You are on page 1of 2

Obiceiuri de primavara vara

Martisorul Originiea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca ea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului, albul insemnand pace, iar rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII lea. Cercetari arheologic e efectuate in Romania, la Schela Caldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu in ³Condica limbii romane´. Acesta a trait intre 1768 si 1848, a fost boier, carturar si om de stat roman, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare a lui Dinicu Golescu si al Marioarei, sotia sa.Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in Moldova si in Bucovina martisorul era compus dintr -o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa -l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si -l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste Äri tualuri´ asigurau un an productiv. Babele Zilele babei cuprind un ciclu de 9 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile, la munte. Se spune ca asa cum va fi ziua aleasa, din Babe (frumoasa, urata, intunecata, insori ta), asa va fi firea si sufletul persoanei in acel an.Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor, reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, in ziua de 9 Martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel caldur os. Dupa incetarea Zilelor Babei, numite in Transilvania si Vantoase, incep Mosii numiti si Sfinti sau Samti. Babele sunt considerate rele iar Mosii sunt buni.

anotimpul cel mai frumos si mai placut. în noaptea de 8 spre 9 martie a anului 320. odat cu încheierea Äbabelor´ încep Ämo ii´. Pastele Cea mai mare. cand toata natura invie. dar au refuzat. guvernatorul i -a condamnat la moarte prin înghe are în lacul Sevastiei. si al doilea.Mucenicii Ultima zi a Äbabelor´ coincide cu o mare s rb toare cre tin . Pastele sau invierea Domnului. Cei 40 de solda i au fost arunca i în ap . prilej cu care au loc ritualuri de alungare a gerului. iar pe cei vii rascumpara ndu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacandu-i cu Dumnezeu. precum i cel conform c ruia b rba ii trebuie s bea 40 sau 44 pahare de rachiu. momentul care deschide ciclul s rb torilor de prim var este i cel în care începe anul agricol tradi ional. Drept urmare. Totodat . pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii. Dintre toate practicile str vechi. Guvernatorul Armeniei. mai persist obiceiul ca femeile s coac 40 de Ämucenici´. De asemenea. au fost întemni a i timp de opt zile i au fost supu i la chinuri.Hr. prin care sunt pomeni i mucenicii uci i pe 9 martie 320 d. deoarece in aceasta zi ³Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calca nd si celor din morminte viata daruindu-le´. si cea mai insemnata. Cei 40 de mucenici martiri au tr it pe vremea împ ratului Licinius (308 -324). fiind b tu i cu pietre. pe un ger cumplit. V zând c rezist cu stoicism pedepselor. în tradi ia popular româneasc . Agricola. este sarbatoarea Pastelui. Erau solda i i f ceau parte din Legiunea a XII -a Fulminata din Armenia. armeni i romani. fiind la origine greci. a aflat despre credin a lor cre tin i i -a silit s se închine idolilor. . mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an.