P. 1
Al Doilea Regret

Al Doilea Regret

|Views: 3|Likes:
Published by Simona Busuioc

More info:

Published by: Simona Busuioc on May 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2013

pdf

text

original

Al doilea regret

N-am fost niciodata prea intreaga la minte. Stiu deja. Am vazut lumea altfel decat ceilalti, intotdeauna. Si de multe ori mi s-a spus ca sunt ciudat . Adica altfel . Si m-am mandrit cu unicitatea mea. Si am crescut-o pana nu am mai suportat si tot ce am vrut de la viata a fost sa fiu la fel ca ceilalti, sa fiu superficiala si sa nu simt cat de degeaba e viata de fapt. Adica nu e degeaba. Dar e atat de inutil sa te bucuri numai de lucrurile mici. Care oricum se intampla in fiecare zi. Sunt satula de ele. Sunt satula si de conversatii. De fapt nu avem nimic sa ne spunem, dar untem obligati sa conversam. Sa ne bagam in seama. Oare a numarat cineva cate intrebari primeste intr-o zi? Trebuie neaparat sa fac un experiment de genul asta. Hai maine si poimaine, ca tot am concediu. La serv. aud o tona de intrebari pe secunda. Parca traiesc intr-un nesfarsit chestionar. Mi se testeaza permanent cunostintele, memoria, abilitatile de comunicare, Abilitatile de a explica. Cele de a asculta si de a povesti. Cum sa nu obosesti? Oare exista persoane care nu obosesc cu genul asta de viata? Eu am obosit. Atat de rau incat m-am trezit intr-o dimineata hotarata sa-mi dau demisia. Apoi m-am gandit ca mai bine imi iau vreo 2 zile concediu, sa vad ce si cum. Poate apuc sa ma odihnesc. Poate redescopar pasiunea cu care ma duceam la inceput la serv. Poate nu. Poate ar fi cazul sa-mi schimb serviciul. Si m-am si gandit ce vreau sa fiu. Operator calculator. Pentru ca nu m-ar deranja nimeni. Nu as lucra cu oameni. Ce vis. As lucra cu cifre. Daca odata mi se parea un cosmar, acum mi se pare un vis. Nu am energie nici sa ma trezesc cu zambetul pe buze. Si daca se mai si gaseste cineva care-mi cere constant ba aia, ba aia, cu siguranta termin iua epuizata. Nu mai vreau sa lucrez cu oamenii. Niciodata. Oamenii sunt egoisti. Nu inteleg ca eu sunt una, ei sunt multi. Si toti sunt importanti. Mai importanti decat ceilalti. Nu sunt facuta sa lucrez cu oamenii, oricum nu in sensul asta. Mie-mi place sa-i judec. Din cap pana in picioare. Si sa ma amuz pe seama lor. Sau sa ma amuz cu ei. Tot aia. Oamenii sunt adorabili, de cele mai multe ori. Daca daca lucrurile nu stau cum vor ei nasol. Ce alte probleme mai am . sa vedem . Scoala. M-am saturat pana peste cap de scoala. Si am decis sa iau un an vacanta. Adica nu dau la master, pentru ca nu am chef sa dau la nici un master. Raspunul oficial este ca nu stiu la ce anume sa dau. Corecta si varianta asta. Interesant este ca nu stiu in ce oras sa dau, de fapt. Mi-am promis mie acum muult timp ca daca nu iese relatia cu ex-ul, ma mut in Timisoara. Pentru ca el sigur ma tinea legata de Bucuresti. Si aveam si iesire de siguranta. Daca dupa ce termina facultatea nu ne mutam impreuna, iar plecam. Pentru ca era clar ca nu aveam nici un viitor impreuna. Dupa o vreme mi-a fost clar, oricum, Partea a doua. Am lamurit ca, in principiu vreau sa ma mut in Timisoara. Pacat ca asta vara am vrut doar sa fug de realitate. Dar intr-o dimineata, in timp ce faceam dus . mi-am dat seama ca sper sa apara ceva care sa ma faca sa raman. Si gandul asta mi-a fost suficient. A ramas sa ma gandesc la asta inca un an. Apoi, am facut o mica excursie prin tara. Sighisoara, Alba Iulia, Sibiu, Vama Veche. Si nu mi-a placut nicaieri. Adica locurile sunt superbe, dar nu e suficient ca un loc sa fie frumos, ca sa-i pot spune casa . Mi-am dat seama ca daca ma mut in Timisoara fac o mare greseala. Daca ma mut pentru a fugi de ceva, da, este o greseala. Dar daca ma mut pentru ca este un loc mai frumos decat Bucurestiul? Oamenii sunt altfel. Sunt sigura de asta. De aceea si vreau sa fac masterul acolo. Pentru ca sunt sigura ca voi avea profesori mai deschii, cu viziuni moderne. Pentru ca imi va stimula inteligenta. Sau macar creativitatea. Si daca dupa 2 ani de master in Timisoara hotarasc ca nu este locul potrivit pentru mine, ma pot intoarce oricand acasa. Ciudat ca locul asta pe care l-am ocarat si blestemat atatia ani a devenit casa mea. Inca o dezvaluire si iau o pauza. Eu sunt o persoana foarte la locul ei. Casnica. Familista. Iubitoare. Rac 100%. Dar pe langa toate astea sunt nenumarate instincte care ma forteaza sa fac lucruri. De genul desi nu suport schimbarile, vreau neaparat sa ma mut. Sau doar ma laud ca vreau. Desi imi

incet observ cum tot eu sunt cel mai mare dusman al meu. Si m-am gandit sa mai dau la o facultate. si mai multe chestii a doua zi. Am zile in care nici nu am timp sa fac toate lucrurile pe care vreau sa le fac. machiata si pusa pe distractie. Pentru ca mi-e prea lene. sau cu o carte in brate. Si sa speram ca se depun pe unde trebuie. De parca ma simt vinovata ca nu am acum energie si trebuie sa compensez facand . noaptea ma cheama. daca stiu ca vreau liniste i pace ma tot fortez sa fac lucruri pe care nu vreau sa le fac.place sa stau acasa in fata televizorului. fiecare ora. De ce. Si sa nu uit. nu o sa fiu fericita. Cat mai repede. Pana nu ajung la un compromis cu mine. din echilibru. 2008 . Numai sa aud de petrecere si in 5 minute sunt imbracata. nu? Fericirea vine din pace. Trebuia de o saptamana sa ma apuc de aerobic si tot aman. Posted by castelana pe septembrie 28. Am spus ca vreau sa stau fara scoala. Incet. Am ajuns la concluzia ca sunt prea slaba si ca trebuie sa pun pe mine cel putin 4 Kg. De ce imi programez fiecare zi. Si dintr-un foc m-am pus pe cautat cursuri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->