Raport ferma de capre LAPTE DE CAPRA PENTRU BRANZA TOT TIMPUL ANULUI Crescatori de capre de 25 ani, Jacques si Isabelle

Douillon au nevoie de lapte d a capra pe tot parcursul anului pentru a fabrica branza. Pentru aceasta au marit artificial iluminarea pe timpul iernii si au continuat sa mulga caprele negesta nte.Din cauza lipsei de lapte inregistrata pe parcursul iernii, cei 2 crescatori au decis inca din 1989 sa desezoneze o parte a turmei prin tratamente cu pesari i si monta astfel ca fatarile sa aiba loc dupa 15 noiembrie, astfel ca picul de lactatie va fi inainte de sarbatorile de iarna. Dar protocolul foarte riguros impune crescatorilor sa monteze caprele la momente bine determinate, ceea ce nu este usor de asigurat intotdeauna deoarece aceasta operatie in luna iunie cand are loc si secerisul ierbii. Utilizarea hormonilor pentru declansarea caldurilor trebuie facuta dupa scheme riguroase, altfel nu to ate caprele intra in calduri dupa tratament. In maniera empirica si pentru a nu utiliza hormonii, crescatorii decid, pe parcursul anului 2000, sa desezonizeze t urma cu ajutorul luminii. Astfel , din 8 decembrie pana pe 8 martie, lumina este aprinsa dimineata de la 6 la 10 iar seara de la 16 la 22. Nu s-a modificat amenajarea adapostului ci doar s-au montat 8 neoane pe plafon. Turma profita astfel de lumina dar numai jumata te din capre au fost inseminate pentru a fata primavara. â foarte important Efectul â masculâ Doi tapi au fost plasati pe timpul iernii in turma fiind scosi dintre capre pe 8 mai. Efectul mascul determina instalarea caldurilor la caprele din turma care d evin foarte active. 50 de capre au fost inseminate pe 12 mai dupa scoaterea pesariilor , rata fatari i fiind de 90%. Fatarile s-au derulat in luna octombrie, iar iedutele au avut p aternitatea controlata. Lumina influenteaza si productia de lapte la acest lot d e animale.La restul turmei, care a fatat natural in luna februarie , efectul lum inii s-a resimtit si in productia de lapte. De exemplu, din 60 de capre care au fost montate in august 2006 numai 38 au fatat in februarie 2007. Au fost mai mul te capre negestante sau pseudogestante in sezon normal comparativ cu contrasezon . In acest caz numai caprele care au avut reproductia in contrasezon au benefic iat de lumina, restul turmei nefiind iluminat suplimentar. In primul an s-a facu t greseala de a supune toti tapii la lumina artificiala pe toata durata iernii c eea ce a facut ca in august, la monta, tapii sa fie complet desezonati si sa nu fie activi. Ulterior au fost separati 2 tapi care nu au fost supusi actiunii lum inii de alti 2 care au beneficiat de tratamentul cu lumina artificiala. S-au de pistat prin ecografie caprele negestante sau pseudogestante si au fost reintrodu se la monta urmatoare. Anumite capre, care aveau tendinta sa nu faca iezi, au fo st mentinute mai multe zile in lactatie continua (2180 kg lapte in 1208 zile). C rescatorii vor sa pastreze un echilibru intre venit, calitatea vietii, sanatatea turmei si efortul depus. Cifrele gospodariei :130 capre rasa Alpina,95 000 l lapte produs si transformat, 730 kg lapte / capra cu 41 TB si 32,6 TP,30 ha iarba pt pasunat si fan , 2 UTH in caprarie si 2 in caserie ALIMENTATIA IEDUTELOR- COLOSTRUL Colostrul administrat rapid la iedute limiteaza mortalitatea post natala. Pentru facilitarea administrarii un crescator a inventat un aparat de incalzire si dis tributie a laptelui, foarte usor de utilizat. Colostrul , primul lapte produs du pa fatare, are o mare valoare alimentara si sanitara deoarece este bogat in anti corpi (imunoglobuline), proteine, vitamine si minerale. Este esential pentru sup ravietuirea iedutilor care nu au dezvoltat sistemul imunitar. In plus, energia f urnizarta de colostru permite iedutilor sa lupte mai bine impotriva frigului De asemenea, colostrul are efect laxativ determinand evacuarea primelor materii fec ale. Mucoasa intestinala nu este permeabila pt antipcorpi in primele 12 ore , de aceea colostrul trebuie sa fie administrat rapid si in cantitate suficienta (10 % din greutatea animalului pe zi). Administrarea colostrului in primele trei zil e limiteaza problemele digestive de tipul colibacililor si creste rezistenta fat

a de diverse infectii. Se estimeaza o economie de 6 euro per capra prin folosirea colostrului in locul laptelui praf, iar idutii sunt mai rezistenti, au un apetit crescut si o dezvol tare mai buna (Bernard Blosse, director la sectia de caprine Caveb). Un crescator din Gaec , Stephane Bejaud, prefera sa administreze colostrul timp de 4-5 zile ; in cazul unui numar mic de ieduti se foloseste biberonul, dar in c azul turmelor mari, cum este a lui (600 capre) se foloseste un aparat de incalzi re la care sunt atasate tetine. Prin incalzirea apei si nu a laptelui se evita f ierberea colostrului 35 l apa inconjoara un rezervor de 35 l cu colostru. Capaci tatea acestui incalzitor este pentru 100 iedute. Rezistenta atasata la termostat incalzeste apa si mentine colostrul la temperatura dorita. La declansarea rezi stentei se pune in miscare si agitatorul . ..

Un prim prototip si apoi urmatorul au fost construite din aluminiu in gospodari a lui Allin din Coulonges sur Lâ Autise. Dupa mai multe ameliorari aparatul a fost prezentat vecinilor si a captat interesul acestora. Cooperativa din Caveb a fos t interesata de acest dispozitiv si a contactat un meserias pentru a fabrica ace st aparat din inox. Astazi cooperativa isi propune sa comercializeze aparatul p entru 1000 euro. Ulterior, Guillame Boireau i-a atasat un termostat reglabil, un mic motor si bidoane din plastic si l-a montat pe roti. Inventatorul dispozitivului considera foarte avantajos acest multibiberon. In go spodaria lui, prima alaptare se face cu biberonul (cate 250 ml colostru) pana ca nd animalele se invata cu gustul de plastic al tetinei. Colostrul, recuperat in bidoane in sala de muls este varsat apoi in incalzitoru l de lapte. Aparatul trebuie curata cu apa o data pe zi. In cazuri speciale, nou nascutilor li se administreaza 4-5 zile colostru inainte de a trece pe lapte re constituit. Aceata organizare da asigurarea ca toti iedutii beau colostru. In cazul in care iedutii sunt lasati impreuna cu mama lor, adesea sunt adoptati de o alta capra l actanta de la care sug lapte ce nu are valoarea protective a colostrului. INTARZIEREA FATARILOR PENTRU CRESTEREA PRODUCTIEI DE LAPTE DE TOAMNA Pentru a raspunde cerintelor de lapte pe parcursul iernii , crescatorul Gaec Ste egmans si-a programat fatarile celor 250 de capre pentru sfarsitul lui aprilie. In ciuda productiei bune de lapte, dificultatile de reproductie l-au facut sa e zite in aplicarea acestei practici .Pe parcursul ultimilor 10 ani caprele lui Ga ec Steegmans au fatat in perioade diferite ale anului. Dupa 1996, odata cu venir ea lui Sebastien Steegmans , au fost aduse si capre care fatau in sezonul ianuar ie-februarie. Pregresiv , din 1996 in 1999, s-au decalat cu 3 saptamani pe an at at datele de inseminare cat si data fatarilor. In 1999 acesta a decalat data f atarilor celor 250 de capre in septembrie, profitand astfel de pretul mai bun al laptelui de toamna.productia de lapte per capra ramane insa constanta la 750 l. Intoarcerile inregistrate pe parcursul celor trei saptamani dupa fatari sunt se mn ca monta in contrasezon nu este bine adaptata , aceasta traducandu-se in prod uctia de lapte. Mai mult, frigul din saivan pe timpul iernii, reduc capacitatea lactanta a caprelor. La aceasta scadere a productiei de lapte contribuie si alim entatia bazata pe fan. Cifrele gospodariei 2 UTH

250 capre Saanen 60 vaci Limousine 72 ha teren cu iarba 276 000 l de lapte produs 1132 l lapte / capra Laptele este vandut, in medie, cu 586 euro/ 1000 l Productie totala 178 830 euro Cheltuieli operationale 106 094 euro Cheltuieli de structura 48 455 euro Din 2002 crescatorul decide sa revina la monta in sezon normal, iar pentru ameli orarea productiilor de lapte imbunatateste alimentatia si apeleaza la inseminari le artificiale. 70 de capre care aveau cea mai mica productie de lapte au fost montate in iulie si au fatat in noiembrie 2003. Restul caprelor turmei au fost inseminate in sept embrie si au fatat in februarie 2004. Laptaria crescatorului , Cooperativa agric ola a producatorilor de branza de capra , are nevoie de lapte pe tot parcursul a nului si inregistreaza o lipsa de lapte pe parcursul toamnei. De aceea s-a acord at o prima suplimentara pentru a-i incita pe crescatori sa decaleze fatarile. S ebastien Steegmans a decalat fatarile pentru sfarsitul lui aprilie, astfel ca pr oductia de lapte este decalata pe semestrul 2 si beneficiaza de prima de 10 euro la 1000 l; volumul total de lapte din 2006 a fost de 276 000 l. Modificarea ciclului reproductiv natural al caprelor Pana la sfarsitul lui noiembrie s-au facut cate 2 inseminari pe zi; 210 capre, t ratate in prealabil dupa protocolul Caprigene, au fost inseminate astfel: 160 , cele mai bune reproducatoare, au fost montate cu sperma congelata si 50 cu sperm a proaspata recoltata in aceeasi zi. Alte 40 de capre nu au fost montate, dar au fost in lactatie prelungita inainte de reformare. Tapul a fost introdus intre c ele 50 de capre inainte de a fi introdus, intre 20 decembrie si 20 ianuarie, in lotul cu inseminarea artificiala. Negestantele au fost mentinute in lactatie pr elungita. Procentul de fatari pentru caprele inseminate cu sperma proaspata a fost de 80%, iar pentru sperma congelata doar 50%. Acest procent mai mic s-a dovedit, confor m anchetelor Caprigene, a fi datorat problemelor de fecunditate . O alimentatie bogata in concentrate Programarea fatarilor are consecinte si asupra programului de lucru al crescator ului: 110 capre fata la sfarsitul lui aprilie, 50 la sfarsitul lui mai si 40 la mijlocul lui iunie, cand acesta este ocupat si cu recoltare fanului. Productia medie de lapte pe capra ramane crescuta , cu 1130 l de lapte pe capra in 2006 si 1300 in 2005. pe langa genetica, un rol important la aceste rezulta te bune l-a avut si alimentatia bogata. Pe peroada maximului de lactatie fiecare capra a primit , in medie, 1.8 kg fan de lucerna (s.u.), 450 g porumb, 800g ame stec sfecla-lucerna 23-soia-granule fibroase, 350 g corector azotat (Extrulin), 150 g concentrat pentru capre de lapte Purina , 300g Powerpac si 360 g PDIN, 80 g Palmitan imbogatit in substante grase. Aceasta alimentatie bogata in concentr ate nu conduce la probleme de metabolism deoarece este atent distribuita. Calculul primei acordate de Laptaria Cooperativa agricola a producatorilor de br anza de capra Raport =volum de lapte produs din martie in iunie/ volum de lapte produs din oct ombrie in ianuarie Daca raportul >1.1 nu se acorda prime 0.8> raport >1.1 se acorda o prima de 5 euro/ 1000 l (la volumul total de lapte livrat) Raport <0.8 prima de 10 euro / 1000 l (la volumul total de lapte livrat) Data fatarii Procent lapte de iarna 1 septembrie 66% 1 noiembrie 44% 1 decembrie 34%

1 1 1 1

februarie aprilie mai 40% iunie 47%

17% 34%

Corelatia intre data fatarii si procentul de lapte de iarna (sept- ianuarie)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful