Raport de Cercetare

Grant: MODELAREA

SISTEMELOR CALITĂŢII ISO 9001 CU AJUTORUL

ARHITECTURILOR DE PROCESE TIPIZATE. PARTICULARIZARE PENTRU ÎNTREPRINDERILE CONSTRUCTOARE DE MAŞINI Cod CNCSIS: 108
Autor: ing. Lucian LOBONŢ Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Introducere.
În 1993, Comisia Europeană a introdus CALITATEA în Cartea Albă intitulată "Dezvoltare, competitivitate , locuri de muncă" - vizând promovarea activităţilor cu înaltă valoare adăugată - şi a propus (în cadrul unei comunicări intitulate "O politică a competitivităţii industriale pentru Uniunea Europeană") ca investiţiile în domeniul CALITĂŢII să devină intangibile. În prezent calitatea reprezintă un instrument strategic al managementului global al întreprinderilor dar e şi un element determinant al competitivităţii acestora. Se apreciază că standardele ISO 9000 reprezintă referinţa mondială de abordare a problemelor managementului calităţii, baza contractuală client – furnizor. Standardele ISO 9000 sunt complementare specificaţiilor tehnice (standarde de produs, desen, caiete de sarcini, etc.), iar ISO 9001:2000 reprezintă forma completă de planificare a calităţii prevăzând condiţiile necesar a fi aplicate atunci când trebuie demonstrată capabilitatea furnizorului de a proiecta, dezvolta, fabrica, verifica şi livra produse conforme. Întreprinderile constructoare de maşini se confruntă cu probleme de organizare şi funcţionare atât din cauza păstrării unor procese învechite cât şi din imposibilitatea demonstrării calităţii produselor pe care le produc. Prin intermediul proiectului propus poate rezulta o metodologie de îmbunătăţire şi optimizare a proceselor de bază din întreprinderile constructoare de maşini prin elaborarea unui model generic imbunătăţit. La implementarea unui sistem de management al calităţii o etapă complexă care solicită mult timp şi efort este aceea de identificare a proceselor din cadrul întreprinderii. Printr-o tipizare a proceselor de bază această etapă poate fi depăşită mult mai eficient cu eforturi minime, rezultând o economie de timp si de resurse. Tocmai de aceea acest proiect şi-a propus tipizarea proceselor în vederea facilitării implementării unui sistem de managementul calităţii bazat pe ISO 9001:2000, în aceste întreprinderi. Obiectivele primului an sunt prezentate mai jos: 1. Documentare; 2. Analiză comparativă a arhitecturilor existente la nivel naţional şi internaţional. 3. Alegerea software-ului cu ajutorul căruia să se dezvolte arhitectura. Obiectivele propuse au fost îndeplinite în totalitate rezultatele fiind prezentate în continuare.

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/28

Definiţii
Dicţionarul Merriam-Webster’s (Merriam, 1993) defineşte arhitectura ca fiind: 1. arta sau ştiinţa construirii; arta sau procesul de proiectare şi construire a structurilor şi în special a celor locuibile. 2.a. construcţia ca rezultat al unui act voit. 2.b. o structură unită. 3. produs arhitectural. 4. o metodă sau un stil de a construi. 5. modul în care componentele unui calculator sau ale unui sistem computerizat sunt organizate şi integrate. Comparând definiţiile a doua, a treia şi a cincea şi comparându-le cu definiţiile din alte dicţionare rezultă trei mari înţelesuri:

-

arta şi/sau ştiinţa planificării, proiectării şi construirii clădirilor; un stil şi/sau o metodă de proiectare şi construire; o structură bine închegată sau compactă.

În lucrarea de faţă termenul de „arhitectură” va fi folosit cu sensul de: modalitate în care componentele unui sistem sunt organizate şi integrate. De asemenea, o arhitectură a unui sistem stabileşte natura sau esenţa sistemului. Arhitectura unui sistem sau a unui produs particular, specific este rezultatul unui proces de proiectare. Arhitectura se va descompune într-un set de specificaţii care descriu componentele sistemului, interfeţele dintre ele şi comportamentul lor. Specificaţiile arhitecturale nu arată toate detaliile necesare pentru implementarea sistemului conceput în realitate. Aceste detalii vor fi concepute mai departe în activităţile de proiectare. Un model de referinţă reprezintă o metodă generică de a organiza şi integra componentele unui sistem. Modelul serveşte ca un punct de plecare pentru proiectarea unui număr mare de sisteme într-o arie specifică de aplicaţii. Arhitectura de referinţă reprezintă cadrul pentru organizarea conceptelor specifice sistemului. în care conceptele legate de sistem sunt organizate. O arhitectură tipizată poate fi folosită ca instrument pentru analiza şi proiectarea sistemelor. O arhitectură de referinţă a organizaţiei reprezintă cadrul pentru organizarea conceptelor specifice organizaţiei.

Arhitecturi de referinţă. Cadre de referinţă.
Introducere . Arhitectura organizaţiei reprezintă organizarea tuturor acestor elemente şi va include arta, ştiinţa, metodologia şi stilul dezvoltării unei organizaţii. Arhitecturile trebuie să prezinte un set de caracteristici cum ar fi: • • să fie adaptabile folosirii atât a oamenilor cât şi a computerelor; în mod deosebit celor pentru care au fost create; sunt stabile şi sunt percepute ca fiind stabile de cei ce le utilizează;

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

2/28

Din cauza neînţelegerii acestor termeni ei au fost folosiţi de multe ori unul în locul celuilalt. resurselor.1582-1218 3/28 . blocuri de construcţie). Aceşti doi termeni sunt foarte interconectaţi şi definiţia lor e adeseori ambiguă. în tranziţie sau în echilibru să poată fi studiată. sens. organizării. Definiţia propusă de colectivul de cercetători pentru Cadrul de referinţă este: Descrierea amănunţită a componentelor şi a perpectivelor (de exemplu: activitate. comunicaţiile şi informaţiile. Comparaţie între arhitecturi şi cadre de referinţă Arhitecturile şi cadrele sunt utilizate frecvent în definirea modelelor întreprinderii. o arhitectură ar trebui să conţină caracteristicile de mai sus. conducerea şi modelarea organizaţiei. sau axe ortogonale. care oferă un punct de referinţă. Arhitecturile tipizate nu au nevoie să aibă forme geometrice. Arhitectura conţine linii directoare şi reguli pentru reprezentarea cadrului organizaţiei. sistemul realizat fiind cel final. sunt făcute în aşa fel încât să existe o evoluţie logică a lor. el poate fi constituit din documente sau o matrice care să definească ariile organizaţiei asupra cărora trebuie să ne adresăm în timpul unei analize. Deoarece o organizaţie funcţională este dinamică. sisteme.ISSN. produselor şi proceselor. un cadru ar trebui să aibă un sistem de referinţă de unde organizaţia aflată în funcţionare. orientare sau punct de vedere pentru o organizaţie şi pentru sistemele şi subsistemele care sunt legate de aceasta. o delimitare a componentelor care vor fi conţinute în structura rezultantă. informaţie şi capabilitate a procesului) care conţine o reprezentare specifică a organizaţiei. Cadrul de referinţă privit din punct de vedere organizaţional Un cadru de referinţă al organizaţiei reprezintă un set de standarde sau principii care guvernează comportamentul. incluzând scopul pentru care a fost creată şi modul de funcţionare. cadrul nu e neapărat să aibă o formă geometrică sau axe ortogonale. pe când cadrul se construieşte prin definirea a diferite puncte ale organizaţiei prin aceasta ajutând la construirea şi definirea arhitecturii. O arhitectură oferă o imagine la scară largă a întregii organizaţii Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . ele pot fi • documente care să organizeze în mod logic detaliile despre o organizaţie. resursele. sistemelor. poate fi transportabilă şi/sau standardizabilă. Arhitecturile ajută la construirea sistemului organizaţiei. construirea. procesele. La fel ca şi în cazul arhitecturii tipizate. organizarea. Când se termină. pot să includă inovaţii logice ale arhitectului. evoluţie bazată pe moştenirea trecutului. o delimitare a tipurilor componente (module. interfeţele şi relaţiile care există între respectivele perspective. Pentru a fi completă o arhitectură trebuie să conţină linii directoare şi reguli pentru cadrul organizaţiei. O definiţie propusă de un grup de cercetători pentru arhitecturi sau arhitecturi tipizate ale organizaţiei este următoarea : Arhitectura reprezintă grupul de cunoştinţe pentru proiectarea.• • • sunt bazate pe cerinţele celor care le utilizează.Numar Special 2005 . De aceea este necesară definirea foarte clară a acestor doi termeni pentru o foarte bună înţelegere a semnificaţiei lor şi o bună demarcare a acestora.

coloana de bază a fiecărui model trebuie să fie unică.1582-1218 4/28 .luând în considerare toate vederile posibile şi integrarea lor pentru a oferi imaginea de ansamblu prin care să permită organizaţiei să-şi atingă obiectivele. 1 2 3 4 5 6 7 8 Modele ale organizaţiei ISA(Information Systems Architecture) IAA (Insurance Application Architecture) EAP (Electronic Architecture Planning) TOGAF (The Open Group Framework) Zachman PERA (Purdue Enterprise Reference Architecture) GERAM GRAI-GIM Este numit Arhitectură Arhitectură Arhitectură Ar trebui numit Cadru Cadru Cadru Instrument pentru definirea unei arhitecturi Arhitectură Arhitectură Combinaţie de arhitecturi Arhitectură Architectural Arhitectură Cadru Arhitectură Arhitectură Arhitectură Cele mai folosite arhitecturi şi cadre de referinţă sunt compuse din elemente foarte asemănătoare cu o matrice cu diferite linii şi coloane. Se poate face o delimitare a celor doi termeni făcând o comparaţie între diferite arhitecturi şi cadre de referinţă (Tab. 2. fiecare celulă e unică. fiecare linie reprezintă o perspectivă unică. 5. integrarea tuturor modelelor din celule într-o singură linie/coloană constituie un model complet din perspectiva acelei linii/coloane şi are o logică recurentă. Privind mai atent orice arhitectură sau cadru vom observa că acestea urmează câteva reguli cum ar fi: 1. 4. 1 Clasificarea arhitecturilor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 6. fiecare coloană are un model simplu. Un cadru de referinţă este mult mai focalizat în comparaţie cu o arhitectură şi este folosit de obicei pentru o situaţie particulară. 3. coloanele nu au o ordine bine stabilită. 1.Numar Special 2005 .1 Comparaţia a diferite arhitecturi şi cadre de referinţă Nr. de bază.1) Tabelul 1. Clasificarea arhitecturilor În figura 1 este prezentată o clasificare a arhitecturilor după modul în care acestea se dezvoltă şi relaţionează. Fig.ISSN.

CIMOSA. au scopul de a indica şirul de arhitecturi care pot fi construite în diferite puncte de evoluţie dar acestea nu sunt nişte elemente foarte stricte deoarece multe alte tipuri de arhitecturi se pot intercala între cele prezentate. Analiza comparativă s-a efectuat după diferite criterii cum ar fi: dimensiunea ciclului de viaţă. Necesităţile organizaţiilor şi cerinţele pentru dezvoltarea afacerii se regăsesc cu o creştere a detaliilor de la stânga la dreapta.ISSN. şi dimensiunea genericităţii. Săgeţile reprezintă relaţiile bidirecţionale care există între diferitele tipuri de arhitecturi. Arhitectul va căuta de obicei elemente arhitecturale care pot fi refolosite pornind din partea stângă a figurii.general . dimensiunea perspectivelor modelului.2 Dimensiunea ciclului de viaţă GERAM Identificare ARIS Nu CIMOSA Nu GRAI/GIM Nu IEM Nu PERA Identificare EBE (Enterprise Business Entity) Nivel de concepţie EBE Nivel de definire EBE Nivel de specificaţie EBE ZACHMANN Nu Concept Cerinţe Nu Conceptul de operare Nu Definire cerinţe Specificare proiectare Nu Analiza nivelului de concepţie Nivel Structural – Proiectare orientată utilizator Nivel de realizare – Proiectare orientată tehnic Nu Nu Nu Definire cerinţe Proiectare sistem Nu Definire cerinţe Proiectare: -preliminară . PERA.1582-1218 5/28 . Cele patru tipuri de arhitecturi reprezentate în figura 1. În cadrul activităţii de analiză a arhitecturilor.În figură este arătat modul în care s-au dezvoltat arhitecturile începând cu arhitecturile fundamentale mergând până la cele specifice industriei şi la cele organizaţionale. În urma analizei au rezultat următoarele date sintetizate în tabelele următoare: Tabelul 1. Dacă elementele dorite nu sunt găsite.detaliat Implementare Implementare Descriere implementare Descriere implementare Nivel de manifestare EBE Descriere implementare Operare Dezafectare Nu Nu Nu Întreţinere model Nu Actualizare model Nivel de operare EBE Nu Nu Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .Numar Special 2005 . au fost studiate şapte arhitecturi de referinţă reprezentative pentru activitatea pe plan mondial în momentul actual.detaliată Conceptul de proiectare IT Proiectare sistem : . ZACHMANN. cerinţele pentru aceste elemente se vor transmite şi ele către stânga pentru încorporare. IEM. GRAI/GIM. ARIS. acestea fiind: GERAM.

GERAM acoperă în cea mai mare măsură criteriile de comparaţie stabilite.Tabelul 1. Pe baza unui studiu a posibilităţilor existente s-a ales varianta utilizării metodelor IDEF care sunt prezentate în continuare: Metodele IDEF sunt utilizate pentru modelarea activităţilor şi proceselor în scopul sprijinirii procesului de integrare a informaţiei. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . care a rezultat din combinarea arhitecturilor CIMOSA. Pentru activitatea de dezvoltare a arhitecturii de referinţă se poate utiliza o gamă largă de software oferta în acest domeniu fiind extinsă.ISSN. GRAI/GIM.3 Dimensiunea perspectivelor modelului GERAM Funcţie ARIS Perspectivă funcţională (static) Perspectivă de comandă (dinamic) CIMOSA Perspectivă Funcţională (static) Perspectivă Funcţională (dinamic) Perspectivă informaţională Perspectivă organizaţional ă GRAI/GIM Perspectivă Funcţională (static) Perspectiva Tehnologiei Informaţionale (dinamic) Perspectivă informaţională Perspectiva decizională Perspectiva fizică Perspectiva organizaţional ă Perspectiva fizică Perspectiva Tehnologiei de fabricaţie IEM Perspectiva Modelului Funcţional PERA Arhitectura Informaţio-nală Arhitectura Sistemului Informaţio-nal ZACHMANN Arhitectura Informaţională Arhitectura Sistemului Informaţional Informaţie Perspectivă a datelor Perspectiva Modelului Informaţional Nu Nu Perspectivă informaţională Decizie Perspectivă organizaţional ă Arhitectură Umană şi Organizaţională Perspectivă informaţională Structură / Resursă Perspectivă resursă Perspectivă resursă Nu Arhitectură de Fabricaţie Arhitectura Echipamentului de Fabricaţie Perspectivă informaţională Tabelul 1.4 Dimensiunea genericităţii GERAM Generic Tipizat Particular ARIS Generic Modele de referinţă Particular CIMOSA Generic Tipizat Particular GRAI/GIM Nu 4 nivele de abstractizare Nu IEM Generic Referinţă Particular PERA Nu Nu Nu ZACHMANN Generic Tipizat Particular Concluziile analizei efectuate sunt: - Arhitectura de referinţă cea mai complexă este GERAM. Cercetările realizate până acum în cadrul comitetelor ISO pentru dezvoltarea arhitecturii GERAM promit să conducă la adoptarea unei arhitecturi standard.Numar Special 2005 .1582-1218 6/28 . PERA. pe baza căreia vor fi canalizate cercetările ulterioare privind dezvoltarea întreprinderii.

se concentrează pe partea de proiectare a procesului de dezvoltare a sistemului. respectiv 184. IDEF1X pentru o parte dintre reprezentările Modelelor de Referinţă ale Aplicaţiei (ARM). şi mai apoi părţi constituente ale standardului ISO 10303 STEP pentru diferite componente: IDEFØ pentru dezvoltarea şi reprezentarea Modelului Activităţii Aplicaţiei (AAM). o încercare care conduce în general la un model complex şi dificil. utilizarea metodelor IDEF serveşte ca un instrument util. Metodele IDEF reprezintă un ansamblu de metode independente care se dovedesc foarte utile atunci când sunt utilizate în manieră integrată. eficiente şi care se pretează cel mai bine aplicaţiilor practice.Numar Special 2005 .În loc de a încerca analiza unei organizaţii cu ajutorul unei singure "super metode". Limbajul IDEF0 (Integration DEFinition language 0) se bazează pe tehnica SADT (Structured Analysis and Design Technique).1582-1218 7/28 . Metodele IDEF au fost recunoscute de către specialiştii în integrarea întreprinderii ca fiind cele mai complexe. IDEF3 (Fluxul procesului şi Metoda de capturare a descrierii stării obiectului) a fost dezvoltată pentru a sprijini structurarea descrierilor perspectivelor utilizatorului asupra sistemului. IDEF1X a stat de asemenea la baza elaborării limbajului de modelare EXPRESS pe baza căruia sunt elaborate majoritate componentelor ISO 10303. mai realiste. de aici derivă şi denumirea lor Integrated DEFinition (IDEF). IDEF0 şi IDEF1X au devenit standarde la nivel USA prin FIPS (Federal Information Processing Standard) 183. controlului şi mecanismelor). Ca urmare. eficient. programarea operativă a producţiei etc.ISSN. IDEF0 poate fi utilizată pentru a modela o varietate largă de sisteme automate şi neutomate. A doua clasă de metode IDEF care au fost dezvoltate. IDEF4 a fost concepută pentru elaborarea unui proiecte de calitate în implementările orientate obiect. dezvoltată de Douglas T. Scopul acesteia a fost de a dezvolta subsisteme generice care ar putea fi utilizate de întreprinderi pentru a oferi o îmbunătăţire substanţială a industriei ca un întreg. pentru noile sisteme. IDEF 5 (Metoda de captură a descrierii ontologice) serveşte ca metodă pentru colectarea faptelor şi achiziţia cunoştinţelor. Metodele originale IDEF au fost dezvoltate în scopul îmbunătăţirii comunicaţiei între specialiştii care trebuie să decidă modul în care sistemele lor existente urmează să fie integrate. IDEFØ (Metoda de modelare funcţională) a fost proiectată pentru a permite o descriere eficientă a funcţiilor sistemului prin procesul de descompunere a funcţiilor şi a clasificării relaţiilor între funcţii (sub forma intrărilor. Inc. ieşirilor. IDEF1X a fost concepută pentru a asista dezvoltarea modelelor semantice de date. Ross şi SofTech. IDEF1 (Metoda de Modelare Informaţională) a fost proiectată pentru a permite descrierea informaţiei pe care organizaţia trebuie să o controleze în scopul atingerii obiectivelor sale. IDEF0 poate fi utilizată la început pentru a defini cerinţele şi a specifica funcţiile şi apoi pentru a proiecta o implementare care îndeplineşte aceste condiţii. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Aceste subsisteme oferă sprijin pentru funcţii comune cum ar fi managementul informaţional.

ISSN. Acestea permit distribuirea datelor între modele (conectându-le). IDEF0 poate fi utilizată pentru a analiza funcţiile pe care le îndeplineşte sistemul şi a înregistra mecanismele (mijloacele) prin care aceste funcţii sunt îndeplinite. Diagrama A-0 poate conţine o scurtă declaraţie. Fiecare model trebuie să aibă o diagramă de nivel superior care reprezintă modelul precum în figura 3 Aceasta este denumită diagramă A-0. Semantica se referă la semnificaţia componentelor sintactice ale limbajului contribuind la Cn l o tro In re tra FNŢ U C IE Iş e ire Mc n e a ism S lic re o ita Fig. Săgeţile care conectează partea inferioară a blocului sunt mecanismele. Regulile definesc modul în care sunt utilizate componentele. Săgeţile orientate în sus identifică unele dintre mijloacele ce contribuie la execuţia funcţiei. Componentele şi caracteristicile structurale ale unui limbaj şi regulile ce definesc relaţiile între acestea. specificând scopul modelului şi o scurtă definire a subiectului modelat. Blocurile reprezintă funcţii. sau între porţiuni ale aceluiaşi model. iar diagramele oferă un format pentru descrierea modelelor. Ieşirile sunt date sau obiecte produse de funcţie. Componentele sintaxei IDEF0 sunt blocurile şi săgeţile. Săgeţile orientate în jos sunt săgeţi de solicitare. Săgeţile solicitate oferă detaliu pentru săgeţile solicitante. definite ca activităţi.- pentru sisteme existente. Săgeţile care reprezintă controlul specifică condiţiile cerute de funcţie pentru a produce ieşirile. regulile şi diagramele. 2 Sintaxa IDEF0 corectitudinea interpretării.Numar Special 2005 . Diagrama model prezentată în figura 2 este bazată pe o sintaxă simplă. formează sintaxa limbajului. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . atât sub formă verbală cât şi grafică. Intrările sunt transformate sau consumate de funcţie pentru a produce ieşirile.1582-1218 8/28 . Săgeţile reprezintă date sau obiecte asociate funcţiilor. procese sau transformări. Celelalte mijloace pot fi moştenite de la blocul predecesor.

folosită de proiectanţii de sisteme pentru a captura informaţii în legătură cu aspectele dinamice (comportamentale) ale sistemului. Exemple de asemenea cerinţe ar fi: capturarea scenariului de desfăşurare a secvenţelor logice/temporale ale evenimentelor. Unei diagrame îi poate fi asociat text. IDEF3 prezintă Metoda de Captură şi Descriere a Proceselor.1582-1218 9/28 .0 A 0 A -0 Mi G n ra a ee l 1 2 3 4 A 4 A 0 Mi D ta t a e lia 1 2 A2 4 3 A 4 Fig. proiectarea de aplicaţii şi baze de date orientate obiect. pentru a clarifica semnificaţia unor elemente considerate a fi mai importante. Săgeţile pot reprezenta flux sau succesiune doar la nivele inferioare de detaliu. 3 Descompunerea diagramei IDEF0 Funcţia reprezentată în diagrama de nivel superior poate fi descompusă în subfuncţiile sale importante prin crearea digramelor succesoriale. pentru a oferi o imagine concisă a diagramei. Descompunerea poate continua până la obţinerea gradului dorit de detaliere.Numar Special 2005 . Modul în care se reprezintă procesele în IDEF3 este similar cu IDEF0.ISSN. fluxurile. Diferenţa majoră constă în aceea că în vreme ce în IDEF0 se adoptă o vedere singulară a sistemului. la IDEF3 apar mai multe descrieri ale priorităţii temporale ale proceselor (perspectiva utilizatorului). Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Textul trebuie să fie utilizat pentru a sublinia caracteristicile. care apar ca răspuns la noile cerinţe din domeniul modelării organizaţiilor. conexiunile. când subiectul este suficient detaliat. Săgeţile în IDEF0 reprezintă date sau obiecte cu rol de constrângeri. Limbajul de modelare IDEF3 aparţine aşa numitelor „limbaje pentru generaţia următoare” a limbajelor IDEF. capturarea descrierilor de referinţă ale obiectelor reale etc.

5) Pentru fiecare întreprindere au fost trecute pe coloana corespunzătoare departamentele funcţionale ale acestora. Acest model a fost verificat prin particularizare. 1. O altă diferenţă este denumirea acestor departamente. Analiza s-a efectuat studiind modul de organizare şi funcţionare a întreprinderilor şi documentaţia sistemelor de managementul calităţii ale acestora (pentru cazurile în care un asemenea sistem este implementat). A. Verificare arhitectură şi efectuare corecţii. Se poate observa că în general departamentele corespund de la o întreprindere la cealaltă totuşi cu mici diferenţe de organizare.Obiectivele celui de-al doilea an au fost: 1.B Administrativ Juridic şi securitatea muncii Control produs proces Măsurări analize şi încercări Controlul mijloacelor de măsurare Juridic Metrologie Într. 3.1582-1218 10/28 .(tab.Numar Special 2005 .ISSN. B. Diseminare rezultate. Într. A Administrativ Juridic şi protecţia muncii CTC – Metrologie Într. care poate diferi de la o întreprindere la alta însă procesele componente care se desfăşoară în interiorul departamentului sunt aceleaşi. Acestea au fost împărţite într-un tabel cu 3 coloane. Astfel apar departamente diferite la o întreprindere care sunt reunite într-un singur departament la alta. întreprinderile au fost numite astfel: Într. Într. C. au fost identificate procesele comune iar pe baza acestei identificări s-a realizat un model al arhitecturii tipizate de procese. 2. Urmărindu-se obiectivele din planul de activitate şi activităţile corespunzătoare s-a efectuat o analiză comparativă a proceselor de baza din 3 întreprinderi constructoare de maşini din judeţul Sibiu. O parte din rezultatele cercetării este prezentată în cele ce urmează: Pentru analiză. Tabelul 1. Analiza comparativă procese.C Administrativ Control financiar Contabilitate internă de gestiune Proiectare produse Control financiar şi gestiune Tehnic Proiectare procese tehnologice Încercări produse Tehnic Aprovizionare Programare – lansare – urmărire Asigurarea calităţii Marketing import-export Financiar contabilitate Aprovizionare Programare – lansare – urmărire Asigurarea calităţii Marketing Financiar contabil Aprovizionare Organizare – plan – urmărire Asigurarea calităţii Marketing – export Financiar Contabilitate Desfacere şi facturări Analiza costuri preţuri Preţuri Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .5 Într.

economică.Numar Special 2005 . Marketing. comercială. Producţie. tehnică.Vânzări Cumpărări Dezvoltare furnizori Desfacere Depozite Oficiul de calcul Producţie Producţie Resurse umane Depozite Informatică Producţie Ca urmare a analizei rezultă că procesele cu desfăşurare identică sau aproximativ identică în întreprinderile constructoare de maşini din România sunt cele din următoarele departamente: • • • • • • • • • • • • • Administrativ. de calitate – mediu. Juridic.1582-1218 11/28 .6: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Control financiar intern şi gestiune. Aprovizionare. Activitatea departamentelor este subordonată unor funcţiuni (funcţiunea – o grupare concretă de activităţi omogene specializate). Funcţiunile care conţin departamentele identificate mai sus sunt următoarele: • • • • • • de management.ISSN. de producţie. Analiza costuri – preţuri. Vânzări. Financiar – contabilitate. CTC – Metrologie. Împărţirea departamentelor pe funcţiuni se face după cum se vede în tabelul 1. Asigurarea calităţii. Tehnic. Programare – lansare –urmărire.

organizarea perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor. obiectivele şi rezultatele întreprinderii.6 Management Resurse umane Adminstrativ Comercială Marketing Aprovizionare Desfacere Tehnică Proiectare produse Proiectare procese tehnologice Încercări produse Calitate – mediu Planif. a necesităţilor şi comportamentului consumatorilor. recrutarea. Ansamblul activităţilor specifice departamentului de resurse umane sunt: determinarea necesarului de forţă de muncă. dezv. selecţia. şi mediului Control Produs – Proces Măsurări. Funcţiunea comercială Cuprinde un ansamblu de activităţi vizând aprovizionarea tehnico – materială. aplicarea acestuia şi calculul drepturilor băneşti ale salariaţilor etc. evaluarea performanţelor în muncă şi promovarea personalului. Producţie Producţie În continuare se prezintă câteva din caracteristicile principale ale funcţiunilor rezultate din studiul de mai sus: Funcţiunea de management Are în subordine activităţile departamentelor de resurse umane şi administrativ. şi auditul calit. Preţuri.ISSN. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă cu respectarea normelor de protecţia muncii etc.Numar Special 2005 . Activitatea de marketing cuprinde ansamblul acţiunilor de studiere a pieţei interne şi externe. desfacerea produselor. aprovizionare.1582-1218 12/28 . comerţul exterior şi cooperarea economică internaţională. angajarea. În organizarea acestor activităţi. este necesar ca managerul să asigure în permanenţă un echilibru între interesele salariaţilor. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalităţi de Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . analize şi încercări Controlul mijloacelor de măsurare Economică Control financiar Financiar – Contabilitate Analiza costuri. stabilirea sistemului de salarizare.Tabelul 1. desfacere. efectuarea de studii pentru îmbunătăţirea climatului organizaţional şi motivaţional în cadrul firmei. ele fiind grupate pe trei componente: marketing.

negocierea şi încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. precum şi eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzătoare solicitărilor unităţilor de producţie consumatoare. combustibil. cât şi a celor potenţiale. în domeniul desfacerii şi în cel al comerţului exterior firma desfăşoară o serie de activităţi.orientare a producţiei şi de creştere a vânzărilor.Numar Special 2005 . -fundamentarea normelor de consum de materiale. negocierea şi încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . operativă şi activă pe piaţă. energie etc. în întreaga activitate a întreprinderii. materiale. Activitatea de aprovizionare – depozitare (asigurare şi gestiune a resurselor materiale) prezintă o importanţă deosebită pentru desfăşurarea normală a întregului proces de producţie. Activitatea de marketing se concretizează într-o serie de funcţii. combustibil. recepţie cantitativă şi calitativă. În prezent. -calculul necesarului de resurse materiale privind stocurile pentru producţie. -organizarea spaţiilor de depozitare cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi mediului. -efectuarea operaţiunilor de primire.ISSN. energie etc. marketingul prezintă un pronunţat caracter prospectiv. perfecţionarea formelor de distribuţie şi de comercializare. după caz. În domeniul aprovizionării tehnico materiale. astfel încât să asigure înnoirea cu frecvenţă ridicată a ofertei de mărfuri. Aceasta se asigură prin realizarea. b) funcţia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. -inventarierea activelor circulante depozitate. cum sunt: a) funcţia de cercetare a pieţei şi a nevoilor de consum. -contactarea de furnizori. -contactarea de furnizori. Aceasta presupune promovarea spiritului novator. de opţiune) pentru promovarea unor tehnici moderne de eficientizare a activităţii.) pentru fabricarea producţiei contractate. materiale. a nevoilor de consum în ansamblul lor şi a motivaţiei consumului.1582-1218 13/28 . cum ar fi: -prospectarea pieţei interne şi externe pentru stabilirea potenţialilor clienţi.. studierea nevoilor solvabile. criterii de evaluare. influenţează direct calitatea produselor fabricate.) pentru fabricarea producţiei contractate. -calculul necesarului de resurse materiale (materii prime. cu scopul sporirii capacităţii întreprinderii de adaptare rapidă. cu scopul asigurării unui suport informaţional adecvat elaborării prognozelor şi planurilor economice. În mod corespunzător. diversificarea acţiunilor publicitare etc. c) funcţia de creştere a eficienţei economice. -rezolvarea reclamaţiilor clienţilor. -încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate de întreprindere. Prin aceasta se urmăreşte prospectarea atât a pieţelor prezente. a unor elemente de fundamentare (informaţii. mangementul firmei trebuie să desfăşoare o serie de activităţi. cum sunt: -calculul şi asigurarea necesarului de resurse materiale (materii prime.

Funcţiunea de calitate – mediu Cuprinde următoarele activităţi: • • • • • • • • • • planificarea. monitorizează şi analizează procesele sistemului. controlul mijloacelor de măsurare.1582-1218 INTRĂRI Flux de materii prime Transformarea materiilor prime Flux de bunuri economice 14/28 IEŞIRI . Funcţiunea de producţie Cuprinde totalitatea activităţilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor (produse. Funcţiunea tehnică Participă la realizarea următoarelor activităţi: • • • proiectare produse. determină criterii şi metode pentru ca operarea şi controlul proceselor sistemului să fie eficace. Sistemul de producţie poate fi schematizat aşa cum se arată în figura 4: Responsabilităţile din cadrul funcţiunii de calitate – mediu sunt următoarele: INTRĂRI Flux de materii prime Transformarea materiilor prime Flux de bunuri economice IEŞIRI Fig. analize şi încercări. expoziţii etc. stabileşte secvenţele şi interacţiunile acestuia. -participarea la diferite târguri. Sistemul de producţie Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . încercare produse. -asigurarea livrării ritmice a bunurilor fabricate. măsurări. control Produs – Proces. în ţară şi în străinătate. 4. asigură resursele şi informaţiile necesare pentru susţinerea şi monitorizarea proceselor. lucrări. -calculul mărimii stocurilor de produse finite. dezvoltarea şi auditul calităţii şi mediului.. servicii) în care este specializată firma.. implementează acţiuni necesare pentru realizarea rezultatelor planificate şi pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor.ISSN. proiectare procese tehnologice.Numar Special 2005 .-participarea la licitaţii. în cantitatea şi calitatea negociată cu clienţii etc. identifică procesele necesare managementului calităţii.

Aceasta cuprinde activităţile de stabilire corectă a impozitelor în concordanţă cu legile fiscale. Scopul producţiei îl constituie realizarea produselor. stabilindu-se o anumită relaţie între cantitatea de factori utilizaţi şi cantitatea de produse obţinute. înzestrarea tehnică. În funcţie de obiectivele urmărite. complexitatea produselor etc. respectând legile fiscale. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor acţiuni întreprinse în cadrul altor funcţiuni. în forma şi cu conţinutul reglementat prin lege în vederea asigurării clarităţii necesare pentru interpretarea lor. K). Executarea propriu-zisă cuprinde totalitatea activităţilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. potrivit funcţiei: P= f(T. Din punct de vedere al etapelor necesare fabricării produselor. Mărimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenţa contabilă financiară. T – munca. caracteristicile materiilor prime.1582-1218 15/28 . capital. veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii. Produsul final al contabilităţii financiare este raportul financiar periodic. Asigurarea eficienţei activităţii de producţie depinde de înţelegerea clară şi ordonată a modului în care această funcţiune se integrează celorlalte activităţi. se comunică de regulă. activităţile incluse în funcţiunea de producţie se împart în: -activităţi de pregătire a producţiei. această funcţiune poate cuprinde următoarele grupe de activităţi: a) Evidenţa contabilă financiară. b) Evidenţa fiscală. Activitatea de pregătire a producţiei este influenţată de gradul de noutate al produsului ce urmează a se fabrica – produs nou asimilat. Volumul activităţilor funcţiunii de producţie este influenţat de mai mulţi factori. Funcţiunea economică Cuprinde activităţi privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic şi de urmărire a rezultatelor obţinute de întreprindere. Sarcina contabilului şef este să stabilească baza impozabilă. corespunzător standardelor de calitate. Ea are drept scop inregistrarea şi raportarea activelor. Din acest considerent. produs modernizat sau a cărui fabricaţie se repetă.ISSN. -activităţi legate de executarea propriu-zisă a produselor. K – capitalul. cu forţa de muncă şi utilajele care se află la dispoziţia întrprinderii.Transformare materiilor prime se realizează cu participarea factorilor complementari: muncă. precum şi de înţelegerea condiţiilor în care acestea contribuie la realizarea activităţii de producţie. Informaţiile financiare. pasivelor.Numar Special 2005 . ale materialelor. această activitate este direct legată de activitatea de cercetare. printre care: profilul întreprinderii. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . unde: P – producţia. prin publicarea bilanţului şi a dărilor de seamă explicative.

El trebuie să reuşească să reducă la minimum costul total al întreprinderii.c) Organizarea internă a evidenţei contabile.Numar Special 2005 . Etapele de realizare a operaţiunii de aprovizionare Procesul de aprovizionare comportă ca primă etapă stabilirea nevoilor ce trebuie satisfăcute şi stabilirea produselor ce urmează a fi achiziţionate. d) Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. face o distincţie între aprovizionarea centralizată şi descentralizată în funcţie de obiectivele de politică generală. în timp ce al doilea caz implică o funcţie logistică ce se ocupă de ansamblul problemelor de aprovizionare. Aceasta presupune respectarea următoarelor cerinţe: asigurarea securităţii activelor. răgazul. asigurarea eficienţei operaţionale. cuprinzând structura conturilor şi metodele de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuală. Aceasta se referă la mijloacele de comunicare a datelor financiare către managerii întreprinderii. A fost realizată o arhitectură de procese din care va fi prezentat un proces reprezentativ al unei organizaţii şi anume procesul de aprovizionare. acesta fiind integrat ansamblului procesului de producţie. asigurarea calităţii. asigurarea aderenţei la politica managerială a întreprinderii. Primul caz se concretizează în servicii de aprovizionare repartizate în cadrul diverselor unităţi de producţie. Rolul ‘ cumpărătorului ’ evoluează în cadrul unei politici de flux susţinut. în primul rând prin analiza managerială a preţului de cost. cu cele mai mici costuri. fie mecanică sau electronică. Gestiunea aprovizionării devine din ce în ce mai importantă. În funcţie de structura întreprinderii. de asemenea. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Procesele au fost reprezentate folosind programul limbajul IDEF0. fiabilităţii datelor contabile. Aceasta necesită crearea unui sistem de evidenţă.ISSN. deoarece permite micşorarea costurilor de cumpărare şi de stocare. Se poate. stocarea şi gestiunea fluxurilor de producţie. asigurând preţul. e) Contabilitatea managerială. aprovizionarea se reduce la cumpărare şi la stocare pe termen scurt sau cuprinde gestiunea pe termen mediu. calitatea şi cantitatea aprovizionărilor. Locul şi rolul aprovizionării într-o întreprindere Aprovizionarea acoperă trei activităţi complementare: cumpărarea.1582-1218 16/28 . Această componentă cuprinde activităţi cu un însemnat rol de control şi de acţiune corectivă. Scopul final este acela de a realiza o arhitectură de procese utilă pentru proiectarea. Elaborarea modelelor tipizate s-a efectuat pornind de la concluziile rezultate în urma studierii organizării întreprinderilor constructoare de maşini şi a identificării proceselor comune. implementarea şi îmbunătăţirea sistemelor calităţii.

A doua etapă constă în căutarea şi selecţionarea furnizorilor care vor permite satisfacerea nevoilor exprimate. care se concretizează într-un fişier unde sunt inventariaţi diferiţi furnizori. nevoile prezentate de utilizatori sunt identice în calitate şi în timp de livrare. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .1582-1218 17/28 .Numar Special 2005 . Mecanismele care contribuie la realizarea procesului sunt constituite din sistemul informatic şi departamentul de aprovizionare. calitate. Sursele acestei documentări se găsesc nu numai în revistele tehnice specializate.Această definiţie priveşte aprovizionarea pentru că. ca şi timpul de livrare. după aceea. stocarea şi gestiunea fluxurilor de producţie. Acest bon ajută la ţinerea evidenţei zilnice a fişierului stoc şi permite prevenirea serviciilor respective în legătură cu intrarea în magazin. ci şi în diferite contacte ale reprezentanţilor sau în vizitele la târguri. care în schimb expediază declaraţia de primire pentru a confirma sau a corecta comanda.ISSN.5) este prezentat procesul de aprovizionare care acoperă trei activităţi complementare: cumpărarea. Cumpărarea presupune şi editarea unui teanc de documente care permite informarea diferitelor servicii vizate şi urmărirea comenzii. În cazul furnizorilor multipli. instalându-se rutina. timp şi cantitate). Serviciul de aprovizionare informează serviciul financiar asupra sumei totale a achiziţiilor realizate. Ultima etapă este cea care vizează perioada de după efectuarea acţiunii de cumpărare. Această muncă necesită realizarea unei documentaţii. reprezintă rezultatul confruntării dintre furnizor şi întreprindere. el controlează conformitatea livrării cu comanda şi eliberează bonul de intrare în magazin. Descrierea modelului La nivelul superior al diagramei (fig. comunicând în acelaşi timp bonurile de recepţie serviciului contabil pentru o bună informare a acestuia. Rolul cumpărătorului a crescut puternic în cadrul întreprinderii pentru a integra aceste noi reguli. Bonul de comandă este adresat furnizorului. preţurile practicate. etc. şi anume cumpărarea. Rolul serviciului de aprovizionare nu se opreşte numai la transmiterea comenzilor. Acoperirea acestor nevoi presupune efectuarea calculului privind lotul economic de comandat. Ea este rezultatul unei negocieri ce are în vedere toate caracteristicile ataşate produsului (preţ. acest fişier este în continuă evoluţie şi trebuie să fie integrat într-o bază de date care să poată fi apelată atunci când realitatea o impune. Etapa a treia. calitatea tehnică a produsului. La primirea produselor. el trebuie apoi să supravegheze timpul de livrare şi să contacteze din nou furnizorul dacă este nevoie. Întregul proces este constrâns de politica în domeniul calităţii şi de procedurile de achiziţie din cadrul organizaţiei.

Pe măsură ce descompunerea avansează spre nivelurile inferioare. 6.Fig. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 6). Fig. 5. Acestea sunt: procesarea cererii de material comanda materialelor distribuţia materialelor identificarea.Numar Special 2005 . Procesul de aprovizionare Următoarea descompunere reprezintă activităţile principale ale procesului de aprovizionare (fig. elementele sunt tot mai specifice.ISSN. evaluarea şi selectarea furnizorilor evidenţa stocurilor Legăturile dintre aceste activităţi şi modul lor de interacţiune vor fi prezentate în ANEXA.1582-1218 18/28 . Activităţile principale ale procesului de aprovizionare.

Director proiect ing.Numar Special 2005 . Lucian LOBONŢ Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .ISSN. rezultate în urma cercetărilor teoretice a fost atins. finală. Se poate astfel considera că obiectivul principal al cercetărilor derulate şi anume realizarea unor modele tipizate de procese pentru implementarea sistemelor calităţii ISO 9001.Concluzii Pe parcursul desfăşurării cercetărilor au fost atinse obiectivele prevăzute pentru această fază.1582-1218 19/28 . a proiectului de cercetare.

Numar Special 2005 .ISSN.ANEXA 1 Model informatic tipizat pentru activităţile de aprovizionare în întreprinderile constructoare de maşini Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .1582-1218 20/28 .

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .ISSN.1582-1218 21/28 .Numar Special 2005 .

Numar Special 2005 .ISSN.Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .1582-1218 22/28 .

Numar Special 2005 .ISSN.1582-1218 23/28 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .

1582-1218 24/28 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .Numar Special 2005 .ISSN.

Numar Special 2005 .ISSN.1582-1218 25/28 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .

Numar Special 2005 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .1582-1218 26/28 .ISSN.

Numar Special 2005 .1582-1218 27/28 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .ISSN.

1582-1218 28/28 .Numar Special 2005 .Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .ISSN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful