Biletul nr. 1 Sub raportul limbii, cercetările întreprinse [...

] au putut stabili un număr de 160 (o sută şaizeci) de termeni româneşti care sunt de origine geto-dacă. Acesti termeni privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc (buză, ceafă, grumaz, guşă), cu familia (băiat, copil, prunc, zestre), cu locuinţa (vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole şi piscicole (mazăre, ţarină; baci, mânz, strungă, ţarc, urdă, zară; butuc, curpen, strugure; baltă, gard), cu mediul fizic (măgură, mal), cu flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu fauna (balaur, barză, mistreţ, rânză, şopârlă, viezure), cu diferite acţiuni (a răbda, a speria, a zburda) etc. Desigur, numărul acestor termeni va spori prin cercetări ulterioare; ele ne vor arăta de asemenea şi alte aspecte ale moştenirii lingvistice; de pe acum se consideră însă că aparţin acestei moşteniri sufixele atât de frecvente şi de caracteristic româneşti: - esc, - eşte (omenesc, crăiesc, bărbăteşte, trupeşte). Ni s-au păstrat de la daco-geţi şi câteva nume de ape: în primul rând Dunărea, care derivă dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeşul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Bârzava, al cărei nume se regăseşte în oraşul dacic Berzobis; Someşul: o inscripţie latină din ţinuturile udate de acest râu vorbeşte de Samus; este sigur că romanii au păstrat vechiul nume, autohton. Acelaşi lucru cu Oltul, Aluta în izvoarele latine, şi cu Tisa. (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor pentru tineret îndeosebi)

Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Este text de specialitate din domeniul istoriei Cine comunica? Constantin si Dinu Giurescu (tata si fiu ambii istorici) din ipostaza de istoric, si, respectiv, profesor de istorie Tipul de discurs - text nonfictional, informativ. Discursul este nonfictional - predomina cuvinte cu sens denotativ din sfera de referinta: corpul omenesc, familie, moşteniri lingvistice româneşti. sufixele Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple..Prima propozitie poate fi considerata un argument initial in logica discursului: “Sub raportul limbii, cercetările întreprinse [...] au putut stabili un număr de 160 (o sută şaizeci) de termeni româneşti care sunt de origine geto-dacă. “ Urmatoarele propozitii demonstreaza prin exemple ipoteza initiala. Exemplele recurg la termenii romanesti de origine geto-daca. Ultima propozitie este o concluzie a ideii despre cu originea geto-daca: “Ni s-au păstrat de la daco-geţi şi câteva nume de ape: în primul rând Dunărea, care derivă dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeşul din ..” Sfera de utilizare:Domeniul istoriei si criticii literare. Emitator-Receptor-Mesaj Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Prin titlu se adreseaza in special tinerilor. Efectul mesajului Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Functia mesajului (scop) Concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dacă. Mesajul are si functie educativa Incarcatura emotionala a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( limba, termeni, originea lor.) f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

2. Idei identificate: Expunerea regulilor de formare a cuvintelor romanesti derivate prin sufixare :omenesc,... Elemente obiective Identifica domeniile unde s-au pastrat cuvinte dacice si domenii unde s-au imprumutat cele latinesti. Elemente subiective, desi scrie"romanesti" nu ale noastre se simte simpatia folosind superlativele : "arie foarte larga" si nu scrie punctul de vedere contrar. Argumente: autorul expune o serie mare de cuvinte din acelasi camp semantic (ex al corpului omenesc , al casei..). El da exemple de cuvinte folosite chiar in perioade stravechi folosind izvoarele istorice Contraargumente nu exista. Identificarea unor structuri : logice cu exemple multe, clasificari Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita si demonstratia. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu multe enumeratii 3. Opinii personale argumentate Foloseste mult enumeratia ceea ce este bine pentru argumentare dar si puncte de suspensie ceea ce lasa loc de completari. Despre atitudinea autorului este mai mult obiectiva (din cauza bogatei argumentatii) dar si subiectiva din cauza apartenentei autorului la categoria studiata (desi nu se include si zice romanesti nu ale noastre) si nu aduce contraargumente, puncte de vedere ale altor cercetatori straini. Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Argumentatia privind originea geto-dacica si latina a limbii si de continuitate a poporului roman este inca utila si buna pentru a ne aseza unde ne este locul ca popor si limba. Biletul nr. 2 Primul paradox al domeniului român se referă la poziţia sa în spaţiul cultural european. Geografia şi istoria au plasat România între Europa centrală, Europa răsăriteană şi Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute într-o mare slavă şi ungară. Aceasta a dus la apariţia a ceea ce eu voi numi paradoxul apartenenţei. [...] Spaţiul român s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite şi, asemeni oricărui spaţiu de frontieră, şi le-a apropiat, diferenţiindu-se în acelaşi timp de fiecare din ele. [...] Diverse schimburi şi influenţe s-au încrucişat pe teritoriul românesc, uneori amestecîndu-se, alteori anulându-se reciproc şi, adeseori, fiind absorbite în profunzimea pămîntului, dar nici una dintre ele nu a reuşit să se impună într-un mod atât de hotărâtor încât orice diferenţă să fie ştearsă şi România să se integreze într-una din zonele vecine. Românii şi-au creat propria lor cultură, acceptând un minim de elemente comune cu fiecare zonă vecină, minim care făcea posibil contactul cu aceasta şi care a servit, în acelaşi timp, tocmai pentru a o diferenţia de celelalte zone vecine. Datorită unei asemenea arte au reuşit ei să echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influenţe. (Sorin Alexandrescu, Paradoxul românesc) Stil stiintific !! 1.Autor, titlu Titlul sugereaza ca fragmentul este din sfera stiintifica, specialitatea istorie.

2.Tipul de discurs - text nonfictional, informativ. Discursul este nonfictional - predominantei cuvintelor cu sens denotativ : paradox, istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, .. .El formuleaza argumente referitoare la paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un argument:. Urmatorul enunt are un caracter explicativ Ultimul enunt - o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani 3. Sfera de utilizare: Discursul stiintific in domeniul istoriei si criticii literare. 4. Emitator-Receptor-Mesaj Emitatorul este specializat in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlu. Receptorul poate fi specializat sau nespecializat Efectului mesajului Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia data.. Scopul mesajului este de informare concentrata Ce? -paradoxul roman, Cum? -ca tablou al romanilor cultura si caracter. Are functie educativa Incarcatura emotionala a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea este tipica textului stiintific.. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit. b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta ( cuvinte la sens propriu stiintifice) c. Obiectivitate: se refera strict la o problema demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor. 1.Cine comunica? Sorin Alexandrescu - ziarist si istoric Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman, si fost exilat in Olanda Cu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele lui In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca. Cum (in ce forma)? Carte. Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional (desi vorbeste la persoana III ), folosind metaforele "insula de latinitate", "mare slava" , "absorbite in profunzimea pamintului, " Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influente

religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai. veniţi din altă parte. şi anume din Galia. ni s-au păstrat numeroase inscripţii care atestă faptul. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Giurescu. Pe vremea lui Traian. după război. al acestor istorici. împăratul fixase ca normă să nu mai întrebuinţeze în scopuri de colonizare populaţia Italiei. La aceştia se adaugă coloniştii veniţi. Dinu C. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. s-au aşezat în Dacia veteranii. talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Este critica. prin imposibil. . din autrohtoni. 3. (Constantin C. deci circa trei sferturi din populaţia iniţială. din Siria. Dar din Italia n-au venit colonişti? Se pare că prea puţini. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic.Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura. 3 Am arătat mai înainte că nu poate fi vorba de dispariţia populaţiei autohtone. chiar dacă am admite. aşa cum ne arată scenele de pe Columna Traiană – au rămas totuşi femeile lor şi copiii. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale . „din toate părţile imperiului roman” („ex toto orbe romano”) atraşi de bogăţiile Daciei. adică din Moesia. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. aşa cum afirmă unii istorici străini. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat . din Asia Mică. din Panonia (unde e Ungaria de azi). daco-gete. din Spania. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. adică soldaţii romani eliberaţi care-şi avuseseră aici garnizoana şi care. Raţionamentul pleacă însă de la o premisă falsă. cum spune un izvor antic. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. la ordinul împăratului Aurelian. e următorul: din moment ce populaţia Daciei. dar şi din provincii mai îndepărtate. ca urmare a războaielor. de obicei. interesat. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. De aceea. n-a fost prea greu ca urmaşii acestor colonişti să părăsească Dacia. plecând de la idei preconcepute şi urmărind scopuri politice. Căci. acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina. Scurtă istorie a românilor pentru tineret îndeosebi) Biletul nr.a istoriei si criticii literare. s-a alcătuit din colonişti străini. deci vestul Peninsulei Balcanice. Giurescu. la sud de Dunăre. Biletul nr.predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu. Raţionamentul. Au venit colonişti din provinciile vecine Daciei. din Illyiricum. nu ştiinţifice. din nordul Africii. 3 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. din Noricum (unde e Austria). erau căsătoriţi cu localnice daco-gete. Italia nu mai avea un excedent însemnat de populaţie pe care să-l trimită peste hotare. În afară de aceşti colonişti vorbind latina populară. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. că toţi bărbaţii au pierit în lupte sau au fost luaţi prizonieri – în realitate o seamă dintre daci s-au supus romanilor la începutul celui de al doilea război.

Idei identificate Din perspectiva obiectiva. folosind metaforele "insula de latinitate". Nu scrie tara noastra ci Romania. "absorbite in profunzimea pamintului. 5. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. si fost exilat in Olanda Cu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele lui In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. Claritate:descriere clara.Caracteristici ale stilului: a. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional (desi vorbeste la persoana III ). talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Este critica. religioase iar . Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. demonstrata stiintific. Diverse schimburi si influente Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. 2. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca.ziarist si istoric Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman. denotativ f. logica c. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. b. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. "mare slava" . Cu ce scop? Politic. d. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale . Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic. Obiectivitate: o problema reala. 3. detasata faptele se vad mai bine.Cine comunica? Sorin Alexandrescu . Cum (in ce forma)? Carte. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. " Argumente : Asezarea geografica. acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina. Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990. istoria si arta. Interfereaza stiintele:geografia. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. ligvistica. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman.

predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. denotativ f.a istoriei si criticii literare. Rosetti). Odată cu încheierea etnogenezei românilor. strat şi adstrat. pe când cuvintele de origine slavă. stratul roman. Din lumea germană. cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica prin comparatii cu alte popoare formarea limbii noastre. Sugestivă în această privinţă este statistica privind vocabularul poeziilor lui Mihai Eminescu. În aceste izvoare. Aportul slav are o pondere însemnată în lexicul limbii române. demonstrata stiintific.Caracteristici ale stilului: a. variante al unui termen care. 5. b. . structura gramaticală şi cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine latină. poetul nostru naţional: din cele 3607 de cuvinte „ 46. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Ce comunica? Studii statistici privind proportia cuvintelor latine folosite de Eminescu.poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. valahi. logica c. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Obiectivitate: o problema reala. O istorie sinceră a poporului român) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. iar adstratul germanic (numele însuşi al poporului vine de la neamul germanic al francilor). In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. reprezentând 18. dar el nu a afectat caracterul latin al acesteia. volohi. şi de la ei în alte zone etnico-culturale. au o frecvenţă de 6. membru corespondent (din 1999) al Academiei Române. după ce a desemnat un trib celt. iar de aici la bizantini.81%. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.60% sunt de origine latină şi au o frecvenţă de 83%.Cine comunica? Florin Constantiniu istoric român. ei sunt denumiţi vlahi. la francezi. în secolele VIII – IX. Formarea poporului român a urmat aceleaşi faze ca şi etnogeneza italienilor. (Florin Constantiniu. . Şi în cazul acestor popoare se întâlnesc cele trei componente de bază. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.93%”. Al. adstratul slav. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. el a trecut apoi în cea slavă. Claritate:descriere clara. Astfel. spaniolilor şi portughezilor. blachi. stratul roman. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga formarea si utilizarea limbii. Biletul nr. apar şi primele menţiuni în sursele externe despre români. substratul este celto-gallic. francezilor. de exemplu. a fost folosit de vechii germani pentru a-i numi pe romani şi galii romanizaţi şi a sfârşit prin a fi folosit pentru a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. substrat. 4 Etnogeneza românilor apare astfel ca având trei componente fundamentale: substratul geto-dac. Limba română este o limbă latină. pentru a-i desemna pe romanici. d.

talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii inutile sau inlacarari daunatoare discursului. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. detasata faptele se vad mai bine. Cu ce scop? Politic. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Deci argumentatia este total stiintifica. cunoscând în carne şi oase oameni vii de toate felurile. alăturea de cărţi. urâţeniile şi frumuseţile ei. învăţaţii care. Biletul nr. alcătuind vălmăşugul istoriei popoarelor. Istoria scrisă de învăţaţii cărţilor e foarte bogată şi meşteşugită în înşirarea faptelor omeneşti şi mai întotdeauna crede că poate da fărăfrică şi fără îndoire de sine pricinile şi urmările acestor fapte. 2. Dimpotrivă. Diverse schimburi si influente Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura. 5 Învăţaţii care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri: unii. pentru că viaţa nu e aşa de limpede . Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale . şi nu şi de ce a fost aşa şi nu altfel. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III.Cum (in ce forma)? Fraze lungi structurate logic Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originea si originalitatea poporului roman. 3. şi se mulţumesc numai să spună cum a fost. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). cunosc şi viaţa cea de toate zilele. Elemente subiective : Totusi se observa ca este total obiectiv si nu se observa ca ar fi implicat emotional. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate. Şi ei fac astfel. aşa că avem răspunsuri limpezi la toate întrebările ce trebuie să le punem atunci când privim tainica întreţesere a patimilor şi gândurilor omeneşti. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic.. ori de biserici cu totul noi faţă de cele de dinainte. de multe ori ei mărturisesc neputinţa lor de a lămuri de ce s-a întâmplat cutare război ori s-a ivit cutare mare meşter de icoane frumoase şi de case măreţe. Argumente : Asezarea geografica. acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina. necazurile. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. Idei identificate Din perspectiva obiectiva. iar alţii. cu luptele. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Nu scrie etnogeneza noastra ci “Etnogeneza romanilor. se tem să dea prea repede răspunsuri asupra legăturii şi pricinilor faptelor omeneşti. singuratice ori de-ale mulţimilor. care au trăit şi viaţa cea de toate zilele. religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai.”. care din copilărie şi până la bătrâneţe au trăit tot între cărţi.

. . Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Din ce cauza? Doreste sa demonstreze “legaturile si pricinile faptelor omenesti”. urâţeniile şi frumuseţile ei.Cine comunica? Vasile Pârvan.învăţaţii care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri: unii. logica c. breslele lumii acesteia. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. denotativ istorie. după mintea lui.cum se arată în cărţi de fiecare om. cu sau fără voia lor. d. Ce comunica? Începuturile vieţii romane la gurile Dunării Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei. Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. Începuturile vieţii romane la gurile Dunării) Biletul nr. viaţă f. ale oamenilor care alcătuiesc împreună. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Cu ce scop? De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. “ Următoarele propozitii sunt explicative. . ţările. împărăţiile. satele. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. formulează argumente referitoare la modul în care poate fi interpretată istoria veche. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv implicarea emotionala este tradata de folosirea metaforelor si epitetelor (caracteristice in special stilului beletristic). popor. care din copilărie şi pană la bătrâneţe au trăit tot între cărţi. oraşele. necazurile. 5 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu.Cititorul specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Obiectivitate: o problema reala. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica rolul”invatatilor care scriu istoria” si pentru a-i clasifica . (Vasile Pârvan. 2 Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III.a istoriei. Ele enumera insusirile fiecărui tip de cititor: care interpretează istoria numai prin intermediul altor lecturi şi cel care corelează viaţa cu textele citite. Ultimul enunţ este despre acel cititor care corelează viaţa cu textele citite. cu luptele. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. viaţă: istorie.”. cărţi-. a fost un important istoric şi cel mai mare arheolog român. ci e amar de încurcată şi neaşteptată cum e şi ciocnirea dintre minţile nenumărate şi cu totul străine una de alta. cunoscând în came şi oase oameni vii de toate felurile. demonstrata stiintific. Claritate:descriere clara. iar alţii. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor. 5. popor. care au trăit şi viaţa cea de toate zilele. Fragmentul clasifica tipuri de scriere a istoriei: “. b. Nu scrie etnogeneza noastra ci “Etnogeneza romanilor. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple. cărţi-..Caracteristici ale stilului: a. Concluzia :autorul este un cititor care corelează viaţa cu textele citite.

precum şi ai oficiilor de vânzare ale produselor imperiale din Dacia. autorul isi foloseste talentele de arheolog. procurator al împăratului în Dacia Apulensis. . Un alt bogătaş. Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate. 6 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Deci argumentatia este total stiintifica. Roma se aproviziona cu grâne numai din Egipt. Quintilian. Dacia are cinci oraşe. Astfel. Tehnici informative studii. interzicându-se exportul lor. spune că principala bogăţie a ţinuturilor dunărene erau în Antichitate vitele. P. una din principalele bogăţii ale Daciei romane. în parte orientali. acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina. într-o ţară locuită până de curând de triburi barabare. Orăşenii bogaţi. conform legii romane. ca de pildă Quintus Aetius Aelianus. 6 Producţia agricolă a Daciei se desfăcea pe piaţa internă şi. Introducere la istoria culturii româneşti) Biletul nr. Panaitescu. de către armată şi administraţia imperială. Belgia şi Germania. 3. pe baza muncii unei ţărănimi libere. (P. Africa şi Sicilia. amfiteatre. Vechile păşuni ale regilor daci trec în stăpânirea împăratului şi sunt arendate unor bogătaşi romani care dispuneau de uriaşe turme de oi şi de vite mari. Paulin de Nolla. Exportul vitelor era. colonii cu drept italic. arendaşi ai păşunelor şi salinelor. în schimb. si obsesia pentru detalii. Pătrunderea bogătaşilor romani în Dacia are ca urmare ridicarea oraşelor noi cu canalizare. s-a dezvoltat economia Daciei în veacul II şi urmarea a fost întărirea oraşelor. si cu multe enumeratii. Biletul nr. vice-preşedinte al consiliului municipal din Sarmisegetuza (anul 238).a istoriei. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. după un veac de la cucerire. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica.. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic. municipii şi colonii (de grad superor celor dintâi în privinţa autonomiei). rapoarte arheologice şi monografii. palate. S-au creat şi 11 oraşe noi. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. protectori ai breslelor. Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii inutile sau inflacarari daunatoare discursului. monumente publice.Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura. scoase de sub jurisdicţia guvernatorului. dijmele de grâne cuvenite împăratului din ţinuturi depărtate de porturile maritime trebuiau consumate pe loc. băi portice etc. cuprinzând un material documentar vast. Frazele sunt foarte lungi si mai foloseste si metafora:”ciocnirea dintre minţile nenumărate” şi epitetul :” cu totul străine” Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. patron al municipiului Porolissum şi alţii la fel. Lucru unic în Imperiu. în provincie. valoros şi util. sirieni. reprezentant pentru averile private ale împăratului în Maroc. egipteni şi alţii. scriitor creştin. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente. case de piatră. îşi investeau banii în numeroase întreprinderi din Dacia. cârmuindu-se singure după dreptul roman. era preot şi primar al coloniei Sarmisegetuza. consilier municipal la Apulum. cavaler roman. îngrijitor al drumurilor imperiale.

5. Introducere la istoria culturii româneşti Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic. arendaşi ai păşunelor şi salinelor” Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru. valoros şi util. cultura si gandirea romaneasca. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor. Respecta legaturile de cauzalitate. Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector de limba romana la Universitatea din Craiova. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv. Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Ce comunica? . De a identifica influentele din viata. detasata faptele se vad mai bine. d. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III.” f.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. cuprinzând un material documentar vast. si obsesia pentru detalii. si cu multe enumeratii. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. logica c. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.:” Producţia agricolă a Daciei”. se oserva compatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Frazele nu sunt foarte lungi Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Claritate:descriere clara. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica rolul”invatatilor care scriu istoria” si pentru a-i clasifica . dijmele de grâne cuvenite împăratului”. Tehnici informative studii. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. P. b. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. “Exportul vitelor” Pătrunderea bogătaşilor romani în Dacia”. Foarte putin.. . denotativ :” Exportul vitelor. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor... Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore).Caracteristici ale stilului: a. rapoarte arheologice şi monografii. Cu ce scop? Politic. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.. Obiectivitate: o problema reala. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note si comentarii..Cine comunica? P. 2. demonstrata stiintific. protectori ai breslelor. Idei identificate Din perspectiva obiectiva. patron al municipiului Porolissum şi alţii la fel. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. 3.

Deci argumentatia este total stiintifica. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. începând cu mijlocul secolului III. retrăgând autorităţile. 7 Se pune întrebarea.” f. pe când celelalte provincii din Europa ale Imperiului au mai rămas în starea lor dinainte. b. în timpul crizei economice din veacul al III-lea.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Istoricii n-au observat până acum prioritatea retragerii reprezentanţilor vieţii economice faţă de aceea a autorităţilor de stat şi au crezut că orăşenii avuţi au urmat legiunile. bazată pe oraşe şi pe economia de schimb în cadrul Imperiului nu era deplin consolidată.Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii sau inflacarari daunatoare discursului. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. a făcut ca provincia să nu mai aibă preţ pentru Imperiu. Dispariţia inscripţiilor pomenind de „binefaceri” acordate de bogătaşi pentru ridicarea templelor. Plecarea celor bogaţi.“Dispariţia inscripţiilor . . temporar şi legiunile. pe orăşenii bogaţi şi în parte.a istoriei. au sacrificat numai provincia Dacia. de ce romanii. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. P. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. căreia i-a urmat aceea a oficialităţii. Claritate:descriere clara. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. d. denotativ :” fenomen economic “ . Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector de limba romana la Universitatea din Craiova. Obiectivitate: o problema reala. a stăpânilor de sclavi. Nu încape îndoială că retragerea legiunilor şi a reprezentanţilor stăpânirii centrale a fost precedată de o retragere a oamenilor de afaceri. de mine de aur şi a negustorilor. băilor. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente. (P.Cine comunica? P. timp de mai multe secole? Dacia fusese ultima provincie cucerită de Imperiu în Europa şi a fost prima părăsită pentru că organizarea ei economică. P. 5. 7 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Dacia a fost sacrificată pentru că valoarea ei nu mai însemna prea mult în organismul economic al Imperiului condus de o oligarhie orăşenească. demonstrata stiintific.Caracteristici ale stilului: a.. autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie. . Panaitescu. odată cu ruina economică. ea arată că părăsirea Daciei are la bază un fenomen economic şi nu unul militar politic. pentru sprijinirea colegiilor de meseriaşi şi a operelor de interes public. Biletul nr. sunt semne sigure ale acestei retrageri. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Introducere la istoria culturii româneşti) Biletul nr. logica c. Distincţia între momentele celor două retrageri are o mare importanţă.

detasata (din cauza trecerii timpului si a faptului ca nu a trait in perioada despre care relateaza) faptele se vad mai bine. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. De a identifica influentele din viata. băilor. în timpul crizei economice din veacul al IIIlea. si obsesia pentru detalii. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente. autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie.. rapoarte arheologice şi monografii. Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. În secolul XVII. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic. pe orăşenii bogaţi . Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. valoros şi util. cuprinzând un material documentar vast. Ce comunica? Introducere la istoria culturii româneşti Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei “Dispariţia inscripţiilor pomenind de „binefaceri” acordate de bogătaşi pentru ridicarea templelor. Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse istorice. si in ansamblul lor. au sacrificat numai provincia Dacia. Frazele nu sunt foarte lungi Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. se oserva compatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare.. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia..” 3.. Tehnici informative Foloseste explicatia :”fenomen economic şi nu unul militar politic” Face studii. Interogatia retorica : “Se pune întrebarea. cultura si gandirea romaneasca. Idei identificate Din perspectiva obiectiva. Foarte putin. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv.Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica precum ca retragerea legiunilor romane nu a lasat pustie Dacia.” Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Reuseste sa redea atmosfera epocii prin referirea la aspectele vietii cotidiene. Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii puternice. 2. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). pentru sprijinirea colegiilor de meseriaşi . Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga fapte mai complicatedin istoria noastra. Respecta legaturile de cauzalitate. Cu ce scop? Politic. Biletul nr. si cu multe enumeratii. româna se află faţă de slavonă în acelaşi raport . Deci argumentatia este total stiintifica. 8 Problema esenţială pentru Grigore Ureche este neîndoielnic aceea de a-şi scrie cronica în româneşte. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note si comentarii. retrăgând autorităţile. de ce romanii.

demonstrata stiintific. logica c. stilurile şi particularităţile limbajului artistic. A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie. Oralitate data de folosirea adresarii directe catre cititor :” A scrie cel dintâi în limba în care vorbesc de când lumea ai tăi şi tu însuţi înseamnă a trece un prag important. ci şi o mare dificultate în sine. adică italiana comună. profesor universitar. Cu ce scop? Politic. . A lucrat la aceasta carte 20 de ani. (Nicolae Manolescu. d.Cine comunica? Nicolae Manolescu.a istoriei si criticii literare. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. franceza populară. editorialist. după Coresi. Claritate:descriere clara. evoluţia şi succesiunea lor. pretinzând termeni administrativi. Obiectivitate: o problema reala. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. istoric literar şi politician român.. 5. theodiscus sau germana populară cu începere din secolul VIII sau le roman. juridici. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. În sfârşit. dar existau incipient în actele de cancelarie şi în scrisorile oficiale. b. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Aşezînd alături portretul lui Hanibal din Titus Livius şi acela al lui Ştefan cel Mare din Ureche.. operele principale ale celor mai reprezentativi scriitori. în secolul IX. neleneş. elementele de bază ale poeticii şi stilisticii .. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric literar roman Cu ce intentie? Studierea problemelor literaturii române în context european. epocile şi curentele literare. la războaie meşter). Cum (in ce forma)? Stil direct.” Unde si cand comunica? Bucuresti 2002.In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Istoria critică a literaturii române. 8 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. studierea individualităţilor creatoare din întreg spaţiul literar şi cultural românesc (Republica Moldova. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. militari care nu sunt prezenţi neapărat în vorbire. A scrie cel dintâi în limba în care vorbesc de când lumea ai tăi şi tu însuţi înseamnă a trece un prag important. principalele genuri şi specii literare. eseist. cu imense consecinţe de ordin practic [. I) Biletul nr. procedeele înseşi cerute de stilul istoriografic nu au precedente româneşti la jumătatea secolului XVII. în duecento.. Pompiliu Constantinescu a atras atenţia asupra împrumutării de către cronicar atît a „canoanelor retorice” clasice. cât şi a unor elemente concrete de psihologie (vărsător de sânge nevinovat. denotativ f. alte ţări). critic literar. Cultural : cunoaşterea evoluţiei literaturii naţionale. România.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. precum şi reglat un vocabular care nu se poate rezuma la acela religios (singurul având. Ce comunica? Istoria critică a literaturii române. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.în care s-au aflat faţă de latină romana rustica. definirea personalităţii originale a literaturii naţionale.].Caracteristici ale stilului: a. Trebuiau create o sintaxă şi o topică specific scripturale. tradiţie scrisă). academician.

din: tradiţii. cinstite. Idei identificate Din perspectiva obiectiva. Domnul şi Dumnezeu Hristos. 9 Puternicul Dumnezeu. care am fost logofăt mare în Moldova. cronicari. Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Nu scrie tara noastra ci Romania. Deasemeni folosirea „canoanelor retorice” clasice. Sângur Mântuitoriul nostru. cât şi a unor elemente de psihologie (vărsător de sânge nevinovat) Optiunea personala : Sunt de aceeasi parere cu autorul: un vocabular nu se poate rezuma la acela religios. Opere alese. letopiseţe. talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului : Este critica obiectiva. zicându: adecă: „Cercaţi Scripturile”. agonisim nemuritoriu nume.literare. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). militari . Din Scriptură înţelegem minunate şi vecinice fapte puterii lui. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. lucrările de referinţă în domeniu. Citeşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală. Biletul nr. Dumnezeu. Vocabularul elementar al unei limbi are nevoie de termeni administrativi. Critica alăturarea portretului lui Hanibal din Titus Livius cu acela al lui Ştefan cel Mare din Ureche folosita de cronicari. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtu cetitul cărţilor. cânduva şi mai slobode veacuri. facem fericită viiaţa. pe lângă alte trebi. că nu ieste alta şi mai frumoasă. juridici. legende. Are finetea demonstratiei Tehnici informative.. . ligvistica. Interfereaza stiintele:geografia. acele trecute vremi să pricepem cele viitoare.. scriitorii contemporani sunt studiati mai amplu decat in alte lucrari din domeniu. Miron Costin. Letopiseţul Ţării Moldovei. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are caracter exact. De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriu. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă cu. să-ţi dăruiască. Tehnici narative respecta legaturile de cauzalitate. In restul cartii sale. autorii români. întru care. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional Argumente: istoriografia naţionala în Moldova. stadiul actual al cercetărilor ştiinţifice (reflectat în bibliografia de specialitate). 2. cronici versificate. iubite cetitoriule. istoria si arta. cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. după aceste cumplite vremi anilor noştri. literatură religioasă. cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi. cronici. De neamul moldovenilor) . Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. ale versificaţiei şi artei dramatice. ne învaţă. 3. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru. (Miron Costin. să aibi vreme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă.

Stilul operei lui Miron Costin este literar: principalul mijloc artistic fiind cel aforistic. religios. ”milostiv” . unul dintre primii scriitori şi istoriografi din literatura română Din ce perspectiva. să-ţi dăruiască. Stil este beletristic Este o bogatie de cuvinte (toate tipurile sunt permise ) Arhaisme semantice (exista si azi dar cu alt inteles): “agonisim nemuritoriu nume” Arhaisme sintactice: “.” viiaţa” Sinonime -cu functie conotativa CONOTAŢIE –pluralitatea de sensuri Cuvinte la sens figurat (metafore) 1. literar. Ce comunica? argumente privind originea geto-dacica a limbii romane si a continuitatii ei. cinstite. dupa moda vremii sale isi face un autoportret (ca o semnatura a celui ce a scris dar se si autocaracterizeaza nu zice doar Al d-vs . Tehnici argumentative Foloseste expozitia . Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosi Tehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale :”cumplite vremi” . Cu ce intentie? De a povesti evenimente traite. Opinii personale argumentate Despre un aspect Foloseste mult enumeratia . cum ar fi cerut materialul istoric tratat .. si combinarea cu elemente latinesti. Cu ce scop? Istoric.” Argumente: izvoarele religioase: Scriptura Contraargumente nu are. a fost un cronicar român. Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific. Idei identificate : atotputernicia lui Dumnezeu Elemente obiective Referirea la Scriptura. iubite cetitoriule. “minunate si vecinice fapte” In final. In ce context ? Stapanirea Otomana Cui comunica? Urmasilor care studiaza limba romana. din ipostaza de cronicar. Elemente subiective: : vorbire directa catre cititor cu invocatii retorice “Puternicul Dumnezeu.. are un stil greoi folosind multe arhaisme Despre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor laudative la adresa istoriei si a propriului popor) Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate..Cine comunica? Miron Costin. ca astzi) 3. impacand cerintele istorice cu cele literare.cu dragoste osteneală” .inversiune Arhaisme lexicale :” logofăt” Arhaisme gramaticale : “ieste” Arhaisme fonetice: “cetitul” .” . acele trecute vremi să pricepem cele viitoare. Sunt de acord cu afirmatia autorului ca Scriptura :”ne învaţă cu. ci la stilul literar. Identificarea unor structuri : Structura din final este un autoportret ce se obisnuia in finalurile scrieirilor vechi. 2. politic. Cum (in ce forma)? In stil retoric religios Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare...

... Grigore Ureche nu compileaza date si texte.. după moartea lui şi ficiorul său... arhaisme gramaticale : “neleneşu. arhaisme fonetice: “să îndărăptieaze “ ...utilizare de sinonime -cu functie conotativa :” ştiindu-să căzut jos” (la figurat. .. că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă aparatură. nici mai nainte.. Cu ce intentie? De a povesti momente importante traite. de plângea toţi ca după un părinte al său. nu perdea nădejdea... unde era nevoie însuşi să vârâea. 1.. roadă bună iase. altfel . Cu ce scop? Istoric.bogatie de cuvinte toate tipurile sunt permise arhaisme semantice: “aparatură “ = aparare . In ce context ? Stapanirea Otomana Cui comunica? Urmasilor care studiaza istoria romana. ci impune un punct de vedere original si patriotic. combinand cerintele istorice cu cele literare. gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor..” . până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă.. a cărui operă a ajuns până la noi. religios.. de multe ori la ospeţe omorâea fără judeţu. “sufletu. din ipostaza de a fi primul cronicar moldovean si purtător de solii la Poarta Otomană. Amintrilea era om întreg la fire. Urmareste succesiunea domnilor.Biletul nr. Ce comunica? Caracterizarea lui Stefan Cel Mare Cum (in ce forma)? In stil retoric religios noutate pentru vremurile respective şi vechi pentru noi Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare... mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat.... să nu să îndărăptieaze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. cum să tâmplă din pom bun. Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna. cum ar fi cerut materialul istoric tratat .. ca văzându-l ai săi. că el încă au fostu om cu păcate.. Arhaisme lexicale :” vodă” . “niminea”= nimeni . Ce după moartea lui.... de lucruri vitejeşti. 10 Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de stătu. care era zidită de dânsul. Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific... nici după aceia l-au ajunsu. La lucruri de războaie meşter. că ştiindu-să căzut jos... (Grigore Ureche. destinele.... literar... şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai.. ci la stilul literar (beletristic). urma lui luasă. Din ce perspectiva. Stil beletristic -cuvinte la sens figurat (metafore) :” nici după aceia l-au ajunsu. “Amintrilea”= altminteri. Bogdan vodă.. Mai apoi. a fost primul cronicar moldovean de seamă.. Atâta jale era... ce iaste în mâna lui Dumnezeu..” .. politic..Cine comunica? Grigore Ureche. ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti.. acolo îl aflai... din context ne dam seama) CONOTAŢIE –pluralitatea de sensuri – diferite de sensul propriu – pe care un cuvânt le capătă datorită contextului în care apare.. ” . ce iaste în mâna lui Dumnezeu.. “raru războiu” Arhaisme sintactice: „ Fost-au acestu”.. Şi unde biruia alţii. carile niminea din domni...” .. Letopiseţul Ţării Moldovei) . să rădica deasupra biruitorilor. nu pentru sufletu. neleneşu.

nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Marii cronicari ai secolului al XVII-lea) Biletul nr. Opinii personale argumentate Despre un aspect Foloseste mult enumeratia . nici după aceia l-au ajunsu. are un stil greoi folosind multe arhaisme Despre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor si comparatiei absolute cu toti domnitorii) Optiunea personala : Grigore Ureche inaugureaza in scrisul sau naturaletea (spontaneitatea).a istoriei si criticii literare. Corectitudine: textul respecta regulile gramaticale si semantice. […] (Dan Horia Mazilu. . Idei identificate : atotputernicia lui Dumnezeu Elemente obiective Portretizarea lui Stefan Cel Mare In spirit ştiinţific şi religios Elemente subiective: Se observa clar afinitatea ( respectul si admiratia) fata de domnitor exprimate direct si amplificate:” carile niminea din domni. consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoarea a tradiţiilor naţionale (toate semne ale perenităţii. nici mai nainte. 5. cât şi în Ţara Românească. roadă bună iase. Secolul al XVI-lea în cultura românească este dominat – după părerea noastră – de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instalării şi închegării conştiinţei naţionale). Biletul nr. a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o adăpostesc secolul al XVII-lea şi primele decenii ale veacului următor. ca şi pe cărturari. demonstrata stiintific. atât în Moldova. Identificarea unor structuri : Structura din final este un portret ce se obisnuia in finalurile scrieirilor vechi. 11 Înflorirea.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. logica:” varietatea modalităţilor de abordare demonstrează” c. care îi animă. 11 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. diversitatea. Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosi Tehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale “la ospeţe omorârea fără judeţu. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles usor si de specialisti dar si de elevi / studenti .” –arhaism = judecata Multe epitete :” lucruri vitejeşti. de pătundere psihologică şi de moralitate preoţească. b. Claritate:descriere clara.Caracteristici ale stilului: a. pe oamenii politici. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Tehnici argumentative Foloseste expozitia . ale unei permanenţe conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun al istoriei.” Argumente: izvoarele religioase: a semnelor divine. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Întoarcerea către propriul trecut.” 3.2. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. varietatea modalităţilor de abordare demonstrează că produsele literare ale acestei epoci de vârf sunt fireşti împliniri ale unor preocupări ce se definesc prin durată şi constanţă. “ d. cum să tâmplă din pom bun. Obiectivitate: o problema reala. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. Nivelul.:” fenomen conjunctural. cu totul remarcabilă. la fel de intens.

12 Dimitrie Cantemir este conştiinţa cea mai cuprinzătoare şi mai adâncă din toată cultura şi literatura noastră de până la jumătatea veacului al XVIII-lea. Cu ce scop? Istoric. ale unei permanenţe conştientizate)” Despre atitudinea autorului : patriotica militanta Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. ca semn şi treaptă superioară a luminării minţii. ca . cu Leibniz şi cu Voltaire. Din ce perspectiva? De istoric si istoric literar Cu ce intentie? De a demonstra originile nemului si formarea“conştiinţei naţionale” Cui comunica? Urmasilor si tuturor celor care studiaza istoria romana. 3. Idei identificate : Elemente obiective :Lasa loc de contraargumente :” – după părerea noastră –“ Elemente subiective: Foloseste superlative “Înflorirea. la începutul unui secol care avea să cultive raţiunea mai presus de orice. Cred ca a reusit sa demonstreze inexistenta “frontierei” istorie literară-istorie Biletul nr. varietatea modalităţilor de abordare a istoriei” “a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o adăpostesc secolul al XVII-lea” Tehnici informative impresionantă erudiţie şi valoare ştiinţifică. a scrierilor” Argumente: Formarea“conştiinţei naţionale” . istoria. Opinii personale argumentate Despre un aspect El studiaza “(toate semne ale perenităţii. Spre el. religios. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. 2. prin “consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoarea a tradiţiilor naţionale Identificarea unor structuri : Frazele au multe explicatii despartite prin virgule Tehnici argumentative Foloseste demonstratia pentru a arata “nivelul. ca efort colectiv în vederea scuturării jugului otoman secular şi pentru câştigarea autonomiei statale depline. autor de exegeze despre creativitatea naţionala şi monografii şi sinteze despre proza oratorică în literatura română veche. Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. ştiinţa. politic. converg ca într-un summum toate liniile de forţă ale spiritualităţii româneşti: acţiunea politică şi militară.Cine comunica? Dan Horia Mazilu. cu totul remarcabilă. denotativ :” animă” f. diversitatea. spre opera lui. Ce comunica? Despre “Marii cronicari ai secolului al XVII-lea” Cum (in ce forma)? Logic prin determinarea cauzelor si modalitatilor de a determina propria istorie a neamului pentru a nu mai repeta greseli trecute. A fost comparat cu Lorenzo dei Medici.e cuvintele sunt cu sensul propriu. literatura. ca argument în favoarea dreptului de a exista şi de a se afirma al poporului nostru între celelalte popoare ale lumii. literar.

Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Cu ce scop? Politic.Cine comunica? Criticul. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. denotativ f. în cel puţin o capodoperă.manifestare plenară a limbii naţionale. deschizând totodată largi orizonturi perioadei următoare. Idei identificate Incadreaza pe marele nostru carturar in acel “secol care avea să cultive raţiunea mai presus de orice” Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Elemente subiective Vorbeste la timpul prezent despre carturar desi el murise la momentul scrierii cartii :” Dimitrie Cantemir este conştiinţa cea mai cuprinzătoare şi mai adâncă” Foloseste multe superlative “personalitatea cea mai puternică şi scriitorul cel mai prolific”. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. b. “spre opera lui. autorul celei mai importante „Istorii” a literaturii române de dupã anii 1941. 5. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). logica c. personalitatea cea mai puternică şi scriitorul cel mai prolific şi mai cuprinzător de largi orizonturi din întreaga noastră literatură veche. (Ion Rotaru. Opera lui sintetizează. ca semn şi treaptă superioară a luminării minţii”. . ca manifestare plenară a limbii naţionale” 2. Obiectivitate: o problema reala. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga limba si istoria romanilor. istoricul literar si profesorul Ion Rotaru. Cultural de a demonstra rolul limbii: “literatura.Caracteristici ale stilului: a. In ce context ? Stapanirea Otomana asupra poporului roman Cum (in ce forma)? Foloseste si metafore” toate liniile de forţă” care intaresc adevarul stiintific. Cu Dimitrie Cantemir. Literatura română veche) Biletul nr.” Identificarea unor structuri “nebănuitele-i frumuseţi de artă a cuvântului:” – inversiune (aseaza adjectivul inaintea substantivului) pentru a da importanta cuvenita limbii in unitatea neamului. patru secole şi mai bine de manifestare a culturii româneşti. în mare. Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Claritate:descriere clara. se încheie o epocă. converg ca într-un summum toate liniile de forţă ale spiritualităţii.a istoriei si criticii literare. d.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. dăinuind pesteveacuri şi uimind încă prin nebănuitele-i frumuseţi de artă a cuvântului: Istoria ieroglifică. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. aceea a secolului luminilor şi a mişcării cunoscută sub numele de Şcoala ardeleană. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. Argumente : Autorul foloseste istoria ca argument. 12 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Ce comunica? Despre “Literatura română veche” si “dreptul de a exista” suveran si independendent al poporului nostru. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica cum este” ştiinţa. demonstrata stiintific. .

realizează culegeri de cronici. Tehnici descriptive Fraze lungi inteligibile structurate logic. 'text'. folosirea privată a raţiunii poate fi însă îngrădită. 'literalitate'. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. scrise într-un stil alert.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Consilierul de finanţe : „Nu discutaţi. propozitiile in fraza sunt despartite prin . Acum însă aud din toate părţile „Nu discutaţi!”. Clericul : „Nu discutaţi. numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor. dimpotrivă. note de lectură şi concentrate consideraţii teoretice. Dar ce fel de îngrădire poate împiedica iluminismul? Şi care. fără să împiedice astfel prea mult progresul ilumismului. În aceste cazuri este vorba de o îngrădire a libertăţii. Acest minorat provine din vina noastră. 13 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. . dezbateri incitante. si meticulozitate in detalii. II) Biletul nr. Iluminismul. dacă motivul său nu este o deficienţă a intelectului. şi anume cea mai puţin dăunătoare din tot ce poate fi numit libertate: folosirea în mod public.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. ci plătiţi!”. Doar un singur stăpân în lume spune: „Discutaţi cât puteţi şi despre orice. autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie. 'pedagogia romanului' Biletul nr. rapoarte arheologice şi monografii. Tehnici informative studii. Despre atitudinea autorului Stilul stiintific presarat cu epitete si o singura metafora si tonul obiectiv Nu transmite emotii sau inflacarari daunatoare discursului. 13 Iluminismul este ieşirea omului din starea de minorat de care el însuşi s-a făcut vinovat. în toate privinţele. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. a raţiunii. 3.” (Romul Munteanu. 'critica de omisiune'. Ofiţerul spune : „Nu discutaţi. 'realitate'. ci credeţi!”. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se observa eruditia.Caracteristici ale stilului: a. şi critic literar. despre 'subliteratură'. Minoratul înseamnă neputinţa de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva.. cu Leibniz şi cu Voltaire”. Deci argumentatia este total stiintifica.a istoriei si criticii literare.. Sapere aude! Să ai curaj în folosirea propriului tău intelect! este deci deviza iluminismului. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. îl poate face să înainteze? Eu răspund: folosirea publică a raţiunii trebuie să fie întotdeauna liberă. 'lectură'. 5. Face trimiteri la alte surse ale istoriei pentru a-l caracteriza pe Cantemir :” A fost comparat cu Lorenzo dei Medici. Optiunea personala In argumentatia dreptului la existenta a poporului nostru ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente. Respecta legaturile de cauzalitate. valoros şi util. . Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. dar fiţi ascultători!”. cuprinzând un material documentar vast. Căci iluminismul nu necesită altceva decât libertatea. ci exersaţi !”. ci lipsa de hotărâre şi curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. .

Idei identificate suveranitatea popoarelor.ipostază. Finante. Obiectivitate: o problema reala. logica c.” In ce context ? postbelic Cui comunică? Tuturor romanilor Ce comunică? “Iluminismul”. d... critic istoric Cu ce intenţie? emanciparea oamenilor prin cultura. profesor de literatură comparată. denotativ f. Conştiinţa descendenţei latine era însoţită la ei de un fel de participare mistică la măreţia Romei.[.b. în toate privinţele. mai ales pentru fazele mai vechi ale acestei istorii. egalitatea indivizilor sau modul de guvernare. A avea o „origine” bine stabilită însemna. a raţiunii. a te prevala de o origine nobilă.] La începutul veacului al XIX-lea.” se include in subiectul tratat Argumente “cazuri . In cele doua paragrafe intalnim deviza iluministilor: “folosirea propriului tău intelect! “ Tehnici argumentative retorice Tehnici informative 3. critic istoric şi teoretician literar. “Acest minorat provine din vina noastră. stiinta :” libertate: folosirea în mod public. „originea” se bucura de un prestigiu aproape magic. 14 În zorile lumii moderne. şi editor român. demonstrata stiintific. de o îngrădire a libertăţii” : la Politie.. Elemente obiective Elemente subiective.Cine comunică? Romul Munteanu. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Opinii personale argumentate Despre un aspect Sunt de acord si oserv ca ganditorul iluminist se configureaza ca un spirit militant preocupat de viata Despre atitudinea autorului -militanta Opţiunea personala Ma raliez la cele spuse si cerute pentru ca sunt conditii de supravietuire. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Biletul nr. „Suntem urmaşii Romei! repetau cu mândrie intelectualii români din veacul al XVIIIlea şi al XIX-lea. Cu ce scop? Pentru a dezbate probleme de drept natural 2. de fapt..Idei despre independenta prin curajul de a lua decizii proprii :”Minoratul înseamnă neputinţa de a se servi de propriul său intelect” Cum (în ce formă)? consideraţii teoretice. „Un popor fără istorie (adică: fără „documente .. dezbatere incitanta Din ce cauză? Pentru a demonstra ca filosofia teoretica din epoca luminilor este dublata de filosifia practica cu caracter social-politic. Claritate:descriere clara. Biserica Identificarea unor structuri foloseste structuri repetititive. Din ce perspectivă. mirajul „originii nobile” stârneşte în toată Europa centrală şi de sud-est o adevărată pasiune pentru istoria naţională.

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.” 2. consecinţa deşteptării naţionalităţilor în această parte a Europei şi ea s-a transformat foarte curând într-un instrument de propagandă şi de luptă politică. desigur. cap. Elemente subiective. d.Cine comunică? (Mircea Eliade scriitor. 14 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Aspecte ale mitului. Supravieţuiri şi camuflaje ale miturilor.” Elemente obiective : Gaseste “anxietate în toate istoriografiile naţionale ale Europei Centrale şi Orientale” si” instrument de propagandă şi de luptă politică. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. Promoveaza libertatea religioasă. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu.”. Dar dorinţa de a dovedi „originea nobilă” şi „antichitatea” poporului său domina într-aşa măsură sud-estul european încât. 5. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. opera sa este frescă a problemelor existenţiale în epoca pe care a trăit-o. Claritate:descriere clara. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. desigur. demonstrata stiintific. A arata ca omul este în căutarea propriilor sale forţe ascunse. Obiectivitate: o problema reala. Este detasat desi se poate deduce simpatia pentru apartenenta la neamul romanesc (cu origine nobila nu din cauza latinitatii) Argumente : Releva cauzele pentru a intelege efectele :“O asemenea pasiune era. antipolitic. “a te prevala de o origine nobilă.IX. (Mircea Eliade. dezbatere incitanta Din ce cauză? Pentru a accenta asupra conceptului de spaţiu şi timp sacru Cu ce scop? Antiistoriografic . .Caracteristici ale stilului: a. în afară de câteva excepţii. nu se observa in text. Critica “toate istoriografiile respective s-au cantonat în istoria naţională şi au ajuns în cele din urmă la un provincialism cultural. profesor la Universitatea din Chicago Din ce perspectivă.a istoriei si criticii literare.istorice” sau fără istoriografie) e ca şi cum n-ar fi!” Întâlnim această anxietate în toate istoriografiile naţionale ale Europei Centrale şi Orientale. literatura fantastică Cum (în ce formă)? consideraţii teoretice. toate istoriografiile respective s-au cantonat în istoria naţională şi au ajuns în cele din urmă la un provincialism cultural. Idei identificate lumea considerată ca "orizontul" unui anume grup religios.O asemenea pasiune era.ipostază de filozof şi istoric al religiilor Cu ce intenţie? antipolitica In ce context ? postbelic Cui comunică? Tuturor Ce comunică? Aspecte ale mitului. filozof şi istoric al religiilor. logica c. „Miturile lumii moderne”) Biletul nr. consecinţa deşteptării naţionalităţilor Identificarea unor structuri Extrapoleaza de la o situatie particulara a unui popor la generalizarea continentala. Tehnici argumentative Putem recunoaste ca a studiat Logica : citateaza din “intelectualii români din veacul al XVIII-“ care ziceau” „Suntem urmaşii Romei!” . b. denotativ f.

.. căci la şcoala publică se învăţa numai greceşte.... 15 Pe când uitasem că suntem români şi că avem şi noi o limbă.Cum! apoi dar ce înveţi tu? ...... purure deschisă. care era într-o ladă mare. şcoală unde se învăţa încă româneşte.. Tatăl meu era unul din românii aceştia..] . Cui comunica? Contemporanilor si urmasilor sai. Stilul colocvial direct (adresare directa) . Amintiri de juneţe..Boieri şi cucoane..Cine comunica? Constantin (Costache) Negruzzi . dar nime nu o ştie cumsecade.... [....] Tot însă mai rămăsese o şcoală pre care aceşti buni bătrâni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi...in relatii de familie .. dramaturg... . neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri. o viaţă d-a sfinţilor din cartea aceasta. şedeau trişti şi jăleau perderea limbii...... filolog. deputat şi epitrop. nu este fără gramatică. promoveaza valorile spirituale.. prozator. viind de la şcoală.... câţiva boieri.Poate să fie frumoase acele ce spui tu...] Am alergat la biblioteca tatălui meu.Elineşte. unde este examen...Ceteşti-mi. fără sintaxis şi fără ortografie..... cu ochii holbaţi...... a fost si om politic şi scriitor român in perioada paşoptistă... Într-o zi... în sfârşit. literatura română era la darea sufletului.......... am avut cinste a arăta că limba noastră. sub domnia lui Cuza...diminutive .. naturalete 1.verbe la imperativ. când......regionalisme si cuvinte din argoul local . .. director al departamentului finanţelor.... aproape de Iaşi.. (Costache Negruzzi... Cum am învăţat româneşte) ..Iartă-mă...... îmi zise.. .... dar e ruşine să nu ştii limba ta! Mâne vei veni cu mine la Socola.. Opinii personale argumentate Despre un aspect Autorul face frescă a problemelor existenţiale Despre atitudinea autorului -militanta pentru intelegerea sacrului din noi Opţiunea personala Este un autor de factură enciclopedică. părinte. Punctele de suspensie lasa loc acestei completari ironice subantelese si din paragraful urmator “mirajul „originii nobile” stârneşte în toată Europa” Tehnici informative are o bogata documentare multe surse de informare obiective 3... substantive la vocativ .. .. poet. eu care mă ţineam că ştiu ceva! [.. [.. Din ce perspectiva? Omului politic care se vede cum era cand era tanar Cu ce intentie? protest indirect la adresa boierilor din timpul său.....subtil ironic ii combate .. augumentative .. căci nu înţelegeam nimic.... în puţine ceasuri am învăţat a ceti....] Ce făceam eu în vremea aceasta? Eu rămăsesem încremenit.. pe când toată lumea se aruncase în dansii ca babele în căţei şi motani.. pre care toţi socot că o ştiu.. pe când ne lipsea şi cărţi şi tipografie........... cu gura căscată... l-am găsit cu o mare carte dinainte... zise tatăl meu. .simplitate. şi luând Istoria românilor de Petru Maior. membru în Divanul domnesc şi apoi.. ruginiţi în românism.. în coridor... prietenie ..incalcarea canoanelor limbii literare .... în monastirea Socola. este un adevarat autor mitic Biletul nr..publicist. [. Voi vorbi pentru tine cu dascălul.... am răspuns păunindu-mă.. creatorul nuvelei istorice româneşti . care e un om preînvăţat...... ajutat de abecedarul urgisit. zicea el... traducător. eu nu pot ceti româneşte...

secol mare şi luminos între toate. a înzestrat continentele cu drumuri-de-fier. una câte una. Elemente obiective : Se autoironizeaza(deci este obiectiv):” . menit a schimba faţa lucrurilor pe pământ. secol care a adus cu dânsul o civilizaţiune cu totul şi cu totul nouă. vorbire în sentinţe şi aforisme ca la clasici. România. a . “ Elemente subiective : Are stil direct (oralitatea stilului) de adresare si scrie despre sine in principal:” rămăsesem încremenit. comparatii “ca babele în căţei”. am răspuns păunindu-mă. prin mecanică şi prin chimie a transformat toate artele şi măiestriile.. epitete “ruginiţi în românism.. mărilor şi oceanelor vapoarele. e ruşine să nu ştii limba ta! “ concluzioneaza ideea din text. a luminat pământul cu gaz şi cu scânteia electrică. din amorţeala în care erau căzute de secoli. detasata faptele se vad mai bine (dupa trecerea timpului).” deci stilul este beletristic si colocvial 3. care a dat râurilor. [. ajutat de abecedarul urgisit” Cu ce scop? Social cultural si politic De a demonstra necesitatea oficializarii limbii vorbite de popor. Tehnici informative directe prin dialog si indirecte prin trimiteri la gandirea bartanilor :” rămăsese o şcoală pre care aceşti buni bătrâni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi. nebănuită şi nevisată de timpii anteriori. Cum (in ce forma)? Sub forma de schiţa literatură memorialistică Din ce cauza? De a putea citi “Istoria românilor” de Petru Maior.] Pe la anul 1821 tunul încetase d-a răsuna în Europa. de la apus la răsărit. cu ochii holbaţi. în monastirea Socola. şcoală unde se învăţa încă româneşte. Biletul nr. a însutit şi înmiit producţiunea şi a rădicat pe om din robie şi din apăsare la egalitate şi libertate. Idei identificate Din perspectiva obiectiva.. 16 Când am început a înţelege cele ce se petrec în lume. ca Belgia.[.Ce comunica? Despre sine ca nu stia citi decat “. a văzut renăscând ca din cenuşe state nouă ca Grecia.Elineşte. aproape de Iaşi... secolul al XIX-lea. ne-a dăruit telegrafia. civilizaţiune ieşită din descoperirile ştiinţifice datorite geniului omenesc. el îşi produsese efectul: deşteptase naţionalităţile.] Boierii începuse a se zice români.critică si autocritica Optiunea personala: sunt aici prezente ironia şi umorul..” Mult sentimentalism “şedeau trişti şi jăleau perderea limbii:” şedeau trişti şi jăleau perderea limbii”. “ . Serbia şi Bulgaria.” Tehnici descriptive Epitete pentru portrete psihologice ale batranilor”ruginiti” si “tristi” Tehnici narative Foloseste dialogul . Argumente : Pentru a putea citi :”o viaţă d-a sfinţilor din cartea acea” Tehnici argumentative foloseste domonstratia necesitatii de a sti citi in limba materna. jovialitatea si detalii ale vietii sociale.Elineşte. telefonia şi fotografia. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se observa eruditia. Vorbele tatalui sau : . şi România scăpa din ghearele fanarioţilor. intrase de curând în cursul timpului un secol nou.“. 2. Despre atitudinea autorului .

diplomat. (Ion Ghica.Cine comunica? (Ion Ghica . la întoarcerea lor în ţară. prietenie . Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. De a identifica influentele din cultura si invatamantul romaneasc. ştiinţele naturale şi fizice în limba română. preşedintele Academiei Române Din ce perspectiva? Din ipostaza istoric dar si ca prieten de o viaţă cu Alecsandri In ce context ? Revolutia pasoptista si mişcarea anti-dinastică Cui comunica? Lui Vasile Alecsandri si celor care vor sa inteleaga secolul “ care a adus cu dânsul o civilizaţiune cu totul şi cu totul nouă “ Ce comunica? ” problemele româneşti: “tineri erau trimişi să studieze în Franţa. în Germania “ Cum (in ce forma)? De memoririi si monografie a spatiului cultural social si stiintific european si romanesc Unde si cand comunica? scrise la Londra Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. în Germania şi în Italia.consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale(dar si stiintific) . efect:” deşteptase naţionalităţile” . Scrisori către Vasile Alecsandri) Stilul colocvial dar si stiintific– epistolar = corespondenta literara . Cauza: “tunul încetase d-a răsuna în Europa” .Prin punctele de suspensie arata ca ar putea spune mai multe in acel domeniu.” Elemente subiective : Scrie la persoana I despre sine in primul rand:” Când am început a înţelege cele ce se petrec în lume” Argumente : Studiaza relatia cauza efect. talentul didactic si spiritul sintetic.. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. naturalete 1. Şcoli româneşti de învăţământ secundar se deschisese în „Sfântu Sava” şi în „Trisfetitele”. dreptul. să predea ştiinţele înalte: filozofia. autor. om politic şi pedagog român. ” civilizaţiune ieşită din descoperirile ştiinţifice” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Enumeratii multiple de argumente logice despartite prin virgule . destinaţi ca.].. Despre atitudinea autorului Este obiectiva.simplitate. prim-ministru al României de două ori. Cu ce scop? Politic. .vorbi şi a scrie româneşte [. telefonia şi fotografia “ descriind vechea stare a societăţii româneşti Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. dar pentru ca este scrisa sub forma de scrisoare forma redactarii este eseistica si pentru a nu pierde vederea de ansamblu asupra lucrurilor. şi mai mulţi tineri erau trimişi să studieze în Franţa. Idei identificate O stare a societăţii româneşti care dispărea repede si se transforma influentata. 3.academician. matematicile.in relatii de. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii multiple:” telegrafia. Elemente obiective : Interfereaza stiintele:” prin mecanică şi prin chimie a transformat toate artele şi măiestriile. matematician. 2. “România scăpa din ghearele fanarioţilor” . între 1866 şi 1871.

d. de multă vreme. b. demonstrata stiintific. Cui comunica? posteritatii Ce comunica? “ gustul pentru lux mai mult decât la bărbaţii lor. au fost înlocuite cu trăsuri şi caleşti elegante. Între Orient şi Occident. Claritate:descriere clara. schimbarea este într-adevăr mai înceată.” croitorese… de la Viena şi de la Paris… “ Cu ce scop? Social . gustul pentru lux mai mult decât la bărbaţii lor. de bucătari francezi şi. adusă de la Viena cu mare cheltuială.. De pretutindeni. 17 „În 1806. 1937) şi doctor în drept (Paris.] Câţiva tineri au început să poarte frac. Din ce perspectiva? istoric Cu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detalii In ce context ? „În 1806” perioada fanariota. Însă revoluţia care s-a petrecutatunci la Iaşi. Trăsurile care. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. licenţiat în litere la Sorbona (istorie. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. capitolul Boierii) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. în cele două capitale. negustori de mode.. la aceste doamne. denotativ f. trăind în case fără mobile şi cu bărbaţi geloşi nevoie mare. […] Femeile însă.Caracteristici ale stilului: a. 5. Şi. au sosit. am întâlnit încă multe femei purtând îmbrăcămintea orientală. mai înainte. 1940). toate femeile din Moldova şi din Ţara Românească au luat portul european. prin saloane şi iatacuri. se îmbracă toate europeneşte… Se ştie bine că femeile sunt întotdeauna primele care păşesc pe calea civilizaţiei…” (Neagu Djuvara. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. li se întâmplă să se întoarcă la ce fusese altădată. însă bătrânii şi bărbaţii cu slujbe şi-au purtat mai departe barba şi anteriul lung până la glezne.Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric. mai ales. […] Moda apuseană accentuează. . croitorese… de la Viena şi de la Paris… Curând s-a văzut şi mobilă.a istoriei. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. diplomat şi filolog român. apoi la Bucureşti şi în provincie. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Biletul nr. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Casele s-au umplut de servitori străini. a fost pe cât de rapidă pe tot atât de completă: după un an. […] La bărbaţi. nu s-a mai vorbit decât franţuzeşte. A fost primul care a susţinut apariţia unei industrii şi al unui comerţ naţional. arătau ca nişte birje vechi din Viena.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. […]” moda epocii Cum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanesc Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societate:. ceva mai veche. Obiectivitate: o problema reala. logica c. [.

marile obiective politice ale neamului şi au determinat Europa să ţină seama de ele. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.” Argumente : Studiaza relatia cauza efect. în viaţa popoarelor clipe privilegiate când. nu există miracole. şi pe care-i putem numi „generaţia de la 1848”. există. demonstrata stiintific. Au zvârlit ca pe nişte vechituri. . d.]” Despre barbati :” bărbaţi geloşi nevoie mare. ceva mai veche. până şi vocabularul. Cncentreaza multe aspecte ordonate Despre atitudinea autorului Este critica Optiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor Biletul nr. b. 18 În istorie. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. 5. Elemente obiective: scrie la persoana III :” Curând s-a văzut şi mobilă. (Neagu Djuvara. Aşa s-a întâmplat la noi. au început în linişte. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.a istoriei. cu îndrăzneală şi realism. adusă de la Viena cu mare cheltuială. obiceiurile. pentru generaţii. din când în când.. Erau doar o mână de oameni. un proces democratic. logica c. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata.” Elemente subiective : Se observa o usoara ironie subanteleasa si prin punctele de suspensie:” nu s-a mai vorbit decât franţuzeşte. Au sorbit cu nesaţ din izvoarele culturii apusene. si spiritul sintetic.. Idei identificate O stare a societăţii româneşti care dispărea repede si se transforma influentata. Ei au făcut toate acestea. [. Obiectivitate: o problema reala. cu bărbaţii născuţi.2. destinul adună mai multe schimbări decât în câteva veacuri de toropeală. au fixat. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. au adoptat instituţii noi. între 1800 şi 1830. Cauza: “revoluţia” Efect “moda” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Propozitii scurte. Claritate:descriere clara. Au făcut chiar mai mult: au făurit România. însă luptau ca mânaţi de o credinţă neţărmurită în destinele ţării lor.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. câteodată. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti . au creat pe de-a-ntregul o literatură de valoare universală. într-un ritm nemaicunoscut de vreo altă ţară din Europa. Ţările române la începutul epocii moderne) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. ci. instituţiile. Între Orient şi Occident.. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. au înnoit limba. să spunem. întâmplări minunate. impuse de o putere străină. într-o singură generaţie. 3.Caracteristici ale stilului: a.

N. despartite prin . instituţiile. impuse de o putere străină. licenţiat în litere la Sorbona (istorie. si spiritul sintetic. până şi vocabularul. De a „umple” golul istoric şi de a începe construirea unei culturi române „moderne” încă inexistentă: „sincronizarea” rapidă şi .] Este evident că paşoptiştii nu dispuneau decât de o singură metodă imediată şi practică de recuperare a întârzierii culturale. 3.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric.[.” Argumente “Au zvârlit ca pe nişte vechituri.” Elemente subiective : Vorbind incluzandu-se pe sine :”.. tot în acest sens. obiceiurile.” Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. trebuie citit şi îndemnul lui Heliade-Rădulescu: „Scrieţi... […]” moda epocii Cum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanesc Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societate Cu ce scop? Social 2. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.e cuvintele sunt cu sensul propriu. „Luminează-te şi vei fi!” reprezintă aceeaşi lozincă a începutului în toate direcţiile. Idei identificate O stare a societăţii româneşti care dispărea repede si se transforma influentata.” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Fraze cu propozitii scurte. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. Elemente obiective: scrie la persoana III “Aşa s-a întâmplat la noi. este a „începutului” absolut şi în toate domeniile. O autogeneză prin cultură a fiinţei naţionale. numai scrieţi”. „Românii au trebuinţa astăzi să se întemeieze” afirma. băieţi. Cncentreaza multe aspecte ordonate Despre atitudinea autorului Este critica Optiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor Biletul nr. Ideea obsedantă.. 1940). Cui comunica? posteritatii Ce comunica? “ gustul pentru lux mai mult decât la bărbaţii lor. diplomat şi filolog român. denotativ f. la noi. Şi. 19 Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric pe care sunt chemaţi să-l elimine. Din ce perspectiva? istoric Cu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detalii In ce context ? „În 1806” perioada fanariota.. al „începutului” cu orice preţ. total radical şi fără inhibiţii. si incep cu verbe Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive Foloseste comparatii :” ca pe nişte vechituri “si epitete putine:” întâmplări minunate. Bălcescu (1845). 1937) şi doctor în drept (Paris. exprimată adesea cu accente mesianice. în spirit şi stil de „manifest”.

fără precedent la noi. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. denotativ f. a culturii universale.. traduceri. dată simbolică. 2. prin imitaţii.Cine comunica? (Adrian Marino. logica c. urmată de o integrare şi asumare” Dupa caze sunt aratate imediat efectele. de mari proporţii. urmată de o integrare şi asumare. O frenetică deschidere.. Argumente : “O frenetică deschidere. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. Obiectivitate: o problema reala. Pentru conştiinţa spirituală românească reprezintă o iniţiativă şi o experienţă unică. Elemente obiective Scrie despre pasoptisti Elemente subiective : “ Până în 1848. adaptări. se constată o adevărată invazie de traduceri în toate domeniile. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. se constată o adevărată invazie de traduceri în toate domeniile. Idei identificate O stare a societăţii româneşti care dispărea repede si se transforma influentata. Claritate:descriere clara. 5. inspirată de obsesia şi pasiunea „începutului” absolut..” Folosind cuvantul invazie se poate observa sentimentul national impotriva traducerilor.Caracteristici ale stilului: a. Aimé Martin (Plan d’une bibliotheque universelle. Cu ce scop? Didactic De a identifica masurile necesare devenirii :” „sincronizarea” rapidă”. Reia – după un proiect francez contemporan. reprezintă un enorm salt calitativ. . receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. dată simbolică. O adevarată „premieră absolută”.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Acum se pun şi bazele primelor „biblioteci” de traduceri din literatura universală. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu..a istoriei si criticii literare. Are în vedere şi o „Colecţie de autori clasici” (1836). b. compilaţii. 1837) – un vast şi practic irealizabil catalog românesc al unei „Biblioteci universale” (1846). Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. asistent la catedra de Istoria Literaturii Române. Ideea plutea în aer. Aceasta voinţă şi utopie a totalităţii. Actualitatea ideologiei pasoptiste) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. (Adrian Marino.invadatoare. d. al lui A. Heliade-Rădulescu lansează încă din 1829 un astfel de proiect: „Dinbiblioteca românească”. Obseda şi pe altii. În primul rând.pe scara cea mai largă. . Până în 1848..” Cum (in ce forma)? Dizertatie Din ce cauza? Doreste sa demonstreze devenirea si problemele poporului roman.. demonstrata stiintific. Din ce perspectiva? Din ipostaza de profesor sicritic istoric literar Cu ce intentie? Ne explica ce “merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric” In ce context ? interbelic Cui comunica? studentilor Ce comunica? Necesitatea din 1848 a „începutului” absolut şi în toate domeniile.

rezultata din studiu amanuntit. în sfârşit ca demnitari ai statului român modern: Kogălniceanu – prim-ministru. Pastelurile lui Alecsandri. până la creaţia literară şi artistică propriu-zisă (Asachi. Biletul nr. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. epic şi dramatic) direcţii pe care le vor continua. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. „management cultural” (conducători de ziare şi de reviste. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. (Georgeta Antonescu. în tot ceea ce a reprezentat fenomen şi eveniment crucial în destinul poporului lor. . “ 3. Alexandru Lăpuşneanul al lui Negruzzi [. se pricepea la artele plastice şi a conceput câteva gravuri de succes în epocă). Făcând „multe şi de toate”. ca să dăm numai exemplele cele mai cunoscute) şi. compilaţii. De la politică (mai întâi ca purtători de idei noi. de pildă. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii multiple:” imitaţii. pentru că nu şi-au risipit niciodată energiile în van. în Limba şi literatura română) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. nu au produs decât rareori capodopere (unele dintre scrierile lor rămân.” Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :” Ideea obsedantă. membri ai Societăţii Filarmonice care va pregăti primii actori profesionişti şi ai altor asociaţii culturale. am zice astăzi. până la Astra transilvană sau Societatea Academică. este a „începutului” absolut şi în toate domeniile. La concluzia din final subscriu si eu :constiinta spirituala romaneasca este unica. Obseda şi pe altii. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Literatura română în epoca paşoptistă.Prin punctele de suspensie arata ca ar putea spune mai multe in acel domeniu. Enumeratii multiple de argumente logice ..Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. proprietari de tipografii şi edituri. dar au iniţiat în toate genurile (liric. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. traduceri. viitoarea Academie Română). exprimată adesea cu accente mesianice. . puncte de referinţă în istoria literară: Zburătorul lui Heliade Rădulescu. adaptări. Alecsandri şi Ghica – ambasadori.Caracteristici ale stilului: a. Despre atitudinea autorului Este obiectiva. 5. totuşi. talentul didactic si spiritul sintetic.].a istoriei si criticii literare. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.” Tehnici argumentative Are multe citate. cu mai multe împliniri.. 20 Una dintre caracteristicile cele mai pregnante ale generaţiei paşoptiste de cărturari şi scriitori a fost angajarea lor pe multiple şi variate planuri. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. apoi ca participanţi la revoluţie şi la lupta pentru unire. urmaşii lor din ultimele decenii ale veacului al XIX-lea şi din cel următor.Se descopera o cunoastere amanuntita a conştiinţei spirituale românesti. Optiunea personala . printre alte exemple posibile). în sensul bun al cuvântului.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Are si propozitii foarte scurte: ” Ideea plutea în aer.

până la Astra transilvană sau Societatea Academică. vădit. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. logica c. Portugalia şi din alte ţări. Optiunea personala . demonstrata stiintific. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. 2. talentul didactic si spiritul sintetic. denotativ f.. viitoarea Academie Română). Scrie cu multe argumente despre pasoptisti Elemente subiective :Ii lauda : ”Făcând „multe şi de toate”. 21 În Introducţia la Dacia literară. în sensul bun al cuvântului” Argumente : “proprietari de tipografii şi edituri.” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele. rezultata din studiu amanuntit. Spania. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive face portrete profesionale adevarate CV-uri Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteze inteligibile pentru a surprinde usor tot ansamblul societatii si toate interactiunile culturii cu alte domenii ( cu politicul) 3. Foloseste mult parantezele pentru completari si pentru inteligibilitate. conferentiar la Catedra de literatura romana. ambasadori. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Georgeta Antonescu . Tehnici argumentative Are citate. Enumeratii multiple de argumente logice . din capul locului. având acelaşi aspect. Obiectivitate: o problema reala. Claritate:descriere clara. comparata si teorie literara Din ce perspectiva? Din ipostaza de profesor si istoric literar Cu ce intentie? Ne explica contributia “generaţiei paşoptiste de cărturari şi scriitori a fost angajarea lor pe multiple şi variate planuri. El este sincronic cu acela din Rusia.Se descopera o cunoastere amanuntita a conştiinţei spirituale românesti. Biletul nr.b. Kogălniceanu aşterne pe hârtie programul şi manifestul romantismului românesc.) Elemente obiective . în pledoaria . Aidentifica si greseli pentru a nu le repeta. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu.” Cum (in ce forma)? Colocvial Cu ce scop? Didactic De a identifica izvoarele devenirii culturale.doctor in filologie. Idei identificate Carturarii se pricepeau si la arta si la politica (au fost revolutionari apoi demnitari. Despre atitudinea autorului Este obiectiva. membri ai Societăţii Filarmonice care va pregăti primii actori profesionişti şi ai altor asociaţii culturale. d.” Cui comunica? studentilor Ce comunica? Necesitatea din 1848 a „începutului” absolut şi în toate domeniile culturii si politicii..

. editorialist.......... sub presiunea atât a minţii geniale a poetului............ folclorul.. logica c....... critic literar.... (Nicolae Manolescu. 2...... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. deşi nu până la nerecunoaştere. ..... unde culege o oraţie de nuntă ţărănească şi prezintă cu simpatie ceremoniile respectivului eveniment....... Obiectivitate: o problema reala.. obiceiurile. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. 5... frumoasele noastre ţări sunt destul de mari..............predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu...... Il citeaza chiar pe Kogalniceanu...autorului pentru natura. Prima generaţie romantică nu se va abate cu o iotă de la acest program ideologic şi în primul rând Kogălniceanu însuşi. istoria noastra.... Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. tot mai victorian.. Cui comunica? Studentilor si celor ce vor sa patrunda in amanunt istoria literaturii noastre Ce comunica .... eseist. istoric literar şi politician român... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. folclorul. istoria (cu exact un deceniu mai devreme şi Heliade Rădulescu o recomanda ca izvor) şi limba naţională (înţelegând explicit că e vorba de românii din toate provinciile Daciei).. Din ce perspectiva? Din ipostaza de academician si critic literar Cu ce intentie? Ne explica contributia lui Kogălniceanu care “ aşterne pe hârtie programul şi manifestul romantismului românesc”... profesor universitar. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1... pledoaria lui Kogălniceanu pentru natura. Elemente obiective ..a istoriei si criticii literare....... academician.Cine comunica? (Nicolae Manolescu..... unde ea se modifică în chip semnificativ. face comparatii cu alte popoare Elemente subiective :Face o interogatie retorica unde se simt sentimentele patriotice ale d-nului Manolescu :” Cine nu ştie pe de rost aceste cuvinte?” ....Caracteristici ale stilului: a. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Cum (in ce forma)? Colocvial stiintific Cu ce scop? Didactic De a identifica izvoarele devenirii culturale. denotativ f.. Cine nu ştie pe de rost aceste cuvinte? „Istoria noastră are destule fapte eroice.... b. Formula lăuntrică a romantismului nostru literar rămâne aceeaşi cel puţin până la Eminescu. Claritate:descriere clara... al cărui lider de opinie devine Titu Maiorescu.... obiceiurile.. d..... dând exemplul cuvenit în Un nou chip de a face curte. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu..... Idei identificate Directiile date literaturii: “să ne împrumutăm de la alte naţii”. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata.... demonstrata stiintific.. Istoria critică a literaturii române) .. obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii”....... cât şi a noului context socio-cultural...........

... dar numai de dorinţa de a dezvolta în spirite şi în inimi sentimentul binelui. Biletul nr.... Stilul colocvial – epistolar = corespondenta literara ....... Lucram şi luptam nu împins de setea de posturi bine plătite sau de dorinţa de ranguri pe scara arhontologiei.. Se descopera o cunoastere amanuntita a spiritualitatii si culturii românesti. cinstind perii cei albi......” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele....... talentul didactic si spiritul sintetic. 3. Prezinta cauze si efectele ...... Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia. dar eram bine răsplătit prin satisfacţiunea ce simţeam văzând pe toată ziua cum se lărgea cercul ideilor celor bune.... multă rugină am curăţit de pe mulţi... Foloseste mult parantezele pentru completari si pentru inteligibilitate. la dezvoltarea naţionalităţii române... în propaganda ce făceam în favorul ideilor liberale de Elena Negri..... frumoasa şi graţioasa Emilia Reymon....... Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive surprinde toata atmosfera culturala Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteze inteligibile pentru a surprinde usor tot ansamblul de interactiuni si determinari cu intoarceri in timp catre Heliade Radulescu. Despre atitudinea autorului Este obiectiva.. Catinca şi Zoe Sturdza. după puterile mijloacelor noastre. pentru două lecţii pe zi. de catedră pe săptămână.. Lucram fiecare cu cuvântul şi cu condeiul.. Grei.. Optiunea personala .. tinerii de pe atunci..... ori de unde venea.. respectând credinţele fiecăruia...... ceva ca un franc pe lecţiune.... o datorie de familie sacră şi dureroasă mă chema la Bucureşti: tatăl meu căzuse greu bolnav..] Eram susţinuţi în societate.... Ideile egalitare şi democratice începuse[ră] a se introduce chiar în saloanele elegante şi aristocratice ale plăcutei şi spirituoasei contese Elena Sturdza.. dar plăcuţi ani am petrecut noi împreună.. rezultata din studiu amanuntit... 22 Iubite amice. de amica sa... lăudând şi admirând fapta bună..... mult am apropiat noi clasele între dânsele........ bunii mei amici.. Tehnici argumentative Are citate.. Cu câtă părere de rău am părăsit Iaşul şi m-arn despărţit de voi. multe idei greşite de ale bătrânilor şi de ale boierilor am spulberat şi multe idei moderne am împlântat în spirite.Argumente : Kogalniceanu :” culege o oraţie de nuntă ţărănească şi prezintă cu simpatie ceremoniile respectivului eveniment. Am făcut-o... (Ion Ghica.. şi venerând pe acei cari iubeau ţara şi dreptatea. În bani eram plătiţi cum da Dumnezeu.. adică 24 de ceasuri. Scrisori către Vasile Alecsandri) ..consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale in relatii de prietenie incalcarea canoanelor limbii literare ........ In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate logic..... de fiicele doamnei Măria Rosnovanu...... eu...... mult am luptat noi....[.... sora lui Costache Negri... 8 galbeni.. al frumosului şi iubirea de ţară.. Şi ştii că lucru nu era lesne într-un timp pe când chiar cea mai mică aluziune era pedepsită cu închisoare şi cu exil..... cu prejudeţele şi cu obiceiurile cele rele........ primeam 300 de lei vechi....

Forma de scrisoare este eseistica .diminutive . 2. între 1866 şi 1871.. 23 . 3.” Si aspecte zilnice amanuntite ordonate si cronologic. Biletul nr. preşedintele Academiei Române Din ce perspectiva? Din ipostaza istoric dar si ca prieten de o viaţă cu Alecsandri Cu ce intentie? Sa cunoastem trecutul si influentele lui In ce context ? Revolutia pasoptista Cui comunica? Lui Vasile Alecsandri si celor care vor sa inteleaga ce “mult am luptat noi. A reusit. prim-ministru al României de două ori. Idei identificate O stare a societăţii româneşti care dispărea repede si se transforma influentata. Cauza: “sentimentul binelui. tinerii de pe atunci.” Elemente subiective : Scrie la persoana I despre sine in primul rand face o introspectie:” Lucram şi luptam nu împins de setea de posturi bine plătite” “Cu câtă părere de rău am părăsit Iaşul” Argumente : Studiaza relatia cauza efect. Sa fie cunoscute in amanunt . al frumosului şi iubirea de ţară. Tehnici argumentative Enumeratii de argumente logice. Optiunea personala A reusit sa creeze o simpatie dezvaluind viata si ideile sale nobile .simplitate.Cine comunica? (Ion Ghica . Despre atitudinea autorului Este subiectiva. naturalete 1.verbe la imperativ. matematician.” Efectul:” văzând pe toată ziua cum se lărgea cercul ideilor celor bune. cu prejudeţele şi cu obiceiurile cele rele.academician.” Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit. augumentative .” Ce comunica? Amanunte despre “ propaganda ce făceam în favorul ideilor liberale” Cum (in ce forma)? De memoririi in stil epistolar riguros respectand forma standard. om politic şi pedagog român. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia si sentimentul patriotic” sentimentul binelui. diplomat. substantive la vocativ . Tehnici informative Stil epistolar Tehnici descriptive epitete portretizatoare :” frumoasa şi graţioasa Emilia” Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.regionalisme si cuvinte din argoul local . al frumosului şi iubirea de ţară. Elemente obiective : Interfereaza stiintele:” prin mecanică şi prin chimie a transformat toate artele şi măiestriile. Unde si cand comunica? scrise la Londra Din ce cauza? A intelege “ multe idei greşite de ale bătrânilor şi de ale boierilor “ Cu ce scop? Cunoastere si autocunoastere Pentru a ramane scrisoridocument ale actiunilor sale .

lucru fundamental.. ilustrând normele acestei limbi....... Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.. prin sprijinul decisiv dat contactelor noastre cu Occidentul romanic. Obiectivitate: o problema reala........Caracteristici ale stilului: a...... demonstrata stiintific. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu...predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ca membru al Academiei mai târziu.. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. care a regenerat toată cultura europeană........... a asimilat şi înnobilat mii de neologisme indispensabile modernizării şi chiar reromanizării limbii noastre. autor al unor dicţionare româneşti. prin prestigiul său personal. .... (Gh........... 5.. Cu ce intentie? Pentru a releva polivalenta lui Alecsandri..Cine comunica? Gheorghe.... în Limbaj şi artă literară în opera scriitorilor români Cu ce scop? Didactic cognitiv 2.... Alecsandri a contribuit în foarte mare măsură la înnoirea resurselor expresive ale românei literare prin contactul strâns cu civilizaţia.... Academician cercetator.. ca ministru...... Lyon şi Paris... Vasile Alecsandri.. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata... Idei identificate Elemente obiective : prezinta locuri si ani precisi:” la Paris. d. Claritate:descriere clara. din câştigurile culturii romanice occidentale. deopotrivă.. politice şi culturale prin creaţia lui dinamică. în Limbaj şi artă literară în opera scriitorilor români) . imens. literatura şi limba franceză şi cu cea italiană. b. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1......... istoric literar Din ce perspectiva? Din ipostaza didactica la universităţi din Franţa :din Bordeaux... în toate limbile. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica...“ Argumente : Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele. scrisul lui filtrat.lingvist român. denotativ f....... în 1863” Elemente subiective :” neologisme indispensabile modernizării şi chiar reromanizării limbii noastre... Bulgăr.......... al romanităţii. Azi aproape s-a uitat amănuntul publicării de către poet a unei „Gramatici româneşti” la Paris... Nu are structura lapidara eliptica ci scrie fara omisiuni si cu detalii ...... logica c.......... cu multe texte paralele în cele două limbi..a istoriei si criticii literare. Bulgăr.. în special........ Vasile Alecsandri... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.... Cui comunica? celor ce vor sa patrunda in amanunt istoria literaturii noastre Ce comunica . în 1863 prin care. Ceea ce primeam acum un secol venea din tezaurul comun. prin funcţiile oficiale pe care le-a îndeplinit........Alecsandri a contribuit în largă măsură la modernizarea vieţii noastre publice.

.Tehnici argumentative Enumeratii o cauza mai multe efecte : “modernizarea vieţii noastre publice. cu ogrăzile mari şi pustii.termeni tehnici mai putini ... Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor ....... creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România... şlicul s-au închinat dinaintea pălăriei...... strâmbe... dramaturg... cu ferestre largi şi luminoase... Opera sa îl recomandă ca unul din lingviştii români de excepţie.... prin prestigiul său personal..... o mare prefacere sau ivit în toate.. a să împodobi cu coloane.... nalte. Atunci ea purta o fizionomie mai mult orientală.. ministru.......... şilupta necontenită între ideile vechi şi nouă nu era nicidecum tipărită pe faţa capitalei noastre cu vro câţiva ani mai în urmă..... poet.. Hainele lungi şi largi au dat rând straielor mai strâmte a Evropei....... ea este reprezentată prin o mulţime de hardughii vechi.. ...... cu păreţii afumaţi şi crăpaţi. care dovedeşte atât de mult înrâurirea Evropei asupra unei părţi dintre români. eseuri) ... cu grădinile pline de buruiene sălbatice şi cu ziduri groase pimpregiur.... cu scările întunecate..” .. casele au trebuit negreşit să priimească o formă străină şi potrivită cu natura ideilor de astăzi.utilizeaza interogatii exclamatii retorice pentru atragerea atentiei 1. de sinteze. a asimilat şi înnobilat” Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteza inteligibila 3.... diplomat........ cu odăile ofticoase. au început.” prin creaţia lui dinamică.. într-un cuvânt.Cine comunică? Vasile Alecsandri...... Biletul nr. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia.. a să râdica pe planuri elegante şi plăcute ochilor.. om politic. o schimbare răpide s-au săvârşit atât în gusturile cât şi în obiceiurile acelei mici părţi a societăţii româneşti de care am pomenit. folclorist.limba literara si formulari tipice .. Despre atitudinea autorului Este obiectiva..bogatie lexicala (din multe domenii) . ciubotele roşii şi galbine au dat pasul încălţămintelor de vax. mucede..... Aceste zidiri nouă formează partea evropienească a oraşului...” Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii de epitete:” scrisul lui filtrat... Optiunea personala . cu ferestrele mici şi chioare. Iaşii în 1844) .. (Vasile Alecsandri.vocabular accesibil tuturor ... divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante....... prin funcţiile oficiale pe care le-a îndeplinit.. cu streşinile putrede şi ascuţite. lapidare......]. discursurilor politice: .... Ele au început a să supune regulelor proporţiei. partea bogată şi privilegetă........ cu balcoane desfăţate [.. Cât pentru cea orientală.... academician român... In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate logic. rezultata din studiu amanuntit.. 24 Alăturarea acestor două caractere deosebite.... şi în urmarea tututror acestor noutăţi şi a mai multor alte ce s-au întrodus cu moda.. însă de când spiritele au început a să dezvăli la razele civilizaţiei. talentul didactic si spiritul sintetic.comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice.......

şi pe care străinii le cheamă Provinţii Danubiene. nalte. pentru ca să-şi ieie din nou postul ce Dumnezău însuşi i-au . Acum păşim Molniţa. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului . [.” arata pozitia autorului fata de moda descrisa. Să trecem în grabă Ghermania. mucede” Tehnici narative --. pârâu ce slujeşte de hotar între Bucovina şi Moldova. Idei identificate Elemente obiective Reda “obiceiurile acelei mici părţi a societăţii româneşti” Elemente subiective. Cu ce intenţie? De a demonstra influenta :“înrâurirea Evropei asupra unei părţi dintre români” In ce context ? Revolutia pasoptista Cui comunică? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunică? Schimbarea modei orientale in cea occidentala vazuta in direct. şi iată-ne în sfârşit pe acest colţ de pământ atât de necunoscut.” Tehnici descriptive “ciubotele roşii şi galbine au dat pasul încălţămintelor” epitete multiple.Din ce perspectivă? Din ipostaza de diplomat. “ferestrele mici şi chioare..crtica Opţiunea personala : Alecsandri ne-a redat pagini interesante de critică socială.Nu exista narare ( intamplari) 3. a să râdica pe planuri elegante şi plăcute ochilor. Cum (în ce formă)? De descriere amanuntita Din ce cauză? Pentru a intelege resorturi ale devenirii romanesti Cu ce scop? Social.. dar unde vom avea plăcere a găsi o mulţime de cunoştinţi făcute de noi în cărţile Istoriei Romane. 25 Domnilor! Daţi-mi voie a vă espune aici un răpide tablou de provinţiile Dunărei locuite de români.Politic 2. când cu pământul Rosiei. “Hainele lungi şi largi “ “hardughii vechi.” fraze bogate. mă propun să vă slujesc de călăuz în primblarea ce voiţi a face prin acele ţărmuri depărtate şi aşa puţin cunoscute încă de Evropa occidentală. Galiţia şi Bucovina (provinţie mănoasă pe care Austria au despărţit-o de Moldova în 1775 şi au încorporat-o Imperiului) şi să agiungem în acele locuri cărora locuitorii lor dau numele de România. Concluzioneaza :” într-un cuvânt. inteligibile.] Evropa pare că nu vrea nici măcar să ţie socoteală de tot sângele vărsat în apărarea ei! Ce-i pasă Evropei de această ţară slăbită prin atâte războaie şi de atâte nenorociri! Ce-i pasă de naţionalitatea acelui popor român care vroieşte astăzi să se râdice din căderea sa. Biletul nr. strâmbe.personificare metaforica a imbracamintei Tehnici argumentative stiintifice “a să supune regulelor proporţiei. academician român. încât mulţi diplomaţi şi mulţi vestiţi învăţaţi l-au confundat când cu pământul Turchiei. Iată-ne într-o ţară cu totul nouă. Argumente “lupta necontenită între ideile vechi şi nouă” Identificarea unor structuri “şlicul s-au închinat dinaintea pălăriei”. Ca fiu al României.

. Idei identificate Elemente obiective Datare exacta a celor relatate : ”Moldova în 1775” Elemente subiective..... Din ce perspectivă? Din ipostaza de om politic Cui comunică? contemporanilor Cum (în ce formă)? Sub forma unei scrisori către A.. A publicat-o în revista "Bucovina" Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive directe :” Iată-ne într-o ţară cu totul nouă.... ministru...... Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor .... diplomat.. . Cu ce scop? politic 2.. Stil publicistic... 26 Ghergani.......A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine....limba literara si formulari tipice .... dramaturg.... si impresionabil si cugetător şi logic... domnilor.... Argumente logice directe’ Veniţi” “veţi zice: Bună ţară! bun popor!” Identificarea unor structuri functionale cerute de uzanta publicistica :” Domnilor! Daţi-mi voie.. Biletul nr. eseuri) ....comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice......” Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3.......... Românii şi poezia lor) ..... merită oare de a trage luare-aminte a Occidentului? Veniţi cu mine.......încredinţat! Acest popor....” vorbeste marcat de profunde sentimente de atasament la cauza nationala.vocabular accesibil tuturor .. ghenarie 1881 Iubite amice.....Cine comunică? Vasile Alecsandri poet... are multe exclamatii retorice:” Ce-i pasă Evropei de această ţară slăbită “ “Ca fiu al României. om politic..... ca să cercetăm împreună adevărul la izvorul său.... folclorist...... academician român.utilizeaza interogatii exclamatii retorice pentru atragerea atentiei 1............. Hurmuzachi Din ce cauză? Pentru a constientiza contemporanii de necesitatea devenirii independente de orice influenta a poporului roman...termeni tehnici mai putini .. de sinteze....bogatie lexicala (din multe domenii) ..... Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva Opţiunea personala Alecsandri -suflet conservator şi artist.......... şi sunt încredinţat că în sfârşit veţi zice: Bună ţară! bun popor! (Vasile Alecsandri..... creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România.. discursurilor politice: ......... lapidare..” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect.. această ţară..

.. repetitie . (Ion Ghica... Ce revelaţiune! Dintr-acel moment nu am mai fost nici munteni.... dialogul scris ( schimb de scrisori ) ... CARACTERISTICI : . strănepoţi de-ai lui Traian..... prin evitarea cuvintelor abstracte . prin intrebuintarea diminutivelor . .... parc-am fi vorbit aceeaşi limbă..... surda le ziceam că noi eram valahi şi că voi eraţi moldoveni..] Câte lucruri s-au petrecut de atunci pe lume şi mai ales într-acest colţişor de pământ........ Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana ... Eram toţi români! [. Mentorii noştri se opriră un minut la vorbă........ Modalitatile de comunicare sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa)..... Voi. intr-un anumit mediu socio-profesional ..... substantive la vocativ simplitate. cum se zicea peatunci.. nu ne înţelegea. stapanit... Hyacinthe cu Niculae Cantacuzino Paşcanu şi cu Iancu Filipescu Vulpache...............Îţi aduci aminte de întâia noastră întâlnire... jurnal intim ) .. relaxarea ..... ni se răspundea: „Va să zică sunteţi muscali? Sunteţi turci?” şi prin urmare hotărau că eram greci.. că nimeni nu ne credea. alţi atâţia români moldoveni. nu ne asculta......... neintentionata a limbii...consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale in relatii de prietenie incalcarea canoanelor limbii literare regionalisme si cuvinte din argoul local diminutive ....... cam pe la anul 1835? Cinci sau şase români munteni din Valahia.... ORAL ) este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni . dar mai ales prin elipsa mijloace extralingvistice ( mimica . Într-o duminecă.... VORBIT . dar ne-am pomenit deodată amestecaţi şi braţ la braţ un muntean c-un moldovean... vorbeam fiecare limbagiul provinciei noastre şi ne înţelegeam. proverbelor .. monologul oral ( relatari si anecdotica ... naturalete TILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR . augumentative verbe la imperativ. sunt acum vreo 45 de ani. micele noastre cârduri se întâlniră pe Quai Voltaire.. care poartă astăzi numele de România... la Paris. COTIDIAN .. de vreme ce eram schismatici şi ne închinam la răsărit..incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar . între cari şi fostul domn Alecu Cuza locuieţi cu un profesor anume Furnarache în rue Nôtre-Dame des Champs. pe care pe atunci nimeni nu-l cunoştea în străinătate nici de nume măcar! Puteam să strigăm cât ne-ar fi luat gura că suntem români... Scrisori către Vasile Alecsandri) . Nu ştiu cum.......abrevierilor de tot felul ... de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata ... şi noi şi voi mergeam tot spre Champs Elysées.. zicalelor . Intrebuintarea acestui stil este generala ... felicitari si toasturi ) ....... Stilul colocvial – epistolar = corespondenta literara ....naturaletea ...PRACTIC .. nici moldoveni. locutiunilor si expresiilor . gestica ) care .... nici în ce fel.. este singurul stil . urari ... degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor factori de constrangere. monologul scris ( notite .. locuiam în rue St...

prim-ministru al României de două ori. Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect ironizante la adresa occidentalilor care. Exclamatii retorice:” Ce revelaţiune!” Argumente logice “vorbeam fiecare limbagiul provinciei noastre şi ne înţelegeam. matematician. autor. obiceiuri Tehnici descriptive Tehnici narative de tip balzacian . scrie despre sine si “şase români munteni din Valahia”. exprimata printr-o varietate de procedee : porecle . preşedintele Academiei Române de patru ori Din ce perspectivă? Din ipostaza de militant al idealurilor vremii sale Cu ce intenţie? De a să depăşească momentele de cumpănă ale vremii şi să folosească toate oportunităţile diplomatice pentru rezolvarea crizei orientale şi avantajele politice ale ţării sale In ce context ? în timpul Războiului de Independenţă.” Identificarea unor structuri Are puncte de suspensie specifice argumentatiilor pentru a reveni daca este cazul cu completari la acea idee. contaminari ( .:” prin urmare hotărau că eram greci. Ai iesit la vanatoare de lei ? . cam pe la anul 1835” Elemente subiective..” Când comunică? Dupa 45 de ani de la consumarea evenimentelor relatate Din ce cauză? Pentru a reda pasivitatea occidentului:” că nimeni nu ne credea. ) calambur ( . cuvinte peiorative superlative populare sintagme afective inclinatie spre satira si umor .. Bine-ai venit nepurcele ! .augmentativelor . locuri.” Cu ce scop? Politic .. istoric 2. diplomat. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva . Idei identificate Elemente obiective” acum vreo 45 de ani. ) 1..Cine comunică? Ion Ghica academician.. si pentru a nu se pierde in detalii. Cui comunică? Lui Vasile Alecsandri si posteritatii Cum (în ce formă)? Epistolara in stil publicistic dupa sabloanele epocii sale :” Iubite amice. om politic şi pedagog român. sa surprinda esentialul specific scrisorilor. respectarea cronologiei faptelor 3.. la Paris. de vreme ce eram schismatici şi ne închinam la răsărit” Tehnici informative Documentare amanuntita despre oameni. nu ne asculta. Îţi aduci aminte.

precum în poeziile franceze de la aceeaşi epocă.....bogatie lexicala .. monologul oral ( la radio si televiziune ) . dialogul oral ( dezbaterile publice ) ...comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice..” (Vasile Alecsandri.. si impresionabil dar si cugetător şi logic. şi literatura............ Soarele României era palid şi fără căldură naţională! Limba.... asemene şi limba. devine un tutti frutti........ Ce putea fi dar literatura unui asemena timp? […] În curând Moldova fu inundata de satire.. mai presus de toate. ilustratii grafice. editorialul..vocabular accesibil tuturor . declaratia de presa. fiind cântate de lăutari la mese.. Biletul nr. păstrată cu sfinţenie de străbunii noştri şi de popor. corumperea grecească şi desele ocupări ruseşti lăsară urme deplorabile în moravurile şi în spiritul societăţii. de sinteze......... împestriţat cu vorbe greceşti... 27 Şi precum sacrele principii de drepturile şi îndatoririle omului în societate zăceau sub pâcla ignoranţei. cânticele de lume erau bine primite. cronica.... şi artele frumoase se resâmţeau de influenţa pâclei. reportajul.limba literara si formulari tipice cotidiene .... eseuri) . stirea.... în care dumnezeii mitologici şi mai cu seamă Afrodita ocupau locul cel mai important. “fratii nostril de peste Prut”..Opţiunea personala : Alecsandri are un suflet de artist.. alaturi de formulari specifice limbajului cotidian este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale apar clisee lingvistice (“orasul din Banie”. căci ele corespundeau cu natura spiritului râzător al românilor.... articolul... Stilul jurnalistic sau publicistic este caracteristic mass-media.... petreceri prin grădini şi vii..... […] Satirele erau foarte gustate... influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale....... […] Un adevărat român rătăcit în societate pe atunci rămânea cu gura căscată şi se putea crede transportat într-o lume cu totul străină sau mai bine în turnul din Babel. cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura are un vocabular variat si bogat este utilizata limba literara.. Barbaria turcească. ruseşti şi franceze......... Constantin Negruzzi) ..... artistice etc..... textul publicitar Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor ...A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine. şi caracterul ei român dispăruse precum dispare pământul sub zăpada iernei... fiind destinat unui public eterogen.... discursuri politice: ...... interviul.. ....... utilizarea unor imagini.. lapidare..termeni tehnici mai putini . turceşti.......... Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) . cântece amoroase şi elegii. “perla litoralului”) apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante. dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) ...... politice .utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat . culoare etc aici se includ: anuntul.. dar... nunţi... apelul.. economice ....

El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi. Efectul mesajului. dar care au in comun valori.Caracteristici : . ( creează o aşteptare. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. cu intenţia de a informa. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. exclamatii sinonime aglomerare sintactica .contopeste doua componente – 1. Funcţia discursului este cognitivă. de a omagia etc. Autor .acord. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. 1.. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. adeseori formate dintr-un singur cuvant .. reflexiva subiectiva . cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. interogatii . politicii etc. reguli. titlul eficienta. Tema este . nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire). de a instrui. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. afectiva . artei. principii. procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice . 3. . 4. Relaţia autor-cititor.are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) . Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv. enumeratii . Pentru a convige.se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene . Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. constructii retorice ( repetitii . -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri .) 2. . . Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite. pentru formare de convingeri . Conferinţa inseamna comunicare 2.

Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii.” Argumente logice enumerari de cauze :” Barbaria turcească.Cine comunică? Vasile Alecsandri poet. Identificarea unor structuri :Intrebari retorice:” Ce putea fi dar literatura unui asemena timp?” Puncte de suspensie ce indica posibilitatea de completare. diplomat.. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. Forma discursului publicistic Articol . şi artele frumoase” Din ce cauză? Pentru a satiriza obiceiurile lingvistice ale epocii sale.Scop – 1. dramaturg. educativ Textul face apel la afectivitate. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?.text informativ de referinta argumentativ. şi literatura. Mesajul are două dimensiuni fundamentale. Din ce perspectivă? Din ipostaza de om politic Cui comunică? Contemporanilor si posteritatii Ce comunică? “. demonstrativ.” moravurile şi în spiritul societăţii. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. Uniunea Europeană etc. dar şi la raţiune. Este usor de inteles. a sentimentelor şi a ideilor. 6. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. corumperea grecească şi ocupări ruseşti” urmate imediat de enumerarea efectelor . exagereaza (hiperbolizeaza) intr-un text de critica : “Moldova fu inundata de satire. 3. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv. creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România. folclorist.şi îndatoririle omului în societate “ referitor la : “limba. Claritate: exprimarea clară. 4. eseistic.).. Caracteristici ale stilului 1. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza). […] . Ce? De 2. cântece amoroase şi elegii. academician român. logică.” Cu ce scop? Social-politic 2. De ce 2. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. ministru. reflexiv. Până când?. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. 1. 5. Idei identificate Elemente obiective Arata cum influentele straine “lăsară urme deplorabile în moravurile şi în spiritul societăţi” Elemente subiective. coerentă a gândurilor. om politic. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre.

” Tehnici informative Documentare amanuntita:” Satirele erau foarte gustate. Scena 3 Chiriţa... CHIRIŢA: Da’ ian să-i fac eu un examen… Guliţă. nineacă… dar învăţam Telemac* cu monsiu dascalu. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva Opţiunea personala Alecsandri are un suflet de artist.. Ce este? ŞARL: Qui diable?. petreceri prin grădini şi vii.Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect.. Chiriţa în provinţie) *Qui diable?. Guguliţă!. fiul lui Ulise – poem epic în proză al scriitorului francez Fénelon .mă!. […]CHIRIŢA: Quel bonheur! Gugulea nineacăi!...” Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3..) ŞARL (în parte. fiind cântate de lăutari la mese. nunţi.. […]” si in Moldova :” dumnezeii mitologici şi mai cu seamă Afrodita ocupau locul cel mai important. mai presus de toate. si impresionabil dar si cugetător şi logic. (Ion vine alergând dintre culisele din dreapta.... CHIRIŢA: Frumos… Dar friptură? GULIŢĂ: Fripturision.) – Cine dracu?. Ah madame! (fr.. 28 ACTUL I.. „ (Vasile Alecsandri.) GULIŢĂ: Ba nu. (Îl sărută. CHIRIŢA: Prea frumos… Dar învârtita? GULIŢĂ: Invartision. spune nineacăi. Auzi ce spune monsiu Şarla?. Doamne iartă. aţi adormit cu toţii? (Ion se pune dinaintea calului şi-l apucă de zăbale ca să-l ţie. Foloseste comparatia ca in stilul poetic :” caracterul ei român dispăruse precum dispare pământul sub zăpada iernei..* ION: Aud.. Ah. cum să cheamă franţuzăşte furculiţă? GULIŢĂ: Furculision.” Tehnici descriptive epitete pentru starea societatii:” urme deplorabile în moravurile”. Ion... cânticele de lume erau bine primite. Biletul nr.. cucoană… Iaca ia… CHIRIŢA: Da’ veniţi azi de ma coborâţi de pe cal… Ce.. Safta. oui… vous dites comme ça en moldave… Oui… oui.. Zâce că ai să vorbeşti franţuzăşte ca apa… N’est-ce pas. va!. qu’il parlera comme l’eau? ŞARL: Comme?. dar.A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine. Întâmplările lui Telemac. Ceilalţi se adună împrejurul Chiriţei. Şarl. monsieur Charles.” Compara Romania cu “turnul din Babel.. căci ele corespundeau cu natura spiritului râzător al românilor.. Nineaca! SAFTA: Ce este?. furios): Gogomanition. doamnă! *Telemac. madame!. Ah. Ah. Ceilalţi ies din casă şi se cobor în cerdac.. oui...) GULIŢĂ: Cine mă cheamă?. Moda are influente si imediat efecte :” precum în poeziile franceze de la aceeaşi epocă.. Bravo. CHIRIŢA: Bravo… Guliţă!. Guliţă.

destinatarul nu-si pune problema falsului .. militari ş. studenţi... de conventie functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la. varietate lexicala recurge la figuri poetice sau retorice CARACTERISTICI ....... Stilul beletristic (artistic) functia poetica a limbajului (expresiva. dar şi din elevi.. 1..... .. elemente de jargon si de argou . a......... gelozia..Cine comunică? Vasile Alecsandri poet..utilizare de sinonime -cu functie conotativa CONOTAŢIE –pluralitatea de sensuri – diferite de sensul propriu – pe care un cuvânt le capătă datorită contextului în care apare. gestica .. predomina prezentul .deschiderea spre toate mijloacele de expresie .... deobicei împrumutate din alte limbi.. cu cât conotaţiile cuvintelor folosite sunt mai complexe... . aspecte sociale...... care şi-au format un „vocabular special“. Limbajul poetic este cu atât mai expresiv....bogatie de cuvinte toate tipurile sunt permise (arhaisme . folclorist. sugestiva) foloseste sensul de baza si cel figurat al cuvintelor originalitate.... zgârcenia..... moravuri........ diplomat..... astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme . Din ce perspectivă? Din ipostaza de creator al teatrului românesc.. cum spune ....... dramaturg.... neologisme . care reflectă dorinţele celor ce-l vorbesc de a se distinge de marea masă a vorbitorilor şi care se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor pretenţioase... din argou Argoul este un mod de exprimare nonliterar.. ceea ce spune. (moravurile epocii)... proza poetica .... se apeleaza la toate sferele vocabularului ....... specific anumitor grupuri sociale „certate cu legea“ şi cu „codul manierelor elegante“ – grupuri alcătuite din vagabonzi. monologul oral (extralingvistice de expresie ( melodica .. cuprinzând cuvinte „cu sensuri deturnate“ sau jargon Jargonul este un limbaj specific anumitor categorii sociale.... ci si la . –. academician român. poezie ..modalitati de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) . delincvenţi.. .... om politic...... dans si mimica ) ........ Cum (în ce formă)? satirizeaza .... sau a celor de îngustă specialitate ........ ..... el stie ca e vorba de fictiune .. . arhaisme si neologisme .. pe cand in descriere . creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România. Stil beletristic -cuvinte la sens figurat (metafore) ......in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) .. ministru.. Cu ce intenţie? De a demasca parvenitismul. noutatea limbajului.......... In ce context ? in anii revolutiei pasoptiste Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? intamplari.....conventionalitatea : comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ..

Din ce cauză? Pentru ca existau situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind si urmarindu-se, astfel Cu ce scop? prin ras sanctionarea, indreptarea acestora. 2. Idei identificate Elemente obiective : didascalia, decorul, limbajul Elemente subiective, exagereaza redand multe stalciri de cuvinte “Invartision.”, “Fripturision.”; “Gogomanition,” Identificarea unor structuri : Didascalia (indicatiile de regie ) sunt scrise intre paranteze si caracterizeaza obiectiv indirect personalele “(în parte, furios):” ; Dialogul redat foarte bine in regionalismele specifice zonei : “spune nineacăi,” Tehnici argumentative contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive Caricaturizeaza si satirizeaza personajele prin comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul onomastic :” monsiu Şarla” “Gogomanition,” Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect.Amalgameaza sugestiv graiul specific moldovenesc “cucoană “cu cel frantuzesc “madame” Despre atitudinea autorului Obiectiv este critica dar si (indirect ) subiectiva satirizand si ridiculizand concetatenii Opţiunea personala Teatrul comic al lui Alecsandri a militat pentru îndreptarea moravurilor ridiculizând demagogia si pledând pentru dreptate sociala. Biletul nr. 29 „Dacia”, afară de compunerile originale a redacţiei şi a conlucrătorilor săi, va priimi în coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va găsi în deosebitele jurnaluri româneşti. Aşadar foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturei româneşti, în carele, ca într-o oglindă, se vor vedé scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, bănăţeni, bucovineni. Fieştecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său.[…] Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmaşi a arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecăţile noastre. Iubitori a păcei, nu vom priimi nici în foaia noastră discuţii ce ar puté să se schimbe în vrajbe. […] Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional. Această manie este mai ales covârşitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărţi în limba românească. Dar ce folos! Că sunt numai traducţii din alte limbi şi încă şi acele de ar fi bune. Traducţiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cât vom puté această manie ucigătoare a gustului original, însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi. Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice, pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru acesta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii. Foaia noastră va priimi cât se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale îi vor umple mai toate coloanele. (Mihail Kogălniceanu, Introducţie la Dacia literară) ........................................................................................................................................

Este articol “foaie” dec i are stilul jurnalistic -publicistic
este caracteristic mass-media, fiind destinat unui public eterogen, si celor ce au scris prost este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului cotidian este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale apar clisee lingvistice (“orasul din Banie”, “fratii nostril de peste Prut”, “perla litoralului”) apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar

Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente – 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferinţa inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire), adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei, artei, politicii etc., cu intenţia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcţia discursului este cognitivă. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul

ştiinţific, prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. Pentru a convige, se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. 4. Relaţia autor-cititor. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei, ( creează o aşteptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi. Scop – 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?, Până când?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar şi la raţiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clară, logică, coerentă a gândurilor, a sentimentelor şi a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea Europeană etc.), dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. 5. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are două dimensiuni fundamentale, informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. Forma discursului publicistic Ce? De

Idei identificate Elemente obiective:” Vom critica cartea.Cine comunică? Mihail Kogălniceanu politician. Opţiunea personala Are discurs persuasiv. În forma cea mai explicită.publicul este informat. Din ce perspectivă? Din ipostaza de mentor al generaţiei paşoptiste Fondator si redactor-sef al revistei “Dacia literara”. eseistic. “Foaia noastră va priimi cât se poate mai rar traduceri” Elemente subiective: Face aprecieri ale viitoarelor coloane ale revistei :” ca într-o oglindă.” Tehnici narative Modalitatea de comunicare: monologul scris 3. demonstrativ. Cu ce intenţie? De a da o directie in literatura timpului el anunţă si structura viitoare a revistei In ce context ? Cui comunică? In principal adresându-se scriitorilor români de pretutinden dar si tuturor contemporanilor sai si posteritatii (noua ) Ce comunică? revista nu şi-a propus să se axeze exclusiv pe literatură ci si pe scene istorice si obiceiuri din Moldova : “obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice. folclor şi filologie şi indică drumul de urmat pentru a o duce la înflorire. 30 Dacă generaţiile dintre 1780-1830 se străduiau să proclame originea latină şi să susţină în contra grecismului necesitatea unei culturi naţionale. ministru. bănăţeni. Din ce cauză? Pentru combaterea imitaţiei scriitorilor străini si crearea unei literaturi de specific naţional Cu ce scop? Politic pentru unitatea limbii si dezvoltarea spiritului critic 2. Biletul nr. “ Argumente logice :” Istoria noastră are destule fapte eroice. 1.text informativ de referinta argumentativ.Articol . munteni. influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale. Tehnici descriptive cu enumeratii multiple pentru amanunte :” se vor vedé scriitorii moldoveni. ardeleni.” Identificarea unor structuri retorice:” Dar ce folos!” Tehnici argumentative Explicatii cauza . programul lor e definit în revista Dacia literară. reflexiv. Exprimă atitudini. Articolul introductiv vădeşte . apărută la 1840. iar nu persoana”.” Unde şi când comunică? În primul număr al revistei “Dacia literara” revistă apărută pe 30 ianuarie 1840 la Iaşi. scriitor. Influenţează opinia publică .” Cum (în ce formă)? De adresare directa :” Noi vom prigoni cât vom puté această manie ucigătoare a gustului original. sub impulsul lui Mihail Kogălniceanu. artistice. Opinii personale argumentate Despre atitudinea : a creat manifestul literar al romantismului românesc. paşoptiştii demonstrează valoarea acestei culturi prin istorie.efect Tehnici informative stilul publicistic . bucovineni.

... folclor şi filologie” Identificarea unor structuri Desi scrie ghilimele pentru citat . fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţiuni”..... 5...... profesor consultant..Cine comunică? Paul Cornea istoric...Caracteristici ale stilului: a.....” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect:” invazia de traduceri” – “răsturna principiile” ... critic şi teoretician literar român...necesitatea unei” culturi prin istorie... Kogălniceanu arăta în continuare că „dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă”. studiu... Din ce perspectivă? Din ipostaza de..... nu de a le renega opera sau a le răsturna principiile... este un erudit care a îndrumat generaţii importante de scriitori şi pedagogi ai universităţii....... Universitatea din Bucureşti. aprecieri ale altor literaturi :” efemere glorii ale pieţii” Argumente logice......... De la Alexandrescu la Eminescu) .. El aprecia cu dreptate că „traducerile nu fac o literatură” şi chema atenţia scriitorilor spre realităţile naţionale: „Istoria noastră are destule fapte eroice.grija continuităţii. (Paul Cornea... Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica....... logica c....... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice... Idei identificate Elemente obiective o abordare interdisciplinară a înţelegerii..... Cu ce scop? Didactic 2.. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.” . Constatând invazia de traduceri care difuza la noi fără niciun fel de discernământ maculatură a tot felul de literaţi obscuri şi de efemere glorii ale pieţii literare occidentale.. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Cum (în ce formă)? De discurs recurent . Activitatea ctitorilor presei româneşti: Heliade şi Asachi............ doctor în filologie....... e omagiatăcu căldură.. sarcina trasată fiind de a îmbunătăţi şi aprofunda ceea ce ei au început în condiţii grele. pe parcurs mai adauga:” – afirmă editorul –.. da citate si le comenteaza imediat :” El aprecia cu dreptate că „traducerile nu fac o literatură” “ Elemente subiective..... Obiectivitate: o problema reala..... frumoasele noastre ţări sunt destul de pitoreşti şi poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris. demonstrata stiintific.. b. la Facultatea de Litere......... .. vom ave mai puţine greutăţi şi mai mari înlesniri în lucrările noastre”.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu.... epitete ce reveleaza sentimente:” e omagiată cu căldură... Claritate:descriere clara.. denotativ f... Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu....a istoriei si criticii literare. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.......... „Urmând unui drum bătut de dânşii – afirmă editorul –.. profesor Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? Studiu asupra perioadeii preromantismului si a romantismului romanesc.. folosindu-ne de cercetările şi ispita lor. d..... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.

Jurnalismul românesc în 1855) A fost publicat în „România literară“ (1855) deci este scris in Stilul jurnalistic ( publicistic) . În anul 1817. însă planul său nu se putu aduce la împlinire. şi aceste încă de-abia se cetea în casele a câţiva boieri şi cu deosebire în cabinetul domnilor. stirea.) . care în ţările libere. Biletul nr. 31 Presa periodică. scrie multe citate Tehnici narative de tip balzacian (apărută la 1840. publică. carii erau îndatoriţi de cătră Poarta Otomană de a aduna ştiri din toate părţile Europei şi de a le împărtăşi la Constantinopol. până şi în părţile pământului cele mai despotic ocârmuite. căriia şi unele şi altele îi fac complimente şi-i solicitează aplauzele.apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante. fiind destinat unui public eterogen.este caracteristic mass-media. “perla litoralului”) . în Buda. alaturi de formulari specifice limbajului cotidian . Rosetti din Valahia publică în Saxonia câteva numere a unui jurnal politic românesc numit Fama Lipţcăi. acestă presă la români. cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura . “fratii nostril de peste Prut”. cercă pantru a doua oară. reportajul. Nu sunt treizeci de ani când românii n-aveau încă o singură foaie periodică în limba lor. respectarea cronologiei faptelor 3. Carcalechi. se numeşte o a patra putere în stat şi care pretutindene. este o inovaţie a căriia origină datează de-abia de ieri. decanul jurnaliştilor români de astăzi. cronica. dar şi ocârmuirea de atunce nu-i încuviinţă cererea. C. La 1822. în sfârşit. d. Racocea. la 1827. Z. articolul. apelul. în adevăr.Tehnici informative Documentare amanuntita discurs minuţios construit pe o bibliografie valoroasă Tehnici descriptive. editorialul. translator românesc în Lemberg. culoare etc . prospectul unui jurnal ce era să iasă pentru întâiaşi dată româneşte. (Mihail Kogălniceanu.este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale . discursuri politice: .este utilizata limba literara. Eliad.aici se includ: anuntul. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Autorul alege soluţiile moderate Opţiunea personala ? Se poate usor recunoaste (dupa bogatia detaliilor) ca este specialist in perioada preromantismului si a romantismului romanesc. ceruse asemine voie de a publica o foaie românească în Bucureşti. interviul. o asemine întreprindere. a agiuns a fi o necesitate şi pentru guvernare şi pentru popoare.are un vocabular variat si bogat . utilizarea unor imagini.apar clisee lingvistice (“orasul din Banie”. Nu sunt cincizeci de ani de când în Principate nu străbătea poate cinci jurnaluri franceze şi doă germane. În 1828. ilustratii grafice. declaratia de presa. textul publicitar Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor . dar aceasta era mai mult o revistă literară şi care curând şi căzu. dl. Şi aşa ceilalţi puţini bărbaţi ce pe atunce ar fi putut coopera la introducerea presei periodice între români pierdură mai sperarea de a-şi realiza planul.

enumeratii . Pentru a convige. afectiva . de sinteze. procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice .. eseuri) utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat . reguli.- bogatie lexicala vocabular accesibil tuturor termeni tehnici mai putini limba literara si formulari tipice cotidiene comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice. lapidare. . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) . adeseori formate dintr-un singur cuvant . 1. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. dialogul oral ( dezbaterile publice ) . nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire). Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite. de a instrui. dar care au in comun valori.se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene . . pentru formare de convingeri . Funcţia discursului este cognitivă. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. politice .contopeste doua componente – 1. economice .. monologul oral ( la radio si televiziune ) . prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. reflexiva subiectiva . Conferinţa inseamna comunicare 2. dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . interogatii . Autor . Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv. exclamatii sinonime aglomerare sintactica . artistice etc. principii. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. Caracteristici : .are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) . politicii etc. de a omagia etc. -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri . influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale. cu intenţia de a informa. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. artei. Tema este . . titlul eficienta. constructii retorice ( repetitii . Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific.

Mesajul are două dimensiuni fundamentale. Ce? De 1.Cine comunică? Mihail Kogălniceanu politician. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. Efectul mesajului. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv.acord. De ce 2. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?. 3. . logică. 2. coerentă a gândurilor. cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. Până când?.). a sentimentelor şi a ideilor. dar şi la raţiune. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. scriitor Din ce perspectivă? Din ipostaza de politician Cu ce intenţie? De a combate cauzele care impidicau romanii sa aiba presa in limba nationala. reflexiv. 4. Uniunea Europeană etc. Claritate: exprimarea clară. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre. Scop – 1. 5. Forma discursului publicistic Articol .) 2. 6. eseistic. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza).text informativ de referinta argumentativ. 4. demonstrativ. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. ( creează o aşteptare. Caracteristici ale stilului 1. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi.. Relaţia autor-cititor. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. educativ Textul face apel la afectivitate.3. ministru. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate.

. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor..... .......... prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate.. respectarea cronologiei faptelor 3... Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu..... Racocea.. N-am avut timpul să construim noutăţi... de răbdare excesivă... în dualism.... Aceste influenţe duble n-au rămas însă între ele în conflict...... translator românesc în Lemberg...... de îndurerare.. sufletul nostru şi-a alcătuit un echilibru din caractere luate şi dintr-o parte.. de plictiseală.... putine. desi “aceasta era mai mult o revistă literară şi care curând şi căzu” .. 32 Dacă observăm bine... Pe de altă parte... indirect se simt sentimentele de simpatie: “cercă pantru a doua oară....... dar am avut meritul de a pricepe şi asimila imediat ce au făcut bun alţii.... şi din alta......” Cu ce scop? Politic incurajarea romanilor 2. (Mihai Ralea. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific. În sufletul nostru ele s-au topit formând o sinteză nouă.” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect si.... care ne împiedică de a fi occidentali. instituţiile.. Această adaptabilitate am perfecţionat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existenţă. Prin el ne deosebim de toată lumea Orientului. Idei identificate Elemente obiective Datare precisa :” În anul 1817.......Cui comunică? Contemporanilor si posteritatii Ce comunică? Defineste presa ca :” o a patra putere în stat” Cum (în ce formă)? publicistica Din ce cauză? Pentru ca “români pierdură mai sperarea de a-şi realiza planul.... vom ajunge uşor la concluzia că psihologia sa intră în acest fel de comportare echidistantă între voluntarismul activist al Apusului şi pasivitatea fatalistă a Orientului........... o agerime în a nu fi dezorientaţi şi nici intimidaţi în faţaneprevăzutului... Există în caracterul nostru excese de lene.” Elemente subiective...” Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive epitete putine:” ţările libere” Tehnici narative de tip balzacian . Echilibrul nostru sufletesc se cheamă adaptabilitate.. dar şi de cea a Apusului.. Biletul nr. “ocârmuirea de atunce nu-i încuviinţă cererea....... moravurile....” Sentimentele patriotice se simt mai bine :” românii n-aveau încă o singură foaie periodică” Argumente logice: cauza ce impiedica presa conducerea politica a popoarelor:” despotic ocârmuite.. publică... care ne îndepărtează cu mult de apatia indolentă a Orientului. Aşezaţi geograficeşte şi sufleteşte între influenţe care ne vin dintr-o parte şi din alta. felul de a reacţiona al poporului nostru. d.... găsim în noi iniţiativă...... cu toată atenţia........... un echilibru............ o anumită hărnicie în a pricepe imediat mecanismul unei noutăţi. Despre atitudinea autorului : militanta critica Opţiunea personala : Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de primă mărime din România... Fenomenul românesc) .

de plictiseală. filosof.” n-au rămas însă între ele în conflict. -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri . de îndurerare. eseist. Scrie la persoana I plural. psiholog. procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice . diplomat. sociolog.contopeste doua componente – 1.STILUL PUBLICISTIC publicul este informat . .are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) . adeseori formate dintr-un singur cuvant . artistice etc. profesor la Universitatea din Iaşi. economice . Idei identificate Elemente obiective analizeaza tipologii umane Elemente subiective. om politic de stinga. În sufletul nostru ele s-au topit formând o sinteză nouă. pentru formare de convingeri .” Identificarea unor structuri logice:” influenţe care ne vin dintr-o parte şi din alta.se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene . care. exclamatii sinonime aglomerare sintactica 1. Argumente logice cauza. Din ce cauză? nevoia cunoaşterii identităţii naţionale Pentru a descoperi identitatea naţională şi specificul sufletului românesc Cu ce scop?analizei psihicului naţional şi a specificităţii etnice româneşti 2. reflexiva subiectiva . constructii retorice ( repetitii . sunt pro sau contra. membru al Academiei Române. afectiva . enumeratii . în dualism. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. 1997.efect:” Există în caracterul nostru excese de lene. director al revistei „Viaţa românească” Din ce perspectivă? Din ipostaza de psiholog si sociolog Cui comunică? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunică? Psihologia poporului roman Cum (în ce formă)? De eseu –dezbatere Este un articol despre Fenomenul românesc Unde şi când comunică? Bucureşti. politice . influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale. autorul vine şi cu enunţuri personale. de răbdare excesivă. Modalitatea de comunicare. sufletul nostru şi-a alcătuit un echilibru” Tehnici argumentative Explicatii cauza . interogatii . aici este : monologul scris ( in publicatii ) Caracteristici : .” Contraargumente. un echilibru. care ne împiedică de a fi occidentali.efect Afirma deducţia unui adevăr de ordin general: “că literatura noastră […] conţine un anume specific sufletesc ireductibil . incluzandu-se in masa de oameni studiati.Cine comunică? Mihai Ralea. .

(Alexandru Melian. claritatea exprimarii. cunoaşte o permanentă dinamică..Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive : multe enumeratii Tehnici narative nu are fir narativ. Pentru că.. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.. De aici rezultă. par teleghidaţi..... O operă este asemeni unei ecuaţii ale cărei rezultate apar din jocul între o constantă şi o variabilă....... contemplatorul............ şi a celor de artă... Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific. generozitate a dăruirii şi a faptei. impunându-i o nouă despărţire. Desigur... 3. scriitorul îşi particularizează existenţa şi opera...... în special.......predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu... dar şi variabilitatea lor fără de sfârşit.... 33 Adeseori.. iar formatorii de opinie. iar înstrăinarea de meleagul natal devine suferinţă de orfelin... noi credem că ne aflăm în faţa uneia din cele mai înaintate şi fine conştiinţe de care sunt legate începuturile moderne ale literaturii române. La 12 ani rămâne orfan de mamă........ variabila este destinatarul......... receptarea operelor culturale. convergenţa esenţială a tuturor asumărilor.. ... Traiectoria este una ondulatorie. ni se pare că abandonarea în uitare a lui Alecu Russo este nedreaptă pentru el şi păgubitoare pentru noi... sub raport biografic. si invita la o retrospecţie directă şi liberă de orice idei preconcepute.. Deşi integrabil perfect în coordonatele tipologice ale generaţiei paşoptiste (profundă conştiinţă civică.. În acelaşi an.. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Se produce..... în cazul său. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. când nu sunt rătăciţi. criticii literare. Dar... Mai întâi..... receptorul.. elevaţie a idealurilor..... astfel... sentiment al preursirii întru emanciparea neamului şi al vitregiei istorice cu handicapurile ei)... nu doar o dublă ruptură (de mama intrată în nefiinţă şi de paradisul copilăriei pulverizat prin dezrădăcinare). Despre atitudinea autorului: evita criteriile raţionaliste oferite de-a gata de cultura occidentală.. Polemici implicite) . În numele acestei invariante. în general. Opţiunea personala Mihai Ralea identifica formele din care identitatea naţională rezidă. o realitate practic infinită în succesiunea generaţiilor omeneşti.......... Biletul nr. ci şi o previzibilă suprapunere.. Constanta este opera........ pe de o parte....... cu suişuri şi coborâşuri. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate...... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat ... valorile artistice şi culturale se află în raport cu destinatarii lor într-o relaţie complexă.... dezvăluind posterităţii o figură de excepţie.. posteritatea este ingrată.... Maica dispărută se topeşte în făptura ţării.... viaţa pare a-i fi hărăzită mai tuturor neprielniciilor...... tatăl îl trimite la studii în Elveţia.

Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. 5. elevaţie a idealurilor.specialist în istoria literaturii române. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. ca urmare a modului de funcţionare a raportului emiţătorreceptor. tatăl îl trimite la studii în Elveţia. Despre atitudinea autorului studiaza ideea şi nu emiţătorul Opţiunea personala: Autorul pune în evidenţă cum se construieşte discursul şi care-i sunt efectele. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. generozitate a dăruirii şi a faptei. Idei identificate Elemente obiective se refera la “coordonatele tipologice ale generaţiei paşoptiste” Elemente subiective. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific.Cine comunică? Alexandru Melian profesor universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti. logica c. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. dar şi variabilitatea lor fără de sfârşit. pe de o parte.” Tehnici narative retrospectia cronologica:” La 12 ani rămâne orfan de mamă. Ce comunică? Polemici referitoare la “receptarea operelor culturale” Cum (în ce formă)? De studii Cu ce scop? Dezvoltarea cunoasterii filologice 2. claritatea exprimarii. de litere si de filosofie instrumentele indispensabile întelegerii nuantate a marilor probleme care tin de pragmatica . Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.Caracteristici ale stilului: a. convergenţa esenţială a tuturor asumărilor. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. Biletul nr. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Obiectivitate: o problema reala. În acelaşi an.” Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive enumeratii de epitete :” profundă conştiinţă civică. d. 34 Spirit mai mult empiric decât speculativ. Claritate:descriere clara. demonstrata stiintific. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. “viaţa pare a-i fi hărăzită” Argumente logice Face analogii:” O operă este asemeni unei ecuaţii ale cărei rezultate apar din jocul între o constantă şi o variabilă” –“variabila este destinatarul. Maiorescu trase imediat concluziile .” 3. b. Din ce perspectivă? Din ipostaza de profesor universitar Cui comunică? studentilor de la facultatile de limbi straine. denotativ f.” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect si dubledeterminari:” De aici rezultă.

.... b. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat... Are arta vreo misiune morală? Se întreabă el...... Şi cum piesele lui Caragiale erau acuzate de imoraliate. ..... dramaturg. arta a avut totdeauna misiune morală şi orice adevărată operă artistică o îndeplineşte. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.. Obiectivitate: o problema reala.... teoretician al literaturii şi sociolog al culturii..” Rămâne însă de văzut în ce constă moralitatea artei. arta este pentru artă... mult mai interesant prin "speculaţiile intelectuale şi sentimentale... memorialist..... Titu Maiorescu) .. egal cu sine însuşi.... a înălţării impersonale.. şi nu în altceva. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica... Este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice.. jocurile complexe de sentimente". moral şi chiar patriotic. Din ce cauză? Pentru a păstra rigorile criticii maioresciene 2. 5. lipsită de orice tendinţă practică.. „Da..a istoriei si criticii literare.. cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu..practice ale poziţiei lui estetice: arta îşi are scopul în sine..... greutatea apărării trebuia să cadă în această direcţie... Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu...Cine comunică? Eugen Lovinescu critic şi istoric literar...... Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.. şi nici nu poate fi altminteri... adversarul literaturii de caracter politic.....] Maiorescu rămâne...... [.... Morala rezidă în însăşi esenţa artei. Claritate:descriere clara......... a dezrobirii omului din cătuşele egoismului. adică în emoţia estetică....... Cui comunică? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunică? modernizarea literaturii române prin crearea prozei obiective şi a prozei de analiză psihologică.. atât cât ţine emoţia estetică.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu... care să reflecte simpatia exagerată pentru ţărani.. Lovinescu...... urmează de la sine că arta este morală prin însăşi definiţie... intenţii politice sau moralizatoare.Caracteristici ale stilului: a........ Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic şi istoric literar Cu ce intenţie? De a face o polemiza cu sămănătoriştii şi poporaniştii In ce context ? sămănătoriştii şi poporaniştii susţineau realizarea creaţiilor literare cu temă rurală....... Idei identificate ... Unde şi când comunică?Bucuresti (1940).. d.... măcar pentru o clipă. denotativ f.... Cum (în ce formă)? De doua volume. adică asupra raporturilor dintre artă şi morală.... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. precum şi conturarea personajului intelectual. logica c... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice...... din moment ce egoismul este principiul oricărui rău şi natura emoţiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui în lumea ficţiunii ideale... concluzia e că arta nu are alte scopuri morale decât cel ce e însăşi esenţa ei. (E...... Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.. romancier şi nuvelist român.... aşadar. arta nu poate avea alte intenţii ce-l împlântă pe om în contingent. demonstrata stiintific.. teoreticianul unei arte dezinteresate... Pusă astfel.

...” Despre un aspect Stilul stiintific... “din moment ce egoismul este principiul oricărui rău şi natura emoţiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine ........” dupa care face demonstratia ........ dar probabil toţi colegii noştri din Academie. (Titu Maiorescu. la 16 mai 1909) ..... Opinii personale argumentate : Autorul trage concluzia :” Maiorescu rămâne..” (deasupra egoismului generator de rau) Identificarea unor structuri Intrebare retorica citata urmata de propriul raspuns :” Are arta vreo misiune morală? Se întreabă el.. Biletul nr.. În chestia poeziei populare..... 35 Este dar....... iubite coleg.... nu pot lăsa să treacă fără împotrivire imputarea adusă culegerii de poezii populare a lui Vasile Alecsandri.. rostit la Academia Română. pe care o demonstreaza cu argumente... Răspuns la discursul de recepţiune al d-lui Duiliu Zamfirescu.. D-ta zici: „Alecsandri a fost un rău culegător de poezii populare şi mai cu seamă s-a înşelat fundamental când a crezut că poate introduce unele dulcegării sentimentale în viaţa versificată a poporului nostru.... mare polemist.intenţii politice sau moralizatoare........... În această parte a discursului ne putem uni nu numai d-ta cu cel ce are plăcerea de a-ţi răspunde în acest moment... indiscutabil... Lucrul se schimbă când trecem la aprecierile curat literare... epitet fortat :” trase imediat concluziile” Argumente logice “natura emoţiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui în lumea ficţiunii.. Argumentaţia e seducătoare... Elemente subiective....................... Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. „Da.........mai greu decât aiurea) să găsim premisele înţelegerii comune. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate.. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Lovinescu e.cu lipsa unei tradiţii literare statornicite ....... îndoită mulţumirea cu care viu să te felicit pentru introducerea criteriului latin în cercetarea poeziei populare şi pentru vioiciunea stilului cu care ştii să ne împărtăşeşti convingerea d-tale. Aici nu ne rămâne adeseori decât datoria de a ne spune părerea cu toată sinceritatea şi de a o susţine cu argumentele ce ne par mai accesibile spiritelor nepărtinitoare.. . “ Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici narative respectarea determinarilor logice 3....... Opţiunea personala Desi nu recunoaste patronatul spiritual maiorescian totusi se simte simpatie obiectiva pentru acesta... claritatea exprimarii..... Astfel... aşadar.....Elemente obiective Desi concluzia se contureaza el zice :” Rămâne însă de văzut...... Despre atitudinea autorului fata de arta :” arta nu poate avea alte intenţii ... unde judecata se întemeiază adeseori pe elemente prea subiective şi unde e totdeauna greu (iar la noi ..... egal cu sine însuşi...... Căci ne aflăm pe un tărâm unde cercetările se apropie de oarecare exactitate ştiinţifică şi pot conduce la câteva dovezi convingătoare.......... arta a avut totdeauna misiune morală”(elevul Lovinescu il critica subtil pe marele profesor Maiorescu) Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect. unde dovezile exacte nu sunt cu putinţă.urmează de la sine că arta este morală prin însăşi definiţie...

artei.) 2. reguli.1. Tema este . influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale. STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat . 4.contopeste doua componente – 1. politicii etc. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva . prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. monologul oral ( la radio si televiziune ) . dar care au in comun valori. nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire). de a instrui.se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene . .. pentru formare de convingeri . Scop – 1. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. dialogul oral ( dezbaterile publice ) . Până când?. principii. dar şi la raţiune. Conferinţa inseamna comunicare 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?. educativ Textul face apel la afectivitate. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. cu intenţia de a informa. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti.acord. Caracteristici : . dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. De ce 2. Autor . El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi. Efectul mesajului. Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific. reflexiva subiectiva . politice . Pentru a convige.. Ce? De . Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. ( creează o aşteptare. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. titlul eficienta. 3. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. de a omagia etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) . Funcţia discursului este cognitivă. economice . cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. Relaţia autor-cititor. artistice etc.

are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) . demonstrativ. pedagog. Forma discursului publicistic Articol . la 16 mai 1909 Din ce cauză? Pentru a raspunde la discursul de recepţiune al d-lui Duiliu Zamfirescu . estetician. exclamatii sinonime aglomerare sintactica Caracteristici ale stilului 1. constructii retorice ( repetitii . Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre.. interogatii .text informativ de referinta argumentativ. enumeratii . iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. coerentă a gândurilor.” Stilul de introducere cermonios functional al vremii respective. Mesajul are două dimensiuni fundamentale. membru fondator al Academiei Române. critic literar. Unde şi când comunică? Academia Română..Cine comunică? Titu Maiorescu academician. iubite coleg. Uniunea Europeană etc. 3. reflexiv. adeseori formate dintr-un singur cuvant .. politician şi scriitor român. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv.). prim-ministru al României între 1912 şi 1914. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond. 5. 4. a sentimentelor şi a ideilor. eseist. avocat. eseistic. personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX. baza Junimismului Din ce perspectivă? Din ipostaza de membru fondator al Academiei Române In ce context ? rostit la Academia Română la 16 mai 1909 raspuns la discursul de la “recepţiune” d-lui Duiliu Zamfirescu. procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice . Cui comunică? d-lui Duiliu Zamfirescu celor prezenti atunci la Academia Română” toţi colegii noştri din Academie” si posteritatii Cum (în ce formă)? De dezbatere dupa standardele vremii cu formule ceremonioase de introducere :” Este dar. filozof. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. . Claritate: exprimarea clară.-are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri . logică. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. 2. ministru de interne. 6. 1. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza). dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical.

secretari. energia lor intelectuală se află asemenea într-o câtime fixată. tăria morală şi agerimea intelectuală ce le întrebuinţezi pentru o lucrare de prisos. de poeţi şi prozatori mai buni. asociaţi în cultură. unde dovezile exacte. tot sunt ceva. Verbe la persoana I plural deci se include pe sine :” ne par.. Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuinţezi pentru o figură caricată.Cu ce scop? Critic pentru a completa discursul lui Zamfirescu cu date concrete 2. Dacă dar îţi lipsesc o mie de şcolari silitori şi modeşti.. de oameni de ştiinţă adevăraţi. ci este din fire mărginit. că Bărnuţiu nu e om de ştiinţă. claritatea exprimarii. de industriaşi şi meseriaşi naţionali. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Amândouă nu pot merge lângăolaltă. necum pentru o lucrare greşită. poetaştri. Idei identificate Elemente obiective :” ramane ”decât datoria de a ne spune părerea cu toată sinceritatea şi de a o susţine cu argumentele ce ne par mai accesibile spiritelor nepărtinitoare. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. spânzurători de pânze la „expoziţia artiştilor în viaţă“. averea. jurnalişti.]. au în orice moment dat o cantitate mărginită. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific. conservatorişti.. de unde să mai poţi sculpta o Minervă? . Nu te poţi juca nepedepsit cu această sumă a puterilor. sunt în veci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasă şi cea adevărată. că Societatea Academică Română e stearpă. sunt un semn de viaţă şi sunt mai bine decât nimic. ateneişti. cu capitalul întreprinderii de cultură într-un popor. că cele mai multe ziare şi poezii nici nu merită acest nume. şi celelalte.” Argumente logice :” la aprecierile curat literare.” Elemente subiective. fie materiale.. Timpul. Despre atitudinea autorului critica :” nu pot lăsa să treacă fără împotrivire imputarea adusă culegerii de poezii” Opţiunea personala Titu Maiorescu a fost indrumator al culturii si literaturii romane Biletul nr. de academici [. Averea naţională a românilor are astăzi o cifră fixă. 36 Direcţia cea nouă — ni se zice — nu putea să se introducă în conlucrare paşnică pe lângă cea veche? Trebuia oare o critică aşa de neîmpăcată în contra celor mai multe forme şi autorităţi de astăzi? Admiţând chiar că transilvănenii scriu rău. forme fie şi goale pentru primirea cuprinsului viitor. tocmai fiindcă izvorul puterilor unei naţiuni nu este nesecat. şi celelalte. cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate […] de funcţionari netrebnici. fie morale.greutatea in “aprecierile curat literare” Tehnici informative: logica si documentare amanuntita 3. membri onorifici. de ce să fie totuş aşa de amar combătute? Tot sunt creaţiuni de cultură. că Şincai nu e istoric. nu sunt cu putinţă” pentru ca arta are “elemente prea subiective” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect:” lipsa unei tradiţii literare statornicite” . Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. La aceasta răspundem: Puterile unui popor.

topica frazei este fireasca fara inversiuni ... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata.......corectitudinea : variante literare ale limbii .tabele ... pentru ca se adreseaza intelectului ..studiul stiintific .. deoarece absoarbe numeroase neologisme . .predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu... cunostinte .... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.referatul stiintific ....... monologul oral si dialogul oral .a istoriei si criticii literare......... prezinta un adevar stiintific.este cel mai permisibil si dinamic stil... 5..... .....terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) • • • cuvinte monosemantice...... politica . contraofensiva ) sau Compozitiile: ....... ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice... neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat .. . gandirii abstracte ..analiza stiintifica ( filozofica .are functie de cunoastere ..respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor .. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.... demonstrata stiintific... Prefaţa autorului la ediţia de la 1874) .. iar receptarea se face obiectiv . Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.(Titu Maiorescu. logice .. . Claritate:descriere clara..... b. ......foloseste neologisme specifice de circulatie internationala ....accesibilitatea: claritate . schite fotografii harti ...... studiilor Caracteristici : ...........comunicarea stiintifica .. ..... ) .. de notiuni . eseul stiintific ... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic .. precizie.... logica c...Caracteristici ale stilului: a..limbajul manualelor... dictionarelor. idei etc.. diagrame ... botanica etc. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. tratatelor. d... economica .. astfel functia limbajului este cognitiva ... O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867... .foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris.. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. denotativ f. -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ...... ....evita ambiguitati printr-o terminologie specifica ...dezvolta un adevarat jargon de specialitate ... autorul nu se implica in comunicare ... Obiectivitate: o problema reala.

spânzurători de pânze” Argumente logice “Puterile unui popor. ministru de interne. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. membru fondator al Academiei Române. Idei identificate Direcţia cea nouă nu putea să conlucreze pasnic cu cea veche Elemente obiective:” Amândouă nu pot merge lângăolaltă.Cine comunică? Titu Maiorescu academician..STIINTIFIC . “poetaştri. Despre atitudinea autorului Rostul poeziei este de a destepta prin cuvintele ei imagini sensibile. filozof. “ Identificarea unor structuri Argumentatii prin intrebari retorice cu exemple plastice usor de inteles (se observa arta didactica a marelui nostru critic):” Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuinţezi pentru o figură caricată.de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . claritatea exprimarii. tăria morală şi agerimea intelectuală ce le întrebuinţezi pentru o lucrare de prisos. averea. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris.STILUL TEHNICO . avocat. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond. capabil sa incoroneze cuvantul prin sugestii multiple . Cum (în ce formă)? De studiu de analiza asupra literaturii Din ce cauză? Pentru a revela ca ideea artistica este in legatura cu sentimente autentice. ex puneri . Maiorescu trece in primul rand epitetul ornant. personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX.”. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific. dialogul oral ( in cadrul colocviilor . critic literar. de unde să mai poţi sculpta o Minervă?” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect :” cauza este că mărginitele puteri” + “aceasta sunt consumate […] de funcţionari netrebnici. politician şi scriitor român.. 2. prim-ministru al României între 1912 şi 1914. au în orice moment dat o cantitate mărginită. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. sau comunicari ) . Cu ce scop? Critic. ci este din fire mărginit. baza Junimismului Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenţie? De a aduce in prim-plan exemple valoroase In ce context ? Prefaţa autorului la ediţia de la 1874 Cui comunică? Posteritatii Ce comunică?. fie materiale. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. defineste arta literara si face distinctia intre stiinta (care exprima adevarul) si arta (chemata sa exprime frumosul). monologul oral ( in prelegeri .” Elemente subiective. stabileste reguli concrete. fie morale. pedagog. tocmai fiindcă izvorul puterilor unei naţiuni nu este nesecat. estetician.” 3. seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1. eseist. efectul secarea resurselor Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive enumeratii de argumente logice :” Timpul.

. b.. cu şedinţele solemne.. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu.. iluzii fără adevăr. Şi prin urmare vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea... cu discursurile de recepţiune.... şi abisul care ne desparte de poporul de jos devine din ce în ce mai adânc... decât să le facem toate acestea fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi. membrii onorari şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociere să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun. d. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice..... pretenţii fără fundament.dezvolta un adevarat jargon de specialitate ... fara sa coboare nivelul informatiilor Biletul nr.. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate..... Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. denotativ f. toate acestea sunt producţiuni moarte..evita ambiguitati printr-o terminologie specifica .este cel mai permisibil si dinamic stil. (Titu Maiorescu.... avem muzee. deoarece absoarbe numeroase neologisme . stafii fără trup...... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.......... 5...... mai bine să nu facem deloc statutele....limbajul manualelor...[…] Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos.. În contra direcţiei de azi în cultura română) ... dar este de-a dreptul stricăcioasă...... Avem politică şi ştiinţă........ avem şcoli şi literatură.foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris.. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.Caracteristici ale stilului: a...a istoriei si criticii literare.. avem jurnale şi academii..... Claritate:descriere clara... mai bine să nu facem deloc academii. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic ...... cu secţiunile lor.. mai bine să nu facem o pinacotecă* deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă.. organizarea. Obiectivitate: o problema reala......... cu analele elaborate. şi astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă şi fără valoare.. avem chiar o constituţiune.respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor .. Dar în realitate..... demonstrata stiintific...... .. monologul oral si dialogul oral . tratatelor... conservatorii... fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură..Opţiunea personala Maiorescu are vocatie didactica si stie sa explice cu claritate......... românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. logica c......foloseste neologisme specifice de circulatie internationala . 37 În aparenţă..... dictionarelor.. studiilor Caracteristici : ...predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu.. după statistica formelor dinafară......are functie de cunoastere ...

eseist.de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . pentru ca se adreseaza intelectului ..analiza stiintifica ( filozofica . iar receptarea se face obiectiv . gandirii abstracte .studiul stiintific . cunostinte . -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate . ex puneri . politician şi scriitor român. . STILUL TEHNICO . . . avem jurnale şi academii” Tehnici argumentative logice : Explicatii cauza – efect:” Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos. economica . “ Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive: foloseste cuvinte la sensul lor de baza (nu figurat) face comparatii sugestive :” stafii fără trup” 3.” Elemente subiective. astfel functia limbajului este cognitiva .Cine comunică? Titu Maiorescu academician. estetician. ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice. baza Junimismului Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic literar Cui comunică? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunică? cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate Când comunică? 1868 Din ce cauză? Pentru a da continut criticii. seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1. schite fotografii harti .tabele .STIINTIFIC . ) . decât să le facem toate acestea fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi.. personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX.comunicarea stiintifica . avocat. Cu ce scop? Critic “mai bine să nu facem deloc academii. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris. . membru fondator al Academiei Române.accesibilitatea: claritate . verbe la persoana I plural “Avem politică şi ştiinţă. . monologul oral ( in prelegeri . de notiuni . Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond. cu şedinţele solemne.” 2. contraofensiva ) sau Compozitiile: . Opinii personale argumentate . botanica etc. idei etc. . Idei identificate Elemente obiective Identifica surse si suport :” românii posed. pedagog. prezinta un adevar stiintific.referatul stiintific . dar este de-a dreptul stricăcioasă. cu analele elaborate. critic literar. fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. prim-ministru al României între 1912 şi 1914. civilizare occidentală. politica .corectitudinea : variante literare ale limbii . cu discursurile de recepţiune. logice . eseul stiintific .. topica frazei este fireasca fara inversiuni . diagrame . precizie. autorul nu se implica in comunicare . neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat . ministru de interne. filozof.terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) • • • cuvinte monosemantice. dialogul oral ( in cadrul colocviilor . sau comunicari ) . cu secţiunile lor.

. tutelat de Iacob Negruzzi...... apariţia revistei „Convorbiri literare” a însemnat.. cu editarea revistei „Dacia literară”. Biletul nr. Autor ..... Tema este . unde s-a dat direcţia literaturii române moderne... titlul eficienta.. nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire)...Despre un aspect Stilul stiintific. cu intenţia de a informa...... Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu....... 1895 al „Convorbirilor literare”)? După anii de început ai presei culturale ieşene.. înconjurat de Vasile Pogor.... Faptul că Eminescuşi Creangă şi-au publicat mare parte a operelor lor în paginile acestei reviste dă girul ei de valoare şi perenitate.. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate.... (O sută patruzeci de ani de „Convorbiri literare”. Funcţia discursului este cognitivă. răspuns dat de Gellu Dorian.... de a instrui... am dobândit încredinţarea că acei tineri vor şti să ducă cu succes oprea începută de generaţia precedentă şi vin astăzi să trec asupra lor sarcina purtată de mine cu atâta dragoste timp de 28 ani”! (nr.... unde Titu Maiorescu şi-a expus principiile sale critice..... Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv... Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu........ Grupul din jurul „Junimii”. claritatea exprimarii. ca un adevărat reper al unei literaturi valoroase..... adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. care au respectat moştenirea astfel primită. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor....... Timp de 28 de ani revista a apărut sub administraţia primului grup junimist. artei.... în parte.. ci să se stabilească......... Conferinţa inseamna comunicare 2.. Fără aparitia revistei „Convorbiri literare”..... Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific..... Promovarea adevăratei culturi în paginile acestei revista a însemnat un pas sigur pentru mai târziu în dezvoltarea şi impunerea literaturii române nu numai în spaţiul limbii române. politicii etc. an XXIX din 1 ian.. devenite cu timpul valori ale spiritualităţii româneşti... de a omagia etc. şi continuarea programului „Daciei literare”....... dar şi abilităţile administrative ale lui Iacob Negruzzi... suspendată la puţin timp de la apariţie din cauza neîntelegerilor lui Mihai Kokălniceanu cu mai marii vremii.. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text ... anchetă realizată de Cassian Maria Spiridon....... 1. poate că am fi avut sincope asemănătoare celor de care s-a lovit revista „Dacia literară”.......... a făcut ca revista să crească de la număr la număr şi să adune în paginile ei valorile literelor de atunci...... opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. ca apoi revista să se impună cu amprenta generaţiilor următoare........ în Convorbiri literare) ...... Titu Maiorescu şi ceilalţi junimişti. 1.. 38 Ce a însemnat şi ce a reprezentat revista „Convorbiri literare” în cultura natională în perioada ei junimistă – din martie 1867 până în decembrie 1894 când Iacob Negruzzi consemnează: „După doi ani de împreună lucrare.. Despre atitudinea autorului critica :” mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea” Opţiunea personala Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond...

principii.) 2. coerentă a gândurilor. Până când?. 5. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. Relaţia autor-cititor. cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. 2. Forma discursului publicistic Ce? De . Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi. De ce 2. Scop – 1. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. educativ Textul face apel la afectivitate. Uniunea Europeană etc. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. Efectul mesajului. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. 4. 6. 4. dar care au in comun valori.reflexiv.). reguli. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. 3. ( creează o aşteptare.acord. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. Claritate: exprimarea clară. Pentru a convige. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite. Caracteristici ale stilului 1. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?. logică. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. a sentimentelor şi a ideilor. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. Mesajul are două dimensiuni fundamentale. dar şi la raţiune. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza).. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti.

şi. Tehnici descriptive epitete :” revista a însemnat un pas sigur” Tehnici narative de tip balzacian .Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. pentru că au plecat dintr-un spirit critic. Biletul nr. a unei convingeri. Din ura dezlănţuită în jurul acţiunii critice a lui Maiorescu n-au rămas decât directivele lui. respectarea cronologiei faptelor 3.Cine comunică? Cassian Maria SPIRIDON poet şi eseist român.text informativ de referinta argumentativ. nu se luptă oricând şi pentru orice. Idei identificate Elemente obiective datare exacta” din martie 1867 până în decembrie 1894” Elemente subiective. ce-i îngăduie şi o luciditate în determinarea punctelor slabe şi în alegerea mijloacelor de atac ori de apărare. în opinia publică. Din ce perspectivă? Din ipostaza de eseist si critic In ce context ? la aniversarea a o sutã patruzeci de ani de „Convorbiri Literare” Ce comunică? “ce a reprezentat revista „Convorbiri literare” în cultura natională” Cum (în ce formă)? De anchetă răspuns Din ce cauză? Pentru a dezvalui drumul parcurs. eseistic.Articol . am dobândit încredinţarea că acei tineri vor şti să ducă cu succes oprea începută “ Tehnici informative Documentare amanuntita. pe atât elementul afectiv se risipeşte odată cu ambianţa în care s- . inginerie industrialã. membru al al Asociatiei Ziaristilor Români. ziarist. scriitor. la nevoie. Membru al PEN-clubului european. deşi conţine încă şi destulă luciditate pentru a-şi dizolva adversarul mai sigur decât toate otrăvile vehemenţei. claritatea exprimarii. a convingerii lui. Cu ce scop? A arata traditia culturală românească 2. O astfel de polemică presupune o limitare a câmpului de operaţie. o înşiruire strânsă de argumente. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.[…] Adevăratului spirit polemic îi trebuie un fel de detaşare faţă de obiectul în discuţie. reflexiv. analizã economicã. 1. şi dacă îi stă în resursele sufleteşti – îi dă posibilitatea de a întrebuinţa acea ironie binevoitoare ce-l înalţă de la sine într-un plan de superioritate morală. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului “ paginile acestei reviste a însemnat un pas sigur pentru mai târziu în dezvoltarea şi impunerea literaturii române “ Opţiunea personala Povesteste cu foarte multe amanunte anii inceputului publicatiei. dar atunci şi-o pune în valoare cu o stricteţe căreia nimic nu-i scapă.” Identificarea unor structuri citateaza personalitati ale epocii studiate:” Negruzzi consemnează: „După doi ani de împreună lucrare. verbe la persoana I plural :” poate că am fi avut sincope” Argumente logice generatiile au :” au respectat moştenirea astfel primită. analizã politicã. nu vrea să aibă dreptate decât când o are. demonstrativ. Pe cât e de indestructibil elemental raţional. Face analizã socialã. pentru că au fost expresia unui spirit polemic alimentat numai de argumente intelectuale. şi articolele. 39 Titu Maiorescu este primul polemist român a cărui armă principală e logica.[…] El are un scop precis: trezirea în cititor.

.... gandirii abstracte .........a istoriei si criticii literare. logica c..limbajul manualelor.. schite fotografii harti ....comunicarea stiintifica .a produs.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. b.....are functie de cunoastere ..foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris.. deoarece absoarbe numeroase neologisme .. Lovinescu..tabele ... diagrame .. autorul nu se implica in comunicare ... ) ..terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) • • • cuvinte monosemantice.... 5..... tratatelor.... ..... demonstrata stiintific.. precizie.. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica..respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor ... Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific... botanica etc.... . idei etc.... -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate .... ..evita ambiguitati printr-o terminologie specifica .........este cel mai permisibil si dinamic stil... .... ....studiul stiintific ...... pentru ca se adreseaza intelectului .dezvolta un adevarat jargon de specialitate ...foloseste neologisme specifice de circulatie internationala . Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.. prezinta un adevar stiintific. logice . contraofensiva ) sau Compozitiile: .... cap... eseul stiintific ... astfel functia limbajului este cognitiva . de notiuni .. ... economica ..Caracteristici ale stilului: a.. Claritate:descriere clara. iar receptarea se face obiectiv ..accesibilitatea: claritate ... Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic . Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu. ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice........ Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat. d. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat . cunostinte ...... monologul oral si dialogul oral ... Obiectivitate: o problema reala.analiza stiintifica ( filozofica .corectitudinea : variante literare ale limbii .. politica .. Titu Maiorescu..... . Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. denotativ f. dictionarelor.... . topica frazei este fireasca fara inversiuni . (E. studiilor Caracteristici : .referatul stiintific . receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata....... XVIII) ......

STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunică? Eugen Lovinescu critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic şi istoric literar Cu ce intenţie? De a- l caracteriza pe Titu Maiorescu In ce context ? in 1940, anul comemorarii a o suta de ani de la nasterea lui Maiorescu Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? despre Titu Maiorescu Cum (în ce formă)? De monografie Cu ce scop?Face istoria critica a unei personalitati si a epocii in care ea si-a desfasurat activitatea 2. Elemente obiective” alimentat numai de argumente intelectuale.”; “elementul afectiv se risipeşte”(despre Maiorescu) dar si despre autor putem spune acelasi lucru (i-a fost elev) Elemente subiective, indirecte :” trezirea în cititor, în opinia publică, a unei convingeri, a convingerii lui.” Argumente logice: “detaşare”- “luciditate” – “determinarea punctelor slabe şi în alegerea mijloacelor de atac” Are puncte de suspensie unde ar putea adauga detalii. Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect : “armă principală e logica” - ” trezirea în cititor, în opinia publică, a unei convingeri” Tehnici informative Documentare amanuntita Deductii logice.Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive Epitete” primul polemist român” 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Admiratie obiectiva pentru Titu Maiorescu Opţiunea personala Eugen Lovinescu considera critica lui Maiorescu exclusiv culturala si normativa (care a impus regului) Titu Maiorescu este unul din cei dintii oameni de cultura romani care a inteles ca , dupa infaptuirea Unirii din 1859 , o prima cale de consolidare a unitatii nationale trebuie sa fie limba romana. Biletul nr. 40 Tânăra generaţie română se află astăzi sub influenţa operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere şi să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre.[...] De la 1860 încoace datează îndreptarea; ea începe cu Vasile Alecsandri, care ştie să deştepte gustul

pentru poezia populară, se continuă şi se îndeplineşte prin cercetarea şi înţelegerea condiţiilor sub care se dezvoltă limba şi scrierea unui popor. Fiind astfel câştigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălţare a literaturii naţionale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generaţiei noastre spre cultura occidentală, trebuie neapărat să răspundă la două cerinţe: să arate întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările şi simţirile care agită deopotrivă toată inteligenţa europeană în artă, în ştiinţă, în filozofie; să aibă, al doilea, în forma ei o limbă adaptată fără silă la exprimarea credincioasă a acestei amplificări. Amândouă condiţiile le realizează poezia lui Eminescu în limitele în care le poate realiza o poezie lirică; de aceea Eminescu face epocă în mişcarea noastră literară. (Titu Maiorescu, Eminescu şi poeziile lui) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice de circulatie internationala - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral - limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor
Caracteristici : - corectitudinea : variante literare ale limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific, iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice )

• • •

cuvinte monosemantice. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau

Compozitiile: - analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ; - studiul stiintific ; - comunicarea stiintifica ; - referatul stiintific ; eseul stiintific . STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunică? Titu Maiorescu academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între 1912 şi 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenţie? De a demonstra genialitatea lui Eminescu In ce context ? 1889, anul morţii lui Eminescu, Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? analiză a operei acestuia Cum (în ce formă)? De studiu 2. Idei identificate Elemente obiectiveMaiorescu afirmă că ceea ce individualizează opera lui Eminescu în raport cu opera scriitorilor dinaintea sa este bogăţia ideilor filosofice şi frumuseţea limbajului, Elemente subiective, “încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta” Argumente logice “toată inteligenţa europeană în artă, în ştiinţă, în filozofie; să aibă, al doilea, în forma ei o limbă adaptată “ Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive stiintifice. proză savantă 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului de apreciere a genialitatii lui Eminescu : “Eminescu face epocă în mişcarea noastră literară.” Opţiunea personala Maiorescu este primul eminescolog Criticul supune analizei câteva dintre poeziile eminesciene reprezentative care-i pun în valoare genialitatea, comentându-le sub aspectul limbajului şi al conţinutului de idei, socotit inovator în literatura română a momentului. Biletul nr. 41

. principii.....Poetul nu va obosi să facă elogiul spiritului tolerant.. pentru a rămâne.. cu un patos inegalabil.... ..... Astfel de idei punctează — ca nişte dâre de foc — întregul traiect al gazetăriei eminesciene.... lipovenii fug din Rusia şi „trăiesc nesupăraţi în colţul lor pe pământul românesc”. pe larg şi cu evidentă combustiune interioară: „Nici un neam de pe faţa pămîntului nu are mai mult drept să cearărespectarea sa decât tocmai românul. în paginile „Curierului de Iaşi”.. Opere. pură şi incandescentă. Autor . Funcţia discursului este cognitivă..... Conferinţa inseamna comunicare 2... cu intenţia de a informa. IX..... calvinii. care au urmărit să-şi creeze. expresia dragostei de ţară.. politicii etc.... dar care au in comun valori. cu toată durerea şi cu toată mila pe care ne-o inspiră tocmai ţăranul.. ca în această spovedanie de o mişcătoare şi neascunsă superbie: „Iubim ţara şi naţia noastră astfel cum n-o iubeşte nimeni. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv... şi în primul rând ţărănimea..... şi nimeni nu i-a silit pe catolici să treacă la religia „orientală”.. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ............ al adâncii omenii vădite totdeauna de poporul nostru în modul de a convieţui cu cei de o altă naţionalitate.... 1..... articolul [„Se vorbeşte că în consiliul..... Nici una”..... În Moldova. de a omagia etc. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite.... artei......... protestantă sau evreiască. prozeliţi din „conlocuitorii de altă lege ori limbă”..... În noiembrie 1876.... Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. se ştie....... există în universul gândirii poetului un nucleu solar către care aspiră toate elementele ideatice..... nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire)............. Publicistică 1870-1877) . se decantează toate reziduurile unei sensibilităţi ultragiate de spectacolul orânduirii „cea crudă şi nedreaptă”. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. evreii toţi sunt faţă şi pot spune dacă guvernele româneşti au oprit vreo biserică sau vreo şcoală armenească.. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv..... Oprea.. Spre deosebire de alte ţări. Drept exemplu... este reprezentată de concepţia democratică.] Pe această platformă a ideilor se sublimează toate contradicţiile. [.. titlul eficienta. Căci să nu uităm. la noi situaţia a fost cu totul alta... biserica catolică este atât de veche. polul magnetic mereu indicat de acul busolei sale spirituale — oricât s-ar agita sub imperiul unor furtuni trecătoare — şi care.. Pentru a convige... pentru că nimene nu este mai tolerant decât dânsul”... protestanţii.. el invoca faptul că „din vremi străvechi fiecare a avut voie să se închine la orice D-zeu au vroit şi să vorbească ce limbă i-au plăcut”. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu.. Tema este .. reguli. de a instrui..... dincolo de excesele polemice din unele articole.. apoi „armenii.. că „e poate singura chestiune în care am scris cu toată patima de care e capabilă inima noastră..... potrivit căreia naţiunea înseamnă clasele muncitoare. Nu a afirmat el.”] dezbătea această problemă. Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific... cu forţa. cum nimeni n-are puterea de a o iubi” (Al. acest unic şi adevărat popor românesc?”.... Studiu introductiv la Mihai Eminescu..

iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării.3. De ce 2. reflexiv. eseistic. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza). a sentimentelor şi a ideilor. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre. Uniunea Europeană etc. Până când?. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. educativ Textul face apel la afectivitate.). demonstrativ. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. 2. 6. 3. 4. logică. Caracteristici ale stilului 1.text informativ de referinta argumentativ. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. 4. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor.. 5.Cine comunică? Al. Relaţia autor-cititor. ( creează o aşteptare. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv.acord. Forma discursului publicistic Articol . 1. publicist Din ce perspectivă? Din ipostaza de Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? Despre activitatea gazetareasca a lui Eminescu Cum (în ce formă)? De Studiu Introductiv Din ce cauză? Pentru a demonstra toleranta poporului roman vazuta si prin ochii lui Eminescu Ce? De . dar şi la raţiune. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. Scop – 1. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. Efectul mesajului. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi.critic literar. Oprea . Mesajul are două dimensiuni fundamentale. cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei.) 2. coerentă a gândurilor. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?. Claritate: exprimarea clară.

cu atât mai mult apare în cazul antitezei — exagerată de atâţia — dintre poezie şi gazetărie. Articolele eminesciene se impun însă prin înaltul lor profesionalism. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului: admiratie pentru Eminescu“a afirmat el. vechea funcţie sacerdotală a cuvîntului scris. ştiind să facă faţă prozaicei şi istovitoarei munci de galeră a ziarismului cotidian. actul publicistic avea o funcţie ocazională şi oricum subordonată unei imediateţi pragmatice. poetul practicînd gazetăria ca pe o autentică meserie. pronumele posesiv la persoana I nostru : “adâncii omenii vădite totdeauna de poporul nostru în modul de a convieţui cu cei de o altă naţionalitate. cu străşnicie. 3. pentru mulţi dintre scriitorii paşoptişti. Studiul modelului pe care-l oferă Eminescu este cu atît mai instructiv. fără a mai pune la socoteală — în afara excepţiilor cunoscute — un anume amatorism.]. când fiecare domeniu tinde să-şi impună.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. el invoca faptul că „din vremi străvechi fiecare a avut voie să se închine la orice D-zeu au vroit şi să vorbească ce limbă i-au plăcut” Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific.. Are dreptate. cu cât se constituie într-o perioadă când a încetat devălmăşia dintre genuri. Biletul nr. potrivit dorinţei de a face câte ceva din toate [. într-o formulare generală. 42 Gazetăria eminesciană impresionează prin forţa cu care reuşeşte să îmbine — într-un aliaj original — trăsături ale fazei romantic-generoase a începuturilor cu habitudinile curente şi îndătinate ale ziaristului modern. cu toate prerogativele de rigoare.” Argumente logice Identificarea unor structuri Propozitie fara predicat:” Nici una” Este permisa in publicistica. statutul specific. pentru captarea atentiei. claritatea exprimarii. oratoric. ridicând pagina tipărită la înălţimea unor probleme de conştiinţă. opunându-se imixtiunilor altor activităţi. el nu cedează spiritului de rutină şi de convenţionalism. o agitaţie de suprafaţă. Elemente subiective. Se cere a se adăuga că. se permite un stil colocvial.. Tehnici argumentative il citeaza chiar pe Eminescu :” Drept exemplu. Dacă aceasta e adevărat. Idei identificate Elemente obiective date exacte :” noiembrie 1876. se ştie.Cu ce scop? Cultural-politic 2. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Căci. Tehnici descriptive combinate cele stiintifice cu beletristice Are comparatia:” Astfel de idei punctează — ca nişte dâre de foc” Tehnici narative publicistice cu intoarceri (retrospectii) in timp repetate si reveniri. în paginile „Curierului de Iaşi”.” Opţiunea personala Are fraze lungi si intortocheate. păstrând nealterată. . cu un patos inegalabil.

Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii.. de a instrui. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv. Studiu introductiv la Mihai Eminescu.... de la înălţimea augustă a veşniciei artei.. 3. fără a trăda cu nimic legile eterne ale creaţiei. (Al. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit........ Publicistică 1870-1877) . Această platformă spirituală îl ajută să nu rămână prizonierul orizontului strict al atelierului său de creaţie.Ne amintim de simbolul utilizat de Titu Maiorescu.acord.. clasa fundamentală a naţiunii.. Opere.....) 2. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire).... El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi...... cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei... în acelaşi timp.... politicii etc. Efectul mesajului.. cele mai „prozaice” probleme ale actualităţii. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei....... de a omagia etc. Caracteristici ale stilului Ce? De .. cu intenţia de a informa. trăieşte.... De ce 2.. educativ Textul face apel la afectivitate. cu statuia de marmură care priveşte surâzătoare... de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?... dar de care depindea destinul ţării..... 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. Relaţia autor-cititor... dar care au in comun valori... ( creează o aşteptare. 4. Autor .... Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific... titlul Tema este 2. Iată însă că Eminescu...... ţine de situarea pe poziţiile ţărănimii.... reguli........ Pentru a convige. principii.. în efemer. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. deci...... se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ...... Oprea.... Explicaţia o cunoaştem................. Funcţia discursului este cognitivă. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol... dar şi la raţiune....... IX..... artei... la zgomotoasa agitare a oamenilor în politică..... menite să cuprindă viaţa trecută şi prezentă a poporului. cu incandescenţă.......... Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite.. 1.. Până când?. Scop – 1... să aibă preocupări mai ample.

“ Tehnici narative Exista observatia critica activitatii gazetaresti a lui Eminescu 3. demonstrativ. Claritate: exprimarea clară. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre.]. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Asa arata ca este loc de detalii. eseistic.. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. Mesajul are două dimensiuni fundamentale. 5. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza).). păstrând nealterată.pagina tipărită la înălţimea unor probleme de conştiinţă. Tehnici argumentative Explicatii cauza . Oprea critic literar si jurnalist român Din ce perspectivă? Din ipostaza de jurnalist român Cu ce intenţie? De a scoate in fata publicului si latura gazetareasca a poetului Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? Critica activitatea gazetareasca a lui Eminescu Cum (în ce formă)? De studiu Din ce cauză? Pentru a-i studia modul de a gandi 2. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor.Cine comunică? Mihai Eminescu. Uniunea Europeană etc. vechea funcţie sacerdotală a cuvîntului scris. 3.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. 1. 6. reflexiv. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Nu este subiectiva desi vorbeste despre marele nostru poet national dar se simte totusi admiratia si-i gaseste scuze Opţiunea personala A reusit sa-si atinga scopul didactic. 4. o agitaţie de suprafaţă. .. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Forma discursului publicistic Articol .. 2. .. claritatea exprimarii.1. “ Argumente logice :“.” Elemente subiective. a sentimentelor şi a ideilor. Identificarea unor structuri Puncte de suspensie . Tehnici descriptive predomina stilul stiintific . Al. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. coerentă a gândurilor. : argumentul partinitor :“potrivit dorinţei de a face câte ceva din toate [.efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific.text informativ de referinta argumentativ. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv..Cel metaforic este reprezentat de metafora : “ trăieşte. cu incandescenţă. logică. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. Idei identificate Elemente obiective Atitudinea critica “un anume amatorism.

Relaţia autor-cititor.... de a instrui. Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific. şi astăzi negreşit există în Grecia partide politice... Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii.. ar fi o nenorocire chiar pentru noi dacă... se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ........ Ar fi regretabil.... În ce constă însă aici tradiţiunea? Ea constă în ceea ce ne impune chiar poziţiunea noastră geografică . Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol... Oamenii de stat ai Greciei s-au convins prin esperienţă că adevărata politică naţională nu poate fi alta decât aceea care se razimă pe propriile interese ale naţiunii. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu.. altul rusesc. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. ca în oricare stat constituţional..... 6 martie 1880...... adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei.... prin atitudinea ce vom ţinea-o. cu intenţia de a informa.... 1.. Publicistică.. .. trebuie ca noi.. însă ele nu mai pot fi calificate de partid englez... ea a căutat a se apropia de civilizaţiunea apuseană.... Dacă puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea... fiindcă pururea am cerut-o. depărtând-o astfel de la linia de conduită pe care o socotim singura bună........ reguli.... Eminescu.... 3......... Prin aspiraţiunile noastre. dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ţinta noastră pentru a ne întări înlăuntru şi a inspira încredere înafară... Autor Mihai Eminescu .......... Pentru a convige.. fiindcă am regretat şi regretăm şi astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuşi condiţiile de existenţă ce le doream cu toţii pentru statul nostru. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv...... 43 Să ne amintim epoca în care se zicea că în Grecia există un partid englez... Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv. 1984) .. de-a evita orice provocare faţă cu puterile noastre vecine şi d-a întreţine îndeobşte cu toate puterile cele mai bune relaţiuni.. Opere...”] în Timpul. nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire). (Mihai Eminescu...... XI...... să nu ne depărtăm câtuşi de puţin de la o politică înţeleaptă. dar care au in comun valori. Noi nu putem decât regreta că se văd tendinţe de a angaja ţara în o politică bazată pe apropierea exclusivă către una sau cealaltă din marile puteri.... Bucureşti. politicii etc.. şi că în zadar se căuta partid adevărat naţional. care să nu se inspire decât de propriile interese româneşti... francez sau rusesc... ideile de progres...... titlul – “[„E greu pentru o foaie din opoziţie...Biletul nr.... a doua zi după recunoaşterea independenţii noastre.... prin dezvoltarea intelectuală ce şi-a dat România de jumătate de secol aproape. Funcţia discursului este cognitivă.. 4..”] Ziarul Timpul 2... fiind inspirată numai din propriile noastre interese.... [„E greu pentru o foaie din opoziţie. unul francez... apud M. de a omagia etc.... am cădea în greşeala ce o comitea odinioară Grecia în loc să ne inspirăm de politica noastră tradiţională. cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite..... fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România. artei. principii...

3. 2. ( creează o aşteptare.).text informativ de referinta argumentativ. Efectul mesajului. coerentă a gândurilor. 1. eseistic. 5. Caracteristici ale stilului 1. reflexiv. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. prozator şi jurnalist român Din ce perspectivă? Din ipostaza de ziarist Cu ce intenţie? De a face o fresca politica regionala Cui comunică? Contemporanilor sai aflati la putere Ce comunică? Directii de urmat in politica vremii lui. a sentimentelor şi a ideilor. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii.Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. 6. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza). 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv.) 2. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?.. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular. logică. Mesajul are două dimensiuni fundamentale. educativ Textul face apel la afectivitate. Idei identificate Elemente obiective : Face comparatii cu Grecia Ce? De . Forma discursului publicistic Articol . Până când?. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. Claritate: exprimarea clară. Scop – 1. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. De ce 2. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre.Cine comunică? (Mihai Eminescu. Cum (în ce formă)? De prelegere argumantata Din ce cauză? Pentru a face observata mai bine conjunctura politica Cu ce scop? A vedea mai bine oportunitatile vremii 2. demonstrativ. poet. 4. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. Uniunea Europeană etc. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi.acord. dar şi la raţiune.

...... Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. Victor Vişinescu... . Cronica literară.[. denotativ f. de teatru mai ales.... dar şi cea de carte. .. d. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.. în mod explicabil..Elemente subiective.... umanitare şi populare se îmbogăţeşte cu zeci şi zeci de reviste (numai în perioada 1890-1900) apar peste o sută.. am cădea în greşeala ce o comitea odinioară Grecia . prin atitudinea ce vom ţinea-o........ după 1880......... 44 Peisajul de ansamblu al publicaţiilor româneşti literar-ştiinţifice...... Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu.... tendinţe şi orientări care se doreau distincte unele faţă de altele şi care au izvodit în preajma unor reviste cunoscute... Un gen frecvent este medalionul literar...Cine comunică? prof... Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific..... cultural.” Identificarea unor structuri : Intrebari retorice :” În ce constă însă aici tradiţiunea?” Tehnici argumentative “în Grecia există un partid englez.. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.....] Stilul publicistic şi genurile gazetăreşti de la sfârşit de secol (sec. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.. academice.. cu alte „direcţii”.. social.. prezent în mai toate revistele. dr.. filosofic..... logica c.a istoriei si criticii literare..... patriotica Opţiunea personala A depus multa energie si si-a consumat talentul in politica unde arta si sensibilitatea nu prea isi au locul Biletul nr.... b... Obiectivitate: o problema reala. Valori lexicale şi stilistice în publicistica literară românească) ........... Scrie la persoana I plural ““să fie pururea ţinta noastră” Argumente logice “trebuie ca noi.... receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. În acest divers context este interesant de urmărit modul în care publicaţiile reprezentative au izbutit să-şi impună un program redacţional care să continue tradiţia progresistă a presei româneşti......... cunoaşte prin Eminescu. istoric...... Delavrancea şi Caragiale o amploare deosebită...... Se cultivă articolul polemic – politic..... anumite tendinţe care au contribuit la dezvoltarea presei literare.... 5....... al XIX-lea) ne atestă..” Explicatii cauza – efect “doua zi după recunoaşterea independenţii noastre. univ.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. să inoveze stilul publicistic şi limbajele lui prin noi formule şi genuri gazetăreşti şi să contribuie la elucidarea disputelor lingvistice şi literare cu privire la limbă şi la literatură.... (Victor Vişinescu. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului ..........Caracteristici ale stilului: a....” Tehnici narative Monolog adresat 3... demonstrata stiintific. Claritate:descriere clara....... Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.. Observăm mai întâi că „direcţia nouă” propusă de Titu Maiorescu în „Convorbiri literare” se confrunta.

vom încuraja începuturile noastre cele bune..... claritatea exprimarii.... Este mandru de aparitia frecventa a medalionului literar” Opţiunea personala Autorul face o vedere de ansamblu a publicisticii acelor vremuri ... Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect Efectul acestei noi tendinte este:” Cronica literară..... vom împărţi cercetarea noastră după cele două specii ale ei............ verbele la pers........ Vom traduce dar dramele eminente din alte literaturi. asemenea... direcţia nouă şi jună caută mai întâi de toate fundamentul dinlăuntru şi.. Reproduceri din chiar operele autorilor nu pot avea loc aici: întinderea lucrărilor prozaice se împotriveşte la aceasta.. cu alte „direcţii”.....) Şi fiindcă vorbim aici de literatură prozaică.... cultural... cunoaşte prin Eminescu....(. 45 Toţi cunoaştem importanţa teatrului pentru un popor...Din ce perspectivă? Din ipostaza de publicist si critic literar Cu ce intenţie? De a face o fresca a publicisticii literare romanesti din ultimul deceniu al secolului IX Cui comunică? Posteritatii Ce comunică? Reflectarea directiei date de T Maiorescu in publicistica Cum (în ce formă)? Studiu comparativ Din ce cauză? Pentru a analiza stiluri si tendinte 2... de a forma actori adevăraţi..[... Direcţia nouă în poezia şi proza română. Tehnici descriptive Nu are epitete sau metafore in acest fragment 3.. toţi ştim... Direcţia veche a bărbaţilor noştri publici este mult mai îndreptată spre formele dinafară.. Delavrancea şi Caragiale o amploare deosebită. Trebuie să ne mărginim a cita numai titlul scrierilor şi a scoate la iveală elementele comune care le împreunează în una şi aceeaşi direcţie.......” Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Se simte admiratia pentru diversitatea si inoirile publicisticii nationale.] punctele de suspensie marcheaza faptul ca mai exista detalii pe care nu le scri aici........” Identificarea unor structuri ........... în Critice) . că ne lipseşte acest element de cultură.[......... istoric...... în cercetarea ştiinţifică şi în cea estetică sau cel puţin stilistică.. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate... în deosebire de cea veche. I plural Argumente logice Argumentarea tendintelor prin : “Se cultivă articolul polemic – politic. dacă le avem.... dispreţuieşte forma dinafară ca neadevărată şi nedemnă..... unde nu-l are şi până când încă nu-l are...... (Titu Maiorescu.. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu......zeci şi zeci de ani vor trece înainte de a se putea compune o singură trupă de actori care să merite acest nume.. vom descuraja pe cele rele şi ne vom interesa. ........ Idei identificate Elemente obiective Datare in timp : “după 1880..] În contrastul arătat până aici se cuprinde cea mai lămurită explicare a direcţiei noi.. de teatru mai ales. social... dar şi cea de carte.. la timp oportun. filosofic.. tendinţe şi orientări” Elemente subiective..... Biletul nr..Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor..........

critic literar. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu.. 5.predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu.. claritatea exprimarii. Biletul nr.importanţa teatrului pentru un popor.. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. vor vorbi şi cei ce nu s-au născut încă. denotativ f.Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. cum întrebuinţează şi cum aşază vorbele.. ţine să scrie pentru toţi românii. ministru de interne.... membru fondator al Academiei Române.. ba cum. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. De ce a scris acel autor pretenţios cum nu zice şi nici n-are să zică nimeni? Pentru că voia să fie mai cu moţ decât alţii.Caracteristici ale stilului: a. Obiectivitate: o problema reala. estetician.” Argumente logice : “. politician şi scriitor român.” Identificarea unor structuri logice “întinderea lucrărilor prozaice se împotriveşte la aceasta” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect” . Această băgare de seamă le lipseşte celor mai mulţi dintre scriitorii noştri.Cine comunică? Titu Maiorescu. a fost academician. . El are dar să scrie cum vorbesc toţi românii. 46 Orişicare scriitor care se simte. după toată probabilitatea.a istoriei si criticii literare. pedagog.dispreţuieşte forma dinafară” Tehnici informative Stilul stiintific. căci o vorbă rău aleasă nu are pentru toţi cititorii înţeles..” Elemente subiective. ba chiar şi pentru cei viitori. personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX. Idei identificate Elemente obiective “vom încuraja începuturile noastre cele bune. fundamentul dinlăuntru .. Claritate:descriere clara. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. baza Junimismului politic şi "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. prim-ministru al României între 1912 şi 1914. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.. El trebuie dar să-şi dea bine seama cum alege. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. eseist. una rău întrebuinţată strică înţelesul. Ştim însă cu toţii că românii zic „pagina întâi” ori „prima pagină”. filozof. b. avocat. scrise de unul dintre scriitorii cu mari pretenţiuni vorbele „pagina întâia”. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. d. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor.. demonstrata stiintific. . Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond. Am citit. Din ce perspectivă? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenţie? De a directiona scrierile epocii sale Ce comunică? Direcţia nouă în poezia si proza romana 2. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. scrie la persoana I plural :”Toţi cunoaştem. logica c. iar una rău aşezată îl supără pe cititor. de exemplu.

. CARACTERISTICI : ... Aceasta dovedeşte că el nu şi-a dat silinţa să se dumirească asupra gramaticii româneşti....... el socotea că trebuie să zicem şi „a-ntâia”..... Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect “.... naturalete:” Fiindcă noi ceilalţi zicem” Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana .......... 3. crezând c-o drege.incalcarea canoanelor limbii literare:” Orişicare” . Repetitii:” una rău întrebuinţată strică înţelesul.....[. “ inclinatie spre satira: ”........” Elemente subiective. iar una rău aşezată îl supără pe cititor........ Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Argumente logice “pregătire neîndestulătoare” Identificarea unor structuri puncte de suspensie care lasa loc de completari.. pregătire neîndestulătoare.....incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar . să fie mai cu moţ decât alţii........... nemulţumit să scrie cum vorbeşte lumea... Cui comunică? Posteritatii Cum (în ce formă)? De memorii 2. Amintiri) .in relatii de prietenie stil direct Adresare la persoana II .. . crezând c-o drege.. ) calambur ( ... neintentionata a limbii.” pagina întâia” .... „a treia” şi „a patra”. crezând c-o drege” Tehnici informative transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate... nemulţumit contaminari ( .. ba chiar şi pentru cei viitori.. acel scriitor cu pretenţiuni mari şi cu pregătire neîndestulătoare..verbe la conjunctiv “nici n-are să zică nimeni?”... el socotea că trebuie să zicem şi „a-ntâia”.] Astfel............ “ locutiuni:” băgare de seamă” evitarea cuvintelor abstracte .interogatie retorica .arhaisme fonetice: “pretenţiuni” . relaxarea .. a pocit limba. (Ioan Slavici....naturaletea ..... degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor factori de constrangere:” Ştim însă cu toţii că.......Cine comunică? Ioan Slavici.......” -logica :” Aceasta dovedeşte că el nu şi-a dat silinţa să se dumirească “ “...memorialistic ... ) 1.Fiindcă noi ceilalţi zicem „a doua”...... Opinii personale argumentate ........ a pocit limba.........simplitate....... Stilul colocvial. scriitor şi jurnalist român. claritatea exprimarii..... . scrie la persoana I plural (“nostri”) Uneori nu se include si zice : Ştim însă cu toţii că românii zic” el este totusi roman.. a pocit limba.... Idei identificate Elemente obiective :” să scrie pentru toţi românii..Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor..

o „dizertaţiune’’. O comisie specială... germană ─ 8.....50. Idei identificate Elemente obiective sunt descrise sec fapte..... Elemente subiective.. Biletul nr...... istoric.. media generală ─ 8... conform procesuluiverbal ─ va avea loc pe 26. academician. probe orale şi ex tempore din filozofie şi istorie.81.. La limba română a ales Principalele calităţi ale operei lui Caragiale.. Stil administrativ.. Tehnici descriptive exacte Tehnici narative de tip balzacian (cu datare exacta in timp).. ştiinţe fizico-naturale ─ 9.] Examenul ─ pe care Carol I îl dorea „complet şi amănunţit’’.. claritatea exprimarii..Despre atitudinea autorului ... să susţină un bacalaureat nemaiîntâlnit până atunci în România. Puncte de suspensie care lasa loc doar de completari nu de comentarii sau dubii. viitorul rege Carol al II-lea] ajunge... Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.. Calificativul „Admis’’.. Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect nu exista Tehnici informative Documentare Stilul gazetaresc.. principele moştenitor Ferdinand şi soţia sa Maria........verbal ─ va avea loc” ...formulari consacrate:” conform procesului........ Notele obţinute: limba română ─ 9.critica Opţiunea personala – Slavici este un avangardist. a fost însărcinată de Carol I să-l verifice pentru acordarea certificatului de absolvire. din care acesta îşi alegea unul. Comisia propunea candidatului mai multe subiecte.... latină ─ 7. formala in stil apropiat de cel administrativ 2.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor....... Felul cum a decurs examenul este prezentat pe larg....... a luat Politica Rusiei în Orientul Europei până la 1774........ [. filozofie ─ 10....50.. matematică... limba germană. In Arhiva Casei Regale s-au păstrat toate documentele acestui examen curios: lucrările scrise ale celui examinat. în 1912....Fara comentarii. la Castelul Peleş din Sinaia. la filozofie şi istorie....... formată din profesorii care-l pregătiseră înainte....... Identificarea unor structuri Enumeratii exacte...verbal privind desfăşurarea examenului... fraţii şi surorile celui examinat... Bacalaureat la castel. formal -exprimare concisa si precisa .....29 iunie 1912.Cine comunică? (Petre Ţurlea.. din cele 20 de subiecte. care a prezidat..lipsa figurilor de stil 1... limba franceză.... Au participat Carol I..registru de cuvinte neutre ...... nu sunt decat epitete care califica evenimentul din punctul de vedere al autorului : “examen curios” “ îl dorea „complet şi amănunţit’’” Argumente logice Nu exista comparatii cu critici ale altor martori..47 Principele Carol [n. procesul... în revista Historia) ... (Petre Ţurlea. matematici ─ 8.. dizertaţia la istorie ─ 10. Urmau a fi probe de limba latină.. respectarea cronologiei faptelor ..n. fiziconaturale........ franceză ─ 9... Din ce perspectivă? Din ipostaza de istoric Cui comunică? Posteritatii Cum (în ce formă)? De relatare....... unde Comisia s-a deplasat de la Bucureşti.

. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata....este foarte detasata si obiectiva Opţiunea personala Aceasta este o constatare si doar atat... etc. de instituţiile...... Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) . Structura noastră etnică e inferioară şi nici un viitor mai bun nu e de aşteptat.... Literatura noastră are nume ce se pot egala uşor cu marile genii ale străinătăţii.......... logica c.. tot aşa de refractară la priceperea sufletului naţional ca şi cea dintâi.. 5. n-avem artă. de moravurile ori de cultura noastră...... b. care sunt suficiente ca să putem trăi din ele. închizând graniţele influenţei străine...... Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului ... vor lua aproape sistematic aceeaşi atitudine: scepticismul radical. d.. lucrarea Fenomenul românesc a lui Mihai Ralea este analiza psihicului naţional şi a specificităţii etnice româneşti....... […] N-avem trecut....... denotativ f..... […] În general. ... Claritate:descriere clara.. se critică mereu.. Suntem bogaţi ca nimeni (povestea petrolului şi a grâului). Obiectivitate: o problema reala.... ori de câte ori vor trebui să facă o judecată asupra vreunui fenomen românesc oarecare. suntem poeţi (“Românul e născut poet”) etc.. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.. Instituţiile noastre sunt simple maimuţăreli după străinătate. Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica... Biletul nr........... apare o alta... n-avem literatură... […] Românii sunt singurul popor care se înjoseşte.. 48 Priviţi o clipă felul cum căutăm să ne înţelegem. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. Fenomenul românesc) ...... dintre aceia care şi-au făcut studiile superioare în străinătate şi fac parte din clasa avută.. Cunoaşteţi cu toţii acest monoton discurs: Suntem în urma tuturor popoarelor.... demonstrata stiintific..predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu.. consecinte... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat........ Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu... (Mihai Ralea.. rămâne tot aşa de obtuză...... fara explicatii .... priviţi cât de puţin conduita curentă a unui român.... suntem viteji (“Românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă”).. atunci când vorbeşte de oamenii.. Toată lumea iarăşi cunoaşte şi discursul demagogului naţionalist şi cultural.a psihologiei.... cu tot aspectul ei profund patriotic.......... care.Caracteristici ale stilului: a. Caracterul nostru e laş şi servil.. Trebuie să descoperim valorile naţionale. dar în acelaşi timp perfect opuse.. Veţi observa numaidecât două tipuri de apreciere bine caracterizate. […] Exact opusă acestei mentalităţi... Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.3.... O categorie din conaţionalii noştri..... atitudinea celor mai mulţi români faţă de evenimentele şi lucrurile noastre oscilează egal de vinovat între scepticism şi grandomanie.......

.... Dacă menirea poporului românesc este aceea de a crea o cultură după chipul şi asemănarea lui.. eterna chestiune a occidentalizării sau a raporturilor cu Occidentul. care încurcă şi dezorientează atâtea inteligenţe româneşti.. ţinta înaltă rămâne creaţia proprie.......unii critici “vor lua aproape sistematic aceeaşi atitudine: scepticismul radical” ........ Recunoastem aici patriotismul pasional. impregnat de elan patriotic.punctele de suspensie lasa loc de aprofundare a domeniului. Sensul tradiţiei.. se include categoriei studiate :” Cunoaşteţi cu toţii acest monoton discurs: Suntem în urma tuturor popoarelor” . Un Nicolae Bălcescu. un George Coşbuc....P...Cine comunică? (Mihai Ralea... filosof.. subiectiva.... sociolog. Şi cum noi ne aflăm geografic în Orient şi cum.. Argumente logice “suntem poeţi (“Românul e născut poet”) etc. Occidentalizarea înseamnă negarea orientalismului nostru...... om politic de stinga.. O cultură proprie nu se poate dezvolta organic decât în aceste condiţii ale pământului şi ale duhului nostru.. . spre ceea ce suntem prin moştenirea de care ne-am învrednicit.. Altarele se aşază spre Orient. în Puncte cardinale în haos) .. Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient şi înseamnă orientarea spre Orient.. orientarea noastră nu poate fi decât spre Orient. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este realista.. etc. diplomat......... patriotica... Dar dincolo de această asimilare..... Opţiunea personala Si astzi este valabil studiul “Trebuie să descoperim valorile naţionale.... director al revistei „Viaţa românească” (din 1933)... Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific critic. nihilismul europenizant înseamnă negarea posibilităţilor noastre creatoare.. un Mihail Kogălniceanu.. afirmaţia aceasta implică şi soluţia unei orientări... profesor la Universitatea din Iaşi.. membru al Academiei Române..........1.. oralitatea (adresarea directa )...... apare o alta” Elemente subiective. prin religia ortodoxă. un Vasile Pârvan sau Nicolae Iorga ni se înfăţişează sub îndoitul aspect de vastă asimilare a culturilor străine şi de monumentală creaţie autohtonă. un B.. Cine preconizează orientarea spre Occident rosteşte un non-sens.. Tradiţionalismul vede în ei revelaţii istorice ale substanţei de viaţă permanentă ce zace în adâncul acestui popor.. icoanele căminului se aşază pe peretele dinspre Orient. Tehnici narative de tip balzacian ..... respectarea cronologiei faptelor 3. (Nichifor Crainic. claritatea exprimarii. Stilul direct .. ţăranul când se închină pe câmp se întoarce spre Orient... adică spre noi înşine. se reduce la un proces firesc de asimilare.......” Biletul nr...“ Elemente obiective : are contraargumente:” Exact opusă acestei mentalităţi. Din ce perspectivă? Din ipostaza de psiholog. Zicala spune pretutindeni că lumina vine de la Răsărit......... un Mihai Eminescu... 49 Pentru tradiţionalişti... este sceptic . psiholog.... Moştenim un pământ răsăritean. Haşdeu.. […] Identificarea unor structuri . Cui comunică? Posteritatii 2... pasionala. moştenim părinţi creştini..... Idei identificate – oscilarea romanilor este “între scepticism şi grandomanie.......soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice... eseist.. deţinem adevărul luminii răsăritene. după Orient.....

utilizarea unor imagini. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. declaratia de presa. interviul.este caracteristic mass-media. de sinteze. apelul.articole doctrinare.este utilizata limba literara. eseuri) . dialogul oral ( dezbaterile publice ) . . articolul.contopeste doua componente – 1.bogatie lexicala .este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale . fiind destinat unui public eterogen. artistice etc. reflexiva subiectiva . ilustratii grafice. pentru formare de convingeri .aici se includ: anuntul. textul publicitar Stilul publicistic – specific ziarelor si revistelor . procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice . cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura . “fratii nostril de peste Prut”. afectiva . principalul text de doctrină fiind Sensul tradiţiei Stilul jurnalistic sau publicistic . Caracteristici : .are un vocabular variat si bogat .apar clisee lingvistice (“orasul din Banie”. culoare etc . . monologul oral ( la radio si televiziune ) . reportajul. lapidare.utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat . stirea. exclamatii sinonime aglomerare sintactica .se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene . enumeratii .are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) . economice . politice . . cronica.apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante.termeni tehnici mai putini .vocabular accesibil tuturor . -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri . dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) . adeseori formate dintr-un singur cuvant .limba literara si formulari tipice cotidiene . constructii retorice ( repetitii . interogatii . discursuri politice: . influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale.comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice. editorialul. “perla litoralului”) . alaturi de formulari specifice limbajului cotidian .

Autor Nichifor Crainic eficienta. Relaţia autor-cititor. Efectul mesajului. reguli.. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv.. 4. De ce 2. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializaţi. Pentru a convige. 3. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca să pregătească terenul pentru a convinge si cu efect de captare a atenţiei. titlul - . logică. adică expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei. cu intenţia de a informa. Până când?. Textul este nonficţional – are cuvinte folosite la sens propriu. Tema este . Claritate: exprimarea clară. dar şi la raţiune. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? când?. principii. educativ Textul face apel la afectivitate. dar familiar cititorilor şi ascultătorilor. Emiţătorul este specializat vizează un public-ţintă nespecializat dar si specialisti. prin tematică şi prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Ce? De . artei. de a omagia etc.1. Conferinţa inseamna comunicare 2. a sentimentelor şi a ideilor.). 3. 2. Din propozitiile de început se observa efortul colocvial de a obţine un adevăr diferit de cel de la care sa pornit. coerentă a gândurilor. politicii etc. 4. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate şi evitarea cuvintelor prea specializate. de a instrui. Uniunea Europeană etc. Corectitudine: propozitiile sunt alcătuite corect gramatical. Caracteristici ale stilului 1. cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectivă de tratare a temei. Funcţia discursului este cognitivă. Accesibilitate: în text este prezent un limbaj specializat (statele membre. Limbaj aflat la graniţa beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe forţa audtoriului de a renunţa la vanităţi şi mici orgolii.. se apelează la exemple alegorice Articolul este construit după structura discursului argumentativ. subiectivitatea este prezentă prin verbe la persoana I si a II-a singular.) 2. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza).acord. Este un text care se apropie de domeniul ştiinţific. nonficţional) tipul de text: conferinţă (convorbire). dar care au in comun valori. Demonstraţia porneşte de la un public cu opinii diferite. Sfera de utilizare Aparţine publicisticiii find un articol. Scop – 1. ( creează o aşteptare.

Mesajul are două dimensiuni fundamentale. El preface ambianţa. prin răbdare şi iniţiativă. Din ce perspectivă? Din ipostaza de ziarist. poet. personal: ”noi ne aflam” Argumente logice “nihilismul europenizant înseamnă negarea posibilităţilor noastre creatoare. “ posibilitatile noastre” “soarta noastra”. prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. pedagog si teolog Cui comunică? Contemporanilor sai Cum (în ce formă)? De dizertatie cu argumente Din ce cauză? Pentru a directiona creatia literara Cu ce scop? De a crea curentul gândirist axat pe autohtonism. iar atitudinea educativă este realizată prin tonul adresării. când rezonabil.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. director de reviste. care încurcă şi dezorientează atâtea inteligenţe româneşti” . şi teolog român. căruia îi impune legea şi ideea sa şi care îl ascultă docil şi învins. Ridicat deasupra mediului. a inventat tehnica. Forma discursului publicistic Articol . 3. . dominându-l prin stăpânire de sine. pedagog. occidentalul e spirit activ mai înainte de toate. om politic. ziarist. 1.Cine comunică? Nichifor Crainic scriitor. care i-a devenit aliată ascultătoare. editor. 2. sfinţeşte locul. sezoanele. Apuseanul e stăpânul voinţei sale elastice şi ferme în acelaşi timp şi pentru aceasta e şi stăpânul lucrurilor înconjurătoare. eseistic. filozof (creator al curentului gândirist).” Elemente subiective. 50 Sub diferite variaţii de detaliu. informativă şi educativă: atitudinea informativă este realizată prin discurs reflexiv. fauna şi flora. Dar mai ales. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. folosirea pronumelui la persoana I ( posesiv “duhului nostru” . omul care locuieşte astăzi continentul nostru se prezintă sub două tipuri bine definite: occidentalul şi orientalul. demonstrativ. Curajul său e când temerar. reflexiv.text informativ de referinta argumentativ. Ştie să rişte şi să fie în acelaşi timp prudent. “ Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific. claritatea exprimarii. 6. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului A fost adeptul tendinţelor tradiţionalist religioase Opţiunea personala Este valabila si astazi afirmatia “menirea poporului românesc este aceea de a crea o cultură după chipul şi asemănarea lui” Biletul nr. autor. Toată civilizaţia occidentală stă într-un singur cuvânt: „aptitudine creatoare”. El subjugă forţele naturii. Sens multiplu (operă deschisă): poate genera alte opinii. “ Identificarea unor structuri enumeratii de mari poeti si scriitori romani pe care ii categoriseste ca fiind: ” revelaţii istorice” Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect :” Occidentul. prin curaj. Idei identificate Elemente obiective “Menirea poporului romanesc” “Occidentalizarea înseamnă negarea orientalismului nostru.5.

... “Forţa naturii îl zăpăceşte....... îl zdrobeşte.. Nu se include in niciuna..... Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti “Forţa naturii îl zăpăceşte... psiholog... director al revistei „Viaţa românească” Din ce perspectivă? Din ipostaza de sociolog.. “filozofia sa nu poate fi decât voluntaristă........ e optimist în încrederea pe care o acordă forţelor sale... denotativ f. Obiectivitate: o problema reala....... 2.....” Elemente subiective : despre occidentali numai de bine Argumente logice “prin curaj... Claritate:descriere clara.. 5. sociolog... care i-a devenit aliată ascultătoare.Cine comunică? (Mihai Ralea eseist. filozofia sa nu poate fi decât voluntaristă. contra căreia i se pare inutil să mai lupte. Recunoaşte într-însa cine ştie ce forţă religioasă misterioasă.. i se pare singura soluţie. în liber arbitru.... b. crede în libertate...... Idei identificate Elemente obiective Se detaseaza de cele doua categorii studiate..predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu:” Fatalismul... occidentalul e spirit activ mai înainte de toate..”.. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple comparative:” Psihologia orientalului e exact contrară” Emitatorul este specializat. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1. prin răbdare şi iniţiativă........ logica c... psiholog.....Caracteristici ale stilului: a.. receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. . îl zdrobeşte. îl apasă... membru al Academiei Române. filosof. la o “resemnare pasivă”... demonstrata stiintific.. adică constatarea acestei aşezări prestabilite şi pe care voinţa omului e prea slabă ca să o îndrepte... Desi se incadreaza geografic in cea criticata (orientala) nu ii ia apararea in nici un fel...” Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. îl apasă....... formând în jurul său un cerc larg de specialişti....... (…) Fatalismul...... îl apasă......... (Mihai Ralea..50 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a psihologiei.. El crede că totul e posibil......” Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.. Forţa naturii îl zăpăceşte. d.. profesor Cu ce intenţie? De a compara temperamentele orientale cu cele occidentale Cui comunică? Contemporanilor si posteritatii Cum (în ce formă)? De studiu stiintific Din ce cauză? Pentru muncă ştiinţifică şi didactică.......În asemenea condiţii ... profesor la Universitatea din Iaşi.... Fenomenul românesc) .. pentru că rezistenţa determinismului orb o învinge cu puterea înţelepciunii sale (…) Psihologia orientalului e exact contrară..” Identificarea unor structuri enumerari (subliniate anterior) Tehnici argumentative Explicatii cauza – efect “rezistenţa determinismului orb o învinge cu puterea înţelepciunii sale (…) “ ... îl zdrobeşte.. diplomat. Dacă occidentalul se impune mediului...” e cuvintele sunt cu sensul propriu. orientalul se supune. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. Ea se reduce... de obicei..:” tehnica.. Biletul nr. om politic de stinga. mai mult.

Tehnici informative Stilul stiintific asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. claritatea exprimarii.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului partinitoare argumentata Opţiunea personala Pentru activitatea sa culturală şi pentru cea ştiinţifica a fost ales membru al Academiei Române .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.