You are on page 1of 548

Arhidiacon prof. dr. IOAN N. FLOCA

CANOANELEBISERICII

ORTODOXE

NOTE $I COMENTARII

- 1992 -

'tt%

-

;

"

I. CA\OAIELE

STIITILOR APOSTOII

r,

,Pilr

r

l

CANONUL 1: (HiROTOI'{IA EPISCOPULUI)

Episcopul sd se hirotoneasci de citre doi sau trei episcopi'

(Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica;

7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)

Pri6 acestcanonse stabilcqtcrinduiala, ca la hirotonia fieciirui epis-

cop sd siujeascd.cel

episcopilor,ci de

tirii.

tariul canonului 1 Apostolic, in priurele veacuri ale Bisericii prin cuvintul

hirotonie se exprima gi actul alegerii, nu nulllai cel al sfinlirii silu con- sacrdrii prin administrareatainei preotiai. lntr-adevdr, cuvintul hirotonie

pulin

2 sau 3 episcopil. Nu este I'orba de atlegerea

hirotonia propriu-zisi sau de actul sacratnentalal sfin-

Precizdm acest lucru pentru c[ dupS culn spul-IeZanrora in cotren-

inseamnai punerea miinii

ocazia alegerii clerului yotul celor care erau de acord cu candidatii iutrc

care se ficea alegerea.De fapt cuvintul ltirotouie s-a folosit;i clealegere piuir duPd veacul X.

(a intinde mina). act prin

care se exprima cu

in scns

ci in canonul prezent nu este nicidecurn vorba de alegere,ci llu-

mai de hirotonie, mai rezultd ,si din textul canonului urtndtor (2 Apos-

tolic) prin

si

apostolici ;i

designati cle

indelungat dupii aceea,presbiterii q;idiacrluii nu crau

cltre episcopi, ci erau ale;i de cdtre credipcio5i 5i apoi

care se clispune ca presbiterul Ei diaconul 9i ceilalfi clcrrci,

epoca

o indoialii astlpra

se hirotoneascir cle cdtre uu singur elliscop. C)ri se qtie cit in

tirnp

clc citre

episcopi; a5a cA nu

rdmine nici

se dispune asupra hirotoniei, iar

hirotonili

faptului

toli,

cd, atit prin intiiul cit, 9i prin al doilea canon al Sfintilor Apo:;-

nu

asupra aleqerii c'lerului.

1.

ln ceprivegtenuntirul

cl

particular 'f6nd de la Constantinopol din

de doi sautre.iepiscopiprer.:\zutdecanontrlprezent,rnai observdm

atit prin canonul .1 al sinodului i ccumenic, cit 9i prin canonul unic al sinodului

anul 39,1,se dispunc

intr-un fel care inseamndln

abrogareacanonului

1 apostolic, prin faptut

c:i aeestecanoaneultcrioare prevtrd

pulin trei spiscopi plus mitropolitul deci

la hirotonia unui episcoptiebuie si fle cel

total patru episcoPt.

sepoate faee.ftrrl

prevedecanonul1 apostolic

ci

ln

prin urrnare, in tnteles strict canonic,hirotonia nici unui epiacopnu

prezenlaa minirnum patru arhierei, ial nu a doi sautrei.cum

''$l&.*.fu

2 Ap.

CANONUL

sr

Preotul

ceilalfi clerici.

2: (HIROTONIA

se hilotoneascd tle citre

PREOTULUI

un

$I DIACOIIULUI)

episcop, ;i

diaco'ul

;i

(Can. 26, 70 Apastolic; .19 L

Ec,; 33 Trulary 1.1VU

Ec; 6 Gangra;

24,26, 30 Le,odicea,'5I, 89 Vasile cet Mare).

$i ln acest eanon

clericilor, stabilindtr-se er presbiteri gi daconi; adici

este vorba de hirotonia,

iar nicidecum de alegerea

un sinErr episcop poat-estr hirotoniseasctr Ei

ii este_ingirduit-si facd acest lncru, singur,

ceilaiqi cleiici,,. pril'eaie

:tfebuie

clerului care se num[rir de Ia diacon in jos,

cintdreful,

exorcistul

$i ostiarul. arjp:i

precum ;i

alte trepto.nrai'rniti

5i

prevdzindu-se ci

a5azisele

hirotesia 1or, este tot de cornpetinfa episqo-.

fdrd a mai fi asistatdc alti erriscopi2. Totodati sc n'taipomeneEte'$i' de

si sg inleleaga acei membri ai gi anume: ipodiaconul, citeftrl,

cum ii cnumeri canonul 2.1Laotliccea

intre care - in vechime - se socoteaudiaconifeie,ba chiar

fecioare,;efc. (Const. Ap. 3. 11; B, 16; B, lg; etc.j -

gi

pului

hirotonia({ acestora,adfcr

care o poate sdvirgi sinqur.

Mai notSm apoi, ci

prin

cuvintul

cler, in sensul sdu mai vechi Ei

Bisericii,

intregul

co.p

ai

originar,

se exprimr

celor chemafi la soarta slujirii

tuifi prin administrarea institui[i prin hirotesic. sdvirqirea hirotoniei

_episcopului Ei el nu o poate delega decit celui

harici,

s.lujitorilor

.

totalitatea

tainei -preotiei,

in

preote$ti.Deci nu r')urnaisluiitbrii iirsti-

adicd prin hirotonie, ci gi cci

orice grad este de competen$aexclusivi

a

care ar iyea ""ueoti calitate

adicr

altui

episcop sau

simplu arhiereu Ei nicidecum'vreunui

pe cind hirotesia in orice gr.adpoate

episcopului ;i

de cdtre lrrcsbiteri.

presbitc'r(const. Apostolice 3. 11),

fi sdvirgiti prin delegatie din partea

lucru ce nu se practicd de alt fel decit iri cadrul tnirnistirilor. uncle

staretii acestora,dacd sint cel pu[in ieromonahi - pot hirotesi citeti ghi-aripodiaconi pentru mirnaistirilelor (canonul 14 VII'ecumelic;

!!

b

Nichifor

l\{Srturisitortrl ).

2. Caeacepare netntelessau

coDtrarfelului ln carc cstefolosit astdzi ternrenul ,.hirotonies

estenun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor

plrerea ci instituirea

\censtn a dat naEtercla

este-faptul cA ln textul canonului

gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici

haricd In

ne-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea

inferiori, ar aveacaracter<letaini sauiaracter

ci.sf-lnta.tairrl a

oricare din acestegrade s-arputea faceprin acela;i act de adnrinistrare a tai-

preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor

mai

sacramental.Aceasta'ar presupuneafoi,

llisericii, care a stabilit

prcofiei ar aveanu numai trei treptc-arhieria,preshitLriatul 9i diacol

pe

trei trepte ale preo]iei

multe,

ceeace estelnsl, contrar tnviliturii

Scripturi

qi Sftr]ta Trartilie) cI existi

acestease conferi prin adrrrinistrareasfintei taine a pieoliei.

clericale de lnstituire

binecuvlntlrile

bisericeascinr.rse ins{ltue prin sau rugiciunile deosebite,crri se

cA treptele

dc citre episcop.

cele trei grade se sivtrqegtein altar gi se

binecuvtritare

de ia diacon ln jos, sc.facc ln afara

iar slvlrgirea rtnduielii'de

gradeleinferioare,ale.clerului,

natul-ci

baza revela[iei (Sflnta

sacramentale.gi cd numai

Biserica a stabilit

adininistrareh taine preotriei,.ci prin

citescasupra lor tot

Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din

numegte hirotonie, consacraresau sfintire,

'

-pentrq-.oricare din

altarului gi se .numeqtc hlrotesie

3,4 Ap.

Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-

aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuriqi

lti

sec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)

curilntul hirotcsie. Accasti

folosire echivoci se lntilnes'tc ;i

toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De

drrpl scc. X,

chiar ;i

CANONUL 3: (PRINOASE LA

Daci

ALTAR)

:

vreun

episcop sau vreun er aduce la altar

presbiter, contrar

alte lucrurl,

rinduielii

Dom-

nului

nou, ori struguri la vreme potrivittr, fie miere. fie lapte, fie in loc de vin,

sichertr me;tegugiti (b[uturi nte;tepugittl), fie pisiri,

fie legume, s[ se cateriseasc5.Si nu fie deci ingdduit a sc aduce altceva la altar, decit unttlelenrn pentru cantleli gi tdrniie la vrernea sfintei

atlucerii.nainte.

despre Jertfi,

afarfl de spice de griu

fie

animalc,

(L'an.4 Apost.;28,32,57, gg Trulan:37 Crtrt,tgina)

ln Biserica. veche era obiceiul ea unii ere$tini, dupir datinile cul-

la bisericir pentrtt

telor pigine

jertfS, tot felul de daruri ca: lequrl.le, fructe. biittturi, p:isdri, al'limale,

acest obicei a fost ingdcluit, pentru cii in sine nu

avea nimic

ideii de jertfd cregtini,

cu jertfele comune

la altar a oricdrui ait dar qi a oricdrui alt produs decit a uutedelemnului

pentru candeli $i a t.imiiei care i$i avea ;i

cult Pe lingi acestease mai se binecuvinta spice de qriu qi ln mod special, episcopii

sub pedeapsacate-

etc. Tirnp indelunqat

de la care fuseserd couvertifi,

rdu, totuEi pentru

a

ale pieinilor.

nu

si

aduci

se aidtura

ideia de iertfii

pitgitrl

sau llentrlr a nu se confunda jertfa }lintuitorului

s-a interzis prin

acest canoll aclucerea

ea obignuita intrcbuintare in

se aducd la bisericti pentru a

dintre cei dintii

carc se coc.

sd tc pri-

ingdduia si

struguri

9i

preofii sint opriti

risirii, fie si acluci' ei istfei

de claruri sau iertfe

la altar, fie

meascdla bisericl de la credincio$i.

CAIVONUL 4: (PRINOASE PENTIIU CLER)

Toate celelaltc roatft: (produse) sI se ttirnitd

ca pirgd episcopultli 9i

presbiterilor acasit,iar rru la altar. $i este clar (tlc infeles) ci ;i presbiterii le vor inrpirti diaconilor;i celorlalfi clerici.

episcopul

(Can, 3, 38, 41 Apost.; 7, 8 Gangt'n; 37 Cartogina; I rondrinul).

Teofil Ale-

Texlril

canonului

acestuia pare o continuare ciirecti

a canonului

anterior. intra-clcvi"rr.dupi cc canonul 3 interzicc sd fie aclusela altar

divcrsc protluse dupi

cuin era obiceiui pdginilor, prin canonul prezeut

,<cclispune ce destinafie sd ii se dea produselor pe care cra obiceiul sii

clericii la bisericd, atit in chip de pirgi sau

dc ltlirnifii, cil li

si ri clerului.

duse la casele episcol:ului qi alc preoiilo.r;

obiqnuit ca daruri pentru'intrefinerea bisericii

It: iiduc:i ,si creditrcioiii

$i

in mod

. Acestea urr)lau sa fie

ie

ca ace$tia si

foloseascirCeopotriv5, atit

pentru irltre{increa lor

cit

10

5 Ap.

qi pe'tru ceilalti

etc', cdci clupr cum se

rului erau mai nunreroase

in murrci

Intre{inerea

dup,i.r-r'intul

10) qi dupd ri'duiara

Evanshelic sd 5i triiasc;i (I Cor. ii, l+1.

clerici gi anume a

gtie, iri p.il"r"

diaconiror, ipocJiaconiior. citefilor,

veacuri

"t"'gir".i"ii

toti il;t;i-i"r

treptere cre_

"oir-rr.rnitatiror bisericegti.

de prata sa (r,fatei 10.

crupir

crupir

sofia

pe

$i

creciiastdzi ;i

relieioase sau cu caracter

tuturor

accstora cdcleain

Dorrrnrrrui cti "rt,.,il*dni"

pauui]"a

sf

Ap

erarr angaiati

misionar gi cie asrstenta soeiar'.

sarcina

lucratorul

ccl ee p."ai"itranghelia,

CANONUL s: (SOIIILE

Episcopul

(pretext)

sau

CLERICILOR)

sau

presbiterul

diaeonrrl sI

u"

motiv

de evlalie.

tar ju"a

nu

alunge

;

sttrruind(riminind

alunga-o, ;t

afuriseasci;

neinduplecaq, ;;

cateriseasci.

Ano'-t'; 'l t q, c"{-r"rT,?,;ri,t

Ec:

6'

12' 13,48 Trttlan; 7, 4, !), t0

Gansra;

-Prilr

al

alungarea sau I.pAdarea sotiei.

se spune pe l'lulfie.in

1."p! ntult

zis' . de=qitru i

pare 1-ei

fel de temei, prer,dzind'-r,,

divorfa de sofia sa. srrb

cel earear persista in divorf.r

inteleqe di'ortul propriu-

se aratd cd unii cle*

evlarria.cur'

ast-

canorrulprezent .se

si

socotit sd fie mai

motiv ae ciivori'chiar

r-tnprettext, se-interzice ori""

p"a"npsa afurisirii

insd aceasta

vreun

Ai.r,o.[pe

perrtru cle-ricul care ar

"u'iri1 a.-[i,ia.,ro, ;i pedeapsa caterisirii pentru

doudpedepse

"t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid

dupiicumam vdzut $i arume,

Prin afursire se

interegecxco'runicarea. -slt'to"iiile.t,:sanie, adici i'depirtare.

ta

""iiraerea

apoi

la eomuniu'e.

din comttnit:rtea

pedeansii' sub forrra

acric.i .c]o

cuiva dc

inclepdrt.rea cuiv.

crcclitrcioritor r""

g,.igea "r"i

ctriva rlirr lJisericir.Aceastir

afurisanie, bles-

de breste'r.

a.furisire se

tem sau anat.rni.

cu

aplicare la cler

g.;;;

se rrrai cheanitisi

;;ji";ti;;i"ilriitira

prezr:nt, prin

acriciexco;rr;.,i;";

insti, in r""t"i-""nonuiui

infeleee i:rclcniirtarc;r lde la cele sfinte sau

s.u oprirea de

suspenclarea

ta slu3ir; -;;;;;;;*[;:^ili;;;r:,t;

-dln

iuir"tiuri",-.il-;;,

;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea celuisancfionat

alte cuvinte,

din'sluita'preo-1"asce,

nu insd

l'

infelesur de astiizi aI acestor doui

temporald din

pentru

ca u'r

Biseriea, i*

cuvinte,

excornunicarca

sensul in

mai intii

afurisirea inseamna

inde_

pdrtare din cler.

in

el

pdrtarea lui

de.cleric chiar r;i in- afara

ttebuie refinut ed afurisireu

lipsirea. temporgrd de

cleric din Bisericd.

"ut""i.i"*,*

"o-pt"cta

fara

cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt

;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu

r"i

di,r'il".i"e,

sens, adici

necesar ca

indu_

care

sd fie.

din

se aplicd ;"";te

caterisit, caciin?Jpa"taie"

rindul

crerului, ii-'in""r-,rrra

niie.icii.

drepturir"

recunoasterea caritdfii

lui

prezent insi.

cierr:rui inseamni numai

il;t;i;r;i;;;;:li;ili

*uu u*"o-unicarea

-iu,i"tiu"ii

p*;Gti,']"."

vreunui

nu excludcrea

6 Ap.

1 1

.

3. ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull] \.olll- vedea in legiluri

cu canonut il

lici,

lncepe a se

zisese

l,

Trebuie

tloarcelibatul"."rto.uirrii"lrlrriSufirtlc-afinecrisitnritisaucleasc

"p.

fili"-fS

""Juiti

irutru,

cpiicopii

prin

erau-si ci cdsitorili

c*nonul

12 fi

tlrrpi

'l-rttlatr, rindrriaiu

inainte

tirziu

aposto-

anrrl 692,

o inter-

(Cadex'

.ci

pernris.ca,

pernris.ca,

jn

;i

.llilt:rici s-u ge-

hotdriri

accst

de

la tel

2,

ca;i

clcrici. Abia

SinoAul

s-it

48. sitlodul

interzice Je c:itrc Biseric[

.rustiriian

printr-o

6,

1

-

artul

"t";,

535)

",i

clsltoria

lege din alul

'frulan

insi

iutrodus

irrclelungati

cpiscopilor dupi.ce tnri

51ll 5i prin

n-a

iurpus

altcle

de rlai

tttonarhisnrdl

cis:it.orili.

rincluiala

nrult rnai tirziu

prirt

lmpiratlt

41 8;

Nov.

cpiscopilor,

desphrti de sotiile

'

sri obscrvarr]

lor in cazul cri au fosi ale;i episcopi elintre clericii

cineva strIie ales episcof Ei ,.linta" rnonali,

nu dateazi din vremea aceea. Iia

Ilra.rlesigur

ltctltrr ilr viglolrc

veacul I

clupii
'

neralizat abia

respectarea

X.Il,

sinodale ln gencrre,"A"i no existi

sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn

lege priri

i;;fi;ii.;;i;

veacul

lui

nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui

canoane nici botlriri

obicei

cirnt)rl s:ru a vreuttei

sinoclale general varlabiltr ln

a dobilrdit

i*p"n"reaunui

continuir

5i

care cu tirnpul

putere

ceiirratut,tn gerrcratolrsert.irnrtl

siuod nu

inlocuirea

trei rinduieli

celibatul

5i monahistuul'

schisma dintre

Biserica

din

gi ca o reacliune

lmpotriva

irnpunerii

tii.iritt

ielibatul

p_rinsinodull'ryl1],1-,arespins.eclibatul

diaconilor 5i preoliior lcan"irl'

nu'litul

gi a durat ptrii

t.

isojur

XI

;i

XII,

Dars-airnl'uscelibatu!episcopilor (can'12"18)'Aceas-

a cotidanttrat ilstitutia

gcrlere, ci a

canoanelor ir 5i ei cu rlnduiala

51 apostolir:e, 5-a tnrpus

rlupri care episcopii slnt

totu;i

obligali

ln

sti

succesive cu prii'iru

la starca citil{

a episcopilor

Apus

obligatorii

a celibatului

peDtru intrc-

si

XI

ln genere'

nurnai ca

l

a

condatrtnat

epircrrpilor.

cclibatul

pernri!in4rr-l

celibal'utui i1

ta insernneazd ci

restrlns-o nutttai la ePiscoPi.

Aceastl rlnduiali irtrir-a"ii"otttrari

Biserici

fie monahi. Areu, gi auume: cisltoria,

i\Ienlionirn ci

veacurile

pronunlatir

gulclersacrarnentaltn'Biserica-dirlApustnccpln4.cu.itl(,rrujumritatcaveacului

mai ales crr veacul XII. ln aceasti siiua!ie, ca instit'!ie necanonici, 9i s-a lipsit :i tte exceptie pentrtt di'.rcoIli 9i prco'[i.

t:elibatut episcopilor:r tlispiirut din Bise.rica Ortotlo-ri abia dupl ce tn

9i cea din Risdrit a tlevenit rnai

CANONUL

Episcopul sau presbiterul sau diaconul si

6: (INCoMPATIBILITATI)

de grtji

lumelti;

iar de nu, si se cateriseascS.

nu ia asupra sa purtiri

(Can.20,81,83

Apost.;3,7,lV.

Ec.; 10 VII Ec;

16 Cartagina;

71

incompatibil5

este oprita membrilor

tite

iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar

lint: negoqul, cdmftlria,

tutela, curatela, apoi

litare. etc. Numeroase alte canoanc qi legi

cificd indeletnicirile incompatibile apreciate cle citre Bisericd de-a

titotea bisericeasci a declarat ineompatibile

I

--

il).

Orice fei

de indeletnicire

cu func{iunea preoteasce

clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-

care ar pr-e-

toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri

determina depreciereaei. Astfel

administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,

ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-

de stat in chestiuni bisericeqti, spe- cu preofia, aEa dupd cum ele au fost

lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-

funcliunile civile sau de

acestei

motivul

cd, multd

vreme

chiar

plni

erau impreunate cu sivir$irea obligatorie

ce cre$tinisrnul a devenit religie

ales din

vremea lui

Justinian,

cind -de

stat cu slujirea preoteascd, pentru

la finea ve"acului IV,'

a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd

stat, atit ln imperiul bizantin,

mai

t2

7. 8.,4p3

tofi episcopii au devenit inarfi

i'tre

zilele noastre -

sul Bisericii

demnitarii

cremnitar.i de stat, cit gi mai tirziu,

$i-9il;l#ii,:;"

clc stat au fost riciicafi

s-a ingrcluit

ci'cl

i'

chiar pinii

ca i'

in moctrfi"esc-Eiffiiuiit]a""i,

a'umite

ii""-ltf

si al binelui

fost

interc-

obstesc iri gene.e,

ca incompatibilo v --r-'--

;

fefe bisericeqti sa

t""t,rri

lur.c5ti,

sacerclotale

ocupe functiuni de

care n-au tnai

(tutela, curatela, ete.). -privite

stat gi sir se incleleiniceort,",

."

i"n.ilirnile

CANONUL Z; (SARBATORTREA pAgTILoR)

Dactr vreun.opisco;r sau

Pagtilor cu ruieii,'inai"t"'a

presbiter

sau riacorr, va sdrbirtori sfinta

si

se cate-

zi

riseascS.

a

u"itinocfurui de pri'rivarir,

(Can".61,

70.Apost.: tt

73, 706 Cartagina).

Trulun; I ,ltztiohia; 37,i)g

Laocliceea; J1,

Dispozifiilc

cano.nului-pre-zgnt constituic

privire

r;

*ditti;.ea

dul . - I ccu'renic cu

rire

bazalrotrririi iuaLiila sino-

ci.eEtini, hoti,r_

pagtilor6-;il;"

prin care se stabilesc urmitoarele:

1. PaStile se

serbeazti in zi clc durninici.

trebuig - -- ri .^'

ar

fi;

' 2. Aceastir durninicii

dupd echinor:fiul de prirnlvarai-

3' Daci in

estetrecutr in

Iui.--. s-ati'ut

piipi

cdd-eaqi pa$tere iudaiee, aturci.

;;irna

durninicd cu rulii

aceeaqi cruminicd

pentru a se evita^serbarea pagtilor

creStinii vor

De

aci

cregtine cle'oa"ii

sinorlului cle

serba pastile in ctuniinica urrndtoarc.

se vede ch in

hotjrririi

vreuncanonar

cu cele iudaice,

la Niceea _ care nu

acestuisinocr,'ciirrriiiJi-a"o"

in-uIt"il

re cupr:inde

seam& de croui,i"ai,i"ri-i-;trt";#';o'1"""

inaintea

canonul 7 z\postolic qi anume:

a. si

b. si nu se serbezc

Rinduielire

nu se serbeze_ paqtilc

echinocfiuiui dc pri'rdvarii

paqtiie deodatircu lucleii.

acestea.compretatc .:i anti.ritivate de sinodul,_Iecur'e+

"a"i

i"

caz contrar, clericii "^""' ar fi

supugi

nic trebuie- re_spectate intocmii,

eaterisirii, iar laicii in mocrcoreipunz5io",-aJ""is"ii.''

CANONUT, 8: (IMPARTA$IREA

Daci vreun episcop sau presbiter

CLBnULUI)

sau

jertfi

diaco' sau vreunur (artur) trirr

i.x;i;si;iu-se

SIinta Li-

$fiil

ea ar

se afuriseascl,

fi

bine-

catalogul

tulglrie) -

cuvintati,

clerului, aducindu-su sfinta

nu

si

s-ar.impirtrSi,

aibd

iertare;

''ino*at

iar

sr ,purrr--, (--:rLiZA.

,e

n_ar spu'e_o, si

(in mad valiri).

unul ce s-a ficut

si

acestanu ar fi adus-o dupir rinduiali

ac iurtr'"area

""I;i

;;;;

ca poporului (sminteari) si a f6cut

a adus-(sfirrta jertfi)

ca gi cind

nasc5 binuiali

impotriva

tori,

(Can. !. 2 Ancira;

Dispozifiile

10 petru Aleranclrhnil).

prezent se referi

canonului

atit

cit

qi

la

si'ri;li

ciErici lcei

care, nu au l,"r,it

:

la clericii

E.*rlil,

liturgrrisi_

obligindu_i

9'Ap,

'it

I.)

pe to{i

deopotrivd'Sd

qi

jertfe.

se irirpdrtiqeasei

atit

mai

virios

de fieeare dati cind asistd ia

cind

cei

de

drept participd la rincluialS,

oprire canonica)

acestemotir-,-, ineintea

in

la

-aceasti

'siujirea Siirrta'-Litttrghie,

sfiniei

nu se

cu

Se ingircluie exceplie

numai clacd cineva

si

celor ce sdvir;escSfinta Litrtrchie'

ar a\rea motive

intemeiate (caz de

impdrtd;easci si ar spnne 5i ar rriita

CANONUI.

1): (h{Pr\RTA$IRIin

CREDINCIO$II.OIi)

Tofi

credincio;ii

rru rimin

la nrgicirrne

care intrd

(slujhd) ;i

(in

biserici)

;i

ascultd scr:iptrrrile clar

aceia, trehtlie

Ia sfinta impirtiSanie,

si se afnriscascir(ereomrr11ice),ca

ficind neorinclnialirin bisericS.

'(Con. 66, 80 Ttutan;

tli'imtl).

2

Antioh,ia; 1'1 Sarclica:2 Dionisie' Aleron-

Participarea 1r Sfinta

l,itrtrghie,

este o

clatorie a

fieedrui crc-

dincios. Iia trel:uie ini,eieasii in sensul ci

sir

asiste la

nu-i

siuiba

ingictuit

Sfintei

sd

Liturghii

Ei

de

'.si cd

intre.

sd iasd

 

fitlcare

cre$tin

e

dator

la

iirccpr-tt

pini

la

sfirqit

la

timp

nepotrivit

din bi-

sericd, fircind neorinduiati

Tn Biserica vechc -

gi ardtincl lipsd de respect fala de cele sfinte.

a$a cunl spune Ei Zonara in comentariul la

acest,canon -

Sfinici

fie

cum rczulti ,si din text.ttl canonului prezent, obligafia accasta de a se

;i

ayeau oi:lica{ia si

Ei clcci aveau obligalia si

laicii

se impdrti;easci

se comportc in ala fel ca s,i

la sfirSiiui

cd, dupd

Liturghii,

vrednici

cle a se lmpdrtdqi de fiecare dati.

Desigur insi

impirtii;i se referi nut:nai ia cei care puteau

eei eare din fclurite pricini nu ar fi putut fi prezen{i.

veni

la biserich, nu .5i la

AceeaEi obiigalie, cle a rhmine la shrjbd ;i irrrprrne ;i prin canotrul2 Antiohia

de e se irlpirtdqi,

se

Dar: or:icit sic va fi strdduit in Biserica veche qi in unele epoci de

,rnai tir.ziu asrlDr3 obiigativit5lii

creclincio;ii;

la carc

a rdmas

obligatorie, pentru motivul

,seasci dacd nu este pregatit gi cu atlt mai pufin

sd ,se.impdrtiEeascd eu newednicie. (Can. 1 Atanasie cel Mare; 2, 4 Dionisie Alexandrinul; 3, 5,7, 12 Timotei Alexandrinul; 28, Ion Post-

asisti

impdrtaqirii

la fiecare liturghie

aceasteirincltiialS nu

s-a generalizat ,si nu

primit

cd nimeni nu poate fi

si se tmpdrtd-

poate fi constrins citl.eva

nicul; etc.,etc.)'.

4. A;a cum spun o scamd ciecanoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;

28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd in tirnpul rindniclii lor lunare. Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroaseca- noane ale sinoadelorecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101 Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Ni-

cirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf.

\,rasile

cel Mare citrc

Cezaricetc.).

10.u Ap.

CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTTCU CEI AFURISTTi).

Dacd cineva s-ar

cu cel afurisit

ruga, chiar ;i

in

cas5, impreun[

(scos din comuniune), acela si se afuriseasci.

Can. 77, 12,32, 45, 48,65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina).

Prin

afurisire

sau excomunicare, orice

Bisericii.

Aceasti

pedeapsi se dddea pentry

care in

creEtin era pus ln

picate

afara

grele--sau pentru

eiau

altceva clecit

astfel de abateri de la disciplin{,

tot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici numai p_ringravitatea pf,catului pe care lI irnplici

fond nu

Biser.ica,se justificd

unele fapte ale creE-

tinilor. Celui pedepsit cu excontunicareanu-i cra permis in hici o fermh

sd pistreze legituri cu membrii Bisericii

duit sI rrimini in corrtactcu eI. opreli;tea .rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici

c'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc

de Bisericd, insernna desconsiclerareapeclepsei aplicatd cle Bis-crica qi

deci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu

hotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus cel

sd mediteze

afurisit,

asupra plcatului

se roageimpreunil cu

si nici acestor.ilr'tr,rlc era in{i-

mefgea atit cleclt'perrteincit

miicar sI

cu indulgenlii a celui

pedel:sit

respectau

are in{elesul dc stilre in

sivir$it

care respectivul trebuie

Ei sd se pocdiascS,pentru

n se face vrednic

sI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea veg-

moartea

pdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(,

adicd sd se reabiliteze. Nesocotirea de

ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care se

aplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[,insramnd uneori sprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzut ca sAse ridiee.s

nic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te

citre

totu;i

5,

In legituri

si lnlelesul

,conrrnunjcatio"

cu afurlsirea

sau excomunicarea,

mai observim

cd, tn Biserica

veche ea avea

de oprire temporeld

-

tie unde

de la Sf. tmpirtlganie

;i

cuvlntul

sau de Ia cuminecare-cornunicare -

excomuni(-are.

Se gtie cd

47 Ioari Post-

,Excommunicatio"

.pi in sfintele calroanceste folosit{

uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan;

nicul;

Cod, 1, 3, 30),

CANONUL 11: (OSINDIREA COMUNIUNII CU CEI CATBRISITI)

Daci

s-ar ruga impreund cu un cleric caterisit,

cineva cleric fiind

si se cateriseasci gi el.

(Can. 28 Apost.; 4 Antiohia; 10 Cartagina).

se impune pentru clcrici de orice grad sd urrrrZ,fafa de clericii caterisi{i, aceeagirinduiald la care sint obligafi tofi credinciogii fa{i de credincio;ii afurisifi, fiindu-i oprit fiecirui cleric sd se roage impreun5 cu clericii catersifi gi in primut rind sd iiturghiseased cu aceqtia.

12. 13 .{p.

CANONUL

12: (SCRISORI CANONICE

DE RECOI\'{ANDARE)

Daci

vreun

cleric sau laic afurisit,

in alt6 certatear fi

sau {irrci)

fdri

neprimit (in co-

scrisori de recoman-

muniune), mergintl

dare

41,42 Laodiceeu;I

primit

(incredinfare), sd se afuriseasc5 gi cel care l-a prirnit

(Can.32,33 Aqtost.;71,13 IV Ec.; 77 Tnilan; 6,7,8,

Sardica;23, 106Cartagina)'

;i

;i

cel primit.

11 Antioh'ia;

 

a credincio-

In vechime se linea nu nttmai evidenfa ciericiLor, ei

silor clin fiecare comrrnitate.Iar dacit vreunul dintre clerici sau dinire credincioli plecau dintr-o comunitate in alta, atunci, spre a fi primifi intr-o etltii comnnitate, trebuiau sir prezinte scrisori de recomandaresau cle incredintare dn partea elliscopilor, pctttru ci in vretnea aceeatoete

comunitiitile aveau in fruntea lor episcopi. Aceastd miisura s-a luat pentru ca nu cumva unii clerici caterisili sau afurisi{i, ori laici afurisili,

in altii comttnitate drept clerici in func{ie

comr-rtliune,adicd in sitLrafiacelor care nrt s-ar gdsi

clintr-o colltllnitate, s;i tlcac[

sau laici ach:ti$iin

nici o opreli;te setupecleaPsA.

Cu privirc

Ia clerici, rinduiala :rceastas-a pistr:it

pinit astazi nu

insir 5i cu privire la sinrplii credincio;i laici. Mai existau gi alte feluri de scrisori carc serveAupentru pistrarea

bunei rinduieli in rclafiile dintre comunitirfile cre;tine. Despre ele va fi

Ec';

vorba la locul sar-r. (Can.23, 106 Cartaqina;7, I

Antiohia; 11

IV

l7 Trulan; etc.). Toate scrisorile acestease nllmesc scrisori sau epistole

canonice6.

6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui $itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli- nestecanonul seu peniten!a <'rirei s-l dat, tliu'iItt::i nu i s-e f lcut reprimiren 1n coniuniune li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat. l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte

ale peniten!ei si nunrai

nronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r peni- tenlei, ci nunrai la anunrite z-ilcclin Jrreojma sirbltorilor rnari, curn se proceda $i in cazul

botezului catehumenilor, a;a tucit, un tinrp ourec.rre,cei ce-si lndepliniser{ deja canonul

sau penitenla, se gr{sertrrin situa!ir de

cum trtbuie, li se anrittu prirnirea in l:list'ricirsau li sc prelrtngea lfurisirel. I)esi rinduiala corrlunarerrt,cacei nluri-rilisli-siexpiezepircateleurcindobisnuitelepatru trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal

necesitateauuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei

tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici,

neprintili",

in c,adml unei cere-

l)acil rtnii dintrc accltia nu se pnrtau

. pocAinte

mai

pulin

severe, prin

douii-trci,

sau clriar prinlr-o

singuri

treapti.

CANONUL 13: (PRELUNGIREA AFURISIRII)

Iar

daci

(cineva) ar fi

afurisit,

aceluia sI

i

se prelungeasci afu-

risirea, ca unuia care a minfit gi a amtrgit Biserica lui Dumnezeu.

(Can.72,33 Apost.;17 Trulan)

Dupd cum este redactat acest canon, se vede ci

el este prelunglrea

canonului anterior, dispunindu-se in continuare, cd, daci cei afurisi{i -

clerici sau laici - au amigit pe cei dintr-o altd comnnitate incit aceia

14Ai.

i-au primit

cr

cd

fie

in

rindul

clerieilor, fie fn rindul

laicilor,

fdrd a bdnui

cum ,am mai

un

;ar;;

anurnit

.o"

ei ar.fi,afurisifi,

eu minfit Biserica. De aici rezultd clar

atunci acelora

,

sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*

r

ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl

aposiolii,'o

iare

sprrs qi Ia comentariul canonului 10

sau ve;nic:i, ci o

ter'ren. gi se putca

colnportarea eelui in cauzd.

pedeapsirtemporald,

p"A"p'*i-ie;ria;e"t;

-

se ddclbaplntr.,

prelungi qi peste acest termen,'dripi

C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR)

Nu

este.ing[duit

stipi'ire

lnai mtrlti

ca un episcop, pirisinclu-;i

(eparhia) sa.

acoartal

cauzd binecu-

adici, putincl el sa aduci celor

parohia

si

rfe

r.intati

puni

citre

I

(si treaci) p-e.la alta, chiar tlacd ar fi silit

episcopi, [ir:i

nrrnrai rlacir ar fi

vt"o

acrtasta,

;i

folos

mai

faci)

,.rin.u i.,

de la

"""u

sine,

ci

1ia

*"

prin

care-l silostc sir faci

altr

de

dreapta crerli'fir.

acolo (din

yultor

eparhie) \rre'rr

Da'

prir.e;t.

ctritr_

pi accasta (sd nrr o

zrtinla

episcopi ;i

cu cea urai nrare t.ugiminte 1in urnra celei mai

rnarist6minfc).

{Can. ii.} Apost.;.15,

In

Cu timpul

pTjl

l""T

I

comrrnitateadin

Ec.; S

IV

Ec.; 20 Trutan; L},

de un

16, tg, Zi

episcolr, se

o;'il;- "nu1r"rr

Antiofuia; 7, 2, 1T'Sarittcai qB Caixtgina).

vechime, comunitatea

bisericeased,cirmuitd

celor mai mari

ip f.mtea

{inuturi

t'r'ror

nllmga parohie

biserice;ti

insd acest nume

iar

a fost rezervat comr,rnita{ilor

condG

conclusede-prezbiteri,

copi, li. s-a z.is eparirii,_aclicir provincii_ sau

niscriceili. com,nitdgilo*i o"_

ci,rla incep't,

gantzatc, ::_::4i:d sc

ajrrnqinciu-sesa reziclezenurlai

gAseacite rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu

in

cetate,

nunrirrul tor .1" ,a.it,

cirrnuiar"e, pii

cetdti qi cle acolo'sd

,lingi

incd qi alte'con:unitafi clin afara,""*tlii,

pe irrtinderi din ce in ce mai nrari.

Prin

canonul

-prezent

de

se opre.ptetrecerea

unui

cpiscop c1cla

scaun.la altul, adici

curR spune

un

la-o eparhie'la alta, chiar

Ei i.i"u"rri

cina, dupi

Baisamon, ar fi constrins aproape la aceastacle cdtre crecliir-

cere stdruitoi

se stabilegtc astfei

pr.inci-

episcopului dintr-o

errarhie ilir-alta.

cd respectivul episcop ai

putea sd

ie

cu indrepteze o stare de h-i-

adriiile-iransfo.a.ea

sub raportul

rinduielii

qi rnai ales al- ariptei

cioqii altei. eparhii, eare l-ar

pittl, cd este interzisd transferarea

Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu,

mctivarea

cruri

credinle, i:r

interesul Bisericii

care lasai de dorit

eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci in

o astfel cle transferare, ea se poate

cind ar

fi

ingadui; ;;-ir;:

vorba cle interes fersonal, aFa cum pre-

buie insd ingdduitd cizeazd.alte canoane.

Dar

;i

in

cazul cind

unui

hotdrirea

ci

este motivatd

ca

fiincl in interes superior

facd dupd rinciuiald,

,ro". putca aprecia

bi'sericesc,transferarea

-1dic6 numai

prin

episcop trebuie sd se

mti

rruttor

episcopi, ""r"

dacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau

natur6. Se inlelege insi

cle-interesede alti

nu- poate fi .,'orba de transferare decit intr-o

15 -

17 Ap.

17

eparhie vacantd. AEa incit, transferarea este echivalentd de fapt cu o noud alegere Ei trebuie.urmate deci rinduielile canonice prescrise pentru aiegereaepiscopilor,nefiind nic'idecum ingiicluit ca vleLln episcopcu de la sine putere, sau numai pe baza propr.iei sale hotdriri, sd se mute dintr:o eparhie in alta. Prin analogie, qi cu indeplinirea formelor corespunzdtoaregraduiui, pe.baza acestui canon se poate admite Ei transferarea preofilor gi a dia- conilor de la o parohie la alta, dar se intelege cd nu in mod obligatoriu, ci numai cu consimlimintul 1or.

CANONUL' 15: (TITANSFERAREA CLERULUI)

Daci vreun presbiter sau diacon sau in gencre, oricare din rindul clericilor, pirdsind parohia (enoria) sa, s-ar duce in alta, mutindu-se cu totul va trece in alti parohie (enorie), contrar socotinlei (ff,rd voie) epis- eopului siu, peruncirn ca aceia sd nu mai slujeascS,riiai ales dac5, dulrd ce a fost chernat de episcopul sdu si se reintoarcS, nu s-a supus, rirni- nind (persistild) in neorinduiali; si fie tctugi primit acolo in coinn- niune ca un laic.

Antiohia;

5,16 Sordi-ca;54,90 Cartagina).

care-qi

par,iseEteepirrhia Ei se mutd cu de la sine putere in altd eparhie, este

oprit temporal de la sivirEirea celor sfinte, adicd afurisit in sensul in

prin canoane afurisirea clericilor; iar dacd persistd in

atitudinea

care se inlelege

(Ccn. 75, 16 I

,Prin

efectul

Ec; 5,

70, 20, 23, lV

Ec.; 77, 78 T.rulan; 3

nesupunerii

fa{a de propriul

episcop, clericul,

sa, sd i se apiice pedeapsa,caterisirii, aclicdiipsirea de preolie

in sensul opririi definitive de la slujire Ei coborirea lui in rindul laicilor.

CANONUL 16; (TRANSFERAREA CLERUI,UI)

Iar daci episcopul Ia care s-ar g[si (unii ca acegtia) nesocotind opfirea hotirritd impotrir,a lor, i-ar primi pe gi ca (fiind) clerici, sd se afuriseascd,ca inv6fitor al ncorinduielii.

Ec.;17 '.[ruLutt; 3 Antiohia)

(Can.75 Apcst.;1.1I

ln continuarea

;i

ccrmplctareanrlsurii

prescrise in cbnonul 15 Apos-

tolic, prin

rinduiala stabilitd cu privire la ciericii fugari, 9i care i-ar primi in calitate de clerici, sd fie supus afurisirii ca un stricdtor aI bunei rinduieli.

canonul prezent sc hotAregteca episcopul care ar ncsocoti

CANOI{UL' 17:.(STAREA CIULA

A CLERULUI)

'cdsitorii clupl botez, sair carc a luat

concubini

sau peste tot orice altceva din rindul clet'ului (din catalogul stirii preo-

testi). (Crnt.78 rlpost.;3 Trulan; 12 Vasile cel Mare)

Cel care s-a legat cu dodi

(fiitoare),

nu

polte