatie cu tyroglobulina (TG) are rol esential in iodinarea L-tyrozinei si formarea hormonilor tiroidieni T4. deficit de iod.TPO Aticorpi anti tiroid peroxidaza • • • TPO se gaseste in microzomii tirocitelor si se exprima pe suprafata celulelor atipice . Valori crescute indica o leziune a celulelor foliculare tiroidienesi se pot inatalini in: Boala Graves Boala Hashimoto Gusa difuza netoxica Tiroidite subacute Carcinom tiroidian netratat Alte conditii (sarcina. Valori crescute se intalnesc in: • • • • • • • • • Tiroidita Hashimoto Boala Graves Mixedem idiopatic Boala Addison Tiroidita Riedl Tiroidite . tratamente medicamentoase) Valori scazute apar in: Hipotiroidie Prezenta de anticorpi anti-Tg Tiroidectomie subtotala Datorita specificitatii de organ.

chiar si peste varsta de1 an3. Diagnosticul de rutina al infectiei este serologic.6.6. prin apa si alimente contaminate cu fecale. titrul anticorpilor postinfectie este mai mare decat cel prezent dupa transfer pasiv3. Anticorpii care apar fata de aceste antigene sunt anticorpi neutralizanti. cu mortalitate 80-90% ).4.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1. Absenta anticorpilor anti-HAV totali exclude practic infectia recenta cu VHA.Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti . 11 . ating un nivel maxim in cursul primei luni si devin nedetectabili dupa 6 luni2. Formele inaparente reprezinta peste 80% din cazurile inregistrate la copii. protectori3. ce face parte din familia Picornaviridae. Virusul se transmite predominat fecal-oral. cu varsta numarul acestora scade. urmati ulterior de aparitia IgG. anti-HAVIgG sunt pusi in evidenta in ser la 2 saptamani de la vaccinare4 si dupa administrarea de imunoglobuline3. Recomandari pentru determinarea anti-HAV • diagnosticul de infectie acuta cu virusul hepatitei A (anti-HAV-IgM)3. Manifestarile hepatitei sunt cel mai frecvent de gravitate medie. Ei sunt aproape intotdeauna prezenti la debutul hepatitei acute si sunt de regula detectabili tot restul vietii (45% dintre adulti au acesti anticorpi prezenti in ser).sange venos1.7. Perioada de incubatie a bolii este in medie 28 zile (15-60 zile). Virusul este prezent in sange si fecale cu 2 saptamani inaintea debutului bolii si 1-2 saptamani dupa disparitia icterului4. cu exceptia perioadei infectiei acute cu VHA.6. convalescenta. Specimen recoltat . Anti-HAV-IgG transferati de la mama la fat transplacentar pot fi detectati la copii. dar este foarte mic: < 45 mUI/mL6. este raportata si transmiterea pe cale sexuala la homosexuali6 si rar parenteral3. dar pot evolua si sever. Prezenta lor indica o expunere anterioara la VHA. testele comerciale pun in evidenta anticorpii de tip IgM si totali.TPO0-34 IU/ml Anti HAV IgM Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HAV IgMnegativ Informatii generale Virusul hepatitei A este un virus mic.7. Primii anticorpi care apar sunt de tip IgM.4. in functie de proteinele capsidale (VP1 – VP3) a fost descrisa o singura varianta antigenica majora. Profilaxia infectiei se realizeaza prin vaccinare7. Anti-HAV-IgM apar concomitent cu debutul simptomelor. dar in conditii de mare promiscuitate este posibila transmiterea si prin contact interuman strans4. Titrul minim protector nu este bine definit.7.à jeun (pe nemancate)1. cand predomina anticorpii de tip IgM. Recipient de recoltare . Pregatire pacient . insa foarte rar (1%) ca hepatite fulminante (insuficienta hepato-renala.4. Hepatita virala A nu cronicizeaza si virusul nu persista in organism3. precum si imunitate fata de hepatita de tip A7.4. lipsit de invelis. este alcatuit dintr-un genom ARN monocatenar de polaritate pozitiva si o capsida cu simetrie icosaedrica. genul Hepatovirus.HAV totali sunt predominant de tip IgG. Anticorpii anti.

minim 0.5 mL ser1 Cauze de respingere a probei . daca acest lucru nu este posibil. Titrul cel mai mare de anti-HBc-IgM este depistat in saptamanile 2-3 de boala. Limite si interferente Anticorpii anti-HAV totali nu fac distinctia intre o infectie recenta si una veche. Ei pot fi detectati in titru ridicat pentru o scurta perioada de timp in cursul stadiului acut al bolii. serul se pastreaza la 2°. Metoda . interval ce acopera fereastra serologica.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic Anti HBc IgM Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBc TotalNEGATIV Anti HBc IgMNEGATIV Descriere Anticorpii anti-HBc-IgM apar in ser in timpul proliferarii active a virusului hepatitei B. timp indelungat la -20°C. Stabilitate proba . mai mult de 1 an.8°C sau la -20°C1 Volum proba .Prelucrare necesara dupa recoltare . . Prezenta anticorpilor anti-HAV nu exclude hepatita B sau alte forme de hepatita virala2. specimen expus la temperaturi ridicate. de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.IgM se fac impreuna cu determinarile de antigen HBs.serul este stabil 7 zile la 2-8°C. In hepatita cronica B prezenta si titrul anti .HBc . specimen contaminat bacterian1.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. 12 . Pot sa apara rezultate fals pozitive pentru anti-HAV-IgM daca anti-HAV-IgG sunt prezenti in ser in concentratii foarte mari6. Efectuarea de teste seriale nu este de obicei indicata7.se separa serul prin centrifugare. Anti .evitati decongelarea/recongelarea1. chiar in conditiile vindecarii hepatitei.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). In majoritatea cazurilor acesti anticorpi raman detectabili o perioada mai mare de 2 luni si. Foarte rar anti-HAV-IgM se pot dezvolta dupa vaccinarea anti hepatita tip A5. si pot diferentia infectia acuta cu VHB de cea cronica. insa aproape intotdeauna in titruri mici. . pentru aceasta fiind necesara determinarea anti-HAV-IgM. iar unii autori considera detectarea anti .imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)1. • Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . dupa care scad la niveluri joase.IgM pot fi detectati si in hepatita cronica B. caracteristice fazei de convalescenta. intr-un procent redus. Impreuna cu anti-HBc pot fi singurii markeri serologici prezenti dupa ce AgHBs si AgHBe au disparut.HBc . se lucreaza imediat. Testele de determinare a anticorpilor anti . Valori de referinta • anti-HAV-IgM: negativ1. pentru identificarea infectiilor acute cu virusul hepatitei B.HBc .specimen hemolizat.IgM se coreleaza cu activitatea inflamatorie a bolii.IgM ca un semn favorabil in cursul tratamentului cu interferon.HBc . dar inainte ca anticorpii corespunzatori sa fi aparut. Astfel anti-HBc-IgM pot fi utilizati in monitorizarea hepatitei B cronice.

diagnosticul hepatitei B acute. de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. timp indelungat la -20o C.minim 0. Prelucrare necesara dupa recoltare . daca blocarea acestora este insuficienta. Stabilitate proba . Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . .HBc IgM. Recipient de recoltare . Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). daca acest lucru nu este posibil. .Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HBc-IgM: . specimen expus la temperaturi ridicate.sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM.specimen hemolizat. Pentru cadre medicale Specimen recoltat .monitorizarea hepatitei B cronice. serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.sange venos. Limite si interferente In cazul hepatitei B cronice.serul este stabil 6 zile la 2-8o C. .anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. specimen contaminat bacterian.tratamentul cu biotina in doze mari (> 5 mg/zi). .se separa serul prin centrifugare. decat daca se asociaza si cu prezenta AcHBs . se lucreaza imediat. Cauze de respingere a probei .sunt anticorpii impotriva proteinei c . Volum proba .prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni 13 . dand rezultate fals pozitive. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate).5 mL ser.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. Anti HBc total Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBc totalNEGATIV Anticorpii impotriva HBc = Anti-HBc. titrul mare al anticorpilor anti-HBc-IgG poate sa interfere cu determinarea anti . evitati decongelarea/recongelarea.

00-1000 UI/l ( defineste limita de detectie si maximum curbei de referinta). Cand acest test este pozitiv. iar rezultatul se inmulteste cu factorul de dilutie). imediat dupa aparitia Ag HBs. Valorile sub limita de detectie se exprima astfel < 2.+ Anti HBc IgG. ○ exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). Valorile peste limta de detectie se exprima astfel > 1000 UI/L sau > 100 000 UI/L pentru esantioanele diluate 1/100 ( dilutia se face manual sau automat cu ser fiziologic sau ser uman negativ ptr HVB. destul de frecvente si in Romania. • Anticorpii impotriva HBe = Anti HBe ○ sunt anticoprii impotriva proteinei e a virusului B ○ aparitia lor intr-o hepatita acuta inseamana vindecarea bolii ○ persista o perioada indelungata in sange ○ aparitia lor intr-o hepatita cronica poate insemna vindecarea sau lipsa de inmultire a virusului. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. Ag HBe marker de replicare virala cand replicarea virala scade Ag Hbe dispare si se detecteaza Anti HBe.anticorpi specifici de tip Ig G. Esantioanele al caror rezultate sunt < 10 UI/L sunt negative. si fata de cel anterior. inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Interpretarea rezultatelor pt Anti HBs Domeniul de masurare -2. Dispare in convalescenta cu aparitia anti HBe. Esantioanele al caror rezultate sunt > 10 UI/L sunt pozitive. persista toata viata (nu numai 6 luni) Anti HBe Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBeNEGATIV • Antigenul HBe = Ag HBe ○ este o proteina a virusului hepatitei B ○ se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul ○ de obicei dispare la vindecarea bolii. AgHBe se evidentiaza inca din perioada de incubatie. 14 . Anti HBs Definitie Anti HBs .00UI/L. Detectarea lui indica infectivitatea persoanei. care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . mai ales daca ai facut tratament cu lamivudina.

Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale. studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT. anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Dupa 3 luni de la infectare. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs. Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB. 30 % dintre persoane. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii.Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBs>2 IU/l Anti HCV Defintie Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. 15 . Astfel. Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac). Este utila si determinarea genotipului viral. Anti HBs sunt detectabili toata viata.

Principalele grupe de risc sunt: homosexualii. Exista doua tipuri de HIV. Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HIV: . urmata de administrarea intravenoasa de AZT in cursul travaliului reduce rata de transmitere a infectiei cu 67 %. care are capacitatea de a infecta si distruge limfocitele T helper. diferentiate pe zone geografice: HIV-1 . Depistarea gravidelor HIV-pozitive este esentiala pentru prevenirea transmiterii infectiei la fat. este un retrovirus.genomul sau este mai inrudit cu genomul SIV decat in cazul HIV-1. al carui sfarsit letal se consuma in cateva luni sau ani de la debutul bolii. finalul survenind prin SIDA. ceea ce sugereaza infectie intrapartum. prin contact sexual si de la mama infectata la copil. Peste 90 % dintre sugarii infectati sunt HIV-pozitivi la 14 zile. . Testul HIV combi este un test de generatia a 4-a care combina detectia anticorpilor HIV cu cea a antigenului.mai virulent. Productia de anticorpi este detectabila dupa 4-12 saptamani de la infectie si dureaza toata viata.Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HCVNEGATIV Anti HIV 1. 2NEGATIV Descriere Virusul imunodeficientei umane (HIV). element ce sugereaza infectie in utero. prostituatele. toxicomanii care folosesc droguri injectabile.severitatea infectiei variaza de la o persoana la alta. Evolutia infectiei HIV se desfasoara in decurs de cel mult 10 ani.2 Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HIV 1.transmiterea nu este atat de eficienta ca in cazul HIV-1. .diagnosticul infectiilor cu HIV. agentul etiologic al sindromului imunodeficientei umane dobandite (SIDA). dar pozitivi dupa 7 zile. personalul medico-sanitar. . Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). Sunt recunoscute astfel toate grupele si subtipurile majore de HIV-1. in timpul si dupa nastere. hemofilicii si primitorii de sange. Astfel administrarea orala de zidovudin (AZT) in saptamanile 14-34 de sarcina. In ceea ce priveste infectia neonatala. HIV se transmite prin sange contaminat si derivate de sange. HIV-2 .responsabil de epidemia globala actuala. In plus permite o 16 . . inclusiv divergentul grup O si HIV-2. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). in timp ce 75 % sunt HIV-negativi la nastere. ACTG 076 a fost primul studiu clinic care a demonstrat eficienta terapiei antiretrovirale in prevenirea transmiterii verticale a infectiei.descoperit initial in vestul Africii. Detectia simultana a antigenului si anticorpilor conduce la o sensibilitate clinica mai mare in faza precoce de seroconversie. 40 % dintre sugarii nascuti de mame infectate dobandesc infectia HIV si 30 % dintre sugarii infectati sunt pozitivi la nastere (ARN-HIV prezent). fiecare cu mai multe subtipuri.

. Datorita persistentei anticorpilor anti-HBc (de obicei o perioada lunga dupa infectare). dar anticorpii nu au aparut inca.minim 0. care nu se gaseste in sange ci numai in celulele hepatice infectate. inaintea anti-HBs. Acest sange donat poate transmite HIV! Anticorpii de tip IgG traverseaza placenta in cursul ultimului trimestru de sarcina.5 mL ser. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate eronate urmatoarele: .specimen hemolizat. Limite si interferente Exista o fereastra serologica (6-12 saptamani de la contactul infectant). Prelucrare necesara dupa recoltare . in timp ce la pacientii cu hepatita cronica B este in medie de 100 de ori mai mare. Datorita transferului pasiv de anticorpi materni anti-HIV. Obtinerea unui rezultat reactiv impune confirmarea prin testul Western blot.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). toti sugarii nascuti de catre mame infectate cu HIV-1 sunt seropozitivi pentru HIV-1 timp de aproximativ 18 luni. anti-HBc. pentru a constata prevalenta infectiei cu VHB in anumite grupe de populatie. Ag HBc. Stabilitate proba . 10 zile la 2-8° C.serul este stabil 3 zile la 25° C . Cauze de respingere a probei .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Anticorpii anti-HBc devin aproape intotdeauna detectabili in perioada de incubatie a bolii. Dupa disparitia antigenului HBs si inainte de aparitia anticorpilor anti-HBs ( fereastra imunologica ). 17 . sugereaza prezenta hepatitei cronice B (infectie cu VHB criptica). Anti-HBc Descriere Exista un antigen central al VHB. Un titru foarte ridicat de anticorpi anti-HBc chiar si la persoanele cu Ag HBs negativ. Anticorpii fata de acest antigen.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. Titrul anticorpilor anti-HBc determinat la purtatorii sanatosi de antigen HBs este in medie de 10 ori mai mare fata de cel depistat la pacientii cu hepatita acuta B. timp indelungat la -20° C.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. evitati decongelarea/recongelarea. Volum proba . . avand valoare diagnostica.sange venos. care prezinta modificari ale antigenemiei si sintezei de anticorpi. Metoda de electie pentru diagnosticul infectiei neonatale este PCR pentru ARN HIV.se separa serul prin centrifugare. apar in sange destul de timpuriu. testele serologice sunt dificil de interpretat la sugari.identificare mai buna a pacientilor aflati in stadiu avansat al bolii. specimen contaminat bacterian. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . adica o perioada cand HIV se gaseste in sange si celelalte produse. anticorpii anti-HBc pot fi singurii indicatori ai prezentei hepatitei B acute. de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. Recipient de recoltare . specimen expus la temperaturi ridicate. detectarea acestor anticorpi este utila in scop epidemiologic.

Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). Cauze de respingere a probei . . care are o componenta carbohidrat variabila (45-60 %).tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). Antigen carcinoembrionar Descriere CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). La fel ca AFP (alfa-fetoproteina).vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.diagnosticul hepatitei B acute si cronice.sange venos.specimen hemolizat.serul separat este stabil 5 zile la 2-8° C. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . Limite si interferente Testele noi utilizate in determinarile de anti-HBc contin un agent reducator care distruge anticorpii IgM si astfel se mareste semnificativ specificitatea pentru determinarea anti-HBcIgG. In timpul dezvoltarii 18 . specimen care contine azida de sodiu.5 mL ser. timp indelungat la -20° C. specimen contaminat bacterian. Volum proba . Recipient de recoltare . Prelucrare necesara dupa recoltare . serul se pastreaza la 2-8° C sau la -20° C. evitati decongelarea/recongelarea.se separa serul prin centrifugare. daca acest lucru nu este posibil.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.minim 0. specimen expus la temperaturi ridicate.verificarea rezultatelor pozitive obtinute pentru AgHBs si anti-HBs. .Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HBc: . Stabilitate proba . . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . se lucreaza imediat.

embrionului. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. gastric. cu/fara gel separator. pancreatic. Interferente analitice 19 . rinichilor (insuficienta renala). Stabilitate proba . mamar. Cauze de respingere a probei :specimen hemolizat. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal.minim 0. mamar. Recipient de recoltare . boala Crohn. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).sange venos. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. ovarian).monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament.vacutainer fara anticoagulant. Volum proba . pancreasului (pancreatite). pulmonar.serul separat este stabil 7 zile la 2-8o C . specimen contaminat bacterian. la -20o C sau la -70o C. in consecinta. hepatita cronica).5 mL ser. gastric. digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). Prelucrare necesara dupa recoltare . Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . polipoze). Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). se lucreaza serul proaspat in maxim 2 ore. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. pancreatic si hepatic). pulmonar. nu decongelati/recongelati. specimen expus la temperatura ridicata. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare.se separa serul prin centrifugare. serul se pastreaza la 2-8o C. Recomandari Recomandari pentru determinarea CEA: . posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantitati foarte mici in tesutul intestinal. ficatului (ciroza hepatica. timp indelungat la -20o C sau la -70o C . Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. cervical. ovarian). pancreatic. mamare. daca acest lucru nu este posibil. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara.

tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). Determinarea antigenului carcinoembrionar este totusi nespecifica nu numai datorita multiplelor afectiuni in care concentratia sanguina a acestuia creste dar si datorita pozitivitatii sale intr-o incidenta de aproximativ 33-35 % din cazuri si la fumatori. Datorita heterogenitatii structurale marcate. In sangele uman se afla doua tipuri de antigeni carcinoembrionari.Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . Aceste metode sunt: • • • • • imunelectroforeza imunodifuzia difuziunea dubla electroimunodifuzia cantitativa metode radio imunologice 20 . Cea mai importanta forma circulanta de antigen carcinoembrionar pare a fi izoantigenul CAB .anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. care manifesta o specificitate ridicata pentru cancerele digestive . . Antigen carcinoembrionar CEA Defnitie CEA reprezinta antigenul carcinoembrionar. iar in afectiunile cailor biliare este expresia interferarii procesului de excretie hepatocitara. dar si a excesului de sinteza hepatocitara . Antigenul carcinoembrionar este produsul de secretie al :  glicocalixului enterocitelor normale unde se elibereaza sub influenta factorului inflamator  adenocarcinoamelor colonice  suferintelor hepatice cronice de tip inflamator ( hepatita cronica agresiva . valorile obtinute prin diverse tehnici sunt foarte variate si nu pot fi convertite de la o tehnica la alta. in functie de cresterea gradului de determinare. A fost izolat in 1965 de Gold si Freedman. Antigenul carcinoembrionar este o glicoproteina ( glucide peste 50% iar proteine peste 40% ) cu greutatea moleculara de aproximativ 200 000 de Daltoni si cu constanta de sedimentare de 7-8 S. ciroza hepatica alcoolica . Determinarea nivelului sanguin al antigenului carcinoembrionar se face prin aceleasi metode ca si pentru detectarea alfa 1 fetoproteinei. Aceste metode de detectare sunt variabile ca sensibilitate . De aceea se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a CEA in monitorizarea evolutiei unei boli maligne. ciroza hepatica primitiva )  FOMELOR NEOPLAZICE HEPATICE  eziunilor obstructive si inflamatorii ale cailor biliare Cresterea nivelului seric al antigenului carcinoembrionar in suferintele hepatice survine ca urmare a reducerii cotei de metabolizare.

tiroidian. hepatic. limfomul. cancerul pulmonar.Antigenul carcinoembrionar migreaza electroforetic cu beta globulinele. grasimea pe artere). Valorile normale in sange ale CEA sunt: • < 2. Este un cofactor pentru LCAT (lecitin colesterolacil transferaza) care este responsabila de formarea a multor esteri din plasma. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Apolipoproteina A17-18 ani 31-227 F 18-100 ani 108-225 B 18-100 ani 104-201 mg/dl Apolipoproteina A1 Descriere Apolipoproteinele sunt componente proteice ale lipoproteinelor si au rolul de a evalua riscul de boala coronariana. cancerul gastric. cancerul pancreatic. Valori mari de CEA se gasesc la persoane cu cancer sau cu anumite afectiuni benigne. dar acest marker se gaseste in mod normal (in mici cantitati) in sangele persoanelor sanatoase. componenta majora a lipoproteinelor cu densitate mare (high density lipoproteins –HDL) in plasma. pentru detectarea unei recidive a acestuia. CEA poate fi folosit si dupa tratamentul cancerului colorectal. in special cand se pune problema metastazarii acestuia. Deficitul de APO-A1 se asociaza cu deficit de HDL care se poate intalni in amiloidoza nonneuropatica. renal. CEA se recomanda a se utiliza. apolipoproteina A1 impiedica depunerea colesterolului la nivelul vaselor sanguina(impiedica aparitia placii de aterom. in schimb nivelurile APO A-1 si APO B sunt mai stabile si se coreleaza mai bine cu severitatea si 21 . sa se gaseasca la valori mari si in alte tipuri de cancer. De remarcat faptul ca si fumatul poate determina cresterea valorilor CEA peste normal. Apolipoproteina A (APO A) este componentul principal al HDL (90 %) iar apolipoproteina B (APO B) este componentul principal al LDL-ului. cancerul de san. incluzand inflamatii osoase. Valori nornale Valorile normale ale apolipoproteinei A1 sunt: • • barbati: 94-178 mg/dl femei 101-199 mg/dl Ca si component major al HDL.01 ng/ml Apolipoproteina A 1 Definitie Apolipoproteina A1 este o lipoproteina. Proteina realizeaza refluxul colesterolului din tesuturi catre ficat pentru a fi excretata.5 ng/ ml Celulele canceroase produc mari cantitati de CEA. totusi. Lipidele si lipoproteinele sunt molecule a caror compozitie si concentratie sunt influentate de variatiile biologice normale. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Antigen carcinoembrionar CEA03. cu rol in reglarea sintezei si metabolismului colesterolului. pancreatita. in principal. cancerul de vezica urinara si de col uterin Valori mari ale CEA se pot gasi si in unele afectiuni benigne. ovarian. afectiuni hepatice. CEA poate. in monitorizarea cancerului colorectal. cum ar fi: melanomul.

.sange venos. gemfibrozil). Limite si interferente Interferente cu medicamente: Cresteri : . contraceptive orale. Scaderi : . .valori normale ale profilului lipidic la copii si adulti cu istoric familial pozitiv. De asemenea.5 mL ser. . Cauze de respingere a probei . Prelucrare necesara dupa recoltare .pacienti cu hipertrigliceridemie care au risc de boala coronariana. derivati ai acidului fibric (ex.nivelul borderline al colesterolului. fenobarbital. Volum proba . Nu s-a ajuns inca la un consens daca APO A-I este un test mai fidel in evaluarea riscului de boala coronariana decat HDL-colesterol. Metoda Se foloseste metoda imunoturbidimetrica. 3 zile la 2-8o C .serul separat este stabil 24 ore la 20-25o C. . nivelele Apo A-I se coreleaza cu rata de supravietuire a pacientilor cu infarct miocardic sau arteriopatie periferica. 2 luni la -20o C.minim 0. Apolipoproteina B 22 .specimen intens hemolizat /recoltat interprandial.evaluarea pacientilor predispusi la boala coronariana. clofibrat. prednisolon.stabilirea diagnosticului bolii Tangier.carbamazepina. Recipient de recoltare . furosemid.extinderea afectarii cardiovasculare.lovastatin. Pregatire pacient Se recolteaza doar daca pacientul nu mananca cu 12-14 ore inaintea recoltarii. Raportul APO A-I/APO B are o sensibilitate si specificitate mai mare decat raportul LDL/HDL colesterol sau raportul HDL colesterol/trigliceride . Pentru cadre medicale Specimen recoltat . . Stabilitate proba . cu valoare normala a colesterolului. Recomandari Recomandari pentru determinarea apolipoproteinelor: .se separa serul prin centrifugare in ziua recoltarii.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. fenitoin.raportul colesterol/HDL crescut.

Cresterea titrului de anticorpi anitistreptolizina O se asociaza cu aparitia unor afectiuni poststreptococice: febra reumatismala. Anticorpii anti streptolizina O apar impotriva unei enzime produse de streptococii b -hemolitici de grup A . Niveluri crescute de Apolipoproteina B se asociaza cu boli de inima. chiar daca in prezent 23 . Valori normale 0-2 ani <160 U/ml 2-4 ani <120 U/ml 5-5 ani <160 U/ml 6-9 ani <240 U/ml 9-12 ani <320 U/ml 12-100 ani <200 U/ml Cresteri patologice O reactie pozitiva cu valori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infectie cu streptococ. Exista dovezi ca nivelul de apolipoproteina este un indicator mai important al riscului de boala cardiaca decat colesterolul total sau LDL-ul. care se numesc antistreptolizine. Exista un factor genetic care predispune la cresteri ale APOB dar si dieta alimentara are un rol foarte important. Rezultatele se exprima in unitati ASLO/ml ser. Pentru persoanele care au boala coronara(afectare a arterelor coronare) sau risc de a dezvolta o asemenea afectiune. poliartrita. eritem ). Astfel putem considera ca aceasta apolipoproteina poate fi responsabila de producerea de placi de aterom(ateroscleroza). choreea minor. fie in gat. Apolipoproteina actioneaza ca un ligand pentru diferiti receptori LDL ai diferitelor celule din organism. glomerulonefrita poststreptococica. ( cardita. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Apolipoproteina B7-18 ani 28-114 F 18-100 ani 60-117 B 18-100 ani 66-133 mg/dl ASLO Definitie Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anticorpii antistreptococici. Apolipoproteina B se regaseste in plasma in 2 mari forme:APOB48 si APOB100 Prima este sintetizata exclusiv de catre intestinul mic iar cea de a doua de catre ficat. s-a stabilit ca un nivel de sub 0. noduli subcutanati.Definitie Apolipoproteina B este apolipoproteina primara a lipoproteinelor cu densitate mica (low density lipoproteins-LDL sau asa numitul “colesterol rau”) care are responsabilitatea transportului colesterolului la tesuturi.9 g/l este fiziologic. nas fie in alta parte a corpului.

Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate).minim 0.573 Post-menopauza: 0. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). Cauze de respingereaprobei .microbul nu se mai gaseste in organism.serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei.704 B 70-100 ani 0.299-0. In unele cazuri reactia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptococ mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. timp indelungat la -70° C.osteoporoza : monitorizarea terapiei antiresorbtive (tratament de substitutie hormonala. fara sa prezinte semne de infectie streptococica. Analiza ASLO se recomana atat pentru depistarea infectiilor streptococice (faringita.584 B 50-70 ani 0-0. modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni) si estimarea riscului de fracturi (marker de electie). bifosfonati.specimen hemolizat. se va evita decongelarea/recongelarea. Recipient de recoltare .556-1.5 mL ser. cu/fara gel separator.008ng/ml Recomandari Recomandari pentru determinarea Beta-CrossLaps: . Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM ASLO0-2 ani <160 2-4 ani <120 5-5 ani <160 6-9 ani <240 9-12 ani <320 12-100 ani <200 U/ml B CrossLaps Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM B CrossLapsB 30-50 ani 0.2-0.016-0. Stabilitate proba . 24 .854 Pre-menopauza: 0. Volum proba . 3 luni la -20° C. boli de inima. Prelucrare necesara dupa recoltare . calcitonina. boli de rinichi (glomerulornefrita).sange venos. scarlatina) cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare.vacutainer fara anticoagulant. Pentru cadre medicale Specimen recoltat .se separa serul prin centrifugare. amigdalita. Revenirea la normal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand cresterea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ.

. negravide: 3 F. -0.200 000 -8 .40 000 -20: 2 500 .10 000 -4 . Testele de detectie a sarcinii timpurii se bazeaza in general pe detectia si masurarea hCG.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic.25 000 mUI/ml hCG hCG . secretat de catre embrion imediat dupa concepere iar mai tarziu secretat de catre sincitiotrofoblast. 25 .100 000 -13: 10 000 .500 2 .64 000 -17: 5 500 56 000 -18: 4 500 . gravide 14-19 sapt: 14.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi).12: 10 000 . .2: 50 .32 000 -21: 1 800 .4: 500 .70 000 -16: 7 000 .5 .2. hCG poate avea si alte functii. Beta-hCG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Beta-hCGF.100 000 -6 .Limite si interferente Interpretarea rezultatelor la pacientii cu disfunctii renale trebuie efectuata cu prudenta (se poate produce o diminuare a excretiei markerului si o crestere in consecinta a nivelului seric al acestuia).2 .1-184 F.50 000 -19: 3 300 .2.8: 15 000 .(parte a placentei).7 F. de exemplu se crede ca acest hormon afecteaza toleranta imuna in sarcina.Human chorionic gonadotropin. gravide 8 sapt: 31.1: 5 .6 Barbati: 2mIU/ml Beta hCGBarbati: < 0.este un hormon peptidic produs in sarcina.2-143 F.90 Femei gravide: Sapt.5 . Interferente analitice: Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: .50 -1 . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.3: 100 .95 000 -14: 10 000 .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.5 000 3 .50 000 5 6: 10 000 .3-56.5: 1 000 . postmenopauza: 6 F. gravide 9-10 sapt: 61.67 Femei: <0. Rolul lui este de a preveni dezintegrarea Corpus Luteum a ovarului.04-28. gravide 4-6 sapt: 0.80 000 -15: 9 000 . si prin aceasta rolul sau este de a mentine secretia de progesteron absolut critica pentru sarcina la oameni.

5.2.creste circulatia la nivelul uterului asigurand astfel hranirea fatului.3 . · Este heterodimeric (hCG) cu o subunitatea alfa identica cu cea a hormonului luteinizant (LH). a hormonului foliculo-stimulator(FSH).3.5x3 nanometers).8).de exemplu.Acest fapt sugereaza ca hCG ar putea fi o veriga din lantul care duce la dezvoltarea tolerantei imune peritrofoblastice si ca hCG ar putea facilita invazia trofoblastica .si a hormonului tireo-stimulator(TSH) si de asemenea o subunitate beta care este unica pentru hCG.Datorita incarcarii lui inalt electronegative hCG ar putea sa respinga moleculele cu rol in imunitate provenite de la mama.5x1. hormonul foliculo stimulator( cei doi hormoni cu care se poate confunda hCG sunt tot timpul prezenti in sarcina pe cand hCG este doar in sarcina. · βhCG este codata de 6 gene inalt omoloage care sunt aranjate in tandem si perechi inversate pe cromozomul chromosome 19q13. hCG poate fi folosit in clinica pentru a induce ovulatia si pentru a induce secretia de testosteron la nivelul testicolului.5x3.Datorita asemanarii lui cu hormonul luteinizant .caci el .Din moment ce o sursa majora de hCG o reprezionta femeile gravide.Progesteronul este foarte important . de exemplu . Cele doua subunitati creeaza un mic miez hidrofobic inconjurat de o zona mare formata in cea mai mare parte din aminoacizi hidrofili. 26 .hormoniil hCG interactioneaza cu receptorii LHCG si sunt responsabili de mentinerea corpus luteum in fazele de inceput ale sarcinii si prin aceasta de mentinerea secretiei de progesteron .S-a sugerat de asemenea ca nivelurile hCG sunt legate de severitatea greturilor matinale la femeile gravide.Un alt rol se pare ca il gasim in faptul ca celulele endometriale hCG-tratate au indus o crestere in apoptoza limfocitelor T(ducand practic la distrugerea lor). celel mai multe teste implica folosirea de anticorpi monoclonali . unele organizatii colecteaza urina femeilor gravide pentru a izola hCG si pentru a o utiliza in tratamentele infertilitatii.Aceasta este foarte important pentru ca testele sa nu dea rezultate fals pozitive .In particular . Functia hCG.5 nm).Subunitatea alfa este formata din 92 de aminoacizi si are dimensiunile de 60x25x15 angstroms (6x2. Teste de sarcina.hCG este o glicoproteina oligozaharida in compozitia careia intra 244 de aminoacizi.CGB(1.7 kDaltoni. prin confuzia hCG cu hormonul luteinizant sau cu alti hormoni.aceste teste de sarcina masoara nivelele de hCG in sange si urina pentru a indica prezenta sau absenta unui embrion. in rest cantitatile fiind neglijabile). Dimensiunile totale sunt de 75x35x30 angstroms (7.care sunt specifici subunitatii beta a hCG (βhCG).7. ea avand o masa moleculara de 36.monoclonal antibody (MAb).

in diferentierea intre celulele normale si cele canceroase ale organismului. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. in mod particular in concentratii crescute pe suprafata limfocitelor. Notiunea de marker tumoral a fost introdusa in limbajul medical. Markerii tumorali si deci si beta 2 microglobulina trebuie sa indeplineasca o serie de criterii care sa faca acest test ( de determinare a markerului) unul viabil.Cuantificarea nivelurilor de beta hCG este foarte importanta in evaluarea sarcinii ectopice si in monitorizarea tumorilor trofoblastice si a riscului de tumori cu celule germinale .In prezenta a unuia sau a mai multor foliculi ovarieni maturi ovulatia poate fi declansata de administrarea de hCG. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. hCG este folosit pentru a stimula celulele Leydig sa produca testosteron. folosindu-se aproximativ 2-6 ml de sange venos.Acest test favorizeaza masurarea cantitativa si cuantificarea concentratiei de beta hCG.Valorile normale variaza in functie de metoda de testare. beta2 Microglobulina .Testul de urina ar putea fi unul cromatografic . Testosteronul intratesticular este necesar pentru spermatogeneza. Se pot detecta niveluri ale beta hCG incepand de la chiar 5 mUI/ml. Este o proteina care se gaseste pe suprafata celor mai multe celule nucleate. Urina ar trebui sa fie prima urina dimineata. Markerii tumorali sunt produsi fie de catre tumora insasi.test cantitativ Definitie b2-M (BETA 2-MICROGLOBULINA) este un marker tumoral .Ovulatia se va produce dupa aproximativ 40-45 de ore de la injectarea hCG. ca raspuns la prezenta tumorii maligne sau in anumite afectiuni benigne necanceroase. cuprinzand cifre cuprinse in intervalul 20-100 mUI/ml. hCG poate fi folosit ca medicatie parenterala in tratamentele de infertilitate. a caror aparitie si acumulare sa fie asociata cu aparitia si dezvoltarea tumorilor maligne. cand nivelurile de hCG sunt cele mai mari. Markerii tumorali sunt substante. Markerii tumorali sunt substante care pot fi detectate in cantitati mai mari decat normalul in sange. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. Testarea sangelui –este o metode fluorimetrica . dar exista si alte forme de teste. Printre caracteristicile principale ale unui marker tumoral ar trebui sa fie: • • acuratete 100%. fie de catre organism. in locul hormonului luteinizant. La barbati. in sensul unor substante sau molecule. capacitatea de a depista toate tumorile pacientului in stadii incipiente 27 . urina sau tesuturile organismului la unele personae cu anumite tipuri de cancer.

Postoperator. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. acest marker poate fi intalnit (nivelurile lui sunt crescute ) si in cancerul pulmonar. CA 125 este o glicoproteina si este produsa de catre gena MUC 16. de san. limfom cu celule B. specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca:Intre acestia cei mai importanti sunt: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. precum si cel cu origine in endometru sau tubele fallopiene. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive. fata de cazurile cu niveluri moderate. Acest antigen este un marker tumoral sau biomarker ale carui valori pot fi crescute in sangele unor persoane cu anumite tipuri de cancer. leucemia limfatica cronica) Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM beta2 Microglobulina . iar o valoare crescuta un tratament ineficient  Valoare predictiva  ndice de supraveghere S-a constatat ca niveluri crescute ale acestui marker tumoral determinate preoperator au fost asociate cu recidive locale sau metastaze precoce. BETA 2-MICROGLOBULINA b2-M se gaseste frecvent crescuta in boli limfoproliferative (mielom multiplu. dar aceasta asociere (a markerului cu cancerul ovarian) nu trebuie privita ca unica. • ROLUL MARKERULUI TUMORAL IN ONCOLOGIE  Valoare de screening  Valoare diagnostica  Valoare prognostica  Rol in monitorizarea terapeutica un nivel scazut al valorii markerilor tumorali poate semnifica un tratament eficient. De exemplu.• • corelatie directa intre valoarea markerului si stadiul bolii valoare prognostica Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii.test cantitativ CA 125 Definitie CA-125 este cunoscut ca si Cancer Antigen 125. persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a tumorii sau prezenta metastazelor. 28 . Este mai cunoscut sub numele de markerul tumoral al cancerului ovarian. Niveluri crescute ale acestui marker in sange se mai pot intalni si in alte afectiuni maligne. gastrointestinal.

De exemplu 79 % din totalul cancerelor ovariene prezinta pozitivitate a testului pentru markerul CA-125 in timp ce restul de 21 % nu au nici o expresie a acestui antigen prezenta in sange. CA-125 a fost initial detectat cu anticorpi monoclonali denumiti OC 125.De asemenea se pot intalni niveluri crescute ale acestui marker in diferite afectiuni benigne cum ar fi endometrioza. In plus chiar daca s-ar confirma ca intr-adevar acea persoana are cancer ovarian. diferite afectiuni ale ovarelor si de asemenea sarcina. De exemplu. caci aceste faze sunt cele curabile. iar cantitatile erau crescute-ceea ce teoretic ar insemna prezenta cancerului ovarian la acea femeie). interventie care asociaza desigur riscul pe care orice interventie il are. Valorile normale variaza de la 0-35 U/ml. lucru care ar face ca terapia sa fie ceva mai putin eficienta. totusi valori crescute ale markerului CA 125 pot fi un indiciu ca acea persoana la care intalnim aceste valori crescute ar trebui sa primeasca tratament sau macar sa i se efectueze teste de screening suplimentare. pentru o confirmare pozitiva a unui test de determinare a antigenului CA-125. acelea in care se mai poate inca interveni. Aceste marker CA-125 este clinic aprobat pentru urmarirea raspunsului la tratament si pentru evaluarea prognosticului dupa tratament. Astfel acest marker nu este nici extrem de specific pentru cancer si nici extrem de sensibil caci nu toti pacientii cu cancer au un nivel crescut de CA-125 in sange. teste care a iesit pozitiv (s-a gasit acest antigen in sangele unei femei. Problemele cheie in folosirea testului de determinare a antigenului CA-125 ca unealta de screening sunt tocmai lipsa lui de specificitate si incapacitatea lui de a detecta fazele primare ale cancerului. s-ar constata ca faza in care se afla este cel mai probabil una foarte avansata. Alte afectiuni atat benigne cat si maligne ce provoaca inflamatii in zona abdominala pot duce la cresterea acestui marker in sange. Cresteri moderate sunt considerate cele in care valorile se gasesc in intervalul 29 . El este cu precadere folositor pentru diagnosticarea cancerului ovarian recurent. Desi acest test de determinare a CA 125 nu se gaseste printre testele de screening larg aplicate. Rolul potential in detectia timpurie a cancerului ovarian este controversat si de aceea nu este inca adoptat printre testele de screening de larga utilizare sau care se fac standard. Telul oricarui doctor este acela de a perfecta un test care sa poata diagnostica un neoplasm in fazele lui incipiente pentru a se putea interveni cu eficacitate maxima. o interventie chirurgicala ar fi necesara pentru a confirma ca intr-adevar acea femeie are cancer ovarian.

30 . Numarul lor (al markerilor) este destul de mare. Markerii tumorali sunt substante. in diferentierea intre celulele normale si cele canceroase ale organismului. Niveluri crescute se intalnesc frecvent la femei la menopauza si aceste valori crescute trebuie sa atentioneze persoanele respective cu privire la necesitatea de a efectua analize mai amanuntite. Studiul tumorilor. in special. Principalul rol al markerilor este in screening ei avand valoare diagnostica. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. curabile. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene (aceste substante produse de catre tumora sunt antigene). Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 125<35 U/ml CA 15-3 Definitie Ca_15-3 este un marker tumoral. si a celor maligne. in general. Cresteri severe sunt cele de peste 50 U/ml . pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca. De asemenea se pot folosi pentru a realiza estimari. Dezideratul actual al eforturilor lor il constituie descoperirea unor factori. valoare predictiva negativa. Acestia sunt: specificitate. sa faca fata unor exigente. valoare prognostica.35-50 U/ml. la care participa medici specialisti din diverse domenii. valoare predictiva pozitiva. capacitatea de a indica raspunsul pacientului la tratament. Caracteristicile principale ale unui marker tumoral ar trebui sa fie: • • • • • • acuratete 100%. Caracteristicile sale trebuie sa fie bine stiute si orientate catre utilitate. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. deci pentru valoarea prognostica si nu in ultimul rand pentru aprecierea eficacitatii terapiei alese. Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii. care sa confirme prezenta unor formatiuni tumorale maligne la nivelul organismului in stadii incipiente. reprezinta una din pricipalele probleme actuale de sanatate. Ca un marker sa fie util in diagnostic el ar trebui sa indeplineasca niste criterii. La femeile la care nu s-a instalat inca menopauza testul este mai putin viabil deoarece niveluri crescute se pot intalni din o multitudine de cauze. capacitatea de a depista toate tumorile pacientului in stadii incipiente. sensibilitate. corelatie directa intre valoarea markerului si stadiul bolii. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. specificitate de organ.

cancer pancreatic. dar valorile pot fi crescute si in unele afectiuni benigne. Tehnicile folosite pentru masurarea acestui marker detecteaza 2 site-uri antigenice asociate cu celulele canceroase mamare. Acest antigen are indicatie crescuta in monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar. Unele afectiuni benigne (endometrioza. MARKERII TUMORALI AU O IMPORTANTA TOT MAI MARE IN DIAGNOSTICUL NEOPLASMELOR. in principal. Markerii tumorali sunt substante. Valorile moderat crescute sunt cele cuprinse intre 40-60 U/ml. Valori crescute ale CA15-3 pot fi gasite si in alte neoplazii (cancerul ovarian. CA15-3 semnifica CANCER ANTIGEN 15-3. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. 31 . iar valorile extrem de mari care necesita o atentie sporite din partea doctorului si care determina conduita terapeutica sunt cele care depasesc 60 U/ml. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. valori foarte mari ale acestuia semnificand un stadiu avansat de boala sau un cancer in stadiu metastatic. deci o extindere a bolii . Nu trebuie absolutizata valoarea markerilor tumorali.35 U/ml CA 19-9 Definitie CA 19-9 INSEAMNA CARBOHYDRAT ANTIGEN 19-9. ca marker in cancerul de san. ACEST ANTIGEN ESTE UN MARKER TUMORAL.Alaturi de acesti markeri tumorali. cancerul pulmonar. Valori mari postterapeutic ale CA15-3 pot indica o recidiva locala sau o lipsa de raspuns la tratament. ca pot fi folosite si alte determinari. afectiuni benigne ale sanului. ovarului. hepatita. cancerul de prostata). cancerul gastric. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. CA15-3 este folosit. afectiuni inflamatorii pelvine. cum ar fi: determinarea cantitatii ADN in celulele tumorale (ADN ploidia). Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 15-30-31 U/ml CA 15-30 . Valorile normale ale acestui marker sunt: • < 40 U/ml. trebuie remarcat faptul.DESI IN PREZENT SUNT RAR FOLOSITI. CA15-3 se foloseste si pentru monitorizarea terapeutica a cancerului de san. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. sarcina sau alaptarea) pot determina cresteri ale CA15-3. Markerii tumorali pot fi gasiti la valori crescute in anumite tipuri de cancer.

Postoperator. in stadii avansate ale bolii ( in fazele incipiente. Markerii tumorali CA 19-9 sunt produsi fie de catre tumora insasi. Insa multitudinea de alte neoplasme in care poate fi intalnit ii da aceasta nespecificitate de organ. fie in urina. Markerul CA 19-9 are indicatie majora in suspiciunea de cancer pancreatic. Printre trasaturile importante ale unui marker se numara cea conform careia el trebuie sa diferentieze fara echivoc celulele normale si cele canceroase ale organismului. CA 19-9 este prezent in pancreas dar si in tesutul epitelial al stomacului dar nu numai (alte locuri sunt si alte parti ale tubului digestiv). biliar sau gastric precum si in monitorizarea pacientilor cu aceste tipuri de neoplazii. S-a constatat ca niveluri crescute ale markerului tumoral determinate preoperator au fost asociate cu recidive locale sau metastaze precoce. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive.Detectarea markerilor tumorali se poate face fie in sange. pe care acesta trebuie sa ii indeplineasca: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. Valoarea diagnostica a markerului este orientativa caci doctorul va trebui sa efectueze investigatii suplimentare pentru a determina cauza si stadiul unui eventula neoplasm sugerat de CA 19-9. De asemenea tot acest marker mai are o indicatie relativa in diagnosticarea si monitorizarea cancerului colorectal si ovarian. fie de catre organism. Testarea pozitiva nu inseamna insa prezenta categorica si singulara a neoplasmului. sau alte tesuturi ale organismului in functie de tipul de cancer. Markerul CA 19-9 este folosit pentru detectia si urmarirea in special a tratamentului cancerului pancreatic. ca raspuns la prezenta tumorii maligne sau in anumite afectiuni benigne necanceroase. iar specificitatea de organ este mica. persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a tumorii sau prezenta metastazelor. fata de cazurile cu niveluri moderate. desi formatiunea tumorala este prezenta exista posibilitatea de a intalni rezultate negative). Validitatea markerului tumoral depinde de o serie de parametrii. alte investigatii fiind absolut necesare in stabilirea unui diagnostic corect. hepatic. la valori crescute. • Atat sensibilitatea cat si specificitatea sunt destul de scazute in cazul acestui marker deoarece el apare. care insa nu este indeplinita aici. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. Cea mai importanta utilizare a lui CA 19-9 s-a demonstrat a fi monitorizarea eficacitatii tratamentului administrat bolnavilor cu neoplasm. 32 . O alta trasatura importanta este specificitatea de organ.

plaman si tract biliar. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. reprezinta una din pricipalele probleme actuale de sanatate. are semnificatia unei evolutii nefavorabile cu posibilitatea aparitiei unei recidive sau extinderea tumorii cu metastazare). CA19-9 poate fi crescut si in alte cancere (cancerul hepatic. fibroza chistica sau alte afectiuni benigne ale pulmonului. care sa confirme prezenta unor formatiuni tumorale maligne la nivelul organismului in stadii incipiente. boli autoimune. in general.CA19-9 este prezent in tesutul epitelial fetal al stomacului. dupa incheierea tratamentului. Iar valorile cele mai importante prin prisma atitudinii terapeurice pe care o impun sunt cele ce depasesc 100 U/ml. cancerul ovarian mucinos. ficatului si pancreasului. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. intestinului. De asemenea un rol important i se atribue lui CA 19-9 in cancerul de cai biliare. gasindu-se la valori crescute mai ales in stadii avansate . cancerul uterin. CA 72-4 (neo stomac) Definitie CA 72-4 este un marker tumoral. rinichiului sau tractului gastrointestinal) se pot asocia cu valori crescute ale CA19-9. cancerul de san. cancerul colorectal). curabile. Unele afectiuni benigne (ciroza hepatica. hepatite. si a celor maligne. Valori considerate a fi cresteri moderate sunt cele cuprinse in intervalul : 35 – 100 U/ML. Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii. in special. Markerii tumorali sunt substante. 33 . Markerii tumorali pot fi folositi si ca markeri de prognostic pentru o neoplazie (detectarea unor valori mari ale markerilor tumorali la anumite intervale de timp. pancreatite. pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. Studiul tumorilor. Este folosit in principal ca marker pentru cancerul de pancreas. Dezideratul actual al eforturilor lor il constituie descoperirea unor factori. Valorile normale <35 U/ml. cancerul pulmonar. colecistite. La adult. la care participa medici specialisti din diverse domenii. poate fi gasit in pancreas. ficat.

persistenta unor valori mari sau cresterea valorilor markerilor in timpul sau postterapeutic semnalizeaza un tratament cu efecienta redusa sau lipsa de raspuns la tratament. El poate sa apara la valori crescute si in unele afectiuni benigne (endometrioza). mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. TPA). afectiuni ginecologice.  Markerii tumorali pot fi folositi si ca markeri de prognostic pentru o neoplazie (detectarea unor valori mari ale markerilor tumorali la anumite intervale de timp. • • CA 72-4 este o glicoproteina mucin-like de greutate moleculara 220-400 kDaltoni. cat si valoare de prognostic insa el trebuie intotdeauna asociat cu alte teste si chiar cu alti markeri (de exemplu CEA). afectiuni ale ovarelor si ale tractului gastro-intestinal. ELISA. Valorile crescute mult sunt cele de peste 30 de unitati la ml. ciroze hepatice boli pulmonare. Determinarea lui in perioada preoperatorie in sangele pacientilor poate servi la stadializarea bolii. dar pentru practica medicala ei nu pot fi folositi singulari cu rol diagnostic. dupa incheierea tratamentului.5 U/ml Valorile moderat crescute sunt cele considerate intre 6-30 U/ml. Valorile lor crescute corespund unor stadii avansate ale neoplaziei. ale caror teste au avut rezultate pozitive. Valoarea predictiva negativa (VPN) reprezinta probabilitatea ca tumora sa fie absenta. 34 . CA72-4 este markerul tumoral cel mai specific pentru cancerul gastric. ceea ce impune schimbarea tratamentului). CONCLUZII  Exista un numar mare de markeri tumorali. ci asociat altor markeri tumorali (CEA. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive. de diagnostic. are semnificatia unei evolutii nefavorabile cu posibilitatea aparitiei unei recidive sau extinderea tumorii cu metastazare). Valoarea acestui marker este una atat de screening. valoarea predictiva pozitiva (VPP) reprezinta probabilitatea prezentei formatiunii tumorale la pacientii. Valorile normale ale CA 72-4 sunt : • 0. in prezenta valorilor negative ale testului. VPN reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals negative. boli reumatismale.  Markerii tumorali sunt utili. CA 72-4 poate prezenta un nivel seric ridicat si in anumite afectiuni benigne cum ar fi de exemplu: pancreatite. Valori semnificative ale markerului au fost semnalate in cazurile de cancer gastric cu metastaze ganglionare sau cu invazia seroaselor.• specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. Metodele de determinare ale acestui marker sunt:RIA. in special pentru monitorizarea tratamentului (valori scazute ale markerilor semnificand un tratament eficace. De asemenea un rol important il are in monitorizarea eficacitatii terapiei alese. dar nu poate fi un indicator de predictie al recidivei clinice independent. VPP reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat positive si numarul rezultatelor fals positive.

6-8. Afectiunea apare frecvent asimptomatic. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 72-4 (neo stomac)5. stadializare sau monitorizarea terapeutica sau evolutiva a pacientilor cu diverse neoplazii. deoarece reactivarea unei infectii cronice este insotita de aparitia acestor anticorpi in serul bolnavilor cu deficienta imuna. Din aceasta cauza. Nu se cunoaste exact morbiditatea prin aceasta afectiune datorita neobligativitatii declararii ei si a numeroaselor forme inaparente. markerii tumorali trebuie corelati cu tabloul clinic si cu alte teste de laborator sau cu explorari imagistice. Diagnosticul serologic este cel mai util si consta in decelarea anticorpilor specifici de tip IgM si IgG.2 U/ml Citomegalovirus Ig M Definitie CMV –citomegalovirus din familia Herpesviridae. cand in sangele din cordonul ombilical se deceleaza Ig M-CMV . Existenta anticorpilor IgMCMV in ser nu ne permite a face distinctie intre infectia primara sau secundara cu virusul citomegalic. crescand astfel valoarea lor in diagnostic. intre 70-90% din populatia adulta avand anticorpi pentru infectia cu CMV (mai ales in tarile cu un nivel redus de civilizatie). Aceste teste serologice sunt utile pentru triajul donatorilor de sange sau organe si pentru supravegherea epidemiologica. Semnificatie clinica La nou-nascut CMV poate induce un sindrom congenital cu evolutie fatala. in decurs de 4-6 luni. dar valorile pot fi crescute si in unele afectiuni benigne. Anticorpii IgM-CMV apar la cateva saptamani dupa infectie. se mentin in titru crescut in ser cateva saptamani. dupa care nivelul seric incepe sa scada treptat. Ocazional. si persista in ser toata viata. Anticorpii IgG-CMV apar la o saptamana dupa anticorpii IgM-CMV. diagnosticul infectiei acute sau recente cu CMV. Nu trebuie absolutizata valoarea markerilor tumorali. dar boala asociata infectiei este relativ rara. Markerii tumorali pot fi gasiti la valori crescute in anumite tipuri de cancer. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Citomegalovirus Ig MNEGATIV Citomegalovirus IgG Definitie 35 . Prezenta anticorpilor IgG-CMV in ser confirma infectia cronica cu CMV. Prezenta anticorpilor IgM-CMV in ser este importanta pentru: • • diagnosticul infectiei verticale cu CMV. determina sindroame proteiforme atat la copil cat si la adult. Infectia este frecventa si intereseaza o mare parte din populatie. anticorpii IgM-CMV sunt prezenti in ser cativa ani.

dupa care nivelul seric incepe sa scada treptat. Au rol in imunitate. deoarece reactivarea unei infectii cronice este insotita de aparitia acestor anticorpi in serul bolnavilor cu deficienta imuna. fagocitare.test cantitativ Definitie Complementul seric reprezinta un grup de aproximativ 15 proteine. Anticorpii IgG-CMV apar la o saptamana dupa anticorpii IgM-CMV. Nu se cunoaste exact morbiditatea prin aceasta afectiune datorita neobligativitatii declararii ei si a numeroaselor forme inaparente. in decurs de 4-6 luni. Infectia este frecventa si intereseaza o mare parte din populatie. bacterioliza reactii de fixare a complementului 36 . Activarea acestui sistem de catre reactiile antigen-anticorp . Existenta anticorpilor IgMCMV in ser nu ne permite a face distinctie intre infectia primara sau secundara cu virusul citomegalic. Anticorpii IgM-CMV apar la cateva saptamani dupa infectie. Ele migreaza la electroforeza cu beta-globulinele. diagnosticul infectiei acute sau recente cu CMV. dar boala asociata infectiei este relativ rara. Semnificatie clinica La nou-nascut CMV poate induce un sindrom congenital cu evolutie fatala. determina sindroame proteiforme atat la copil cat si la adult.CMV –citomegalovirus din familia Herpesviridae. Ocazional. functie de interactiunea cu acestea . Prezenta anticorpilor IgG-CMV in ser confirma infectia cronica cu CMV. este urmata de declansarea unor efecte biologice . implicate in patologia umana: • • • hemoliza si/sau citoliza imuna opsonizare. si persista in ser toata viata. Diagnosticul serologic este cel mai util si consta in decelarea anticorpilor specifici de tip IgM si IgG. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Citomegalovirus IgGNEGATIV: <8 ECHIVOC: > 12 POZITIV: 8 . Prezenta anticorpilor IgM-CMV in ser este importanta pentru: • • diagnosticul infectiei verticale cu CMV. cand in sangele din cordonul ombilical se deceleaza Ig M-CMV . Afectiunea apare frecvent asimptomatic. se mentin in titru crescut in ser cateva saptamani. Aceste teste serologice sunt utile pentru triajul donatorilor de sange sau organe si pentru supravegherea epidemiologica. intre 70-90% din populatia adulta avand anticorpi pentru infectia cu CMV (mai ales in tarile cu un nivel redus de civilizatie).12 EU/ml Complement seric C3 . anticorpii IgM-CMV sunt prezenti in ser cativa ani.

• • eliberare de histamina declansarea coagularii sangelui Activarea complementului seric are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta. C4 –macrofag determinarea activitatii globale a complementului seric printr-o reactie de hemoliza cantitativa determinarea activitatii doar a primelor 4 componente ale acestui sistem printr-o reactie de tip imuno-aderenta-hemaglutinare Locurile de producere ale acestor componente sunt: Dozarea activitatii serice a complementului se face prin doua metode: Valori normale Valorile normale ale activitatii complementului sunt: • • • • • • • • • • 45-50 UH/ml unde UH sunt unitati hemolitice reumatism articular acut poliartrita reumatoida (forme usoare) sclerodermie dermatomiozita polimialgie reumatica stadiul de debut al bolilor inflamatorii si infectioase hiperlipoproteinemii usoare unele tumori maligne neoplasme hepatice si intestinale Cresteri( ale compl.1.test cantitativ0.8 g/L 37 . a properdinei Dintre cele 15 componente ale sistemului de proteine C3 si C4 au urmatoarele valori: • • • • • • C3 = 1200 micrograme /ml si C3-180 000 gr. mol. agenti infectiosi a endotoxinelor. C3-ficat. C4= 400 micrograme/ml si C4-206 000 gr. mol.9 .  activarea pe cale clasica are loc sub actiunea anticorpilor sau complexelor imune antigenanticorp  calea alternanta de activare a complementului are loc de obicei in faza fluida sub influenta diverselor veninuri. seric luat global si deci si ale fractiunilor C3 si C4): Scaderi: • • • • LES in puseu evolutiv poliartrita reumatoida seropozitiva glomerulonefrita acuta poststreptococica sindromul GOOD-Pasture Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Complement seric: C3 .

a properdinei Dintre cele 15 componente ale sistemului de proteine C3 si C4 au urmatoarele valori: • • • • • • C3 = 1200 micrograme /ml si C3-180 000 gr. C4 –macrofag determinarea activitatii globale a complementului seric printr-o reactie de hemoliza cantitativa determinarea activitatii doar a primelor 4 componente ale acestui sistem printr-o reactie de tip imuno-aderenta-hemaglutinare Locurile de producere ale acestor componente sunt: Dozarea activitatii serice a complementului se face prin doua metode: Valori normale Valorile normale ale activitatii complementului sunt: • • • • • • • • 45-50 UH/ml unde UH sunt unitati hemolitice reumatism articular acut poliartrita reumatoida (forme usoare) sclerodermie dermatomiozita polimialgie reumatica stadiul de debut al bolilor inflamatorii si infectioase hiperlipoproteinemii usoare 38 Cresteri( ale compl. mol.  activarea pe cale clasica are loc sub actiunea anticorpilor sau complexelor imune antigenanticorp  calea alternanta de activare a complementului are loc de obicei in faza fluida sub influenta diverselor veninuri. bacterioliza reactii de fixare a complementului eliberare de histamina declansarea coagularii sangelui Activarea complementului seric are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta. implicate in patologia umana: • • • • • hemoliza si/sau citoliza imuna opsonizare. mol. C4= 400 micrograme/ml si C4-206 000 gr. Activarea acestui sistem de catre reactiile antigen-anticorp . este urmata de declansarea unor efecte biologice .Complement seric C4 test cantitativ Definitie Complementul seric reprezinta un grup de aproximativ 15 proteine. functie de interactiunea cu acestea . C3-ficat. agenti infectiosi a endotoxinelor. fagocitare. Au rol in imunitate. seric luat global si deci si ale fractiunilor C3 si C4): . Ele migreaza la electroforeza cu beta-globulinele.

cu HIV. în cantitate mare. factorul H sau anticorpii anti-IgG(factorul reumatoid). în care antigenul nu este cunoscut. care nu se multiplica în organism. ale carei dimensiuni variaza în functie de dimensiunile antigenului. antigenele vegetale. De obicei. Hipersensibilitatea imediata de tip III este dependenta de complexele imune si este consecinta formarii si persistentei complexelor imune în organism. cu stafilococ. de multi. bacteriene (din actinomicete). cu caracterizarea izotipului de imunoglobulina din complex si 39 . cu virusurile hepatitice B si C. de izotipul anticorpilor. anticorpii anti-idiotipici si anti-fibronectina maresc dimensiunile complexelor imune. antigenele persista timp îndelungat. în ser sau în alte lichide ale organismului. iar persistenta lor produce manifestari patologice (reactii de hipersensibilitate). − complexele imune se pot forma cu antigenele exogene. care eventual se depun întesuturi. limfocite). dar patrund în mod repetat. dupa inhalarea repetata în plamân. Complexele imune sunt structuri tridimensionale ce formeaza o retea moleculara alcatuita din antigen si anticorpii specifici. Proteinele plasmatice C1q. − complexele imune pot fi rezultatul proceselor patologice autoimune. induc sinteza locala a anticorpilor si formarea complexelor imune. Un alt efect major este stimularea retelei citochinelor. determina formarea complexelor imune. fungice sau antigene de origine animala. Complexele imune interactioneaza cu celulele sistemului imunitar (macrofage.• • unele tumori maligne neoplasme hepatice si intestinale Scaderi: • • • • LES in puseu evolutiv poliartrita reumatoida seropozitiva glomerulonefrita acuta poststreptococica sindromul GOOD-Pasture Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Complement seric: C4 test cantitativ20-40 mg/dl Complexe imune circulante In vivo. cu Plasmodium. producând activarea sau inactivarea lor. C3b. complexele imune sunt epurate (eliminate din circulatie) de celulele SFM. complexele imune se formeaza de fiecare data când anticorpii întâlnesc antigenul specific. C4b. de afinitatea lor.sau monospecificitatea anticorpilor. Se sintetizeaza anticorpi specifici si se formeaza complexe imune. In toate aceste cazuri. de densitatea epitopilor imunogenici. Sinteza continua a anticorpilor fata de componentele selfmodificate. Complexele imune in vivo se formeaza în urmatoarele trei situatii: − în infectiile cronice cu streptococ α -hemolitic. pot fi urmate doua cai: 1) estimarea cantitativa a complexelor imune. Astfel. Pentru demonstrarea complexelor imune in vivo. care nu pot fieliminate în ritmul formarii si se depun.

O tehnica clasica este testul legarii C1q. Orice factor care influenteaza dimensiunile complexelor imune. de macrofagele din sinusoidele splenice si hepatice. radiomarcat. comparativ cu celelalte capilare. Rata eliminarii este dependenta de mai multi factori: . situsurile de legare ale anticorpilor se satureaza si se formeaza. Conglutinina este o proteina din serul normal de bovine. Complexele imune persista în organism. de asemenea. Testele screening rapide pentru detectarea complexelor imune se bazeaza pe capacitatea complexelor imune de a interactiona cu receptorii naturali. Rinichiul este organul de electie al depunerii complexelor imune. Dar cele mai severe leziuni se produc la situsurile unde circulatia sângelui produce curgere turbionara: la bifurcatia arterelor si în filtrele vasculare (plexurile coroide. influenteaza rata clearanceului. caracteristic infectiilor cronice sau maladiilor autoimune. O varianta tehnica mai simpla consta în amestecul unei concentratii mici de PEG. datorita incapacitatii organismului de a le elimina. AMC specifici fata de C1q imobilizati pe suport. Complexele Ag-Ac de dimensiuni mari sunt eliminate în câteva minute dupa ce s-au format. Persistenta îndelungata a complexelor imune la locul depunerii 40 . bazat pe capacitatea complexelor imune de a interactiona cu domeniul globular al lui C1q. consta în utilizarea conglutininei sau a factorilor reumatoizi. Contactul eritrocitelor cu endoteliul se produce în sinusoidele ficatului si splinei. dar si la situsurile la care curgerea sângelui devine turbionara (punctele de ramificatie arteriala). Tot aici sunt retinute eritrocitele îmbatrânite.izotipul anticorpilor. complexe imune de dimensiuni mici. de catre complexele imune. Alta metoda pentru detectarea complexelor imune pe o faza solida. factorul favorizant fiind presiunea sanguina de 4 ori mai mare în glomerulii vasculari. cu efect precipitant asupra complexelor macromoleculare si analiza ulterioara a precipitatului. cu persistenta îndelungata. corpul ciliar). utilizând teste screening conventionale. In excesul antigenic. Anticorpii fata de antigenele self au adeseori. deoarece mediaza legarea complexelor imune. Testul inhibitiei rozetelor EAC (eritrocite-anticorpi-complement) masoara gradul inhibitiei formarii rozetelor. dintre o subpopulatie de limfocite B circulante si eritrocitele tapetate cu C3. afinitate mica. se leaga cu complexele imune si ansamblul rezultat se detecteaza prin metoda excluderii dimensionale cu PEG. humorali si celulari.disponibilitatea proteinelor complementului . C1q purificat. ceea ce înseamna formarea complexelor imune mici.dimensiunile complexelor imune . Complexele imune se pot detecta pe calea utilizarii interactiunii lor cu receptorul Fc de pe suprafata macrofagelor sau plachetelor. eritrocitele se descarca de complexele imune. pot fi utilizati pentru a capta C1q. Testul cel mai folosit se bazeaza pe folosirea receptorilor pentru C3bi de pe suprafata celulelor limfoblastoide transformate in vitro. Complementul este foarte important. 2) analiza specificitatii anticorpilor si a antigenului complexat. pentru captarea complementului legat cu complexele imune. fixat pe complexele imune in vivo.componentul complementului. În sinusoidele ficatului si splinei. cu evidentierea ulterioara a imunoglobulinei din complex. iar cele de dimensiuni mici circula timp îndelungat. cu proprietatea de a lega componentele complementului.

ca de exemplu in poliartrita reumatoida. Stãrile patologice în care complexele imune par sã joace un rol sunt boala serului datoratã serului. Bolnavii cu valori mari ale CIC evoluează progresiv. boala. crescand gluconeogeneza. glomerulonefrita acutã. rezultand un complex circulant antigen-anticorp. Descriere Complexele imune circulante rezulta in urma legarii imunoglobulinelor (anticorpilor) organismului de antigene.favorizeaza denaturarea IgG. iar evoluţia se corelează cu CIC. medicamentelor sau antigenului virusului hepatitei. si poate cauza infertilitate la femei. Existã numeroase date care mentioneazã cã complexele imune sunt implicate în patogenia leziunilor tisulare în variate boli la om. complex care este distructiv pentru articulatie Cortisol Definitie Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de catre cortexul glandei suprarenale si care este implicat in raspunsul la stress. Rolul CIC este însă doar parţial elucidat. lupusul eritematos sistemic. febra trauma.interventii chirurgicale. frica durere. pneumonita cu hipersensibilizare. Există o corelaţie între activitatea LES. poliartrita reumatoidã. poliarterita nodoasã. Sunt utile determinările seriate. glicemia. glomerulonefrita membranoproliferativã cronicã. depresie. Detectarea CIC este totuşi dificil de standardizat. Nivelul complexele imune circulante (CIC) este frecvent crescut în cursul puseelor de LES. altã patologie renalã asociatã. Cortizolul: • • • • • • actioneaza ca un antagonist al insulinei. si lipoliza diminueaza activitatea sistemului imun diminueaza activitatea de formare a oaselor este hiperglicemiant si HTA creste eficacitatea catecolaminelor 20 mg/zi sau 55micromoli/zi 41 Valori normale . Cantitatea de cortizol prezent in sange parcurge variatii astfel incat nivelul maxim este intalnit spre orele matinale ale diminetii (la trezire) iar nivelul minim este la aproximativ 3 ore dupa ce adormim. hipoglicemie. Schimbarea acestui tipar legat de nivelul cortizolului seric este strans legata de hormonul ACTH . care poarta denumirea de factor reumatoid (FR). alterarea funcţiei renale şi prezenţa CIC. Factorul reumatoid se sintetizeaza in situ (în articulatii). stress. IgG denaturat induce sinteza auto-anticorpilor – IgM anti-IgG. Hipersensibilitatea este un termen sinonim cu injuria tisularã mediatã imun. în plasmocitele din membrane sinoviala. El creste tensiunea arteriala. Nivelurile CIC sunt utile în urmărirea tratamentului cu corticosteroizi sau imunosupresoare. aspergiloza bronhopulmonarã. crioglobulinemia.

cresterea pigmentarii samd. Daca exista un nivel crescut de cortizol doctorul va efectua un test de inhibare a dexametazonei. Concentratii normale sau crescute dimineata corelate cu unele care nu scad seara sugereaza o hipersecretie de cortizol. Odata ce s-a determinat un nivel anormal de cortizol doctorul va efectua alte teste pentru a stabili cu certitudine daca exista un exces sau din contra un deficit de cortizol in organism si pentru a-i determina cauza.terapia cu corticosteroizi). Acest test implica masurarea concentratiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte si dupa administrarea de ACTH. Daca rezultatele testarilor sangelui si/sau urinii indica un nivel scazut de cortizol atunci doctorul poate cere un test de stimulare a ACTH. Cele mai dese tipuri de teste ce se fac pentru a stabili nivelul productiei de cortizol in exces sunt testarile pe saliva si mai ales pe urina. fatigabilitate etc) sau cand prezinta semne ale bolii Addison:slabiciune fatigabilitate. Unii doctori folosesc testarea cortizolului din saliva pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing insa aceasta practica nu s-a raspandit foarte mult. De asemenea sangele si urina este colectata la sfarsitul perioadei de testare si se evalueaza nivelele serice si urinare de cortizol. Separat. Daca glandele suprarenale functioneaza normal atunci injectarea de ACTH ar trebui sa stimuleze productia de cortizol.Testarile sangelui si urinii pentru cortisol sunt folosite pentru a disgnostica in special sindromul Cushing si boala Addison. sau chiar medicatiei pe care o ia respectivul pacient (ex. atunci nivelul crescut de cortizol se datoreaza unei tumori secretante de ACTH sau unei afectari la nivelul corticalei glandei suprarenale. Acest test se realizeaza astfel : se administreaza pacientului dexametazona oral (un glucocorticoid sintetic) si apoi se masoara nivelul seric si urinar de cortizol. Dexametazona inhiba secretia de ACTH si implicit ar trebui sa scada si secretia de cortizol daca sursa excesului este cauzata de hipersecretia glandei pituitare. La cei mai multi oameni nivelul de cortizol este foarte mic la culcare si este maxim la trezire dimineata. Testele de inhibare sau stimulare se fac daca un pacient este suspectat a avea una din afectiunile mentionate sau pentru a monitoriza starea sa daca el a fost deja diagnosticat. Acest tipar se va schimba daca o persoana isi modifica ritmul somn-veghe. 42 . urina de pe parcursul a 24 de ore este colectata atat inainte de administrare cat si in timpul perioadei de testare. Exista o varietate de procedee dar cel mai des folosit este urmatorul: se administreaza la fiecare 6 ore inhibitorul de ACTH pe parcursul a 2-4 zile. pentru a determina daca principala cauza a excesului se datoreaza cresterii secretiei de ACTH-hormon produs de glanda pituitara si care stimuleaza secretia de cortizol. Daca nu scade. pierderea masei musculare. Amandoua sunt doua boli severe si semnifica afectiuni la nivelul glandelor suprarenalelor. Daca nivelul de cortizol scade la testul de inhibare a ACTH aceasta semnifica faptul ca pacientul are o problema cauzata de hipersecretia glandei pituitare. Acesta masuratoare se face atunci cand un pacient este suspectat (prezinta semne si simptome) a avea sindrom Cushing:obezitate.

Daca nivelul este scazut dar pacientul nu raspunde la un test de stimulare. De asemenea trebuie stiut ca sarcina. Pentru testare trebuie stiut ca pacientul este bine sa tina o dieta in care concentratia de sare este de 2-3 grame/zi si sa isi limiteze efortul fizic cu 10-12 ore inainte de test. atunci este foarte probabil ca afectarea s-a produs la nivelul glandei suprarenale. Reactia este reversibila. Cresterea cortizolului sanguin se poate datora si hipertiroidismului sau obezitatii. sau administrarii de hormoni steroidieni. Crioglobuline Definitie Crioglobulinele sunt proteine sau complexe proteice circulante care devin insolubile la temperaturi mici (mai putin de 4 grade Celsius). Odata ce testarea s-a realizat si s-a identificat un nivel anormal-fie scazut fie crescut-de cortizol. Insuficienta corticosuprarenala se caracterizeaza prin nivel scazut de cortizol-boala Addison. si boala pot duce la cresterea nivelului de cortizol. reversibilitatea producandu-se la 37 de grade Celsius.de asemenea cresc nivelul de cortizol. doctorul poate cere alte investigatii cum ar fi CT sau RMN. Tratamentele cu spironolactona. Scaderea nivelului de cortizol se poate datora hipotiroidismului.Daca nivelul de cortizol este prea mic si pacientul raspunde la un test de stimulare a ACTHului atunci problema este secretia insuficienta a glandei pituitare. hidrocortizon si contraceptivele orale. stresul fizic si emotional. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Cortisol seric7-10 AM : 171-536 nmol/l 16-20 PM : 64-327 nmol/lnmol/l. Prezenta lor are valoare in urmatoarele cazuri: • • • • • unele leucemii mielom multiplu unele pneumonii macroglobulinemie unele boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic si poliartrita reumatoida De asemenea sunt gasite ocazional si in Hepatita C (aproximativ 30% cazuri) Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Crioglobuline ABSENTE Cyfra 21-1 (neo pulmonar) Definitie 43 .

NU s-a facut o legatura clara intre subtipurile de afectari benigne (cum ar fi tuberculoza pulmonara. Este markerul tumoral cu un indice de susceptibilitate deosebit de mare –indicatie majora . pneumonia ) si cyfra21-1. toate inregistrand cresteri moderate ale nivelelor serice.21) pentru citokeratina 19 . Se pune intrebarea daca acest marker tumoral prezinta sensibilitatea si specificitatea necesara pentru a fi considerat un marker util si pentru a fi folosit in diagnosticul timpuriu al cancerelor. carcinom cu celule scuamoase . si respectiv pentru ultimul 36% . si carcinom cu celule mari nediferentiate este de: 20 % . Nivelurile sanguine ale markerului cyfra 21-1 sunt desigur corelate cu stadiul tumorii si marimea ei.Cyfra 21-1 este o analiza care masoara fragmente de citokeratina existente in sange. Insa cyfra 21-1 este folosit in special ca marker tumoral pentru neoplasmele de plaman. Valori normale Valoarea medie a indivizilor sanatosi este de aproximativ : 1. Insa in cazul cancerelor pulmonare altele decat cu celule mici . legatura dintre aceste valori fiind una de directa proportionalitate .9 ng/ml. Testarea este de tip Elisa (enzyme-linked immunosorbent assay).3-3. in special pentru 44 . Testul cyfra 21-1 foloseste doi anticorpi monoclonali specifici (KS 19.5 ng/ml. Pentru valori mai mari de 3. Sensibilitatea acestuia din urma este mai mare in cazul adenocarcinomului -58 % . valoarea medie a fost intre 1. Markerul cyfra 21-1 este un marker foarte bun pentru cancerul cu celule scuamoase unde valorile crescute ale acestui marker(printre cele mai mari valori ale tuturor markerilor) recomanda realizarea testului ELISA in caz de suspiciune. NU s-a observat o diferenta semnificativa intre sexe.3 ng/mL.pentru cancerul pulmonar. adenocarcinom .1 and BM 19. specificitatea testului cyfra 21-1 pentru afectari benigne ale plamanului este de 95 % iar sensibilitatea pentru afectari maligne cum ar fi cancerul pulmonar cu celule mici . Se considera a fi valori foarte mari cele care depasesc 5 ng/ml . De asemenea nu s-a stabilit o corelatie intre fumat si nivelurile sanguine ale cyfra 21-1.7 si 2. Masurarea fragmentelor de citokeratina 19 in sange se face in cazurile de cancer pulmonar (altfel de cancer pulmonar decat cel cu celule mici) si in cazuri de carcinom cu celule scuamoase. La pacientii cu afectiuni pulmonare tumorale benigne . Se observa ca sensibilitatea este foarte scazuta in cazul tipului de cancer pulmonar cu celule mici.aceasta sensibilitate este de aproximativ 51 % . mai mare decat sensibilitatea antigenului carcinoembrionar. 62 %. 39 %. este mai mare decat a altor markeri.

printre care şi anticorpul IgA.3 ng/ml.cancerul pulmonar altul decat cel cu celule mici (NSCLC). Ce indică Testul este efectuat: pentru a diagnostica cauza apariţiei simptomelor bolii pentru a investiga starea de sănătate a persoanelor active sexual (dacă în sânge sunt prezente microorganisme) Când se efectuează Medicul poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. • • Denumire Alte denumiri Categorie Durata Descriere Chlamydia trachomatis . cancerul laringian. printre care şi anticorpul IgA. In alte afectiuni insa pot exista cresteri ale nivelelor serice. În acest caz.Anticorpi IgA Gonoree Imunologie si serologie 7Z Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu bacteria Chlamydia trachomatis. Depistare Anti Chlamydii IgA Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Chlamydii IgANEGATIV Definiţie şi caracteristici Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu bacteria Chlamydia trachomatis. formatiuni pulmonare de origine necunoscuta). una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală.test serologic</= 1/32 45 . una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală.test serologic Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Chlamydii IgG . o serie de anticorpi vor fi activaţi. o serie de anticorpi vor fi activaţi. Utilitatea cea mai mare o are markerul pentru monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Cyfra 21-1 (neo pulmonar)0-3. Poate avea un nivel ridicat si in alte afectiuni neoplazice (cancerul de vezica urinara. Depistare Anti Chlamydii IgG . cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. În acest caz.

test serologic Descriere Depistarea anticorpilor specifici reprezinta metoda primara de diagnostic al infectiei cu Toxoplasma gondii. Obtinerea unui rezultat pozitiv indica infectia specifica. Medic poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. de aceea se recomanda 46 . cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. Depistare Anti Toxo IgG . produs de sistemul imunitar ca răspuns la o ameninţare percepută asupra organismului. dar nu se poate preciza momentul dobandirii acesteia (cantitatea de anticorpi IgG s-a dovedit a fi un indicator neconcludent pentru infectia recenta). printre care şi anticorpul IgG.Anticorpi IgG Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu virusul Chlamydia trachomatis.test serologic Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu virusul Chlamydia trachomatis. cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. printre care şi anticorpul IgM. Medic poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală. În acest caz. cele mai larg utilizate fiind testele imunoenzimatice.Chlamydia trachomatis . una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală.test serologic Parametru Valori normale UM < 16 UI/l Depistare Anti Toxo IgG . Anticorpi anticardiolipinici IgM Conform Medcenter Denumire Categorie Durata Descriere Anticorpi anticardiolipinici IgM Imunologie si serologie 5Z Acest test detectează prezenţa anticorpilor anticardiolipinici IgM. În acest caz. o serie de anticorpi vor fi activaţi. Depistare Anti Chlamydii IgM . o serie de anticorpi vor fi activaţi. Persoanele sunt testate initial pentru prezenta anticorpilor IgG in scopul determinarii statusului imun.

Reduce. folosindu-se o singura proba de ser (in majoritatea cazurilor). Dificultatea cea mai mare de interpretare a unui rezultat pozitiv pentru anti-Toxoplasma IgM este intalnita la pacientele gravide. dar un rezultat pozitiv este dificil de interpretat deoarece anticorpii specifici IgM pot fi depistati prin metode imunoenzimatice pana la 18 luni de la dobandirea infectiei acute. interventia terapeutica nefiind necesara. Astfel.stabilirea momentului infectiei si diferentierea infectiei primare de cea secundara. Un rezultat negativ pentru anticorpii IgM exclude practic infectia recenta.nou-nascuti.<!--[endif]-->pacienti care sufera de toxoplasmoza cronica (cu limfadenopatii 47 . Hedman. la care stabilirea momentului infectiei este cruciala pentru managementul corect al sarcinii. precum si anxietatea pacientelor asociata cu testari suplimentare. in laborator se vor pastra timp de o luna serurile din care s-au efectuat determinari serologice pentru Toxoplasma. Datele actuale indica faptul ca testul de aviditate are utilitate mai mare in excluderea (in cazul unei aviditati IgG crescute) decat in confirmarea unei infectii dobandite recent (in cazul unei aviditati IgG scazute). Metoda Se foloseste metoda imunochimica prin tehnica ELFA (enzyme-linked immunofluorescence assay). Limite si interferente Nu se recomanda folosirea testului in scop de screening. Pentru cadre medicale Pentru interpretarea corecta a rezultatelor se recomanda ca testul de aviditate sa fie efectuat din acelasi ser in care s-au determinat anticorpii IgG si eventual IgM. riscul unui tratament nenecesar cu spiramicina sau alte medicamente. Acest test trebuie folosit ca metoda complementara in diagnosticul toxoplasmozei dobandite si in identificarea sarcinilor cu risc de transmitere transplacentara a infectiei. deoarece nivelul anticorpilor IgG specifici trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite masurarea indexului de aviditate.determinarea anticorpilor IgM. Interpretarea rezultatelor . de asemenea. Aparitia testelor de aviditate pentru anticorpii anti-Toxoplasma IgG (1989. demonstrarea prezentei anticorpilor IgG de aviditate crescuta in primul trimestru de sarcina exclude net infectia materna primara. Testul de aviditate IgG reprezinta o metoda care permite diferentierea unei infectii recente de o infectie mai veche. Recomandari Recomandari pentru determinarea aviditatii anticorpilor IgG anti Toxoplasma gondii: . Numeroase studii au aratat utilitatea testelor de aviditate in diverse situatii clinice in care stabilirea momentului infectiei si diferentierea infectiei primare de cea secundara sunt vitale. in aceste situatii fatul are o sansa foarte mica de a dezvolta infectie congenitala. . inaintea demonstrarii pozitivitatii anticorpilor IgG. Testul nu poate fi folosit in stadiile timpurii ale infectiei.in laboratorul Synevo Bucuresti se calculeaza indexul de aviditate. adica raportul dintre cantitatea de anticorpi cu aviditate crescuta si cantitatea anticorpilor specifici totali. din acest motiv. Finlanda) bazate pe intensitatea legarii anticorpilor specifici IgG de antigenul multivalent Toxoplasma. Efectuarea testului la pacientele gravide in cursul primelor 16 saptamani de sarcina ofera sansa de a reduce monitorizarile in dinamica si de asemenea necesitatea de a recurge la metode invazive (amniocenteza cu determinari PCR din lichidul amniotic). a revolutionat diagnosticul serologic al infectiei. Testul nu a fost validat pentru: .

geofagie. Determinarea anticorpilor de tip IgM are utilitate in diagnosticul infectiei recente. procentul crescand cu varsta. datorita urmarilor grave pentru fat. care ating un nivel maxim intr-o luna. dar prezinta un risc mai mic de a induce anomalii fetale.oochist: nu se intalneste la om. celulele coroidei si retinei. clasa Sporozoare. pasari domestice si salbatice etc. Interpretarea testului poate fi eronata in situatiile in care pacientii au primit deja tratament antiparazitar. asa cum rezulta din prezenta testelor serologice pozitive.Infectia evolueaza in majoritatea cazurilor asimptomatic. Ciclul de viata al Toxoplasma presupune 3 forme: . . hidrocefalie si calcificari intracraniene.<!--[endif]-->cazurile de reactivare sau reinfectie cu Toxoplasma gondii. porcine. Atunci cand infectia devine clinic manifesta. bovine. Calea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora. ovine. deoarece acesta poate afecta cinetica maturarii IgG in cursul infectiei. Infectia primara a mamei imediat inaintea conceptiei sau in primele 10 saptamani de sarcina are o rata de transmitere verticala de 2%. Nu se cunosc date suficiente despre gradul si durata imunitatii. Se considera astfel ca femeile seropozitive inainte de a ramane insarcinate sunt protejate in ceea ce priveste 48 .). dar se asociaza cu un risc mai mare de avort spontan si aparitie a anomaliilor fetale. La pacientii HIV-pozitivi precum si la cei cu defecte ale limfocitelor T sau corticoterapie prelungita se produce mai frecvent o parazitemie cronica. insa ciclul evolutiv complet se realizeaza numai la familia Felidae (din care face parte si pisica). putand infecta orice mamifer. Infectarea este posibila si in cursul travaliului. prin ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisica (jocuri de copii. cu exceptia celei in utero. scad progresiv intr-un interval de 3-6 luni. Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu. corioretinita. Perioada de parazitemie nu este bine definita. zarzavaturi contaminate). Omul poate dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi). ci numai la pisica (gazda obligatorie). Infectia contractata intr-o perioada avansata a sarcinii este mai frecventa. microglii. care se pot infecta si ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. pacientul prezinta un sindrom mononucleozic autolimitant cu astenie fizica si adenopatii. .persistente). Rezervorul infectiei este reprezentat de pisica si numeroase alte specii de animale (caini. Cel mai mare risc de boala congenitala severa apare cand infectia este dobandita in saptamanile 10-24 de sarcina. Parazitul este ubicuitar in natura. Transmiterea de la om la om nu este cunoscuta. care are predilectie pentru neuroni. desi peste 80% dintre gravidele care prezinta infectie primara in aceasta perioada vor transmite infectia fatului.test serologic Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Toxo IgM test serologic NEGATIV Descriere Toxoplasma gondii este un protozoar apartinand ordinului Coccidia. dar peste 80% dintre fetusii infectati vor dezvolta o boala severa cu microftalmie. Receptivitatea fata de infectie este generala. unde parazitul se reproduce si este eliminat prin materiile fecale sub forma de oochisti. rozatoare de camp. . existand posibilitatea de a persista in titruri scazute pana la 2 ani. al caror procent creste cu varsta. iar dupa saptamana 30 se reduce la 6%. Intre saptamanile 24 si 30 prevalenta infectiei severe scade de la 80 la 20%. iar cel mai mare risc de transmitere verticala se produce in cursul saptamanilor 26-40. foarte apropiat de genul Isospora. precum si pentru celulele apartinand sistemului reticuloendotelial. dar are loc inainte de producerea seroconversiei. Raspunsul imun la infectie este reprezentat in faza precoce de aparitia anticorpilor IgM in decursul primei saptamani de boala. Infectia fetala in cursul primului trimestru de sarcina se produce mai rar.chist: responsabil de infectia persistenta si latenta. avand rol in ciclul evolutiv al Toxoplasmei si in transmiterea infectiei. Frecventa infectiei variaza dupa grupe de varsta si populatie intre 20 si 80%. Pentru a evita complicatiile din cursul sarcinii se recomanda evaluarea statusului imun inainte de conceptie. Depistare Anti Toxo IgM .trofozoit: forma invaziva responsabila de manifestarile acute ale infectiei. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si infectiile de laborator. Rezultatele nu sunt concludente la pacientii care au primit transfuzii sau alte produse de sange in ultimele luni.

. in cazul pacientelor gravide se va repeta testarea la intervale de 8-12 saptamani. un rezultat echivoc sau pozitiv pentru Toxo IgM prin chemiluminisenta se confirma intotdeauna si prin metoda ELFA inainte de a se comunica rezultatul pacientului. pentru evidentierea unei modificari semnificative a titrului anticorpilor IgG).Toxo IgG negativ si Toxo IgM negativ . Pregatire pacient Nu necesita o pregatire prealabila.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Se recomanda efectuarea testului de aviditate IgG din acelasi ser. .reprezinta posibilitatea unei infectii acute (nu poate fi exclus un rezultat fals pozitiv). Se recomanda efectuarea testului de aviditate IgG din acelasi ser.Toxo IgG echivoc si Toxo IgM pozitiv . Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana. Recipient de recoltare . Metoda Se foloseste metoda imunochimica prin tehnica ELFA (enzyme-linked immunofluorescence assay) pentru anticorpii IgG.reprezinta un status imun incert. Recomandari Recomandari pentru deterinarea anticorpilor: . .diagnosticul infectiei cu Toxoplasma Gondii.reprezinta absenta infectiei.Toxo IgG negativ si Toxo IgM pozitiv .Toxo IgG negativ si Toxo IgM echivoc . iar la acestea trebuie aplicate masuri profilactice. Pe de alta parte.reprezinta existenta unei infectii in antecedente (mai veche de 2 ani). imunoenzimatica cu detectie prin chemiluminiscenta/ imunochimica prin tehnica ELFA pentru anticorpii IgM.Toxo .sange venos.Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM pozitiv .transmiterea infectiei viitorului fat. . Se recomanda testarea unei noi probe peste 2-3 saptamani. Pentru cadre medicale Specimen recoltat .Toxo IgG echivoc si Toxo IgM negativ . Interpretarea rezultatelor si recomandarile ulterioare: . In laboratorul Synevo Bucuresti unde se efectueaza testele serologice.Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM negativ . femeile seronegative prezinta riscul de a contracta infectia in cursul sarcinii. Se recomanda testarea unei noi probe peste 2-3 saptamani. 49 . O crestere de 4 ori a titrului anticorpilor anti.reprezinta un status imun incert. daca pe noua proba se obtin rezultate identice sau IgG devine pozitiv se va recomanda confirmarea infectiei recente intr-un centru de referinta.reprezinta posibilitatea unei infectii recente (in decursul ultimilor 2 ani).Toxo IgG echivoc si Toxo IgM echivoc . Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana.IgG pe 2 probe recoltate la interval de 2-3 saptamani si testate simultan este sugestiva pentru o infectie recenta sau reactivarea infectiei. .Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM echivoc reprezinta existenta unei infectii in antecedente sau un rezultat fals echivoc pentru IgM.reprezinta posibilitatea unei infectii acute. . daca la nou-nascut se depisteaza anticorpi IgM care persista la mai multe determinari se suspecteaza cu mare probabilitate infectia congenitala. . Daca exista suspiciunea unei infectii recente se recomanda repetarea recoltarii peste 3 saptamani. Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana.reprezinta posibilitatea unei infectii acute (nu poate fi exclus un rezultat fals pozitiv). . daca se va obtine un index scazut se va recomanda confirmarea infectiei recente intr-un centru de referinta (alternativ se poate testa o noua proba peste 2-3 saptamani.

Testul repirator cu uree identifica prezenta infectiei la nivel gastric. Rezultatele pozitive obtinute la pacientii care au primit produse de sange in decursul ultimelor luni pot sa nu fie valide. Stabilitate proba .minim 1 mL ser (pentru determinarea ambelor tipuri de anticorpi). Pylori: Analiza anticorpilor serici consta in depistarea anticorpilor serici impotriva H. datorita persistentei indelungate a acestui tip de anticorpi la unii pacienti si posibilitatii prezentei de anticorpi IgM “naturali” fata de antigenele Toxoplasmei. Probele recoltate intr-un stadiu precoce al infectiei acute pot sa nu contina niveluri detectabile de anticorpi IgM. Cauze de respingere a probei .specimen hemolizat. Prezenta antigenului la nivelul scaunului.Prelucrare necesara dupa recoltare . pylori. prezenta acestor anticorpi inseamna ca pacientul a fost infectat cu Helicobacter pylori fie in trecut. in decurs de 3 saptamani de la debut. in absenta infectiei.5% si o specificitate de 100% la gravidele care au prezentat seroconversie in cursul sarcinii. 6 luni la –20 ° C. Cea mai buna metoda pentru diagnosticul infectiei fetale este PCR din lichidul amniotic. Limite si interferente Diagnosticul de infectie recenta cu Toxoplasma gondii nu trebuie sa se stabileasca niciodata pe baza unui singur rezultat pozitiv pentru anticorpii anti-Toxo-IgM. dar efectuarea acestei analize nu este intotdeauna posibila. Volum proba . La acesti pacienti sunt utile determinarile IgG in dinamica. fie de curand. care are o sensibilitate de 83-97. Centrifugati specimenele decongelate si utilizati supernatantul. Evitati congelarea/decongelarea repetata. Anticorpii de tip IgM sunt detectati de obicei la pacientii cu infectie primara recenta. presupune identificarea la nivelul materiilor fecale a portiunilor din Helicobacter pylori care determina aparitia unui raspuns imun. desi infectia are capacitatea de a provica ulcer peptic. Majoritatea persoanelor infectate cu Helicobacter pylori nu dezvlta ulcer. deoarece acestia prezinta de obicei titruri scazute de anticorpi IgG. Pacientii avand corioretinita activa indusa de Toxoplasma gondii nu prezinta de obicei anticorpi IgM detectabili. La pacientii imunodeprimati rezultatele obtinute trebuie interpretate cu prudenta. Prezenta sau absenta anticorpilor specifci nu poate fi folosita pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Exista 4 tipuri de analize care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kitului si da rezultate neconcludente la determinarea prin chemiluminiscenta.serul separat este stabil 3 zile la 2-8° C. 50 . Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG NEGATIV Descriere test: Testul pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru identificarea prezentei unei infectii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire (duodenul). dar pot fi intalniti si la cei cu infectii reactivate sau secundare.se separa serul prin centrifugare. La unii pacienti anticorpii IgM pot sa dispara precoce. iar anticorpii IgM pot fi nedectabili.

Cand destul sange a fost colectat. Doctorul ar trebui de asemenea sa va explice riscurile implicate. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tratament importiva Helicobacter pylori. . De ce se face testul? Acest test este efectuat in urmatoarele conditii: .testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. Puteti discuta cu doctorul dumneavoastra daca va nelamuresc sau va ingrijoreaza anumite anumite aspecte ale testului. . Pregatire pacient In cazul in care se analizeaza prezenta anticorpilor serici anti H. un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului.pacientul va inghiti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva. Cum se face testul? In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici va trebui sa furnizati o mostra de sange. Se vor respecta urmatorii pasi: . se scoate acul. pylori a dat rezultate pozitive.Depistarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face pentru confirmarea infectiei cu H.Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa). Trebuie sa discutati cu doctorul dumneavoastra si sa il informati daca urmati un anumit tratament medicamentos. nu este necesara niciun fel de pregatire din partea pacientului.Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool. Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea.Pentru a opri circulatia sangelui. Anumite medicamente pot influenta rezultatele testului. va trebui sa furnizati o mostra de materie fecala (mostra poate fi colectata si acasa). . inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut cu o saptamana inainte de efectuarea testului.pentru a se afla daca tratamentul impotriva infectiei cu H. se indeparteaza garoul. Biopsia gastrica este o proicedura care consta in prelevarea unor portiuni mici din mucoasa gastrica sau duodenala prin o procedura nuita endoscopie gastrica.urinati inainte 51 . Se vor respecta urmatorii pasi: . In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale. doctorul va dispune incetarea acestor tratamente daca exista riscul sa influenteze rezultatele testului.Sangele va fi colectat intr-un recipient special. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi: . .se vor colecta mostre respiratorii in momente diferite si se va determina daca acestea contin un material ce se formeaza prin contactul H. . cum se va desfasura testul si ce indica rezultatele acestuia. . pylori sau a antigenului de la nivelul materiilor fecale. si se acopera zona intepata de ac cu tifon.doctorul va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului. Venele se vor mari. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice sau in cazul efectuarii testului repirator cu uree trebuie sa nu mancati cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testului. . Doctorul poate de asemenea sa intrerupa administrarea de blocante H2 cu 24 de ore inainte de efectuarea testului.pentru a se identidaca infectia cu H. In cazul efectuarii testului respirator cu uree se va recolta o mostra de la nivelul caii respiratorii prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei sticle cu lichid. pylori cu materialul radioactiv. . Doctorul poate de exemplu sa va spuna sa incetati tratamentul medicamentos cu antibiotice. facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur.Se bandajeaza dupa caz. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita). .

in timpul colectarii probei folositi manusile de unica folosinta (fecalele pot contine bacterii care sa raspandeasca infectia). . . ca in momentul introducerii tamponului sa resimtiti o usoara senzatie de disconfort si presiune la nivelul rectului. Exista intotdeauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena. Cum se simte? In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos.pylori. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata.nu amestecati mostra cu hartie igienica. Daca bacteria creste la nivelul culturii. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolenta. stabilite de medicul specilalist). Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. In cazul efectuarii testului respirator cu uree pacientul nu va simti discomfort. De asemenea. cat si cele lichide. O alta metoda de prelevare a mostrei de fecale are la baza introducerea unui tampon rectal. nu trebuie decat sa inmanati laborantului punga de plastic ce a fost atasata in prealabil pe interiorul vasului de toaleta. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate determina aparitia unui gust usor amar. puteti simti o usoara senzatie de ameteala.pylori). In cazul in care disconfortul este sever. sau in cazuri foarte rare mostra poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza dezvoltarea H. dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala.nu colectati mostra direct din vasul de toaleta.mostra trebuie colectata o singura data pe zi (exceptie fac acele cazuri speciale.de a avea scaun. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice pacientul poate simti o intepatura scurta. se vor recolta mostre de tesut gastric sau duodenal (cel mult 10). apa sau sapun. Dupa indepartarea manusilor. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. Mostrele de testut vor fi ulterior testate in laborator pentru depistarea infectiei cu H. in functie de marimea venelor si arterelor pacientului. In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale. iar pacientul va simti senzatie de amorteala si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. mai multe incercari pot fi necesare. mai pot aparea senzatie de greata. se poate efectua teste pentru a se evidentia sensibilitatea bacteriei la anumite antibiotice. se recomanda atentionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe mana. . . In cazul in care aveti diaree vi se poate da o punga de plastic ce va fi atasata pe interiorul vasului de toaleta.pylori (procedeu numit cultura H. Daca mostra este colectata in spital. caderea pleoapelor. spalati bine mainile cu apa si sapun. si rotirea acestuia in mod delicat. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului iar pacientul nu isi poate aminti mai nimic despre ce s-a intamplat in timpul testului. vedere incetosata. Este posibil. prelevarea mostrei de fecale nu implica durere. . insa. 52 . el va putea comunica cu medicul specialist. De asemnea. uscarea gurii. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice.pot fi colectate atat mostrele solide. pentru ca mostra sa nu se amestece cu picaturile de urina. Ulterior acest sac de plastic va fi introdus intr-un recipient steril. putandu-se astfel afla care antibiotic va avea un efect optim in tratarea infectiei. Se recomanda respiratii rare si profunde. Unii pacienti spun ca au avut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe gura.

Pentru tratarea acestora pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. cu 53 . aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi. Rezultatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. . Depistarea antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal: Mostra de materii fecale nu contine antigen de H. Consumul de alcool dupa efectuarea testului este strict interzis. iar cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile.Daca vena se umfla.apare durere de gat sau de umar. . cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. De asemenea mai poate aparea senzatia de gat iritat. de obicei. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. . In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale.Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin. De asemenea poate aparea sangerare la nivelul locului punctiei.apar varsaturi cu sange sau scaun cu sange. acesta este un test negativ. Cu toate acestea. Dupa ce medicul extrage acul. Rezultate Testele pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la nivelul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul). . stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. sangerarea se opreste fara tratament. pylori in scaun sunt gata in cateva ore. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete.Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. Aceste simptome pot dura cateva zile. raguseala usoara sau usoara inflamatie a faringelui. pylori Testul respirator cu uree Normal: Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat Anormal: Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. Analiza anticorpilor serici Normal: Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. uscat.pylori Anormal: Mostra de sange contine anticorpi antiH. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea. trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective – acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai. pylori. . .apare febra.apar probleme la inghitire sau de vorbire.apare durere abdominala sau cardica a carei intensitate creste. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. dupa caz.Riscuri In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului.O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. . In cazul efectuarii testului respirator cu uree nu exista riscuri pentru pacient. . pacientul nu se expune altui risc decat cel de a raspandi infectia daca nu se va spala pe maini dupa recoltarea mostrei. negru. Prin folosirea carbonului radiactiv. pacientul se expune unui risc foarte scazut si poate prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange: . Se recomanda contactarea medicului daca: .apare scurtarea respiratiei sau batai cardiace accentuate.

testul antigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica. pylori. biopsia gastrica este foarte concludenta.pylori.4 5-10 ani 2. DHEA-S Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM DHEA-S1-5 ani 0.desi majoritatea oamenilor prezinta infectia cu H. . omeprazol.consumul de lansoprazol.8-85. Ce poate afecta testul? Rezultatele testului pot fi afectate de: . persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor. Alte informatii . pylori.9337 B 25-35 ani 160-449 F 35-45 ani 60. famotidina. Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Anormal: Mostra de biopsie contine H. cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea influenta rezultatele testelor respirator cu uree si biopsia gastrica. rabeprazol.biopsia gastrica poate sa nu detecteze prezenta infectiei cu H.2-492 F 20-25 ani 148-407 B 20-25 ani 211-492 F 25-35 ani 98. prin reducerea cantitatii bacteriei de la nivel gastric si duodenal. Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastrica. risc care este insa foarte scazut. de aceea se recomanda efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili eficienta tratamentului.pylori poate creste riscul de cancer gastric. pylori. ranitidina.1-368 B 15-20 ani 70. pylori.un test al antigenului din scaun negativ nu exclude prezenta infectiei cu H. . .probabilitatea infectiei cu H.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectueaza in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat. dar este cea mai scumpa si mai riscanta dintre toate.testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin dintre toate testele pentru H. se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare . contaminarea sau refrigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testului anticorpilor serici.2 F 10-15 ani 33.9-337 B 35-45 ani 88. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie. sucralfat.9-427 F 45-55 ani 54 . . .testul anticorpilor serici poate iesi pozitiv si cativa ani dupa infectie. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte. numai unii vor dezvolta ulcer peptic. . .pylori Biopsia gastrica Normal: Mostra de perete gastric nu contine H. .testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sarcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului.in cazul in care simptomatologia persista.prezenta infectiei cu H.pylori.testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau celor care alapteaza din cauza riscului expunerii copilului la radiatii.toate acestea. . din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomatologia pacientului) in interpretarea rezultatelor testului.47-19.consumul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal: Mostra de materii fecale contine antigen de H.manipularea inadecvata.pylori creste cu inaintarea in varsta. nizatidina. .9-280 B 10-15 ani 24. .4-247 F 15-20 ani 65.

Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool.Sangele va fi colectat intr-un recipient special. indicand astfel ca glandele suprarenale nu functioneaza normal. trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective – acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai. un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului. cantitati mari de sulfat dehidroepiandrosteron conduc la aparitia parului in exces (hirutism) si la masculinizarea trasaturilor corpului. se indeparteaza garoul. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi: . Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea. se scoate acul.4-246 B 65-75 ani 33. . Unele persoane pot avea deasemenea senzatii de lesin.Se bandajeaza dupa caz.Pentru a opri circulatia sangelui. puteti simti o usoara senzatie de ameteala.3-331 F 55-65 ani 18. Sulfatul dehidroepiandrosteron este un hormon androgen produs de catre glanda suprarenala. . si se acopera zona intepata de ac cu tifon.2-123 µg/dl Descriere test: Testul se efectureaza pentru a determina cantitatea de sulfat dehidroepiandrosteron in sange. Puteti prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange: . puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena. facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata. dupa caz.Daca vena se umfla.0-154 B 75-100 ani 16.7-295 F 65-75 ani 9. cum se va desfasura testul si ce indica rezultatele acestuia. aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi. In cazul persoanelor de sex feminin. Introducerea acului in vena poate solicita mai mult de o singura incercare.Cand destul sange a fost colectat. .O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. . procedura care prezinta un risc foarte scazut pentru pacient.Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa).4-256 B 45-55 ani 44. medicul va dispune incetarea tratamentului daca exista riscul ca acesta sa influenteze rezultatele testului. Riscuri Testul pentru depistarea nivelului sulfat dehidroepiandrosteron din sange necesita prelevarea unei mostre de sange. 55 . De ce se face testul? Rolul testului este de a depista daca pacientul prezinta cantitati anormale de sulfat dehidroepiandrosteron in sange.6-249 F 75-100 ani 12. Cum se face testul? Va trebui sa furnizati o mostra de sange.35.9-205 B 55-65 ani 51. Dupa ce medicul extrage acul. De asemnea. Pregatire pacient Trebuie sa discutati cu doctorul dumneavoastra si sa il informati daca urmati anumite tratamente medicamentoase. Cum se simte? Pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. Venele se vor mari. . . care se gaseste atat in organismul barbatilor cat si al femeilor. Testul mai este efectuat si pentru a descoperi daca sulfatul dehidroepiandrosteron este responsabil pentru maturizarea prematura a copiilor. Doctorul ar trebui de asemenea sa va explice riscurile implicate.

. indiferent daca acele medicamente sunt eliberate fara reteta medicala.108-441 ug/dL 20-29 .26-200 ug/dL 60-69 . Femeile care au un nivel ridicat de sulfat dehidroepiandrosteron in sange prezinta simptome precum masculinizarea trasaturilor si aparitia parului in exces.Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante.280-640 ug/dL 30-39 .42-290 ug/dL 69+ . in functie de varsta: Varsta-Dehidroepiandrosteron sulfat seric 18-19 .45-270 ug/dL 40-49 .120-520 ug/dL 40-49 . 56 ..65-380 ug/dL 30-39 .145-395 ug/dL 20-29 . precum si de anumite tratamente medicamentoase.13-130 ug/dL 69+ . Copii care prezinta un nivel ridicat de sulfat dehidroepiandrosteron se maturizeaza prematur. in functie de varsta: Varsta-Dehidroepiandrosteron sulfat seric 8-19 . Ce poate afecta testul? Testul poate fi afectat de recoltarea necorespunzatoare a probei de sange. sindromul ovarului polichistic.95-530 ug/dL 50-59 .70-310 ug/dL 60-69 .32-240 ug/dL 50-59 . Rezultate normale pentru persoanele de sex feminin. tumoare a glandei suprarenale. hiperplazie suprarenala congenitala. Este foarte important sa va informati medicul in legatura cu medicamentatia pe care o urmati. dar acest lucru nu inseamna ca el nu se gaseste si in organismul persoanelor de sex feminin (dar in cantitati reduse).28-175 ug/dL Legenda: ug/dL = microgram pe decilitru Cantitatile de sulfat dehidroepiandrosteron in sange care nu se incadreaza in valorile normale pot indica: carcinom suprarenal. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea. Rezultate Trebuie sa luati in considerare faptul ca rezultatele variaza in functie de sex si varsta. Alte informatii Sulfatul dehidroepiandrosteron este un hormon androgen.17-90 ug/dL Rezultate normale pentru persoanele de sex masculin.Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin.

57 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->