ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FINANŢE, ASIGURĂRI,BĂNCI ŞI BURSA DE VALORI

BUCUREŞTI
2008

Cuprins :
1. INTRODUCERE

2
 Uniunea Europeană a zilelor noastre este rezultatul unui proces care a început
acum mai bine de o jumătate de secol prin crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi
Oţelului. Aceste două industrii furnizau încă la vremea aceea forţa industriala pentru
puterea militară.
Uniunea Europeană se regăseşte la un punct de cotitură, când este necesar să
aleagă politicile optime pentru relansarea economică şi transformarea în cea mai
competitivă economie din lume, iar ecartul existent între economiile europeană, respectiv
cea americană, în detrimentul primeia nu poate fi diminuat decât prin măsuri
fundamentale.1
Primele relatii oficiale între România si, pe atunci, Comunitatea Economica
Europeana, au fost instituite în anul 1967, prin initierea negocierilor pentru încheierea
unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare,
respectiv, brânzeturi, oua, carne de porc. Aceste acorduri au urmarit, pe de o parte,
scutirea de taxe suplimentare a produselor românesti, iar pe de alta parte, obligarea partii
române sa respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata
statelor membre.
Între Comunitatea europeana si România a fost încheiat un Acord Comercial înca
din 1980, ulterior fiind suspendat de catre Comunitate din cauza încalcarii drepturilor
omului în perioada regimului comunist.2

2. POLITICA FISCALĂ

1
Cosmin Şerbanescu, Îmbunătăţirea mediului de afaceri în România – Metode şi Tehnici Fiscale - , Ed.
Universitară, 2007,pag.
2
http://www.europeana.ro/romania/ADERARE.HTM

3
 “Cea mai bună politică fiscală din lume nu valorează
nimic dacă nu poate fi efectiv implementată.”

Politica fiscală reprezintă ansamblul deciziilor prin care se realizează modelarea

structurală a sistemului fiscal, asigurarea funcţionării acestuia, în scopul obţinerii
finalităţilor dorite de către decidentul public, în economie.
Politica fiscală constituie o variabilă instrumentală endogenă de care dispune
aparatul de decizie publică. Sistemul fiscal este folosit pentru acţiunea asupra variabilelor
exogene din economie. Raţionalitatea deciziilor de politica fiscală este asigurată de
respectarea principiilor de baza ale impunerii (cele mai importante fiind randamentul şi
echitarea).3
Totodata, aceasta reprezintă modul în care guvernul stabileşte nivelul cheltuielilor
şi veniturilor sale, prin intermediul acesteia realizandu-se redistribuirea avuţiei unei
naţiuni de indivizi. Efectele politii fiscale se răsfrâng asupra economiei atât pe termen
lung – când economisirea, investiţiile şi creşterea economică sunt afectate, cât şi pe
termen scurt când este afectată cererea agregată.
Principalul scop al impozitării este de a creşte resursele necesare finanţării
cheltuielilor guvernamentale. Principala problemă consta în a găsi o modalitate prin care
să crească aceste resurse, care să poată fi implementată din punct de vedere administrativ
şi politic şi care să promoveze, pe cât posibil, echitate şi eficienţă. În mod clar trebuia să
existe o compensare între venituri, administrare, echitate şi eficienţă. Problema care apare
referitor la reformele fiscale, este de a găsi o imbunătăţire a sistemului existent, în
concordanţă cu aceste criterii. Nivelul şi structura impozitării depind de gradul de
dezvoltare al ţărilor. Ponderea totala a impozitării în PIB este mai mare în ţările
industriale decât în ţările în curs de dezvoltare, iar cea mai mare pondere o înregistrează
impozitele directe. Structura impozitării variază foarte mult de la o ţară la alta şi de la o
regiune la alta. Pentru multe ţări impozitarea constituie principala sursă în venitul
guvernului, dar unele ţări dezvoltate au capacitatea de a acumula aceste venituri şi din
surse care nu ţin de impozitare. Analiza gradului de impozitare în ţările aflate în curs de
3
Cosmin Şerbanescu, Îmbunătăţirea mediului de afaceri în România – Metode şi Tehnici Fiscale - , Ed.
Universitară, 2007, pag 14 .

4
dezvoltare şi ţările dezvoltate se face, pe de o parte, în mod distinct din punct de vedere
al instrumentelor şi a ipotezelor ce pot fi folosite în construirea modelelor şi, pe de altă
parte, multe din principiile , elementele şi metodele necesare sunt similare.4
Logica deciziilor de politica fiscală se bazează pe fundamentarea acestora pe baza
condiţiilor privind sensul şi evoluţia previzibilă a variabilelor economice şi opţiunile
membrilor societăţii.
Principalele concepţii ale politicii fiscale pot fi structurate dupa cum urmeaza5:
1. Doctrina clasică a finanţelor publice (neutralitatea impozitelor), care a respins
intervenţia regulatoare a statului (A. Smith, D. Ricardo, J.B. Say, Fr. Bastiat);
2. Apariţia unor noi curente de gândire, recunoaşterea că statul nu trebuie să rămână în
afară de economic. J.M. Keynes – Şcoala Economică Intervenţionistă cu impact
asupra deciziei guvernamentale. Neokeynesistii (Lord Baveridge, Alvin Hausen, P.
Samuelson), reprezentanţii economiei bunăstării (A.C. Pigou), ai economiei publice
(R.A. Musgrave, H. Brochier, A. Barrere, P. Tabatoui), susţin necesitatea corectării
dezechilibrelor prin deciizii publice.
3. Doctrina modernă, statul providenţă şi statul intervenţionist, utilizează politicile
fiscale pentru atingerea unor finalitaţi prestabilite.
Politica fiscală promovată de autorităţile guvernamentale ale oricărui stat
contemporan este orientată, de regulă, spre atingerea unor obiective microeconomice şi
macroeconomice ce deriva din rolurile pe care statul trebuie să le îndeplinească în
economie:
1. un rol alocativ, ce vizează corectarea eşecurilor de natură alocativă a pieţei, într-o
asemenea manieră încât funcţionarea economiei să conducă la o alocare a resurselor
paretian eficientă (care maximizează eficienţa);
2. un rol distributiv, ce are în vedere influenţarea distribuţiei venitului şi a averii în
societate prin intermediul fiscalităţii, al serviciilor publice de asigurări sociale şi al
distribuţiei serviciilor din sectorul public, astfel încât să fie atins obiectivul de
menţinere a unei echităţi sociale;

4
Lucrările sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice, Finanţele şi integrareaş în Uniunea Europeană,
Ed. Ase, Bucureşti, 2005, pag. 116 .
5
Moşteanu Tatiana, Cataramă Delia, Ţâţu Lucian, Câmpeanu Emilia , Politici fiscale şi bugetare în
Uniunea Europeană, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 8-9 .

5
3. un rol reglementativ, ce este orientat spre asigurarea unor bune condiţii de funcţionare
a pieţei, prin intermediul instituţiilor guvernului şi parlamentului, care edictează şi
impun legi privind contractele, justiţia, protecţia consumatorului, etc.;
4. un rol stabilizator, ce vizează reducerea şomajului, inflaţiei şi a deficitului de cont
curent, prin crearea şi implementarea de politici macroeconomice monetare şi fiscale.
În aceste condiţii, autorităţile guvernamentale, prin producţia şi oferta de bunuri
publice, pe care le finanţează, fie pe seama impozitelor sau taxelor, fie pe seama
împrumuturilor publice, influenţează atât funcţiile de utilitate a indivizilor, cât şi funcţiile
de producţie ale agentilor economici din sectorul privat (pentru aceştia, bunurile publice
devin input-uri sau factori de producţie).
La nivel macroeconomic, deciziile de politica fiscală ale autorităţilor
guvernamentale legate, fie de cheltuielile publice, fie de fiscalitate, pot fi orientate şi spre
stimularea procesului de dezvoltare.
În acest sens, au fost elaborate modele economice ce au pus în evidenţă faptul că
sporirea cheltuielilor publice, concretizate în bunuri publice, investiţii publice sau
transferuri au efecte benefice asupra creşterii economice, cu toate că depăşirea unui
anumit nivel considerat “optim” al acestora poate genera efecte contrare celor dorite.
În ceea ce priveşte fiscalitatea, modelele economice elaborate au evidenţiat faptul
că datorită caracteristicii impozitelor şi taxelor de a distorsiona activitatea economică a
agenţilor privaţi, o creştere a nivelului acestora frânează creşterea economică, în timp ce
o reducere a nivelului acestora este de natură a impulsiona creşterea economică.6
În cadrul Comunităţii Europene, politica fiscală a fost considerată întotdeauna ca
fiind un simbol al suveranităţii naţionale, deoarece cu ajutorul fiscalităţii, guvernele îşi
pot procura venituri şi astfel, îşi realizează politicile proprii. Ca parte a politicii generale a
statelor, fiscalitatea asigură cheltuirea şi redistribuirea veniturilor publice.
Politica fiscală naţională nu mai poate fi privita în mod izolat, ci ca fiind parte a
unui context mai amplu, determinat de obiectivele de integrare europeană, iar statele
membre trebuie să îşi crească eforturile în a-şi adapta propriile sisteme fiscale la nevoile
actualelor schimbări economice, politice şi sociale care caracterizează zona Uniunii
Europene. Prin urmare importanţa politicii fiscale a Uniunii Europene reiese din

6
http://www.ectap.ro/articol

6
capacitatea acesteia, nu numai de a nu perturba piaţa unică europeană, ci de a contribui la
buna funcţionare a acesteia. Politica fiscală a Uniunii Europene, ca parte integrantă a
politicii generale a Comunităţii Europene, trebuie să asigure îndeplinirea scopurilor
prevăzute în cadrul articolului 2 al tratatului CE: realizarea, în întreaga Comunitate, a
unei dezvoltări armonioase, echilibrate şi durabile a activităţilor economice, a unui nivel
înalt al ocupării forţei de muncă şi al protecţiei sociale, promovarea unei creşteri durabile
şi neinflaţioniste, a unui grad înalt de convergenţă a performanţelor economice,
asigurarea unui nivel al protecţiei şi al îmbunătăţirii calităţii mediului, creşterea nivelului
de trai şi a calităţii vieţii, coeziunea economică şi sociabilă şi solidaritatea între statele
membre.
În Uniunea Europeană, responsabilitatea pentru politica fiscală aparţine aşadar
statelor membre care o pot delega de la nivel central către nivelul regional sau local, în
funcţie de structura constituţională sau administrativă a guvernului. Uniunea Europeană
joacă doar un rol subsidiar în ceea ce priveşte impozitele, taxele şi contribuţiile pentru
asigurările sociale. Scopul este, nu de a standardiza sistemele fiscale naţionale, ci de a
asigura compatibilitatea impozitelor conform Tratatului Uniunii Europene.7
Principalele obiective ale politicii fiscale constau în dezvoltarea economică şi
consolidarea clasei de mijloc. Viziunea fiscală trebuie să fie calitativă şi activă, prin
stimularea iniţiativei şi prin respectul faţă de asumarea riscului. Opinia potrivit căreia
principalul obiectiv al politicii fiscale este maximizarea veniturilor la bugetul statului este
dăunătoare. O astfel de optică a stat la baza recentei intenţii a Guvernului de a include în
declaraţia anuală pe venit a sumelor provenite din dobânzi şi dividende. Numai reacţia
vehementă a mediului de afaceri a dus la amânarea unei astfel de decizii. Politica fiscală
trebuie să funcţioneze în serviciul producătorilor de impozite şi nu în serviciul
culegătorilor de impozite.
În mod obişnuit, fiscalitatea este o formă de integrare a contribuabilului într-un
circuit economic în care el, pe de o parte, contribuie la alimentarea sistemului, iar pe de
altă parte, este beneficiar al politicilor publice. Deşi poate părea pretenţios, fiscalitatea,
chiar dacă emană din partea statului, trebuie, pentru a-şi atinge obiectivul economic, să
capete forma unui parteneriat. Aparent fiscalitatea naşte obligaţii exclusive sau
7
Lucrările sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice, Finanţele şi integrarea în Uniunea Europeană,
Ed. Ase, Bucureşti, 2005, pag. 307-308 .

7
precumpănitoare din partea contribuabilului, dar creeazã, în fapt, obligaţii importante
pentru stat, ca administrator al impozitelor. Eficienţa fiscalităţii nu se observă, în ultimă
instanţă, în modul în care sunt colectate impozitele, ci în modul în care acestea se
reîntorc, sub forma calităţii serviciilor publice. În România, fiscalitatea a fost interpretată
de contribuabili drept o agresiune, devenind un factor de încordare în raporturile
economice. Ei nu au simţit, fie că a fost vorba de firme, fie că a fost vorba de
contribuabili individuali, o relaţie partenerială. Întâi de toate, statul nu a transformat o
bună parte din impozite în servicii publice, ci a dezvoltat o birocraţie care a ajuns să o
depăşească pe cea din perioada comunistă. Administraţia publică nu este prin ea însăşi un
serviciu public. Ea este furnizoare de servicii numai în măsura în care se dovedeşte
eficientă. Această eficienţă a administraţiei conţine şi elemente cuantificabile, dar şi o
seamă de elemente necuantificabile, non-tangibile. De pildă, credibilitatea instituţiilor
statului, gradul de încredere pe care îl au cetăţenii în acestea sunt bunuri care înlesnesc
funcţionarea societăţii. Administraţia publică este, în prezent, într-o anumită măsură o
instituţie “în sine”, folosită pentru a asigura funcţionarilor publici diverse forme de rentă,
şi mai puţin o instituţie furnizoare de servicii publice. Un post în structurile
descentralizate ale ministerelor se “plăteşte”, adesea, cu salariul pe câţiva ani, ceea ce
arată limpede că veniturile din salarii ale funcţionarilor publici contează prea puţin în
raport cu celelalte venituri pe care ei si le pot obtine din alocarea discreţionară a
resurselor si oportunităţilor. Din raport partenerial, impozitul se transformă într-un fel de
tribut pe care societatea îl plăteşte către metropolă.
Dacă socotim – lucru, de altfel imposibil de realizat – toate rentele pe care
contribuabilii le plătesc, sub diverse forme de mituire, funcţionarilor publici, adăugănd,
aşadar, această fiscalitate sui-generis, vom vedea că rata fiscalităţii este de fapt mult mai
mare.
Pentru a fi o relaţie partenerială, selectivă si stimulatorie, fiscalitatea trebuie să
genereze obligaţii şi drepturi de ambele părti. Statul, cel mai adesea nu şi le respectă pe
ale sale. De la nereturnarea taxei pe valoarea adăugată, cuvenită prin lege şi plata la timp
a sumelor pentru medicamentele compensate, şi până la onorarea cu întârziere a
obligaţiilor contractuale prin bugetul de stat sau prin companiile care îi aparţin, statul este

8
cel mai rău platnic al economiei româneşti. În loc să fie un garant al bunei funcţionări a
pieţelor, statul devine cel mai mare infractor al mediului economic.
În aceste condiţii, fiscalitatea este privită nu ca o formă de integrare a
contribuabilului într-un mecanism contractual deschis, ci ca o formă de agresare şi de
izolare a acestuia. Forţat de proliferarea administratiei publice şi de propria neîndemânare
în gestionarea banilor publici, guvernul are tendinţa creşterii impozitelor sau a
introducerii unor impozite noi. Potrivit unor evaluări efectuate de asociaţiile patronale, în
România se plătesc peste 200 de impozite către administraţia centrală şi locală, ceea ce
face ca economia românească să înregistreze tristul record european al celui mai mare
număr de impozite. Cotele de impozitare, mai ales în ce priveşte impozitarea forţei de
muncă, sunt aplicate unor niveluri mult mai reduse în comparaţie cu alte ţări, ceea ce
sporeşte dificultăţile contribuabilului. Aceasta face ca un număr important de firme să fie
împinse în afara pieţei. Statul abate comportamentul acestora către o tendintă periculoasă.
Comportamentul raţional, optimal, nu le îndeamnă să-şi achite obligaţiile fiscale,
ci condiţia supravieţuirii lor stă tocmai în neonorarea obligaţiilor de plată la buget.
Această atitudine merge până într-acolo încât adesea firmele ajung să obtină profituri nu
din îmbunătăţirea producţiei prin investiţii suplimentare, ci prin neplata unor obligaţii
cum ar fi taxa pe valoarea adãugată sau impozitul pe profit. Această interpretare a
fiscalităţii, ca pe un obstacol în calea supravieţuirii sau dezvoltării mediului economic
este extrem de dăunătoare şi arată cât de departe suntem de o economie deschisă, de
piaţă.
Evaluările arată că fiscalitatea este principala cauză a proliferării economiei
subterane. O comparaţie între nivelele de impozitare a forţei de muncă în diverse ţări
europene oferă câteva concluzii tulburătoare. Faţă de majoritatea ţărilor membre ale
Uniunii Europene, fiscalitatea pe forţa de muncă este de douã ori mai apăsătoare. Potrivit
estimărilor, 70% din cheltuielile salariale ale unei societăţi comerciale româneşti se duc
la bugetul de stat şi la fondurile speciale. De pildă, pentru un salariu net de 300 lei,
întreprinzătorul plăteşte încă 300 de lei la stat. Pentru un salariu de 900 de lei, statul
primeşte, în plus, 1250 de lei. Iar pentru un salariu net de 1900 lei (echivalentul a 600
USD), angajatorul plăteşte în total 5080 de lei, adică circa 1700 USD! Aceasta face ca
modalităţile de evitare a plăţii impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului de stat să fie

9
dintre cele mai diverse, de la neraportarea valorii adăugate realizate până la utilizarea
muncii la negru. Potrivit estimărilor, economia subterană, având ca principală motivaţie
economică evitarea taxelor prea costisitoare, urcă la circa 30% din PIB, ajungând aşadar
la jumătate din PIB prezentat în statisticile oficiale. Dacă adăugãm la aceasta economia
ocultă, care derulează tranzacţii ilegale şi pe cea informală, desfăşurată fără a avea forme
legale de înscriere, rezultă că activităţile economice care nu sunt incluse în circuitul
bugetar ar putea ajunge să dubleze valoarea adăugată inclusă în statistici.
Politica fiscală trebuie să se bazeze pe un parteneriat între stat şi contribuabil.
Comportamentul fiscal al statului nu mai trebuie să fie abuziv. Raţionalitatea gradului de
fiscalitate va permite o mai bună receptivitate a contribuabilului faţă de sarcina fiscală.
Impozitarea corectă şi stimulativă a veniturilor globale constituie un mijloc important
pentru consolidarea acestui parteneriat.8

3. ACCIZELE

La baza instituirii impozitelor stă necesitatea statului de a-şi procura resurse

pentru acoperirea cheltuielilor pe care trebuie să le efectueze în vederea înfăptuirii rolului
sau economico-social. Astfel, “impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei parţi din
veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea

8
www.rostonline.org/rost/mar2003/vosganian.shtml - O politica fiscală activă si selectivă – Varujan
Vosganian( Dr. în Economie)

10
acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se va face în mod obligatoriu , cu titlu
nerambursabil şi fără constraprestaţie directă din partea statului.9

3.1. Cadrul general privind legislaţia comunitară în domeniul accizelor:

Toate ţările membre ale Uniunii Europene îşi stabilesc impozitele indirecte,
respectiv taxa pe valoarea adaugată şi accizele, în funcţie de prevederile unor directive
comunitare, directive ce conţin atât principii generale de stabilire a acestor impozite, cât
şi nivele minime impuse.
În ce priveşte accizele, acestea sunt reglementate prin Directiva Uniunii Europene
nr. 92/12 şi prin directive specifice fiecarei grupe de produse. Această directivă cuprinde
dispoziţii speciale privind structura produselor supuse în mod obligatoriu accizelor în
toate ţările comunitare, precum şi nivelul minim impus.
Produsele supuse în mod obligatoriu accizelor, potrivit acestei directive sunt:
• Alcoolul şi băuturile alcoolice;
• Produsele din tutun;
• Uleiurile minerale.
Directiva prevede însă şi dreptul statelor membre de a impune prin accize şi alte
produse, altele decât cele de mai sus.
Consiliul European, întrunit la Copenhaga în 1993, a stabilit că: “Ţările asociate
din Europa Centrală şi de Est, care doresc, pot deveni membre ale Uniunii Europene.
Aderarea va avea loc de îndata ce acestea vor fi capabile să-şi asume obligaţiile ce le
revin prin satisfacerea condiţiilor economice şi politice pe care le implică aderarea.”
Una din aceste condiţii este armonizarea legislaţiei fiscale a fiecărei ţări asociate la
legislaţia comunitară în domeniu.10

3.2. Definitia accizelor:

9
L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a III-a,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, pag. 1
10
L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a II-a,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2005, pag. 51

11
 Accizele cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, reprezintă
un impozit indirect, care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară sau
din import, fiind reglementate de titlul VII al Legii 571/2003 privind Codul Fiscal.
În grupa impozitelor indirecte, accizele se situează pe locul al doilea, dupa taxa pe
valoare adaugată, ponderea accizelor în totalul impozitelor indirecte, prevăzute în bugetul
de stat, fiind însemnata.
Teoria economică recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere
inelastică. În aceste condiţii, creşterea preţurilor bunurilor impozitate prin accize nu
determină reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile
bugetare provenite din accize sunt relativ stabilite.

3.3. Produse supuse accizarii:

Câmpul de aplicare al acestor taxe speciale de consumaţie este deosebit de vast,
diferă de la o ţară la alta şi cuprinde în principal: alcool şi băuturi alcoolice, vinuri,
produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, băuturi răcoritoare, autoturisme,
blănuri , bijuterii , cosmetice, etc.11
Produsele pentru care se datorează accize sunt provenite din producţia internă sau
din import (prin produse din import supuse accizelor se inţelege orice intrare de produse
accizabile în România, cu excepţia: plasării produselor accizabile importate sub un regim
vamal suspensiv în România; distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a
produselor accizabile; plasării produselor accizabile în zonele libere, în condiţiile
prevăzute de legislaţia vamală în vigoare ), şi anume:
1. alcool (prezentate în tabelul 2.1 din anexa 1). Din această categorie fac parte:
• berea. Prin bere se înţelege orice produs încadrat la codul NC12 2203 00 sau orice
produs, care conţine amestec de bere şi băuturi nealcoolice, încadrat la NC 2206 00,
având şi într-un caz şi în altul o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
Pentru berea produsă de micii întreprinzători independenţi, care deţin instalaţii de

11
L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a II-a,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2005, pag. 51
12
Codul NC reprezintă, conform art. 163 lit. h) din Legea privind Codul Fiscal , nr. 571/22.12.2003 ,
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 927/23.12.2003, valabil de la 1.01.2004, poziţia
sau subpoziţia tarifară din Nomenclatura Combinată din tariful vamal de import al României valabil în anul
2004 .

12
fabricaţie cu o capacitate nominală anuală, care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize
specifice ( acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi cu o capacitate nominală anuală, care nu depăşeşte 200.000 hl. De
asemenea, beneficiază de regim redus accizelor toţi agenţii economici, mici
întreprinzători, care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii: sunt agenţi economici
producători de bere, care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă
de orice alt agent economic producător de bere, utilizează instalaţii fizice distincte de cele
ale altor fabrici de bere, folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui agent
economic producător de bere şi nu funcţioneaza sub licenţă de produs a altui agent
economic producător de bere);
• vinuri ( este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica şi
consumat de catre aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut).
Prin vinuri se înţelege:
a) vinuri liniştite. Prin vinuri liniştite se înţeleg toate produsele încadrate la
codurile NC 2204 şi 2205, care au: o concentraţie alcoolică între 1,2% şi 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare; o concentraţie alcoolică între 15% şi 18% în volum, care au fost
obţinute fără nici o îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare;
b) vinuri spumoase. Prin vinuri spumoase se înţeleg toate produsele încadrate la
codurile NC 2204 10, 2204 21, 2204 29 10 şi 2205, şi care: sunt prezentate în
sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt
sub presiune datorită dioxidului de carbon în soluţia egală sau mai mare de 3
bari; au o concentraţie între 1,2% şi 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
• băuturi fermentate. Prin alte băuturi fermentate se înţeleg:
a) alte băuturi fermentate “liniştite”, care se încadrează la codurile NC
2204, 2205 si 2206 00, şi care au : o concentraţie alcoolică între 1,2% şi
10% în volum; o concentraţie alcoolică între 10% şi 15% în volum şi la
care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

13
 b) Alte băuturi fermentate “spumoase", care se încadreaza la codurile NC
2206 00 31, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care sunt
prezentate în sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul
legăturilor sau care sunt sub presiune datorită dioxidului de carbon în
soluţie sau mai mare de 3 bari şi care : au o concentraţie alcoolică între
1,2% şi 13% în volum; au o concentraţie alcoolică între 13% şi 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
• produse intermediare. În categoria produselor intermediare se includ toate
produsele cu o concentraţie alcoolică între 1,2% şi 22% în volum, încadrate la
codurile NC 2204, 2205 şi 2206, care nu sunt cuprinse în categoria bere sau
băuturi fermentate ( se consideră băutură intermediară orice băutură fermentată
liniştită, care are o concentraţie alcoolică care depăşeşte 5,5% în volum şi care nu
rezultă în întregime din fermentare şi orice băutură fermentată spumoasă, care are
o concentraţie alcoolică mai mare de 8,5% în volum şi care nu rezulta în întregime
din fermentare);
• alcool etilic. Prin alcool etilic se înţelege :
a) toate produsele a căror concentraţie alcoolică depăşeşte 1,2% în volum şi
care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar şi atunci când aceste produse fac
parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele a caror concentraţie alcoolică depăşeşte 22% în volum şi care
sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2005 şi 2206 00;
c) ţuica şi rachiuri de fructe;
d) orice alt produs în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase portabile.
2. produsele din tutun ( prezentate în tabelul 2.2 din anexa 1). Prin produse din tutun
se înţeleg:
• ţigarete. Prin ţigarete se înţelege:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări
de foi;
b) rulourile de tutun, care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete prin
simpla mânuire neindustrială;

14
c) rulourile de tutun, care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete prin simpla mânuire
neindustrială;
• ţigări şi ţigări de foi. Prin ţigări sau ţigări de foi se înţelege orice fel de ţigări, care
se pot fuma ca atare:
a) rulourile de tutun, care conţin tutun natural;
b) rulourile de tutun, care au un înveliş exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior
având culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv, dacă este
cazul, filtrul, dar exclusiv vârful ţigărilor, dacă este cazul şi un liant , (cu condiţia ca : -
învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit; - masa unitară a rolei de tutun, excluzând
filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 g; - învelişul este fixat în formă de spirală, cu un
unghi ascuţit minim de 30 grade faţă de axa longitudinală a ţigării.)
d) rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior
având culoarea normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet
produsul, inclusiv, dacă este cazul, filtrul, dar exclusiv vârful ţigărilor, dacă este cazul
( cu condiţia ca : - masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau
mai mare cu 2,3 grame; - circumferinţa ruloului de tutun de minim o treime din lungimea
ţigării să nu fie sub 34mm. )
• tutun de fumat. Prin tutun de fumat se înţelege orice tutun tăiat sau fărâmiţat într-
un alt mod, răsucit sau preset în bucăţi şi care poate fi fumat fără prelucrare
industrială, precum şi deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul.
Tutunul de fumat poate fi:
 tutun de fumat fin tăiat destinat rularii in tigarete. Este considerat tutun de
fumat fin tăiat:
a) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;
b) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este
vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor;
 alte tutunuri de fumat. Se consideră alt tutun de fumat, orice tutun care nu este
tutun de fumat tăiat fin.

15
3. uleiuri minerale ( prezentate în tabelul 2.3. din anexa 1). Acestea cuprind benzine,
motorine şi gaz .
4. alte produse prevăzute în anexa 1, tabelele 2.4. si 2.5.
Obligaţiile plătitorilor de accize:
Plătitorii de accize au urmatoarele obligaţii:
• Să plăteasca accizele până la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care
acciza devine exigibilă. Pentru importatorii de produse accizabile, care nu sunt
plasate într-un regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este data înregistrării
declaraţiei vamale de import;
• Să depună lunar , până la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare , la autoritatea fiscala
competentă o declaraţie de accize , pentru fiecare lună în care autorizaţia de
antrepozit fiscal este valabilă, indiferent dacă pentru luna respectivă se datorează sau
nu accize;
• Să utilizeze corect documentele fiscale speciale : factura fiscală specială, avizul de
însoţire sau documentul administrativ de însoţire, după caz;
• Să ţină evidenţe şi registre contabile precise , care să conţină suficiente informaţii
pentru a face posibilă verificarea financiar-fiscală de către autorităţile competente;
• Producătorii şi importatorii de ţigarete au obligaţia de a calcula accizele la un nivel al
preţului, care să nu depăşească preţul maxim de vânzare declarat;
• Să îşi asume răspunderea pentru calcularea corectă şi plata accizelor , precum şi
pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă.

3.4. Marcarea produselor accizabile:

Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera marcajele.
Eliberarea marcajelor se face către persoanele, care importă produsele accizabile
sau către antrepozitarii autorizaţi, care produc sau îmbuteliază produsele accizabile.
Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete. Marcajele
se aplică pe ambalajul individual al produsului, respectiv pe pachet, cutie sau sticlă, astfel
încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. Obligaţia de a aplica marcajele la
loc vizibil, îi revine antrepozitarului autorizat sau importatorului, acesta transmiţând

16
producătorului extern marcajele în vederea aplicării efective a acestora pe produsele
accizabile contractate.
Marcajele se aplică pe urmatoarele produse accizabile: produse intermediare,
alcool etilic şi produse din tutun.

3.5. Scutiri de la plata accizelor:

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt destinate
pentru :
• livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
• organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autoritaţile publice române
în limitele şi condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele
acestor organizaţii sau prin acorduri încheiate la nivelul statului sau al guvernului;
• forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord ( cu
excepţia forţelor armate ale României);
• rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
De asemenea, accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în
bagajul călătorilor şi a altor pesoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate (în
limitele şi în cerinţele prevăzute în legislaţia vamală în vigoare) .
3.5.1. Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice:
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci
când sunt:
• deturnate conform precripţiilor legale şi utilizate pentru producerea de produse care
sunt destinate consumului uman;
• utilizate pentru producerea oţetului;
• utilizate pentru producerea de medicamente;
• utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau băuturi
nealcoolice, care au o concentraţie, care nu depăşeşte 1,2% în volum;
• utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;
• utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de
alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu

17
 depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs, care intră în compoziţia
ciocolatei şi 5 litri de alcool pur pe 100 kg de produs, care intră în compoziţia altor
produse;
• eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesară sau în scopuri ştiinţifice;
• utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;
• utilizate pentru producerea unui element, care nu este supus accizei;
• utilizate în industria cosmetică.
3.5.2. Scutiri pentru uleiuri minerale:
Sunt scutite de la plata accizelor:
• uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
• uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, altele
decît în aviaţia turistică în scop privat (prin aviaţia turistică în scop privat se înţelege
utilizarea unei aeronave de către proprietarul sau de către persoana fizică sau juridică
care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele
comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri sau
prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice.);
• uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia
maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare , altele decât
navigaţiile de agrement în scop privat ( prin navigaţie de agrement în scop privat se
înţelege utilizarea oricărei ambarcaţiuni, de către proprietarul sau de către persoana
fizică sau juridică, care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri
decât cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri
sau prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice);
• uleiurile minerale utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele
electrocalogene;
• uleiurile minerale utilizate în scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;
• uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de
reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
• uleiurile minerale, care intră în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu
motor, destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul;

18
• orice ulei mineral, care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind
acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
• orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţii economici, producători sau
importatori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor,
azilelor de batrâni şi orfelinatelor;
• orice ulei mineral utilizat de către persoanele fizice drept combustibil pentru
încălzirea locuinţelor ;
• orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţii economici, producători sau
importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea apei
calde;
• orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţii economici, producători sau
importatori, utilizat în scop industrial;
• uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (bio-diesel).

Studiu de caz

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare ce a

început în anul 1951, între şase ţări europene- Belgia, Germania, Franţa, Italia,
Luxembrug şi Olanda.

19
 Dupã cincizeci de ani şi sase valuri de aderare, Uniunea Europeanã are astãzi 27
de state membre şi peste 400 milioane de locuitori. Extinderea Uniunii Europene este un
proces continuu. Principalele momente ale extinderii sunt următoarele: in 1951 .
Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg pun bazele Uniunii Europene , in
1973 aderă Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, in 1981 aderă Grecia, in 1986 aderă
Spania şi Portugalia, in 1995 aderã Austria, Suedia şi Finlanda, in 2004 aderã Polonia,
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia, Cipru şi Malta (de vazut
anexa 3), iar la 1 ianuarie 2007 se alatura si Romania si Bulgaria.
In domeniul accizelor exista diferentieri semnificative la nivelul statelor membre,
ceea ce determina obstacole serioase in practicarea comertului peste granite, afectand
puternic buna functionare a pietei unice a Uniunii Europene. Armonizarea accizelor s-a
confruntat insa de –a lungul timpului cu numeroase dificultati.
Conform conditiilor stipulate in art. 99 al Tratatului de la Roma, modificat prin
tratatul de la Maastricht, Comisia, mandatata sa examineze caile de armonizare in materie
de impozite si taxe, a transmis Consiliului, la 7 martie 1972, cinci propuneri ce vizeaza
alinierea impozitelor la o constanta medie comunitara. S-a observat inca ca aceasta
armonizare se desfasoara foarte lent, deoarece legiuitorii sunt tentati sa-si mareasca
impozitele pentru a proteja anumite produse proprii (cazul Marii Britanii, care
impoziteaza vinul de 5 ori mai mult ca berea, sau cazul frantei, pentru coniac).
Un sistem comun de accize a fost introdus la 1 ianuarie 1993 cand s-a infiintat
piata unica. Statele membre pot sa continue sa perceapa nearmonizat alte impozite,
precum : impozitele pe mediu, taxele pe drumuri, impozitele de inregistrare a masinilor,
deoarece acestea , s-a apreciat de catre Comisie ca nu constituie impozite returnabile sau
o bariera pentru piata.
In continuare vom studia nivelul accizelor din cateva state membre, cat si din
Romania, pentru a putea face o comparatie.
Vehicule:
In Suedia a fost introdusa in 2006 o acciza asupra autoturismelor pentru a proteja
mediul. In timp ce in majoritatea statelor accizele anuale asupra vehiculelor se bazeaza pe
greutate sau capacitatea motorului, in noul sistem din Suedia acestea sunt conectate direct
la perfomanta protejarii mediului a vehiculelor. Emisia de dioxid de carbon (CO2) pe

20
kilometru este parametrul decisiv. Ratele sunt intr-o mare masura dependente de tipul
carburantilor, cu rate mai mici pentru masini care folosesc carburanti alternative ca cei
bio.
Sistemul de accize asupra masinilor pentru a proteja mediul introdus in 2006
functioneaza in felul urmator: acciza este consituita la o suma de baza de 360 Koroane
Suedeze (SEK) plus componenta de dioxid de carbon la 15 SEK pe gramul de CO2 pentru
ce depaseste 100 grame pe km. Aproximand ca 10 SEK sunt aproape 1,1 EUR acciza ar
veni 39.6 EUR plus 1.65 EUR pe gramul de CO2.
Aceats suma este stabilita pentru vehicule de pasageri pe benzina. Pentru cele care
folosesc carburanti alternativi, componenta aditionala este de 10 SEK (1.1 EUR) pe
gramul de CO2 pe km. Pentru vehiculele pe motorina, nivelul accizei ar trebui sa fie
multiplicat cu 3,5 . Aceasta pentru a compensa pentru taxele mai mici asupra motorinei si
cerintele tot mai mici privind emisia de particule, spre exempru NOx13, etc.
Suma rezultata este de exemplu de 1830 SEK (201.3 EUR) pentru un vehicul pe
benzina cu emisia medie suedeza de 198 g/km, in timp ce este de 660 SEK (72.6 EUR)
pentru un vehicul cu emisii relative mici de 120 g/km. Comparat cu preturile noilor
masini de pasageri, care deseori costa intre 100.000 SEK (11.000 EUR) – 200.000 SEK
(22.000 EUR) sau mai mult, nivelul accizelor este vizibil ca nu etse exagerat de mare.
In ceea ce priveste Polonia, autoritatile poloneze au incalcat legislatia europeana
provind accizele la autovehicule, prin impunerea unor niveluri mai ridicate ale accizelor
pentru automobilele second-hand importate din Uniunea Europeana comparativ cu
vehiculele rulate in Polonia. Introducerea taxei a avut ca scop partial, limitarea
importurilor de automobile uzate provenite din Uniunea Europeana, la preturi mai mici,
care ar fi afectat vanzarile locale de vehicule noi. Impunearea unor accize mai mari
pentru automobilele importate, cu o vechime mai mare de doi ani, decat in cazul
vehiculelor inregistrate in Polonia, este ilegala, potrivit deciziei Curtii Europene de
Justitie.
Nivelul accizei ajungea pana la 65% din valoarea autovehiculului, in cazul
vehiculelor mai vechi de sapte ani.

13
Oxizi de azot (NOx). Acestia rezulta datorita caldurii create din combustili fosili, aceasta cauzand
combinarea oxigenului si azotului din aer. Oxizii de azot prezinta pericole multiple. Ei cauzeaza leziuni
pulmonare.

21
 Polonia a modificat aceste reglementari in 2006, iar nivelul accizelor nu mai
depindea de vechimea sau de provenienta autovehiculelor.14
In Marea Britanie taxa auto s-a marit cu pana la 254 GBP (355 EUR), dupa ce
guvernul de la Londra a decis sa includa pe ascuns in categoria autovehiculelor taxabile
pe cele mai vechi de sapte ani. Totusi cresterea taxei se va face in doi pasi. Astfel că
foarte mulţi proprietari de maşini care plătesc în prezent 200 de lire (280 de euro) vor fi
taxaţi în 2009 cu 300 de lire (420 de euro), iar în 2010 cu 455 de lire (637 de euro).
Aceatsa taxa auto a fost anuntata in aprilie 2008 de guvernul britanic.
Spre deosebire de taxa din Romania, autoritatile britanice au decis ca aceasta sa
fie incasata anual.
Taxa de poluare care va fi aplicată de guvernul de la Bucureşti de la 1 iulie va fi
plătită o singură dată, la înmatricularea maşinilor. Valoarea acesteia o depăşeşte însă pe
cea practicată în Marea Britanie. 15
Taxa de poluare auto va fi stabilită în funcţie de datele tehnice ale fiecărei maşini
în parte, pe baza emisiilor de dioxid de carbon şi de noxe, şi va scădea odată cu valoarea
autovehiculului.
Taxa pentru maşinile cu motorizări tip Euro 4 sau Euro 3 va fi calculată în funcţie
de mai multe criterii, precum emisiile de dioxid de carbon. În cazul acestor maşini, taxa
va fi calculată pe baza emisiei de CO2, exprimată în grame/km înscrisă de constructor în
documentele de identificare cu ocazia omologării, de taxa specifică exprimată în euro/1
gram CO2, de capacitatea cilindrică, de taxa specifică pe cilindree, la care se aplică o cotă
de reducere în funcţie de vechime, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă discutat,
luni, de Guvern. Pentru maşini cu motoare Euro 5, hibride şi electrice nu se plăteşte taxă
auto.
În cazul autovehiculelor cu motoare diesel echipate cu filtru de particule,
cuantumul taxei se reduce cu 25%.
Ministrul Mediului, Attila Korodi a precizat că taxa nu va depăşi valoarea
reziduală a maşinilor de aceeaşi marcă şi vechime înmatriculate deja în ţară şi că
veniturile colectate din taxa de poluare auto vor fi vărsate la bugetului Fondului pentru

14
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-01-19/polonia-a-dat-o-in-bara-cu-acciza-la-masini-
uzate.html
15
http://www.ecomagazin.ro/tag/taxa-auto/

22
Mediu şi gestionate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, urmând să fie folosite
pentru proiecte de protecţie a mediului, precum înnoirea parcului auto şi realizarea
pistelor pentru biciclişti.
Maşinile, cu cât au o tehnologie mai veche şi în acest fel emit mai multe noxe, au
o taxare mai mare, deci cu cât poluează mai mult ca tehnologie, au o taxare mai mare.
Taxa de poluare auto va reprezenta 2-3% din valoarea maşinii.16

Bauturi fermentate:
In Anexa 4, tabelul 1 se poate vedea nivelul minim impus de Uniunea Europeana
la bauturile alcoolice . Totusi, directivele existente in legatura cu nivelul accizelor nu au
reusit sa-l uniformizeze in Europa.
Se poate vedea in Graficul 1 diferenta intre nivelurile accizei la bere in diferite
tari din Uniunea Europeana, care difera de la aproape 100 EUR pe hl 17 in Irlanda,
finlanda si Marea Britanie la mai putin de 10 EUR in Luxembourg, Cehia, Germania,
Bulgaria, Latvia si Romania . Rata accizei in tara cu nivelul cel mai ridicat este mai mare
de 11 ori decat cea din tara cu cel mai scazut nivel. Nivelul accizelor pe bere in Norvegia
este si mai ridicat , de peste 200 EUR pe hl.
Irlanda, Finlanda si Marea Britanie au de asemenea un nivel ridicat a accizei pe
vin, de peste 200 EUR pe hl, in timp ce in Franta si Ungaria nivelul este cu putin peste 3
EUR pe hl. In alte 12 state membre nivelul accizei pe vin este 0, incluzand Italia, Spania,
Austria, Portugalia, Grecia si un nr de noi state membre, cum ar fi si cazul Bulgariei si
Romaniei. (se poate vedea in Graficul 2).
Irlanda, Suedia, Marea Britanie si Finlanda au si la alte bauturi fermentate nivelul
accizei ridicat, cum ar fi de exemplu la cidru, desi alte 14 state membre au nivelul egal cu
0.
In timp ce unele tari, care au accize foarte ridicate, cum ar fi Finlanda si
Danemarca, si-au redus accizele pentru bauturile fermentate in ultimii ani, dar asta nu a
contribuit la armonizarea nivelulrilor din intreaga Europa, ci au ramas la fel de
diferentiate. Acest lucru este mai evident in cazul accizei pe vin, unde unele tari si-au

16
http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-stabilita-conform-datelor-tehnice-ale-masinii-si-scade-cu-
valoarea-acesteia.html?1686;2505177
17
La 5% alcool in volum

23
mentinut acciza egala cu 0, in timp ce altele, ca Irlanda si Marea Britanie, au marit
semnificativ acciza. Spre exemplu, Marea Britanie spre deosebire de Belgia si-a marit in
1993 acciza pe bere cu 280%, ajungand la o diferenta astazi de 355%.
In concluzie Europa a avut un progres nesemnificativ in armonizarea accizelor,
ceea ce face ca si pretul produselor accizabile sa fie diferentiate. De exemplu, preturile
pentru bere la comercianti variaza intre 3 EUR pe litru in Irlanda si Finlanda la mai putin
de 1 EUR in Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria si Romania.
In timp ce politica accizelor este dreptul guvernelor nationale, abordarile diferite
luate de guverne su condus la probleme serioase in ceea ce priveste functionarea pietei
interne in Uniunea Europeana. Diferente mari dintre accize/ pretul cu amanuntul pentru
bauturile fermentate din statele europene – in contextul Pietei Unice Europene – au
incurajat cresterea rapida a cumparaturilor peste granita si contrabanda intre statele
Uniunii Europene. Un astfel de exemplu ar fi in Suedia, unde 164 milioane litrii de bere
au fost importati de cumparatorii “peste granita” si de contrabandisti in 2007, in pricipal
din Danemarca si Germania. Acest numar este aproape echivalent cu vanzarile de bere
ale monopolului statului, Systembolaget si anume 173 milioane litrii, costul estimat al
Guvernului Suedez fiind de 190milioane EUR provocat de pierderea accizelor si TVA-
ului. Cumpararea peste granita a berii a crescut cu 40% din 2002 ca urmare a restrictiilor
speciale asupra cumpararii peste granita. Si contrabanda in Suedia se estimeaza ca s-ar fi
dublat in ultimii doi ani.
Un alt exemplu ar fi in Danemarca, unde Ministrul Taxelor a estimar ca 95
milioane litrii de bere au fost importate de cumparatorii “peste granita” din Germania in
2007. Oricum aceasta este o subestimare, deoarece un studiu facut de o instituite de
cercetare si marketing , Gfk Group, in Danemarca , releva faptul ca cumpararea peste
granita reprezinta 19,5% din totalul consumului danez de bere, iar contrabanda de bere
reprezinta 10%. Deci peste 29,5% din consumul de bere in Danemarca nu nu plateste
taxele daneze, la un cost pentru guvern de 900 milioane DKK18 (120,67 milioane EUR)
din pierderea accizelor si TVA-ului.
Peste 42 milioane litrii de bere au fost importate in Finlanda de cumparatorii peste
granita, in mai 2007, echivalentul a 10% din consumul total de bere. Cumpararea peste

18
Coroane daneze.

24
granita a berii a crescut semnificativ de cand Estonia a aderat la Uniunea Eropeana,
costand guvernul finlandez 50 milioane EUR din pierderea veniturilor taxabile.
Nu necesita diferente mari in nivelul accizelor pentru a genera un comert
senificativ peste granita a berii. Un alt exemplu, in Austria, unde 30 milioane litrii de bere
au fost importati de cumparatorii peste granita din Germania si Cehia in 2007,
echivalentul a 3,5% din consumul total.
Importurile de bere accizabile in Marea Britanie (excluzand contrabanda la o
scara mare) au esuat inca din 1997, reflectand reduceri in pretul berii in magazinele
britanice, schimbari in curseul de schimb si au crescut costurile calatoriei pe continent. S-
au estimat a fi la aproape 100 milioane litrii de bere in 2007, aproape 2% din consumul
total de bere. Oricum, abilitatea Marii Britanii de a combate cumpararea peste granita si
contrabanda este probabil sa fi fost slabita de faptul ca se aplica sanctiuni
disproportionate persoanelor care importa produse accizabile in insula, nu pentru
consumul propriu, dar pentru a le vinde familiei, vecinilor sau prietenilor fara profit.
In timp ce Norvegia nu este membra a Uniunii Europene si de aceea poate sa
mentina un control fiscal al granitelor, nivelul accizelor foarte ridicate incurajeaza
cumpararea semnifcativa peste granita din Suedia si Danemarca, reprezentand 14% din
consumul norvegian de bere.
In Estonia nivelul accizei la bere este de 4 orimai mare decat cel al Germaniei.
Aceasta se numara printre primele tari din regiunea Marii Baltice cu un consum foarte
mare de bauturii alcoole, cca 86% din populatie consumandu-le.
In Romania, acciza pe bere in 2007 era de 0,748 EUR pe hl pentru berea fabricata
industrial si 0,43 EUR pe hl pentru berea producatorilor independenti. Consumul mediu
de bere in Romania pe cap de locuitor in 2007 a fost de 81 de litri, comparativ cu 160 de
litri - in Cehia, 118 litri - in Germania, si 111 litri - in Austria. Consumul ajunge in
Luxemburg la 106 litri, in Belgia - la 96 de litri, in Spania - la 79 de litri, iar in Olanda -
la 78 litri, potrivit datelor Asociatiei Berarii Romaniei.
Consumul efectiv de bere a ajuns la 100 de litri pe cap de locuitor la sfarsitul
anului trecut dublu fata de 1990, cand consumul annual de bere era de 50 de litrii, ceea ce
a facut ca Romania sa intre in topul primelor zece tari din lume cu cel mai mare consum
anual de bere. Romanii au baut anul in 2007 20,6 milioane de hectolitri de bere, in

25
crestere cu peste 16% fata de 2006, pe baza temperaturilor ridicate inregistrate vara
trecuta si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.19 Piata berii ar putea atinge la
finele lui 2008 un volum de peste 22,5 milioane de hectolitri si o valoare de 1,4 miliarde
de euro.La aceasta "va ajuta" si majorarea pretului berii cu 5% pe segmentul de
mainstream si pana la 30% pe segmentul economic, pe fondul cresterii preturilor
hameiului si maltului.

Benzina:
Pretul de vanzare a benzinei la statiile de distributie din tara este apropiat de
nivelurile practicate in statele membre UE, unde puterea de cumparare a populatiei este
net superioara celei a romanilor, in conditiile in care Romania beneficiaza inca de o
derogare a Comunitatii Europene si aplica un nivel redus de accize.
Accizele percepute in Romania sunt deocamdata sub nivelul celor din alte state
UE, datorita unei perioade de tranzitie acordate de catre Comisia Europeana (CE) pentru
atingerea nivelului minim obligatoriu. Chiar si in aceste conditii, pretul de distributie la
benzina si motorina practicat in Romania este apropiat de cel pe care il platesc cetatenii
din Luxemburg, Irlanda, Spania, Suedia si Austria, tari cu o putere de cumparare mult
peste posibilitatile romanilor, rezulta dintr-un document guvernamental, citat de
Mediafax. Documentul, definitivat la inceputul acestei saptamani, prezinta o situatie
comparativa privind structura preturilor practicate la nivel national, la 11 aprilie 2008,
pentru benzina si motorina, comparativ cu cea a preturilor din alte state membre UE,
rezultate din consultarea datelor statistice publicate pe site-ul Uniunii Europene. Datele
releva ca pretul de distributie din Romania, de 3,76 lei/litrul de benzina fara plumb si
4,07 lei/litrul de motorina, este apropiat celui practicat in Bulgaria (3,67 lei si, respectiv,
3,96 lei), Ungaria (4,24 lei si 4,45 lei) si Polonia (4,51 lei si 4,46 lei), dar si de cel din
Luxemburg, tara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de viata din Europa (4,34 lei si
4,05 lei, pret mai mic decat in Romania la motorina), Irlanda (4,28 lei si 4,35 lei), Spania
(4,07 lei si 4,14 lei), Suedia (4,76 lei si 4,91 lei) si Austria (4,45 lei si 4,49 lei). Cursul de
schimb luat in calcul la realizarea documentului este de 3,6 lei/euro. Conform estimarilor
pentru 2008 realizate de Fondul Monetar International privind Produsul Intern Brut pe

19
Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere.

26
cap de locuitor calculat la puterea de cumparare . Romania ocupa penultimul loc printre
statele membre UE, cu 12.285 dolari, devansand doar Bulgaria (cu 12.251 dolari) si fiind
net depasita de Luxemburg (83.456 dolari), Irlanda (44.415 dolari), Spania (30.764
dolari), Suedia (37.761 dolari) si Austria (39.846 dolari). Romania se apropie din punct
de vedere al pretului la benzina si motorina si de alte state puternic dezvoltate economic,
precum Franta (4,97 lei si 4,63 lei) si Italia (4,97 lei si 4,85 lei).20

Produse din tutun :

Maoritatea guvernelor impun accize asupra produselor din tutun in principal
pentru a obtine venituri, desi unele guverne recent au marit nivelul accizei pentru a
descuraja consumul de tutun si pentru a promova sanatatea publica.
In Marea Britanie, din martie 2007, nivelul accizei pentru trabucuri era de 158,24
GBP pe kg, ce ar veni aproximativ 232 EUR, pentru tigari din foi era de 113,74 GBP pe
kg, aproximativ 167 EUR si pentru tutun pentru pipe si de mestecat era de 69,57 GBP pe
kg, aproximativ 102 EUR. Pentru tigarete acciza se calculeaza diferit: 22 % din pretul cu
amanuntul plus 108.65 GBP la 1.000 de tigarete, adica aproximativ 159 EUR.21
In Irlanda, in 2007, cresterea contrabandei cu tigari din Estul europei si din fostele
Republici Sovietice, a costat statul din pierderea de venituri din taxe cca 100 milioane
EUR. Contrabanda cu tigari a crescut cu peste 40% fata de 2006.22
In Germania, interdictiile in ceea ce priveste fumatul si taxele mari au avut efecte
secundare: vanzarile de tigari au scazut semnificativ in 2007. Dupa cresteri repetate ale
taxelor asupa produselor din tutun si interdictia fumatului in cladiri publice, in mijloacele
de transport si in industria hoteliera, numarul tigarilor a scazut cu 127 miliarde de bucati
sau aproximativ 6% din productia totala, potrivit companiei Reemtsma. Au fost vandute
cu 91 miliarde de tigari mai putin, iar numarul produselor speciale din tutun , incluzand
produsele “fati-le singur”, au scazut cu 36 miliarde.23

20
http://74.125.39.104/search?
q=cache:5VCEFosXZj4J:business.rol.ro/content/view/63306/2/+accize+bere+state+ue+2007&hl=ro&ct=cl
nk&cd=29&gl=ro&client=firefox-a

21
Cursul de schimb folosit este din martie 2007, si anume 1 EUR = 0,6829 GBP.
22
http://www.sbpost.ie/post/pages/p/story.aspx-qqqt=IRELAND-qqqm=news-qqqid=27995-qqqx=1.asp
23
http://www.focus.de/finanzen/news/zigaretten_aid_137531.html

27
 In ceea ce priveste Romania, 2008 a adus majorari ale accizelor la tigarete,
electricitate, motorina si pacura, dar si reduceri ale taxelor in cazul bijuteriilor din aur si
platina, al aticolelor de cristal, al cafelei prajite si solubile. Aceasta crestere a accizelor a
urmat calendarul stabilit de Guvern, in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea
Europeana, si transpus in amendamente ale Codului Fiscal si in ordine ale ministrului
Economiei si Finantelor. Statul estima pentru prima jumatate a lui 2008 obtinerea din
accize 13,2 mld lei, cu 6% mai mult decat in 2007.
In perioada 1 ian – 30 iunie 2008, nivelul accizei minime pentru tigarete a fost de
39,50 EUR/1000 de tigarete, nivel stabilit de Ministrul Economiei si Finantelor prin
Ordinul Nr. 2463/2007. Aciza exprimata in euro este cu 4,55% mai mare decat cea din a
doua jumatate a anului trecut.
Conform calendarului de majorare a accizelor, stabilit de Guvern in cadrul
negocierilor de aderare, tigaretele comercializate in Romania trebuie sa ajunga sa fie
accizate la nivelul UE pana in 2010. Astfel, in 2009, accizele vor ajunge la nivelul de
61,2 EUR/1000 de tigarete, iar in 2010 la 74 EUR/1000 de tigarete.
Premierul Tariceanu a explicat aceasca crestere motivand faptul ca in prezent in
Romania un pachet de tigari costa intre 1,3-1,8 EUR, pretul de duty-free din strainatate,
fata de 3-4 EUR cat este in Grecia, Spania si Italia, sau 4-5 EUR in Germania, Franta,
Olanda si Belgia.
In cazul electricitatii, pana la sfarsitul lui 2008, acciza va creste cu peste 30%, de
la 0,26 E/MWh la 0,34 euro/MWh, la motorina – de la 307,59 euro/tona la 325 euro/tona,
iar la pacura – de la 13 euro/tona la 13,70 euro/tona. La cafeaua prajita si la cea solubila,
accizele se vor diminua cu 25% – de la 900 la 675 euro/tona in cazul cafelei prajite si cu
de la 3.600 la 2.700 euro/tona, in cazul celei solubile. In 2011 accizele la cafea vor
disparea complet, deoarece nici in UE acest produs nu este accizat. Tot in 2008, pana la
sfarsitul acestuia, accizele se vor reduce de la 55% la 30% din valoarea articolelor din
cristal si de la 25% la 15% din valoarea bijuteriilor din aur si platina.

28
 Concluzii
“
09.03.2008 - 21:48:09 mircea
de aderat om adera cu sa-u fara voia noastra dar sa sa vedeti ce so-ntmpla .
12.08.2005 - 15:33:15 Mafalda
Cu asa conducatori vom adera la Pastele Cailor. Imbecilii de la putere cred ca
occidentul este bip,ca daca se fac ca se lupta cu coruptia , aia n-or sa-si dea seama de
mimare. Atata timp cat mafioti ca Ovidiu Vantu ,Patriciu si alti mari tepari ai Romaniei
sunt bine mersi, Europa zice "stati pe aproape !!!"

29
 10.08.2005 - 22:21:18 scarleTT
oricum ar fi sincer nu cred ca e ok sa aderam prea devreme la ue pt k vom patii cum a
patit polonia! vom iesi in strada pt k sunt preturile exorbitante si nu n vom mai permite
nimik!sa nu credeti k imediat cum intram vom avea salarii mari si multeee drepturi...cine
sa n dea salarii k doar economia va fi aceeasi ...e nevoie d timp! si da, cred k va mai fi
amanata pt k ar fi prea devreme
20.07.2005 - 20:44:26 alina
sincer..cred ca aderarea Romaniei in UE..nu va fi amanata cu un an..ci cu 5!!Am ajuns
de mai mare rusinea..si asta nu din cauza oamenilor de rand ci a conducatorilor..a celor
care ocupa anumite pozitii importante..tot cei care au fura..in ritmul asta nu vom ajunge
nicaieri..ca sa se redreseze cat de cat situatia in tara ne trebuie un VLAD TEPES..
18.07.2005 - 15:51:18 PUIU
cu aderare la UE nu noi, ci ei castga! o se vedem peste trei ani
16.07.2005 - 04:30:58 Gabriel-Madrid
sincer,,imi este mila de oamenii din romania,,de romanii mei,,dar fratilor,,eu sunt de
acord ca aceasta tara sa sara aceasta groapa adanca,care de fapt ii este frica sa nu
cada in ea,,trebuie sa sarim ,sa scapam de aceasta frika,,trebuie sa intram in grupul
european,,pentru ca singuri,nu suntem in stare,,este logik,,Un kopil nu poate merge
singur fara ajutorul Parintilor....Romania nu poate construi o economie puternica,nu
poate aduce strainatatea din competenta ei proprie,Romania este saraca din pacate,,cu
regret scriu aceste randuri,,politica romaneasca mi se pare ca un''bip USCAT FARA
MIROS''(imi cer scuze)nici macar nu miroase ,,daca ma intelegetzi ce vreau sa spun,,e
mai rau decat rau,,,Romania are nevoie sa fie ajutata,,au trecut atatia ani,,de la
revolutie,,si sa ne uitam in urma,,nimik nu vad,,acesti ani mau silit sa imi parasesc
tara,familia,prietenii,colegii de serviciu,,,si sunt sigur ca ar dori foarte multi romani sa
plece in alta tara EUROPEANA sa isi castige bani,,sa trimita acasa la familie si sa
munceasca ca un sclav,,ca familia lui sa aiba cu ce plati intretinerea,si sa manance
etc.etc.vor mai dura multi ani,,cu suferintza ca noi sa fim cat de cat putin vazuti binisor
ca romania uite se ridica par mai civilizatzi,,acum 5 ani in spania romanii erau tratati ca
niste caini,,fugariti si injuratzi,,acum sau mai schimbat parerile,,romanii siau pus
punctul de vedere prin organizatzii romanesti,prin romani care stiu sa munceasca
responsabili,,si sunt mandru de asta,,si ma pot inumara printre ei,chiar si ultimul sa fiu

30
pe lista,,dar cand este vorba ca cineva sa imi jigneasca tara si neamul,,nu ma las pana
nu il las pe spaniol pana nu isi vede mizeria din ochiul lui,,legi de homosexuali,,droguri
care se vand pe strada,copii care ucid pe strada cu arme, copii infiati de catre
matrimoniul homosexuali,,atat le zic,,-Punetiva intrebarea .cum poate zice un copil
mama unui barbat,,,?cum iipoate zice,Mami vreau sa dorm cu tine in noaptea
asta,,Mami vreau jucaria aceasta,,,,stiti ce imi raspund?????............................doar
tacere aud,,,da ai dreptate,imi zic,,,ei(acesti spanioli)rasisti.Dar revin,avem nevoie de
banii europei,,sa ne ajute ,,,,si insist doar ca Romania ca tara mea sa fie ajutata,,trebuie
sa le cerem ajutorul,,si apoi mai tarziu,,putem merge singurei pe picioarele noastre,,si sa
mai si fugim,,mai bine decat altii,,,doar atat am avut de spus,,,,Doamne ajuta-i pe
Romani,,,,gabigiovanni@yahoo.com
14.07.2005 - 12:08:55 BATJOCURA UE
Nu mai vrem nici o aderare la UE. Am ajuns sclavi in tara noastra si in intreaga Europa.
Romanul munceste pe salariu de mizerie si in tara si in afara, iar "ALESII impreuna cu
ANGAJATORII MUNCESC" (pe sute de milioane lei, mii si zeci de mii de euro).Legile
sunt facute sa-i ocroteasca pe ei! UE nu mai vor contracte de munca colective ?Nu sunt
multumiti cu cat castiga romanul de rand ?...100,200 de euro/luna? Vor batjocura mai
mare?!IOBAGIE?! Unde ne-ati adus cu preturile si la tot ce tine de existenta noastra
DOMNILOR BOIERI MARI?! CLASA EXPLOATATOARE-clasa exploatata
07.07.2005 - 17:55:56 Adrian Copilul Minune
Daca vrei sa fii mai clar: CINE A DECIS ADERAREA ?
06.07.2005 - 20:39:29 adi de la valcea
Aderarea este decisa. Nu va fi nici o amanare. toate discutiile sunt un antrenament
pentru democratie. Botanisti au fost si vor mai fi multa vreme. “
Am prezentat mai sus cateva pareri ale unor romani de rand in ceea ce priveste
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Aparent nu erau foarte increzatori in aderare.
Acum, dupa un an si jumatate de la aderare si-or fi schimbat parerile? Oare Romania s-a
schimbat in bine dupa aderare?
Premierul Calin Popescu-Tariceanu sustinea inaintea aderarii, mai exact in
septembrie 2006 ca “aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu va avea consecinte

31
negative asupra preturilor. Dar am vazut ca in anul 2007 inflatia a fost de 6,57%, pretul
alimentelor crescand cu 26,77%, cel mai mult fata de celelalte produse si servicii.
Aderarea a adus imediat o serie de modificari care ne-au afectat direct viata, atit
in tara, cit si in relatia cu statele Uniunii. Inca din prima zi de la aderare, cum am vazut si
in decursul lucrarii s-au scumpit energia electrica, gazul si benzina cu plumb, precum si
alte produse ulterior, din cauza cresterii nivelului accizelor la aceste produse, ca urmare a
calendarului negociat cu Uniunea Europeana.
In ce priveste agricultura, prin aderare, Romania trebuie sa elimine anumite
obiceiuri, cum ar fi de Craciun sacrificarea porcului. Animalele trebuie crescute, dar si
sacrificate in anumite conditii care sa nu le streseze. In plus, porcii, dar si pasarile
romanesti, nu vor avea sanse de a intra pe piata europeana din cauza incapacitatii
autoritatilor romane de a eradica anumite boli precum pesta porcina sau pseudopesta
aviara. Nici industria de lactate nu va fi chiar pregatita pentru piata comuna, in primul
rind din cauza inexistentei laptelui conform cerintelor europene decit in proportie de15%.
Aderarea va impune agentilor economici conditii greu de respectat, ceea ce va duce la
falimentul multora dintre ei. Doar cei care au investit in retehnologizare vor putea rezista
pe piata.
Pe de alta parte aderarea romaniei la Uniunea Europeana a generat si o serie de
evenimente care usureaza viata Romania. Printre aceste evenimente se numara permisul
liber la munca. De la 1 ianuarie, romanii pot sa lucreze liber in celelalte state membre,
fara a avea nevoie de premise de munca. Chiar daca vor lucra in strainante, romanilor li
se ia in considerare vechimea la calculul pensiilor.
Tot de la 1 ianuarie, asigurarea de sanatate este valabila in toate statele Uniunii
Europene. Romanii beneficiaza de serviciile medicale atunci cand parasesc teritoriul
Romaniei, cu un card pe care il solicita Caselor de Asigurari de Sanatate, card ce costa
aproximativ 2 lei.
Chiar si in ce priveste televiziunea, aderarea a avut un impact prin faptul ca
produsele publicitare este autorizata intr-un numar limitat de programe, si numai conform
unor conditii stricte. Astfel, reclamele nu mai pot fi difuzate in timpul programelor de
stiri, programelor pentru copii, documentarelor si al emisiunilor de consiliere.

32
 O data cu aderarea, romanii pot achizitiona proprietati imobiliare in strainatate
fara restrictii. In plus, toate documnetele Uniunii europene sutn traduse si in limba
romana, limba care a devenit de la 1 ianuarie 2007 una dintre limbile oficiale ale Uniunii
Europene.
Incepand din prima zi a anului 2007, au intrat in vigoare normele europene care
permit bancilor straine sa-si deschida sucursale in Romania, mult mai repede si
simplificat din punct de vedere birocratic. Din 2007, sistemul bancar romanesc a intrat
intr-o competitie internationalizata. Practic, prin intermediul pasaportului bancar
european , orice banca straina poate intra pe piata romaneasca printr-o simpla notificare.
Cateva exemple de banci intrate pe piata romaneaca dupa aderare, sunt Bank of Cyprus,
Millennium Bank. Romanii beneficiaza de noi produse bancare, inxistente pana acum si
de dobanzi mai mici datorita cresterii concurentei pe piata.
Un alt avantaj, este faptul ca romanii pot o data cu aderarea sa calatoreasca doar
pe baza cartii de identitate in toate ratile Uniunii europene, fara a mai avea nevoie de
pasaport.
Diplomele de studii obtinute in Romania sunt recunoscute in toata Uniunea
Europeana.
Romania va primi pana in 2013, aproape 20 miliarde EUR, bani care reprezinta
fonduri structurale si de coeziune.
Un lucru bun pentru agricultura in consituie faptul ca agricultorii romani
beneficiaza si de subventii europene, pe langa cele nationale.
O data cu data aderarii s-au introdus noi operatiuni de TVA. Operatiunile de
export facute de firmele din Romania catre statele membre se numesc livrari
intracomunitare. Din acest moment, scutirile de TVA pentru livrarile intracomunitare
obisnuite se acorda doar daca se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania
in alt stat membru si numai daca beneficiarul scutirii a transmis la Finante un cod valid de
TVA din statul membru de destinatie a marfurilor.
De cealalta parte, ce se numea pina acum import se numeste achizitie
intracomunitara. Aceasta reprezinta achizitia de bunuri expediate sau transportate din alt
stat membru catre cumparatorul din Romania. Locul achizitiei intracomunitare este
intotdeauna in statul membru in care se incheie transportul. Firma interna care va vinde

33
un produs sau un serviciu unui client dintr-un stat membru va mentiona TVA doar pe
factura, in cota de 19%, cumparatorul urmind sa plateasca efectiv TVA la cota prevazuta
in statul respectiv.

Anexa 1
Nivelul accizelor in Romania in 2005

Tabelul 1.1
Denumirea produsului sau a grupei U.M. Acciza (echivalent
de produse euro/u.m.)
1 Bere Hl/1 grad Plato1 0,55
1.1 Bere – produsa de producatorii 0,47
independenti c o capacitate de
productie anuala de pana la
200.000 hl, inclusive

34
2 Vinuri Hl de produs
2.1 Vinuri linistite 0,00
2.2 Vinuri spumoase 42,00
3 Bauturi fermentate, altele decat Hl de produs
berea si vinul
3.1 Linistite 0,00
3.2 Spumoase 42,00
4 Produse intermediare Hl de produs 45,00
2
5 Alcool etilic Hl alcool pur 150,00
Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in
monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Tabelul 1.2
Denumirea produsului sau a grupei U.M. Acciza (echivalent
de produse euro/u.m.)
1 Tigarete 1000 tigarete 4,47+32%3
2 Tigari si tigari de foi 1000 bucati 8,00
3 Tutun destinat fumatului Kg 16,00
3.1 Tutun destinat rularii in tigarete Kg 11,00
Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in
monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Tabelul 1.3
Denumirea produsului sau a grupei de U.M. Acciza (echivalent
produse euro/u.m.)
1 Benzene cu plumb Tona 404,00
1000 litri 311,00
2 Benzina fara plumb Tona 347,00
1000 litri 267,00
3 Motorine Tona 221,00
- motorine, exclusive tipul euro (EN590) 1000 litri 190,00
- motorine EURO (EN590) 1000 litri 186,00
4 Pacura Tona 0,00
5 Gaze petroliere lichefiate, din care: Tona 100,00
4
-utilizate in consum caznic Tona 0,00
6 Gaz metan Tona 0,00
7 Petrol lampant (inclusive kerosen)5 Tona 404,00
8 Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri Tona 404,00
de hidrocarburi aromatice
Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in
monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Tabelul 1.4
Denumirea produsului sau a grupei de Acciza Acciza (echivalent

35
 produse % euro/u.m.)
1 Cafea verde - 850,00/t
2 Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori - 1250,00/t
3 Cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea - 5,00/kg
solubila
4 Confectii din blanuri naturale6 40 -
5 Articole de cristal7 50 -
6 Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia 20 -
verighetelor
7 Produse de parfumerie
7.1 Parfumuri din care: 30 -
-ape de parfum 20
7.2 Ape de toaleta din care: 10 -
-ape de colonie 5
8 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, -
chiar incorporand un receptor de semnale
videofonice; combine audio8 15
9 Dublu radiocasetofoane cu radare de pe banda 15 -
magnetica sau compact disc
10 Aparate de luat imagini fixe si alte camere 25 -
video cu inregistrare; aparate fotografice
numerice
11 Cuptoare cu microunde 15 -
12 Aparate pentru conditionat aer, de perete sau 15 -
de ferestre, formand un singur corp
13 Arme de vanatoare si arme de uz individual, 50 -
altele decat cele de uz militar sau de sport
14 Iahturi sau barci cu motor pentru agrement 25 -
Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in
monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Tabelul 1.5
Denumirea produsului sau a grupei de Acciza pentru Acciza pentru
produse autoturisme noi autoturisme
% rulate %
1 Autoturisme echipate cu motor cu
benzina:
a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 0,0 1,5
b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si
1800 cm3 1,5 4,5
c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si
2000 cm3 3,0 9,0
d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si
2500 cm3 6,0 18,0

36
 e) cu capacitate cilindrica peste 2500
cm3 9,0 27,0
2 Autoturisme echipate cu motor cu
Diesel:
a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 0,0 1,5
b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si
2000 cm3 1,5 4,5
c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si
2500 cm3 3,0 9,0
d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si
3100 cm3 6,0 18,0
e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3
9,0 27,0
Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in
monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Anexa 2
Nivelul accizelor in Romania in 2006

Tabelul 2.1
Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei U.M. Acciza (echivalent
de produse euro/U.M.)
1 Bere din care: Hl/1 grad plato 0,74
1.1 bere produsa de producatorii 0,43
independenti cu o capacitate de
productie anuala ce nu depaseste

37
 200 mii hl
2 Vinuri Hl de produs
2.1 vinuri linistite 0,00
2.2 vinuri spumoase 34,05
3 Bauturi fermentate, altele decat Hl de produs
bere si vinuri
3.1 linistite 0,00
3.2 spumoase 34,05
4 Produse intermendiare Hl de produs 51,08
5 Alcool etilic Hl alcool pur 465,35
Produse din tutun
6 Tigarete 1000 tigarete 9,10+30%
7 Tigari si tigari din foi 1000 bucati 22,13
8 Tutun destinat fumatului, din care: Kg 29,51
8.1 tutun destinat rularii in tigarete kg 29,51
Uleiuri minerale
9 Benzine cu plumb Tona 480,00
1000 litri 369,60
10 Benzene fara plumb Tona 425,06
1000 litri 327,29
11 Motorine Tona 307,59
1000 litri 259,91
12 Pacura tona 6,81
13 Gaze petroliere lichefiate, din care: 1000 kg
13.1 utilizate drept carburant 128,26
13.2 utilizate pentru incalzire 113,50
13.3 utilizate in consum caznic24 0,00
14 Gaz natural utilizat drept carburant gigajoule 1,59
15 Petrol lampant(kerosen), din care: Tona 469,89
15.1 utilizat drept carburant 1000 litri 375,91
tona 469,89
15.2 utilizat pentru incalzire 1000 litri 375,61
16 Benzen, toluen, xileni si alte Tona 469,89
amestecuri de hidrocarburi
aromatice
17 Electricitate, utilizata in scop MWh 0,14
commercial
18 Electricitate, utilizata in scop MWh 0,30
necomercial

Tabelul 2.2

24
Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum caznic se inteleg gazele petroliere lichefiate, distribuite
in butelii tip aragaz.( capacitatea maxima a buteliei este de 12,5 kg).

38
Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei U.M. Acciza (echivalent
de produse euro/U.M.)
1 Cafea verde Tona 680
2 Cafea prajita, inclusiv cafea cu Tona 1000
inlocuitori
3 Cafea solubila, inclusiv amestecuri Kg 4
continand cafea solubila

Tabelul 2.3
Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei de produse Acciza (%)
1 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor 45
din iepure, oaie, capra)
2 Articole din crystal 55
3 Bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia 25
verighetelor
4 Produse de parfumerie
4.1 parfumuri din care: 35
- ape de parfum 25
4.2 ape de toaleta din care: 15
- ape de colonie 10
5 Cuptoare cu microunde 20
6 Aparate pentru conditionat aer 20
7 Arme de vanatoare si arme de uz individual, 100
altele decat cele de uz militar sau de sport
8 Iahturi si barci cu sau fara motor pentru
agrement:
8.1 iahturi
8.2 barci25 cu sau fara motor pentru agrement

Tabelul 2.4
Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru
autoturisme noi autoturisme
% rulate
%
1. Autoturisme echipate cu motor cu benzina:
a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 1 2,5
b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 1800 cm3 2,5 5,5
c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si 2000 cm3 4 10
d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 8 21
e) cu capacitate cilindrica peste 2500 cm3 11 32
2. Autoturisme echipate cu motor cu Diesel:
a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 1 2,5
b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 2000 cm3 2,5 5,5
25
Cu exceptia barcilor cu o lungime mai mica de 7 m si cu un motor mai mic de 15 CP.

39
c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 4 11
d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si 3100 cm3 8 21
e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3 11 32

Anexa 3

AUSTRIA
Anul aderarii: 1995
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara Capitala:
Viena
Suprafata: 83.858 km2
Populatia: 8,18 milioane locuitori

40
BELGIA
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Bruxelles
Suprafata: 30.510 km2
Populatia: 10,29 milioane locuitori
CIPRU
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Nicosia
Suprafata: 9.250 km2
Populatia: 771.651 locuitori
DANEMARCA
Anul aderarii: 1973
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Copenhaga
Suprafata: 43.094 km2
Populatia: 5,38 milioane locuitori
ESTONIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Tallinn
Suprafata: 45.226 km2
Populatia: 1,4 milioane locuitori
FINLANDA
Anul aderarii: 1995
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Helsinki
Suprafata: 337.030 km2
Populatia: 5,19 milioane locuitori

FRANTA
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Paris
Suprafata: 547.030 km2
Populatia: 60,18 milioane locuitori

41
GERMANIA
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Republica Federala
Capitala: Berlin
Suprafata: 357.021 km2
Populatia: 82,4 milioane locuitori

GRECIA
Anul aderarii: 1981
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Atena
Suprafata: 131.940 km2
Populatia: 10,66 milioane locuitori

IRLANDA
Anul aderarii: 1973
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Dublin
Suprafata: 70.280 km2
Populatia: 3,92 milioane locuitori

ITALIA
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Roma
Suprafata: 301.230 km2
Populatia: 57,99 milioane locuitori
LETONIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Riga
Suprafata: 64.589 km2
Populatia: 2,35 milioane locuitori
LITUANIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Vilnius
Suprafata: 65.200 km2
Populatia: 3,59 milioane locuitori

42
LUXEMBOURG
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Luxembourg
Suprafata: 2.586 km2
Populatia: 454.157 locuitori
MALTA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Valletta
Suprafata: 316 km2
Populatia: 400.420 locuitori
MAREA BRITANIE
Anul aderarii: 1973
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Londra
Suprafata: 244.820 km2
Populatia: 60,09 milioane locuitori
OLANDA
Anul aderarii: Membru fondator
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Amsterdam
Suprafata: 41.526 km2
Populatia: 16,15 milioane locuitori
POLONIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Varsovia
Suprafata: 312.685 km2
Populatia: 38,62 milioane locuitori
PORTUGALIA
Anul aderarii: 1986
Forma de guvernamant:
Republica
Capitala: Lisabona
Suprafata: 92.391 km2
Populatia: 10,1 milioane locuitori

43
CEHIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Praga
Suprafata: 78.866 km2
Populatia: 10,25 milioane locuitori
SLOVACIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Bratislava
Suprafata: 48.845 km2
Populatia: 5,43 milioane locuitori
SLOVENIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Ljubljana
Suprafata: 20.273 km2
Populatia: 1,93 milioane locuitori
SPANIA
Anul aderarii: 1986
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Madrid
Suprafata: 504.782 km2
Populatia: 40,22 milioane locuitori

SUEDIA
Anul aderarii: 1995
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala
Capitala: Stockholm
Suprafata: 449.964 km2
Populatia: 8,87 milioane locuitori
UNGARIA
Anul aderarii: 2004
Forma de guvernamant:
Republica parlamentara
Capitala: Budapesta
Suprafata: 93.030 km2
Populatia: 10,2 milioane locuitori

44
BULGARIA
Capitala:Sofia
Suprafata:

ROMANIA
Capitala: Bucuresti
Suprafata:

45
 Anexa 4

Tabel 1
Niveluri minime pentru acciza pentru bauturi fermentate

Bauturi fermentale altele decat vinul si

berea 0 EUR pe hl de produs
Berea 0,748 EUR pe hl pe grad Plato
1,87 EUR pe hl pe grad de alcool
Produse intermediare 45 EUR pe hl de produs
Alcool etilic si bauturi spirtoase 550 EUR pe hl de alcool pur

GRAFIC 1: ACCIZE APLICATE LA BERE

46
GRAFIC 2: ACCIZE APLICATE LA VIN

47
48