AustrAliA

continentul de la celălalt capăt al lumii
Cu animalele şi plantele sale sălbatice neobişnuite, cu formaţiunile stâncoase fantastice şi cultura misterioasă a băştinaşilor, Australia este una dintre cele mai uluitoare ţări din lume şi unică prin faptul că teritoriul său constituie un întreg continent. Cu o suprafaţă de circa 7,7 milioane km², Australia este cea mai mare ţară din întreaga emisferă sudică.
Un şir aproape neîntrerupt de munţi se întinde în partea de est a Australiei, de la insula Tasmania, din sud, şi până la peninsula Capul York, în nord. Este cunoscut sub denumirea de Cordiliera Australiană (Munţii Marii Cumpene de Ape) deoarece constituie o graniţă între fâşia îngustă de coastă şi câmpiile din interior. Cele mai înalte vârfuri muntoase ale Cordilierei Australiene se află în regiunea Alpilor Australieni. Cel mai înalt vârf muntos, Kosciusko (2 229 m), se află în Munţii Snowy. Beneficiind de zăpadă din belşug din iulie şi până în septembrie, acesta este singurul loc din Australia unde pot fi practicate sporturi de iarnă. Vârfurile Cordilierei Australiene scad în înălţime de la sud către nord şi, cu excepţia celor din lanţul muntos New England, majoritatea au o înălţime mai mică de 1 000 m. Către est, Cordiliera Australiană este mărginită de o câmpie de coastă cu o suprafaţă variabilă. Datorită ploilor şi condiţiilor prielnice de sol, această câmpie este cea mai intens cultivată şi cea mai populată regiune din Australia. În vestul Cordilierei Australiene se întinde o vastă regiune de câmpie. Lacul Eyre, situat la peste 15 m sub nivelul mării, se află în centrul acestui mare bazin. După o perioadă de ploi abundente, zone mari ale bazinului, mai multe mii de kilometri pătraţi, pot fi acoperite cu apă, însă, deseori, acestea se reduc la câteva lacuri mici. Scutul Australian acoperă întreaga jumătate vestică a Australiei. Cândva, făcea parte din Gondwana, supercontinentul străvechi format în urmă cu 2,2 miliarde de ani. Cu excepţia câmpiei joase Nullarbor din sud şi a regiunilor muntoase care îl mărginesc, acesta are înălţimi cuprinse între 200 şi 900 m. Scutul Australian este mărginit în special de masivi muntoşi străvechi şi de platouri. Lanţurile muntoase din partea de est sunt cele mai impresionante: lanţul Macdonnell, unde vârful Ziel atinge 1 510 m, şi Musgrave, unde vârful Woodroffe ajunge la 1 440 m. Între aceste două lanţuri muntoase, din vastul teritoriu se ridică abrupt aflorimente izolate, cum ar fi masivul stâncos Uluru (Ayers Rock) şi Munţii Olga.

AustrAliA –

Munţi şi câmpii

ŢARĂ
Denumire oficială Uniunea Australiană Cod internaţional AU Localizare geografică Oceania; între 10° şi 44° lat. S şi 113° şi 153°30' long. E Suprafaţă 7 686 850 km2 Capitală Canberra Climă Climă maritimă în est şi sud‑est; climă caldă cu veri secetoase în sud şi în sud‑vest; regiunile de coastă din nord‑est au o climă caldă cu ierni uscate; climă tropicală în nord; în zona centrală, climat de stepă; climat deşertic pe continent; Canberra 20,1°C/1 584 mm; Adelaide 22,8°C/536 mm; Brisbane 25°C/1 135 mm; Perth 23,4°C/882 mm; Sydney 22,3°C/1 181 mm Fus orar CET +7 până la +9 ore

GeoGrafie Deşi mare parte din continentul australian se află în cadrul centurii deşertice care acoperă globul de ambele părţi ale Tropicului Capricornului, relieful său nu cuprinde doar porţiuni de deşert fierbinte. Din punct de vedere geografic, Australia este, de fapt, extrem de diversificată.

Scutul Australian

Cel mai cunoscut marsupial din Australia este cangurul. Există 43 de specii de cangur, printre care cangurul uriaş, care atinge o înălţime de 1,8 m, şi cangurul‑şobolan, care nu depăşeşte mărimea unui şobolan. Cangurii gri, din regiunea de est, îşi poartă puii într‑o pungă abdominală timp de 11 luni şi îi înţarcă după circa 18 luni.

4

australia.indd 4

11/2/2009 3:59:15 PM

Geografie şi mediu natural
TIMORUL DE EST
Str. Torres

AuStRALiA
Marea Arafura
Arn h em La n d Cap York

917

INDONEZIA

Marea Timor

I. Bathurst rence Str. Cla

I. Melville

Bo Arh n

IN

A DI

N

. te ip par a

Golful J. Bonaparte

Golful Carpentaria
Ile Wellesley

Pe n. Cap

Ma

York

ea

r

Marea Coralilor

U II C AR T M M¸ I I

L

NU

Pl

EA

at

ou

˛ Desertul Tanami

OC

l B a

e

OC
Ile Cumberland

ri Ba
˘ ra

rk

E
A

ly

I. Barrow

Capul de Nord Vest
Tropicul Capricornului

˛ Marele Desert de Nisip

Ile Northumberland

NU

L

M

t ¸ii n M on d ac M

de i al cor

PE
NE

Ha M¸i me t i r sle y

PAC I F I C

˛ Desertul Gibson

el

l

Marele

A

A

Cap Inscription

M

Victoria

L. Eyre

¸ii Darli t

Go lfu lS pe nce r

M

le G olf

Au

Golful St Vincent

str

al

ia

I. Kangaroo

n

T M¸
St r. B a ss

II

M

AR

C

Cap Arid

Mare

II

OCEANUL INDIAN

I. King

Ile Furneaux (Flinders)

U

AUSTRALIA
0 500 1000 km

Tasmania
South East Cap

Nordul Australiei este o zonă cu o climă tropicală toridă şi se bucură de ploi abundente în timpul verii. Ploile sunt aduse de alizee, care bat spre continent în timpul verii. Iarna, acestea suflă paralel cu ţărmul Pacificului, aducând astfel foarte puţine ploi. În regiunea centrală a Australiei cad foarte puţine precipitaţii, deseori sub formă de averse puternice şi de lungă durată. Valorile medii ale precipitaţiilor sunt atât de scăzute încât albiile râurilor sunt de obicei secate câteva zile pe an. În plus, regiunea centrală se caracterizează prin variaţii mari de temperatură de la zi la noapte: temperaturi care ziua depăşesc 40°C sunt la fel de obişnuite ca îngheţul de pe timpul nopţii. Spre sud, cad precipitaţii mai abundente, pe

Zone climatice diferite

măsură ce aerul umed dinspre Oceanul Indian este împins spre centrul ţării. Totuşi, precipitaţiile sunt încă neregulate în această regiune şi sunt mai frecvente vara: fermierii se luptă cu secete care pot dura mai multe săptămâni. În schimb, regiunea cea mai sudică a Australiei se caracterizează prin ierni ploioase şi veri secetoase. Vegetaţia Australiei este extrem de bogată, cuprinzând o multitudine de specii unice în ţară. Pădurile musonice sunt larg răspândite în nord. Zonele cu vegetaţie stufoasă sau cu arbori pitici sunt caracteristice centrului ţării. Tot aici, în zonele aride, vegetaţia constă din păşuni şi plante ierboase izolate. Marele Deşert de Nisip, Deşertul Gibson şi Marele

Floră şi faună

Deşert Victoria alcătuiesc un mediu neprimitor, cu foarte puţine plante. Australia este renumită pentru speciile sale neobişnuite de animale şi plante sălbatice, multe dintre ele nefiind înrudite cu nici o altă specie de pe alte continente. Marsupialele, un ordin străvechi de mamifere care îşi poartă puii într‑o pungă abdominală, sunt caracteristice Australiei. Cel mai cunoscut marsupial este cangurul. Există nu mai puţin de 43 de specii. Datorită asemănării sale cu un ursuleţ, koala, un marsupial nocturn, se bucură şi el de o popularitate deosebită. Deoarece se hrăneşte doar cu frunzele anumitor specii de eucalipt, koala poate fi întâlnit doar în unele regiuni. Emu, o pasăre nezburătoare, face şi ea parte din speciile endemice. Emu şi cangurul sunt animale emblematice pentru Australia.

M

Cap Howe

PE

Ma re a Ta s m a n

NE

m Câ

pia

Nullarbor

A A PELO R

i M usgr ve a ˛ Marele Desert
ng

¸i t

˛ Desertul Simpson

PE

Bazin Artezian

LO

I. Fraser

R

5

australia.indd 5

11/2/2009 3:59:34 PM

unde locuiesc chinezi./km² Distribuţie 91% urban 9% rural Rată anuală de creştere 0. În imagine. PoPulaţie Primii oameni au ajuns în Australia în epoci atât de îndepărtate. reprezintă un teritoriu străin. Populaţia băştinaşă a devenit o minoritate în propria ţară la doar câţiva ani de la sosirea primilor europeni. Dintre miile de deţinuti transportaţi către Australia din Marea Britanie de‑a lungul deceniilor care au urmat. au început să sosească din ce în ce mai mulţi colonişti. majoritatea păstrându‑şi cultura şi stilul de viaţă proprii. periferia constituie o sursă de mândrie naţională şi joacă un rol deosebit în conştiinţa australienilor. Numeroasele schelete antice descoperite arată că această populaţie originară s‑a răspândit relativ repede pe tot teritoriul continentului australian. Italia. Ei au ajuns pentru prima dată în Australia în 1788 şi au fost debarcaţi în golful Botany. Polonia şi din estul Europei. De la colonie penitenciară britanică la teritoriu al imigranţilor Viaţa la periferie 6 australia. Pe măsură ce numărul navelor de transport Mulţi australieni albi au ca descendenţi deţinuti englezi.4 milioane Densitate 3 loc. iniţial din Marea Britanie. în urmă cu 40 000 de ani. Numărul imigranţilor din Asia a crescut în mod deosebit începând din anii 1960.indd 6 11/2/2009 3:59:38 PM . în special din China şi din America de Nord. iar aceste schimbări mai au loc şi astăzi. aşa cum frontiera Vestului Sălbatic constituie o imagine romanţată a modului de viaţă din America de Nord. cel de‑al doilea eveniment major din istoria populaţiei australiene poate fi datat cu exactitate: sosirea flotei britanice. Pentru majoritatea australienilor. Totuşi. Totuşi. În schimb. cum ar fi Cartierul Chinezesc din Sydney şi districtul imigranţilor din Hindley Street din Adelaide. imigranţii care s‑au stabilit în Australia în ultimii ani provin din toate colţurile lumii: nu alcătuiesc un grup omo‑ gen.8% Speranţă de viaţă Femei 84 ani Bărbaţi 78 ani Religii Romano‑catolică. Grecia. Încărcătura umană număra 548 de bărbaţi şi 188 de femei deţinuţi. precum şi a bolilor pe care europenii le‑au adus cu ei. o metropolă extrem de interesantă şi atrăgătoare. Primele conflicte dintre imigranţi şi băştinaşi au apărut la puţină vreme după întemeierea coloniei şi s‑au intensificat pe măsură ce coloniştii s‑au stabilit pe teritoriul actualului Queensland. există dovezi care arată că aceştia ar fi venit în Australia din sud‑estul Asiei. sau orice altă zonă din afara centrelor urbane bine întreţinute unde se găsesc case pentru o singură familie. Veştile referitoare la descoperirea unor zăcăminte de aur au adus un influx considerabil de imigranţi în anii 1850. greci. În prezent. periferia. pe 26 ianuarie 1788. În timp ce populaţia din marile oraşe şi districte lasă impresia unei societăţi multiculturale cosmopolite. profitând de posibilitatea de a începe o nouă viaţă în Australia. sperând să‑şi îmbunătăţească stilul de viaţă şi să se îmbogăţească. alcătuită din 11 vase cu 1 030 de oameni la bord. Populaţia băştinaşă a fost aproape în întregime exterminată în regiunea sudică din cauza expulzării şi a masacrelor. au fost atraşi de Australia. Pitt Street Promenade. Mulţi oameni din ţări din afara Europei. mulţi au ales să rămână în colonie chiar şi după terminarea pedepsei. încât este dificil de stabilit cu exactitate momentul sosirii lor. În prezent. care oferă posibilităţi nelimitate de distracţie şi o mulţime de magazine. populaţia autohtonă constituie o minoritate. situată în centrul oraşului Sydney. supravieţuind doar în număr mic chiar şi în alte zone ale ţării. italieni şi libanezi. a crescut. Datorită trecutului multicultural al populaţiei sale. Sydney este un oraş cosmopolit. Numărul imigranţilor a crescut considerabil după cele două războaie mondiale. anglicană şi altele Limbă vorbită Engleză (limbă oficială) Rată a analfabetismului 1% imigranţi de pretutindeni Există probabil foarte puţine ţări în lume în care populaţia a trecut prin atât de multe schimbări precum cea a Australiei.918 AuStRALiA POPuLAŢiE Populaţie Număr de locuitori 20. în majoritatea oraşelor mici aceasta este încă dominată de populaţia albă. însă mai târziu şi din Germania. există cartiere distincte în multe din marile oraşe.

Când i s‑a acordat Premiul Nobel pentru literatură. trăiesc şi familii de fermieri. Conform acestui concept. acest moment nu făcea parte din trecut. Sporturile de echipă. cât şi internaţionale. misionarii şi antropologii au început să cerceteze cultura şi limbile mai multor triburi aborigene. După o boală lungă. Ei au pierdut mai mult decât locul lor strămoşesc. În secolul XIX. plajele reprezintă o a doua natură pentru locuitorii din Australia. Australienii nu acceptă aroganţa sau superioritatea socială de nici un fel şi. Aborigenii alungaţi de pe teritoriul „lor“ nu au mai putut practica ritualurile prestabilite în locuri sacre. A trăit o perioadă în SUA şi în Europa înainte de a se întoarce în Australia şi de a se stabili la o fermă de lângă Sydney. Natura sociabilă AuStRALiA 919 Datorită verilor calde şi însorite. Un astfel de comportament este în total dezacord cu profundul respect pe care îl au pentru valorile democratice. Din timpuri străvechi. nu exista o lipsă de continuitate între viaţă şi moarte. precum crichetul sau rugby‑ul. clar definit. au pierdut legătura cu strămoşii şi au devenit oameni dezrădăcinaţi în cel mai adevărat sens al cuvântului.Populaţie Puţinii locuitori albi care trăiesc la periferie constituie forţa de muncă a companiilor miniere izolate şi se ocupă foarte puţin cu agricultura. în viziunea aborigenilor. Majoritatea aborigenilor moderni încă mai păstrează credinţa conform căreia pământul şi natura sunt însufleţite. o călătorie până la cei mai apropiaţi vecini presupune mai multe ore pe drumuri accidentate sau chiar un drum cu avionul. acestea au o cu totul altă semnificaţie: adevărata însemnătate a acestor ritualuri le este străină chiar şi aborigenilor. în gospodării răzleţe sau la stâne de oi. în 1973. scufundările. ori s‑au întors la periferie după ce au locuit o perioadă alături de populaţia albă. Aborigenii aveau o legătură profundă cu trecutul şi un puternic simţ al armoniei cu pământul. iar coasta. asigură multe posibilităţi de practicare a acestor obsesii naţionale. Observaţiile pe care le‑au făcut sunt dovezi unice ale culturii bogate şi sofisticate a aborigenilor înainte ca aceasta să fi fost alterată de influenţa populaţiei albe. Patrick White este unul dintre cei mai importanţi şi influenţi scriitori australieni. o stare de a fi. Patrick White s‑a născut la Londra şi şi‑a petrecut mare parte din copilărie atât în Anglia. aceştia se adaptaseră uimitor de bine la mediul instabil şi adeseori neprimitor. surfingul. tot la periferie. Un băştinaş mai în vârstă care ţine un scut pictat în culori tradiţionale şi un didgeridoo (instrument muzical specific băştinaşilor). Aborigenii nu alcătuiau o populaţie omogenă. cluburile australiene sunt întotdeauna pline de veselie şi aici poate fi remarcat cel mai bine spiritul australian. Preţul pe care australienii îl pun pe sport. tratarea pământului ca o posesiune materială este de neînţeles. Seara. a luat iniţiativa de a asigura servicii medicale populaţiei care locuia în gospodăriile răzleţe de la periferie. Piesele de teatru. care se întrepătrunde cu cea a strămoşilor. În prezent. Deoarece pentru creşterea vitelor este nevoie de suprafeţe mari de pământ. „timpul Visării“ 7 australia. reacţionează la acestea prin derâdere şi dispreţ. Modul lor modern de viaţă oferă foarte puţine indicii referitoare la traiul de dinaintea contactului cu populaţia albă. Totuşi. la Sydney. Ducând un trai armonios şi modest. povestirile şi în special romanele sale sunt de multă vreme cunoscute şi apreciate în afara lumii vorbitoare de engleză. de asemenea. pentru romanul Voss. unde a scris majoritatea romanelor sale. a australienilor iese în evidenţă şi prin multitudinea de evenimente sportive pe care aceştia le găzduiesc. mărimea acestora depinzând de calitatea păşunilor şi a resurselor locale de apă. După câteva încercări timpurii. cu condiţia ca urmaşii lor să practice ritualurile pe care ei le‑au stabilit. ci şi pentru a asigura servicii medicale sau consultaţii de rutină. foarte populare. de la curse de câini până la celebra „regatta“ de pe Todd River din Alice Springs. „Timpul Visării“ se referea iniţial la momentul creaţiei. prima sa lucrare a fost publicată în 1939. care. Crearea de obiecte de cult pentru aceste ritualuri sau repictarea stâncilor le asigură dreptul asupra pământului. Viaţa în gospodăriile de la periferie este dură şi singuratică. ci erau împărţiţi în entităţi culturale cu tradiţii diferite. ci se extindea la momentul prezent. el a primit atât elogii naţionale. pe activitatea fizică şi pe mişcarea în aer liber este specific modului lor de viaţă. popularea pământului este darul unei legături spirituale profunde. care ori au locuit acolo încă din vremuri străvechi. cât şi în Australia. În mod similar. în general. Ceilalţi locuitori de la periferie sunt aborigenii.indd 7 11/2/2009 3:59:42 PM . Se cunosc foarte puţine lucruri despre cultura originală a primilor australieni. Mai degrabă. Patrick White a murit pe 30 septembrie 1990. Navigaţia. Limbile pe care le vorbeau alcătuiau mai multe familii lingvistice. Proiectul celebrelor avioane „Flying Doctors“ ale Australiei a reprezentat munca de o viaţă a misionarului John Flynn (1880–1951). Ei cred că strămoşi ai grupurilor individuale au lăsat posterităţii un teritoriu anume. în 1927. Stilul de viaţă australian Cultura populaţiei indigene Patrick White (1912–1990) Autor de reputaţie internaţională. aborigenii australieni au trăit în grupuri mici de vânători‑culegători răspândite pe întreg continentul. serviciile medicale în regiunile periferice ale Australiei dispun de o flotă de circa 30 de avioane. Deşi anumite ritualuri străvechi au renăscut. înotul. sunt. în lungime de peste 30 000 km. Doctorii zboară cu avionul către aşezările sau gospodăriile izolate nu doar în caz de urgenţă. precum şi alte sporturi nautice sunt foarte populare.

însă doar câţiva au reuşit să se integreze lumii lor devenind profesori. Deşi a opus o oarecare rezistenţă. Majoritatea aborigenilor se încadrează în păturile inferioare ale societăţii. În primele decade ale secolului XIX. 8 australia. denumind‑o New South Wales 1788 Marea Britanie întemeiază o colonie penitenciară în New South Wales 1851 Este întemeiată colonia Victoria. este un subiect mult discutat în Australia. În regiunile fostelor rezervaţii şi misiuni au fost înfiinţate centrale şi posturi telefonice. populaţia aborigenă este estimată la circa 380 000 de locuitori. Au simţit însă pe propria piele expulzarea şi persecuţiile exercitate de coloniştii albi care fie erau împroprietăriţi de guvernul britanic. Când Australia a fost revendicată de către Marea Britanie în urmă cu mai bine de două secole. sit al Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Tasman descoperă Ţara Van Diemen (Tasmania) 1770 Căpitanul Cook explorează coasta de est şi o revendică în numele Marii Britanii. Aborigenii care locuiesc aici primesc ajutor de la stat şi de la instituţiile regionale. primul guvernator al coloniei penitenciare australiene. Majoritatea aborigenilor au contact direct cu populaţia albă. a devenit oraşul Sydney. Teoretic. 1606 W. pojarul. singurul motiv pentru care coloniştii albi s‑au bucurat de succes în această regiune a fost acela că au apelat la ajutorul poliţiei. cererile aborigenilor ca locurile lor sacre să fie respectate şi problemele ambientale nu sunt uşor de împăcat. recrutată din rândul populaţiei băştinaşe. Ultimile masacre la scară mare au avut loc în anii 1920. variola şi sifilisul. care au făcut o petiţie în acest sens încă din anii 1960. dintre care mulţi au strămoşi Viaţa într‑o lume care nu mai e a lor Căpitanul Arthur Phillip. Restituirea pământurilor către aborigeni.920 AuStRALiA iStORiE Istorie şi politică amestecaţi. creşterea turismului în Uluru. puţini au luat în considerare drepturile aborigenilor ori s‑au gândit că aceştia ar avea vreun drept demn de a fi luat în seamă. lângă locul care. în ianuarie 1788. nu există nici un mijloc de câştigare a existenţei în aceste aşezări extrem de izolate din regiunile centrale şi nordice. Această regiune din Australia oferea cele mai bune condiţii de trai. Un val de imigranţi europeni începe să vină în ţară 1967 Aborigenilor li se acordă drepturi egale cu cele ale populaţiei albe 1977 Drepturile funciare ale aborigenilor sunt recunoscute în Teritoriile de Nord prin Legea privind drepturile funciare ale aborigenilor 1983 R. Deşi teoretic guvernul federal este foarte deschis acestor cereri – şi zone importante au fost redate comunităţilor de aborigeni – în practică există multe conflicte legale.indd 8 11/2/2009 3:59:44 PM . sub forma unor resurse adecvate de apă şi a îngrijirilor medicale. Populaţia a fost şi mai grav decimată ca rezultat al bolilor aduse de albi. Adeseori. prin urmare. În 1985. Hawke (Partidul Laburist) devine prim‑ministru 1986 Legea Australia din 1986 marchează sfârşitul legăturilor politice şi juridice dintre Australia şi Marea Britanie 1989 Aborigenilor din Teritoriile de Nord li se acordă dreptul la autoguvernare 1994 Compromis important făcut de guvern în raport cu populaţia aborigenă cu privire la problema drepturilor funciare Această pictură pe stâncă se află la Nourlangie Rock. mai târziu. goana după aur în New South Wales 1868 Marea Britanie încetează deportarea condamnaţilor în Australia 1901 Unirea celor şase colonii în Uniunea Australiană (fondarea statului) 1914–1918 Australia se aliază cu Marea Britanie în timpul Primului Război Mondial 1931 Marea Britanie recunoaşte independenţa Australiei în Statutul de la Westminster 1939–1945 Australia intră în al Doilea Război Mondial de partea puterilor aliate 1945 Australia devine membră ONU. Aborigenii au suferit o perioadă mai lungă de persecuţie în Queensland. Totuşi. se considera conducătorul teritoriilor lor. a fost cea mai râvnită zonă de către coloniştii albi. precum tuberculoza. Nici aborigenii înşişi nu conştientizau faptul că un rege dintr‑un teritoriu îndepărtat. în Parcul Naţional Kakadu. Janszoon este primul european care ajunge pe teritoriul Australiei 1642 A. deoarece conceptul european de proprietate le era străin. Strămutarea populaţiei aborigene istorie şi Politică Primul navigator european care a văzut con‑ tinentul australian a fost olandezul Willem În prezent. care apar mai ales atunci când la mijloc se află terenuri arabile sau bogate în resurse minerale. Există mişcări în rândul aborigenilor pentru abandonarea lumii albilor şi pentru reîntoarcere la vechiul lor stil de viaţă. băştinaşii din sud‑estul continentului au fost repede strămutaţi. Însă majoritatea coloniştilor albi şi‑au făcut singuri „dreptate“ şi s‑au făcut vinovaţi pentru multe masacre. aflat în Europa. Nu ar fi înţeles acest lucru nici dacă ar fi ştiut. fie luau pur şi simplu pământul în posesie. înalţă steagul britanic în golful Botany. dreptul de proprietate asupra regiunii masivului Uluru (Ayers Rock) din Alice Springs a fost transferat legal unui trust aborigen. această populaţie băştinaşă nu a avut nici o şansă de izbândă împotriva armelor superioare ale albilor. Pătrunderea lor în regiunea de frontieră şi extinderea continuă a păşunilor au condus la conflicte cu aborigenii pentru care vitele erau o sursă de hrană uşor de obţinut. avocaţi sau politicieni.

între anii 1824–1825. Australia susţine Indonezia în lupta împotriva terorismului islamic. în scopul descoperirii potenţialelor bogăţii ale ţării. Dirk Hartog Island şi Kap Leeuvin amintesc de perioada primilor exploratori olandezi. abia în 1967. au retrezit interesul europenilor faţă de Australia. el a revendicat oficial partea de est a continentului în 1770. europenii s‑au referit la ea simplu. Drumul spre independenţă În 1788. unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale din lume. K. Bucurându‑se de prosperitate economică datorită profiturilor crescânde de pe urma înfloritoarei industrii a lânii şi a exploatării zăcămintelor de aur descoperite la jumătatea secolului XIX. Deşi în 1931 Australiei i s‑a acordat suveranitate totală. iar asta doar teoretic deoarece în practică foarte puţine lucruri s‑au schimbat. a fost adăugat celor şase colonii în 1911. aceasta şi‑a menţinut legăturile cu Imperiul Britanic. Insulele Norfolk. m. Aşa cum s‑a demonstrat prin introducerea dreptului de vot pentru femei în 1902. a fost întemeiată prima aşezare europeană pe locul actualei metropole Sydney. Australian Capital Territory şi teritoriile externe (Insulele Chrismas. Australia nu se mai percepe ca un avanpost britanic. s‑au proclamat parte a Imperiului Britanic sub denumirea de Uniunea (Commonwealth) Australiană. precum germanul Ludwig Leichhardt (1813–1848) şi britanicul Robert O'Hara Burke (1821–1861). Insulele Heard şi McDonald şi Teritoriul Australian Antarctic) Canberra – clădirea parlamentului a fost inaugurată în 1988. Multe aşezări se aflau atât de departe. Nimeni nu s‑a gândit că acest lucru ar însemna încălcarea drepturilor aborigenilor. cu aprobarea parlamentului britanic. el a întrezărit posibilităţi în ce priveşte agricultura. care îşi câştigaseră recent independenţa. Lagăr de prizonieri şi colonie înfloritoare Un băştinaş cântă la didgeridoo. Howard devine prim‑ministru 1999 Australienii votează împotriva introducerii unui guvern republican. unii colonişti au reuşit să câştige autonomie legislativă. cele mai vechi şase colonii s‑au unit şi. Totuşi. dar care s‑au întors pe continent în căutarea de noi păşuni pentru oi. prin guvernator general Legislativ Senat din 76 de membri aleşi pe 6 ani şi Cameră a Reprezentanţilor din 148 de membri aleşi pe 3 ani Organizare administrativă 6 state. Drept dovadă. au plătit cu viaţa expediţiile pe continent. AuStRALiA 921 Noua Olandă 1996 J. Mai târziu. care se afla sub jurisdicţia guvernului federal. Însă europenii care s‑au aventurat în regiunile periferice vaste şi neospitaliere au întâmpinat multe greutăţi. După negocieri îndelungate. Groote Eylandt. Viaţa coloniştilor care se stabiliseră lângă regiunile de coastă a fost mult mai uşoară. pământul nu oferea nici o sursă de negoţ. Marea Britanie a hotărât să‑i deporteze în Australia. Până în 1868. Abia în secolul XIX cel de‑al cincilea continent a fost denumit Australia. au fost trimise şi alte expediţii din Olanda. un instrument de suflat. Curând. Statul Teritoriul de Nord (Northern Territory). păstrându‑l pe suveranul britanic în poziţia de şef al statului. nu mai erau dispuse să accepte prizonieri britanici. care a explorat coasta de est în 1770. Insulele Cocos. Howard este reales 2007 Aborigenilor le sunt redate drepturile asupra pădurilor tropicale dintr‑o regiune din South Queensland. în urma votului popular. În prezent.Istorie şi politică Janszoon (cunoscut şi ca Jansz. Iniţial. la 18 ani de la transformarea estului Australiei în colonie britanică. Abia la jumătatea secolului XIX a început explorarea continentului australian. Rudd (Partidul Laburist) devine prim‑ministru POLitiCĂ Regim politic Monarhie constituţională în Commonwealth Şef de stat Regina Elisabeta a II‑a. Australia era mult mai progresistă decât multe ţări din Europa în acea epocă. cum a fost atacul cu bombă al japonezilor asupra oraşului Darwin în al Doilea Război Mondial. Mai târziu. aborigenilor li s‑au acordat drepturi egale cu cele ale albilor. Deoarece nici o altă naţiune europeană nu avusese anterior vreo pretenţie asupra teritoriului. Insulele Ashmore şi Cartier. Cook a regretat faptul că. Mai târziu. ci ca o putere independentă din vestul Pacificului. iar majoritatea au rămas pe continent chiar şi după ispăşirea pedepselor. chiar dacă expunea ţara unui pericol mult mai mare. Totuşi. pe Tasmania. Australia oferă ajutor pentru dezvoltarea ţărilor insulare vecine şi şi‑a luat angajamente militare faţă de ţări precum Papua‑Noua Guinee şi Timorul de Est. Teritoriile de Nord (Northern Territory). O astfel de aşezare a fost Melbourne. în urma alegerilor. mai multe colonii penitenciare au fost întemeiate şi în alte regiuni de coastă.indd 9 11/2/2009 3:59:47 PM . încât nu exista nici o legatură pe uscat cu Sydney. 9 australia. a devenit evident că teritoriul era destul de neprimitor şi foarte diferit de imaginea pe care cei din Lumea Veche şi‑o construiseră despre terra aus‑ tralis. aparent. Aceste legături au devenit evidente în special de‑a lungul celor două războaie mondiale: Australia s‑a implicat în aceste conflicte ca aliat al Marii Britanii. nume ca Arnhem Land. printre acestea Hobard. declaraţie de reconciliere cu aborigenii 2001–2004 J. În plus. ca Noua Olandă. Insula Macquerie. Această aşezare fusese iniţial lagăr de prizonieri: deoarece statele nord‑americane. Au urmat şi alte aşezări întemeiate pe coasta de sud‑est de către coloniştii liberi care au populat Tasmania. Rapoartele întocmite de navigatorul şi exploratorul britanic James Cook (1728–1779). Unii exploratori. şi Brisbane. deşi colonizarea s‑a limitat iniţial la regiunile de coastă. în Australia au fost aduşi mai mult de 160 000 de prizonieri. Totuşi. în 1803. unde locuia guvernatorul. Prin urmare. în numele Coroanei britanice. cca 1638) care a acostat în 1606 pe coasta de vest a actualei peninsule Cape York. unele regiuni din New South Wales au fost declarate colonii independente şi de sine stătătoare. New South Wales a primit statutul de colonie britanică. numind‑o New South Wales. a căror independenţă a încurajat‑o. întemeiată în 1835.

ANTARcTIcA ŢARĂ Graniţe (dimensiuni separate pe regiuni) Cercul Antarctic 66°33’S: 21. km² Defineşte zona extremităţilor sudice ale oceanelor Pacific.2°C. Pinguinii şi‑au găsit un habitat ideal în Antarctica. Atlantic şi Indian. acoperite de pături de gheaţă. km² Adâncimea unui gheţar: 2 000–4 720 m Adâncimea gheţarului la Polul Sud: 2 832 m Lungimea peninsulei Antarctica: 1 200 km Lungimea Munţilor Transantarctici: 3 000 km Înălţimea medie a Munţilor Transantarctici: 2 300 m Înălţimea Munţilor Transantarctici: 4 528 m Înălţimea masivului Vinson: 5 140 m Zonă fără gheaţă a Antarcticii: sub 5% Distanţe faţă de Antarctica America de Sud: 950 km Africa de Sud: 3 900 km Australia: 3 000 km Noua Zeelandă: 2 300 km frig decât în Siberia şi mai uscat decât în sahara Peisajul îngheţat al Antarcticii emană o frumuseţe fascinantă.2 mil. care. km² Convergenţa Antarctică 55° până la 62°S: 52 mil.indd 60 11/2/2009 5:51:27 PM . km² Antarctica de Est: 10. iar turiştii şi oamenii de ştiinţă sunt nevoiţi să‑şi aducă toate cele necesare şederii aici. temperaturile se ridică doar puţin Mai Antarctica – opusul Arcticii GeoGrafie Antarctica este congelatorul Pământului. Insulele Orkney de Sud şi Insulele Shetland de Sud. unde apa rece a mării care curge către nord din Antarctica se duce la fund sub apa mai caldă. iarna. Antarctica a fost nelocuită timp de milioane de ani. Antarctica este un continent neprimitor. fatală. 60 antarctica. Aflându‑se la mare distanţă de celelalte continente şi cu ţărmurile blocate de gheaţă compactă. Marea Weddell şi Marea Ross. Media de temperatură. înălţimile de necuprins. Antarctica de Vest se întinde către nord spre peninsula Antarctica. km² Gheţarul Ross: 540 000 km² Gheţarul Filchner‑Ronne: 530 000 km² Gheaţă compactă (iarna): 21 mil. Cea mai scăzută temperatură înregistrată la staţia de cercetare de la Vostok la 21 iulie 1983 a fost de ‑89. nici de plante.5 mil.1 km² Antarctica de Vest: 2. Vara.3 mil. Insulele Sandwich de Sud. Frigul extrem şi uscăciunea. întunericul iernii şi furtunile extraordinar de puternice nu pot fi suportate nici de animale. ostil însă oamenilor. se întinde spre nord de‑a lungul Cercului Polar Antarctic. precum şi lanţul muntos transantarctic împart regiunile acoperite de gheaţă în Antarctica de Vest şi Antarctica de Est. km² Cantităţi de gheaţă în Antarctica: 30 mil. pe când marea îngheţată de la Polul Nord nu e mai groasă de 4 m. spre deosebire de ţinutul arctic care este cuprins între întinderi de pământ acoperite cu vegetaţie şi locuite de peste 2 milioane de oameni. cu temperaturi iarna între –40°C şi –60°C. Antarctica este încon‑ jurată din toate părţile de apele oceanelor.5 mil. printre care Georgia de Sud. Prinse între curenţii reci ai mării se află numeroase grupuri de insule polare şi subpolare. km² Marea Polară de Sud: 32. km² Gheaţă compactă (vara): 3 mil. Privată de viaţă şi nelocuită. Nu se găseşte nimic de mâncare. atât vara cât şi iarna. pe măsură ce curge spre sud Suprafaţă Continentul Antarctic: 12.4 mil. la rândul ei. Continentul este înconjurat de mări furtunoase. În interiorul Antarcticii este considerabil mai frig decât în Arctica. km² Gheţari: 1. Continentul Antarctic e acoperit de un scut de gheaţă de mai bine de 4 800 m grosime. în Antarctica variază între ‑40°C şi ‑60°C.

În Antarctica de Vest (Ţara Marie‑Byrd). steaguri în faţa unei staţii de cercetare de la Polul Sud. dar care sunt sparte mai apoi de curenţi şi de vânturi. din centrul Antarcticii. Vara. RiiserLarsen ul Amundsen Golf O C Q ue e n M a u d La Pen. îi trebuie peste 100 000 de ani ca să ajungă pe coastă. dar rămâne un obstacol periculos şi extrem de dificil de traversat pentru ambarcaţiuni. fiecare primind o tonă de gheaţă pe minut. icebergurile se sfărâmă şi se topesc deasupra şi dedesubtul suprafeţei apei. Aerul rece şi greu e atras către coastă de zonele cu presiune scăzută şi pluteşte desupra mării ca vânt puternic. Masson Land Ghetarul ¸ ta r de c ti Ve s t I. care măsoară 4 200 m grosime. Mill I. formând un gheţar care depăşeşte 1 500 m grosime. Unii oameni de ştiinţă au exprimat temerea că încălzirea Pământului ar putea topi gheaţa de pe vârfuri. întreaga cuver‑ tură de gheaţă din interior. Timp de cel puţin 13 milioane de ani. În fiecare iarnă. Alexander Ghetarul ¸ Ronne t M¸i i o r t h E ll e s w Platoul HollickKenyon Pen M¸ii t sa c ola Marea Bellingshausen I. cantităţi de gheaţă de neimaginat PA antarctica. Gheţii din interior. acoperind atât cerinţele din industrie şi agricultură cât şi pe cele de consum casnic. Drigalski cti An i ca Tr Marea Amundsen de an Queen D a v i s Mary I. deoarece aerul rece nu poate absorbi decât cantităţi mici de umezeală. se varsă în mare şi pluteşte la supra‑ faţă. Snow Hill ea ll ar dde Pr in c AT L NU TIC EA N OC LA Capul Knowles n a L. care e de 4 300 m grosime. Buckle eny I. Young D rea Urv Mant-d' o um ille Dacă s‑ar topi. Cantitatea de apă proaspătă pe care gheaţa din interior o revarsă în oceane în fiecare an ar satisface nevoile populaţiei întregului glob timp de un an şi mai bine. Peter I I. dacă nu 20 sau chiar 50 de milioane de ani.Geografie şi mediu natural Georgia de Sud (MB) Ile Sandwich de Sud (MB) ANTARcTIcA 973 Marea Scot iei ¸ Ile Falkland (MB) Ile Falkland de Est Ile Falkland de Vest Orcade ak e Ile Orkney de Sud (MB) I. Pen. t. Gheaţa care se for‑ mează acoperă circa 21 de milioane km² din Marea Polului Sud. Lungul drum al gheţii din interior către mare 61 11/2/2009 5:51:44 PM . Thurston Bis U L A N Mtii Shackleton ¸ I. continentul de la Polul Sud a fost acoperit de gheaţă. Roosevelt Golful Sulzburger Ghetarul ¸ Ross Golful Vincennes Shackleton n ta 0 Antarctica 500 1000 Marea c Ross Golful M M u rd o peste limita de îngheţ pe coasta peninsulei Antarctica. Muh ligarth M s MPlatoul Hofmann es Ritscher Prin Ra gn ce s s h ild L. În imagine. dar care nu e mai gros de 200 m la extremităţi. ridicând nivelul mării cu circa 6 m. King George Capul Horn Ile M W e Shetland de Sud I. Elephant G Riise he¸a t r-La rul rse Dr I.indd 61 rc ti Capul Poinself CI ci Ghetarul ¸ Wojeikow Golful Porpoise FI N polul sud magnetic Capul Adare Golful Buckley 1500 km Ce r c ul P olar A n tarctic Il e B I. iar cantitatea de precipitaţii – care sunt aici sub formă de zăpadă – este extrem de scăzută (68 mm la Polul Sud). Cantitatea estimată de gheaţă din Antarctica ar ajunge timp de zece ani pentru cinci miliarde de oameni. odată ce a atins ţărmul. Clarence I. Bowman I N D I A ca Est s UL AN OCE C a Capul Dart Ghetarul ¸ Getz Pen. Icebergurile care se rup din stratul principal alunecă încet către nord. Precipi‑ taţiile aici sunt numai sub formă de zăpadă. Edward VII I. Berkner Ghetarul ¸ Amery Golful Prydz coe Go An tar Ghetarul ¸ Abbot l lfu Go ine P M Platoul Polar ¸i t Polul Sud Leopold and Astrid Land Ghetarul ¸ West Marea I. Antarctica este cel mai înalt continent de pe Pământ (media depăşeşte 2 300 m). A I. centura de gheaţă compactă care încercuieşte Polul Sud se micşorează la 3 milioane km². stratul de gheaţă. formând pături de gheaţă groase de câţiva metri. Str nt Ghetarul ¸ Larsen nd arc tica lful Ron ne Capul Knowles Golful King Edward VIII E Ile . În centrul Antarcticii de Est grosimea gheţii atinge 4 800 m în unele locuri. suprafaţa mărilor de la sud îngheaţă. Ea alunecă cu o viteză de 19 m pe an către America de Sud şi. Sturge all I. în schimb. În călătoria lor. se găseşte pe vârful stâncilor care ies din mare. adesea cu viteze ce depăşesc 300 km/h. nivelul mării s‑ar înălţa cu 60 m. Polul Sud se găseşte la o altitudine de 2 900 m pe scutul de gheaţă din interior. care le poate purta până în America de Sud sau la Cape Town (Africa de Sud).

Fabian von Bellingshausen este primul om care a văzut continentul Antarctica. 62 antarctica. au apărut noi tehnici pentru studierea ice‑ bergurilor. Bogăţii inaccesibile sub gheaţă 31 d. Înainte vreme. Grosimea păturii de gheaţă era de 150 m. clima a devenit mai caldă şi au început să crească păduri dese (Glossopterisflora) care s‑au transformat ulterior în enorme depuneri de carbon.Hr. iar imaginile de pe radare permiteau monitorizarea traseului lor chiar şi pe timp de noapte sau în zilele înnorate. Acum 300 de milioane de ani.indd 62 11/2/2009 5:51:50 PM . februarie 1821 Vânătorul de foci american John Davis pretinde a fi primul om care a păşit pe continentul Antarctica februarie 1823 James Weddell navighează de‑a lungul Mării Weddell până sub 74° sud istorie Acum mai bine de 2 000 de ani. Antarctica). Începând însă din 1960. marele continent sudic care traversa Polul Sud. dar de abia în martie 2000 s‑a format un iceberg enorm de 295 km lungime şi 37 km lărgime. se înfiinţează tabăra vânătorilor de balene Grytviken) 1820 Edward Bransfield descoperă peninsula Antarctica. Exploratorul francez al Mărilor Sudului. Antarctica făcea parte din Gondwana. Adélie şi Claire în călătoria sa spre Antarctica la sfârşitul anului 1830. Istorie şi politică Iceberguri uriaşe plutind în derivă către America de Sud Din Precambrian şi până în Evul Mediu. cam pe unde Antarctica de azi atinge regiunea polară. După glaciaţiune. Atâta vreme cât bucăţile de gheaţă plutitoare au ridicat deja nivelul mării forţând apa să se reverse. direcţia deplasării şi chiar gradul de rotire. Antarctica a început să se separe de Gondwana. nu mai poate apărea o nouă creştere a nivelului mării. astfel s‑au format lanţurile muntoase din Antarctica de Vest şi din peninsula Antarctica. Senzorii radio pot urmări în permanenţă viteza de plutire. din care numai 45 m erau vizibili deasupra suprafeţei mării. odată cu primele călătorii ale vânătorilor de foci şi de balene. icebergurile nici nu puteau fi localizate în proporţie de 70% din an. Susţinătorii teoriei încălzirii globale au văzut în acest fapt o confirmare a temerilor lor: gheaţa Antarcticii se sparge şi nivelul mării va creşte dramatic. Acum 170 de milioane de ani.974 ANTARcTIcA ISTORIE În 1997 s‑a descoperit în stratul de gheaţă al Mării Ross o fisură de 240 km. Jules Sébastien César Dumont d’Urville a descoperit ţările (ţinuturile) Louis‑Philippe. Şuvoaie enorme de magmă au curs prin crăpăturile stâncilor şi vulcanii au format straturi gigantice de bazalt. vechii greci credeau în existenţa unui continent sudic miste‑ rios care trebuia să existe drept contrapondere la Arctica (de aici şi numele. a început să se formeze gheaţa din interioriul teritoriului. Dar era explo‑ rărilor a început abia după 1 500 de ani. Prima hartă a lumii care înfăţişează ceea ce se credea a fi continentul sudic ianuarie 1773 James Cook traversează Cercul Polar şi descoperă Georgia de Sud 1790 Vânătoare de foci în Georgia de Sud (în 1904. Acest lucru se poate observa în dispunerea gheţii şi în depozitele morenice de piatră. Imaginile multispectrale din satelit în lumină normală sau în infraroşu arătau limpede ice‑ bergurile. Specialiştii n‑au fost însă de acord cu acest punct de vedere. Informaţii suplimentare aduceau şi vapoarele şi instrumentele fixate în gheaţă.

Robert Scott va ajunge la Pol de abia la 17 ianuarie 1912 1915–1916 Endurance. Astăzi. Întâi explorăm. Anul Geofizic Internaţional. Spărgătoarele de gheaţă. Cercetările ştiinţifice au luat avânt însă abia după Al Doilea Război Mondial. vaporul lui Shackleton. Au mai trecut încă 300 de ani până când oamenii au fost capabili să păşească pe continentul Antarctica. 13 vapoare şi 23 de aparate de zbor) inaugurează epoca modernă a cercetărilor în Antarctica iulie 1957 67 de ţări întreprind cercetări în Antarctica în Anul Geofizic Internaţional. vehicu‑ lele cu şenile sau săniile motorizate au făcut Antarctica un loc accesibil. astăzi turiştii cu dare de mână pot ancora pe coastă cu vapoare de croazieră şi. În 1957. Scott. Odată cu apa‑ riţia aparatelor de zbor introduse de Richard E. Dar adevărata descoperire a Antarcticii a început în secolul XIX. e prins între banchize timp de un an 1901–1904 Expediţia Discovery: Robert F. Salvare eroică a membrilor echipajului noiembrie 1929 Richard Byrd zboară spre Polul Sud noiembrie 1935 Lincoln Ellsworth zboară deasupra continentului Antarctic 1938–1939 Expediţia Schwabenland condusă de Alfred Ritscher descoperă Neuschwabenland ianuarie 1947 Operaţiunea Highjump a Marinei americane (4 700 de oameni. urmat la scurt timp de Robert F. 67 de ţări au participat la cercetarea Antarcticii moderne. Marea Ross şi Insulele Ross cu vapoarele Erebus şi Terror martie 1898 Vaporul Belgica al lui Adrien de Gerlach e prins între banchize în peninsula Antarctica în timpul iernii februarie 1902 Gauss. în laboratoarele bine încălzite ale universităţilor. Scott (1868–1912). Acolo unde odinioară numai exploratorii plini de eroism ajungeau pe continent trecând prin greutăţi şi suferinţe de nede‑ scris. urmând ca evaluarea investigaţiilor să se facă la zeci de mii de kilometri depărtare. multe din programele de măsurători funcţionează automat. e strivit de banchizele din Marea Weddell. Vapoarele erau folosite iniţi‑ al ca tabere pentru expediţiile în interior. Se înfiinţează 12 staţii de cercetare decembrie 1959 Tratatul Antarctic e semnat de 12 ţări (e ratificat în 1961) 1981 Staţia germană Georg‑von‑Neumayer se instalează pe banchiza Ekström (reconstruită în 1992) 2003–2006 Se construieşte un drum de gheaţă între staţia McMurdo şi Polul Sud Liv Arnesen din Norvegia şi Ann Bancroft din SUA au fost primele femei care au traversat Antarctica pe schiuri în anul 2000. 63 antarctica. elicopterele. a fost prima persoană care a descoperit pământ la sud de Cercul Antarctic. vaporul lui Erich von Drygalski. Britanicul Sir James Clark Ross (1800–1862) a străpuns brâul de gheaţă şi a navigat de‑a lungul coastei Ţării Victoria în 1841. navigând în jurul Antarcticii la 1829. nu mai pune acum nici o problemă demnă de menţionat. Byrd (1888–1957). iar în timpul lunilor reci şi întunecate de iarnă rezulta‑ tele pot fi trimise regulat prin satelit oriunde în lume. Corăbiile lor au fost prinse în sloiurile enorme de gheaţă sau în cel mai bun caz n‑au mai putut înainta prin stratul de gheaţă. Roald Amundsen (1872–1928) a câştigat cursa către Polul Sud în 1911. pot chiar zbura în interiorul continentului cu avioane uşoare sau cu elicoptere. chiar Nu mai trebuie să faci călătorii periculoase pe jos ianuarie 1841 Sir James Clark Ross soseşte în Ţara Victoria. iar în 1840. cercetări uşurate şi intensificate considerabil de realizările tehnicii. apoi cercetăm pentru distanţe foarte mari. avioanele prevăzute cu schiuri. transportul oamenilor şi al materia‑ lelor. a început o nouă epocă în explorarea Antarcticii.Istorie şi politică ANTARcTIcA 975 Staţia germană Georg‑von‑Neumayer a fost instalată încă din 1981 pe banchiza Ekström. Charles Wilkes (1798–1877) a reuşit să producă probe privind carac‑ terul continental al regiunii polare sudice. care odinioară era atât de dificil. Pe timpul verii. dacă doresc. mai târziu au fost înfiinţate pe coastă staţii unde exploratorii îşi puteau petrece iarna. Fabian Gottlieb von Bellingshausen (1778–1852). Edward Wislon şi Ernest Shackleton ajung la 82°17’ sud 1907–1909 Expediţia Nimrod: Shackleton se apropie la aproximativ 160 km de Polul Sud (88°23’ sud) ianuarie 1909 Douglas Mawson atinge polul sud magnetic 14 decembrie 1911 Roald Amundsen este primul om care ajunge la Polul Sud.indd 63 11/2/2009 5:51:53 PM .

dar. Am suferit atât de mult ca să ajungem aici şi nu suntem răsplătiţi nici măcar cu victoria…”. Regiunea Polului Sud e deschisă cercetătorilor de pretutindeni. găzduieşte circa 1 000 de oameni de ştiinţă şi asistenţi. staţia McMurdo. Vara. dar şi astrofizica şi cercetarea meteoriţilor devin din ce în ce mai importante. iar iarna rămân doar câţi ar ocupa un sătuc. Chiar de la distanţă. dar numai Staţiile de cercetare sunt aproape toate exce‑ lent echipate. britanicii au zărit cortul pe care Amundsen îl lăsase în urmă după ce reuşise să atingă Polul Sud. Vara. plus aproximativ 1 000 pe vapoarele de la sud. Lor li se alătură pentru scurtă vreme câteva sute de turişti estivali. locul acesta e îngrozitor!” 64 antarctica. De ei se ocupă alţi 2 500 de lucrători. scria Scott în jur‑ nalul său după ce el şi cei patru tovarăşi ai săi au ajuns la Polul Sud la 18 ianuarie 1912. vin aici cam tot atâţia oameni câţi într‑un oraş mic. se află pe continentul Antarctic circa 4 000 de oameni. aflată pe Insula Ross. aşa cum s‑a convenit prin Tratatul Antarctic din 1959. în timpul Expediţiei Terra Nova.976 ANTARcTIcA Istorie şi politică Când au ajuns la Polul Sud. din care numai 32 locuite şi iarna. verii.indd 64 11/2/2009 5:52:02 PM . Pe tot cuprinsul Antarcticii sunt aproximativ 80 de staţii de cercetare. În fiecare an. De la baza cu provi‑ zii din Golful Balenelor. el şi ai lui acoperiseră distanţa până la Polul Sud în numai 57 de zile. Antarctica oameniilor de ştiinţă 28 de oameni de ştiinţă şi personalul auxiliar îşi pot petrece iarna la Polul Sud. Robert F. în spatele vechiului adăpost al lui Scott. Noua staţie america‑ nă de la Polul Sud are o capacitate de peste 130 de oameni pe timpul verii. Regiunea Polului Sud oferă condiţii unice de cercetare vizând solu‑ ţii pentru problemele globale ale Pământului. chiar şi la Polul Sud „E cumplit. fără dificultăţi serioase. ofiţer britanic şi cercetător. Scott. în biroul său. Antarctica rămâne încă terra australis incognita. în ciuda tuturor investigaţiilor întreprinse până acum. Robert F. Pe timpul Tehnologie şi confort.Scott şi echipa sa au găsit acolo cortul lui Roald Amundsen. creşterea emisiilor de CO2. activitatea solară în schimbare. numărul lor reducându‑se cu 90% în timpul iernii. schimbările climaterice din prezent. gaura de ozon. pe o suprafaţă mai mare decât Europa. Pierduseră deci cursa. la 60° sud. Era limpede că pierduseră cursa. Proiectul American de Cercetare a Antarcticii facilitează călăto‑ ria a 650 de cercetători. Proiectele de cercetare în Antarctica zilelor noastre sunt extrem de variate şi nu se limi‑ tează la explorarea ştiinţifică directă şi exclu‑ sivă a Antarcticii. zone întinse din regi‑ unea polară de sud au rămas încă necunos‑ cute. Cele mai noi domenii de cercetare. „Dumnezeule. Norvegianul ajunsese la Polul Sud cu 30 de zile mai devreme (la 14 decembrie 1911). cum sunt paleoclimatologia.

Cu şi mai multă atenţie a studiat însă greşelile făcute chiar de Scott în timpul Expediţiei Discovery (1901–1904) şi Amundsen a evitat greşelile predecesorilor pe cele ale lui Sir Ernest Shackleton în Expediţia Nimrod (1907–1909). dar nevătămaţi. o furtună de zăpadă de 9 zile i‑a forţat să rămână în corturi.indd 65 11/2/2009 5:52:09 PM . Ştia de ce pot fi în stare câinii polari şi nu s‑a gândit nici o clipă să ia cai sau sănii cu motor care. Mai aveau numai 160 km până la Polul Sud când Shackleton a dat ordinul de întoarcere. pornind către Antarctica din Noua Zeelandă în Expediţia Nimrod. Ernest Shackleton (1874–1922) a învăţat în 1902–1903 ce înseamnă să tragi singur o sanie. Trebuiau să traverseze un lanţ de munţi de gheaţă extrem de periculos ca să poată ajunge la tabăra vânătorilor de balene. foarte buni schiori. Expediţia a fost un eşec. În timpul Expediţiei Trans‑Antarctice (1914–1916). ba mai mult. Wilson şi Bowers. Această expediţie (1897–1899) a fost prima care şi‑a petrecut iarna în Antarctica. Au fost lăsaţi în mormântul lor de gheaţă. Graţie unei minuţioase pregătiri combinate cu experienţa. membrii echipei s‑au întors la bază. aşa că oamenii. Călătoria lui Scott la Pol a fost încă de la început plină de probleme pentru care explo‑ ratorii înşişi erau răspunzători. au murit de epuizare. Evans şi Oates muriseră deja înainte. Spre deosebire de Scott. care luaseră hotărârea să se dispenseze de schiuri. La începutul celei de‑a patra Expediţii Antarctice. După 70 de zile de greutăţi incomensurabile. vasul expe‑ diţiei lui Adrien de Gerlache de Gomery (1866–1934). În numele lui Dumnezeu. Dar nu după multă vreme. Nici această expediţie n‑a stat însă sub semnul norocului. Timpii destul de diferiţi obţinuţi de cele două expediţii la Polul Sud arată cât de rapid şi de uşor s‑au deplasat Amundsen şi echipa sa pe drumul de 2 500 km spre Pol şi înapoi. De aici. Shackleton şi cinci din oamenii săi au format o nouă echipă şi au pornit într‑o călătorie de 1 300 km prin mările furtunoase către Georgia de Sud. au fost nevoiţi să tragă singuri săniile. Fără mâncare şi combustibil. înfometaţi şi degeraţi. ANTARcTIcA 977 Pentru echipa de cinci oameni a lui Scott. până în cele mai mici detalii. Roald Amundsen a fost primul om care a ajuns la Polul Sud. Echipa a aşteptat în van la baza de pe insula Ross ca Scott şi ceilalţi să se întoarcă. Între 1903 şi 1906. erau încă destul de puţin fiabile. După eforturi supraomeneşti. Mai apoi. 65 antarctica. Scott a scris ultimul paragraf din jurnalul său pe 29 martie 1912: „Suntem din ce în ce mai slăbiţi şi sfârşitul nu poate fi departe. pentru că nici de această dată n‑au avut încredere în puterea câinilor husky. Shackleton îşi plănuia propria expediţie (1907–1909). Amundsen a studiat cu multă atenţie lucrările tuturor explorato‑ rilor renumiţi. a fost prins între banchize şi strivit. Dar cel mai mult au avut de suferit de pe urma deciziei lui Scott de a călători fără câini înhămaţi la sănii. Shackleton a murit în Georgia de Sud. De abia pe 12 noiembrie 1912 au fost descoperite cortul şi corpurile lor de către o echipă care pornise să‑i caute. a adoptat îmbrăcămintea băştinaşilor cu haine călduroase făcute din piei care îi fereau pe oameni de îngheţ. Sir Ernest Shackleton Ca membru al Expediţiei Discovery a lui Robert F. O tragedie eroică cu deznodământ fatal Încă de tânăr. la 26 ianu‑ arie 1912. au reuşit să ajungă întregi şi nevătămaţi la bază. la Framheim. vă rugăm. Vehiculele cu motor nu erau fiabile şi s‑au stricat. a luat parte la multe călătorii pe vasul‑balenieră Magdalena şi a fost timonier secund pe Belgica. aveţi grijă de familiile noastre. drumul înapoi de la Pol s‑a sfârşit cu o ca‑ tastrofă. tabăra de bază Secretul succesului lui Amundsen: câini husky şi sănii Cercetător făcând măsurători de temperatură: munca pe teren e posibilă numai în scurtul răstimp al verii Antarctice. dar mai presus de toate a învăţat cum să conducă sănii trase de câini. Scott şi cei patru tovarăşi au avut multe de îndurat în cele mai bine de două luni pe drumul de întoarcere de la Pol. Scott. Amundsen n‑a lăsat nimic la voia întâmplării şi şi‑a planificat propria expediţie cu multă rigoare şi profesionalism. ca şi el. Nimeni nu ştia să înhame câini husky şi nici să schieze prea bine. Amundsen călătorise 100 de zile fără dificul‑ tăţi importante. A învăţat de la eschimoşi (sau inuiţi) cum să supravieţuiască pe gheaţă şi în zăpadă. iar lipsa proviziilor şi scorbutul s‑au adăugat la lista problemelor. Amundsen făcuse pe schiuri călătorii de câte o săptămână în munţii Norvegiei. pe atunci.“ La numai 17 km de adăpost şi la 150 km de baza lor principală. Echipa lui era formată din experţi în fiecare din sarcinile ce urmau să fie îndepli‑ nite în Antarctica şi erau cu toţii.Istorie şi politică După încă 43 de zile pe schiuri. Shackleton a încercat să traverseze continentul de la Marea Weddell până la Marea Ross. stabilită de el se afla cu 100 km mai aproape de Polul Sud decât adăpostul britanicilor de la Cape Evans. iar poneii de Manciuria pe care i‑au luat cu ei au murit. Echipajul s‑a suit în bărcile de salvare şi s‑a îndreptat către Insula Elefantului. Ceva mai târziu. Numai printr‑un efort suprem şi cu foarte mult noroc au reuşit participanţii să ajungă la barca de salvare. încununată de succes. Endurance. dar problemele au fost mai mult din vina organizatorilor. dar vaporul său. Shackleton a organizat salvarea celorlalţi membri ai echipajului. Amundsen a fost primul care a navigat prin Pasajul de Nord‑Vest. Experienţa lui Amundsen în ambele regiuni polare Ernest Shackleton şi echipa sa. Scott şi doi din tovarăşii lui.

Accidente rutiere chiar şi la Polul Sud 66 antarctica. Testele nucleare şi depozitarea de deşeuri atomice sunt interzise cu desăvârşire. Efortul le‑a consumat până la urmă toată vlaga şi. Tuturor statelor li se garan‑ tează dreptul de a face cercetări în Antarctica. a dat naştere unei uriaşe găuri de ozon deasupra Antarcticii. ajungea în sfârşit la Polul Sud. pentru ca muşchiul să se refacă după distrugerea provocată. transporturi. Exploatarea resurselor minerale care se cunosc deja şi sunt accesibile (cărbune. au fost descoperite în corpurile pinguinilor. către Polul Sud! economie Exploatarea economică de odinioară a resurselor maritime (foci. Erau schiori neexperimentaţi şi aveau mari dificultăţi. Deşi atât Expediţia Discovery cât şi Nimrod au arătat cu durere cât de dificil a fost să se acopere distanţe foarte mari fără câini înhă‑ maţi la sănii. Durează zeci de ani. dar. Călătoriile lungi din toate colţurile lumii sunt astfel reduse la doar câteva zile. Stratul de ozon. gaze naturale. Din pricina condiţiilor climaterice şi a costului ridicat al extragerii şi al transportu‑ lui. există şi aici depozite Delicata floră şi faună a Antarcticii se află într‑o situaţie foarte precară. ajunse aici prin atmosferă din alte regiuni ale Pământului. Deja îmbarcat şi încredinţat că se îndreap‑ tă către strâmtoarea Bering. Antarctica aparţine întregii omeniri Pe când echipa lui Scott. Tratatul Antarctic de la 1 decembrie 1959 (în vigoare din 1961) declară sudul Antarcticii la latitudinea de 60°S ca fiind teritoriu inter‑ naţional. operaţiunile militare şi armele nu sunt admise. Dar faima şi onorurile încă îl mai aşteptau la Polul Sud. petrol şi minereuri metalifere) este interzisă prin Tratatul Antarctic. exploatarea resurselor minerale accesibi‑ le n‑ar fi. folosindu‑se numai de propriile puteri. Prim‑locotenentul Scott a văzut în această numire o şansă de promovare în cadrul Marinei britanice. Scott s‑a încăpăţânat să aleagă pentru Expediţia Terra Nova (1910–1912) aceeaşi combinaţie perdantă de cai mici şi sănii motorizate. Poluarea atmosferică crescândă provocată de gazele de seră. cai. Amundsen era deja pe drumul de întoarcere la bază şi Amundsen se îndreaptă către Polul Nord? Nu. Amundsen era învingătorul cursei spre Polul Sud. nu vor fi nicicând accesibile omului. Anumite substanţe nocive şi toxice. Acesta a fost motivul pentru care el şi cei patru membri ai echipei sale au hotărât să tragă ei înşişi săniile. Unele state cu interese economi‑ ce în zonă refuză însă să accepte acest lucru.indd 66 11/2/2009 5:52:10 PM . Mediul înconjurător – probleme şi cercetări Transportul către numeroasele staţii de cer‑ cetare este făcut în principal cu avionul sau cu elicopterul. preşe‑ dintele Societăţii Regale de Geografie. dar exploratorii americani Robert Edwin Peary (1856–1920) şi Frederick Edwin Cook (1865–1940) i‑au luat‑o înainte. cum sunt în‑ gropate sub scutul de gheaţă. până în 2041. Orice pretenţie naţională asupra teritoriului este „îngheţată“ pentru moment. dar Scott era marele erou celebrat. la o altitudine de 15–50 km. în special hidro‑ clorofluorocarbonaţii (HCFC). În anexa la Tratatul Antarctic care a fost negociată în 1991. Într‑un imbold de moment. exploatarea resurselor minerale rămâne interzisă pentru încă 50 de ani. comunicaţii vaste de resurse minerale. dar animelele au refuzat să se supună. şi fără să îm‑ părtăşească nimănui hotărârea luată. Amundsen şi‑a schimbat planurile şi a hotă‑ rât să facă o expediţie la Polul Sud. Acordul garantează cooperarea paşnică internaţională. Protecţia mediului este monitorizată cu cea mai mare stricteţe. au sfârşit prin a claca şi apoi au murit. faţă de cele epuizante de odini‑ oară. Interesul lui Scott pentru regiunile polare a fost trezit de Sir Clements Markham. Centrala americană de energie atomică McMurdo tre‑ buie să fie demontată şi înlăturată. dar Scott nu putea să‑i conducă. Amundsen visase întreaga viaţă să fie pri‑ mul care atinge Polul Nord. un adevărat erou trebuia să şi moară ca un erou. sănii cu motor sau oameni? Nu. Peste 15 000 de turişti vizitează anual Antarctica. la capătul puterilor. echipajul a aflat abia după ce trecuseră de Madeira care urma să fie adevărata destinaţie a călătoriei lor. care durau câteva luni bune. peşti sau crustacee) a fost redusă drastic sau chiar interzisă. protejează de radiaţiile ultraviolet nocive şi este extrem de important pentru viaţa pe Pământ. câini! aproape ajunsese la tabăra norvegiană. astfel încât numai tu‑ rismul rămâne mijlocul economic principal al exploatării Antarcticii. Luase şi câini cu el şi animalele au dovedit de ce erau în stare în timpul excursiilor de explorare.978 ANTARcTIcA Economie. nehrăniţi fiind. Dar veştile despre moartea lui Scott au umbrit victoria lui Amundsen – în fond. care l‑a numit conducător al Expediţiei Discovery. Se poate ajunge la mal cu bărci cu motor sau cu elicoptere. cum făcuse şi Shackleton înaintea lui. Convenţiile privitoare la protecţia naturii au ca scop protejarea totală a Antarcticii. Câteodată e mare cât suprafaţa Americii de Nord. O problemă căreia nu i s‑a găsit încă rezolvarea o reprezintă munţii de deşeuri care s‑au acumulat lângă staţiile de cercetare. Această decepţie avea să‑i fie imputată mai târziu lui Amundsen şi va fi tratat ca şi cum l‑ar fi înşelat pe Scott. Ca pe ori‑ care alt continent. balene. Chiar şi proble‑ me minore pot provoca distrugeri pe termen lung. el a încercat să mâne câinii din spate. pentru moment. Membrii cu drept de vot ai Tratatului se întâlnesc anual pentru discuţii şi stabilirea de politici în materie. de exemplu. viabilă din punct de vedere economic. Nu ştia că echipele de câini de sanie trebuiau să fie înhămate cu câinii potriviţi care să conducă. săniile fiind prea grele.

În Antarctica nu există variante de aterizare care pot fi folosite în caz de vreme nefavorabilă. Majoritatea proviziilor sunt aduse cu vase comerciale însoţite de spărgă‑ toare de gheaţă. Astăzi. Avioane mici prevăzute cu schiuri pentru aterizare şi decolare pot zbura în interioriul continentu‑ lui. au existat totuşi destule accidente rutiere mortale. Cei care nu vor să se alăture unor astfel de aventuri pot rezerva un zbor rapid de 12 ore deasupra continentului. iar aterizarea poate fi o chestiune de noroc. Expe‑ diţiile mai lungi şi pregătite în particular pot atinge şi chiar depăşi 100 000 de euro. tabăra vânătorilor de balene din golful Stromness din Georgia de Sud. au partea din faţă ascuţită. turiştii care se aventurează aici trebuie să poată suporta condiţiile aspre de campare la –20°C.Turism ANTARcTIcA 979 staţia meteo a bazei ruseşti Mirnîi a ars în doar 30 de minute. O  croazieră ce durează câteva săptămâni costă între 4 000 şi 45 000 de euro. cum e Polar Queen. mai ales dacă nu a rămas suficient combustibil pentru drum. Există un loc de unde nu te mai poţi întoarce. ceea ce le permite să facă faţă banchizelor masive şi să‑şi croiască drum printre ele. La –46°C şi o viteză a vântului de 200 km/h. Chiar prima traversare a gheţii din interioriul teritoriului. crevasele au trebuit să fie umplute.indd 67 11/2/2009 5:52:14 PM . Deşi nu sunt decât câţiva kilometri de drum în Antarctica. Mulţi oameni se mulţumesc cu un zbor scurt de la extremitatea sudică a Americii de Sud până în peninsula Antarctica. la sud de peninsula Antarctica. Traversarea zonelor cu crevase e la fel de periculoasă ca traversa‑ rea unui câmp de mine. din 1957–1958. 67 antarctica. în tractoare cu lanţuri de către Sir Edmund Hillary şi Sir Vivian Fuchs a sfârşit rău. elicoptere sau vapoa‑ re. dar se deschid mereu altele. este imposibil sau oricum extrem de periculos să încerci să aterizezi. Chiar şi istoria recentă a cercetării este umbrită de numeroasele accidente în care sunt implicate avioane. Crevasele ascunse sunt un pericol permanent pentru toţi cercetătorii care traversează ghea‑ ţa în vehicule cu şenile sau în snowmobile. nici unul din cei opt oameni ai staţiei n‑a reuşit să scape. Zborul până în Antarctica este totuşi o operaţiune periculoasă. Mai ales în timpul iernii. La  temperaturi foarte joase. oricine poate vizita Antarctica fără dificultate. Majoritatea sosesc cu vapoare de croazieră. Sir Fuchs a folosit echipe de câini ca să găsească un drum sigur pentru maşinile sale. apa necesară pentru stingerea unui foc îngheaţă şi furtu‑ nile înteţesc flăcările. se face frecvent apel la spărgătoarele de gheaţă pentru o traversare ulterioară fără probleme. Călătorind în antarctica Anual. chiar până la Polul Sud. Pasagerii sunt aduşi la ţărm cu bărci cu motor sau cu elicoptere. peste 15 000 de turişti vizitează Antarctica. Cu toate acestea. mai bine de 200 călătoresc la Polul Sud. Spărgătoarele de gheaţă. Toate Ravene de gheaţă adânci de 200 m Husvik. atâta vreme cât are mijloacele financiare necesare. Crevasele sunt obstacolul principal şi pentru drumul de gheaţă ce se construieşte între golful McMurdo şi Polul Sud. Turismul Antarcticii a devenit o afacere profitabilă. focurile sunt un mare pericol pentru staţiile de cercetare. în preajma staţiilor de cercetare. spărgându‑le în sloiuri. Atunci când căile de acces – făcute din zăpadă şi gheaţă – ale staţiilor de cercetare sunt brusc acoperite de ceaţă. Pe 3 octombrie 1960.

cunoscut şi sub denumirea de Aoraki sau Aorangi (care în maori înseamnă „Vârf care străpunge norii“). are păduri paradisiace. în sudul Insulei de Sud. Denumirea sa provine de la faptul că se aseamănă cu mitra unui episcop. În estul lanţului de munţi vulcanici se află câmpii de coastă înguste. Strâmtoarea Milford este unul dintre multele fiorduri care se întind până aproape de centrul ţării şi se află în sud‑vestul Insulei de Sud. În sud‑vestul Insulei de Sud. 44 noua zeelanda. Vârful Mitre. Auckland 15°C/1 106 mm. câmpiile acoperite cu zăpadă. Christchurch 11. unde mai multe vârfuri muntoase ating peste 3 000 m înălţime. în Polinezia. Tokelau. între 34° şi 47° lat. fiordurile înaintează până aproape de centrul ţării. şi Insulele Kermadec din nordul Insulei de Nord. Insula de Sud cuprinde Alpii Noii Zeelande sau Alpii Sudici.6°C/638 mm Fus orar CET +11 ore Două mari insule – Insula de Nord şi Insula de Sud. animale şi păsări neobişnuite. Întreaga lume pe două insule GeoGrafie În afară de cele două insule principale. cum ar fi gheţarul Fox. la 800 km est de Insula de Sud. fiordurile şi feri‑ gile arborescente. În regiunile centrale ale Insulei de Nord se găsesc numeroase forme de relief vulcanice – vulcani activi. ŢARĂ Denumire oficială Noua Zeelandă Cod internaţional NZ Localizare geografică Oceania. Muntele Ruapehu. Insulele Chatham. gheizere. Muntele Cook.indd 44 11/2/2009 5:13:29 PM . se ridică la o înălţime de 1 695 m. unii dintre ei.7°C/1 204 mm. un vulcan activ de 2 797 m. este cel mai înalt vârf din Noua Zeelandă. Gheţarii şi gheizerele. Wellington 12.NOUA ZEELAND{ Minuni naturale ale luMii Insulele de Nord şi de Sud sunt extrem de diferite. cascade şi o imensă varietate de plante. S şi 166° şi 179° long. nelocuite. care are o lungime de 23 km – alcătuiesc majoritatea teritoriului Noii Zeelande. lacurile şi plajele dovedesc că Noua Zeelandă este o ţară extrem de diversificată. teritoriul ţării mai cuprinde şi unele insule mici: printre acestea. este cel mai înalt munte din Insula de Nord. lacuri glaciare şi izvoare termale. E Suprafaţă 268 680 km2 Capitală Wellington Climă Climat oceanic. De asemenea. care se reflectă în apele strâmtorii. la nord de Samoa. iar în vest. Insulele Stewart. separate de strâmtoarea Cook. regiuni cu dealuri şi păduri. Majoritatea munţilor înalţi sunt acoperiţi în mare parte cu gheţari. ajung până în apropiere de coastă. Relieful Noii Zeelande cu‑ prinde tot spectrul de medii naturale. vulcanii şi mlaştinile mâloase.

pescăruşii de mare sau furtunarii. ciugulesc viermi şi insecte. taiko. Unele specii de eucalipt şi de şopârlă. iar bradul Douglas au fost importate din mistreţii sălbatici. Pasărea kiwi are două trăsături distincte: are ciocul extrem de lung. Pasărea kiwi şi‑a pierdut capacitatea de a zbura din cauza lipsei animalelor de pradă în Noua Zeelandă. Noua Insula de Nord L. Lipsa de apreciată. Câmpiile Cante În timp ce în pădurile de rbury fagi australi subarboretul I. este pasărea naţională a Noii Zeelande. numărul lor a început să crească. Pitt Insula de Sud este foarte puţin răspândit. de 6°C. Unii arbori. o trăsătură unică în rândul păsărilor. au o vechime de circa 1 000 de ani. Aceste păsări gri‑maronii sunt active pe timpul nopţii şi pot fi găsite doar în Noua Zeelandă şi pe insulele înconjurătoare. în precu fructe au fost importate din Asia. Odată cu implementarea programelor ample de protecţie a păsărilor kiwi. iar în iulie de 11°C. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în partea de vest a lanţurilor muntoase: precipitaţiile medii anuale ajung până la 4 000 mm în Alpii Sudici. Izolarea geografică a ţării a influenţat dezvoltarea vegetaţiei de pe teritoriul său. Existând de mai bine de acacia au fost aduse din Australia. când imigranţii europeni au adus în ţară jderi şi pisici. Pinii roşii sunt răspândiţi pe întreg teritoriul ţării. temperatura medie în ianuarie este de 19°C. Însă locuitorii Noii Zeelande iubesc această creatură ciudată şi liniştită şi au transformat‑o într‑un simbol naţional. A lp ii S u d ic i U L PA noua zeelanda. feriga (în special specia de ferigă argintie) şi tufişurile. Influenţa oceanului înseamnă că variaţiile de temperatură de la un anotimp la altul sunt destul de mici. Printre animalele sălpentru silvicultură. Câinii şi şobolanii au fost aduşi specii de arbori precum pinul. Aceste specii. NOUA ZEELANDĂ Specii endemice în luptă cu izolarea Cap de Nord 957 Climă oceanică Kiwi. care poate atinge o înălţime de 60 m şi a cărui Deşi deţine un număr foarte mic de specii de răşină naturală este o materie primă extrem reptile şi de mamifere. în Insula de Nord. această fosilă vie nu ce o serie de plante ornamentale şi plante a suferit foarte multe transformări şi. iepurii şi jderii au fost aduşi America de Nord. păsările kiwi parcurg adeseori distanţe mari prin pădure în căutarea hranei. Kiwi. În ultimii 200 de kiwi. Cea mai cunoscută specie de papagali este care creşte în pădurile ţării. EA C Cea mai răspândită specie O Golful Pegasus Ile Chatham de arbore este fagul austral. categorie intră şi kakapo (sau papagalul‑bufSpecii de plante niţă). În Fauna – dominată de păsări această categorie intră şi arborele kauri. Deoarece nu pot zbura. kiwi. printre care I. şi nu are coadă. Defrişările masive au dus la deSingurele mamifere indigene sunt două cimarea drastică a zonelor împădurite. din triburile Maori încât aproape că dispăruCorespondentul său în Insula de Sud este se înainte de sosirea coloniştilor europeni. De‑a lungul coastelor pot fi întâlnite ani. respective. importante în special din Europa. În plus. regiunile din nord se încadrează în zona climei subtropicale. În Dunedin.Taupo Zeelandă deţinând un nuMare a măr foarte mare de specii endemice. Deoarece se află într‑o zonă în care cad foarte puţine precipitaţii. Pasărea nezburătoare a dat şi numele de alint al locuitorilor ţării. Copacul cu flori galbene kowhai. fapt zent. care trăieşte în regiunile munţilor înalţi: adevărate explozii de culoare atunci când şi această specie se numără printre cele aflate pe cale de dispariţie. în timp 200 de milioane de ani. sequoia sau din Polinezia de către triburile maori. foarte a rezultat din agrişele care cresc în China. iar numărul lor a scăzut drastic. pădurile mixte cuprind Cap de Vest coronamente şi subarboret ˇ NOUA ZEELANDA din belşug. care insulele care alcătuiesc teritoriul Noii Zeelande. dă naştere unor kea. copacul rata. o nezburătoare deosebită. topografia vulcanică şi erele glaciare au influenţat dezvoltarea autonomă a N florei locale. În drumul lor. Tot în această înfloreşte. păsările kiwi s‑au confruntat cu un real pericol. încât a devenit unul dintre principalele exporturi ale ţării. o pasăre de noapte. temperaturile medii în aceleaşi luni sunt de 15°C şi. însă a fost cultivat cu un asemenea succes în Noua Zeelandă. Izolarea timp de Cap Tas m a n Farewell mai multe milioane de ani. multe specii de plante şi arbori au numeroase păsări de mare. Cu o lungime de 40 cm. Kiwi a devenit pasăre protejată în 1953. Regiuni extinse de câmpii înalte din Insula animalelor de pradă a însemnat că mai de Nord sunt acoperite cu păşuni. (sau Pomul de Crăciun) înfloreşte pe plajele Moa a fost vânată atât de mult de către cei din Insula de Nord în perioada Crăciunului.indd 45 CIF 11/2/2009 5:13:33 PM IC St r. însă le place şi gustul fructelor de pădure. această pasăre a dat şi numele fructului bogat în vitamine. precum cormoradispărut şi multe altele sunt pe cale de nii. Noi specii de lilieci. Mai mult de 70% din speciile de plante care cresc Golful Plenty aici nu se găsesc în nici o altă regiune din lume. apreciaţi datorită lemnului lor de esenţă tare. în Insula de Sud. este cultivat pe scară largă. Totuşi. despre care se Atunci când europenii au descoperit Noua credea că este o specie dispărută. Copacul cum ar fi kiwi sau moa. cresc în multe regiuni batice care trăiesc aici se numără şi o specie ca monoculturi. care provine din Asia. acest paradis natural a început pasăre de mare cu pieptul alb. este întâlnită doar pe câteva dintre care a avut consecinţe de durată.Geografie şi mediu natural În timp ce regiunile din sud ale Noii Zeelande se află în zona de climă temperată rece. timidă şi stângace. Noua Zeelandă are un număr foarte mare de specii de păsări. regiunea de est a munţilor este mult mai aridă. Ste wa r d 0 1000 km 500 muşchiul de copac. piciorongul şi să‑şi piardă din frumuseţe. care se aseamănă cu pohutukawa cu florile lui de un roşu aprins struţul – au putut să se dezvolte pe insulă. la capătul căruia se află nările. Pasărea kiwi Kiwi este o pasăre destul de modestă. În Auckland. Coo k 45 . pasărea takahe cu din toată lumea penaj în nuanţe de violet. femelele sunt cu 10 cm mai mari decât masculii. o Zeelandă. În unele multe specii de păsări care nu pot zbura – zone de coastă cresc mangrove. tuatara. Clima este influenţată în principal de apropierea de ocean şi de cantitatea anuală de precipitaţii. dispariţie. cărora le place să‑şi spună unul altuia kiwi.

Deşi Noua Zeelandă nu se confruntă cu probleme interetnice. insulele Niue şi Tokelau. Mai multe organizaţii care militează pentru protejarea mediului îşi au sediul în Noua Zeelandă. iar locuitorii ţării militează pentru conservarea şi protejarea mediului. viaţa de pe insule era guvernată de triburile maori. Creşterea migraţiei dinspre regiunile rurale către oraşe. Wellington. mari segmente de populaţie sunt alcătuite din locuitori de origine polineziană (veniţi din Tonga sau din Samoa) sau asiatică (în special chinezi şi indieni). Totuşi. decât prin stări conflictuale. au început să se stabilească în Noua Zeelandă. ambele părţi aflate în conflict încearcă să coopereze pentru a ajunge la o soluţie con‑ structivă.958 NOUA ZEELANDĂ POPULAŢIE Populaţie Număr de locuitori 4. Atmosfera care domneşte în oraşe este mai relaxată decât cea din multe alte oraşe ale lumii. triburi. reprezentată de un guvernator general Legislativ Parlament din 121 de membri aleşi pe 3 ani Organizare administrativă 16 regiuni. trăiesc în special pe Insula de Nord. Principalele aglomerări de populaţie se înregistrează în oraşele Auckland. în special brita‑ nicii. din cauza popu‑ laţiei albe dominante. societatea cosmopolită din Noua Zeelandă se caracterizează mai degrabă prin cooperare. şi Hamilton. Insulele Kermadec. Insulele Chatham. a început să scadă. nu din curiozitate. Deşi s‑au adaptat de mult la stilul de viaţă al populaţiei albe. conservarea mediului este un obiectiv de suflet şi un motiv de mândrie. un memento al tradiţiilor englezeşti înrădăcinate în sistemul educaţional al Noii Zeelande. 46 noua zeelanda. şi în oraşele Christchurch şi Dunedin. maori (limbi oficiale) Rată a analfabetismului 1% Tradiţii maori şi Tradiţii occidenTale Din secolul XIX. catolică. Majoritatea locuitorilor provin din Marea Britanie sau sunt descendenţi ai coloniştilor britanici care s‑au stabilit pe teritoriul Noii Zeelande în secolul XIX. Zecile de ani de război şi persecuţie aproape că au condus la exterminarea lor. Totuşi. În prezent. Legătura cu lumea rurală şi cu mediul înconjurător este larg răspândită. Prin înfiinţarea învăţământului de specialitate. mulţi în Auckland sau în împrejurimi. Luptele dintre Şcolari în uniforma Christ’s College din Christchurch. un ritm de viaţă mai alert se înregistrează în Auckland. precum şi un număr de insule subarctice PoPulaţie Noua Zeelandă este foarte puţin populată. Ei păstrează în memorie protestele împotriva testelor nucleare realizate de Franţa în anii 1990 în atolul Mururoa din Polinezia Franceză. acest lucru este din ce în ce mai dificil. numărul locuitorilor maori. populaţia aborigenă. cel mai vestic oraş din Noua Zeelandă. Densitatea populaţiei în Insula de Sud este chiar mai mică decât cea din Insula de Nord. din Insula de Sud. războaiele cu europenii şi bolile pe care aceştia le‑au adus au reprezentat cauzele decimării populaţiei maori. Recent. POLITICĂ Regim politic Monarhie parlamentară în Commonwealth Şef de stat Regina Elisabeta a II‑a. Un număr tot mai mare de locuitori albi învaţă limba maori. precum şi dinspre Insula de Sud către Insula de Nord. au existat semne de revigorare a culturii maori. pe care le îmbracă adeseori în cadrul ceremoniilor oficiale şi al reprezentaţiilor culturale. cultura triburilor maori a fost grav afectată. populaţia maori este încă dezavantajată economic şi social. Pentru ei. În afară de maori. Pe măsură ce nou‑veniţii se răspândeau pe teritoriul ţării.95% Speranţă de viaţă Femei 82 ani Bărbaţi 76 ani Religie Creştină (anglicană. care beneficiază de condiţii economice şi climatice mult mai bune. mulţi maori şi‑au păstrat tradiţiile străvechi. Din fericire. Ţinutul triburilor maori Protejarea mediului Maori în costume tradiţionale.1 milioane Densitate 15 loc. însă aleg să‑şi petreacă timpul liber în regiunile rurale şi mulţi deţin case de vacanţă la ţară. Noua Zeelandă este o ţară paşnică unde stilurile de viaţă sunt în principal liniştite. În prezent. capitala ţării./km² Distribuţie 86% urban 14% rural Rată anuală de creştere 0. ci din interes real faţă de limba şi cultura maori. Înainte de sosirea coloniştilor europeni. Circa trei pătrimi din populaţia ţării este de origine europeană. Strămoşii de origine polineziană ai populaţiei maori ajunseseră pe teritoriul Noii Zeelande cu circa 1 000 de ani înainte de sosirea primilor colonişti europeni.indd 46 11/2/2009 5:13:35 PM . din Insula de Nord. prezbiteriană) Limbi vorbite Engleză. când europenii. teritorii insulare: Insulele Cook. guvernul încearcă să promoveze arta maori de sculptură în lemn şi ţesutul de mână. care alcătuieşte segmentul majoritar. Majoritatea locuitorilor ţării trăiesc în mediul urban. este caracteristică evoluţiei demografice a ţării.

Obiectele funcţionale sunt realizate după acelaşi tipar. Multe obiecte sunt pictate în nuanţe de roşu – culoarea zeilor. Plecând din Tasmania. Triburile maori erau predispuse la îmbolnăviri din cauza bolilor pe care albii le aduseseră cu ei şi sufereau din cauza nerespectării tradiţiilor de către aceştia. constă în învelirea cărnii şi a legumelor în frunze şi coacerea lor la aburi într‑un cuptor de lut. iar munţii ţării sunt ideali pentru sporturile de iarnă. ficat) contribuie în mare măsură la alcătuirea dietei naţiunii şi o depăşeşte în popularitate pe cea de pui sau de peşte. Arta şi cultura triburilor maori Dovezi referitoare la cultura maorilor. în noiembrie. La aceste clădiri. În 1852. cea mai mare expoziţie de flori din emisfera australă. carnea de miel (cotlet. Convertirea triburilor maori la creştinism. All Blacks. istorie şi Politică În timp ce Australia a fost colonizată pentru prima dată în urmă cu peste 40 000 de ani de către strămoşii aborigenilor care au venit din Asia de Sud‑Est pe podurile de pământ care existau la acea vreme. Abia mult mai tâziu. Maorii practică intens venerarea strămoşilor. la Hamilton. formele umane reprezintă motivul principal în arta cioplirii pietrei. după numele provinciei olandeze Zeeland. Canoele meticulos cioplite. coastele. „Ironman New Zeeland“. 959 Sport Abel Tasman şi James Cook şi în 1856 a fost ales parlamentul ţării. care are loc în septembrie. de asemenea. goful. Migraţia triburilor maori Tratatul de la Waitangi. sau continentul de sud. cât şi militar. fotbalul nu se bucură de aceeaşi popularitate ca în Europa. pe parcursul primei sale călătorii. Acest teritoriu a fost denumit Nieuw Zeeland. culoarea hainelor din tricot purtate de canotori. Un alt festival popular este şi Auckland’s Big Day Out. Aurul care se găsea din belşug în minele de pe insulă a trezit dorinţa de independenţă a Insulei de Nord. Primul european care a ajuns pe insule a fost olandezul Abel Janszoon Tasman (1603–1659). rinichi. ustensilele pentru pescuit şi vânat îmbină elemente ale formelor umane. atât politic. Noua Zeelandă a devenit colonie a Coroanei britanice. Ele furnizau echipajelor britanice alimente. Printre sporturile preferate ale locuitorilor Noii Zeelande se numără şi hockey‑ul. Ca şi în cazul sculpturilor în lemn. ferestrele au de obicei forma ochilor. şi National Boat Show. a avut loc foarte repede. printre care fructul kiwi. În 1841. este considerat a fi marcat naşterea Noii Zeelande moderne. În plus.Istorie şi politică Rugby‑ul. Ei trăiau din vânat şi pescuit (vânau păsări şi foci) şi adunau fructe de pădure şi rădăcini. Unele căpetenii au refuzat condiţiile tratatului. rapoartele lui James Cook au declanşat valuri de entuziasm cu privire la descoperirea noii ţări. alături de ceaiul de la ora cinci. despre care oamenii de ştiinţă credeau că există de partea cealaltă a lumii. o tradiţie care se menţine şi în prezent. cu o mare semnificaţie simbolică. În  1861. în vestul Polineziei. iar zugrăvirea figurilor umane este una dintre temele centrale ale artei lor. Strămoşii maorilor sunt şi ei personificaţi în desenele din casele de adunare. „Teritoriul Marelui Nor Alb“. cei 8 membri ai echipajului se află adeseori printre favoriţii concursurilor internaţionale de canotaj. În ciuda Tratatului de la Waitangi. există o gamă largă de fructe cultivate în gospodării. Printre cele mai importante evenimente naţionale se numără şi Ellerslie Flower Show. care a început în 1814 odată cu întemeierea primelor baze misionare. care a devenit un simbol al fructelor din Noua Zeelandă. În 1865. slăbiţi în urma unui război naval cu o flotă a Marii Britanii. autorităţile bitanice au început să aplice politici de guvernare mai moderate. nu s‑au mai aventurat în Oceania după această descoperire. În curând.indd 47 11/2/2009 5:13:36 PM . sporturile nautice şi ecvestre. Marginea grinzilor din interior simbolizează şira spinării. instrumentele muzicale. Cook şi‑a dat seama că teritoriul pe care îl revendicase cuprindea două mari insule. NOUA ZEELANDĂ deoarece puteau călători la distanţe mari în bărcile lor cu furcheţi ficşi. un festival muzical în luna ianuarie. el a început să facă troc cu triburile maori pe care le‑a întâlnit pe insule. coloniştii britanici au reuşit să pună mâna pe pământurile triburilor maori în mod ilegal. coama acoperişului este încoronată cu un desen al strămoşilor. Majoritatea acestor figuri din lemn prezintă o atitudine războinică. olandezii. în Noua Zeelandă. care are loc la Manukau. maori au găsit ape bogate în peşte şi un sol fertil. este cel mai popular sport din Noua Zeelandă. maori au înaintat către sud spre Noua Zeelandă a zilelor noastre pe care au denumit‑o Aotearoa. Negrul este. face întotdeauna o figură frumoasă în cadrul competiţiilor internaţionale. În Noua Zeelandă. iar o parte din populaţia maori respinge tratatul şi în prezent. Continuăndu‑şi călătoriile de explorare pe mare. În Marea Britanie. un alt val de imigranţi din Marea Britanie a inundat ţara. În ciuda curiozităţii lor faţă de aceată nouă lume insulară. Cook a acostat pe Insula de Nord şi a luat în posesiune teritoriul în numele Coroanei britanice. cele mai frumoase exemple de artă din Oceania. Triatlonul anual. semnat pe 6 februarie 1840. atrage un număr impresionat de spectatori. Alte aspecte ale culturii maori cuprind fabricarea bijuteriilor din jad şi smarald şi cântecele acompaniate de mişcări ritmice. squashul. Credinţa unanimă conform căreia există 20 de oi pe cap de locuitor nu se adevereşte. Conform tratatului. triburile maori cedau ţara Coroanei britanice. Totuşi. Insulele au fost probabil colonizate de polinezieni începând cu anul 800 d. se găsesc pretutindeni în Noua Zeelandă. clădiri comunale în care se strâng de obicei triburile. colonizarea Noii Zeelande a avut loc mult mai târziu.  r. după ce a fost descoperit aur pe Insula de Sud. în toiul verii. Aici. denumită şi hangi. Conflictele care au urmat au condus la mai multe războaie pe parcursul cărora populaţia maori a fost decimată. În octombrie 1769. urmat îndeaproape de cricket. H Triburile maori aveau o reputaţie de marinari extrem de pricepuţi în rândul polinezienilor. La sfârşitul secolului XVIII. peşte şi apă proaspătă şi primeau în schimb tutun şi unelte din fier. În schimb. iar britanicii au continuat oprimarea lor. primii vânători de foci au venit în Noua Zeelandă şi s‑au stabilit iniţial de‑a lungul coastei. iar stâlpii. Peştele cu cartofi prăjiţi şi sandvişurile fac parte din dieta specific britanică şi sunt foarte populare în rândul locuitorilor. Cu toate acestea. Aceste figuri sunt extrem de stilizate şi proporţiile sunt în mod deliberat exagerate. Arta este foarte strâns legată de credinţele religioase ale triburilor şi este reprezentată cel mai bine prin sculpturile în lemn. i s‑a acordat dreptul de a avea propria constituţie Tratatul de la Waitangi şi urmările lui 47 noua zeelanda. punându‑se un accent evident pe forma capului. guvernul a răspuns prin mutarea capitalei la Wellington. deoarece perioadele lungi de secetă au avut efecte grave asupra creşterii oilor. Majoritatea descoperirilor ulterioare au fost făcute de către navigatorul şi exploratorul britanic căpitanul James Cook (1728–1779). iar grinzile de susţinere proeminente simbolizează o pereche de braţe întinse. una dintre cele mai dezvoltate culturi polineziene. După ce au ajuns în Insulele Cook. bogat în vitamine. Echipa naţională de rugby. Ţara oilor Casă de adunare maori tradiţională. consumul de carne de oaie pe cap de locuitor este cel mai mare din lume. britanicii garantau proprietatea şi posesiunile triburilor. el a zărit Noua Zeelandă în 1642 şi a crezut că face parte din terra australis. O metodă tradiţională maori de preparare a mâncării.

Din 1995. $ În 1907. Noua Zeelandă. este sediul parlamentului Noii Zeelande. $ Exporturi 28. domină sectorul agricol. din cauza unor factori interni şi externi. ambele sectoare agricole au o importanţă economică deosebită atât pentru piaţa locală. Noua Zeelandă este celebră şi pentru creşterea perilor şi a merilor verzi şi pentru cultivarea fructelor precum prunele şi caisele. circa 6 000 ha de viţă de vie produc din nou vinuri excelente. $ Datorie externă 50. Noua Zeelandă este principalul exportator de kiwi. Lână de calitate superioară economie. Din 1999. Noua Zeelandă începând cu secolul XX Noua Zeelandă este al doilea mare producător de lână din lume. În 1987. $ Produs naţional brut/loc. aici existând păşuni cu vegetaţie luxuriantă. Lange (Partidul Laburist) devine prim‑ministru. care primesc şi despăgubiri financiare 2004 Este inaugurată o nouă Curte Supremă a Noii Zeelande Clădirea circulară sau „Stupul“. grâne şi hamei. de asemenea. Se cultivă.960 NOUA ZEELANDĂ ISTORIE Istorie şi politică cca 800 Colonizarea ţării de către maori veniţi din Polinezia 1642 Abel J. În Primul Război Mondial. Cook revendică Noua Zeelandă pentru Imperiul Britanic 1839 Devine protectorat britanic 1840 Prin Tratatul de la Waitangi.6 mld. a fost deschisă calea spre suveranitate a Noii Zeelande atunci când colonia a devenit dominion. În secolul XIX. după Australia. Creşterea oilor se află la baza sectorului agricol al ţării: numărul de oi. capre şi cai cresc în regiunile deluroase. Noua Zeelandă a fost lovită repetat de secetă. iar creşterea oilor a avut de suferit din cauza micşorării preţului lânii pe piaţa mondială. Noua Zeelandă a semnat mai multe tratate prin care pământurile deţinute de stat erau redate triburilor maori. industria de cultivare a viţei de vie a avut de suferit de pe urma dăunătorilor şi a legilor restrictive. În anii următori. Mai mult. în ciuda importanţei economice şi a caracterului intensiv al acesteia. la guvernare se află Partidul Laburist. în frunte cu Helen Clark (n. În ultimii ani. Totuşi. Produse agricole bogate în vitamine 48 noua zeelanda. ECONOMIE Produs intern brut 112. Clima relativ umedă a Noii Zeelande oferă condiţii extrem de favorabile pentru agricultură. însă sunt mai valoroase datorită calităţii superioare cărnii. Deşi viile şi livezile ocupă mai puţin teren decât păşunile. Produse agricole crescute în scop comercial. cât şi pentru piaţa de export. Noua Zeelandă a plătit importante sume de bani drept despăgubire triburilor maori pentru nedreptatea la care au fost supuşi în trecut de către imigranţii britanici. Totuşi. Noua Zeelandă s‑a declarat teritoriu în care testele cu arme nucleare sunt interzise. Scena politică din Noua Zeelandă este guvernată de două partide puternice: Partidul Laburist şi Partidul Naţional. maorii cedează Noua Zeelandă Marii Britanii 1841 Devine colonie britanică 1861–1871 Revoltă a triburilor maori 1907 Devine dominion britanic 1914–1918 Noua Zeelandă participă la Primul Război Mondial de partea puterilor aliate 1931 Devine stat independent în Commonwealth 1939–1945 Noua Zeelandă participă la al Doilea Război Mondial de partea puterilor aliate 1951 Semnează pactul defensiv ANZUS 1974 Marş de protest al maorilor către Wellington 1984 D. Tasman descoperă Noua Zeelandă 1769 Căpitanul J. depăşeşte cu mult numărul locuitorilor ţării.0 mld. estimat la peste 40 de milioane de capete. 1950). Noua Zeelandă se declară zonă interzisă testelor nucleare 1988 Acord de Liber Schimb cu Australia 1993 Introducerea reprezentării proporţionale 1995–1996 Pământul deţinut de stat este redat triburilor maori Whakatohea şi Tainui. la scară mare. care‑şi câştigase independenţa în 1931. În 1945.2 mld. precum kiwi şi strugurii. Unele rase de oi dau o lână de calitate mai slabă. cum este denumită popular. Tot mai multe bovine. Însă în prezent.indd 48 11/2/2009 5:13:38 PM . 25 920 $ Comerţ exterior Importuri 29. a susţinut puterile aliate în Europa şi a luptat împotriva japonezilor în Pacific. Această nouă poziţie a fost consolidată când Noua Zeelandă a devenit membră a unor organizaţii internaţionale precum ANZUS (în 1951) şi SEATO (1954–1977). Ţara e celebră mai ales datorită creşterii cailor de curse. transPorturi şi comunicaţii Aproape jumătate din veniturile obţinute din export provin din agricultură. prim‑ministru al ţării. În plus. Noua Zeelandă a devenit unul dintre membrii fondatori ai Naţiunilor Unite. Noua Zeelandă a trimis soldaţi în Europa în sprijinul trupelor britanice. doar 10% din populaţia aptă de muncă este angajată în acest sector. În al Doilea Război Mondial.8 mld. creşterea oilor a trecut şi prin perioade de criză. Asia de Sud‑Est şi din ţările vecine din Oceania. ţara a trecut printr‑un proces de reorientare politică şi economică inspirat mai puţin de modelul din Marea Britanie şi mai mult de cel din Australia.

vinul şi fructele de mare. locuitorii Noii Zeelande au denumit Rotorua „Oraşul puturos“. în Insula de Sud. de lângă Taupo. a fost privatizată în 1998. principalele exporturi ale ţării sunt cheresteaua. Prin urmare. Aceste surse naturale de energie sunt exploatate mai ales în Rotorua şi Taupo. aproape exclusiv pentru producţie de lână merinos. Noua Zeelandă deţine relaţii comerciale apropiate şi bune cu ţări din UE. Oraşul Auckland este principalul centru industrial al ţării. Noua Zeelandă. Totuşi. Energia care se acumulează în scoarţa Pământului este eliberată prin gheizere şi izvoare termale. a înregistrat o scădere importantă. Înainte de sosirea coloniştilor englezi. după Islanda. Industria alimentară. au fost construite şi alte centrale geotermice. şi de prelucrare a lemnului şi a hârtiei constituie. automobile. emite în limba maori din 1996 şi un post de televiziune în limba maori a fost înfiinţat în 2004. În afară de lână. pierdea o parte importantă din NOUA ZEELANDĂ 961 Resurse minerale. ramuri importante. Unele materii prime sunt folosite în industria de inginerie mecanică şi în cea de prelucrare a metalelor. Noua Zeelandă are 27 de cotidiene. fructele. În prezent. După descoperirea aurului în 1861 în provincia Otago. Reţeaua de telefonie mobilă funcţionează excelent. procedeul este complicat: în regiunile în care straturile de magmă se află aproape de suprafaţă. De atunci. emite pe două canale. Resursele interne devin principala opţiune. Un post de radio Mass‑media 49 noua zeelanda.indd 49 11/2/2009 5:13:42 PM . care au început dezvoltarea insulelor. Marea Britanie folosea Europa ca sursă convenabilă de produse agricole precum lâna. Reţeaua rutieră a ţării acoperă 93 000 km. de asemenea. însă doar cinci sunt de importanţă naţională. transporturi. Television New Zeeland Ltd. triburile maori nu erau conştiente de existenţa metalelor şi foloseau jadul. energia geotermală a devenit extrem de importantă.Economie. Principalele importuri cuprind instalaţii mecanice. Turmele sunt crescute în regiuni muntoase vaste. În afară de energia hidroelectrică. piaţa Marii Britanii. care se găsea din belşug. Tele‑ viziunea naţională. pentru fabricarea uneltelor şi pentru troc. ale Insulei de Sud. Energia geotermică are un potenţial ridicat. După consumul de energie geotermală pe cap de locuitor. Din cauza norilor de gaz sulfuros care se ridică la suprafaţa pământului. Wellington şi Christchurch. Noua Zeelandă trebuie să‑şi îndrepte atenţia către alte surse. aflate în centrul Insulei de Nord. carne şi produse lactate. Când vine în contact cu magma. fosta sa colonie. mai ales că. comunicaţii O perioadă lungă de timp. iar în marile oraşe există internet café‑uri. Deşi principiul energiei geotermale este unul simplu. descoperirea unor zăcăminte de cărbune şi fier. carnea şi untul. funcţionează de la începutul anului 1958. au lansat industria de minerit a ţării. Air New Zeeland. Japonia şi SUA sunt principalii parteneri de afaceri ai ţării. Centrala electrică de la Waireki. acesta a devenit o forţă motrice pentru britanici. Exploatarea energiei geotermale Energia nucleară a fost respinsă în Noua Zeelandă. Australia. Noua Zeelandă a fost privită ca o ţară cu foarte puţine resurse minerale. din Insula de Sud. În plus. există şi canale private de televiziune. petrol şi produse chimice şi farmaceutice. acoperite cu o vegetaţie luxuriantă. Infrastructură bine dezvoltată Aproape jumătate din suprafaţa Noii Zeelande este folosită pentru păşunatul oilor. standardul de viaţă din Noua Zeelandă. precum şi portul Lyttelton. Timpul de zbor Europa–Noua Zeelandă este de 30 de ore (include escalele). de manufactură şi textile. de la aur la jad Comerţ Vinul de calitate superioară al Noii Zeelande provine din mai mult de 6 000 ha de podgorii. unde sunt acumulaţi în turbine electrice care produc alternativ electricitate. Deoarece. guvernul a hotărât să reducă dependenţa ţării de combustibilii din import. New Zeeland Herald are cel mai mare tiraj. apa este dirijată în jos prin conducte săpate în pământ. de lângă Christchurch. Intrarea Marii Britanii în Comunitatea Europeană (în prezent Uniunea Europeană) în 1973 a avut consecinţe asupra comerţului exterior al Noii Zeelande. Noua Zeelandă se află pe locul al doilea. precum şi a unor materiale precum calcarul şi pietrişul. Unele companii de transport europene folosesc porturile Auckland şi Wellington. în special de petrol. în urma aderării. Linia aeriană naţională. care se numărase printre cele mai înalte din lume în anii 1960. Noua Zeelandă deţine aeroporturi internaţionale în oraşele Auckland. de lângă Dunedin. în prezent. Vaporii de apă rezultaţi sunt purtaţi printr‑un sistem de conducte către suprafaţă. şi portul Chalmers. Serviciile de feribot pentru maşini şi pasageri funcţionează în ambele sensuri între insule. din Insula de Nord. Pentru a face faţă nevoilor de energie ale ţării. circa două treimi reprezintă drumuri asfaltate şi bine întreţinute. apa se supraîncălzeşte.

În 1990. Şcoala maori de sculptură în lemn. Satul maori Whakarewarewa. cascade. staţiuni şi cultură maori în Rotorua Această magnifică sculptură maori se află la Whakarewarewa. pe coasta de sud‑vest a insulei. Acoperind o suprafaţă de 765 km². Mai târziu. Noua Zeelandă oferă o istorie şi o cultură unice în lume şi o mulţime de posibilităţi de a practica tot felul de sporturi. Cel mai impresionant. Nu are întinderi de asfalt şi nici colonii de şezlonguri pe plajele sale. este cel mai mare parc naţional al Noii Zeelande: cuprinde o varietate de forme de relief şi reprezintă habitatul a numeroase specii de păsări. Creat în 1894.962 NOUA ZEELANDĂ Turism Vulcani înalţi şi fiorduri adânci ridică la 1 968 m. care ajung până în centrul insulei. numără şi gheizerele. parcul a fost declarat sit al Patrimoniului Natural şi Cultural Mondial UNESCO. Regiunea de est a Insulei de Sud cuprinde lacuri şi lanţuri muntoase acoperite cu păduri dese. peşteri şi trasee turistice 50 noua zeelanda. Noua Zeelandă poate susţine că este una dintre cele mai virgine destinaţii turistice din lume. şi mai lung (44 km) este Dusky Sound.indd 50 11/2/2009 5:13:46 PM . în special celor aflaţi în căutarea unei vacanţe antrenante. Cu mult înainte de sosirea coloniştilor. triburile maori foloseau izvoarele termale pentru scăldat şi pentru proprietăţile lor curative. a fost înfiinţată pentru păstrarea tradiţiilor maori. a fost inclusă în Patrimoniul Natural Mondial UNESCO în 1990. regiunea mai cuprinde izvoare termale şi unele exemple extrem de frumoase de artă maori. este situat la sud de lacul Taupo. Datorită centrului balnear dotat cu tot confortul unui design modern şi a poziţionării sale într‑un cadru natural spectaculos. la mijlocul verii. care alcătuiesc un peisaj impresionant de lanţuri muntoase înalte: muntele Tongariro. cu jeturi de apă aruncate în aer de la adâncimi foarte mari. înfloreşte în perioada Crăciunului. Precipitaţiile abundente dau naştere unor cascade spectaculoase care Fiorduri. în timp ce amatorii de turism montan nu vor fi dezamagiţi urmând multitudinea de poteci care conduc la peisaje impresionante. Pentru turiştii curajoşi. Rotorua a devenit extrem de populară printre turişti. şi muntele Ngauruhoe. Cam o zecime din relieful său virgin este protejat ca parc naţional şi acelaşi lucru este valabil şi pentru apele sale de coastă. cuprinde o casă de rugăciuni în stil maori şi un centru cultural care ilustrează tradiţiile maori. denumit astfel de căpitanul Cook (1728–1779) care l‑a explorat în 1770. din punct de vedere al poziţionării. la sud de Rotorua. 2 292 m. care se Parcul Naţional Tongariro Copacul pohutukawa cu florile sale de un roşu aprins. şi se bucură de popularitate în rândul amatorilor de turism montan. Toate rezer‑ vaţiile naturale sunt deschise publicului. cei trei munţi sunt monitorizaţi constant. cratere vulcanice se ridică din relieful selenar. călătorind Împrejurimile lacului Rotorua se află pe majoritatea itinerariilor de călătorie ale vizitatorilor. 2 797 m. saltul în gol cu o coardă elastică de pe un pod într‑un cadru natural pitoresc reprezintă o experienţă de neuitat. Acoperind o suprafaţă de 1 166 km². mărginit de munţi acoperiţi cu lavă întărită. Pe versanţii munţilor se află izvoarele termale de la Ketetahi care au creat lacuri albastre în văile stâncoase. aflată într‑o anexă a centrului. În afară de numeroase minuni naturale. conduce către un ţinut deşertic de neuitat. Rotorua a devenit o staţiune balneară construită după modelul celor europene. Această regiune. Autostrada 1. Aici. printre atracţiile turistice vulcanice se Gheizere. Platoul înalt al Insulei de Sud cuprinde Parcul Naţional Fiordland. centru important pentru cultura şi arta sculpturii în lemn a maorilor. cunoscută şi sub denumirea de Desert Road. În parc se găsesc trei vulcani. în noua Zeelandă Noua Zeelandă are multe de oferit vizitatorilor săi. Pe lângă relieful vulcanic. Deoarece sunt încă activi. Parcul Naţional Tongariro este cel mai vechi parc naţional al Noii Zeelande. Coasta de vest a Insulei de Sud este traversată de fiorduri. Practicanţii de snorkeling şi amatorii de scufundări pot descoperi o lume acvatică plină de culoare. sau Pomul de Crăciun. iar canotorii pot explora râurile şi fiordurile line. În regiunea de est a parcului. muntele Ruapehu. pe Insula de Nord. care a devenit zonă protejată în 1952.

cea mai înaltă clădire din ţară (328 m). se recomandă un permis internaţional de conducere. Christchurch şi Wellington. în nord‑estul oraşului. care se întinde pe 50 km. presărate de‑a lungul oraşului. capitala neoficială Auckland. tutun. Auckland este principalul port de escală folosit de majoritatea vizitatorilor. NOUA ZEELANDĂ 963 INFO DE CĂLĂTORIE Vaccinări Vaccinările nu sunt obligatorii în cazul intrărilor directe. amintirea lor se împleteşte cu atmosfera vie a oraşului. Caracterul cosmopolit al oraşului este evident: pe străzi şi în pieţele sale. a midiilor. au un aspect bizar. Focile au trăit cândva în colonii numeroase în jurul coastei Noii Zeelande. Canoea maori lungă de 25 m expusă aici contrastează puternic cu navele de linie luxoase ancorate în portul oraşului. Pot fi introduse valute naţionale şi străine în orice cantitate. deschis în 1997. este unul dintre cele mai frumoase trasee turistice din lume. Centrul oraşului se concentrează în jurul bazinului portuar de la Waitema. Autobuzele reprezintă un mijloc de transport popular şi ieftin. Trenurile circulă între majoritatea oraşelor mari şi mijlocii. turiştii se bucură de priveliştea impresionantă oferită de fiordurile. pensiuni şi campinguri. cel mai mare oraş al ţării. a fost capitala Noii Zeelande timp de un sfert de secol. Se circulă pe stânga. Monedă şi mijloace de plată 1 dolar neo‑zeelandez (NZD) = 100 cenţi. Transport Infrastructura este bine dezvoltată. băuturi alcoolice şi cadouri care să nu depăşească 700 NZD. Limita de viteză este de 50 km/h în localităţi şi de 100 km/h pe drumurile expres şi pe autostrăzi. care deţine o colecţie impresionantă care cuprinde istoria naturală şi culturală a Pacificului de Sud. Deşi sunt stinse. Limita alcoolemiei: 0.newzealand. Turnul face parte din complexul comercial şi hotelier Sky City. în spatele său. însă numărul lor s‑a redus foarte mult din cauza vânării. Feriboturile circulă între Insula de Nord şi Insula de Sud de mai multe ori pe zi. Pentru şoferi Deşi permisul naţional de conducere este suficient. În prim‑plan. terase italieneşti stau alături de baruri cu specific neo‑zeelandez şi de cafenele cu specific asiatic. în apele golfului Huaraki. în partea dreaptă. în stil Art Deco. Sunt disponibile bancomate. Peisajele naturale şi animalele şi păsările sălbatice de aici atrag amatorii de drumeţii: Milford Track. la hotelurile mari şi în magazine. Varietatea şi marile contraste de aici sunt adunate în War Memorial Museum. în funcţie de vârsta conducătorului auto. a jadului şi a obiectelor de artă vechi.com 51 noua zeelanda. care poartă numele ţipătului pe care îl scoate. este una dintre cele mai impresionante clădiri din oraşul de coastă Napier. Din 1840 şi până în 1865. portul de ambarcaţiuni. Auckland. Cecurile de călătorie pot fi încasate la bănci. În această regiune poate fi întâlnit papagalul kea. vile. Este interzisă scoaterea din ţară a scoicilor paua. Perioadă optimă de vizitare Intervalul septembrie–martie. cu furgonete şi taxiuri. care cuprinde inclusiv un număr mare de locuitori maori şi populaţii venite din Pacificul de Sud. difteriei şi poliomielitei. Deşi capitala a fost transferată la Wellington. Gheretele care vând falafel sau clătite franţuzeşti sunt la fel de obişnuite. Linia orizontului este impresionantă în acest oraş. Situat pe o limbă de pământ pe Insula de Nord. Există aeroporturi internaţionale la Auckland. bungalow‑uri de vacanţă. La prima vedere. Auckland rămâne principala metropolă a ţării. Se recomandă vaccinări împotriva tetanosului.indd 51 11/2/2009 5:13:52 PM .8. Peşterile cu stalactite şi stalagmite de lângă lacul Te Anau cuprind formaţiuni bizare. conurile vulcanice. O privelişte impresionantă a oraşului Auckland. Păsări nezburătoare precum cârstelul de baltă şi kiwi trăiesc în regiunile munţilor înalţi. Însă pentru vizitatorii care doresc să acopere distanţe mai lungi într‑un mod comfortabil există zboruri de agrement care pleacă de la Te Anau şi Milford. Auckland mai este cunoscut şi sub denumirea de City of Sails (Oraşul Corăbiilor) deoarece aici se găsesc foarte multe iahturi şi ambracaţiuni ancorate în port. Cea  mai impresionantă este cascada Sutherland (580 m). Transportul se mai poate realiza şi cu maşini închiriate.Turism se revarsă în văi adânci. dar sumele care depăşesc 10 000 NZD trebuie declarate. Vamă Pot fi introduse fără taxe articole de uz personal şi o cantitate limitată de ţigări. de pădurile şi de munţii insulei. Numere de urgenţă Număr de urgenţă naţional 111 Salvare 0800/500222 Rothmann Building. Valuta europeană poate fi schimbată la bănci.3–0. Dintr‑un elicopter sau dintr‑o aeronavă uşoară. Cărţile de credit internaţionale sunt acceptate. Auckland a reprezentat centrul politic al Noii Zeelande coloniale. clădirile înalte dominate de Sky Tower. oraşul constituie o oglindă demografică a Noii Zeelande. fiind dominată de aspectul futurist al Sky Tower. Informaţii utile www. Legăturile aeriene locale sunt foarte bune. Cazare Turiştii au posibilitatea de a alege între hoteluri de toate categoriile. Deoarece deţine o populaţie cosmopolită. case de odihnă ieftine pentru tineri. cazare la ferme şi în case private.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful