P. 1
Proiect CEPA

Proiect CEPA

|Views: 53|Likes:

More info:

Published by: Stefan Iosif Cristian on May 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2011

pdf

text

original

Organismul t u nu este coè de gunoi!!!

În organismele vii. pân la cele musculare i intelectuale. digestie. Rolul energetic const în furnizarea energiei care rezult din transformarea substan elor alimentare. alimentele îndeplinesc trei roluri esen iale: energetic. respira ie. Rolul catalitic const în activitatea unor compu i chimici afla i în alimente care intervin direct în asimilarea i dezasimilarea substan elor con inute în hran .Hrana noastr cea de toate zilele Alimentul este factorul de mediu înconjur tor cu cea mai mare influen asupra organismului uman. plastic i catalitic. Energia dobândit astfel se exprim în calorii i st la baza tuturor proceselor fiziologice de la clipit. Rolul plastic al alimentelor const în asigurarea substan elor necesare la refacerea esuturilor uzate sau distruse. precum i la formarea esuturilor noi implicate în cre tere.

Laptele i brânzeturile -constituie o surs de proteine valoroas de calciu i vitamine. fiind necesar o alimenta ie variat .Principalele substan e alimentare Principalele substan e alimentare sunt: proteinele. fiind deosebit de necesare copiilor pentru dezvoltarea organismului . adic s procure organismului proteine. . vitaminele i s rurile minerale. cum mânc m i când mânc m. s ruri minerale i vitamine. Pt. glucidele. cât mânc m. în anumite propor ii. acoperirea printr-o alimenta ie ra ional organizat a tuturor nevoilor vitale ale organismului este necesar s se tie ce mânc m. Niciun aliment nu con ine toate aceste substan e în propor iile corespunz toare nevoilor organismului. Alimenta ia trebuie s fie complet . glucide.

Sunt. Legumele i fructele-reprezint principala surs de vitamina C. i o surs important de vitamine din grupul B i C. datorit glucidelor pe care le con in. Ou le con in proteine de înalt valoare biologic .de asemenea. con inând glucide. substan e minerale i o mare cantitate de diverse substan e aromatice. Cerealele leguminoaselor uscatereprezint cea mai important surs energetic . Stimuleaz activitatea nervoas superioar . având rol important în cre tere. .Carnea este bogat în proteine valoroase i fier. numeroase vitamine în cantit i mari i gr simi de calitate.

Valoarea lor caloric este foarte ridicat . Sunt o excelent surs energetic . favorizeaz apari ia cariilor dentare. Trebuie consumat în cantitate de 11/2 2 litri/zi. Consumate între mese sau înainte de culcare. Gr simile expun la obezitate. B uturi. Nu con in vitamine. .Produsele zaharoase (dulciurile).Apa are rolul principal. nefiind niciodat necesar organismului. care se elibereaz rapid în timpul efortului. Sunt necesare în anotimpul rece i celor care depun efort fizic sus inut. Alcoolul nu are valoare nutritiv . Gr simile. iar abuzul de dulciuri provoac tulbur ri de nutri ie.

evitând cititul în timpul mesei . creat de buna dispozi ie i prezentarea atr g toare a preparatelor culinare. 45-50% la prânz i.Piramida alimentar  Gr simi saturate (cantit i mici)  Produse lactate proaspete (2-3 por ii)  Preparate din carne slab (2/3 portii)  Legume i zarzavaturi (3-4 por ii)  Fructe proaspete(2-4 por ii)  F inoase (6/11 portii)  Apa (2-2. Când mânc m? Întotdeauna la acelea i ore. Excesele alimentare sunt la fel de periculoase ca i alimenta ia insuficient . Mesele regulate favorizeaz func iile digestive.5 litri/zi)  Activitate fizic . Cat mânc m? Atât cât s nu ajungem la senza ia de satura ie. împ r ind cantitatea de hran astfel: 30% la micul dejun. 20-25 % . trei mese pe zi. Sunt necesare. cel pu in. . la masa de sear . Cum mânc m? Într-o ambian cât mai pl cut .

i aroma trebuie s fie specifice alimentelor. adic s cuprind substan ele nutritive necesare cre terii. mirosul.  Timpul de p strare al preparatelor culinare este scurt. iar condimentarea s fie normal . Gustul.Reguli de igien alimentar  Alimentele trebuie s fie corespunzatoare cantitativ.  Preparatele trebuie s fie proasp t preg tite pt. a nu. omului. deoarece au loc anumite modific ri ale valorilor nutritive ca urmare a denatur rii substan elor care intr în compozi ia lor. .i modifica aspectul prin oxidare. dezvolt rii i desf ur rii activit ii.

Nu se in în ap dup ce au fost cur ate i se folosesc imediat. Legumele se spal repede înainte de a fi cur ate. deoarece digestia este mai dificilã. Mari i nu li se adaug gr simi. Alimentele de origine animal nu se pr jesc la temp. greu de digerat. producânduse mai mult acid în stomac. bogate în proteine. iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnâncã nimic. fiind interzisã consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorârea timpului. Nu se "sare" peste mese si nici nu se înlocuieste masa cu o felie de pâine cu unt.  Se m nâncã numai când apare senzatia de foame. . adeseori refolosite. înainte de a fi preg tite. T iatul legumelor trebuie s se fac de asemenea cât mai repede ca s nu r mân mult timp în contact cu aerul. Alimentele trebuie s fie cât mai proaspete. Nu se beau lichide în timpul meselor.  Dupã ora 17 nu se consumã mese îmbelsugate.

în perioada depunerii: mai iunie).Intoxica iile alimentare (boli datorite ingestiei unor alimente care con in accidental substan e toxice nemicrobiene) se previn prin controlul alimentelor. prin evitarea consumului de ciuperci toxice. prin sp larea înainte de consum a strugurilor stropi i cu piatr van t (sulfat de cupru) i prin evitarea consumului icrelor de mrean (care sunt toxice. a painii din secar . . în special. prin înl turarea alimentelor alterate sau suspecte.

iau parte la formarea unor fermenti si intervin în desfasurarea tuturor proceselor vitale în organism: intra în structura multor hormoni. îndeplinesc functia de transportatori formând diferite complexe (proteino-lipidic. proteino-hidric si cu unele medicamente). Proteinele intra în componenta tuturor celulelor.PROTEINELE Cuvântul proteina provine din limba greaca proteinus care înseamna primul. transformându-le în substante netoxice. proteino-glucidic. . 1 g de proteine eliberând 4 kcalorii. pot fi arse în organism cu scop energetic. proteino-mineral. intra în combinatii chimice cu substante chimice toxice. participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului împotriva microbilor si toxinelor acestora. participa la mentinerea echilibrului osmotic. proteino-vitaminic. la repartizarea apei si a substantelor dizolvate în ea în diferitele parti ale organismului.

metionina. Proteinele sunt folosite si in sinteza anticorpilor si a enzimelor. fenilalanina. . carnea. a tesuturilor si a organelor. Pentru sinteza proteinelor organismului este nevoie de aminoacizi esentiali si neesentiali în anumite proportii. Pentru copiii sub 1 an histidina este aminoacid esential. Acestia sunt valina. Sunt sarace în lizina cerealele. de exemplu in hipofiza sau in pancreas. intra in alcatuirea unor hormoni sintetizati. voma. leucopenie. pestele. vitamine sau al altor substante in sange. Ceilalti au fost numiti neesentiali întrucât pot fi sintetizati în organism din alte substante. adica sunt un fel de caramizi folosite la constructia celulei. micsorarea numarului de eritrocite în sânge si continutului de hemoglobina. Insuficienta lizinei la oameni provoaca cefalee. izoleucina. dereglari în calcificarea oaselor. Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali.În componenta proteinelor intra aminoacizi. anemie. greata. hipertensiune si moartea sobolanilor supusi experientei Lizina-insuficienta de lizina în ratia alimentara are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine. Insuficienta ei în ratia alimentara provoaca scaderea consumului de hrana. leucina. vertijuri. Aminoacizii esentiali îndeplinesc functii diferite în organism. Proteinele au in principal un rol structural. provoaca istovirea muschilor. lizina. Valina. treonina. triptofanul. întrucât nu pot fi sintetizati în organismul omului si trebuie adusi zilnic cu alimentele. Sursele principale de lizina le constituie brânza de vaci. diverse modificari patologice în ficat si plamâni. au rol in transportul diferitelor minerale. dereglari de coordonare a miscarilor. Includerea lizinei în ratia alimentara face sa sporeasca numarul de reticulocite în maduva oaselor.

Surse importante de triptofan sunt carnea. Triptofanul participa la sinteza albuminei si globulinei. Sunt bogate în triptofan soia. apar modificari în ficat. folosite la sinteza colinei (substanta cu însusiri biologice active. Sursa principala de metionina este brânza de vaci. mareste permeabilitatea peretilor lor . a metabolismului proteic si glucidic. Acidul folic stimuleaza eliminarea grupelor metilice ale metioninei. Fenilalanina participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a suprarenalelor. brânza de vaci. la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei. Izoleucina întra în componenta proteinelor organismului. a acidului nicotinic si joaca un rol important în profilaxia pelagrei. cu actiune lipotropa). care dilata vasele. pestele. se micsoreaza masa corpului. Treonina. mazarea. Lipsa izoleucinei în ratia alimentara provoaca echilibru azotat negativ. Metionina este donatorul principal de grupe metilice labile. în glanda tiroida. asigura sinteza colinei în organism. fasolea. ouale. în insuficienta de leucina la animale se retine cresterea. Din aceasta cauza ratia alimentara cu utilizarea preponderenta a porumbului poate provoca pelagra. In lipsa ei la animale se retine cresterea. se micsoreaza masa corpului. Metionina normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor în ficat si se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei. Metionina este necesara la functionarea suprarenalelor si la sinteza adrenalinei. Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea histaminei. Histidina participa la sinteza hemoglobinei. O cantitate relativ mica de triptofan contine proteina porumbului.Leucina contribuie la normalizarea bilantului de azot. Din fenilalanina se sintetizeaza tirozina care contribuie la formarea adrenalinei. provocând chiar moartea lor. este necesar la cresterea animalelor si mentinerea echilibrului azotat.

în structura proteinelor porumbului lipsesc mai multi aminoacizi. pelagra s. pancreasului.Proteinele alimentare. cu intensificarea proceselor de putrefactie în intestine. zeina din porumb. cade parul Este daunator pentru organism si surplusul de proteine. anemie.a. De exemplu: mamaliga cu lapte sau brânza. Lipsa proteinelor în alimentatie duce la stari de denutritie cronica. hipofizei. dereglari ale metabolismului mineral (osteoporoza).fragile. peste. pielea devine uscata. istovirea celulelor nervoase.gelatina din oase. II . dar nu în proportii suficiente pentru sinteza proteinelor omului. micsorarea masei corpului. Excesul lor în ratia alimentara se soldeaza cu supraîncarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic. III . retinerea cresterii la copii. carne. cartilagii. polihipovitaminoza. micsorarea sintezei hormonilor suprarenalelor. glandelor sexuale. tendoane. cereale. tiroidei.proteinele din legume uscate. cu supraîncarcarea ficatului si rinichilor. leucopenie.). Valoarea lor biologica poate fi marita prin asocierea cu proteine de calitate superioara. . Ele contin toti aminoacizii esentiali în proportii optime pentru sinteza proteinelor organismului. lapte. unghiile . Acestea contin toti aminoacizii esentiali. diferite boli (hepatoza. se împart în 3 categorii: I . mentin echilibrul proteic în organism.proteinele din ou. si cei prezentati sunt în raporturi dezechilibrate si au valoarea biologica scazuta. reiesind din valoarea lor biochimica.

Sunt bogate în proteine : carnea (20%). fasolea (21%). pâinea (8%). soia (35%).7%). pestele (18%). cascavalul (30%). ouale (12. nucile (18%). . brânza de vaci (18%). pastele fainoase (11%).

Valoarea energetica a proteinelor trebuie sa constituie 10-15 % din totalul de calorii pe care îl contine ratia alimentara. Aceste varietati se afla în functie de calitatea si valoarea biologica a produselor consumate . copiii au nevoie de 2 g la kg. În unele situatii organismul necesita cantitati crescute de proteine.de l. femeile în perioada sarcinii .5g/kg/corp. O cantitate de proteine sub acest indice are drept consecinta faptul ca organismul îsi consuma proteinele tesuturilor. În lume nu sunt conceptii unice despre normele fiziologice ale organismului în proteine. iar când alapteaza . Aportul minim de proteine nu trebuie totusi sa fie mai mic de 40 g zilnic.de 2g/kg/ corp. în perioada de crestere. Pentru un barbat cu masa corpului de 70 kg în vârsta de 18-40 ani ce nu depune efort fizic greu si locuieste în tara cu clima moderata necesitatea în proteine variaza între 55 g (Canada).Alimentatia rationala recomanda ingerarea în 24 ore a 1 g de proteine la 1 kg de greutate corporala. o persoana cu masa corpului de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g de proteine. 87 g (Rusia) si 120 g (Bulgaria). Asadar.

Controlul si expertiza produselor alimentare REALIZAT DE: ‡ANGHEL GEORGETA ‡DIACONU CARMEN ‡DOP CAMELIA ‡ENE CRISTINA .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->