Civilizatia petrolului

Petrolul este o substan organic . care a comprimat în acela i timp i mâlul i n molul. iar utilizarea lui a cauzat poluare i daune mediului înconjur tor. numit asfalt sau bitum. în perioada jurasic ( acum 144-213 milioane de ani). Petrolul se compune în principal din substan e numite hidrocarbona i. Pic turile de i ei s-au infiltrat în jos prin rocile permeabile. . y Procesele de formare a petrolului au avut loc în urm cu milioane de ani. Rezervele de i ei au dus îns la conflicte interna ionale. ca i c rbunii. i eiul i gazele naturale. precum i i eiul lichid i gazele naturale sau o substan groas . transformându-le în straturi de roc . hidrogen i carbon al turi de alte substan e. Materia îngropat a putrezit i a fost transformat în i ei de c tre c ldur i presiune. respectiv din mici plante i animale. Cea mai mare parte a i eiului din centrul i nordul Marii Nordului s-a format din alge ( plante unicelulare ) i bacterii îngropate în mâl i n mol. Petrolul poate lua diferite forme. pe fundul m rii. molecule formate din dou elemente chimice. sunt considera i combustibili fosili. vâscoas .Ca urmare. roci con inând pori sau cr p turi prin care pot p trunde lichidele sau gazele.y În secolul XX întreaga civiliza ie i industrie s-au bazat pe energia furnizat de petrol. El s-a format din materie care odinioar era vie.

El are nenum rate utiliz ri. i eiul a început s se acumuleze în straturile de roci permeabile din imediata apropiere numit de geologi .Aurul Negru´ . Gazul s-a ridicat prin rocile permeabile pân când au întâlnit straturi impermeabile i s-au acumulat în capcane. În final la 4 km sub sol..i eiul i-a continuat drumul pân când a întâlnit un strat impermeabil sau solid. vopsele. Petrolul este utilizat i la producerea asfaltului necesar oselelor i o mare varietate de produse din industria petrochimic . insecticide. iar ma inile i utilajele industriale sau centralele termice nu ar func iona.utilizate la anvelope . motorin sau cherosen. fertilizatori. Din produsele petrochimice se fabric cosmetice. Uneori numit . Stratul carbonifer s-a scufundat i a fost îngropat de straturi de roci.. c ldura P mântului a provocat degajarea gazelor din c rbune. printre care diferite tipuri de petrol. Petrolul este utilizat si pentru producerea unor lubrifian i uleio i i a vaselinelor necesare func ion rii utilajelor i ma inilor. fibre sintetice cum ar fi naylonul. mase plastice i cauciucuri sintetice. el asigur aproape jum tate din energia utilizat în lume. F r acesta transporturile s-ar bloca. y Geologii consider c formarea gazelor naturale în sudul M rii Nordului a început în perioada carbonifer când a început acumularea straturilor de c rbune din plantele moarte ale mla tinilor.capcan ´. Gazele naturale se formeaz la o adâncime mai mare decât i eiul. y y y i eiul este important deoarece este mai curat i mai ieftin decât c rbunele i mai u or de transportat decât gazele naturale. medicamente. coloran i. explozibili. cerneluri. y i eiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor.

În 40 de ani lumea a devenit dependenta de itei. produc ia acestuia a crescut de la 10 milioane de barili pe zi în 1950. urmate de Arabia Saudit . erau estimate pentru a ajunge 90 de ani la nivelul produc iei anului 1988. La începutul anului 1989. În 1990 Marea Britanie a devenit al nou lea produc tor de i ei din lume. În unele ri produsele petroliere erau atât de ieftine încât i eiul se utiliza adeseori cu mare risip y . Produc ia variaz în func ie de cerere. Mexic. Cei mai mari produc tori de gaze naturale sunt tot statele fostei Uniuni Sovietice. China. rezervele Arabiei Saudite. Turkmenistan. aproximativ 25% din rezervele mondiale totale. Cele mai mari rezerve de i ei se afl în rile Orientului Mijlociu. Descoperirea unor noi terenuri petroliere vaste în Arabia Saudit . Dintre acestea Rusia era produc torul principal urmat de Azerbaidjan. Iran. în 1990. a m rit marja estim rilor cu peste 50 de ani. dar Marea Britanie va r mâne unul dintre produc torii importan i ai secolului XXI. Kirghistan. Olanda i Canada. Mexicul. Norvegia i România. Iranul. Al i produc tori importan i sunt Marea Britanie. Ucraina i Uzbekistan. în 1990. SUA cel de-al doilea mare produc tor de itei împreuna cu Canada au realizat aproape 16% din totalul de itei extras. Venezuela. Tadjikistan. urmat de SUA. y Deoarece i eiul este o materie prim atât de util . Irak i Marea Britanie. din z c minte marine. mai ales Rusia. cele 15 republici ale fostei Uniuni Sovietice erau în fruntea produc iei de i ei. La sfâr itul anilor 1980. Kuweitul i Emiratele Arabe Unite de ineau rezerve petroliere care urmau sa ajung peste 100 de ani la un nivel al produc iei din 1988. Exper ii preconizeaz un slab declin al produc iei. y La sfâr itul anilor 80. producând aproape 18% din totalul mondial. Kazahstan. Irakul. la 65 milioane de barili pe zi în 1990. Recesiunea mondiala a început în 1990 i a dus la o sc dere masiv a consumului. care de in aproximativ 65% din rezervele mondiale cunoscute.Britanie un produc tor important.

OPEC a luat fiin în 1960 i avea ca membre Kuweitul. Iranul. y Produc ia de itei a început curând s afecteze rela iile interna ionale. rile afectate de r zboiul israelianoarab. cum ar fi instala iile de desalinizare din Arabia Saudit care transforma apa marin în ap potabil i Marele Râu Artificial din Libia care capteaz apa din rocile situate sub de ertul Sahara i transport apa pân pe coastele mediteraneene. Arabia Saudit i Venezuela y . . Unele ri în curs de dezvoltare au utilizat veniturile din exportul i eiului pentru a finan a proiecte de asisten social . Multe ri au f cut investi ii majore în proiectele de dezvoltare. Includeau i câteva ri în curs de dezvoltare care au beneficiat curând din extrac ia i exportul i eiului c tre ri dezvoltate. rile bogate în itei din Orientul Mijlociu au acordat un ajutor masiv alia ilor din Egipt. Sursele principale din comer ul interna ional de i ei. pentru a construi coli i pentru a ridica nivelul de trai.rile dezvoltate i-au epuizat rezerva proprie de itei i odat cu cre terea cererii au fost nevoite s importe cantit i din ce în ce mai mari. În 1967. Iordania i Siria. Irakul. rile în curs de dezvoltare exportatoare de itei au început s exercite o presiune politic prin Organiza ia rilor Exportatoare de petrol ( OPEC ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful