300

Alfabetul emotional

sentimentelor fundamentale. Pot dyea ne1ntelegeri cu iubitul fara sa-si dea seama di 'sint furioase, neli nisfite sau deprimate _ traind doar 0 furtuna emotionala subtrla, pe care nu stiu sa 0 depa9caSCa eficient. In schimb, invata sa se simta maibinernincind: acesta poate deveni un obicei em'otional puternic mtiparit." '

Dar cind acest obicei de calmare interactioneaza cu frusrrar iIe pe care le traiesc tetele pentru a raIllin~ subtiri, exista toate sansele sa se ajunga la probleme de alirnerrtatie. "La inceput va mine a exagerat", observa Leon. "Dar ca sa ramina subtire, va 1ncepe sa verse sau sa ia laxative ori sa faciifoarte rnult sport pentru a scapa de kilogramele acumulate in urma unei alimentatii nesartatoasa. 0 alta calc in aceasta lupta de stapiriire a confuziilor emotionale ar fi cea pe care 0 aleg cele tare rru mai maninca deloc- aceasta fiind 0 posibilitate dea simtt ca exists un oarecare control asupra sentimentelor coplesrtoara."

.Comb inatia Intre 0 con:;;tientizare irtterioara rresatisfacatoare 9i slabele capacitati de adaptare sociala conduce Ia faptul ca a~e~te fete, atunci cind sint nemultumite de prieteni sau de parirrti, nu reusesc sa actioneze eficient pentru a indrepta 0 relatie sau a scap a de propria nefericire. tn schirnb, supararea lor declanseaza problemele de alimentatie, indiferent dad este yorba de bulimie sau de anorexie sau pur si simplu de mincatul fara masurbL Tratamentele eficiente pentru aceasta categoric de fete, crecle Leon, a r trebui sa includa instructiuni ce le-ar putea remedia acea capacitate emotionala ce le Iipseste. "Clinicienii au descoperit", rni-a spus ea, "di daca rie adresam direct problemelor, terapia ftmctioneaza mai bine. Aceste fete trebuie sa invete sa lsi identifice sentimentele sisa se calmezesau sa-;;i stapineasca rnai bine relatiile, fara·a apela ca la 0 solutie Ia uneleobiceiurt proaste de a minca."

DOAR CEl SING URI RENlINjA LA ~COALA

Aceasta este drama din clasele primare: Ben, elev in clasa a patra, are p utini prieteni ;;i tocmai a auzit de la amicul Iui Jason ~a nu se v or juca lmpreUna in pauza de prinz - Jason vrea sa se Joace cu un alt baia~ cu Chad. Ben i;;i ia c:apul in miini 9i se prabUge~te in lacrimi. Inca smiordiindu-se, Ben 5e duee in sala de mese, acolo unde Jason 9i Chad manindi.

"Urasc rupeul pe care fl ai!", tip a Ben la Jason. "De ce?", intr€aba Jason.

Cos t u rile an alfabet isrn ul u i emotional

301

"Pentru ca m-ai mintit", spuseBen cu un ton acuzator, "Mi-ai zis toata saptamina ca 0 sa te joci cu mine si m-ai mintit."

Dupa care Ben se indreapta spre 0 masa goala, plingind usor, Jason si Chad se due la el si incearca sa-i vorbeasca, dar Ben baga degetele in urechi, hotarit sa-i ignore si fuge din sala de mese, ca sa se ascunda in spatele lazrlor de gunoi ale scolii. Un grup de fete care au fost rnartorc Ia acest schimb de cuvinte incearca saaiba un rol impaciuitor, se duc laBen si ii spun ca Jason e dispus sa se joace si cu eL Dar Ben rrici nu vrea sa auda si le spune sa-l Iase in pace. El i;;i Iinge ranile, smiorcaindu-se de unul singur='. Sigur ca este un moment foarte intens: seritirnentul de a fi respins si Iipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la tm momentdat in copilarie sau in aelolescenfa. Ceea ce este. msa eel mai graitorin prrvinta lui Beneste incapacitatea de a reactions 121 efor turtle lui Jason de a il1drepta Iucrur ile -ltitru care in loc sa Ii aline aufer inta, 0 amp'lifica. 0 asemenea incapacitate de a sesiza si de a profita de 0 astfelde sansa este tipica pentru cop iii mai retrasi: a9a cum am vazut in Capitolul 8, cop iii respinsi din punct de vedere social, in general, nu sint in stare sa desluseasca semnalele emotionale $i sociale; chiar cind le pot citi, au un repertoriu foarte limitat de reactii. Renuntarea la scoala este eel rnai mare rise pentru eopiii cu probleme de adaptare in societate. Rata rerumtartlor 121 studii printre copiii care sint respinsi de colegii lor este de doua pina la opt ori mai mare fata de aceea mregistrata in rindul copiitor care au prieteni. 0 cercetare a aratat ca, de exerrrplu, 25% dintre copiii nepopulari in scoala prtrnara au rerruritat Ia scoala inainte de terminarea Iiceului, comparativ eu 8% diritre ceilalti copii42. Nici nu-i de mirare: imaginati-va 30 de ore pe saptamina intr-un loc in care nimeni nu te iubeste!

Doua tip uri de reactii emotionale ii determina pc copii sa sfirseasca prin a deveni nisteparia, Asacum am vazut, unuleste inclinatia spre iesiri minioase si perceperea unei ostilitati chiarsi acolo unde ea nu exista de fapt. Cea de-a doua este timiditatea, anxietatea si a fi rusinos in societate. Dar dincolo de acesti factori temperamentali, copiii sint cei care "se retrag" - cei a citror timiditate repetata ii face pc eei din jur sa se siIllta stingheriti - ~i care au tendinta de a 5e izola.

o modalitate prin care acc$ti copii "se izoleaza" este telul in care transmit unele semnale emotionale. Clnd eopiii de $coala en prieteni putini au fost intrebati cum s-ar manifesta dezgustul

302

Alfabetul emotional

91 furia pe chip ul Ior, ei au mimat gresit de rrrult mai multe ori decit copiii Indragiti. Cind unor copii de gradinita Ii s-a cerut sa exp lice caile prin care si-ar putea face prieteru sau ar putea sa nu sebata-copiii nepopulari - eei cu care ceilalti copii se codesc sa se joaee - au avut raspunsuri autodefensive atunci, de exemplu, ill situatia in care doi copii voiau aceeasi jucarie, reactia coprilor evitatia fost aproximativ urrnatoarea: "Arde-i un pumnl" - sau vagi incerdiride a obtine ajutor din partea unui adult. Atunci cind cop i il or Ii s-a cerut sa interpreteze lristeteaJ furia sau r autatoa, cei rnai ptitin populari au dat interpretarile cele mai ptrtin corrvingatoarc. Nu este deci de mirare ca asemenea copii se simt neajutorari cind este yorba sa i;;i faca prieteni; incapacitatea lor sociala devine un fel de profetie. In loc sa invete noi abordari in a-91 face prieteni, ei continua sa fad. acelasi Iucru care rru a functionat rrici in trecut sau yin cu solu+ii si mai ina dec-

vate43. ' , ,

In aceasta adevarata loterie de a fi placuji de altii, acesti copii dispun de foarte putine criter'ii de a actiona emotional: ei rru par deloc arnuzanti ~i nu sti u cum sa-i fa ea. pe ceilalti sa se simta binc si in largul lor. Studierea copiilor nepopulari Ia joaca a aratilt, de exernplu, ca sirit mult rnai inclinati sa triseze decit ceilalti, ca nustiu sa piarda, di "se dau mari" cindci~tiga, laudindu-sepeste rnasura. Desigur ca majoritatea copirlor vor sa cistige LID joe - dar fie ca ei cistiga sau pierd, majoritatea coprilor pot sa l$i retina .reactiile ernotionale pentru a nu submina relatia cu prietenul.de joaca.

In vrerne ce copiii care.nuau aceasta incliriatie spre 'viata sociala ~ care permanent au probleme de descifraresr de reactie la.emotii c-- sflr~esc Cd persoane izolate din punctde vedcre.social, acest lucru nu se 2Iplidi acelor copii care trec doar prirur-o perioada.sternporara de rnargmalizare. Dar pe cei care sirtt in perrnanenra exclusi si respinsi, statutul de paria,dureros, Ii urrnareste in toti anii de scoala.X'onsecintele faptului casf'irscsc prin a fi marginalizati sint potential mai mari pe masura ce copilul intra in virsta ad ulta. In primul rind, apropierea de prieteni 91 turnultul din momentele de joaca slefuiesc talentele sociaIe ;;i emotionale care vor duce la alt tip de relajii interpersonale mai nrziu, in viati1- Copiii care slnt exclw;;i din acest tarim a1 mvatarii smt inevitabil dezavantajati.

E de inte1es ca acei copii care sint respin$i dau dovada de multa anxielate;;i de multe griji, fiind totodata deprimati $i sin-

Costurile aruilfabet isrn ul.u.i emotional

303

guri. De fapt, cit de popular este un copil in clasa a trcia pare a fi un indiciu rnult mai bun al sanatatii rnirttale de Ia 18 ani ~ mai eficient decit evaluarile profesorilor ,?i ale asistentelor, decit rezultatele die la scoala si IQ-ul si chiar mal eficient decit rezultateIe testelor psihologiceH. Si, asa cum am vazut, in faze Ie ulterioare ale vietii, cei care au prieteni putini si sint singuri risca in mod cronic sa fie afectati de boli de tot felul si 0 moarte timpurie.

Asacum sublinia psihanalistul Harry Stack, Invatam cum sa ne negociemrelatiile irrtirne - cum sa ne rezolvarn neintelegerile si sa ne ~mparta§iIn cele mai profunde sentimente - din primele noastre relaj ii apropiate ell prietenii de acelasi sex. Dar ('0- piii care sirtt respinsi din punet de vedere social au doar jumatate din sansele celor de-o virsta cu ei de a avea un prieten bun in acesti ani din scoala elernentara, si astfel rateaza una dintre posibilitatile esentiale de a se dezvolta din punet de vedere ernotional45. Un prieten conteaza - chiar cind toti ceilalti intorc spatele (chiar daca prtctenia respcctiva nu este cea rnai solida).

ANTRENAREA PENTRU PR1E]~ENIE

Exista speranre' 9i pentru copiii respirisi, Ill. ciuda iricap acitapi lor de adaptare. Steven Asher, psiholog Ia Universitatea din Illinois, a organizat 0 serie de "antrenamente pentru prietenie", in care s-a ocupat de cop iii nepopulari si care se pare ca au avut rezultate pozitive+". EI i-a identificat cei rnai nelndragiti elevi din clasa a treia si a patra si le-a tinut sase cursuri despre cum "sa faca Sal fie joaca mai arnuzanta", Hind "prieteno:;;L amuzanti $i amabili". Pentru a evita stigrnatizarea copiilor, Ii s-a spus tuturor di cei alesi sint un fel de "consuitanp_" ai acestui curs, prm care se Incerca sa se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sa fie rnai placuta.

Copiii erau Invatati sa actiorieze in anumite feluri pe care Asher le-a descoperit a fi tip ice copiilor indragiti. De exernplu, erau mcurejati sa se gindeasca la sugestii alternative si sa faca uriele compromisuri (in loc sa se certe),ln caxul in care nu erau de acord eu regula jocului; sa-si arnirrteasca sa vorbeasca ;;i sa puna intrebari celuilalt copil in timp ce 5e joadl; sa asculte :;;i 5a-1 priveasca pe eelalalt copil pentru a vedea ce face; sa spuna ceva dragut atunci cmd eel ala It face bine un lucru; sa znubeasca :;;i sa-:;;i of ere sprijinul sau sa dea sugestii ori sa mcurajeze. Copiii au mai lncercat sa creeze conditii agreabile social in timp ce ju-

304

Alfabet ul emotional

cau Maraca cu colegii, dtipa care Ii se explica in ce masura s-au descurcat bine. Acest rninicurs de intelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an rnai firzi n, copiii care fusesera pregatiti - si care fusesera alesi tocmai pentru ca erau cei mai nepopulari in clasele lor -- se aflau printre cei populari. Sigur, nici unul nu era iritr-adevar vedeta iesita din comun, dar nici unul dintre ei nu mai era respms.

Rezultate simiJare au fost constatate :;;i de Stephen Nowicki, psihologla Universitatea Emory-". Prin programul-sau, citiva pari a din punet de vedere social erau pregatiti sa-sidezvolte capacitatea de a distinge si de a reactiona corect fat3 de sentimentele celorlalti copii, Copiir, de exemplu, au f6stmregistrati pe casete video In vrerne ce incercau sa exprime prrn expresiafetei fericirea si tr istetea si au fost invatati sa-~i imbunablteasca expresiv itatea emotionala. Dupa care au pus in practica aceste talente p roaspat mvatatecu un copil cu care i~i doreau sa se imprieteneasca.

Asemenea prograITle au dat rezultate bune intr-o proporpe de 50 pina Ia 60% in cresterea popularitatii copiilor respinsi. Aceste programe (eel putin asa cum. au fost ele concepute pina acum) par sa functioneze foarte bine mai degraba in cazul elevilor de clasa a tre ia si a patra, decit pentru cei din clase mai mari $i par a fi eficiente si de folos rnai mult pentru cop iii iriad aptabili din punct de vedere social decit pentru cei foarte agresivi. De fapt, totul este 0 chestiune de reglare fina: un sernn de speranta pentru majoritatea coprilor respinsi este ca ei pot intra in cercul prieteniilor cu unele elemente ernotionale de baza deja asirn ilate.

BAuTURA $1 DROGURILE: DEPENDE]\iTA CA Al..ITOMEDrCATIE

Studentii din campusul universitar spun a bea pina ti se iniunecd=« adica a bea 0 cantitate enorrna de bere, pina la Iesin. Una dintre tehnici: se pune un furtun de gradina Ia un butoi, drept pentnl care cantitatea unei cutii de bere se duce pe git in zece secunde. Aceasta metoda nu este 0 curiozitate izolara. Un sondaj a constatar ca doua cincimi dintre studenti beau cite sapte ;;1 chiar rriai multe slide odata, in vreme ce 11% 1$i spun chiar "betivi InraiW'· Un alt termen ar putea fj eel de "akooliciu48. Cam

Cost.urile a n alfabct ie m ul ui ernorion al

305

jurnatate dintre studenti si aproape 400;-:) dintre studente se imbata cel putin de doua ori pe luna49.

In Statele Unite, numarul tinerilor care se drogheaza a crescut foarte m ult in ariii 1980 si exista 0 teridinta perrnanenta de scadere a virstei-de la care se incepe sa se consume alcool. Un sondaj din 1993 a constatat ca 35% dintre students au declarat ea beau ca sa se Imbete, in v rerne ce in 1977 numai 10'',10 faccau as~ ta; in ansarnblu, unu din trei studenti bea ca sa se irnbete. Acest fapt reprezinta 91 alte rise uri: 90% d intre violurile petreeute .in campusurrle universitare se petrec in tirnp ce atacatoru l sau VlCrima - sau amiridoi - au bauPo. Accidentele pricinuite de alcool sint cauza nurnarul unu pentru decesele tinerilor irrtre 15 :;;1 24 de ani'".

Expericnta drogurilor si a aleoolului pare a fi un fel de ritual de trecerela -virsta adolescentei, dar din pacate aceasta curiozitate poate avea rezultate deloc placute pe termen lung. Pentru majoritatea alcoolicilor si drogatilor, Inceputul deperidentei se plaseaza undeva in anii de adolescenta, de:;;i p utirii dintre cei care incearca sfirsesc prin a deveni alcoolici sau drogati. La terrrunarea Iiceuh ri, peste 90% d irrtre adoh-sccru i au gLlstat alcoolul tare, dar rrurn ai 14ci6 au devenit alcoolici: dintre rni lioariele de americani care au incercat coca ina, mai putin de 5% au devenit dependenti'F. De un de provine diferenta? . ~

Cu siguranta ca aceia care locuiesc in cartiere cu 0 marc rata a criminalitatii, unde drogurile se vind la coltul strazii, iar traficantii sint un fel de model local de reusita economic a, riscul de a se ajunge Ia dependenta este mutt rnai mare. Unii vor deveni deperidenti dupa ce un timp au fost traficanti marunti, altii pur si simplu pentru ca in felul acesta au mai usor acces la cultura celor de 0 seama cu ei, care idealizeaza dragul - factor ce sporeste riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier, chiar si (poate mai ales) in cele mai elegante. Totusi, rarnine problema care dintre cei ce se dedau acestor placed ademenitoare, incercindu-le, vor ajunge la 0 deperidenta serioasa?

o teorie stiintifica actuala spune ca aceia care f;;i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri, devenind tot rnai dependenti, folosesc aceste substante ca pe un fel de medicament, ca pe 0 modalitate de a-si calma anxietatea, mini a sau depresia. Prin experientele lor tirnpurii, ajung la un anumit dozaj chimic ce poate potoh sentimentele de anxietate sau de melancolie care ii chinuiesc. Astfe!, din cele dteva sute de elevi din clasele a ;:;ap-

306

.Alfabet ul emotional

tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani, s-a dovedit ca aeeia care avcau tulburari ernotionale rnai puternice a 1.1 ajuns si Ia uri abuz de COnSUlTI de substante nocive='. Aeest lueru ar putea explica de ce atit de multi ti~~ri sint capabili sa Incerce drogurile si b au ttrra fara sa devina d ep ertd erifi; 1n vreme ce altii devin dependenti de la bun inceput: cei mai vulnerabili la dependenta se pare ca. gasesc in droguri si alcool 0 modalitate rapida de a-si calma ernotiile care i-au chinuit ani de z.ile.

Sau cum spunea Ralph Tarter, psiholog la \Vestern Psychiatric Institute si la dinica din Pittsburgh: ,,1'entru cei care au 0 predispozitie b iologica, primul pahar sau prima d ozzi de droguri are un impact covirsitor, ceca ce nu se intimpla cu ceilalti. Multi dintre cei care au fost la dezintoxicare mi-au spus: «Atunci cind am luat droguri pentru prima data, m-am simtit normal pentru prima data.» Ele Ii stabihzeaza dinpunct de vedere psihologic, eel p utin pe termen scurt."54 Sigur ca acosta este un pact cu diavolul pentru 0 viitoare dopendenta, un sentiment de bine de scurta durata in schimbul unei distrugeri pentru totdeauna a vietri.

Exista arurmite tipare ernotioriale care par sa-i predispuna pe urrii sa-9i gaseasca 0 aliriare emotionala rnai degraba Iritr-o ariumita substanta decit In alta. De exernp lu, exista doua cai emotionale care due 1a alcoolism. Una incepe arunci cind cineva care a fost foarte incordat si rte lirris tit m cop ilaric de obicei coristata in adolescenta cii alcoolul ii calmeaza nelinistea. Cel mai adesea sint cop iii - de obicei, baieti - eu parinti alcoolici, care la rindul lor au apelat Ia bau tura pentru a-;;i potoli nervii. Un factor biologic al acestui tipar este 0 secretie insuficienta de GASA, un neurotransmitator care regleaza anxietatea - prea purina GABA este experimentata ca un riivel malt de tensiune. Un studiu a aratat ca fiii cu tati alcoolici au LID riivel scazut de GABA si sint extrern de nelinistiti, dar cind beau alcool, nivelul de GABA creste si anxietatea scade55• Ace;;ti copii de alcoolid beau pentru a se detensiona, gasind 0 relaxare doar in alcool , Ei sint vulnerabili si din alte puncte de vedere: ei pot lua, de exemplu, prea multe sedative cu alcool tocmai pentru a-'$i reduce starea de artxietate.

Un studiu de neuropsihologie asuJ5ra fiilor de alcooHci care 1a 12 ani dadeau semne de anxietate, cum ar fi un rHm cardiac crescut ca reactie 1a stres, precum ;;i 0 irrtpulsivitate exagerata, arata ca baietii prezentau ;;i 0 proasta functionare a lobiIor fron-

Costurile aruelfabct isrn ul u.i ernot io n.ai

307

tali56. Astfel, acele zone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietatii SaU la controlarea irnp ulsivitatii i-au ajutat rnai putin decit pe alti baieti. Si cum lobii prefrontal] au un rol important si In functionarea mernorici --_ acolo merncriridu-se consecintele diverselor actiuni atunci cind se ia 0 arrurnita hotartre -, functionarea lor deficitara poate duce 1a 0 mclinatie spre a lcoolism, ajutindu-i sa ignore dezavantajele pe termen lung ale bauturii, asa cum alcoolul le asigura 0 liriistire imediata a anxietatii.

Aceasta .dorinta nestavilita de calm pare a fi un factor emotiorial de natura geneticain raport en alcoolisrnul, Un stu diu facut pe 1300 de rude de alcoolici a aratat ca de fapt copiii de alcoolici risca eel rnai tare sa ajunga alcoolici. rnai ales dad. au dat dovada de 0 anxietate cronica p uter nica. Intr-adevar, cercetatorii au ajuns la concluzra ea alcoolisrnul ce se dez.volta Ia aceste persoane este de fapt un "Inedicament autoadrnirustrat 'impotriva simptomelor de anxietate<".

o a doua calc cmotionala ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agrtatie p uterriica, de impulsivitate si de plictiseala. Acest tipar se manifesta inca din prima copilarie, copilul fiind dificil si greu de stapiriit in scoala prrmara, hipcractiv, intrind mereu in tot fe1u1 de mcurdHuri, dirid dovada de 0 mclinatie care, asa cum am vazut, poate sa-l impinga sa-si caute prieterti rndoielnici - UIlCOri ajungtncl'u-se la delineventa sau la diagnosticul de "tulburare de perso:nalitate antisociala". Acesti oameni (rnajoritatea sint barbati) se pling in primul rind de 0 stare de agitatie. Principals slabiciune este 0 impulsivitate riestapinita: reactia lor obisnuita la plictiseala pe care adesea 0 simt -este 0 dorinta impulsiva.de a.cunoaste riscul sau ceva cit rnai palpitant. Ca adulti, persoanele cu acest tipar mintal (care poate avea legarura cu deficientele de rieurotransmitatori, serotonina si MAO) constata ca alcoolul le poatepotoli agitatia. Faptul ca nu suporta monotonia ii face sa fie dispu$i sil Incerce orice; acest Iucru asociat cu impulsivitatea lor fireasca ii face, sa aiba 0 inclinatie clara spre a abuza de 0 ser ie intreaga de droguri puternice, nu numai de aloool'".

In timp ce depresia ii poate determina pe urui sa bea, efecteIe metabolice ale alcoolului adesea inrauta~esc depresia dupa 0 scurta lini:;;tire. Cei care se apuea de bautura considerind-o un paleativ emotional 0 fac cel mai adesea pentru cahna anxietatea, :;;i TIU depresia; 0 eu tohd alta categorie de droguri sau de

308

Aifl1betu I emotional

medicaments ii linistesc pe deprimati - eel putin ternporar. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pc oameni in si mai mare primejdie de a deveni dependenti de stimulenti cum ar fi cocaina, un antidot direct irnpotriva deprimarii. Conform unui stu diu, s-a aratat ca peste jumatate d intre pacientii unei clinici tratati contra dependentei de cocaina fusesera diagnosticati cu depresii grave inainte sa ajunga deperidenti: eu cit dcpresia fusese mai mare, eu atit deperidenta era rnai puterruca-".

!uria perrnanenta poate duce la un alt tip de susceptibilitateo Intr-un stud iu facut pe 400 de pacienti tratati pentru dependenta de heroina si de alte derivate ale opiuhri, eel rnai evidentiat tipar emotional s-a constatat a fi d ificultatea de a stapini minia $1 acceselede furie. 0 parte dintre pacienti spuneau ca op iul ii facea sa se sirnta in sfirsit normali si relaxati=''.

Cu toate ca preclispozitia de a abuza de substante nocive poate fi in rrrulte cazuri deterrninata de creier, sentimentele care ii irrdearnna pc oamcni sa se "autotratezeN prin bautura sau droguri pot fi stapinite fara sa se recurga la medicamente, a~a cum s-a demonstrat de zed de ani incoace, in cadrul discutiilor membrito!" organizatiei Alcoolicii Anonimi. Dobindirea capacitatii de a trata aceste sentimente - de a calma anxietatea, de a scapa de starea de depresie si de potolire a furiei - rndeparteaza nevoia irrrper ioasa de a lua droguri sau de a consuma alcool inca din start. Aceste capacirati errtotionale elernentare se pot irrvata ca remediu in programele de tratare contra drogurilor si alcool ului. Arfi muIt mai bine, desigur, daca ele ar fi dobindite rnai de timpurru in viata, inainte ca obiceiul sa devina uriul inrait.

S-A TERMINAT CU RAzBOilIELE: UN DRUM CONfLfN FINAL PREVEN'11V

In ultimii zece ani, s-au declarat tot felul de "razboaie", impotriva sarcmilor adolescentelor, a renuntarii Ia scoala, a drogurilor $i,mai recent, impotriva violentei, Problema in asemenea campanii este ca ele vin prea tirziu, d upa ce problema in cauza a capatat deja proportiile unei epidernii si s-a mradacinat in viei;ile tinerilor, Eleslnt mtervcritii in rnomente de criza, adica cchivalentul rezolvarii unei p roblerne p riri trimiterea unei arnb ulante pentru a sal va In ];oc sa se faea un vaccin care ar fi izolat boala de 1a inceput. In schimbul acestor tot mai nunletoase "razboaleU, ar fi fost rnai bine sa unnaul un sistelYl preventiv, oferindu-Ie

Cos t u ril e arialfubet is rn ul u i ernot ion al

309

copiilor nostri capacitate a de a infrunta viata si sporindu-Ie sansele de a evita toate aceste situatii dezastruoase='.

Concentrind'u-ma asupra locului deficitelor ernotionale si sociale, nu insearnna ca neg rolul celorlalti factori de rise cum ar fi dezvoltarea intrMo familie divortata, abuziva sau haotica sau intr-un cartier sarac iritcsat de dclincventa 9i de trafic de droguri. Saracia in sine da lovituri emotionale serioase copiilor: copiii saraci inca de Ia cirici ani sint rnai speriati, rnai nelinistiti si mai tristi decit cei de seama lor care 0 duc mai bine, au mai rnulte probleme de comportament, cum ar fi frecvente furii necontrolate sau distrugeri de obiecte, terid inta care se preh.mgeste :;;i la virsta adolescentei. Apasarea saraciei afecteaza series viata de familie: se irnp utine aza formele de exprimare a caldurii parintesti, mamele sint tot mai deprimate (de obicei, Hind fara soti si fara slujba), drept pentru care se biz.uie tot mai mult pe pedepse aspre, pe tipete, batai ~i amenintari corpor ales".

Exista insa si rolul pe care Il joaca cornpetenta emotioriala, dincolo de forte Ie farnilici si de cele economice - si care poate fi decisiv in determinarea masurn in care orice copil sau adolescent este influentat de aceste probleme spinoase sau gase9te 0 posibilitate de a Ie supravietui, Studierea pe termen lung a sute de copii crescuti in saracie In familii abuzive sau de catre un parinte cu 0 grava boala rnintala arata di pina si aceia care au de infruntat cele mai curnpfite si+uatii au terid inta sa dea dovada de capacitati ernotioriale esentiale=", Aeest lucru presupune 0 capacitate pozitiva de adaptare in societate, ceea ce-i face pe ceilalti sa se apropie.rincredere in sine, perseverenta optimists in fata esecurilor $i a frustrarilor, abilitatea de a-:;;i reveni rapid din suparare si, In general, 0 fire fericita.

Dar rnarea rnajorrtatc a cop iilorInfrun+a asemenea d ificul+ati far a sa aiba aceste avantaje. Evident ca rrrulte dintre aceste capacitati sint innascute. este Ioter'ia genelor - dar chiar si atributele temperamentale se pot schimba in bine, asa cum am vazut in Capitolul 1,1. 0 cale de irrterveritie tar fi, fireste, cea politica si economica, eradicarea saraciei si a altor conditii sociale care dau nastere unor asemenea probleme. Dar in afara de aceste tactici (care sint tot rnai p utin Iuatein seama pe ordinea de zi sociala) exista tot mai m.ulte lucruri ce le pot fi oferite copiilor spre a-I ajuta sa infrunte mai bine asemenea inabilitati irnpovaratoare.

Sa luam cazul unor tulburari emotionale, probleme de care unul din doi americani sufera de-a lungul vietii. Un studiu Dkut

310

.Alfabet.ul emotional

pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatat ci'i 48% au suferit de eel putin 0 problema psihiatrica de-a lungul vietii 10r64• Cel mai grav afectati au fost 14% dintre ei, care au avut trei sau mai multe problerne psihiatriee deodata, Acesta era grupul cu cele mai rrrul+e necazuri, 'inregistrind 60% d intre toate tulburarile psihice si 90% dintre cele mai grave si ell urmaricumplite. Ei aveau nevoie de 0 il,grijire intensiva, dar abordarea optima ar fi fost prevenirea pe cit posibil a aces tor probleme inca de la inceput. Desigur ca nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit, dar sint unele, si chiar rrrulte, care pot fi preveriite. Ronald Kessler, sociolog la Universitatea din Michigan, este eel care a facut acest srudiu si care mi-a spus: "Trebuie sa intervenim de timpuriu in viata. De exemplu, 0 fata care sufera de fobie sociala inca din clasa a sasea se apuca de bautura din primii ani de liceu pentru a-$i staprni. anxietatile sociale. Catre 30 de ani, atunci cind vine la noi la cabinet, este inca tematoare, intre timp a devenit alcoolica si drogata si este deprimata, pentru ca viata ei este 0 rnizer ie Marea mtrebare ramine ce am fi putut noi sa' Iacern rna i de tirnp ur iu in v iata ei pentrU ca ea sa nu ajunga in aceasta prapastie fara fund?"

Acelasi lucru este valabil si pentruactele de violenta si 'intregul sir de pericole cu care sint confruntati tinerii din ziua de azi. Programele cducationale pentru preveriirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenta au proliferat foarte mult in ultimii 10 ani, creiriclu-se 0 rnirri-irid ustrie educationala, pentru ca exista 0 piata de desfacere. Multe diritre ele insa - inclusiv multe dintre cele mai marcante ori rnai des utilizate - s-au dovedit a fi ineficiente. Oparte,spre drsperarea educatorilor,se pare chiar ca au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sa.le rezolve.si anume drogurile si sexul 'inrjrid ul adolescentilor,

Irrforrnafifle nu s'int de ajuus

Un caz instructiv ar fi.abuzul sexual asupra copiilor, In 1993, aproximativ 200 000 de caz.uri studiate atent au aparut riumai ~n Statele Unite, rrumarul lor crescind cu aproximativ 10% pe an. In vrerne ce estimarile variaza, majoritatea expertilor sint de acord ca intre 20 ;;i 30% dintre fete ;;icam jumatate din numarul baiehIm slnt victimele unei forme de abuz sexual pina la virsta de 17 ani (cHrele cresc sau scad 111. fU11.ctie de felul cum se define;;te acest abuz sexual, intre alteIe)65. Nu exista un profil unical co-

Costurile an alfabet isrn ul u.i emotional

311

pilului vulrierabil Ia abuzuri sexuals-, dar rnajoritatea se sirnt neocrotiti, incapabili sa reziste pe coni propriu s i izolati prtn ceea ce li s-a intirnplat.

Cu aceste riscuri in gind, multe scoli au inceput sa. of ere programe de prevenire a abuzului sexual, Majoritatea acestor programe se concentreaza pe informatiile fundamentale in legatura cu abuzul sexual, mvatindu-i, de exemplu, pe copii sa discearna intre atingerile "bune" si "rde", avertizinclu-i asupra pericolelor care Ii pindesc si incurajindu-i sa le spuna parintilor daca Ii s-a intimplat ceva suspect. Dar un sondaj national facut pe 2 000 de copii a aratat ca acest curs elerneritar era doar cu p utin mai bun decit nimic - sau de fapt, mai rau decit nimic - pentru a-i ajuta pe copii sa faca ceva astfel incst sa nu ajunga vic time fie ale durului scolii, fie ale unui potential agresor de copu=. Cel mai rau este ca drntre acesti copii care au urmat un asemenea program elementar si care apoi au devenit victirne ale unui atac sexual, cei care au relatat parintilor ce se intimplase au fost cu jumiiiui« rnai p utini decit cei care nu ur masera un asernenea program.

In schimb, copiii carora Ii s-a tinut un curs mai complex - inclusiv referitor laO anumite cornpetente emotionale si sociale - au fost rnai capabili sa se apere irnp otrrva amenintarii de a devcrii vic time: au reuait sa ceara sa fie lasati in pace, sa ripe sau sa se zbata, sa amenirite ca vor povesti ce s-a mtimplar si realmente sa sp una ce si cind li s-a intirnplat. Acest u ltim avaritaj - informarea in legatura cu molestarea suferita - este un mijloc preventiv mtr-un sens graitor; multi pedofili fac sute de victime. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani arata di ei au in medie cite 0 victirna pe luna inca din ariii adolescentei. Un raport in legatura ell uri sofer de autobuz si cu un profesor de informatica dintr-un liceu dezvaluie dl fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii In fiecare an -;;i totusi niei un ul dintre copii nu a redamat; rriolestarea a ie:;;it la lumina riurnai clupa ce uriul dintre baietii care fusese molestat de profesor a inceput sa-si molesteze propria surioara'".

Copiii care au urrnat programe rnai complexe au facut de trei ori mai multe reclarnatii decit cei care nu au facut un asemenea curs. Cum de a functionat ant de bine? Acesi:e programe nu expuneau toata problematica dintr-odata, ci expunerea se fikea la diverse niveluri de~a lungul anilor de ;;coala, ca parte a educatiei sexuale sau medicale. Parintilor Ii s-a cerut sa I:;;i informeze

312

.A{fabelul ernotion al

cop iii rnai In arnarrunt despre ceea ce sirit Irtvatati la scoala (copiii ai caror parinti au proccdat asa au rezistat rnai bine arnenin~arilor si abuzului sexual). In afara de aceasta, cornpetentele sodale :;;1 ernotioriale au contat enorm. Nu e suficient ca un copil doar sa :;;tie ce e "bine" :;;i ce e "rau" in privinta pipaitul'ui. Ei trebuie sa coristien tizeze cirid 0 asemenea situatie inseamnit ceva rau sau neplacut chiar inainte sa inceapa prpaielile. Acest Iucru presupune nu nurnai cons tierrtizare, dar si destula incredere In sine si ca pacitatea de a actiona in aserneriea rnomente, chiar si in fatal unui adult care poate incerca sa-l Iinisteasca, sp urtirid u-i:

"Totul e in regula." Apoi, copilul are nevoie de un intreg sir de modalitati de a opri ceea ce este pe cale sa se mtirnple ~ de la a fugi pina la amenintarea eu reclamatia. Din aceste motive, cele rnai bune programe ii invata pe copii sa-si imp una punctul de vedere, sa-si exprime drepturile si sa nu fie pasivi, sa stie care sirrt Iirriitele si sa 9i Ie apere.

Programele cele mai eficiente au supliInentat apoi informatiile referitoare Ia abuzul sexual ~i rnvatarea abil itatilor eseritiale emotionale :;;i sociale_ Aceste programe i-a u Irivatat pe copii sa gaseasca anurnite cai de a-si rezolva conflictele interpersonale in mod pozitiv, de a-i face mai increzatori si de a rru se invinui pentru ceea ce se l:ntimple" sirntind ca exista 0 intreaga retea de sprijin, profesori si parinti carora li s-ar putea adresa. Si daca Ii se va intimpla ceva rau e rrrult mai probabil ca vor povesti.

Irrgred ierite active

.Asernerie a coris+atar i au dus Ia 0 alta perap ectiva asupra ingredientelor ce trebuie continute de un program optim de prevenire, cum ar trebui el sa aratepornind de la acele evaluari impartiale care sau dovedit cu adcvarat eficiente. Intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundatia W.T. Grant, un consortiu de cercetatori a studiat acest peisaj, distingind elernentele active ce pareau cruciale in re usita un or asernenea programe functiona- 1e68. Cercetatorri au ajuns Ia concluzia ca trebuie acoperita intreaga Iista a capacitatilor cheie interpretate ca elemente de inteligenta emotionala, indiferent ce problema anume trebuie preverrita. (Vezi Anexa 0 pentru Iista completa.j=?

Capacitat ile ernotioriale prcsupun si coristierrtizarea de sine; identificarea, exprimarea si stapinirea sentimentelor, controlul asupra impu lsurilor :;;1 amina rea recompenselor; stapinirea stresului si a anxietatii. 0 capacitate cheie in controlarea im pu lsu lui

Co-ct u rile nn alfabet isrn u t u i crnoiion al

313

ar fi cunoasterea diferentei dintre sentimente si actiuni si invatarea de a l'ua hotariri ernotionale rnai bunc. rnai l~tii prin controlarea irrrpulsurilor si apoi prin identificarea rcactiilor alternative si a consecintelor Tnainte de a actiona. Multe compatente sint interpersonale: interpretarea indiciilor sociale si emotion ale, ascultarea aterita, eapacitatea de a rezista la influeritele negative, abordarea l ucr ur i lor din perspectiva altora ;;1 intelegerea comportamentulur acceptabil 'intr-o arnrrni ta situatie.

Acestea sint capacitatile emotion ale si sociale cheie pentru intreaga viata 9i presupun eel putin remedii partiale, dad nu pentru toate, macar pentru majoritatea problcmelor pe care le-an, discutat in acest capitol. Alegerea problemelor specifice -impotriva carora se pot inocula capacitatile emotionale este aproape arbitrara - cazuri le sint similare in ceea ce priveste roIul jucat de cornpetentele ernotioriale ?i sociale: de exernp lu, sarcini ried orite Ia virsta adolescentei sau sinucidere in aceeasi perioada.

Sigur ca, de fapt, cauzele tuturor acestor probleme sint complexe, intervenind in diferite proportii destinul biologic, dinamica familiei, politica saraciei si cultura straz.ii. Nici unsingur tip de modalitate de a interveni si niei concentrarea asupra unei singure erriotii nu poate pretinde ca rezolva intreaga problema. Dar 'in mil sura in care deficientele emotionale sporesc riscul copilului ~ si am vazut ca mtr-o mare masura ~ ateritia trebuie sa se concentrezc asupra rerned iilor emotionale, nu prin excluderea altor raspunsuri, ci prin gasirea lor imprcuna. Urrnatoarea intrebare este cum ar putea arata educatia in dorneniul emotional.

Scolarizarea emotirlor

F ,

Principala speran#i a unui popor consiii intr-o educafie corecui a tineretului sdu,

ERASMUS

E un fel mai ciudat de a striga catalogul. 15 copii din clasa a cincea stau pe jos in stil indian. Pe masura ce-si aud numele, elevii rru raspurid cu "Prezent", cum se face de obicei 1a scoala, ci spun un rrumar care indica cum se simt; unu Inscarrma prost-dispus, zece, cu energie maxima.

Astaz! au rnorahrl ridicat: ,Jessica."

"Zece: sint in al noualea cer, este vineri." "Patrick."

"Noua: lll.cmtat, p utin emotionat." "Nicole."

"Zece: Iinistita, fericita ... "

Este ora de Stiinta Sinelui la Nueva School, scoala arnp lasata in ceea ce a fost cindva marele conac al familiei Crocker, dinastia care a fondat una dintre cele rnai mari banci din San Francisco. In prezent, cladirea, care seamana eu 0 versiune in miniatura a Operei din San Francisco, adaposteste 0 scoala particulara, care of era ceea ce poate fi numit un curs model de inteligenja emotionala.

, Subiccrul Stiiritei Sinelui il reprezinta sentirnentele - cele p ropr ii si eele care apar In cadrul urror relatii , Prin natura sa, aceasta telna cere ca profesorii 9i elevii sa se concentreze asupra structurii ernotioriale a vietii de copil=-c Iucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte scoli americane. Strategia presupune includerea tensiunilor si a traumelor din viata cop Iil or ca subiect pe ordinea de zi. Profesorii se refera la cazuri reale - suferinta de a fi izolat, invidia, neintelegerile care pot sa degenereze in biitai in curtea scolii. Scm cum spune Karen Stone J\kCown, creatoarea programei de Sfiirita Sinel ui si fondatoare a Nueva School: "Invatatura nu se poate face izolat de senti-

Scolari zarea ernoi iilor

315

mentele copiilor. Alfabetiz.area emotional a este la fel de importanta ca si invatarea maternaticii si a cititulut."! Stiinta sinelui este un adevarat pionierat, 0 idee lnca irrclptenta, care a lnceput sa se raspindeasca in $colile de pe ambele coaste americane".

Denumirea acestor cursuri merge de la "Dezvoltarea sociala" la "Capacitaple necesan' in viata " si pina la "Studiul social si emotional", In unele, ln acord cu ideea lui Howard Gardner, care sustinea ca exista rn a i multe feluri de inteligenta, se foloseste termenul de "inteligente personate". Fir ul comun este scopul de a spori nivelul competentei sociale f,>i ernotioriale la copii, ca parte cornponenta a sistemului lor de ed ucatie obisrmit nu d.oar ca un rerriediu pentru copiii care au p roblerne sau sint definiti ca "dificili", ci ca un set de instrumente f,>i elemente eseritiale de intelegere pentru orice copil.

Cursurile de alfaberizare emotionala au radacini mdepartate in rniscarea de Invatamint-afectiv a anilor 1960. Ideea 1a vrernea aceea era dl lectiile psihologice si motivationale erau mult rna i profund invatate vdaca presupuneau 0 experienta imed iata a ceea ce fusese irrvatat in teorievMiscarea de alfabetizare ernotionala a scos in evidenta tcrrncnul de educaiie afeciioi: - in loc sa fie folosit afectul pentru a cd uca, este educat afectul in sine.

Mai aproape de noi, multe clintrc aceste cursuri si zelul de a Ie raspindi provin dintr-o ser ie de programe de prevenire deja existente in scoli, fiecare in parte avind 0 anumita tmta: fumatul la adolescenti, constrmu] de droguri,sarcina, renuritarea la scoa- 1a si, mai recent, violenta. Asa cum am vazut in capitolul precedent, consortrul W.T. Grant a facut un studiu a1 programe1or de prevenirEl si a coristatat ca sirrt rrrult rnai eficiente atunci cind se ocupa de cheia competentelor ernotionale si socia Ie, cum arfi controlarea impulsurilor, stapinirea furiei, gasirea de solutii creatoare pentru probferriele sociale. Pornind de La acest principiu, a aparut rioua genera~ie de modalitati de irrterverrtie.

Asa cum am vazut in Cap itol ul Jfi, iriterveritiile destinate inipal a se concentra asupra anumitor cleficierrte ale capacitatilor

". Pentru Informatii suplimentare referitoarela cursurile de altabetizare ernotionala apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (eASEL) (Crupul de Colaborare pentru Progresele In Invatarea Social a si Emotionala), catedra de psihologic (M/C 285), Universitatea Illinois din Chicago, 1007 !Nest Harrison St., Chicago, IL 60606-7137.

316

Alfllbetul emot ion al

emotionale ;;i sociale care genereaza probleme, cum ar fi agresivitatea sau depresia, pot deveni extrem de eficiente ca element de protectie pentru copii. Aceste interventii bine conturate, in principal, au fost executate de psihologi cercetatori ca simpla experienta. Urrnatorul pas este generahzarea lectiilor aces tor programe specializate ca masura p reveritiv a pentru toti elevii, care sa fie predate de catre profesori obisnuiti.

o abordare mai sofisticata si rna i eficienta de prevenire presupune informatii referitoare la probleme cumar fi SID A, drogurile si altele aserneriea, In acele momente din vlata tinerilor cind incep sa se confrunte cu ele. Subiectul principal 'insa si mereu important este competenta-cheie prin care poate fi dcpasita orice dilerna specifica: inteligenta ernotionala.

Noul punct de porriire ill alfaberizarea emotionala Ia nivelul scolilor face din ernotii si din v iata in societate.o terna ill sine, in loc de a tr ata constringerile existentei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau, cind due la izbucniri, de a lc irtcred inta diverselor prrgb ii disciplinare ocazionale ale consilierilor scolari sau ale biroului directorului.

Orele in sine pot parea Ia prima vedcre plicticoase si cuatit rnai putin 0 solutie pentru problemele dramatice pe care Ie vizeaza, Acest lueru se intimpla in mare parte pentru ca, aserneni unei bune copilarii petrecute acasa, lectiile J:mparta1?ite sint scurte dar graitoare, predate in mod regular si rneritirrute de-a lungul mai multor ani. A~a pot fi intiparite Invataturile ernotiouale: pe masura ce aceasta experienta se repeta;. iar :;ii iar, creierul le reflecta ca fiind cai, obiceiuri rieur-ale aplicabile in mmnentele dure de frustrare sau de suferinta .. ln vreme ce substanta zilnica a alfabetizarii ernotioriale POdtc parea foarte banala, rezultatul - fiinte umane decente corrteazarnai mult ca niciodata pentru vritor ul rrosf.ru.

l.ECTIA DESPR.E COOPEl<ARE

Sa comparam un moment de Ia 0 ora de Stiinta Sinelui cu ceea ce faceam noi la ore, din cite ne mai amintim.

Un grup de elevi din clasa a cincea 5e pregateste sa joace Patrate lele Coo perari i, un joe In care fiecare echipa trebuie sa aranjeze piese de puzzle. Ei trcbuie sa lucreze intr-o lini:;;te desavIr;;ita "i nu sint permise nici gesturile. Profesoarea lo-An Vargo imparte clasa in trei grupe, fiecareia dindu-i-se 0 anumita masa.

Scolari zarea e mot iilor

317

Trei observatori care sint famtf iariz.ati eu jocul au cite 0 foaie de evaluare pentru a consemna, de exemplu, cine din grup preia organizarea, cine e clovnul, cine intrerupe.

ElevJi imprastie pe masa piesele de puzzle si se apnea de treaba. Intr-un minut si ceva este dar cOl urmldirrtre grupuri va fi mult mai eficient ca echipa: termina in.doar citeva minute. Un al doilea grup dcpune eforturi soli tare, paralele, fiecare Iucririd separat la propriul puzzle, dar nu se ajunge nicaieri. Dup a care, incetulcu incetul, irrcep sa lucreze Imprcuna pentru a completa primul patrat si continua prna ce termina tot p uzzle-ul.

Cel de-al treilea grup inca se mai zbate. Un singur puzzle este aproape terrnirtat, si chiar :;;i acesta arata mai currnd a trapez decit a patrat. Sean, Fairlie si Rahman trebuie mea sa gaseasd\ coordonarea icleala pe care celelalte do ua grupuri au intuit-o imediat. Ei sint in mod dar frustrati, cerceteaza frenetic piesele de pe masa, abordeaza toate posibilitatile, asezind fiecare piesa linga patratul partial terminaf de care apartin si fiind foartedezamagiti de fiecare data cind nu se potrivesc.

Tensiunea slabeste putin atunci cind Rahman ia doua dintre piese si le pune in fata ochilor ca pe 0 masca: colegiichicotesc. Acesta se dovedeste afi un moment de turnura In ora respectiva.

Jo-An Vargo, profesoara, ii incurajeaza: "Cei care ati terminat puteti sa Ii ajutati pe cei care inca se mai straduiesc."

Dagan se duce catre grupul care inca nu a terrniriat, arata doua piese din afara patrahdui si sugereaza: "Astea trebuie sa Ie ptmeti invers." Dintr-odata, Rahman, eu chipul schimonosit de concerrtrare. l:;;i da soarn a de noua irnagtne st piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle si apoi si in celelalte. Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesa l:;;i gase:;;te 10cu1 si se terrninasi al treilea puzzle.

UN PUNCT DE CONTROVERSA

Dar pe masura ce ~rele continua, ill urma lectiilor de abordare in echipa pe care le-au prirnit, mai exista si un alt schimb de experienta extrem de intens. Rahman, inalt si cu 0 claie de par negru pe cap,:;;i eu Tucker, observatorul grupului, sint antrenati in riesfir-site d iscutii asupra regulilor· in prtvtnra irrterd'ictrilor gesticularilor, Tucker, cu parul lui blond $i frumos pieptanat, poarta un tricou pe care se afla rnotoul ,Yii responsabil", ceea ce, cumvaf Ii diminueaza roIuI ofieial.

318

Alfabetul emotional

"Se poate oferi 0 piesa - asta nu inseamna di gesticulezi", ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apasat.

"Ea tocmai ca esie un fel de a gesticula", Insista Rahman vehement.

Vargo observa tot rnai mare a agresivitate din timpul schimbului de replici, drept pentru care graviteaza in jurul mesei lor. Acesta este un incident crucial, un schimb spontan de replici aprinse: in asernertea mornente, iti dai searna cit efect au avut lectiile deja Invatate si de felul cum pot fi invatate noile lectii intr-un mod mai profitabil. A$a cum stie orice profesor bun, lectiile date in asemenea momente pline de scintei ramin 'in memoria elevilor,

"Nu e 0 critica - ati colaborat foarte bine - dar, Tucker, incearca sa spui ceea ce doresti cu un ton care sa nu sune a critica", spune Vargo.

Tucker, cu vocea deja calrnata, 'ii spuse lui Rahman: "Poti pur si simplu sa pui 0 p.iesa acolo unde crezi case potriveste, sa dai cuiva ceea ce crezi ci'i ii trebuie fara sa. gesticulezi. PUT si simplu sa ii oferi piesa."

Rahman rasp uncle cu un ton furios: "N-aveai decit sa faei asta mai devreme", zise el scarp inindu-se in cappentru a-si ilustra nevinovatia. ,,$i ti s-ar fi zis «Fara gesticulari!>,"

Sigur ca rnirua lui Rahman merge diricolo de ceea ce este sau nu 0 forma de gesticulare. E cu ochii PI" foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o $i care - d esi inca nu s-a pomenit - a provocat ill realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. Pe foaia de evaluate, Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana eu "Cine este nedisciplinat?"

Vargo, observirid.ca Rahman se uita. Ia forrnularul acela of ensator, face 0 presupunere, spunindu-i lui Tucker: "Simte ca ai folosit un cuvint negativ - nedisciplinai - ill privinta lui. Ce ai vrtrt sa spui de fapt?"

"Am vrut sa spun ca nu era chiar 0 inclisciptina gravel", raspunse Tucker, contraziciridu-se.

Rahman nu ingrute galusca. dar are deja un ton mai calm Ia rtndul lui. "fvii se pare cam exagerat, eel putin dupa parerea mea."

Vargo subliniaza 0 modalitate pozitiva de a vedea lucrurile. "Tu.cker incearca sa spuria ca lucrul ce poate fi considerat ca oind isc-ipfirra poate fi si cevacare destinde lucrurile intr-un moment dificil."

Scolari zarea ernot iilor

319

"Dar", protesteaza Rahman mult mai la obiect acurn, "indisciplinai e atunci cirid ne concentram cu totii serios pe ceva, iar eu fac asa" - se maimutareste in mod caraghios, l:;;i bulbuca ochii si isi umfla obrajii - "Asta ar fi Incliscip linri."

Va!go incearca 0 noualectie ernotionala, spuntndu-i lui Tucker: "Incercind sa ajuti, tu n-ai spus indisciplinat in sensul rau al cuvintului, dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutati. Rahman simte nevoia sa-i auzi si sa-i accepti sentimentcle. E1 a zis ca asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinai i-se par nedrepte. Nu-i place sa i se spuna a:;;a."

Apoi adauga catre Rahman: "Mi-a placut cum ti-ai sristirrut punctul de vedere ill discutia cu Tucker. Nu l-ai atacat, desi nu este placut sa fii etichetat drept indisciplinai, Atunci cind ti-ai dus piesele de puzzle la ochi, ai parut mai curind Irustrat si voiai sa destinzi p utin atmosfera. Tucker a socotit ca este 0 indisciplina, pentru ca nu ti-a 'inteles intentia. Nu-i asa?"

Ambii baieti au dal din cap afirmativ, in vreme ce ceilalti elevi 19i strinsesera piesele de puzzle. Aceasta mica melodrama din cadrul clasei a ajuns la final. "Va simtiti mai bine?", intreaba Vargo. "Sau inca va deranjcaza ccva?"

"A, da, rna simt bine", spuse Rahman cu 0 voce mult rnai bl ind a acurn, sirntirid u-se ascultat si inteles. Tucker d a :;;i el din cap zimbind. Baietii, observind ca toata lumea deja iesise din clasa, se intorc si se grabesc la rindul lor spre usa.

POSTMORTEM: 0 CEARTA CARE N-A MA.I IZBUCNIT

In vreme ce un nou grup i9i cauta locurtle pe scaune, Vargo diseca ceea ce tocmai iesise la iveala. Schirnbul aprins de replici si Iinistirea erau determinate de ceea ce baietii irrvatasara deja despre rezolvarea conflictelor, Ceea ce de obicei duce la escaladarca conflictclor, spune Vargo, este: "Necomunicarea, a face tot felul de presupuneri, tragerea urior conduzii pripite, transmiterea unui mesaj «puternic» Intr-urt fel care 11 face mai dur pentru ascultatori, !I

Elevii de la orele de $tiinta Sinelui lnVata ca important nu este sa e vit i comple! conflictul, ci sa rezolvi neintelegerea si resentimentele inainte sa se ajunga la 0 cearta puternica. Exista urme ale acestor prime lectii In feltrl in care Tucker si Rahman si-au stapinit disputa, De exernpl'u, amiridoi au f<'kut eforturi pentru a-si exprima punctul de vedere rntr-uri fcl care sa nu in-

320

Alfubct i«! cm.ot ion al

tensifice conflictul. Acest mod de a face 0 afirmat1€ (altceva decit agresivitatea sau pasivitatea) este predat la Nueva School inca din clasa a treia. Se subliniaza importanta exprirnarii sentimentelor imediate in asa fel irtcit sa nu se ajunga la agresivitate, In vreme ce la rnceputul disputei nici unul dintre baieti nu 11 privea pe celalalt, pe masura ce lucrurile au progresat, au inccput sa dea sernne de "ascultare activa", priviridu-se unul pe celalalt, stabilind un contact vizual $1 transrnitind acele semnale tacute care ii dau de 'inteles vorbitorului ca este ascultat.

Punirid aceste instrumente in acti urie, impreuna cu 0 anumita prcgatire speciala, "afirmarea" si ascultarea activa au devenit pentru acesti baieti nu doar niste v orbe goale d intr-uri careu de cuvinte 'iricr'uciaate ci rnocialrtati de a reactiona in aserneriea momcnte, cind este mai mare nevoie de ele.

Stap inirea in domeniul emotional este extrem de d ificila, pentru ca trebuie dobindite anumite abihtati, oamenii fiind foarte o utin i'nclinati sa fie atenti Ia noi inforrnatii sau sa invete rioi m~d~litati de reactie - m~i ales cind sint suparati. Pregatirea speciala in aceasta directie ajuta. "Oricine, adult sau elev in clasa a cincea, are nevoie de eeva ajutor pentru a se control a pe sine in mornentele de suparare", subliniaza Vargo. "htinla bate foarte repede, rniirrile transpira, e$ti cu nervii in pioneze si incerci sa asculti bme, stapiniridu-te sa tipi, sa mvinovatesti sau sa sari la atac."

Peritru cine este familiarizat cu acesti baieti dificili de clasa a cineca, lucrul eel rnai rernarcabil este faptul ca ant Tucker cit si Rahman au incercat sa l:;;i expuna punctele de vedere fara sa se invinovateasca unul pe celalalt, sa se insulte sau sa tipe, Si nici riu au lasat ca sentimentele lor sa ajunga Ia un dispretuitor "Du-te ... !" sau 121 0 bataie cu pumnii ori 1a un abandon prin parasirea incaperii. Ceea ce putea sa fie saminta de scandal a scos de fapt in evidenta stapinirea de sine a baietilor, dar si perceperea rruantelor de rezolvare aconflictului: Iucrurtle ar fi putut sa iasa eu totul altfel in alte i mprejurari. Copiii dill ziua de azi ajung sa se minie - sau chiar si mai rau - pentru Iucruri mult rnai rnarunte.

INGRIJORARILE ZILEI

La inceputul fiecarei ore de $tiinta Sinelui cifrele nn/sint intotdeauna ant de mari ca la ineeputul capitolului. Cind slnt mid lUlU, doi sau trei, asta indica faptul ea se simt groaznic - ;;i

Scoluri zurea emot iilor

321

se deschide calea pentru ca 0 persoana sa intrebe: "N-ati vrea sa discutam despre .felul cum va simtiti az i?" Daca unul dintre elevi dorestesa raspunda (nimeni nu este obligat sa vorbeasca daca n u vrea) acest lucru permite scoaterea Ia iveala a ceea ce este - si ocazia de a gasi optiuni creatoare derezolvare.

Problemele care apar v ariaza in furictie de clasa in care sint elevii. Daca s'irrt ill. clase rnai rrrici, de obicei totul porne~te de Ia faptul di au fost necajiti, izolati san speriati. Cam din clasa a :;;asea, apar noirnotive de ingrijorare - sentimente de suferinta datorate faptului ca 0 fata nu le-a acordat o-infilnire, casint izolati: prieteni imaturi; sau si+uati i rieplacute pentrucei mid ("Baietii maimari s-au Iuat de mine"; nHrietenii rnci fumeaza si 1ncearca sa rna convinga.si pe mine").

Acestea sint irrtimplari de 0 importanta capitala in viata copiilor si se desfasoara de obicei in afara scolii - in sala de mese, in autobuzul spre scoala, la un prieten acasa. eel rnai adesea cop ilul nu imparta:;;e;;te aceste grijir dar de il obsedeaza seara, cind e singur in pat pentru di nu arecu cine sa Ie comenteze. La orele de Stiinta Sinelui de pot deveni subiectele zilei.

Fiecare dintre aceste discutii reprezinta uri profit potential in privinta scopului explicit al cunoastecii de sine, si anurne clarificarea copiilor in ce priveste sinele si in relatiile cu ceilalti. Cursul are si un plan de lectie, care este flexibil, pentru ca rnornentele curn ar fi conflictul diritre Rahman si Tucker sa poata deveni uncle profitabile. Chestiunile pe care elevii le pun in discutie pot furniza exemple vii, Ia care se pot referiatit elevii, cit $1 profesorii pentru aplicarea capacitatilor emotionale dobiridite, cum ar fi . metodele de rezolvare a conflictelor care au reusit sa potoleasca spiritele In discutia aprinsa dintre cei doi baieti.

ABC-UL INTELIGENTE1 EMOTIONALE

Prograrna Stiintei Sirre lu! exista de aproape 20 de ani $i este un model de predare a inteligentei e'motioria le. Uneori, lectiile sint surprinzator de sofisticate. Directoarea de Ia Nueva School; Karen Stone McCown, mi-a spus: "Cind tinem cursurile despre minie, ii ajutam pe copii sa lnteleaga ca aproape Intotdeauna exista "i 0 a doua reactie si di trebuie sa. caute ce este dedesubt - e$ti jignit? gelos? Copiii invata ca mtotdeauna exista diverse alegeri in privinta reactiei 1a emotie ~i eu cit smt mai multe cai, cu atit existenta va fi mai bogata."

322

Alfabetul emotional

Lista de continut a Stiintei Sinelui este aproape punet eu punct icleritica eu elementele de inteligcnta emotionala - si eu cali ta+ile cheie recomandate ca preventive pcntru diversele capcane ce ameninta copiii. (Vezi Anexa E pentru lista cornpleta.)? Subiectele predate cuprind :;;i constierttizarea de sine, in sensu!

recunoasterii sentimentelor si al construirii unui vocabular pentru ele, preeum si determiriarea legaturilor dintre ginduri, sentimente si rcactii; a afla daca giridurile sau scntimentele aint hotaritoare ill luarea unei dccizii: prevederea consecintelor alcgerilor alternative; si aplicarea aces tor informatii.in deciziile referrtoare la subiecte cum ar fi drogurile, fumatul si sexul. Constientizarea de sine imbraca si forma recurioasterii punctelor tari si a eelor slabe, preeum si 0 prrvire in perspcctiva asupra sinelui, pozitiva si totusi.realista (astfel evitindu-seo capcana des intllnita, cea a increderiiexagerate de sine).

Un accent se pune 9i pe stapinirea crrroti ifor: intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment (de exemplu, durerea care genereaza minia) ~i ulVatarea rnod ali tati'lor de a stap ini anxietatile, rninia ~i tristetea. Un alt accent se pune pe asurnarea raspuriderii hotarirrlor si actiunilor si transformarea lor in implicari trup si suflet.

o calitate sociala cheie este empatia, intelegerea sentimentelor celorlalti si irisusirea perspectivci lor, precum si respectarea diferentelor ill felul in care oarnenii sirnt anumite lucruri. Un punct major este stabilirea relatiilor, inclusiv a mvata sa asculti si sa pui intrebari: distingerea iritre ceea ce se spune sau se face si propriile reactii si judecati: afirmarea lucrunilor, si nu Iuria sau pasivitatea, precum si dobindirea artei colaborarii, a rezolvarii conflictelor :;;i a negocierii corrrpr orn iau rifor.

La Stiinta Sinelui nu se dau note; viata in sine este examenul de diploma. Dar la sfir sirul clasei a opta; cind elevii se pregatesc sa paraseasca Nueva School si sa piece la liceu, fiecare da un test socratic, uri examen oral de cunoastere de sine. Una dintre irttrebarile dintr-un examen recent a fost: "Descrieji a reactie corecta pentru a ajuta un prieten sa rezolve un conflict cu cineva care incearca sa-l convinga sa se drogheze sau eu un prieten caruia ii place sa tachineze" san: "Care sint caile sariatoase de a depasi stresul, furia sifrica?"

Daca ar mai fi trait, Aristotel, care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emotionale, precis ca ar fi fost de acord eu acest curs.

$colarizarea ernot iilor

323

AL£1BETIZAREA EMOTIONALA iN CADRUL ORA.$ULUI

E de inteles Cd scepticii vor intreba dacd un asemenea CUIS de $ti.in_ta ~inelui ar putea sa aiba efecte :;;i iritr-un cadru rn ai purin privilegiat sau el are efecte doar in rnicile scoli private pre cum Nueva, unde fiecare copil, intr-un fel sau a1tul, este mai talent at dec~t eei~alti. Pe scurr, o~re cornpetenta erriotioriala poate fi predata acoro unde estc mal mare nevoie de ea, in haosul total din ca.drul f?colilo~ p ubl icc? Un raspuns ar fi 0 vizita la Augusta LeWIS Troup Mid dlc School din New Haven, care e deparle din punct de vedere social $1 economic, dar si geografic, de Nueva School.

Mai exact, atmosfera de la Troup presupune un interes la fel mare pentru irrvatatura - scoala se mal ru .• rneste si Troup Magne Academy of Science si este una dintrc ce.le doua scoli din d~strict unde ~rr:t atrasi cei mai buni elevi din clasa a cincea pi:la Ia a opt~ din mtregul New Haven pentru 0 programa special Imbunatatlta ill domerriul stiintelor, Elevii de aid pot pune intr~bari d~n domeniul fizicii fenomenelor cosmiee, prin interrnedrul unei antene de satelit care are legatura diracta cu astronautii de Ia Houston, sau i~i pot programa calculatoarele pentru a ~sc:!l:a ~uzidi~ Dar in afara de aceste avantaje strict legate de mvatammt, ca m multe alte orase, albii au fugit de suburbiile New Havenului Ia scolile particulare, drept pentru care, Ia Troup, 95% dintre elevi sint negri si de origine hispanica.

. ~o~rt:: aproape de campusul uriiversitar Yale -- care reprezmta msa un cu totul all uriivers -, Troup este amplasata Intr-trn cartier de muncitori saraci, care ill arrii 1950 avea 20 000 de oameni angajati in fabricile din apropiere. de la Olin Brass Mills la Winchester Arms. In prezent, locurrle de rrumca s-au redus la mai p'utin de 3 000 si odata cu aceasta a scazut si orizontul economic al famikiilor care locuiesc acolo. New Ha~en, ca de altfel multe alte orase rrumcitoresti din Noua Anglie, s-a scufundat in saracie, droguri si violenta.

Ca raspuns Ia acest adevarar cosmar urban, in arui lY80, un grup de psihologi si de educatori de la Yale au glndit un Program. de Cornpetenta Sociala, 0 serie de cursuri care se ocupa p_ractl~ cam de _acelea~j subiecte ca ;;i cele din Programs Stiintci S~elUl de Ia Nueva SchooL La Troup Insa Iegarura dintre sublecte este adesea lllai direcU,! ~i mai dura. Nu Inai este un sim-

324

.Alfabct ul emotion al

plu exercitiu educational atunci cind se tin orele de educatie sexuala la clasa a opta si elevii afla curn luarea de hotariri personale Ii poate ajuta sa evite boli precum SIDA. New Haven are eel mai ridicat procent din Statele Unite de femei bolnave de SIDA; o parte dintre marnele care i:;;i trimit copiii la Troup au deja aceasta boala -:;;i de altfel, si 0 parte dmtre elevii de aici. In ciuda unei programc imbogatite, elevii de la Troup se lupta cu tot felul de probleme irniriente mtr-un asernertca oras: multi copiii au acasa 0 situatie extrem de haotica, in cazul in care nu este de-a dreptul dezastruoasa, astfel mcit in uncle zile pursi simplu rru reusesc sa ajunga Ia scoala.

Ca de altfel to ate scolile din New Haven, semnul cel mai vizibi] care frapeaza orice vizitator este acel semn de circulatie in forma de rornb galben, pe care scrie "Zona fara droguri". La usa sta Mary Ellen Coll i ns, consilierul scolii - un fel de avocat al poporului care se ocupa de problernele speciale pe masura ce ele apar $1 al carei rol presupune si ajutarea profesorilor irrce priveste programa de competenta sociala. Dad un profesor este nesigur in prrvinta predarii unei lectii. Collins va veni la ore si ii va arata cum sa faca.

"Predau in scoala asta de 2U de ani", spune Collins, in timp ce rna iritimpina. "Uitati-va Ia cartierul asta-- nu pot sa rna concentrez doar asupra problemelor de invatamint atita vrerne cit exista probleme grave, eu care copiii se confrunta in realitate. De exernplu. cei care au SIDA sau au in casa bolnavi de SIDA ~ nu sint sigura ca vor comenta asta in timpul discutiilor despre STDA, dar de iridata ce un copil i$i va da searna ca exista un profesor care i-ar putea ascu lta problemele ernotioriale si nu doar pe cele de :;;coaJa, 'insoamria ca se deschide 0 cale spre cortver-

rr

La etajul al treilea al scolii de caramida aparenta, Joyce Andrews i:;;i conduce elevii de clasa a cincea Ia ora de cornpetenta sociala, care se tine de trei ori pe saptamina, Andrews, ca toti ceilalti profesori de clasa a cincea, a urrnat un curs special de vara pentru a sti cum sa p red ea, dar exuberanta ei sugereaza faptul ca subiectcle de cornpetenta socials sint pentruea mai mult decit firesti.

Lectia de azi este despre id entificarca sentinlentelor. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a Ie distinge mai bine Intre ele este 0 cali tate emotionala cheie. Cu 0 zi inainte, copiilor li s-a dat ca tern a SSc aduca fotografii din reviste eu diverse persoane

Scolnrizarea emotiilor

325

pentru a Ii se explica cum sa vorbeasca despre ce ex pr'i rna chipul respectiv. Dupa ce au adunat ternclc, Andrews a facut 0 lista a sentimentelor, pe care le-a scris pe tabla - tristete, ingrijorare, entuziasm, fericire s.a.m.dv si s-a adresat intr-un ritrn rapid celor optsprezece elevi care reusisera sa vina la scoala in ziua respectiva. Asezati in banci de ~lte patru locuri,' clcvii ridicau sus rniinile, incercind sa-i atraga atentia pentru a da raapurts ul.

Atunci cind a ad aug at pe lista de pe tabla [rustrare, Andrews a iritrebat: "Citi dintre voi s-au simtit vraodata frustrati?", toti au ridicat mina.

,,$i ce ati simtit In acele mornente?"

Raspunsurile au venit in cascada, "Oboseala", "Confuzie", uN-am mal putut gindi limpede", "Anxietate".

Cind pe lista s-a adaugat cuvintul eneroare, Joyce a spus:

"Asta stiu ce iriseamna. Oare cind se simte un profesor ertervat?"

"Cind vorbeste toata lumea in clasa", a raspuns 0 fata z imbind.

Para sa-si iasa din ritm, Andrews a trecut Ia 0 foaie de evaIuare . Pe 0 ~oloana se aHa chipurile tmor baieti si ale unor fete, fiecare expr irn'irid una dintre cele sase emotii fundamentale ---fericire. tristete, furie, surprindere, teama, dezgust si 0 descriere a musculaturtifaciale activate in ficcare dinfre aceste exemple:

TEAMA:

.. Gura este deschisa si barbia trasa in spate.

,. Ochii sint deschisi si colturile interioare se rid.ica llt sus. .. Sprincencle sint ridicate si impreunate .

.. Apar riduri pe mijlocul truntii."

Pe rnastrra ce pozele sint trecute in rev ista, pe ferele copiilor apar expresii de frica, minie. surprindere si dezgust, pentru ca ei imita imaginile :;;i respecta intru totul retetele expr-irnarii prin interrned iul musculaturiifaciale a fiecarei emotii in parte. Aceasta lectie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale: acest lucru, de altfel, se preda in aproape toate scolile in cadrul lectiei introductive de psihologie - in schimb, rarcori se intirnpla asta in clasele primare. Aceasta lectie elementara face legatura dintre un cuvint si un sentiment si dintre sentinLent ;;i expresia potrivita, ceea ce poate parea de la sine lnteles si ca n-ar trebui invataL Si tol:usi poate servi ca antidot f~ta d~ un surprinziHor an;1fab~tisme~otional, atit de des inHInit. Durii din curtea $colilor, mai tineti minte, adesea lovesc

326

Alfabetul emotional

la minie, pentru cn ei interpreteaza gresit mesaje neutre si une1e chip uri, ca fiirid ostile, de exernphr, iar fetele care ajung la problemele de alirneritatie nu reusesc sa discearna mtre rninie, anxietate ~i foame.

ALFABETIZARE EMOTIONALA DEGHIZllTA

Cu 0 programa ce at fost aglomerata de noi materii si subiecte la ordinea zilei, e de inteles ca unii profesori s-au simtit mult prea incarcati pentru amai face ore suplimentare pentru inca un curs. AsHeL strategia care iese la iveala In privinta educatiei ernotioriale nu ar fi cea a crearii de rioi curaur i, ci de a amesteca Icctirle despre sentimente si relatii eu rnaterfile predate. Lectiile emotion ale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau de scris, in cursurrle de saniHat~ sau de stiinta, in studiile sociale sau inalte curs uri standard. In vreme ce Ia scolile din New Haven materia Lectii peritru Viata este saparata, 131 unele clase programa materiei Dezvoltare Sociala se rmbina cu cea a altor cursurr, cum ar fi citirea sau sanatatea. 0 parte d intre lectii se tin ill cadrul orelor de maternatica - si anurne se Invata calitatile principale, cum ar fi puterea de concentrare, motivarea la invatatura, staplnirea imp ulsurilor pentru a putea mvata birie.

Uncle proiecte de dezvoltare a capacitarilor ernofiorinlc si sodale nu au programa sau ora de curs ca materie separata, dar sint strecurate in structure vietii scolare. Un model al acestei abordari - un curs de competcnta emotionala si socia la esentialmcnte irrvizibil - este Proiectul de Dezvoltare a Coprluhri, creat de 0 echipa coridusa de psihologul Eric Schaps, Proiectul s-a ap licat initial in Oakland, California, ~i ill prezent este experimentat in rnai multe scoli din intreaga tara, in general in cartierecu aceleasiprobleme ca ace lea ale New Haverutltri''.

Proiectul OIeTa un set de materiale care se pot adapta 'infunctie de cursurile deja existente. Astfel, eei din clasa l:ntii ascultaIa ora de citire povestea ,iBroscuta $i Ursuletul se imprietenesc". Aici, Broscuta, rierabdatoare sa se joacecu prietenul ei Care hiberneaza, Urauletul, l'i joaca 0 festa, ca sa-l trezeasca mai repede, Istonioara este folosita pentru a provoca 0 cl isc ufie despre prietenie si des pre ceea ce simt oamenii atunci cind Ii se face 0 glu~ rna, 0 serie de aventuri duc la deschiderea unor subiecte cum ar Ii eele despre timiditate, recunoaSlterea nevoilor prietenilor, cum te simp cind e$ti tachinat:;;i imparta~iTea sentimenteloL Un plan

Sc.oia.ri-zarea ern ot iilo r

327

de prograrna of era povestiri tot mai sofisticate de-a Iungul anilor de scoala primara si gimnaziala, dind u-Ie iridicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi ernpatia, stabilirea unei perspective si afectiuriea.

o alta modalitate de impletire a lectiilor emotionale cu structura vietii scolare este aceea de a-i ajuta pe profesori sa regindeasca masurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminti. Se porne$te de la ideea ca in programul de Dezvoltare a Copilului apar asernertea momente tocrnai potrivite pentru a-i invata pe elevi diverse apfit ud ini care le Iipsesc - controlarea impulsurilor, explicarea sentirnentelor, rezolvarea conflictelor - $i ca exista cai mai bune de disciplinare decit eele coercitive. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia 'imping'indu-se ca sa ajunga rnai repede la coada in sala de mese ii pune sa ghiceasdi o cifra, iar eel care 0 rrirriereste intra primul. Ideea imediata este di exista si cai impartiale, cinstite de rezolvare a acestor dispute marunte, in vrerne ce subiectele mai profunde pot fi negociate.

cum aceasta este 0 posibila abordare, cop iii 0 folosesc la rindullor pentru a transa alte rieintelegeri (,.,Eu irrtii!", Ia urrna urmei, este 0 expresie rnoltpsitoare in primele c1ase - daca nu cumva ea persista si in resrul v ie tii sub 0 forma sau alta) _ Exista ded un mesaj pozltiv, altul decit autoritarul si mereu prezentul: ,,Inceteaza! "

ORARUL EMOTIONAL

"Prietenii mei Alice si Lynn nu vor sa se joace cu mine," Aceasta plingere dureroasa apartine unei fetite de clasa a treIa de la scoala elementara John Muir din Seattle. Ea i-a fost depus a in ~odanonim in "cutia sa postala" din clasa - de fapt 0 cube de carton vopsita - unde ea si colegele sale au fost incurajate sa-si scrie rierrurlturnir ile si problemele, pentru ca intreaga clasa sa vorbeasca despre ele $i sa incerce sa gaseasca riiste cai de rezolvare. Aceasta discutie nu menttoneaza numele celor impl icati, 'in schirnb. profesorul sublmiaza faptul ca toti cop iii au asemenea probleme din cind in cind si trebuie sa invete cum sa le depaseasca. Atunci cu id vorbesc clespre cee-a ce simf cirid sirtt izolati, sau despre ce ar treb ui sa. faca pentru a fi acceptati, au ocazia sa 'incerce noi solutii La aceste situatii 0 posibilitate de a observa ca exista mai muHe cai de aplanare a unui conflict, precum ~i de rezolvare a neintelegerilor-

328

Alfabet ul emotional

Cu tia postala permite 0 anumita flexibilitate, astfel incit crizele ~i chestiunile care apar sa devina subiectul orelor, pentru ca o agenda de lucru prea rigida ar putea fi nepotrivita in cazul realitatilor copilariei. Pe masura ce cop iii se schimba si cresc, si preocuparile lor se rn odifica. Deci, eel mai eficient ar fica lectiile emotionale sa se concentreze asupradezvoltarri copilului si-sa fie repetate la virste difer ite, in asa tel 'incit sa corespunda schirnbarrlor si capacitatii de infelegere, precurn gi provodirilor carora trebuie sa le faca fata copilul.

o intrebare ar fi cind trebuie sa se inceapa. Unii sustin di nu e prea devreme ruci in primii ani de viata. Pediatrul de Ia Harvard T Berry Brazelton sustine ca multi parinti ar putea obtine beneficii daca ar fi instruiji sa ajunga men tori emotionali pentru sugarii si copiii foarte mici, asacum se intimpla in unele programe speciale care se tin Ia domiciliu. Un argument puternic aT putea fi 0 suhliniere mai sistematica a: capacitatilor sociale si ernotionale in programele de gradinita cum ar fi HEAD START; asa cum am vazut in Capitolul I 2, dispozitia copiilor de a invata tine in mare rnasura de d obirid irea unor asemenea capacitati ernotionale. Anii de gradinita sint extrern de rmportanti pentru punerea bazei acestor calitati $1 exista si dovezi ca-programul Head Start, atunci cindeste bine condus (un factor extrern de important), poate avca efecte benefice, ernotioriale ;;1 soeiale, pe terrrien lung asupra vietii absolventilor sau chiar si a celor ajunsi in primii ani de v irsta adulta- mai p utine droguri $i arestari, casnicii mai fericite si puterea de a cistiga mai bine".

Asemenea intervenrii functioneaza mai bine atunci cind 5e reuscste stab ilirea u nui orareuwtional al dezvoltarii=. ASia cum plinsul noului-nascur 0 dovedeste de altfel, cop iii au sentimente intense Inca de dud Yin pe Iume. Dar creierul riouf ui-riaacut e departe de a se fi muturizat compIet; asa cum am vazut in Capitolul 15, doar atunci cirid sistemul sau nervos atinge starea de dezvoltare finala - proces care se desfasoara conform unui ceas biologic innascut de-a lungul intregii perioade a copilariei si pi~ na In primii ani de adolescents - ernotiile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. Repertoriul sentimental al noului-nascut este relativ primitiv comparativ cu gama emotionala a uI1UicopH ~e cinci ani, ea~re 1a rindul ei nu este la fel de complexa ca a nnw adolescent. Intr-adevar, adulpi cad mu]t prea adesea in cap~an~a _~tlt. de comuna ;;i anume aceea ca se a~teapta Cd ace9ti copn sa h attns Inaturitatea eu lnult inaintea virstei corespunza-

Scolari zarea emoi iilor

329

toare, urtind ca fiecare emotie are propriul ei moment de aparitie, prograrnat dinainte in dezvoltarea copihrlui. De exernplu, un copil laudaros de patru i~i va putea a trage mustrari din partea parintelui - ;;i totusi constientizarea de sine care naste de obicei trrrrifirrta rru apare decit dupa cirici ani.

Programul evolutiei ernotioriale este intersectat de arrurnite Iinii de dezvoltare de alta natura, in special cognitive, pe de 0 parte, ;;i de maturizare biologica si a creier ului, pe de alta parte. Ag3 cum am vazut, capacitatile emotion ale cum ar fi ernpatia si autoregtareaemotionala incep sa se forrneze practic inca din prima copilarie. Anii de gradiriita fac sa se ajunga la 0 perioada de virf a dezvoltarii "emotiilor sociale" - sentirnente precum nesiguranta $1 urnilinta, gelozia ';;i 'invtdia, mindrra si increderea - toate avind nevoie de capacitatea de a secompara pe sine cu al+ii , Copilul de cinci ani care intra 'iritr-trn mediu social rnai vast, respectiv eel al scoliisau a1 gradinitei, de fapt patrundeintr-o lume a cornparatiilor sociale. Nu este yorba doar de 0 schirnbare exter ioara care provoaca aceste compara tii, ci si de aparitia trriei capacitati cognitive.vusur intade a se compara cu a1tii ih privinta anurniror cal itati specifice cum ar fi popularitatea, succesul sau talentul de patinator pe rotile. Aceasta. este 0 virsta Ia care, de exernplu. dad sora mai mare ia uri 10, cea mica incepe sa.gindeasca prin cornparatie ca ar fi 0 "proasta".

Dr. David Hamburg, psihiatru $i presedintele corporatiei Carnegie, care a evaluaf prograIlle de pionierat in domeniul educatiei emotionale, considera ca anii de tranzitie spre scoala primara si apoi spre liceu sau spre gimna~iu sint puncte cruciaIe in capacitatea de adaptare a cop ihrhri", Intre sase si unsprezece ani, spune Hamburg, u$coala esteo experierita cruciala si defirutorie, care va influenta masiv adolescenta copiilor si pe mai departe. Simtul valorri de sine 10. copii depinde substantial de capacitatea acestora de a se descurca la scoala. Un copil care nu reuseste la scoala se socoteste infrmt si reactioneaza ca atare, ceea ce reprezinta 0 perspectiva sumbra pentru intreaga sa viat~L" Printre capacitatile esentiale ce se pot dobindi in anii de scoala se numara, conform lui Hamburg, "aminarearecompensei~r, responsabilitatea sociala in celmai potrivit mod, mentinereacontrolului asupra emotiilor ;;i 0 privire optimista" - cu alte cuvinte, 0 forma de inteligenja emotionalas.

Puhertatea - pentru ca este un moment de foarte maTi schimbari in biologLo, copilului :;;i in capacitatile sale de gindire,

330

Alfabetul ern ot i on.al

dar si in functionarea creierului -- cste de asemenea un mOI1:1Cnt foart:: important pentru lecriile ernotionale si sociale. Cit priveste ann de adolescenta, Hamburg observa ca "majoritatea adolescentilor au intre 10 si 15 ani atunci cind sintexpusi sexului. alcoo~~lui, drogu~ilor ~i furria tu lrri"; procurn si altor isp ite".

Irecerea La girnnaziu sau 1a primii ani de liceu marcheaza de fapt sfirsitul copilariei si, in sine, este 0 mare provocare pe plan emotional. Toate celelaltc probleme Hind lasate deoparte in momentul in care se intra intr-o noua forma de scolarizare, practic toti elevii se confrunta cu un dedin III p rivinta increderii in sine si cu un plus III constientizarea de sine; conceptiile despre ei insisi sint dintr-odata subrezite si prinse mtr-un adevarat tumult. Unadintre cele mai mari lovituri specifice, de altfel, 0 prrmesc in "respectul de sine social" -.,.. iricrederea elevilor.ca-si pot face :;;i pastra prietenii. Acest moment dejonctiune, subliriiaza Hamburg, ii ajuta enorm pe b_aieti si PI" fete sa-si consolideze capacitatile si sa puna bazele unor relatii apropiate, ocolind crizele presupuse de prietenii si cultivindu-si increderea in sine.

Hamburg observa di atunci cind elevii intra la gimnaztu. In momentul in care i:;;i face aparitia adolescenta, existao diferenta iritre cei care au urrnat cursuri de alfabetizare emotionala si ceilalti: cei diritii descopera ca 110iJe tensiuru all" .politicii colegtlor, cresterea exigentelor scolare si tentatiile de a furna sau de a lua droguri le pun mai p utirte probleme decit celorlalti tined de aceeasi virsta. Ei reusesc sa-si stapineasca abifitatile ernotionale dobindite, care, eel putin pI" termen scurt, ii vaccineaza i~ lupta impotriva viltorii $i tensiunii carora trebuie sa Ie faca fata.

SINCRONIZAREA ESTE TOTUL

Psihologii dezvoltarii, dar si alti specialisti, incearca sa creeze urt fel de harti ale progresului emotional, pentru a fi mai precisi in legatura cu Iectiile pI" care ar trebui sa Ie invete copiii in fiecare faza de dezvoltare a inteligentei ernotioriale, eu deficientele care vor fi de d urata :;;i n u vor putea fi stapinite la mornentul oportun si cu experientele care putea sa recupereze sau sa remedieze ceea ce s-a ratat.

De exemp lu, in programul de Ia New Haven, copiii dili clasele mai mici primeau lectii de con:;;tientizare de sine, de stabi1i~ re a relatiilor $i de luare de hotariri. In clasa Intii, elevii se asezau in cere $i aruncau eLI "eubul sentiInentelor" _. care avea inscrise euvinte cunt ar fi I'rist sau Incfntat pe fiecare parte. Cind Ii

Sc.oluri zarea ernot i il or

331

venea rindul, he care elev descria momentul cind a avut un asemenea sentiment, exercitiu ce 1e-a dat rnai rrrulta incredere pentru ocaziile in care incercau sa exprime in cuvinte sentirnentelc si i-a ajutat sa fie empatici atunci cind au auzit despre sentimentele altora, pe care Ie-au perceput ca si cum ar fi fost ale lor.

Pina intr-a patra si a cineca, cind relatiile cu eolegii devenise- 1"21 extrern de importante in viata lor, au avut lectii care i-au ajutat sa-:;;i imburiatateasca relatii de prietenie prin empatie, controlarea impulsurilor si stapinirea miniei. Orele de Instruire pentru Viata, la care elevii de clasa a cineca de Ia Scoala Troup incercau sa citeasca ernotiile d upa expresia fetei, au fost, de exemplu, csentiale pentru dobirrdirea unei capacitati empatice. Pentru controlarea impulsurtlor, exista un "semafor" afisat la vedere si care are sase faze:

Rosu L Stai, Iirusteste-te si gindes;te-te Inainte sa actionezi. Galben 2. Spune-ti problema si exprtrna ceea ce srmti.

3. Stabileste-ti un scop pozitiv,

4. Ginde!?te-te la cit rnai multe solu+ii.

5. Gindeste-te la consecinte.

Verde 6. Da-i drurnul $i 'incearca planui eel mai bun.

Noti1.mea de semafor este irrvocata intotdeauna cind un copil, de exerrrplu, este pe cale sa izbucneasca la minie sau sa se izoleze ori sa mceapa sa plinga pcntru di a fost riecajit si of eTa un sir concret de faze pentru rezolvarea aces tor momcnte mctircate irrtr-uri fel mai U90r de masurat. Dincolo de stapinirea sentirnentelor, semaforul reprezirita si 0 cale mai eficienta de a actiona. Obiceiul de stapinire a impulsului emotional necugetata reflecta iriainte dea actiona in functie de sentimente - poate fi indus in strategia fundamental a de tratare a riscurilor de Ia virsta adolescentei si pe mai departe.

In clasa a sasea, lectiile se refera in mod rnai direct la tentatii si 1a 'presiunile sexuale: la droguri, Ia bautura, care incep sa apara in viata cop iilor. Pina in clasa a noua, pI" masura ce adolescentii sint confruritati cu tot mai multe rea litati sociale ambigue, capacitatea de a avea rnai multe perspective - atit personala, cit si a acelorairnplicati ~ este s'ubl.iniatri in mod special. "Dad! un pu:;;ti este furios pentru ca l~i vede i ubita vorbind cu uri alt tip", spun pmfesorii de la New Haven, "el va fi 'ineurajat sa se gindeasd\ la eeea ce s-a intimplat ~i din punctul de vedere al celorlalti ~i nu sa se repeada eu capul inainte intr-o confruntare violentiL"

332

A./fi1betlll emotional

ALFABETIZAREA EMOriONALJi CA MITLOC DE PREVENIRE

Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emo~ionala de specialitate au fost dezvoltate ca reactie la anumite p roblerne specifice, cum a r fi violenta. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emotional a este Program ul de Rezolvare Creativ a a Conflictelor, care se aplica in citeva sute de scoli publice din New York si din tara. Cursul de rezolv are a conflictelor se axeaza asupra felului in care trebuie rezolv ate certurile din curtea scolii, care altfel pot Iua arnp loare, transforrnindu-se In incidente cum ar fi impuscarea lui Jan Moore ;;;i· a lui Tyrone Sinkler de catre eolegul lor de clasa de Ia liceul Jefferson.

Linda Laritieri, fondatoarea Programului de Rezolvare Creativa a Coriflictelor si director al centrului national de irtterv errtie cu sediul in Marrhattan. considera ca programul. are 0 m isitme nu d oar prevcntiva. Ea sustine: "Programulle arata elevilor ca exista multe optiuni pentru a depasi un conflict, dincolo de pasivitate sau agresivitate. Noi le aratam iriutilitatea violentei si ii ajutam sa 0 mlocuiasca cu ab ilitati concrete. Copiii invata sa 19i apere dreprurile fara sa recurga la violenta, Acestea sint capacitati care ramin valabile 0 viata iritreaga, si nu doar pentru cei cu o mai mare indina1fie spre violenta."lO

Intr-unul dintre exercitii, elevii se gindesc Ia un unic pas realist, irid iferent cit de rnic, care ar fi putut ajuta In aplanarea urrui conflict pe care l-au avut. Un alt exercitiu presupune ca elevii trebuie sa joace 0 scena in care 0 sora mai mare incearca sa-si faca terne!e si se enerveaza ca sora .mai mica a pus 0 caseta cu muzica rap ell sonorul mult prea tare. Suparata foe, sora mai mare opreste caseta, in ciuda protestelor surorii rnai rnici. Clasa trebuie sa gaseasdil sohrtii care ar fi putut functiona si care ar fi presupus ca ambele parti, adica ambele surori sa fie mulrumite in egala masura.

o cheie a reusitei prograrnului de rezolvare a conflictelor este extinderea lui dincolo de orele de clasa, in curtea scolii si la cantina, unde este mult mai probabil ca elevii sa-si ias~ u90r'din fire. In acest seris, unii elevi s'int pregatili sa fie mediatori, un rol care poate incepe in ultirnii ani de scoala pr imara. Atunci cind izbucnesc tcnsiunile, copiii pot cere ajutor ul unui mediator pentru a Ie potoli. l\1ediatorii din curtea :;;colii Inva!a sa se descurce

Scolari zarca emoiiilor

333

in cazul unei batai sau a unor invective ori amenintari, incidente interrasiale sau de alt gen, potential Incerid iare, din viata scolara,

Mediatorii invara sa isi-exprime punctele devedere in asa fel incit ambele parti sa simta ca mediatorul este impartial. Tactica lor presupune a discutie cu cei Implicati astfel iricit sa-i determine sa se asou lte fara intremrperi sau iris u lte , Ei ruusesc astfel sa convinga fiacare parte sa se calrneze 8,i sa-:;;i exprime pozitia, dupa care fiecare lucruspus trebuie clarificat, pentru a vedea d aca s-a inteles ce trebuie. Apoi eu totii incearca sa gaseasca 0 solutie pe care s-o accepte ambele parti; intelegerea este adesea sub forma scrisa.

In afara de rnedierea unci dispute, programul ii invata pe elevi sa abordeze d ifer'it rieintelegerea linca de Ia inceput. Sau cum spunea Angel Perez, pregatit ca mediator inca din scoala prrmara: "Programul rn-a stirrrulat sa gindesc. Eu considerarn ca daca cineva se Ieaga de mine sat; imi face ceva, singura solutie este cearta sau bataia ori 0 forma de razburiare. De cind am urmat acest program, am inceput sa am 0 gindire mult mai pozitiva. Daca rni se face 0 ra utate, nu moerc sa raspt md cu aceeasi morieda - ci sa rez.olv problema." $i a descoperit ~a poate sa transrnita mai departe acest tip de abordare, la nivelul cornunitatii din care face parte.

Programul de Rezolvare Creativa a Conflictelor se axeaza pe prevenirca violentei, dar Lantieri sustine cii are si 0 rnisiune mai vasta. Parerea ei este ca talentcleneccsare pentru stoparca V10- Ientei nu pot fi despartite de mtregu! spectru al cornpeteritei emotionale - si anume, de exemplu, sa 9tH ce simti sau cum sa-ri stapinesti impulsul ori supararea, factori irrrp or+arrti in prevenirea violentei si in potolirea rniniei. 0 mare parte din pregatire oCllpa de elementele emojionalede baza, cum ar fi recunoasterea unui larg spectru de sentimente si capacitatea de a le da un nume si de a le trata cu ernpatie. Atunci cind des erie valoarea rezultatelor efectelor programulLli sau, Laritieri subliniaza ell mare rnirrdr ie faptul di a sporit "afectiunea printre copii" ?l a scazut numarul batailor, ironiilor si insultelor,

O abordare similara a alfabetizarii ernotionale a aparut in cadrul urrui grup de psihologi care au incercat sa gaseasca modalit;''\ti de a-i ajuta pe tirieri pe drumul victii, rnarcat adesea de delicte 9i violcnta. Zeci de studii asupra unor asemenea elevi - a;;a cum am vazut in Capitolul 15 - au scos dar in evidenta drumul care a fost urmat, incepind eu impulsivitatea ;;i cu iutea-

334

Alfabetul emotional

la eu care se rninie inca din prirnii ani de scoala si sfirs ind prin a deveni paria sociali ptna sa terrnine scoala primara, urrnind intt a rea in cercul unora asemenea lor si proliferarea delictelor in arrii de gimnaziu. In primii ani de vl;5t~ adulta, mare parte dintre acesti baioti audeja caz icr si smt dispu$i l a acte violente.

Atunci cind este yorba de imaginarea unor solutii de interventie care ar putea ajuta asemenea baieti sa scape de drumul spre v iolen+a si clelicte. rezultatul a fast din nou ca este riecesar un program de alfabetizare ernofiona la!". Un asemenea program a fost neat de Carol Kusche 'irrtpre una eu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington, m programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies - Strategii de Promoyare a Gindirii Alternative). Des! cei care risca sa ajunga pe drumul delictelor :;;1 al violentei au cea rriai mare nevoie de aceste lectii, curstirile le s'int tirrute tuturoreelor din clasa, evitiridu-se orice stigmatizare a vreuriui subgrup cu probleme.

$i totusi lectiile s'int utile pentru toti copiii. Ele presupun, de exemplu, lrrvatarea indl din prrmii ani de scoala a stapiriirii imp ulsurilor: lipsa acestei capacitati produce tulb'urarl speciale copiilor, ei nemaifiind suficient de atenti la ore ~i avind deci probleme cu mva~atura :;;i cu notele. Alt efect corista In recurioasterea de catre copii a p ropr iil or sentimente; programa PATHS are cincizeci de lectii despre diferite emotii, fiind predate emotiile fundamentale, cum ar fi Iericirea si rninia coprilor rnai rnici, jar tilterior fiirid atins subieetul senfirnerrtelor rnai complicate, cum ar£i gelozia, orgoliul si v irio vatj a. Lectiile de coristieritizare emojionala in dud felul cum poate fi tirurt sub observatie ce simt ei si cei din iur'ul lor - ceea ce este eel mai important pentru cei cll'mdinati{ agresive - cum sa recunoasca c'ind cineva este cu adevarat ostil, spre deosebire de sittrariile in care ostilitatea Ie este.atribuita altora doar de ei in§i§i.

Una dintre cele rnai importante.lectii este, desigur, stapinirea miniei. Premiza fundamentala de lacare se pleaca atunci cind copiilor Ii se preda minia (si toate celclalte ernotii) este ca "nu e nimic rauin a avea toate sentimentele cu putinta", dar unele reactii sint in regula, iar altele nu. Urrul dintre instrumentele prin care poate fi irrvatat autocontrolul este acelasi exercitiu cu "semaforul" folosit 1a cursul de 1a New Haven. A1tii ii ajuta pe copii m privinta prieteniilor, 0 masnra contra respingerilor sociale ce-l pot arunca pe copillll bratele delineventei.

Scol ari zarea ern oi iil or

335

REGINDIREA ;;COLILOR:

PREDAREA PRIN PlITEREA EXEivLPLULUI.

COMUNITATI CARORA LE P4sA

Pentru di vtata de farrrilie n u rriai of era UTl apr ijin sig ur pentnt tot mai multi copii, scoala ramine singurulloc in care cornunitatea poate rezolva deficientele competentelor emotionale si sociale ale copitlor. Asta nu Irrsearrma ca scolile pot tine locul tuturor insfitutj ilor sociale, care tot mai des sin! sau se apropie cu pasi tot mai 'mari de un adev.arat colaps. Dar cum practic fiecare copil merge Ia geoala (eel p utin Ia mceput),aceasta devine un loc in care cop iii sa fie crescuti iflvat'ind lectiile de baza pentru viata, pe care altfel nu ar avea de unde sa le primeasca. Alfabetizarea emotioriala implica un mandat Jargit pentru scoli, care trebuie sa recupereze ceea ce familiile n-au reusit jn privinta adaptaru Ia societate a copiilor lor. Aceasta misiurie plina de raspundere presupune doua schirnbari rnajore: profesorii trebuie sa rnearga dmcolo de Indatorirea lor traditionala, iar membrfi cornunitatii sa se implice rnai muIt in viata scolilor,

Daca exista sau nu in mod explicit ore dedicate alfabetizarii emotionale conteaza mai p utin decit felu! in care s'int predate aceste Iectii. Poate ca irt nici un alt caz nu este mai importanta calitatea profesoruhri, avind in vedere ca felul in care el 1:;;i conduce .clasa este m sine un model, 0 lectie de facto m domeniul cornpeterrtei emotionale - sau a Iipsei ei. De cite ori profesorul reactirmeaza f-ata de un elev, alti 20 sau 30 lnvata 0 Iectie ,

Exista 0 autoselectie printre profesoru care ajtmg sa predea aceste cursuri, pentru ca nu oricine este potrivit pentru asa ceva din punet de vedere temperamental. Mai intlii de toate, profesorii trebuie sa se simta m largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. Nu orice profesor poateface asta SaU vrea s-o faca. Exista foarte p utin sau rnai nimic in forrnarea standard a profesorilor care sa-i pregateasca pentru acest tip de lectii, Din aceste motive, programele de alfabetizare emotionala le acorda de obicei profesorilor incepatori citeva saptamiru de instructie speciala.

In vreme ce multi profesori sint sovaitori cu asemenea subiecte ce Ii se par strairie in raport cu pregiHitea si rutina lor, exista dovezi di., odata ce sint dispU9i sa incerce, majoritatea VOl' fi mcintati. La l?colile din New Haven, cmd profesorii au aflat ca vor fi pregiHiti sa predea aceste cursuri de alfabetizare emotionaia, 31% dintre ei au spus ca nu au chef so fadt. Dupa un an

336

Aifabetul emotional

de predare a curauri lor, peste 90% au sustinut ca sint incintati si di doresc sa le predea In coritirurare ,

o MISIUNE E"A'lJNSA PENTRU $COLl

Dincolo de pregatirea profesorilor, alfaberizarea ernotioriala ne large~te perspective asupra rndatorirtlor scolilor In sine, transformiridu-le intr-un agent social rnai explicit, care trebuie sa urmareasca faptul ca acesti copiiInvata Iectitle esenfiale ale vietii - 0 revenire la rolul dasic al invatamintului. Aceasta perspective mai larga presupune, in afara de programele specifice, folosirca ocazi ilor iv ite Ia are si in afara lor de a-i ajuta pe elevi in mornentele de criza pcrsonala iii de a Ie transforma In lectii de competenta emotionala. De asemenea, functioneaza eel mai bine atunci cind lectiile de la scoala sintcoordoriate cu ceea ce se rntimpla in caminele cop iilor. Multe programe de alfabetizare emotionala includ si ore speciale pentruparinti, astfel incit acestia sa fie invatati cu ce Ii se predasi copiilor si asta nu doar pentru a li se lrnparta;;i ceea ce fac copiii Ia scoala, ci fjii pentru a-i ajuta atunci cirid a r simti nevoia sa aborcleze-rnai eficient viata emotional a a copiiIor lor.

Astfel, copiii obtin mesajeconsistente 511. legatura eu eompe-tentelc emotionale de la toate nivehrrilevietii lor. In scolile din New Haven, spune Tim Shriver, directorul Programului de Cornpetenta Sociala: "daca unii copii mcep sa se certe Ia cantina, ei sirrt trirnisi la un mediator de virsta lor, care sta de vorba cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleasi tehnici de alua distanta pe care le-au invatat la ore .. Antrenorii vor folosiaceste tehnici pentru a depasi conflictele de pe terenul de joaca. Tinem cursuri pentru parinti, pentru a folosi aceste metode acasa."

Astfel de cai paralele de 'irrtarire a lectiilor emotionale - nu doar Ia clasa, ei :;;1 pe terenul de joaca: nu doar la scoala, ci si acasa - sint opfirne. Asta 'insearrma 0 combinatie mai strinsa Intre scoala, parinti si corrrurritate, s'por ind u-se astfel sansele ca lucrurile pe care Ie invata cop iii Ia alfabetizarea ernotionala sa rru rarnina undeva doar la nivelul scolii, ci sa fie testate, exersate si iritarite in provocarile propriu-zise ale vietii.

o alta modalitate prin care acest aistern precis rerrtoctefeaza scolile este punerea bazelor unei culturi de campus, care duce la o "comunitate implicata", un loc in care elevii se simt respectati, iubiti $i intr-o strinsa legatura eu colegii, eu profesorii :;;i cu $coa-

$colarizarea emot iil or

337

la In sine12 De exernplu. scolile din zone preeum New Haven, unde rnu lte farrii l ii sirit dezorganizate, of era 0 larga garna de programe care reeruteaza persoanele implicate din cornunitate pentru a Ie pune in legatura ell elevii a carer viata in familie este eel putin dezordonata. In scolile din New Haven, adultii responsabili se of era sa dev'ina rnerrtori. de regula insotitori ai elevilor care au 0 viata mai p utin stabile acasa sau sint mconjurati de adulti care nu Ie of era afectiuriea necesara.

Pe scurr, structura optima a programelor de alfabetizare ernotionala consta irrtr-un inceput de foarte devremc, Ia virsta cea mai adecvata, strabatind anii de scoala, rmplefind efortul profesorilor eu cel al parintilor si al cornuriitatii.

Chiar daca in mare parte aceste programe se potrivesc bine in ora rul zilnic al rnu ltor scoli, ele reprezinta 0 mare schimbare la riivel de programa. A r fi 0 naivitate sa anticiparn programe tot mai numeroase in scoli. Multi parinti considera ca s'ubiecrul in sine este muIt prea intim, cii lucrurile acestea ar trebui lasate in grija parmtilor (punct de vedere care cistiga tot rnai multa credib i li tatc, intr-o asemeriea masura incit parintii chiar S2 ocupa de aceste subiecte- dar devine un argument mai putin convingator cind cunosc esecul). Profesor ii pot avea ezitari in a ceda 0 parte din orele de curs aces tor subiecte, care nu par a avea 0 le .. gatura directa eu cele de invatamint; unii profesori chiar s-ar putea simti stingheriti sa predea aceste lucruri si de aceea ar avea nevoie de 0 pregatire spocia!a. Si unii copii se VOl' opune, in special in ideea ca aceste ore nu intra in prcocuparile lor propriu-zise sau le considers 0 invadare a intimitatii. Si atunci cind apare si dilema rnerrtirierii unei calitati optime si a asigurarii unor puncte de reper cducationale, prograrnele d.e cornpe+enta emo .. tionala, mai ales cele prost facute, creeaza adevarate dezastre, flind cursuri necorrvingatoare In privinta drogurilor sau a sarcinilor la adolescente.

Avind in vedere toate acestca, ce sa ne mai ostenirn sa mai in" cercam, nu?

DARE ALFABETIZAREA E1V10TIDNALA CONTEAZA?

Cosmarul oricarui profesor este in Iinii mari 'urrn ator-ul. Intr-o zi, Tim Shriver de;;;ehide ziarul local $i cite$te ea Lamont unul dintre fostii sai eJevi preferati. a fost impu$cat eu noua

338

Alfabetul emotional

gloante pe strazile din New Haven si se afla in stare foarte grava. "Lamont a fost un elev foarte bun, un voinic - oeste un metru optzeci si cinci - extrern de popular, inclusiv ~a sportiv, si care zimbea intotdeauna", isi aminteste Shriver. ,Ye vremea aceea, Lamont venea eu plaeere 1a un dub pe care 11 conduceam

si unde discutam ideiIe de rezolvare a problernelor printr-un sistem care se riumeste SOCS."

Acesta este acronimul pentru Situatii, Optiuni, Consecinte, Solutii - 0 metoda in patru trepte: spune in ce situatie te afli si ce anume simti: ginde$te-te Ia optiuriile de rezolvare a problernei '$i care ar putea fi consecintele: 0 sclutie si pune-o in practica - versiunea adulta a metodei semaforului. Lamont, ada uga Shriver, era un adept al mctodei "brainstorming" pentru a gasi solutii cit mai pline de irnaginatie, dar potential eficiente pentru rezolvarea d ilernelor presante din viata de Iiceu, cum ar fi cele cu iubitele sau evitarea batailor, a conflictelor.

Dar aceste cursuri se pare ca nu au dat roade dupa ce el a terminat liceul. Dupa ce a umblat pe strazi, in lumea saraciei, a drogurilor si armelor, la cei 26 de ani ai sai, Larnorit zacea acum pe uri pat de spital, infa~urat in beridaje.ai cu trupul ciuruit de gloan.Ie. Desi a dat fuga irnecliat la spital, Shriver abia a re'usit sa vorbeasca cu Lamont, pentru ca mama si iubita acestuia erau inghesuite linga el. Vazindu-si fostul profesor, Lamont I-a invitat sa stea pe margine a patului si, 'in vreme ce Shriver s-a aplecat spre cl, baiatul i-a soptit: "Shrivel cind 0 sa ies din spital am sa folosesc metoda SOCS."

Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare sociala nu incepuse sa se tina. Oare viata lui ar fi fost alta daca ar fi beneficiat de 0 ed ucatie de acest gen inanii de scoala, asa cum este a curn cazul copiilor din scolrle pub lice din New Haven? AT fi posibil un raspuns afirrnativ, desi nimeni nu poate face 0 afirmatie sigura.

Sau cum sPunea Tin, Shriver: "Un lucru e dar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs, ci si cantina, strada sau caminul." lata citeva marturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acest program la New Haven. Unul dintre ei rcpovesteste fehrl in care 0 fosta eleva inca necasatorita i-a facut 0 vizita si i-a marturisit ca ar fi fost deja 0 mama cu un copil din flori, "daca nu ar fi invatat sa-$i apere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociala"13. Un aIt profesor i~i aminte~te CUITl relatia dintre 0 eleva :;;i I1l3ma sa era atit de nefericita,

Scolarizarea emoiiilor

339

in~Clt permanent orice discutic se termina cu tipete: dupa ce fata a invatat cum sa se stapineasca si ca trebuie sa gindeasca iriainte sa reactionezc, mama i-a spus profesorului dl. se putea discota cu ea fara "zbierete". La scoala Troup 0 eleva din clasa a sasea i-a trirnis un b'iletel profesoarei de la orele de Dezvoltare 50- c~ala; cea mai buna prietena a ei, scrisese fetita, astepta un copil :;>1 n-avea ell, cine sa discute ce avea de facut, drept pentru care irrterrtiona sa se sinucid a, dar stia ca profesoarei ii va pasa de aceasta sit uatie ,

Un moment revelator a fost acela in care, studiind 0 clasa a saptea din cadr'ul programului de dezvoltare sociala de la scolile din New Haven, profesorul a cerut: "Sa-mi povesteasca 'cineva 0 neintelegere recerrta care s-a incheiat in mod poz.itiv;"

o fetita plirruta de 12 ani a riclicat repede mina: "Mi-a spus cineva ca fata aceasta, care se presupune ca este cea mai buna prietena a mea, a declarat di ar vrea sa rna batao Acel cineva rni-a spus ca ea vrea s~ rna pr inda la inghesuiala tntr-un colt dupa orele de scoala." In loc sa provoace 0 confruntare let minie eu ceal~1ta fata, ea a aplicat 0 abordare care fusese incurajata la ore - $1 anume aflarea adevaruhri mainte de a se ajunge la concluzii pripite: "Deci ill-am dus la fetita si am intrebat-o de ce a zis asta. Ea rni-a raspuns ca n-a spus niciodata asa ceva, deci bataia

n-a mai avut 10e" .

Povestea pare destul de inofensiva. Doar ca fetita care 0 po~ veste:;;tt;_ a fost deja exmatriculata dintr-o alta scoala, tot pentru bataie. In trecut, ea era cea care ataea prima ~i abia d'upa aceea punea mtrebari - sau nu rnai punea deloe Pentru ea. faptul de a se angaJa cu ceea ce pare un posibil adversar pe 0 cale constructiva in loc de a ajunge imediat la 0 confruntare plina de minie reprezinta 0 mica, dar rcala victorie.

Poate ca semnul eel mai graitor al impactului unei asemenea alfabetizari emotionale este ceca ce mi-a impartasit directorul scolit unde invata aceasta feti ta de 12 ani. Exista 0 regula foarte severa, conform careia cop iii care sint pr ins i barindu-ss sint eliminati. Pe masura ce au aparut orele de alfabetizare emotionala, nurnarul acestor eliminari a scazut. "Anul trecut", spune di rectorul, "au fost 106 elitruruir i , Pina in prezent, arrul acesta _ cram in martie - au [ost doar 26."

Exista avantaje concrete. Dar In_ afara de aceste irrtirrrp lar] reale, care arata ca au fost imbuniHatite sau chiar salvate vieti, se pune $i 0 intrebare entpirid\ asupra i.mportantei alfabeti~arii

340

/ilfabet III emotional

emotioriale a eelor care tree prin asemenea momente. Datele arata ca desi asemenea curs uri nu schimba viata peste noapte, pe masura ce copiii tree de la 0 programa la altar de Ia 0 clasa la alta, apar ameliorari vizib ile in atitudinea ,;,i modul de a privi scoala - pre cum si ale nivelului de compctenta emotional a - atit pentru fetele, cit si pentru baietii care le-au urmat.

Au existat 0 multime de evaluari obiective, cele rnai interesante eonstind in compararea celor care au u rrnat aceste curauri Cll cei care n u le-au urrnat. de catre obse rvator i inclependenti, care le-au analizat comportamentul. 0 alta metoda ar fi detectarea schimbarilor mregistrate de acesti cursanti irtainte si dupa ce au urmat aceste cursuri, bazata pe masuratori obiective ale comportamentului 101'"cuHl ar fi rrurnar ul de batai in curtea scolii sau de eliminari. S-a ajuns la concluzia di exista foarte multo avantaje In privinta competentei emotionale :;;1 sociale a copirlor; a comportamentului lor la clasa sau in afara scolii, cit si in capacitatea lor de a 'invara (vezi Anexa F pentru amanunte):

CON:;;TIEI\,.1TIZAREA DE SINE EMUfIONALA

.. Imbunatattre« recunoasterii si definirii propriilor emotii

* 0 mai buna intelegere a cauzelor care au generat diverse sentimente

e Recunoasterea diferentei dintre sentimente :;;i actiuni

ST APINJREA EMOTIILOR

.. 0 rnai buna toleranta la frustrare si 0 rnai buna stapinire a miniei .. 1 v 1ai putine insulte, batai si acte de indisciplina la ore

.. Pu tirita de expr irnare a rnirriei iru.r-un mod potrivit, fara cearta .. Mai purine elirninari si exmatriculari

e Mai putina agresivitate sau comportament autodistructiv

.. Mai rnulte sentimente pozitive despre sine, scoala si farnilie .. 0 mai buna stapinire a stresului

.. Mai purina izolare :;;i anxietate in societate

UTIUZAREA EMOTIILOR tN MOD PRODUCTIV e Mai rnulta responsabilitate

.. 0 mal b una concentrare asupra indcpliriirii unei rnisruni :;;1 acordarea ateritiei necesare

e Mai purina impulsivitate; mai rrurlt autocontrol • Punctaje rnai bune Ia testele de invatatura

EMPATIA: CITIREA EMOTlILOR

e 0 rnai rnare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva ceJuilall

Scol a ri r a rea crnot iil or

e 0 mai mare empatie si sensibilitate fata de sentimentele celorlalti ® 0 ascultare mai atenta a celorlalti

ABORDAREA RELATIILOR INTERPERSONALE

e 0 rnai bema capacitate de a analiza si de a intelege relatiile

.. 0 rnai buna rezolvare a conflictelor :;;i a neintelegerilor prin nego-

cieri

e 0 mai buna rezolvare a problernelor la nivelul rel atiilor e 0 mai buna exprirnare si talent in comunicare

" Mai mutt succes si siguranta de sine; abordarea eu prietenie si irn-

plicarea in viata sernenilor

e Mai multa atentie fata de serneni

e Mai m ulta preocupare ;;i arnabifitate

• Mai multa armonie si socializare in grupuri .. Mai multa irnpartasire, colaborare si ajutor .. Mai rnulta clernocratie in tratarea celorlalti

Din aceasta Iista, un lucru mer ita 0 atentie cu totul speciala: programele de alfabetizare ernotionala au irnbunatatit rezultatele la fnvlitiitura ale copiilor, Aceasta nu este 0 descoperire izolatil. Ea provine din foarte multe studii, In aceste vrernuri in care mult prea multi copii nu reusesc sa-?i stap ineasca supararea, sa asculte sau sa se concentreze, sa-si dornoleasca impulsurrle, sa-$i asume raspuriderea pentru ceea ce fac sau sa-f_>i rnanifeste sentimentele fata de ceea ce afUi sau invata, tot ceea ce ar putea sa aprofundeze aceste abilitati va fi de ajutor la nivel educational. in acest sens, alfabetizarea emotionala sporeste capacitatea dascalilor de a-$i irrvata copiii. Chiar si Intr-o perioada in care se ajunge Ia strictu] necesar si bugetele sint tot rnai reduse, exista argumente pentru care se considera ca aceste programe ar putea stopa declinul educational si ar putea intari pozitia scolilor, indepfiniridu-siprmcipala rnisiune si meritind investitia .

Dincolo de avantajele educationale, curs'urile par sa-i ajute pe copii sa-:;;i iridepltneasca mai bine rolul in v iata, sa fie prieteni mai buni, elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai buneiar in vii tor soti mai buni ori sotii mai bune, lucratori si sefi, parinti si cetateni mai buni. SigUT ca ei nu vor dobindi fiecare in mod egal aceste aptirudini; dar macar trebuie sa Iricercam sa facern tot posibiluL Sau cum spunea Tim Shriver: "Fluxul reuseste sa rid ice la apa toate ambarcatiunile." "Nu e vorba doar de cophi eu probleme, ci de toti copiii care au de cistigat de pe urma acestor aptitudini dobindite: ele sint un fel de '1l3CCin pe viata."

342

.Alfabet ul emotional

CARACTERUL, MORALITATEA $1 ARTA DEl\;fOCRATIEI

Exista uri cuvint de moda veche care defineste toate calitatile pe care le reprezinta intcligenta emotioriala, :;;i arrurne caracier, Caracterul, scrie Amitai Etzioni, teoretician In problemele sociaIe Ia Universitatea George Washington, esre "mll;;chiul psihologic de care este nevoie pentru 0 coriduita morala."14 Iar filozoful John Dewey a constatat ca educatia morala este mai puternica atunci cind lectiile Ie sint tinute copiilor in cadrul urior everiimente reale si nu doar la nivel abstract - respectiv; alfabetizarea emotionala 15.

Avind .In vedere ca dezvoltarea caracterului este baza societatilor democratice. trebuie sa Iuam in consider are felul in care inteli~enta ernofionala poate deveni acest fuudarnent. Leaganul caracterului este autodisciplina; 0 viata plina de virtuti, asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoacc, se bazcaza pe autocontrol. Piatra de ternelie a caracterului consta in capacitatea de automotivare si de a ne calauzi singuri, fie ca este yorba de temele de acasa, de a gasi 0 slujba sau de trezirul de dirnineata. Asa cum am vazut, capacitatea de a amina rasp lata si de a controla $i canaliza nevoile stringente ale cuiva de a actiona este 0 cali tate ernofiona la fu rid arnerrta la, care de altfel pe vremuri se nUlllea vointa. nTrebuie sa ne controlarn - aperi tul, patimile - pentru a face ceea ce se cuvine ~i a fi d repfifata de ceilalti", nota Thomas Lickona atunci cind scria despre educarea caracteruIui-", NEste nevoie de vointa pentru ca emotia sa fie controlata de ratiune."

A fi in stare sa-muti ccntrul atentiei de la tine insuti are avantaje de ordin social; este 0 cale spre empatie, spre 0 a~cu1tare reala, spre 0 abordare a Iucrurilor d in perspectiva celuilalt. Empatia, asa CUD1 am vazur, duce la 'afectiurte, altruism si cornp asiune. Perceperea lucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sa seapam de stereotip uri si genereaza toleranta si acceptarea diferentelor. Aceste capaci tati sint tot rnai necesare in aceasta societate tot rnai pluralista, oamenii putind astfelvsa traiasca impreuna respectiridu-se reciproc, creind posibilitatea unui discurs public constructiv, Aceasta este arta fundamentala a democratiei!". Scol ile, obaerva Etzioru, au un rol central in cu l tiv area eanl~terului prin inocularea autodisciplinei ;;;1 a erripatiei, care in schimb permit 0 reala implicare civica. precum si existen.ta unor valori

$coiarizl7rea ern oi iil or

343

m~rale18. Nu ajung'insa doar predicile [i n u+e copiilor despre valon~ ele tre~~l: ~plIcate in practice, ceea ce se si intimpla pe rnasur~ ce eopll~ 1~1 formeaza ca.pacitati!e fundamentale ernot ioriale ;;;1 sociale. In acest sens, alfabefizarea emotionala I1Wrh'e'lllLna ill rnina CLl educarea caracterului, cu dezvolt'area moralasi ceta-

teneasca, '

UN tlLTIM cuvtur

In :creme ce terrninam aceasta car!e, am fost frapat de unele Iucruri tulburatoare apar ute in ziare. In unele scria ca armele de f~)C au Jevenit motivul ?umi'irul unu de deces in Arncrica, dc pa sind accidentele auto. Intr-un altul scria ca rata crilllinalitatii a e~escut in ultimul an cu. 3%19 De aserneriea, ingrijoratoare ~ste :;;1 profetia unui criminalist citat in cel de-a 1 doilea articol, care sus tine ca ne aflam in pragul unei ,,furtunl de delincventa", ce urmeaza sa se abata asupra noastra in urmatorii 10 ani. El lsi motiveaza ideea spunind ca omorurile saviraite de adolescenti ~e 14 si ~5 a.r:,i ~lnt in cre;;;te~e si aceasta grupa de ,:virsta reprezinta 0 penoada m care natahtatea a fost sporita. In urrnatorii 10 ani, acestia Val' avea pina la 24 de ani, moment de virf pentru delictele grave violente Intr-o "cariera" cr imrnala. La orizorit se afla prevestiri s umbrevuri al treilea articol sustine ca mtre anii 1988 si 1992 Ministerul de justitia a inregistrat a crestere de 68% a riurnarului de rrtirro ri acuza ti de crima sau de atae eu premeditare, de jafuri ori de violur i, dintre care doar atacurile eu prerncdrtare ajung la 80%20. Ace$ti aclolescerrti s'int prima generatie care nu rrumai ca are arrne, dar are arrne automate pe care si. le poate pro~ura cu usurinta, tot asa CUlTI generatiile parintilar lor au fast primele cu un acces Iiber 13 droguri. Numarul tot rnai mare de arrne aflate 1a dispozitia adolescentilor echivaleaza eu faptul ca acele conflicte care pina acum s-ar fi pntut rezolva cu pu.mnii l$i vor gasi deznodamrnrul prin Impuscari. Sau asa cum subliriiaza un alt expert, acesti adolescenti ",pur si simplu nu sint in stare sa evite disputele ".

Un motiv pentru care riu sirit deloc pregatiti pentru viata este fara irtdo iala acela di societatea nu s-a deranjat sa se asigure ca fiecare copil este.invatat care si n+ elernentela esen+ia!e p eritru a-fili stapini minia san pentru a-:;;i rezolva conflictele in mod pozitiv - tot asa cum nu ne-am deranjat sa-i irrvatam ce insearrma empatia, controlarea iIllpulsurilor sau orkare dintl:e ce-

344

Alfat>etul etn ot io n al

lclalte corripetente furidamentale Ia nivel emoponaL Las'irid u-i pe copri sa inveje la intimplare aceste Iectii ernotionale, riscam sa ratam aceasta ocazie care ne este data de faptul ca. maturizarea creieruhri este un proces de durata SlL prin urrnare, copiii ar put~a fi ajutati sa-si cultive un repertoriu emotional sanatos.

In ciuda marelui interes de care dau dovada unii profesori faFl de alfabetizarea ernotioriala, aceste curs uri sint inca rare; majoritatea dascalilor, directorilor si parintilor nici macar nu ;;tiu ca exista. Cele mai bune modele smt In afara sisterrrul ui educational principaL totul desfa;oaulndu-se in scoli particulare si in doar citeva sute de scoli publice. Sigur Cd nici un program, incluaiv acesta, nu of era un rasp'uns la toate problemele. Dar avind in vedere crizele prin care trecern noi sau copiii nostri si procentul de speranta d at de aceste cursuri de alfabetizare emotiona la, ar treb ui sa ne intrebam: Oare ri-ar trebui sa predam aeeste calirati fundamentale de viata fiecarui copil in parte - aCUIIl mai rnult ca niciodata?

$i daca nu acurn. aturui cirid?

Ce este emotia?

r

Citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica emotie,tennen al car ui Inte1es precis nu a fost inca definit de psihologii si filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste u n secol. In sens literal, Diciionarul Oxfovd defineste emoiia ca fiind "orice agitatie sau tulburare mintala, sentimentala sau pasionala: orice stare rnintala acuta sau tensionata". Eu cred ca emotia se refera la un sentiment si la gindurile pe care acesta le antreneaza, la stari psihologice si biologice si la masura ill care siritem inclinati sa actiouarn. Exista sute de erriotii de toate tipurile, cu diverse variatii, schimbari si nuante. Intr-adevar, exista ernotii mult mal subtile decit cuvintele care le-ar putea defini.

Cercetatorii continua sa discute in coritradictoriu care sirrt ernotiile ce pot fi considerate prirnare - ceea ce ill dorneniul culorilor prim are corespuride culorilor ro~;u/galben si albastru, din care sirit generate toate cornbirratiile posibile - scm claca macar exista asernenea ernotii prirnare. Unii teoreticieni propun increngaturi fundamentale, dar nu toti ceila1ti slnt de acord cu ele. lata care ar fi principalii carididati (;;i 0 parte dintre membrii acestor familii) ai acestor mcrengaturf:

.. Minia: furia, resentimentul, exasperarea, indignarea, vexarea, animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea si po ate intr-o oarecare masura ura si violenra, care sintpatologice;

" Tristeiea: supararea, mihnirea. Iipsa de chef, Imbufnarea, melancolia, plinsul de mila, sing'uratarea, disperarea si deprirnarea grava, atunci cind este de ordin patologic;

.. Frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, consternarea, neiritelegerea, ingrijorarea, toa ma. s'pairna, groaza; iar de ord in psihopatolog'ic, fobia si panica:

346

A.nexa A

.. Bucuria: fericirea. ustn-area, rnult u mirea, b inecu vintarea, Incintarea, amuzarnentul, rnindria, placerea senzllala, rasp lata, satisfactia, euforia, extazul si, Ia limita, mania;

.. Iubirea: acceptarea, prietenia, increderea, amabilitatea, afinita-

tea, devotamentul, adoratia, dragostea, agape; .. Surpriza: socul. mirarea:

" Dezgusiul: dispretul, aversiunea. detestarea, repulaia:

.. Rusinea: vinovatia, jena, supararea, remuscarea. u rrrilirita, regretuL

Sigur ca aceasta lista rru rezolvl1 toate intrebarile in prtvinta categorisirii ernotiilor, De exernp lu, cum ram ine eu 0 comb inatie precum gelozia, 0 varianta a miniei care cuprinde tr istete si frica? Dar eu 'virfuti cum ar fi speranta si credinta, curaj ul si iertarea, eertitudinea si stap iriirea de sine? Sau cu 0 parte dintre viciile clasice, sentimente precum iridoiala - sau plictiseaia? Nu exista raspunsuri clare: dezbaterea stiintifica asupra fehrlui in care trebuie clasificate emotiile continua.

Ideea ca aces tea se b azeaz a pe dteva ernotii principale porneste in parte de la 0 descoperire a lui Paul Ekman de la Universitatea California din San Francisco, care sus tine ca patru dintre expresiile faeiale (frica, minia, tristetea, bucuria) s'int recunoscute de toate culturile din intreaga Iurne, indusiv de indrvizii COI11- plet analfabeti, care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea, sugerindu-se astfel universalitatea lor. Ekman a aratat fotografii cu diverse expresii ale fetei unor reprezentanti ai culturilor iridepartate, cum ar fi cele din Noua Guinee, unde exista triburi izolate care traiesc la fel ca in Epoca de piatra, undeva in rnurrti, si absol.ut toti au recurioscut aceste emotii fundamentale. Pri~ui care a constatat universalitatea expresi'ilor ernotionale a fost Darwin, care a folosit-o si ca argument in teoria sa evolutionista, aceste semnale Hind intiparitei..tt sisternul nostru nervos.

Cautind principiile de baza, am urmarit cum Ekman si altii gindeau ernotiile in termeni de familii sau dimensiuni si considerau familiile principale - minia, tristetea, frica, bucuria, iubirea, rusinea s.a.m.d. - ca Hind cele de la care pornesc nesfirsitele rru.an.tar i ale vietii noastre ernotionale. Fiecare dintre aeeste familii de eruotii au un nucleu de baza, de la care se formeaza riesfirsitele m utatii. De aici se nasc dispozitiile, care, teoretic vorbind, sint mai putin evidence ~i d urea za rnai mult decit ernotiile (in vrerne ce, de exemplu. este greu sa fii foarte minios toata

Ce est:e ern ot ia ?

347

ziua.rpoti fi totusi imbufnat sau irascibil, acestea fiind forme mai putin acute ale miniei si care sint usor de declansat). Dincolo cie dispozitii exista iemperamentele, mcliriatia de a-ti ~l~inti a~umit; emotii sau dispozitii prin care ai mai trecut. fapt care-i face pe oarrie ni sa fie melancolici, timizi sau v oi os i. Tar d iricolo de aceste dispozitii emotionale, apar problemele de natura emoti on ala, cum ar fi depresiile clinice sau anxietatila cronice, de care unii nu mai seapa, sirntinclu-se prinsi ca intr-o capcana eu un efect toxic.

A

A

Peceti le

,

mintii emotionale

r ,

Doar in ultimii ani a aparut un model stiintific de studiere a mintii ernotionale, care explica felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de ernofii - cum putcm deveni rezonabili pentru 0 clipa si am de irationali imediat dupa aceea - si masura in care emotiile au propriul lor rationament :;;i propria lor logica. Poate ca evaluarile cele mai bune ale rnintii emotioriale sint cele oferite, prima, de Paul Ekman, !i'efullab~ratoruiui de Inter actiurie urnana de Ia Universitatea California din San Francisco, si a doua de Seymour Epstein, psiholog de clinica la Universitatea din Massachusetts". Chiar daca Ekman si Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice, ei au oferit totusi 0 lista fundamentala de calitati ce disti~g emotiile de restul t~airilor mintale-.

Un rasp uris rapid, dar confuz

Mintea emotionala opercaza mult mai rapid decit cea rationala, aruncindu-se in actiune Hira a sta sa cintareasca macar 0 clipa ce face. Iuteala sa nu permite 0 reflectie deliberata, analitica, care este semnul unei miriti care ginde;;te. De-a lungul evolutiei, aceasta rapiditate are legatura cu Iuarea hotar'ir ilor fund ameritale. ell Iucrur ile ci'lrora trebuie sa Ii se acorde atentie si cu faptele care necesita vigilenta, de p ilda, in confruntare~ c~ un animal si luarea unei hotariri intr-o Iractiune de secunda: il rnanine sau rna maninca? Organismele care au fost nevoite sa faca pauze prea lungi pentru a refleeta asupra unor raspunsuri n-au avut prea multi urmasi carora sa Ie transrnita aceste gene ale Incetinelii in fapte.

Actiunile care izvorasc din min tea emotionala poarta cu ele o senz atie p uterruca ;;i speciala de certitudme, s'int produse bine directionate si reprez inta 0 rnodalitate simplificata de abordare

Pecct ile min iii emot ionate

349

a Iucrurilor, care poate fi absolut naucitoare pentru mintea rationala. Atunci cind se instaleaza 0 oarecare agitatie sau macar 0 reactie minima, ne trezim ca gindim: "Oare de ce am facut asta?" ~ semn ca min tea rationala este treaza in momentul acela, dar nu a fost la fel de prompta ca min tea ernotionala.

Cum intervalul dintre ceea ce declanseaza ernotia si apar itia ei pr'op riu-z.isa poate fi pracric nut mecanismulcare evalueaza perceptia trebuie sa fie capabi l sa aiba O mare viteza de functionare chiar si in termenii tirnpului la nivel de creier, timp ce se pare ca. este masurat in. miimi de secunda. Aceasta valorificare a nevoii de a actiona trebuie sa fie automata si atit de rapid a, inclt sa nu se ajunga Ia 0 constientizareevidenta". 0 rnultimede reactii emotion ale i:;;i fac aparitia practic mainte sa stim prea bine ce se mtimpla.

Perceptiarap ida sacrifica acuratetea in favoarea vitezei, bazlndu-se pe prima impresie, reactioriirid la imaginea de arisambiu sau la aspectele cele mai izbitoare. Toate Iucrurrle sint judecate deodata, ca un tot, fara un ragaz pentru 0 analiza profunda. Elementele traite intens pot determina aceasta impresie fara 0 cintarire atenta a amarurntelor. Marele avantaj este ca mintea ernotioriala poate citi 0 realitate ernotioriala (e rnirriafpe mine; ea minte: asta il intristeaza) intr-o clipa, construind juclecati rapide, intuitive, care ne spun de cine trebuie sa ne ternern, in cine sa avem incredere, cine e tulburat. Mintea emotionala este radar'ul nostru care detecteaza primejdia; daca noi (sau strarnosii nostri, in istoria evolutiei) am fi asteptat ca mintea rationala sa ernita 0 parte din aceste judecati, rru nurnai ca am fi facut 0 greseala - dar ea ar fi fost mortala. Problema este ca .aceste impresri sau ju decati intuitive, fiind facute cit ai clipi, pot fi gre:;;ite.

Paul Ekman crede Cd aceasta rapiditate eu care ernotiile ne pot implica ill.tr-o actiune inainte sa coristierrtizam caele-au aparut este absolut esentiala pentru rnarea noastra adaptabilitate: ele ne rnobi lizeaza sa reactionam fara sa pierdem vremea pentru a analiza cum sa reactionam sau: daca sa reactionam in cazul situatiilor grave. Folosind acest sistem pe care l-acreat pentru a detecta ernoti ile p orrrind de la sch imbar ile subtile :;;i pina la expresiafaciala, Ekman a p irtut sesiza microemotiile care apar pe chip in mai putin de 0 jumatate de secunda. Ekman si colaboratorii sai au descoperit Cd expresiile ernotionale incep sa fie descifrate in schirnba rile din musculatura fetei in citeva rniirrii de secunda d u p a ce au fost cleclarisate de un everumcnt si ca

350

Anexa B

schimbarile fiziologice tipice unei anurnite emotii - cum ar fi irirositul la futa sau cresterea ritrrmlui cardiac - se produc de asemenea in doar citeva fractiuni de secunda. Aceasta rapid itate este va labita in special pentru ernotiile intense, cum ar fi frica fata de 0 arrierrirrtare imediatiL

Ekman sustine cap tehnic vorbind, emotia maxima este foarte scurta, durind doar citeva secunde 1}1 nu minute, ore san zile. Rationamentul sau este ca 0 ernotie care sa capteze creieru 1 si trupul pentru 0 perioada rnai lunga, independent de imprejurarile care se schimba, ar fi dovedit 0 inadaptare. Daca emotiile prod use de un anumit evenirnent ar continua invariabil sa ne dornine si dupa ce acesta a trecut, independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul riostru, atunci sentimentele ar deveni calauze ineficiente in trecerea 181 fapte. Pentru ca ernotiile sa dureze mai rnult, declansarea lor trebuie sa fie sustirruta evocind permanent ernotia respcctiva. ca atunci cind pierdem pe cineva drag si contirruam sa ii jelim mult timp. Cind sentimentele persista ore intregi, ele devin de fapt clispozitii, 0 forma amortizata. Dispoz.itirle stabilesc uri tori afectiv, dar nu s'irrt modelatori ant de puternici ai felului in care percepem. si actionem precmI1 ernotii!e puternice.

Mai intii sentimentele ~i apoi indoielile

Pentru di mintea rationals are nevoie de ceva rnai muIt timp comparativ cu mintea ernotionala pentru a inregistra si a reactiona",primul imp uls" Intr-o situatie emotionala este eel al inimii si nu al rafiurui. Exista si un at doilea tip de reactie crnotionala, mai inceata dedt reactia irnecliata, care se naste si se arnplifica ingindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment, Aceasta a doua cale de dedansare a emotiil.or este una deliberata si, in generah.sintem con9tieI~ti de gind{uile care ii premerg. In ~cest tip de reactie emotionala exista 0 valorificare rnai extirisa: ginduzile noastre - partea cognitiva- joaca roluI cheie in deterrninarea emotiilor ce vor fi declansate. De iridata ce facem 0 evaluare - IITaxirnetristul asta rna iriseala" sau "CopiluI asta este adorahil", urmeaza 0 reactieemotionala adaptata situatiei. In aceasta secventa rnai iriceata gindul mai bine articular precede sentimentul. Emotiile mai complicate, cum ar fi jena sau teama de un examen, urmeaza acest drurn mai incet, fiind nevoie de seCLUlde sau de minute de des£a:;;urare - aces tea reprezinta emotii care provin din ginduri.

Pccei ilc mi.nt ii ernoi io na!e

351

Pr iu contrast, in secventa de reactie rap ida sentimentele par sa preceada sau sa fie sirnultane ru gindurile. Aceasta reactie emotionala iute ca focul preia controlul in situatiile urgente, de supravietuire. Aceasta este puterea unor asernenea hotariri rap ide: sa ne mobilizeze intr-o clrpa in fata unei situatii de urgenta, Senfimentele noastre cele rnai intense sint reactii involuntare; nu putem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: "Iubirea este ca 0 febra Care vine si trece independent de vointa noastra." Nu numai iubirea, ci si rninia sau frica DC cuprind, drnd impresia ca s-ar Intimpla de la sine si ca nu noi a111 hotarit sa fie asa. De aceea ele pot oferi si un alibi: "Faptul ca nu puient alege emotiile pe care le auem", observa Ekman, le permite oamenilor sa-si explice actiunile spunind ca erau cuprinsi de emotie".

Asa cum exista cai rap ide sau incete catre emotie - unele printr-o perceptie imediata, iar celelalte priritr-o gl:ndire care presupune reflectie -, exista "i ernot ii care pot fi produse. Un exexnplu este acel tip de sentiment ir iter rtioriat rn ane-vra t de care se folosesc actorii pc scena, cum ar fi Iacrimile, care apar cind anumite amintiri triste sint remernorate irl acest scop. Dar actorii nu sint altceva decit riiste oarnerii rnai priceputi decit noi in privinta folosizii intentionate a celei de-a doua cai spre emotii, sentimentul prin intermediul gindirii. Desi nu putem schirnba U$Of ernotiile specifice ce pot fi declansate de un anumit gind,. foarte adesea putem alege insa la ce sa ne gindim. Exact cum fanteziile sexuale pot duce 1a sentimente sexuale, tot 31}a arnintir ile fericite ne r id.ica moralul, iar gindurile melancolice ne Triirisieaza ..

Dar de obicei rru mintea rationale hotaraste ce ernotii "ar trebui" sa avern. In schimb, sentimentele noastre Yin de obicei ca de la sine. Ceea ce poate controla eel rnai adesea mintea rafionaIa este cursul rcactiilor noastre. In afara de citeva exceptii, rru rioi hotarim cind sa fi~ furiosi, tristi $.a.111.d.

o reafitate s.irnb ofica :;;1 mai rrrult copj lareasca

Logica rnintii emotion ale estc asociaiiua; ea presupune elemente care simbolizeaza realitatea sau declanscaza 0 arnintire care sa corespurida acestei realitati. De aceea zirnbetele, metaforele 1}i imaginile se adreseaza direct mintii emotionaie, ca "i ar·· tele plastice, romanele, filn1.ul, poezia, muzica, teatrul, opexa. Marii mae1}tri spirituali cum ar fi Buddha "i Isus au ajuns pin~i 1a sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj e111otio-

352

nat dind povete in par abole, fabule si povesti. Intr-adnvar, sirnbolurile religioase si rrtualurile conteaza mai p'utin din punet de vedere rational; ele l:;;i gas esc locul in expresiile sufletesti.

Aceasta logica a sufletului - a mintii emojionale - e foarte bine descrisa de Freud prin conceptul de uproces prirnar " al gindirii; aceasta este logica religiei si a poeziei, a psihozelor si a copiilor, a viselor $1 a rrutur ilor (sau cum spune Joseph Campbell:

"Visele sirrt rrururi private; miturile sint vise Imparta;>ite"). Procesul initial este cheia intelesului cuvintelor lui James Joyce din Ulysses: In procesul de glndire initiala, anumite asocieri de idei vagi determina fluxul narativ; un obiect simbolizeaza un altul: tm sentiment se transforrna intr-un alrul, pe care 11 sustine. Intregul este condensat ill parti. Nu mai exista tirnp, nici legi de ca uza si efect. Intr-adevar, nu rnai exista lucruri cum ar fi "Nu" in procesul initial; orice este posibil. Metoclele psihanalitice fac parte din arta de a descifra :;;1 de a scoate Ia lumina aceste inlocuiri de inteles.

, ~

Mintea crnotiorial a urrneaza aceasta logica si regulile ei, po-

trivit careia fiecare element 11 sus tine pe celalalt, iar lucruzile nu trebuie definite rieap arat prin identitatea lor obiectiva: ceea ce coriteaza este cum sint percepute; lucrurile sint asa cum par. Cev a care ne am.inreste de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce Neste" in sine. Irrtr-aclevar, in viata ernotionala, idenhta~ile pot fi ca 0 holograma, in sensul ca 0 singura parte evoca in.tregul. cum s ub lirriaza Seymour Epstein, in vreme ce mintea rationala face legaturi logice i'rrtre cauze si efecte, mintea emotionala nu face d iscr imi na ri, gasind legaturi Intre lucruri care au vagi trasatur i corrrune".

Exista multe fehrri in care mintea emotional a este precum cea a uriui copil. $i cu cit este mai mult astfel, cu ant emotiile deyin mai puternice. 0 cale ar fi gindirea transanid, in care fiecare lucru este alb sau negru, fara urnbre de gri; 0 persoana 'ingrozit;~ sa nu fa ea. 0 gafa va glndi irnediat: "fntotdeauna spun ce nu trebuie." Un alt semn al acestui mod cop ilaresc este gindirea personalizuta prin care everiimentele sint percepute prin prisma incli nat iei de a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu 90- fer ul care, dtrpa un accident, explica faptul ca: ,,,Stilpul de telcfon pur:;;i sirnp lu a intrat in lTIine.rI

Acest mod copilaros se autoconfirmit, suprimLl1d sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea sa submineze anumite convingeri si rezunl1ndu-se dnar Ii'! cele care Ie intaresc. Convinge-

Pccct ile rni.n t ii ernot ionalc

353

rilemin~ji rationale s'int simple lncercari;orice dovacL':l noua poate sa nu rnai confinne 0 ariumita cnnvingere S;i s-o in locui asea eu una noua - acest lucru sernanind cu 0 dovada obiectiva. Mintea emotionala face totusi in asa fel incit convingerile sa fie foarte adevarate, descotorosindu-se de orice dovada care demonstreaza contrariul. De aceea este atit de greu sa te mtelegj cu a persoana care este suparata din punct de vedere emotional: indiferentcitde sanatoase ar fi argumentele din punct de vedere logic" nu au nici 0 greutate daca nu corespund convingerilor emotionale de moment. Sentimentele 5e autojustifica, avind 0 serie de perceptii ;;i de udovezi" propriL

Trecurul Impus prezentuhri

Atunci cind 0 trasatura a unui eveniment seamana cu 0 amintire cu mcarcatura emotionala vde urideva din .trecut, mintea emotionala reactiorieaza declanstnd sentimentele pe care le-a avut In rnorneritul de care si-a arniritit. Mintea ernotionala reactioneaza fata de prezent ca si cum s-ar situa in trecltt6. Problema este ca mai ales atunci cind reactia este rap ida ~i automata s-ar putea sa nu ne dam seama ca situatia care odiriioara a reprezentat 0 criza nu se repeta in prezent. 0 persoana care a irrvatat din experientele dureroase ale copilariei sa rcacrioneze fata de Q pr ivire minioasa eu frica mterisa si cu ura va repeta aceasta reactie la aceeasi dimensiune si Ia virsta ad u lta, atunci cind iricr untarea in sine nu mai reprezinta 0 asemenea amenintare.

Daca sentimentele sint puternice, aturici 91 reactia declan:;;ata este clara, Dar daca sentimentele sint vagi si subtile" s-ar putea sa nu ne d am seama de rcactia enlotiona iii pe care 0 avem, chiar daca ea coloreaza In mod subtil felul m care reactionarn pe moment. Cind'urile 9i reactiile din orice moment vor fi in concordanta cu culoarea gmdurilor :;;1 a reactiilor din trecut, chiar dad ar putea parea ca reactia se datoreaza exclusrv si+uatiei de moment. Mintea rioastra ernotionala va indernna rniritea rationala spre scopurile sale si astfel apar explicatiile pentru sentimenteie si reactiile noastre ,- rationalizarile =:» justificarea lor in functie de mornentul prezent, fara rntelegerea mfluentei pe care 0 are memoria emotionala, Astfel, putem sa nu ne dam seama ce se intlmpla in fapt, chiar dadi putem avea convingerea :;;i certitudinea ca :;;tim exact ce se intimpla. In asemenea momente" mintea emotionala a subjugat-o deja pe cea rationala, punind-o la treaba in folosul sau.

354

Anexa B

Starea-apec ifica de reakitate

Functionarea rnirrtii ernotionale este in mare masura 0 etare-speciticii, d ictatri de un anl~e sentiment, care apare la un moment dat. Felul cum. gindim si actionam cind ne simtim intr-o dispozitie rorna ntica este total diferit de felul cum ne compartam cind sintem furiosi sau demoralizati; in aceasta mecanica a emotiilor, fiecare sentiment are repertorlulsau distinct de gindire, de reactie si chiar si de amintiri. Aceste repertorii de stari-specifice devin predominante in rnomentele de emotie intensa.

Un sernn ca acest repertoriu este activ il reprezinta rnornor ia selectiva. Parte din raspunsul mintalla 0 situatie emotionala consta in a revedea amintiri si optiuni de actiune, astfel incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei si deci devin mai usor de pus in practica. $i asa cum am vazut, fiecare emotie majora are propria ei pecete biologica, un arrumit tipar de schimbari care sustin corpul atunci cind ernotia.creste si un set unic de indicii pe care: tr up ul Ie d a au torna t atunci cirrd este prada emotieC.

Circuitul neural al fricir

Punctul central al fricii II re prezirita amygdala. Atunci dnd 0 foarte rar mtilnita boala a creieruhri distruge amygdala (dar nu si aIte structuri ale sale) Ia un pacient, ceca ce rieurologii riurnesc "S.M.", frica dispare din repertoriul mintaL Persoana respectiva devine incapabila sa identifice frica de pe chipurile altora si sa 0 exprime la rindul sau. Sau cum zic neurologii: "Daca cineva pune 0 arma la timpia unui bolnav S.M., acesta 19i da seama din punct de vedere intelectual ci'i ar trebui sa se tearna, dar nu simte tearna ca voi sau ca mine."

Specialistii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii, desi in starea actuala nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de ernotie. Frica estc un caz tipic de illtelegere a dtnamicii neurale a ernotiei , Frica are un rol extrcm de important in evolutia omului poate rnai mare decit al oricarei alte ernojti, pentru ca este cruciala pentru supravietuire. Sigur ca in vrernurile rnoderne temerile nepotrivite sint blesternul vietii de zi cu zi, pentru ca rie lasa sa suferim de sperieturi, angoasa ;;1 toate celelalte ingrijorari - putindu-se ajunge chiar la caz uri patologice, cum a r fi crizele de panica, fobiile sau

rarile obsesive.

Sa presupunem ea intr-o seara sinteti singuri in casa, cititi 0 carte :;;i dintr-odata se aude ceva in camera de alatur i. Cirrd se IntimpIa acest lucru, ereierul of era ill urmatoarele momente 0 posibilitate de a observa circuitul neural al fricii :;;i rolul amygdala ca sistem de alarmarPrirnul circuit 0.1 creierului irrrplicat preia pur :;;1 simplu sunetul ca 0 unda fizica in sine si ii transforma in limbajul sau si va aduce mtr-o stare de vigi1enta. Acest circuit porneste de Ia ureche si ajunge ]0. cn-ier :;;i apoi la talarrrus. De aiel eo. reprezinta doua increngatur i separate: 0 serie mai mica de proiectii se strecoara pina 10. amygdala si 10. hipocamp in

356

.Aricxa C

apropiere: aceasta cal« u ia i larga se indreapta spre cortexul auzului din lobul temporal, tmde sunetele sm! triate ~i intelese.

Hrpocarnp ul. un 10c cheie de Inrriagaz.inare a arnirrtir ilor; distinge rapid faptul ca "zgomotul" seamana cu un altul similar pe care l-ati mai auzit, eventual chiar cu unul farniliar dar Dare acest "zgomot" poate fi recunoscut irried iat? Intre timp, cortexul auzului face 0 analiza rnai profunda a sunetului si incearca sa-i inteleaga sursa - oare sa fie pisica? Niste obloane batute de vint? Un intrus? Cortexul auz.ului vine cu propria ipoteza - poate fi rnotanul care a darlmat 0 Iampa de pe masa, dar poate fi si un intrus - ;;i trirnite mesajul la amygdala si la hipocamp, care-I cornpara rapid cu arnintirile similare.

Dad este 0 concluzie Iinistitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate v iritu! prea tare) atunci alerta general~ nu ajunge la nivelul urrna tor. Dar dad inca rut v-at! ed ificat, apare un alt circuit paralel inlre amygdala. lripocamp :;;i cor tex ul prefrontal, ceca ce sporeste nesiguranta si concentreaza atentia, fa~ cinclu-va sa fiti :;;i mai p reocuputi de identificarea sursei sunetului. Daca nu apare nici un raspuns satisfacator din aceasta analiza suplirncntara, amygdala declanseaza alarrna in zona centrala, unde sint activati hipotalamusul, creierul si sisternul nervos autonom.

Superba arhitectura a amygdala ca sistem central de alarma al creierului devine evidenta in momentul apari tiei fricii si a rieIinistii subliminale. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au, fiecare it, parte, proiectii distincte ale receptarii in cazul diversilor neurotransmitatori, ca un fel de companii care se ocupa ell sistemele de alarrna, avind arigajati care s'int gata In orice IT10- ment sa sune Ia pompieri, politic sau la un vecin, de cite ori siguranta casei pare pusa in primejdie.

Diversele parti ale amygdala primesc mforrnatii diferite. Pina la nucleii laterali ai amygdala ajung proiectiile din talarrrus si cortexul auzului si al vazul ui. Mirosurile ajung prin bulbul 01- factiv la zona cortical a mediana a amygdala si sint transmise mesaje ce trebuie sa ajunga in zona centrala. Aceste semnale care sosesc continuu fac ca amygdala sa fie un fel de santinela perrnanenta ce scrutcaza toate experientele senzoriale.

Proiectiile amygdala se extind asupra tuturor partilor importante ale creierului. Din zone Ie centrala $i mediana 0 increngatura merge 1a hipotalamus, care secreta acea substanta de reactie pentru cazurile limita ale trupului, hormonul corticotropina

Circuit.ul neural al fricii

357

(eRH), care mobilizeaza reactia de Iupta-sau-fugi prtntr-o adeva rata cascada de alti hormoni. Zona de baza a amygdala are rarnificatii catre corpus striatum, care se teaga cu ace I sistern din creierce determina miscarea. Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere, amygdala transmit semnale catresistemul nervos autonom prin medulla, act ivirid 0 mare gama de reactii Indepartate la ni velu l sistemuJui cardiovascular al rnuschilor si at rnaruntaielor.

Din zona bazala laterala a amygdala pornesc brate care infasoara cor-te xu l, ajungindu-se la acele fibre care se rnai numesc si "centrul gri" -- celulele care regleaza muschii mari ai scheletului. A.ceste celule fac un dine samirite sau 0 pisica sa se infoaie la vederea urieiamenintari ori a urrui intrus in terttorj ul sau. La oarnerri, aceste circuite tensioneaza muschri coardelor vocale, creind 0 voce ascutita. a fricii.

o alta cale din amygdala duce 1a lOCHS ceruleus din creier, unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc ;;;i "noradrerialiria"), care se impra;;;tie in intreg creier'ul. Efectul in lant al norepinefrinei este ca ea sporeste in ansarnb lu rnod alitatea de a reactiona in acele zone ale creierului care primesc aceasta substanta, circuitele senzoriale devenind si mai sensibile. Norepiriefrina irumda cortexul si creierul in general, precum si sistemul periferic, aducind totul Intr-o stare lirnita. In acel moment, chiar si eel rnai mic zgomot din casa poate da fiori. In majoritate, aceste schimbari nlerg din colo de corist ierrtiz.are, deci nici macar rru-j i dai seama pe moment ca ti-e £rica.

Dar pe masura ce realmente incepi sa sirnti frica -- aclica atunci cind anxie tatea SubcoH;;tienta ajunge la constient amygdala com and a 0 reactie cu bataie lunga. Ei semnalizeaza celuIelor din creier sa creeze 0 expresiea fricii pe chip, facind u-te sa fii speriat si gata de actiurie, orice alte miscari m usculare fiirid blocate, ritmul cardiac creste, tensiunea de asernertea, iar ritrrrul respiratiei se incetineste (s-ar putea chiar sa constati la un moment dat ca nu mai respiri de frica sau pentru a auzi rnai bine de ce te-ai speriat). Aceasta este doar o parte din intregul sir foarte bine coordonat de schimbari comaridate de amygdala si de zone Ie irrvecinate $i care orchestreaza creierul in criza.

fntre timp, amygdala Impreuna cu hipocampul directioneaza celulele care trimit neurotransmit~Hori d1eie, de exemplu, pentru a declan$a dopamina, ceea ce duce la tintuirea atentiei asupra sursei fricii - suneteie ciudate - ;;i pregatirea nlu:;;chi-

358

Alfabetul ernot ion al

lor pentru a reactiona ca atare. In acel asi timp, amygdala sernnalizeaza zonele senzoriale ale vederii ;;;i ateritiei. asiguriridu-se ca ochii vor cauta sa descopere ce este mai revelator in sit uatia lirnita In care se afla. Simultan, sisternele de rnemorie cortica la sirit deblocate, astfcl incit diverse notiuni arnintiri revelatoare pentru respectivul moment de criza sa poata fi oricind fa indemina, hind rnai trsor de apelat Ia ele decit la allele care nu au 0 legatura.

Dupa trimiterea aces tor semnale, cuprins de 0 frica tota-

Hi: constientizezi faptul ca ti s-a strins stomacul, ca-ti bate inima mai repede, ca ti s-au incordat muschii In jurul gitului si umcrilor sau ca-ti tremura picioarele; trupul pur si simplu iF intepeneste, iar aterrtia se as cute pentru a auzi alte sunete, iar mintea Iricearca sa distinga posibilele primejdii $i rnodalitati de reactie. Intreaga secventa - de Ia surprtza Ia nesiguranta si plna Ia tearna si frica - poate fi deru]ata iritr-o secunda si cev a. (Pentru rnai multe informatii, vezi Jerome Kagan, Galen's Prophecy [Pro[eiia dr. Galen], New York, Basic Books, 1994.)

Consortrul W .T, Grant:

,

corrrporiertte active ale p rograrne lor

de preverrire

Elementele cheie ale programelor eficiente presupun:

CAPACITATI EMOTIONALE

to Identificarea si etichetarea sentimentelor .. Exprirnarea sentirnentelor

., Evaluarea intensitatii sentimentelor .. Controlul sentimentelor

.. Aminarca rasplatei

.. Controlarea impulsurrlor .. Redueerea stresului

., Curioasterea d iferentci d iritrc sentimente 9i actiurri

CAPACITATI COGNITIVE

.. Discutiile eu sine - purtarea urrui "dialog interior" ca modalitate de adaptare Ia un subiect sau Ia 0 provocare sau de reintarire a comportamentuiui cuiva

.. Citirea si interpretarea sernrialalor socialc- de exemplu, recunoasterca influentelor sociale asupra comportamentului si privirea asupra sinelui din perspectiva unei comunitap urai mari

.. Folosirea pnsi'lor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii - de exemplu, controlarea impulsurtlor, stabilirea scopurilor, identificarea actiuriilor alternative, anticiparea consecintelor

e Intelegerea perspectivei altora

.. Intelegerea norrnelor de cornportament (ce este acceptat si ce nu din punct de vedere comportarnental)

.. 0 atitudine po zitiva faFt de v iata

.. Autoconstientizarea - de exemplu. d ezvoltarea unor exphcatii realiste despre sine

360

CAPACITATI COMPORTAMENTALE

.. Nonverbale comunicarea prin contact vizual, prin cx-

presiile fetei, tonul vocii. gesturi s.a.rn.d ,

.. Verbale forrnularea unor cereri clare, raspunsul eficient

1£1. criticile aduse, rezistenta in fata influentelor negative, ascultarea eu ateritie a celorlalti, ajutarea celortalti, participarea In grupuride seITIeni poz.itiv i

SUEsA: Consortiul W.T. Grant din cadrul.Scolii pentru Prornovarea in Frmctie de Corripeteritele Socia Ie, ,.Programa de prevenire a drogurilor si a alcoolismului ". din L David Hawkins S1 altii. Communities That Care (Comunitnti cdrora le pa~iJ) (San Francisco, jossey-Bass. 1992).

ProgramaSfii.ntei Sinelui

Principalele cornp oriente:

.. Constientizarea de sine: a observa propria persoana ;;i a recunoaste sentirnentele persona Ie; crearea unui vocabular al sentimentelor: cunoasterea relatiei dintre gmduri. sentimerite si reactii

.. Luarea de hoidriri personale: a examine actiunile si a cunoaste consecintele lor; a afla daca Ia baza Iuari! unei hotariri se afla un gind sau un sentiment; aplicarea acestor perspective In chestiurri cum ar fi sexul :;;i. drogurile

.. Adminisirarea sentimentelor: a supraveghea "dialogul cu sine" pentru a detecta mesajele negative, cum ar fi descurajarile interne; mtelegerea a ceea ce se afla in spatele 'urrui sentiment (de exemplu, suferinta care accentueaza minia): gasirea cailor de a stapini ternerile ~i anxietatile, minia si tristetea

.. Stiipinirea stresului: a invata valoarea exercitiu lui fizic. a irnaginatiei bine calauzite ;;i a metodelor de relaxare

.. Empatia: a mtelege sentimentele altora si preocuparile lor, precum si a abord a situatia, din perspectiva lor; aprecierea diferentei in felul in care oamenii sirnt fata de arrumite lucruri

.. Comunicarea: a discuta In mod eficient despre sentimente: cum poti deveni un bun ascultator si cum pop sa pui 'intrebarile cele mai potrivite: a dis tinge 'i:ntre ceea ce face sau spune cineva si reactiile san juciecatile tale despre asta: transrrriterea tmor mesaje care sa inceapa cu nEu" In lac de invinovatiri

" Autodezodluirea: a pretui deschiderea ;;i a pune increderea 121 baza unei relatii; a cunoaste mornentului cind esti in siguranta ~i poti vorbi despre sentimentele personale

., Perspectiua: idcn tifica rea tiparelor din v'iata ernotionala si a reactiilor: recunoasterea unor tipare similare 1£1. ceilalti

.. Accepiarea de sine: a te simti mindru si a te vedea pe tine mtr-o

lumina pozitiva: recunoaste punctele tari si punctele sla-

be; capacitatea de a ride de sine

A lfabetul ern ot io n.al

.. Ritspunderea personalii: asumarea rasp uridcr ii: recurioasterea consecintelor deciziilor si ale actiunilor, aceeptarea sentimentelor $i dispozitirlor persoriale, d ucerea Ia capar a prornisiunilor sau implicarea totali"l (de exernplu, la invatatura)

.. Afirmarea: recun()a~terea preocupaxilor si sentimentelor fara

minie sau pasivitate

.. Dinamica de grup: cooperarea; capacitatea de a sti cind si cum sa conduci si cind trebuie sa urmezi pe altcineva

.. Rezol oarea confiictelor: cum sa te confrunti cinstit eu alti copii, eu parintii, cu profesor+i: modelul de tip "toata Iurnea cl$tiga" pentru negocierea unui compromis

SURsA: Karen F. Stone si Harold Q. Dillerihunt, Self Science: The Subject Is IVIe ($tiinta Sinelui: subieciul sin! eu) (Santa Monica, Goodyear Publishing Co., 1978).

lnvatarea

r

sociala ernotioriala:

,

rezultate

Proiectul de dezvoltare a copilului

Eric Schaps, Centrul de studii de dczvoltare. Oakland, California.

Evaluari in scolile din California de Nord, clasele a 6~a; eva~ luari stabilite de observatori independenti, ccmparativ eu eele la nivel scolar,

REZULTATE:

.. rnai responsabili .. mai afirmativi

.. mai populari si indrazneti .. rnai pro-sociali si de ajutor

.. 0 mai buna intelegere a celorlalti OJ rnai ateriti si mai preocupati

.. rnai rnulte strategii p ro-sociale pentru rezolvarea proble-

melor Interpersonale e rnai armoniosi

.. rnai "democratici"

OJ rnai buni in privinta capacitatilor de rezolvare a conflictelor

SURSE: E. Schaps si V. Battisfich , "Prmnoting Health Development Through School-Based Prevention: New Approaches" ("f'rOITlOVarea dczvoltarii siini'iti'itii prin prevenirile la nivelul scolar: noi abordari "), OSAP Preoention Monograph, no. 8: Preoentiny Adolescent Drug Use: From Theory to Practice (Preoenirea folosirii drogurilor de ciit re adolescenii: de Ia teorie la practicity. Eric Gopelrud (ecl.), Rockville: Biroul de prevenire a abuz.urilor de substante nocive, Departarncntul american. pentru sana~ tate :;;i servicii in folosul ornului. 1991-

D. Solomon, M. Watson, V Battistich, E. Schaps si K. Delucchi, "Creating a Caring Community: Educational Practices That Promote Children's Prosocial Development" ("Crearea unei cornunitati careia sa-i pese: practici educationale care promoveaza dezvoltarea prosociala a copiilor"). in F K. Oser, A. Dick si J.-L Patry (ed.), Effective and Responsible Teaching: The New S1jnthesis tPredarea ejicienia si respollsabilif: no! sintt"Zr'), jossev-Bass, San Francisco, 1992.

364

A nes:a F

eli

Marc Greenberg, Proiect rapid din cadrul Universitatii din Washington.

Evaluari 'in scolile din Seattle, clasele 1-5; evaluari facute de profesori comparativ intre maimulte tipuri de elevi: 1) obisrruiti, 2) surzi. 3) de la clase speciale.

REZULTATE:

.. Imbunati:itirea capacitatilor socio-cognitive

.. Imbunatatirea emotiilor, capacitatii de recunoastere si a ce-

lei de intelegere

e Un mai bun autocontrol

OJ 0 mai buna planificare a rezolvarii misiunilor cognitive .. 0 mai mare reflectie inainte de a actiona

,. 0 mai eficienta rezolvare a conflictelor

.. 10 mai buna atmosfera in clasa

ELEvn CU NEVOI SPECIALE:

Imbuniiti.itirea comportamentului 1a clasa in privirita: .. Tolerantci la frustrare

.. Manifestarii capacitatilor sod ale OJ Misiunilor de orientare

to Capacitatii semenilor

.. Imparta:;;irii

" Sociabilitatii

.. Autoeontrolului

o INTELEGERE EMOTIONAL A IMRUNATA TITA: " Recunoasterea

.. Etichetarea

.. Descresterea nurnarul ui de marturisiri in legatura cu tristete a si depresia

" Descresterea anxieta tii si izo'lari!

SURSE: Crup ul de ccrcetare al problemelor de coriduita, "A DeveIoprnental and Clinical Model for the Prevention of Conduct Disorder:

The Fast Track Program" CJviodel de dezvoltare si clinic pentru prevenirea problernelor de conclu ita: prograIl1ul rapid"), Deoelopmcni ami Psychopathology 4 (1992).

Iv1. T'. Greenberg :;;i C. A. Kuschc, Prontoting Social and Emotional Deociopmrni ill Deaf Children: The PATHS Proiect (Promovilrea dezooitari! socia-

Ln oat arca socia ld ?i c mot ion al d

365

le si entotionalc la cop iii surzi: Proiectul PATHS), University of \tVashington Press, Seattle, 1993.

Iv1. T. Greenberg, C. A. Kusche. E. T. Cook si J. P. Quamma, "Promoting Emotional Competence in School-Aged Children: The Effects of the PATHS Curriculum" ("Promovarea competentei emotionale la copiii de virsta scolara: efectele programei PATHS"), Deoelopmeni and Psuchopaihologi) 7 (1995).

Proiectulele dezvoltare sociala de Ia Seattle

J. David Hawkins, Grupul de cereetare a dezvoltarii sociale, Universitatea din Washington

Evaluarea s-a facut in sco li!e primare :;;i gimnaziale pr in testari independente si standarde obiective in cornp aratie cu scolile rieincluse in program .

REZULTATE:

.. 0 atasare pozitiva fata de familie si scoala

" Baietii mai putin agresivi. fetele mai putin aritodistrtrgatoare .. Mai p utirie eli minar i si exrnatricu lari p rintre elevii eu rc-

zultate proaste

.. Mai putine initieri in eonsumul de droguri .. Mai p utirie de lincvenje

e Mai bune rezultate la testele standard la mvatatura

SURSE: E. Schaps ;;1 V. Battistich, "Promoting Health Developm.ent Through School-Based Prevention: New Approaches" ("Promovarea dezvoltarii sanatatii prin prevenirile la nivelul scolar: noi abordari"). OSAP Preoentlon Monograph, no. 8: Preventing Adolescent Drug Use: From Theory to Practice, Eric Copelrud (ed.), Rockville: BirouI de prevenire a abuzu rilor de substante nocive, Departamcntul american pentru sanatate si servicii in £010su1 ornului, 1991.

J. D. Hawkins ;;i altil, "The Seattle Social Development Project" ("Proiectul de dezvoltare social a din Seattle"), in J. McCord;;;i R. Tremblay, The Prevention of Antisocial Behavior in Children (Preoenirea comportatnentclor antisociale fa copiii, Guilford, New 'york, 1992.

J. D. Hawkins, E. von Cleve si R. F. Catalano, "Reducing Early Childhood Aggression: Results of a Primary Prevention Program" (".Reducerea agresivitatii in prima copilsrie: rezultatele unui program de prevenire rrnti al a"), Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 30, 2 (1991), pp. 208-217_

366

Anexa F

j. A. O'Donnell,]. D. Hawkins, R. F. Catalano, R. V. Abbott si L E. Day, "Preventing School Failure, Drug Use, and Delinquency Among LowIncome Children: Effects of a Long-Terrn Prevention Project in Elernentary Schools" ("Prevcnirea esecului scolar, a folosirii drogurilor :;;i a deIiricverrtei la copiii ce provin din farnilii cu vcnituri mici: efectele unei preveniri pe terrnen lung in cadrul urrui proiect in scolile primare"], American Journal of Orthopsychiatry, 65 (1994).

Yale-New Haven - Progranrul de promovare a com peferrtei socrale

Roger Weissberg, Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea faenta in scolile publice din New Haven, clasele

5-8, de catre observatorii irul.eperrderrti precum si in functie de rapoartele ele vil or $i profesorilor comparativ eu 'uri alt grup de control.

REZULTATE:

" Irnbtrnaratirea capacitajilor de rezolvare a problemelor .. 0 rnai mare implrcare cu sernenii

... Un mai bun control a] impufsurilor .. Un cornportament imbunatatit

.. 0 eficierita interpersonala si 0 popularitate irnbunatatite " Capacitati sporite de adaptare

.. 0 maibuna capacitate de a stapini problemele interperso-

nale

.. 0 m ai b una aclaptare la anxietate

.. Comportamente delincvente rnai p ufine

• Mai bune capacitati de rezolvare a conflictelor

SURSE: M. J. Elias §i R. P. Weissberg, "School-Based Social Competence Promotion as a Prirnary Prevention Strategy: A Tale of Two Projects" ("Promovarea corrrpctcrrtci sociale in anii de scoala ca pr incipaJa strategie de prevenire initiala: povestea a doua proiecte"), Prevention in Human Services 7, 1 (1990), pp. 177-200.

M. Caplan, R. P. ·Weissberg, J. S. Grober, P. J. Sivo, K Grady si

C. jacoby, "Social Competence Promotion with Inner-City and Suburban Young Adolescents: Effects of Social Adjustment and Alcohol Use" ("Promovarea cornpetentei sociale in cazul adolescentilor din scol ile din oras si periferice: efcctcle adaptarii sociale si ale consumului de alcool"), Journal of Consulting and Clinical Psychology 60, 1 (1992), pp.56-63.

Lrt oat area social/i si ernot ion al a

367

Programul de rezolvare a conffictelor in mod creator

Linda Lantieri, Programul Centrului National pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (0 initiativa a educatorilor pentru raspuriderea sociala), New York City

Evaluarea in cadr ul scolilor din New York a claselor a 12-.1 prin evaluari acordate de profesori irrainte si dupil program.

REZULTATE:

.. Mai putina violenta Ia clasa .. Mai putine jigniri in dasa

.. 0 atmosfera 11.1ai afectuoasa

.. Mai multa d ispoz.i l ie spre colaborare e Mai multa empatie

.. Capacitati de comunicare imbunatatite

SURsA: Metis Associates, Inc., The Resolving Conflict Creatively Program: 1988-1989. Summary of the Significant Findings of RCCP New York. Site (Programu! de rezoluare a conflicielor in mod creator: 1988-1989. Rezumatul constaiiirilor semnificatioc ale acestui program), Metis Associates, New York, mai 1990 .

hnbunatatirea

con~tienlizarii soci al e in cadrtrl proiectului de rezolvare a probfemelor sociale

Maurice Elias, Universitatea Rutgers

Analiza facuta in scolile din New Jersey Ia clasele a 6-a prin eval uari acordate de p rofesori. din afirrnat iile semenilor si din cataloage cornparativ cu nonparticipantii.

REZULTATE:

e 0 mai mare sensibilitate fata de sentimentele altora

.. 0 mai buna intelegere a corisecintelor comportamentului lor ., 0 capacitate crescuta de a "masura" situatiile interperso-

nale si de a glndi ac+i urii le cele mai adecvare .. 0 mai buna parere de sine

.. Un comportarnent mai pro-social .. Apelarea Ia ajutorul se~,enilor

" 0 mai huna capacitate de ,1 (.1<,. ,,'c, ,·rtC,[,re girnnaziu

368

Anexa F

.. Un comportament maiputin antisocial, autodistructiv sau problematic, chiar si cind se ajunge la liceu

.. Capaciti 1mbunatatite de a irivata sa irrvete

.. Un mai bun autocontrol, 0 constientizare social a si luarea de decizii sociale Ia nrvelu l san in afara clasei

SURSE: M. J. Elias, M. A. Cara, 1'. F. Schuyler, L. R. Branden-Muller si M. A. Savette. "The Promotion of Social Competence: Longitudinal Study of a Preventive School-Based Program" ("Promovarea competentei sociale: srudiu aprofundat al unui program preventiv la riivel scoIar"), American [ournal of Orthopsychiatry, 61 (1991), pp. 409--17.

M. J. Elias si J. Clabby; Building Social Problem Solving Skills: Guidelines From a School-Based Program iFormuren capncitatilor de rezoluare a problemelor sociale: puncte de repel' pornind de la un program executut la nioel scolari, jossey-Bass. San Francisco, 1992.

Note

P..4RTEA iNTiI CREIERUL EMOTIONA.L

Capttotul 1. Pentru ce exista sentimentele?

1. Associated Press, 15 sept. 1993.

2. Vesnicia acestei terne a iubirii altruiste este sugerata de profunzirnea acestui mit universal: povcstiri le [ataca spuse in intreaga Asie de milenii intregi si care nareaza, toate, astfel de parabole ale sacrificiului de sine.

3. Iubirea altruista si supravictuirca umaria: Teoriile evolutioniste care descriu avantajele adaptari! prin altruism sint rez urnate in The Adaptive Design of the Human Psyche (Modelul de adaptare a psihicului 11111a11) de 'Malcolm Slavin si Daniel Kriegman, Guilford Press, New York, 1992.

4. Mare parte din discutie se bazeaza pe eseul cheie al lui Paul Ekman:

"An Argument for Basic Emotions" ("Argument pentru ernoriile fundarnentale") din Cognition and Emotion, 6, 1992, pp. 169-200. Aeest punct de vedere provine dintr-un eseu care a aparut in acelasi nurnar al revistei respective si care era serrmat de P. N. JohnsonLairclsi K _ Oatley.

5. Irripuscarea Matildei Crabtree: The New York Times, 11 nov. 1994.

6. Doar Ia ad ulti: observatie facuta de Paul Ekman, Universitatea California din San Francisco.

7. Schimbarile Ia nivelul corpului in mornentul aparitiei emotiilor si motivele lor evolutioniste. 0 parte dintre schimbari sint prezentate in "Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autonomous Nervous System Activity" ()\1i$cari faciale voluntare care genereaza 0 anurnita activitate a sisternului nervos autonom in cazuri specifice ") de Robert W, Levenson, Paul Ekman ;;1 \iVaUaee V. Friesen, Psychophysioi,ogtj, 27, 1990. Aceasta lista este culeasa de aici, dar si din alte surse. In acest punet, {) astfel de !isla famine intr-o oarecare masura speculative: exista 0 dezbatere sriintifica asupra sernnaturii biologice a fiecarei emotii in parte, unii cercetatori sustinind irleea ca exista rnai degraba 0 prapastie decit simple diferente intre emotii sau ca in prezent capacitatea noastra de a masura corelatiile biologice ale ernotici cstc inca insuficienta pentru a le dis tinge in mod satisracator Pentru acest punet in dezbatere, vezi: Paul Ekman

370

Note

S1 Richard Davidson (cd.), Fundamental Questions About Emotions (lntrebl'lri [undmnentalc aSlipm emoiiilori, Oxford University Press, New York, 1994.

8. A7a cum spune Paul Ekman: ,)vllnia este ernotia cea mai periculoasa; unele dintre problemele principale care distrug societatea actua ]a due Ia 0 minie nestavilita. Aceasta este emotia care se adaptcaza eel 1TIai greu, pentru ca ea ne mobilizeaza pentru lupta. Emotiile noastre au evoluat atunci cind nu avearn tehnologia necesara pentru a actiona atit de puternic asupra lor. In perioada preistorica. in= tr-un moment de rninie instantanee ajungeai la dorinta de a omori pe cineva, insa nu puteai sa 0 faci prea uso r - dar acum r:oti."

9. Erasmus din Rotterclarn, In Praise of Folly (Elogzul nebunieii, trad. engL Eddie Radice, Penguin, Londra, 1971, p. 87.

10. Acest tip de reactii fundamentale definesc ceeace poate trece drept

v iata ernotionala" - sau mai precis "instinct de viata" al acestor ~peciL Mai important, in cadrul teoriei evolutioniste, e1: sint decizii cruciale pentru supravictuire: animalclc care rcusesc bine sau destill de bine au putut supravietui, astfel inert au tr ansrnis aceste lucruri prin sistemul gpnetic. In acde vremuri de deln~lt, viata. m.intala era in stare bruta: sirntur'ile si un repertoriu totusi foarte Iirnitat de rcactii fata de stimuli au ajutat sopirlele, broastele, pasarile sau pestii _:_:;;i poate:;;i brontozaurii - sa traiasca ac~le vr~mu~i. TO~l:;;i acest creicr pa imitiv nu a permis inca ceea ce rrot consideram a fi 0 emotie.

H. Sist';mul--limbic :;;1 cmotiile: R. Joseph, "The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" ("Neuronu1 gel-golute evol.utia si limbajele crcicrul ui si corp ului "), Plenum Publi slung, New York, 1993.; Paul D. Macl.ean, The Triune Brain in Etiolu-

tion (Creierul iriunic ttl eoolulie), Plenum, New York, 1990. .

12. PUll de macae :;;1 puterea de adaptabilitate: "Aspects of emotion conserved across species" ("Aspecte ale emotiei pastrate la diverse specii"). dr. Ned Kalin, Departaruerrtnl de psihologie :;;i psjhi~~rie::

Universitatea Wisconsin, pregatit pentru Serninarul de rteurostunta afectiva MacArthur, noiernbrie 1992.

Cap itof u l 2. Anatomia unui b locaj errrofiorral

1. Cazul urrui barbat fara sentirnente, asa cum a fost el descris de R. Ioseph,op. cii., p. 83. Pe de alta parte, pot exi~ta trrrrie ale se~tir:1f'ntelor la cei lipsiti de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman ,?I RIchard Davidson [ed.], Questions About Emotion, Oxford University Press, New York, 1994). Diferitele descoperiri ar putea indica acele parti anurne ale nucleului arnigd ali an care con teaza In mod special si care sint circuitele care lipsesc: 'insa neurologia ernotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.

Note

371

2. Ca multi speciaIi:;;ti in neurostiinte, LeDoux l ucreaza Ia 1T1ai multe niveluri, stucliind, de exernplu, felul in care anumite leziuni die, creierul sobolarnrluj Ii pot modifiea in vreun Iel comportamentul; arrevoioasa stabiliro a traseului ncuronilor singulari; organizarea unor experiente elaborate pentru a obtine efecte conditionatc de Erica la sobolanii al carol' creier a fost modificat chirurgical. Constatarflo sale si ale altora sint treeute aid in revista si se afla undeva Ia granita . explorarii in ne urosfiirira, deci rarnin speculative in special cind e yorba. de irnplicatiile pentru Intelegerea vietii noastre emotipnale care par sa decurga din d atclc neprelucrate. Dar studiullui LeDoux este sustinut de tot mai multe dovezi convergente, care provin de Ia cliversi rte urospecial is+i, care pennanent se refera la stratul neural de baza al ernotiilor. Vez i, de exemplu, Joseph LeDoux, "Sensory Systems and Emotion" ("Sistemul sertz.or i al s i emotiile"}, Integrative Psychiatry, 4, 1986; Joseph LeDoux, "Emotion and the Limbic System Concept" ("Emotiile $1 conceptul de sistem limbic"), Concepts in Neuroscience, 2, 1992.

3. Ideea de sistem Iirrrbic ca punct esential in creier ul emotional a fost introdusa de neurologul Paul Macl ean, eu peste 40 de ani in urrna. In descoperirile recerrte, cum a r fi cea a lui LeDoux, coneeptul de sistern limbic a fost prelucrat aterit, aratinclu-se ca 0 parte dintre structurrlecentrale cum ar fi hipocampul sint rnai puthr implicate in emotii, in vremece circuitele care leaga alte parti ale creierului - in speciallobii prefrontal! cu nudeul a:migdalian conteaza mult mai multo Dincolo de aceasta, exista :;;1 0 recunoastere tot mai puternica a faptului ca fiecare ern otie se adreseaza tmor arurmite zone specifice ale creierului. Conform gindirii curerite. se pare ell nu exista un "creier emotional" unic bine definit, ci rnai degrabii rnai rrurlte sisterne de circuite care disperscaza reglarea unei ernotii date, coordonind parti ale creierului. Specialisfii i..n neurostimre speculeaza asupra faptului ca atunci cind creicrul reuseste sa creeze un rriode-l corrrplet at emotiilor, fiecare ernotie majora are propria satopografic pe aceasta harta imaginara, 0 harta s peciala a traseelor neuronilor. care determini! calitatile lor unice, totusi multo sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur In iuterdependenta cu punctele de legatura cheie din sistemullimbic cum ar fi nudeul arnigclalian :;;i cortexul prefrontal. Vezi Joseph LeDoux, "EInotional Memory Systems in the Brain" CSistemele mernoriei emotionale la nivelul creierului"), Behavioral and Brain Research, 58, 1993.

4. Circuitul creierului la diferitc niveluri ale fricii: aceasta analiza se bazeaza pe sinteza exceterita a lui Jerome Kagan, Galen's Prophecy (Projciia dr. Galen), Basic Books, New York, 1994.

5. Am scris despre studi ul Iui Joseph LeDoux in The New York Times din 1.') aug. 1989. Discutia din acest capitol se bazcaza pe interviuri cu el :;;i pc ITIai multe articole ale sale, inclusiv: Joseph Le Doux,

372

Nute

"Emotional Memory Systems in the Brain", Behavioral Brain Research, 58, 1993. Joseph LeDoux, "Emotion, Memory and the Brain" ("Emotie, memorie si creier"), Scientific American, iun. 1994; Joseph Le Ooux, "Emotion and the Limbic System Concept", Concepts in Neuroscience, 2, 1992.

6. Preferinte inconstiente: William Raft Kunst-Wilson ~i R. B. Zajonc, "Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized ("Discriminarea afectiva a stimulilor care nu pot fi recunoscuti"), Science (1 febr. 1980).

7. Opinic subconstienta: John A. Bargh, "First Second: The Preconscious in Social Interactions" ("Prima secunda: interactiunile sodale preconstiente"), prezentat la intilnirea Societatii Arnericane de Psihologic, Washington, D.C. (iun. 1994).

8. Memoria emotioriala: Lary Cahill ;;1 altii, "Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" ("Activarea l3-adrenergica si amintirea evenimcntclor emotionale"}, Nature (20 oct. 1994).

9. Teoria psihanalitica si maturizarea creierului: prezentarea cea mai amarruntita referitoare Ia primii ani de viata :;;i la consecintele ernopilor in dezvoltarea creierului apartine lui Allan Schore, Affect Regulation and the Origin of Sel] (Reglementarea afectioit ~i originea sineluii, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale. New Jersey, 1994.

10. Periculos, chiar daca nu stii despre ce e vorba: LeDoux, asa cum a fost citat in "How Scary Things Get That 'Afay" COt de irispaimintatoare pot fi lucrur ile"), Science (6 nov, 1992, P: 887).

11. Mare parte din aceasta specula tie aSllp.ra reglarii rcactici cmotionale de catre neocortex apartine lui Ned Kalin, op . cit.

12. 0 p rivire rnai atenta asupra neuroanatomiei arata cum. actiorieaza lobii prefrontali ca administrator! emotionali. Multe dovezi se indreapta spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majori tatea sau chiar toate circuitele corticale irnp licate 'intr-o reactie emotionala actioneaza deodata. La oarneni, cele mai puternice legaturi tnrre neocortex ~i nucleul amigdaJian se afla in Iob'ul prefrontal sting si in lobul temporal dedesubt si lateral fata de lobul frontal (lobul temporal cste extrcm de important in identificarea a ceea ce este un obiect). Ambele legaturi sint facute intr-o unica proiectie, sugerind un traseu rapid si p uternic, un fel de sosea virtuala neurula. Proiectia unui neuron intre nuclcul amigdalian si cortcxul prefrontal se face pr intr-o zona care se riurneste cortex orbitofrontal. Aceasta este zona care pare cea rnai importanta pentru evaluarea reactiilor ernotionalc atunci and sintem in toiul lor si facem corectii de trasee. Cortexul orbitofrontal prirneste semriale si de la riucleul amigdalian r dar are ~i propria retea cornptir-ata si extinsa de p roiectii Ia n ivclul crcierului limbic. Prill. aceasta retea el joaca un 1'01 important in regIa rea reactiilor ernotion al e - inclusiv in in hibarea serrmalel or creierului emotional, pe masura ce ajung In alto zone ale cortexu lu.

Note

373

astfel calmindu-se intensitatea neurala a acestor semnale. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierullimbic slnt atit de extinse, ineft neuroanatomi;;tii i-au mai spus si "cortex limbic" - acea parte care gindeste la nivelul creierului emotional. Vezi Ned Kalin, Caredra de psihologie si psihiatrie din cadrul Universitatii Wisconsin, "Aspects of Emotion Conserved Across Species" ("Aspecte ale emotiilor pastrate la nivelul speciilor "). un manuscris nepublicat. pregatit pentru Seminarul de neurostiinta afectiva MacArthur, nov. 1992; ;;1 AllanSchore, Affect R.egulatiol1 and the Origin of Self Lawrence Edbaum Associates, Hillsdale, New Jersey, 1994.

Nu exista doar 0 singura punte structurala intre nucleul amigdalian si cortexul prefrontal; mai este si una biochimica: atit partea ventro-rnediana a cortexului prefrontal cit :;;1 nucleul amigdalian au 0 mare concentratie de recep tori chirnici pentru serotonina rieurotransrnitatorului. Aceste substante chimice la nivelul creierului par, intre altele, sa conteze in mod special in ceea ce irisearnria colaborare: rnairn.utele cu 0 mare cantitate de serotoruria la nivelul nucleului amigdalian sint "bine adaptate social", in schimb acelea care au 0 concentratie scazuta sint ostile si dusmanoase. Vezi Antonio Darnasio, Descartes' Error (Eroarea lui Descartes), Grosset/Putnam, New York,1994.

13. Studiile pe animale arata ca atunci cind zonele Iobilor prefrontali au suferit leziuni astfcl incit nu mai pot modula semnalele emotionale din zonele limbice, animalele devin strarrii, impulsive si hnprevizibile, izbucnind in crize de furie sau de tipete de frica. A.R. Luria, stralucitul neuropsiholog rus, propunea inca din anii 1930 ideea ca acest cortex prefrontal este chela autocontrolului ;;i stapineste tesiriIe emotionale: p acleritii care au avut probleme in aceasta zona, observ a el, erau impulsivi si inclinati spre teama si minie. Iar in urma unui studiu tacut pe 24 de barbati si femei care fusesera condamnati pentru crime pasionale savn-site in momente de mare impulsivltate. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intirnpla pe creier, ca acesti oarneni aveau un nivel mult rnai scazut dccit normal de activitate in aceste p arti ale cortexului prefrontal.

14. Cele mai importante studii asupra leziuriilor lobilor Ia sobolani au tost fa cute de Victor Dennenberg, psiholog Ia Universitatea din Connecticut,

15. Leziunile pe emisfera stinga si jovialitatea: G. Gianotti, "Emotional behavior and hemispheric side of lesion" ("Cornportamentul emotional 9i lezrunea pe errusfer a"), Cortex, 8, 1972,

16. Cazul pacientului care a devenit mai fericit d up a un accident cerebral a fost prezentat de Mary K. Morris de Ia Catedra de neurologie a Univcrsitatii din Florida in cadrul intilnirii intcrnationale a Societatii de neurofiziologie (13-16 febr. 1961" San Antonio).

374

Note

17. Cortexul prefrontal si memoria functionala: Lynn D. Selemon si al[ii, "Prefrontal Cortex" ("Cortexul prefrontal"), American journal of Psychiatry, 152, 1995.

IS. Imperfectiuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Piltl, "Cognitive Function, Cardiovascular Reactivity, and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" ("Functia cogrutiva, reactivitatea cardiovasculara ill comportamentul Ia baieti cu 0 prcdispozitie crescuta pentru alcoolisrn"), Journal of Abnormal Psychology, 104, 1995.

19. Cortexul prefrontal: Antonio Darnasio, Descartes' Error: Emotion, Reason and the Human Brain (Eroarea lui Descartes, enioiia raiiunea si creierul urnanv, Grosset/Putnam, New York, 1994.

PARTEA A DOllA

NATURA INTELlGEl'vTEI EMOTIONALE

Capitolul 3. Cind a fi destept e 0 prostie

1. Povestea lui Jason H. a fast prezentata in "vVarning by a Valedictorian Who Faced Prison" ("Avertislnentul unui absolvent care a fost confruntat cu inchisoarea") din The New York Times (23 iun. 1992).

2. Un obscrvator riotcaza: Howard Gardner, "Cracking Open the IQ Box" (,,Intredeschiderea cutiei IQ-ului"), The American Prospect, iarria 1995.

3. Richard Herrnstein si Charles Murray, The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life (Curba lui Bell: inteliventit 91 siruciurare pe clase sociale la nioelul uieiii arnericanei, Free Press, New York, 1994, p. 66.

4. George Vaillant, Adaptation to Life (Adaptarea III oiaiii), Little, Brown, Boston, 1977); Punctajul rnediu al unui grup de Ia Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Dr. Vaillant, care actualmente este la Unrversitatea Medicala Harvard, mi-a povestit despre ineficienta relativa a acestor notari in prefigurarea reusitei in viata a acestui grup de oarneni.

5. J. K. Felsman ?i G. R. Vaillant, "Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" ("Copii ;;i Ia virsta adulti'i: un studiu de 40 de ani") din The invulnerable Child (Copilul in.oulnerabil), Guilford Press, New York, 1987, de E.I. Anderson si B.I. Kohler.

6. Karen Arnold, care a facut studiul asupra absolventilor lrnpreuna cu Terry Denny de Ia Universitatea din Illinois, a fost citata si in The Chicago Tribune (2':1 mai 1992).

7. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Pro iectului Spectrum all fost Mara Krechevsky si David Feldman.

8. Lam luat'un interviu lui Howard Gardne~ In legatura eu teoria sa referi toare Ia inteligentele multiple in ".Rethinking the Value of In-

Note

375

telligence Tests" ("Regindirea valorii testelor de inteligen~i'lU) El a aparut in The NeLL' Ybrk Times Education Supplement la 3 nov. 1986 si de alto citeva ori de atunci incoace.

9. Cornparatia Intrc testele lQ si abilitatile Spectrum este prezentata 'intr--un capitol al car-ui coautoare este Mara Krechevsky. Vezi Howard Gardner, l'v1ultiple Intelligences: The Theory in Practice (Lntel igentele multiple: teo ria In praciicii), Basic Books, New York, 1993.

10. Rezumatul este din Howard Gardner, Multiple Iritelligences, p. 9.

11. Howard Gardner si Thornas Hatch, "Multiple Intelligences Go to School" C,Inteligentele multiple merg la scoala"), Educational Resear cher, 18, 8 (1989).

12. Mod el ul inteligentei ernofioriale a fost prima data propus in Peter Salovey si John D. Mayer, "Emotional Intelligence" Clnteligenta ernotiorial a"), Imagination, Cognition, and Personality, 9 (19901; pp. 185~2n.

13. Inteligenta practica si cal itatile oamcnilor: Robert J. Sternberg, Beyond IQ iDincolo de [Q), Cambridge University Press, New York, 1985.

14. Definitia furidamentala a "inteligentei ernotionale" apare in "EIIlotiona I Intelligence" de Salovey si Mayer Ia p. 189. Un alt model timpuriu de inteligenta emotionala apare in "The Development of a Concept of Psychological Vvell-Being" (',Dezvoltarea ooncepfiei buriastar ii psihicc"), Reuven Bar-On, teza de doctorat prezentata la Univcrsltatea Rhodes, Africa de Sud, 1988.

15. IQ vs. inteligenta ernotionala: Jack Block, Universitatea Berkeley din California, manuscris nepublicat, febr. 1995. Block foloseste conceptul de "elasticitate a eului " $i nu de inteligenta emotionala, dar observa ca principaJele cornponente presupun 00 autoreglare erriofionala si un control al impulsului de adaptare casimt al autoeficientei $i al inteligentei sociale. Cum acestea sint elementele principale ale inteligentei ernotionale. elasticitatea eului poate fi considerata un fel de surogat al masurarii inteligentei emotionale, cum a r fi testele SAT fata de IQ. Block a analizat datele dintrun studiu facut pe 100 de barbali si fernei de la virsta ad olesceritei si pi:na la douazeci ~i ceva de ani, folosind rnetode statistice pentru a arata felul in care personalitatea ?i comportamentul sint legate de lQ, independent de inteligenla emotlonala. iar de inteligenta emotional a, independent de IQ. Exista aici, d upa cum. constata el, 0 usoara corclare intre IQ si elasticitatea cului, dar ceIe doua SL'1t constructii independente.

Capitolul 4. Cu no aste-te pc tine insuti

1. Felul in care cu folosesc terrrierrul de constientizare de sine se refera Ia o atentie indreptata catre sine, in+rospectiva, catre pro priile experiente, ceea ce uneori se rnai riurnestc si reflectie.

376

Note

2. Vezi si: Jon Kabat-Zirm, vVherever You Go, There YOli Are (Oriundc ie-ai duce, iata-tei, Hyperion, New York, 1994.

3. Eul observator: 0 cornparatie perspicace a stari i de atentie la nivel psihanalitic si autoconstientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker iCtnduri [ar« ginditorv, Basic Books, New York, 1995. Epstein observa ca daca aceasta capacitate este profund cultivata, observatorul poate scapa de timiditate S;i poate deveni "mai flexibil si mai curajos, «uri eu dezvoltat», capabil sa se adapteze total Ja viata".

4. WiHiam Styron, Darkness Visible: A Memoir of Madness (1ntul1ericul vizibil: 0 aminiire a nebunieii, Random House, New York, 1990, p. 64.

5. John D. Mayer si Alexander Stevens, "An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (,,0 Intelegere ce iese tot mai mulr Ia ivcala a (metajexperientei care reflecta starea de spirit", rnarruscris nepublicat (1993).

6. Mayer si Stevens, "An Emerging Understanding ... ". 0 parte dintre termenii stilului acestelconstientizari de sine emotionale sint propriile mele adaptari ale acelor calegorii.

7. Intensitatea ernotiilor: mare parte din acest studiu a fost facut de catre sau rmpreuna cu Randy Larsen, fost student la Diener, in prezent Iucrind la Uni veraitutea Michigan.

8. Cary, chirurgul iipsit de ernotii, este d escris in "Alexithymia: Treatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" ("Alexilim.ia: tratamentul ce Foloseste psihoterapia cornbiriata individuala si de grup") de Hillel 1. Swiler, International Journal for Group Psuchotheram), 38, 1 (1988), pp. 47-61.

9. Anulfuhetismui emotional a fost un terrnen folosit de M. B. Freedman si B. S, Sweet in "Some Specific Features of Group Psychotherapy" ("Citeva trasattrri specifice ale psihoterapiei de grup"), International Journal for Group Psychotherapy, 4 (1954), pp. 335-368,

10. 'Irasaturi!e clinice ale alexitimiei sint descrise in car tea lui Craeme J.

Taylor, "Alexithymia: History of the Concept" ("Alexitimia: istoria unui concept"), lucrare prezentata la intilnirea anuala a Asociariei Arnericane a Psihiatrilor din. Vvashington, DC (mai 1986).

11. Dcscricrea alexitimiei este facutil de Peter Sifneos, "Affect, Emotio nal Conflict, and Deficit: An Overview" ("Afect, conflict emotional "i deficienta: 0 prrvlre de ansarnblu "). Psyclwtltempy-arid-Psychosomaiics, 56 (1991), pp. 116-122.

12. Femeia care rru stia de ce plinge a fast amintita in Iucrarea lui H. 'Nanles "Alexithymia, Clinical and Therapeutic Aspects" ("Alexitimia, aspecte clinice si tcrapeutice"). Psyclwtherapy-and-Psychosomatics, 46 (1986), pp. 96-104"

13, Rol ul ernoti ilor in logica: Damasio, Descartes' Error.

14. Frica subconstienta: studiile in legatura ell serpii au fost descrise In cartea lui Kagan, Calens Prophecy.

Note

377

Capitolul 5. Inrobit de patimi

1. Pentru am amrnte despre rapor+ul dintre sentimentele pozitive ;;i cele negative si despre bunastarea emotionala. vezi Ed Diener si Randy J. Larsen, "The Experience of Emotional Well-Being" ("Experienta bunastarii emotionale ") it, cadrul carpi Handbook: of Emotions (lvfmwalul cnioliilor) de Michael Lewis si Jeannette Haviland (ed.), Guilford Press, New York, 1993.

2. In decembrie 1992 i-am Iuat un interviu Diane! Tice in legillturil cu studiul sau in privinta teluhri in care oamenii reusesc sa se scuture de proastele d ispoz.itii. Ea~i-a publicat constatarile asupra rniniel intr-un capitol pe care l-a scris impreuna cu sotul ei, Roy Baumeister, in Handbook of Mental Control (lvIamllllul peniru controlu! mintalt de Daniel Wegner ;;i James Pennebaker (ed.), Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1993.

3. Perceptorii: au fost descr isi ~i in The Manuged Heart (Sufletul stiipinii) de Arlie Hochschild, Free Press, New York, 1980.

4. Impotriva minici ~i pentru autocontrol este un caz arnplu dezvoltat in "Controlling Anger: Self-Induced Emotion Change" CStapiIlirea miniei: autoimpurierea unei schimbari de emotie") de Diane Tice si Roy F. Baumeister din Handbook of Mental Control de Wegner si Pennebaker (ed .). Dar vezi si Carol Tavr is, Anger: The Misunderstood El1lOlion (Millia: 0 emoiie gresi: Injeieasii), Touchstone, New York, 1989.

5. Studrile asupra miniei sint descrise si in "Mental Control of Angry Aggression" C,Controlul mintal al agresivitati! la rn'inie'") de Dolf Zillrnann, care apare in Handbook of Menta! Control de Wegner si Pennebaker.

6. Plimbarea care calmeaza: se citeaza din 'Iavris, Anger: The Misunderstood Emotion, p. 135.

7. Strategiile lui Redford Williams de stap iriire a ostif itatii sint deta liate in Anger Kills (A1fllia ucide) de Redford Williams si Virginia Williams, Times Books, New York, 1993.

8. Revarsarea miniei nu duce la riaipirea ei: vezi, de excmplu, "A Study of Catharsis Aggression" C,Studiul asupra agresiunii cathartice") de S. K. Mallick si B. R. McCandless din Journal of Personality and Social Psychology, 4 (1966). Pentru un razumat al acestui studiu, vezi Tavris, Anger: The Misunderstood Emotion.

9. Atunci cind este eficient sa-ti exprimi minia: Tavris, Anger: The Misunderstood Emotion.

10. Efortul ingrijorarii: Lizabeth Roemer ~i Thomas Borkovec, "Worry:

Unwanted Co~itive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (,Jngrijorarea: 0 activitate cognitive ned orita ce controleaza 0 expresie sornatica nedorita"}, aparuta in Handbook of Mentat Control de \'\'egner si Pennebaker.

11. Teama de microbi: David Riggs si Edna Foa, "Obsessive-Compulsive Disorder" ("DezechiIibrul obsesiv"}. in Clinical Handbook of

378

Note

Psychological Disorders (l'vfanualul clinic de disfunciii peitioiogicei de David Barlow, Guilford Press, New York, 1993.

12. Pacienta ingrijorata a fast citata de Roemer si Borkovec in "Worry", p.22L

13. Terapiile pentru disfunctiile de anxietate: vezi. de exemplu, David H. Barlow (ed.), Clinical }-ialldbook of Psychological Disorders, Guilford Press, New York, 1993.

14. Depresia la Styron: William Styron, Darkness Visible: A Memoir of Ivuidness, Rundom House, New York, 1990.

15. Motivele de ingrijorare ale celor deprirnati sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in "Sex Differences in Control of Depression" ("Diferentele sexuale in controlul depresiei") in Handbook of Mental Control de Wegner :;;1 Pennebaker.

16. Terapia depresiei: K. S. Dobson, "A Meta-analysis of the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" CJvieta-analiza eficientei terapiei cognitive in cazurile de depresie"). Journal of Consulting and Clinical Psychology, 57 (1989).

17. Studiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate, prezentat de Richard Wenzlaff in "The Mental Control of Depression" ("Controlul mintal al depresiei") in Handbook of Menial Control de Wegner "i Pennebaker.

18. Shelley Taylor si altii, ,}"iaintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" ("Mentinerea trnor iluzii pozitive in eonfnmtarea eu inforrnatii negative"), Journal of Clinical and Social Psuchology,8 (1989).

19. Cazul studentului razbunator este preluat din eartea lui Daniel A.

Weinberger, "The Construct Validity of the Repressive Coping Style" ("Valoarea constructiva a copierii stilului de refulare") din Repression and Dissociation (Refulare f'i disocierei de J. L Singer (ed), University of Chicago Press, Chicago, 1990. Weinberger, care a dezvoltat conceptul de razbunare in studiile sale anterioare irnpreuna cu Gary F. Schwartz si Richard Davidson, a devenit un cercetator de frunte in aeest domeniu.

Capitolul 6. Aptitudinea de a stapini

1. Groaza de examen: Daniel Goleman, Vital Lies, Simple Truths: The Psychologtj of Self-Deception (Minciuni uitale, adeoitruri simple: psi11010- gia auioin.seliiriii, Simon and Schuster, New York, 1985.

2. Functionarea memoriei: Alan Baddeley, Working .Memory (Fwlcfionarea memorieij, Clarendon Press, Oxford, 1986.

3. Cortexul prefrontal si functionarea mernoriei: Patricia Goldman-Rakic, "Cellular and Circuit Basis of VVorking Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" C,Baza celulara 9i a circuitelor mernoriei functionale aflate in cortexul prefrontal la pr imatele nonumane "), Progress in Brain Research, 85, 1990; Daniel Weinberger -

Note

379

"A Co~nectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (,,0 abordare corelatioriara a cortexul ui prefrontal"), [ournal of Nel.lrops1jchiatJ"lI 5

(1993). - .:;

4. Motivatia si performanta de elits: Anders Ericsson, "Expert Performance: It~. Str~ctt~re an~ AquisitiOI::' ("Perfonnanta expertilor, shuctu:a ~;} dobu:dl~ea.sa ), Amencal11JsycilOlogisi (aug. 1994).

5. Avanta]_ul IQ-ulul asta ttc: Herrnstein s i Murray, Tile Bell Curve.

6. IQ:ul ,,1 ocupatia ~merieanilor de origine asiatica: James Flynn, Aszm:-~n~enc~ll Achzevement Beyond IQ iReusitcle americunilor de origiHe as~at!ca mat presus de 1Q), Lawrence Erlbaum, New Jersey, 1991.

7. StuAdlUl asupra amin.arii rasplatei Ia copiii de patru ani a fost prezentat m lucrar:a "Predlctmg Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From Preschool Delay of Gratification" ("Prezicerea c~mpet~~telor cognitive si de autureglare pornind de la aminarea rasplatei m cazul prescolarilor") de Yuichi Shoda, Walter Mischel si Philip K. Peake, Developme11tal Psychology, 26, 6 (1990), pp. 978-986.

8. R~z~lta~ele la, testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar si al color stapiruti: anahzarea datelor de la examene a fost faeuta de Phil Pea-

ke, psihalog la Colegiul Smith. i

9. IQ vs. arnirrarea ca factor de previ ziune peritru examenele de admi ter~: corrmnicarct:ersonala a psihologului Phil Peake de Ia Colegiul Smith, care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amiriari] recompensei facut de Walter Mischel.

10. Impl~lsivitate §i delincventa: vczi discutia din: Jack Block, "On the Relation Betwe~n IQ, ~~pulsivity, and Delinquency" ("Despre relatia dintre lQ, Impulslvltate "i delinr-venta "), Journal of Abnormal Psychology, 104 (1995).

11. Mama i:n,?rijo~ata: Ti~othy A. Brown si a ltii, "Generalized Anxiety Disorder ("Dlshmctn de anxretate generalizata") din Clinical HandIJUok of Psychological Disorders de David H. Barlow (ed.), Guilford Press, New York, 1993.

12. Controlorii de trafic si anxieta tea: VV. E. Collins si altii Relationships o~ Anxie.ty Scores to Academy and Field Training 'P~rforma~c.e of AIr Traffic Control Specialists" LRelatia dintre punetajele obtl!:ute la testul.~e_ anxietate din cadrul Ac~demiei de Av ia tic \,1 perfOL~nanta pr~c.aca a controlorilor de trafic aerian"), FAA Office of AVIatIOn Medicine Reports (rnai 1989).

13. ArLxietat.ea 91 rezultatele Ia scoala: Bettina Seipp, "Anxiety and Acadernic Pe sformance: A Meta-analysis" ("An.xietatea si rezultate-

14. !e la;;co~la: o. meta-analiza"), Anxiety Research, 4, 1 (1991). .

l~gnJo:an: RIchard Metzger si altii, "vVorry Changes Decision-makl~1g: ~.he" ~ffects o~ N:gative Thoughts on Cognitive Processing" (,,IngTlJoranle modIfIea telul in care sint luate hotaririle. efectele gindirii negative asupra procesului cogrutiv ", Journal of Clinical Psychology (iari. 1990).

380

Note

15. Ralph Haber si Richard Alpert, "Test Anxiety" ("Teste de anxietate"). [ou rna! of Aimarlllal and Social Psychology 13 (1958).

16. Studenti anxiosi: Theodore Chapin, "The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" ("Relatia dintre anxietatea datorata rezultatelor Ia invatatura si grija de a reusr"), Journal of College Student Development (rnai 1989).

17. Glndurile negative ;;i rezultatele la teste: John Hunsley, "Internal Dialogue During Academic Examinations" ("Dialogul intern in timpul examenelor"), Cognitive Thertnnj and Research (dec. 198T).

18. Interrristii care tac.cadou obornboana: Alice Isen si altii, "The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" C,Int1uenta afectului pozitiv asupra rezolvarii problemelor clinice"), .f\vledical Decision Making (iul.-sept. 1991).

19. Speranta si notele proaste: C.R. Snyder si altii, "The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" ("Vointa si caile: dezvoltarea si validarea gradului de diferentierc iridfvtd uala a sperantei"), Journal of Personality ami Social Psychology 60, 4 (1991), P: 579.

20. l-am luat un interviu lui C.R. Snyder in The New York Times (24 dec. 1991).

21. Inotatorii op tim.isti: Martin Seligman, Learned Optimism (Optimismul

dobindii), Knopf, New York, 1991. '

22. Optimismul realist fata de eel naiv: vezi, de exemplu, Carol Whalen si altii, "Optimism in Childrens Judgments of Health and Environmental Risks" ("Optimism.ul in judecatile copiilor asupra sanatatii si riscurilor din mediul inconjurator"), Health Psychology 13 (1994).

23. l-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in The New York Times (3 feb. 1987).

24. l-am luat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienta in The New York Times (8 mai 1988).

25. Mihaly Csikszcntmihalyi, "Play and Intrinsic Rewards" C,Joaca si rasplatile intrinsece"), Journal of Humanistic Psychology 15, 3 (1975).

26. Mihaly Csikszentmihalyi, Flow: The Psychology of Optimal Experience (Transa: psihoiogia experientei aptimci, ed. 1, Harper and Row, New York,1990.

27. "Like a waterfall" ("Ca 0 cascada "): Newsweek (28 feb, 1994).

28. l-am luat un interviu dr. Csikszentrnihalyi in The New York Times (4 mart. 1986).

29. Crcierul in trans a: Jean Hamilton ~i altii, "Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation '\Nith Personality, Evoked, Potential and Attention Measures" ("Scala adaptarii bucuriei iritri nsece si a plictiselii: validarea prin personalitate, prin potentia lu] evocat si prin masurarea atentiei"). Personality and lndroiduat Differences 5,2(1984).

Note

381

30. Activarea corticala si oboseala: Ernest Hartmann, The Functions of Sleep tFunctiile sontnuluiv, Yale University Press, New Haven, 1973.

31. I-am Iuat un interviu dr. Csikszentmihalyi in The New York Times (22 mart. 1992).

32. Studiul transei si studentii 1a maternatica: Jeanne Nakamura, "Optimal Experience and the Uses of Talen+" (",Experienta op tirria ;;i fol osirea talentul ui") din Mihaly Csikszeutrnihalyi si Isabella Csikszentmihaly, Optimal Experience: Psychological Studies of Flow in Consciousness (Experienta optima: stttdii psihologice asupra iransei 111 constientizare). Cambridge University Press, Cambridge, 1988.

Capitolul 7. Radacirule empatiei

1. Autoconstientizarea ;;i empatia: vezi, de exemp lu. John Mayer si Melissa Kirkpatrick, "Hot Information-Processing Becomes More Accurate \"lith Open Emotional Experience" ("Procesarea iriformatiilor fierbinti devine mai exacta atunci cind exista 0 oxperienta emotionala deschisa"), Universitatea din New Hampshire, manuscris nepublicat (oct. 1994); Randy Larsen ;;ialtii, "Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" ("Operajiile cognitive asociare cu dtferenrele individuale Ia nivelul intensitatii afective"), [ournal of Personality alld Social Psyclwlogy 53 (1987).

2. Robert Rosenthal si alti], "The PONS Test: Measuring Sensitivity to Nonverbal Cues" ("Testul PONS: masurarea sensibilitatii la indiciile rionverbale") in Advances in Psychological Assessment de P. McReynolds. Iossey-Bass. San Francisco, 1977.

3. Stephen Nowicki si Marshall Duke, "A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (,,0 masura a capacitatt! de analizare a iridiciilor sociale noriverbale la cop iii iritre 6 si 10 ani"), lucrare prezentata Ia Iritrunirca Societatii Americane de Psihologie (1989).

4. Mamele care au actionat ca niste cercetatoare dupa ce au fost pregatite de Marian Radke-Yarrow si Carolyn Zahn-Waxler Ia Laboratoarele de Dezvoltare Psihologica din cadrul Institutului National de Sanatate Mintala.

5. Ant scris de.spre ernp atie, despre radacinile d ezv ol tar ii sale si despre neurologia sa in. The New York Times (28 mart. 1989).

6. Trezirea empatiei la copii: Marian Radke- Yarrow ~i Carolyn ZahnWaxler In "Roots, Motives and Patterns in Children's Prosocial Behavior" ("Radacini, motive si tipare de comportarnent prosocial la copii"), din Ervin Staub (ed.) si altii, Development and Iviainterunu:e oj Prosociai Behavior (Dezvoltarea;.;f meniinerea coniport ament ului prosocia!), Plenum, New York, 1984.

7. Daniel Stern; The Interpersonal World oi ihe Infant (Lu111ea tnterpersonaIf[ a eugavuluiv, Basic Books, New York, 1987, p. 30,

382

Note

8. Stern, op. cit.

9. Copiii dep.rimati sint dcscrisi de Jeffrey Pickens si Tiffany Field in "Facial Expressivity in Infants of Depressed Ivlothers" C,Expresia fae ciala a sugarilor eu marne d epr irnate"), Developmental Psychology 29, 6 (1993).

10. Studierea violatorilor violenti de copii a fost facuta de Robert Prentky, psiholog fa Philadelphia.

11. Empatia la pacicntii "bordeline": Lee C. Park $i altii, "Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Disorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" ("Inzestrarea si abuzul psihologic la personalitatile la lirnita disfunctiei: relevanta lor in pri vinta nasterii si a tratamcntului "), Journal of Personality Disorders 6 (1992).

12. Leslie Brothers, "A Biological Perspective on Empathy" ("Perspectiva biologica asupra empatiei"), American [ournal of Psychiatry 146, 1 (1989).

13. Brothers, "A Biological Perspective", p. 16.

14. Fiziologia empatiei: Robert Levenson si Anna Ruef, "Empathy: A Physiological Substrate" LEmpatia: substratul fiziologtc"). Journal of Personality and Social Psychology 63, 2 (1992).

15. Martin L. Hoffman, "Empathy; Social Cognition, and Moral Action" ("Empatia, cunoasterea sociala $i actlurrile morale") din W. Kurtines si J. Gerwitz (ed.), Moral Behaoior and Deoelopmeni: AdvaJICCS in Theorv, Research, and Applications iComportamcntul mural si dezuollarea: progrese In teorie, cerceiare si aplicarea in praciicav, John Wiley and Sons, New York, 1984.

16. Studii asupra legaturii diritre empatie si etica pot fi gasite in "Empathy, Social Cognition, and Moral Action" de Hoffman.

17. Am scris despre ciclul emotional care culmineaza eu crimele sexuaIe in The New York Times (14 apr. 1992). Sursa era William Pithers, psiholog la Vermont Department of Corrections.

18. Natura pSllopatiei este descrisa rnai arnarrun tit irrtr-trn ar ticol pe care l-am scris III The New York Times pe 7 iul. 1987 .. Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt d intr-o Iucrare a lui Robert Hare, psiholog Ia Universitatea British Colurnbia,expert in psihopatie.

19. Leon Bing, Do OT Die (Fa-n sau. moris, Harper Collins, New York, 1991.

20. 56tH care l!?i bat rievestele: Neil S. Jacobson si altii, "Affect, Verbal Content, and Psychophysiology in the Arguments of Couples With a Violent Husband" ("Afectul, continutul verbalst psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soti violenti"), [ournal of Clinical Psycho[og!/ (iul. 1994).

21. Psihopatii nu se tem de nirnic - efectul este observabilin Iaptul ca psihopatii cr iminali sint de-a dreptul socati: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Christopher Patrick si altii, "Emotion in the Crirninal Psychopath: Pear Image Froces-

l'.Jote

383

sing" CEmo~ii la psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricii"}, [ournal oiAbnonnal Psycholugy, 103 (1994).

Cap itolrrl 8. Artele sociale

1. Schirnbul dintrc Jay sl Len a fost prezentat de Judy Dunn si Jane Brown in "Relationships, Talk About Feelings, and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" LRelatii, d iscutii despre sentimentc :;;1 dczvoltarca reg15.rii afectului in pr ima copilarie"), Judy Garber si Kenneth A. Dodge (ed), The Development of Emotion. Regulation and Dysreguiatioll (Dezvoltarea reguiru emoiiei ?i dereglarea ei), Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Infloriturile dramatics irni apartin.

2. Regulile de exprirnare apar la Paul Ekrnan $i Wallace Friesen in Unmasking the Face (Dcniascarca chipuluii, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1975.

3. Calugari In toiul bataliei: povestea est« rel at at a de David Busch in "Culture Cul-de-Sac" ("Cultura in fun da tura "), Arizona State University Research (primavara Zvara 1994).

4. Studierea modificarii dispoz itiilor a fost prezentata de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o ed itie a Personalitu and Social Psycholugy Bulletin .

5. Studiile asupra transmitcrii dispoziriilor si asupra aincronizarii sint facute de Frank Berriieri, psiholog la Universitatea de Stat Oregon; am scris despre lucrar ile sale in The New York Times. Mare parte 'din cercetarilc sale apar in "Interpersonal Coordination, Behavior Matching, and Interpersonal Synchrony" C,Coordonarea interpersonala, potrivirea comportarnentala sl s incroruzarea interpersonala") de Bernieri si Robert Rosenthal, in Fundamentals of Nonverbal Behavior (ldeile fimdamentale ale comportament ului nonuerbal i de Robert Feldman $1 Bernard Rime (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1991.

6. Teor ia aritrertar ii este prop usa de Bernieri si Rosenthal in Fundamen ials of Nonverbal Behamor.

7. Thomas Hatch, "Social Intelligence in Young Children" ("Inteligenta sociala la copiii rnici"), lucrare prezentata Ia intrunirea anuala a Asociatiei Psihologilor Americani (1990).

8. Cameleonii sociali: Mark Snyder, "Impression Management: The Self in Social Interaction" ("Ivi.anagementul care face impresie: sinele in interactiunea sociala ") din LS. Wrightslnan ;;i K. Deaux, Social Psychology in the' 80s (Psil1Ologia ecciala a aniior 'SO), Brooks/Cole, Monterey California, 1981.

9. E. Lakin Phillips, The Social Skills Basis of Psychopathology (Baza iriisdiurilor sociale ale psihopaiotoeici), Grune and Stratton, New York, 1978, p. 140.

10. Disfunctiile invatarii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke, Helping the Child Who Docsn'! Fit In (Cum poate Ii aiuia! copilul

384

L"Jote

care nu reuscste sil se adaptezcv, Peachtree Publishers, Atlanta, 1992. Vezi :;;i Byron Rourke, Nonverbal Learning Disabilities (Disfullcjiile 111 vaj[lrii nonuerbalcs, Guilford Press, New York, 1989.

11. Nowicki si Duke, Helping the Child Who Doesn't Fit 111.

12. Accasta vinieta si cronica studiului asupra intrarii intr-un grup este din "Children's Entry Behavior" ("Comportamentul de intrare in grup al.cop iilor") de Martha Putallaz si Aviva Wasserman, din Steven Asher ;;i John Coie (ed.}, Peer Rejection in Childhood (Respingerea semcnilor in copilariey, Cambridge University Press, New York, 1990.

13. Putallaz sr WaSSerman, "Children's Entry Behavior".

14. Hatch, "Social Intelligence in Young Children".

15. Povestea lui Terry Dobson despre betivul japonez ;;i batrin este folosita cu perrnisiunea autorului, Ea este de asemeni citata si in How Can I Help? (Cum a;; putea sa ajut?) de RalTI Dass si Paul Go;rr;an, Alfred A. Knopf, New York, 1985, pp. 167-171.

P.4.RTEA A TRElA lNTELlGEl>.TA. EMOTIONALA APLICATA

Capitohrl 9. D'usrnarri i ntirni

1. Exista multe posibilitati de a calcula procentulde divorturi. iar mijloaccle statistice folosite vor determina diferite rezultate. Unele rnetode arata ca rata divorturilor ajunge la 50'% si ca a-a rnai redus pulin. Daca Iuam in calcul divorturilc ca rrumar total tntr-un an, se pare ea ele au atins apogeul in ariii 1980. Dar statisticile pe care Ie citez aiel calculeaza nu nurnaru l divorrurilor care se petrec intr-un an, ci mai degraba posibilitatile ca un cuplu casatorit sa sfirseasca prin a divorta in anul respectiv. Staristicile arata 0 rata crescinda a divorj:urilor in ultimul secol. Mai multe amanunte in What Predicts Divorce: The Relationship Between Marita! Processes and Marital Outcomes (Ce anume prezice diooriul: relatia dinire procesul marital fi rezultaiele sale) de Iohn Gottrnan, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., Hillsdale, New Jersey, 1993.

2. Lurnile total diferite ale baietilor si fete lor: Eleanor Maccoby si C. N.

Jacklin, "Gender Segregation in Childhood" ("Segregarea de gen in cop ilarfe ") in H. Reese (ed.). Advances in Child Development and Behavior (Not progrese in dezuoltarea si coniporlnment ul copiluluis, Academic Press, New York, 1987.

3. Prieteni de joaca de acelasi sex: John Cottman, "Same and Cross Sex Friendship in Young Children" ("Prieteniile de acelasi sex S1 de sex diferit la copiii rnici ") din J. Gottman;>i J. Parker (ed:), Cml~wrsation of Friends tConoersaiiite pricienilori, Cambridge University Press, New York, 1986.

Note

385

4. Acesta si rezumatul care 'urmeaz.a asupra d ifererrte-Ior sexuale care afecteaza reactiaIata de viata in societate ';;1 ernotiile care decurg se bazeaza pe 0 cxcelenta cronies din "Gender and Emotion" ("Genul si emotiile") de Leslie R. Brody si.judith A. Hall, din Michael Lewis si Jeannette Haviland (ed.), Handbook of Emotions, Guilford Press, New York, 1993.

5. Brody si Hall, "Gender and Emotion", p. 456.

6. Fetele si artaagresiunii: Robert B. Cairns si Beverley D. Cairns, Lifelines and Risks tPu ncte de rcper ;;i ri5c1Iri), Cambridge University Press, New York, 1994.

7. Brody si Hall, "Gender and Emotion", p. 454.

8. Descopcririlc despre d.ifercntele de sex fa nivelul emotiilor sint trecute in revista in "Gender and Emotion" de Brody ~i Hall.

9. Importanta unei bune cornunicari pentru femei a fost prezentata de Mark H. Davis si H. Alan Oathout in ",Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships: Empathy and Relational Competence" ("Meniinerea satisfactiei intr-o relatie romantica: ernpatie $1 eompetenta relationala"), journal of Personality and Social PsychologIJ 53, 2 (1987), pp. 397-410.

10. Studierea nemulrumirilor sotilor $i sotiilor: Robert J. Sternberg, "Triangulating Love" ("Triunghiul arnoros") din Robert Sternberg si Michael Barnes (ed.). The PS1jclwlogIj o] Love iPsihologia iubiriiy, Yale University Press, New Haven, 1988.

11. Descifrarea chipur ilor trrste: studiul este facut de dr. Ruben C. Cur de la Facultatea de Medicina a Universitatii Pennsylvania.

12. Schirnburile dintre Fred si Ingrid sirit prcluate din Gottman, What Predicts Divorce, p. 84.

13. Studiul asupra casniciei este facut de John Gottman ;;1 colegii sai de la Universitatea din \'Vashington, fiind descris mai in arnarurnt in doua carti: John Gottman, Why Marriages Succeed or Fail (De ce 111ariajeie reusesc sau ajung sit fie un. e;;ec), Sirnon and Schuster, New York, 1994;;i What Predicts Divorce.

14. Zidul: Cottman, What Predicts Divorce.

15. Ginduri otravite: Aaron Beck, Love Is Never Enough tlubirea nu e niciodaiii de ajunsv, Harper and Row, New York, 1988, pp. 145-146.

16. Ce se ginde:;;te in caz.ul casrucirlor cu probleme: Gottman, ~'Vhat Predicts Divorce.

17. Gindirea distorsionata a sotilor violenti este dcscrisa in "Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Meri" ("Atribuirea iriterrtiitor negative eomportamentului sotiilor: atributele sotilor violent! comparativ cu eel nonviolenti ") de Amy Ll oltz.worth-Murrroe s i Glenn H'utch inson, Journal a/Abnormal Psychology 102,. 2 (1993), pp. 206-211. Suspiciunea barbatilor care dau dovada de agresivitate sexuala: Neil Malamuth ;;1 Lisa Brown. "Sexually Agg:ressive Men's Perceptions of

386

Note

Vvomen's Corrununications " (; Percepjia agresivitatii sexuale a barbatilor in cornunicarea ferneilor"), Journal of Persoualiiu and Social Psychology 67 (1994).

18. S6tH care l;;i bat nevestele: exista trei categorii de soti care devin violeriti: eei care 0 fac rareori. cei care 0 fac la suparare, cind se enerveaZ3 si cei care 0 fac la rece, in rnodealculat. Terapia se pare ca aiuta doar' la cei din primele doua categorii. Vezi Neil Jacobson si altii, Clinical Handbook of Marital Therapy (MannaluI terapiei casnicieiv, Guilford Press, New York, 1994.

19. Potopul: Gottman, W1wt Predict" Divorce.

20. Sotilor nu le plac ciorovaielile: Robert Levenson si altii, "The Influence of Age and Gender on Affect, Physiology;. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (,,Influenta virstei si genului asupra afectului, fiziologiei si relatiilor diritre ele: studiu asupra casnieiilor de d urata"), Journal of Personality and Social Psychology 67 (1994).

21. Potopul Ia soti: Gottman, What Predicts Divorce.

22. Barbatii sint ca un zid, femeilc critica: Gottman, What Predicts DiDorce.

23. "v'\fue Charged with Shooting Husband Over Football on TV" <-,Sotia acuzata ca ?i-a irnpuscat sotul din pricina unui meci de fotbal de la televizor"), The New York Times (3 nov. 1993).

24. Certurile productive din casnicie: Gottman, Wlwi Predicts Divorce.

25. Lipsa capacitatii de Impacare in cupluri: Gottman, What Predicts Divorce.

26. Cei patru pasi care due la "certuri pozitive" sint din Gottman, Why Marriages Succeed or Fail.

27. Supravegherea pulsului: Gottman, Ibid.

28 .. Pririderea .din zbor a autornatismelor de gindire: Beck, Love is Never Enough.

29. Oglindirea: Harville Hendrix, Getting the Love lou Want (Cum sCi obiii iubirea pe care 0 dorestii, Henry Holt, New York, 1988.

Capitolut Ju, Couducind cu Inima

1. Prabusirea pilotului care Ii intimida pe ceilalti: Carl Lavin, "When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" ("Atunci cind dispozitiile afecteaza siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamna ca ea se face totusi undevain aer"), The New York TImes (26 iun. 1994).

2. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby, "The Corporate Climber Has to. Find His Heart" ("Cine v rea sa urce treptele ierarhice trebuie sa aiba rnult cura]"), Fortune (dec. 1976).

3. Zuboff: Iritr-o conversatie din runic 1994. Pcntru impactul tehriologiilor de inforrnare, vedi cartes ei In the Age of the Smart lvIachille (in epoca masinilor dest eptes. Basic Books, New York, 1991.

Note

387

4. Povestea unui vicepresedints sarcastic rni-a fost spusa de Hendrie VVeisinger, psiholog Ia UCLA, Scoala Superioara de Afaceri. Cartea sa The Critical Edge: How to Criticize Up and Down the Orgauizaticn and Malee it Pay Off (Punctul critic: cum poii cementa pozitiv salt negativ compania $i sa mentes, Little, Brown, Boston, 1989.

5. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost facut de Robert Baron, psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer, pe care l-am intervievat m The New York Times (11 sept. 1990).

6. Criticile, cauza a conflictelor: Robert Baron, "Co.untering the Effects of Destructive Critir ism: The Relative Efficacy of Four Interventions" ("Cintarirea efectelor distrtrgatoara ale criticilor: eficacitatea relativa a patru Interventii"), [ournal of Applied Psychology 75,3 (1990).

7. Critica precise ;;i cea vaga: Harry Levinson, "Feedback to Subordinates" ("Feedback-ul si subalternii "), Addendum to the Levinson Letter (Addenda In scrisoarea lui Levinson), Institutul Levinson, Walt. ham, Massachusetts (1992).

8. Schimbarea la fa~a a fortei de munca: un sondaj pe 645 de. co.mpanii nationale facut de 0 firma de co:nsultanta din Manhattan - Towers Perrin, prezentat in The New York Times (26 aug. 1990).

9. Radacinile urii: Vamik Volkan, The Need to Have Enemies and Allies (Neooia de a liven dusinani ;;1 aliaiiv, Jason Aronson, Northvale, New Jersey, 1988.

10. Thomas Pettigrew: i-arn Iuat un interviu lui Pettigrew pentru The New York Times (12 mai 1987).

11. Stereotip uri si idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner ;;i John Davidio, Prejudice, Discrimination, and Racism tPrciudeciiti, discriminare si rasisms, Academic Press, New York, 1987. .

12. Idei preconcepute subtile: Gaertner "i Davirlio, Prejudice, Discrimination, and Racism.

13. Rehnan: citat in Howard Kohn. "Service With a Sneer" ("Servicii fara tragere de iruma"), The New York Times Sunday Magazine (11 nov. 1994).

14. IBM: "Respond.ing to a Diverse Work Force" ("Reactia fata de 0 forta de munca diversa"). The New York Times (26 aug 1990).

15. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard, "Reducing the Expression of Racial Prejudice" ("Reducerea exprimarn prejuclecatilor rasiale"), Psychological Science (vol. 2, 1991).

16. Stereotipurile distrug: Gaertner si Davidio, Prejudice, Discrimination, and Racism.

17. Echipele: Peter Drucker, "The Age of Social Transformation" (" Virsta transformarii sociale"), The Atlantic Monthly (nov. 1994);

18. Conceptul de Inteligenta de grup este inventatde Wendy Williams si Robert Sternberg; "Group Intelligence: Why SOIne Groups Are Better Than Others" (,,1nteligenta de grup: de ce unele gr upurt sirit mai bune decit altele "), Inielliyence (1988).

388

Note

19. Studierea celebritatilor in cadrul laboratoarelor Bell a fost prezentata de Robert Kelley si Janet Caplan in "How Bell Labs Creates Star Performers" C,Cum s-au creat la laboratoarele Ben perforrneri celebri "), Harvard Business Review (iuhe--aug. 1993).

20. Utilitatea retelelor neoficiale este citata de David Krackhardt ~i Jeffrey R. Hanson in "Informal Networks: The Company Behind the Chart" C,Retelele neoficiale: compania din spatele graficuluiU), Harvard Business Review (iulie-aug. 1993), p. 104.

Capitolul 11. M:inte 9i rrred icfn a

1. Sisternul irnunitar pe post de creie-r al trupulul: Francisco Varela in cadr ul intrunirii Cea de-a treia rn inte si viata, Dharamsala, India (dec. 1990).

2. Mesageri chirnici intre creier si sisternul imurritar: vezi Robert Ader si a ltii, Psycho1JeuroimmHno[ogy (Psihoncuroirnunologiav, editia a 2-a, Academic Press, San Diego, 1990.

3. Contactul d intre nervi ;;;i celulele irrrurie: David Felten t;>i al tii, "Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" C,Inversarea noradrenalinei si s+errrulu i sirrrp atic in tes1..1tul Iirnfoi d "), Journal of Immunology 135 (1985).

4. Horrnoriii si functiile irrrurutare: B. S. Rabin si altii: "Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System. and the Immune System" Llnterac!iunea bidirectionala intre sisternul nervos central ;;i sistemul Imunitar"). Critical Reviews in Immunology 9 (4), (1989), PP' 279-312.

5. Legaturile dirrtre creicr si sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier si alti}, "Psychoneuroilnnnmology" ("Psihoneuroirnunologia"). American Psychologist (dec. 1994).

6. Emotiile toxice: Howard Friedman :;;i S. Boothby-Kewley, "The Disease-Prone Personality: A Meta-Analytic View" ("Personaiitatea care predispune la boala: urt puuct de vedere meta-analitic"). Amertcan Psychologist 42 (1987). Aceasta v a sta analiza a studiilor care folosesc "m.eta-analiza" si care rezulta din m ulte alte srudii mai mici poate fi combinate din punct de vedere statistic Iritr-uri studiu enorm. Acest lucru ar permite efccte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar 5-ar putea detecta mai usor datorita unui numar total de persoane studiate mult mai rnare.

7. Scepticii s ustiri ca imaginea emotioriala in strinsa lcgatura cu numarul mare de imbolnaviri este de fapt profilul chintesentei neurotics -- uri adevarat naufragiu in anxiozitate, depresie ~i furie ernotionala. Aceste procente mari de imbolnavire care sint prezentate se datoreaza nu atita unor motive medicate, cit unei inclinatii a oamenilor de a se plinge de problernele de sanatate. exager'iudu-le gravitatea. Friedman ;;;i al ti i stis tin ca importanta errioti ilor in apn ritia bolilor se rezuma doar la cercetarile in care evaluarile medicilor sint facute

Note

389

doar asupra sernnelor obscrvabile de boala si ale analizelor medicale si nu tin cont de plingerile pacientilor; care deterrnina nivelul de imbclnavire cea dintii sol utie fiindtma mai obiectiva. Sigur ca exista posibilitatea ca 0 stare proasta sa fie rezultatul unei conditii fizice precaTe, precum si posibilitatea de a grabi aparitia bolii, din acest motiv, datele cele mai convingatoare provin din niste studii de prospectie in care starile ernotionale sint evaluate independent de cele de b oala.

8. Gail Ironson :;;1 altii, "Effects of Anger on Left Ventricular Ejection Fraction in Coronary Artery Disease" ("Efectele miniei asupra veritriculului sling In bolile coronariene"). The American Journal of Csrdiologu, 70, 1992. Eficienta pornp arri sangvine se rnai numeste uneori sl "ejection fraction", ceea ce cali fica acea capacitate a irumii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se rnasoara procentajul de singe pompat din ventricule Ia fiecare bataie a inimii. In bolile de inima, scaderea pomparii insearnna 0 slabiciune a muschiului irumii.

9. Dintre cele peste 12 studii despre ostilitate si rnoarte pricinuite de bolile de iriirna, 0 parte au ararat ca ar exista 0 legaturii, numai ca acest neajuns poatesa se datoreze diferenrelor de metoda.rcum ar fi o proasra rnasurare a osrilitati i, precum, $1 efectului relativ subtil al acestuia. De exernplu. eel mai mare numar de decese cauzate de efectul ostilitatii se Dare ca sc produc cam la virstele rnijlocii. Dad studiu! nu reuseste ~a caseasca acele cauze ale decesului pentru oa-

" <:>

menii aflati la aceasta virsta, lnseamna ca practic rateaza efectul.

10. Ostilitatea si bolile de irrima: Redford 'Williams, The Trusting Heart (0 inima de fncredere), Times Books fRandom House, New York, 1989.

11. Peter Kaufman: i-arn luat un interviu dr. Kaufman pentru The New York Times (1 sept. 1992).

12. Un studiu facut la Stanford asupra miniei si celui de-al doilea infarct: Cad Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului International de Medicina Comportarnentala de la Uppsala, Suedia (iul. 1990).

13. Lynda H. Powell, "Emotional Arousal as a Predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post IvU. Men" ("Trezirea emotionala ca factor predictiv al mortalitatii si morbiclitatii barbarilor d upa operapi"), Circulation, vol. 82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990.

14. Murray A. Mittleman, "Txiggering of Myocardial Infarction Onset by Episodes ofAnger" (,.Declan:;;area infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol. 89, nr. 2 (1994).

15. Reprimarea miniei r iciica tensiunea arterialav Robert Levenson, "Can "Ve Control Our Emotions, and How Does Such Control Change an Emotional Episode?" ("Oare putern control a ernotiile si cum ar putea un aserneriea control sa modifice un episod crnotional?" din Fundamental Questions About Emotions (fntrebiiriflmdamen-

390

Note

tale asupra emoiiilori de Richard Davidson si Paul Ekman, Oxford University Press, New York, 1995.

16. Stilul personal furios: ani scris despre sru di ul Lul Redford \iVilliams asupra miniei si aSllpra inirnii in The Nero Yurk Times Good Health Magazine (16 apr. 1989).

17. 0 reclucere de 44% la eel de-al doilea infarct: Thoreson, op. cit.

18. Programul dr. Williams pcntru stapinirea miniei: ''''iHiams, The Trusting Heart.

19. Perneia care ],:;;i facea mereu griji: Timothy Brown si altii: "Generalized Anxietv Disorder" LDisfunctii ale anxietatii generalizate") din Clinical Handbook of Psychological Disorders (Manualul disfunciiilor psihologice) de David H. Barlow (ed.), Guilford Press, New York, 1993.

20. Stresul si metastazele: Bruce Mcliwen si Eliot Stellar, "Stress and the lndivid~al: Mechanisms Leading to Disease" ("Stresul si individul: rnecanismele care due la Irnbol nav ire "}, Archives of Internal Medicine 153 (27 sept. 1993). Studiul pe careil descriu este in "Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" ("Biologja si relevanta clinica a cclulclor umane ucigatoare") de 1\1. Robertson 11i J. Ritz, Blood 76 (1990).

21. Pot exista multiple motive pentI'u care oamenii stresati devin mai vulrierabili la boala, aparte de caile biologice firesti. Urrul ar fi felul in care oamenii Incearca sa-si calmeze anxietatea ~- de exernplu. furnarul. bautul sai.r indopatul c1.1 aliInente riesanatoase sint in sine uri pericol. Pe de alta parte, exista :;;1 aceasta ingrijorare permanenta $1 anxietate care ii pot face pe oarnerri sa-:;;l piarda somnul sau sa 'uite sa i:;;i respecte tratamentele medica le sa u dietele, prclungind usi boala pe care deja 0 au. Cel mai adesea insa, rnai mult ca sigur, acestea merg mina in rnina, stresul si boala sirit un tandem.

22. Stresul slabeste sisternul im.unitar: de exernplu , intr-un studiu facut as1.1pra unor stud enti Ja rnedjcina care se confrunta cu stresul la examene, s-a demonstrat dOi acestia rru rrumai caau un control scazur asupra sisterrrului Imunitar, ceeace duce Ia herpesuri, dar prezinta si 0 scadere a capacitatii globulelor albe de a ucide celulele bolnavc, precum ;;i un ruvel crescut de strbstarrte chi mice, asociat cu suprimarea capacitatilor .irnunitare ale Iimfocitelor, globulele albe x'oncentrindu-se asupra raspunsu lui imunologic. Vezi Ronald Glaser si Janice Kiecolt-Claser, "Stress-Associated Depression in Cellular Immunity" (.,Depresia asociata stresului 121 nivel Imunttar "), Brain, Beluroior, and Immunity 1 (1987). Dar in majoritatea aces tor studii se arata ca exista 0 slabire a capaci+atii de aparare im unologica in Iata stresuhri. totusi nefiind foarte clar d aca aceste niveluri sint atit de scazute incit sa dud! 121 riscuri medicale.

23. Stresul si racelile: Sheldon Cohen si altii. "Psychological Stress and Susceptibility to the Common Cold" ("Strcsul psihologic si sensibi-

Note

391

litatea exagerata la racclile obisnuite"}, New England [ournal of Medicine 325 (1991).

24. Suparari!e zi ln ice si infectiile: Arthur Storie si altii, "Secretory IgA as a Measure of Irnrnunocompetence", Journal of Human Stress 13 (1987). Intr-un alt studi u, 246 de soti. sotii si mpH au tinut un [urnal zilnic al motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripa. Cei care au avut cele mai multo crize familiale au avut si cele mai multe gripe si mai rnulte zile cu febra, facind u-se inclusiv 0 masuratoare a nivelului anticorpilor. Vezi $i R. D. Clover ;;i alrii. "Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" ("Functioriarea Iamilici si stresul'ui ca indicatori ai gripei infectioase B"), Journal of Family Practice 28 (mai 1989).

25. Herpesurile si stresul: 0 serie de studii facute de Ronald Claser si Janice Kiecolt-Glaser "- de ex" "Psychological Influences on Immunity" ("Influentele psihologice asupra irnunitat ii"), American Psychologist 43 (1988). Relatia dintre stres si herpes este atit de puternica,incit acest lucru a fost demonstrat iritr-un studiu pe numai zece pacienti, folosindu-se herpesul ca masuratoare: cu cit anxietatea era rnai rrrare, stresul inregistrat de carre pacienp era ~i eI mai mare $i crestea pericolul aparitiei de herpesuri in urmatoarele saptamini; perioadele calrne din v iefile lor duceau la Iirdstirca herpesurilor, care nu mai a pareau , Vezi H. E. Schmidt si altii, "Stress as a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" ("Stresul ca factor ce grabe:;;te recu rerrta herpesului la persoanele vtrlnerabile"), Journal of Family Practice 20 (1985).

26. Anxietatea la femei si bolile de iriirna: Carl Thoreson a prczentat acest studiu la Congresul International de Medicina Comportamentala de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poare de asemenea sa joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili Ia bolile de iriima. Intr-un studiu facut la Universitatea Alabama, la Facultatea de Medicina, pe 1 123 de barbati si femei intre 45 si 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei barbati care aveau iriclinatii mai mari spre anxietate si spre ingrtjorare Ia virsta mijlocie r isca'u rnai mult decit ceilalti sa faca hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Vezi Abraham Markowitz si altii, Journal of the American Medical Association (14 nov. 1993).

27. Stresul :;;1 cancerul color ectal: Joseph C. Courtney si alfii, "Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" ("Viata stresanta si r'iscul de a face cancer colorectal"}, Epidemiology (sept. 1993),4(5).

28. Relaxarea pentru contrabalansarea simptornelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman si Joel Curin, Mind Body Medicine (Medicine mintii si a trupuiuiv, Consumer Reports Books/St. Martin's Press, New York, 1993,

392

Note

29. Depresia ~i bolile: vezi, de ex., Seymour Reich lin, "NeuroendocrineImmune Interactions" C)nteraqiunea neuroendocrina si imuna"), New England [ournal of Medicine (21 oct. 1993).

30. Transplantul dernaduvti osoasa: citat de James Strain, "Cost Offset From a f;'sychiatric Consultation-Liaison Intervention With Elderly Hip Fracture Patients" C,Consecintele ill urma unei interventii care presupune si 0 consultatie 1a nivel psihiatric atunci cind pacienrii sufera Ia 0 virsta avansata de 0 fractura de sold"), American [ournal of Psychiatry 148 (1991).

2,1. Howard Burton si altii, "The Relationship of Depression to Survival in Chronic Renal Failure" CRelatia dintre depresie si supravietuire in bolile crorrice rervale"}, Psychosomatic Medicine (mart. 1986).

32. Lipsa de speranta si decesul in u rrna bolilor de inirna: Robert Anda si altii. "Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of Ll.S. Adults" ("DePl'imarea r lipsa de speranta si riscul unbolnavirti de boli de iriirna in cazul rnai multor adrrlti din SUA"), Epidemiology (iul. 1993).

33. Dep resia si infarctul: Nancy Frasure-Smith :;;1 altii, "Depression Following Myocardial Infarction" LDepresia care insote:;;te infarctul miocardic"), Journal of the American Medical Association (20 oct. 1993).

34. Depresia in rnai rnulte boli: rlr. Michael von Korff de Ia Universrtatea Washington, psthiatrul care a facut acest studiu, a subliniat ca in cazul unor ascmenea pacienti care se confrunta cu siruatii dificile si care traicsc de pe 0 zi pe alta, "daca tratezi depresia unui pacient, constati ameliorari fara modtficari ale starii de sanatate fizica , Daca esti deprimat. sirnptornele ti se par insa mai grave. 0 boala fizica de obicei cronica este 0 mare problema pcntru adaptahilitatc. Daca esti deprirnat, esti mai pufin capabil sa irrveti sa ai grija de boala tao Ch iar s! in caznl bohlor fizice, d aca esti motivat si aidestula energie ;;i sentimentul valorii de sine - toate acestea fiind sub sernrrul intrebarii In cazul unci depresii -- atunci oamenii se pot adapta rernarcabil chiar si fa cele mai cumplite neajunsuri de sanatate."

.35. Optimismul si operatiile de bypass: Chris Peterson si alrii, Learned Helplessness: A Theory for the Age (~f Personal Control (Dobindirea depiisirii ncaiutoriirii: 0 teorie peniru uirsta controlului personal), Oxford University Press, New York, 1993.

36. Accidentele la coloana vertebrala si speranta: Timothy Elliott ;;i altii. "Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" CNegoderea reali tatii d upa uri accident fizic: speranta, depresia si mfirrrritatea"}, Journal of Personality and Social Psychology 61,4(1991).

37. Riscul medical al iz.olari i sociale: james House ;;i altii. "Social Relationships and Health" CRelatiile sociale si sauatatea"), Science (29 Iul. 1988). Dar vezi ;;i 0 descoperire controversata: Carol Smith ;;i al-

Note

393

tii, "Meta-Analysis of the Associations Between Social Support and Health Outcomes" ("Meta-analiza legaturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sanatatii"). [ournal of Behavioral Medicine

(1994). .

38. Izolarea si riscul de deces: alte studii sugereaza un mecanism biologic in furictie, Aceste descoperrri. citate In House, "Social Relationships and Health", au ajuns Ia conduzia ca simpla prezenta a uriei alte persoane poate reduce anxietatea :;oi. scadea stresul psihologic la persoanele care se afla in terapie intensiva. la reanimare. Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu rrumai la o scadere a ritrrrului card iacsi a tensiurrii arteria le, dar si Ia 0 mai midi secretie a aciz.ilor gra9i, care ar putea bloca arterele. Una dintre teorii iricearca sa explice efectul viridecator al contactelor sociaIe, care sugereaza un rnecanism mintalinfunctie. Aceasta teorie 5e bazeaza pe diverse d ateobtirrute in urma experientelor pe animate, din care s-a constatat di exista un elect d.e calmare a zonei hipotalamice posterioare, zona a sistemului limbic cu puternice legaturi cu nudeul amigdalian. Prezerita reconfortanta a unei alte pcrsoane inhiba activitatea lirnbica, scazlndritmul de secretie al acetilcolirielor hidrocortizonului si catecolarninelor, toate acestea Bind substanre neurochirnice care declanseaza 0 respiratie mai rapida, un THm cardiac erescut sau alte sernne fiziologice ale stresuhri.

39. Incordare. "Cost Offset" ("ConsecinteU).

40. Ce.i ce supravictuiesc infarctului si sprijinul emotional: Lisa Berkman :;;1 altii, "Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly" (uSprijinul emotional si supravietuirea dupa infarctul rniocardic, un studiu bazat pe persoane in virsta"), Annals of Internal Medicine (15 dec. 1992).

41. Studiu suedez: Annika Rosengren si altii, "Stressful Life Events, Social Support, and Mortality in Men Born in 1933" ("EvenimenteIe stresante ale vietii, sprijinul social :;;i mortalitatea barbatilor nascuti ill 1933"), British Medical Journal (19 oct.:J.993) .

42. Certurile in casnicie :;;i sisternul imuriitar: Janice Kiecolt-Glaser si al!ii, "lIfaritalQuality, Marital Disr uption, and Immune Function" (;,Calitatea casniciei, dezmembrarea casniciei si functia imunologica"), Psychosomatic Medicine 49 (1987).

43. T-arn luat uri interviu lui John Cacioppo in The New York Times (15 dec. 1992).

44. Mil. refer Ia glnduri!e riep lacute: James Pennebaker, "Putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications" CExprima rea stresului in cuvinte: sana tate, irrrplicatii lingvistice si terapeutice"), lucrare pre zen tat a la intilnirea Asocialiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note

45. Psihoterapie :;;i amcliorari mcdicale: Lester Luborsky si altii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" CPsillOterapia face bine la sanatate?"). lunare prezentata Ia Intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1993).

46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel si altii, "Effect of Psychosocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" ("Efectul tratamentului psihologic asupfa pacientelor care au supravietuit unui cancer la sin cu metastaze"), Lancet nr. 8668, ii (1989).

47. Inrrebarile parintilor: descoperirea a fast citata de dr. Steven Cohen-Cole, psihiatrula Universitatea Emory, atunci c:ind i-arn luat un interviu pentru The Netu York Times (13 nov. 1991).

48. Informatii complete: de exempiu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din San Francisco va face cercetari .medicale asupra tuturor subiectelor in functie de cerintc.

49. Cum pot deveni pacientii eficieriti: in acest seris, a fast dezvoltat un program de catre dr . Mack Lipkin, Ir., de la Universitatea de Medicina din New York.

50. Pregatirea emotionala a uriei interventii chirurgicale: am scris despre acest lucru in The New York Times (10 dec. 1987).

51. Ingrijirea din partea familici pcntru pacientii aflati in spital: din nou este un model Plane tree, ea ~i cel de la spitalele Ronald McDonald, unde se permite ca parintii sa stea undeva in apropierea spitalelor atunci cind copiii sint internati.

52. Coristierttizare si medlcina: vezi Jon Kabat-Zirm, Full Catastrophe Living (Tn'iirea in pllnii catastrofa), Delacorte. New York, 1991.

53. Programul de refacere in urma bolllor de inima: vezi Dean Ornish, Dr. Dean Ornish's Program for Reversing Heart Disease tProgramul dr. Dean Ornisti pentrii refacerea pacientilor Cll boli de inimiii, Ballantine, New York, 1991.

54. Medicina bazata pe relatiile interumane: Health Professions Education and Relationship-Centered Care tEducatia In projesiunilc legate de sanataie si relatiile bazaie pi! ingrijiriv. Raport al Pew-Fetzer Task Force on Advancing Psychosocial Health Education, Pew Health Professions Commission si Fetzer Institute at The Center of Health Professions din cadrul U~iversita~ii California din San Francisco, San Francisco (aug. 1994).

55. Exterriarea rnai rap id a: Incordarea, "Consecinte".

56. Este Iipsa de ctica sa nu tratezi depresia in cazul pacientilor cu boli cardiovasculare: Redford Williams ~i Margaret Chesney, "Psychosocial Factors and Prognosis in Established Coronary Heart Disease" ("Factorii psihologici si progriozele in stabilirea bolilor coronariene "), [ournal of the American Ivicdical Association (20 oct. 1993).

57. Scrisoare deschisa catre un chirurg. Stanley Kramer, "A Prescription for Healing" ("Reteta pentru vindccare"}, Newsweek (7 iunie 1993).

Note

395

PARTEA A PATRA OAZEDE OPORTUNlTAp

Capitolul 12. Creuzeful familiei

1. Leslie si jocurile video: Beverly \Vilson ;;1 John Cottrnan, "Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families" C,Conflictele maritale si cresterea cop iilor: rolul glndirii negative in Iarruiii") din M. H. Bornstein, Handbook of Parenting (Chidul piirinieluis, vol, 4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey, 1994.

2. Cercetarea ernotiilor in familie a fost fi'icuta mai sistema tic in studiile lui John Gottman, pe care le-arn recapitulat in Capitolul 9. Vezi Carole Hooven, Lvnn Katz si John Gottman, "The Familv as a Metaemotion Culture'~ ("Familia ca tip de culttrra meta-el~o~ionala"), Cognition and Emotion (prirnavara 1994).

3. Beneficiila copiilor cu parinti adepti ai educaliei emntionalo:

Hooven, Katz ~i Gottman, "The Family as a Meta-emotion Culture".

4. Sugarii optimisti: T. Berry Brazelton in prefata de la Heart Start: The Emotional Foundations of School Readiness (Heart Start: baza emoiionula a pregaiirii pentru ;icoaM), Centrul National de Programe pentru Sugari, Arlington, VA, 1992.

5. Indicator! emotion ali ai succesul ui la scoala: Heart Start.

6. Elemente pentru pregatirea copiilor pentru inceperea scolii: Heart Start, r 7.

7. Sugari ~i rname: Heart Start, p. 9.

8. Neajunsuri create p rin neglijare: lVI. Erickson si altti, "The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior Problems in Preschool in a High-Risk Sample" ("Relatia dintre calitatea afecji unii si problemclc de comportarnent la prescolar ii cu rise mare") din 1. Betherton ~i E. Waters (ed.), Manographs of the Soddy of Research in Child Development 50, seria ru. 209.

9. Lectii care ramin si care sint date in primii patru ani: Heart Start,p. 13.

10, Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron 91 Patty Warnicke- Yarrnel. ,,Intellectual Function and Aggression" ("Functia Intelectuala t;;i agresiv itatea "), The Journal of Personality and Social Psychology (ian. 1987). Descoperirt similare au fost prezentate si de Alexander Thomas :;;i Stella Chess in revista Child Development din sept. 1988, Intr-un studiu facut pe 75 de copii, care au fast urmaI"iri la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 si 12 ani. Alexander Thomas si altii, "Longitudinal Study of Negative Emotional States and Adjustments From Eartv Childhood Through Adolescence" ("Shldiu apwfundat al stariIo; emotionale negative si adaptarilo posibile inca din prima copilarie si pina la adolescenta"), Child Development 59 (1988). Zece ani mai tirziu, copiii considerari cei mai agresivi de cat!"!' parinti si profesori in anii de scoala pr irnara au fost cei mai agitati din punct de vedere eIHO-

396

Note

tional catre sfirsitul adolescentei. Acestia erau copii (earn de doua ori mai multi baieti decit fete) care rru rrurnai di sareau Ia bataie din orice, dar erau si dispretuitori 'Ii ostili fa~a de alti copii si chiar fata de propriile farnilii si fata de profesori. De-a lungul anilor, ostilitatea lor rn: s-a schimbat; ca adolescenti, s-au Inte1es mult mai greu eu colegii de clasa si cu familiile si au avut probleme la scoala. Cind au fost contactati ca adulti, problernele mergeau de la faptul ca erau certati cu legea ~i pina la anxietate si depresie.

11. Lipsa ernpatiei la cop iii maltratati: observatiile celor de Ia cresa si descoperirile facute au fost prezentate in lucrarea lui Mary Main ;;i Carol George, "Responses of Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Stud y in the Day-Care Setting" ("Reactiile copiilor mici maltratati sau dezavan~iljati, fata de supararile celor de virsta lor: studiu Iacut la cresa"). Developmental Psychology 21, 3 (1985). Aceste descoperiri au fost verificate si pe prescolari: Bonnie Klirnes-Dougari si Janet Kistner, "Physically Abused Preschoolers' Responses to Peers' Distress" ("Reactiile fata de supararile sernerul or in cazul prescolarilor rnal trata ti fizic"), Developmental Psycholo:,,'y 26 (1990).

12. Dificultatile copiilor rnal tratati: Robert Emery, "Family Violence" ("Violenta in farni.lie "), American Psychologist (feb. 1989).

13. Maltratarea de-a lungul generatiilor: rarnine dediscutat daca acesti copii m.altratati devin parinti care maltrateaza. Vezi, de exemplu, Cathy Spatz vviciom, "Child Abuse, Neglect and Adult Behavior" C,l'vlaltratarea co piful ui. neglijarea sa si cornportamentul adultului"), American Journal of Orthopsychiatry (iul. 1989).

Capitolul13. Trauma si re invatarea emotionala

1. An, scris despre traumele de dura til ca urmare a crimelor de la Scoala Prirnara Cleveland in The New York Times la rubrica "Education Life" (7 ian. 1990).

2. Exernplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincvente! au fost oferite de dr Shelly Niederbach, psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn.

3. Amintirile din Vietnam sint din "Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" ("Analiza unor amintiri neplacutc folosind paradigma fricii potentiate") de M. Davis din N. Butters si L.R. Squire (ed.), The Neuropsycl101ogy of Memory (Neuropsilwlogia meinorieiv, Guilford Press, New York, 1992.

1. LeDoux aduce in discutie acest caz, care devine unul stiintific pentru aceste amintiri, rnai cu, seama extrern de suparatoare din ,,Indelibility of Subcortical Erriotiona l Memories" Clncapadtatea arnintirilor emotionale din zona subcorticala"). [ournal of Coenitioe

Neuroscience (1989), vol. 1, 238-243. . ~

5. l-am luat LUi interviu dr. Charney In The New York: Times (12 iun. 1990).

Note

397

6. Experimentele facute in laborator pe anirn ale rrii-au fost descrise de dr. John Krystal si au fost repetate in mai multe laboratoare stiintifice. Studirle majore in acest sens au fost fa cute de dr. Jay 'Neiss de la Universitatea Duke.

7. Cea rnai buna relatare asupra schirnbarilor din creier In cazul tulhuraril de stres posttraumatic si rolului nucleului arnigdalian in acest caz este cea facuta de Dennis Charney si altii in "Psychobiologic Mechanismsof Posttraumatic Stress Disorder:" ("Niecanismele psihologice ale rulburarii de stres posttraumatic") din Archives of General Psyclllatry 50 (apr. 1993),294-305.

8. 0 parte dintre dovezile pentru schi mbarrle in creier a par'ute in urrna traumelor provin din experiente eu veterani din Vietnam, eu tulburari de stres posttraumatic ce au fost injectati cu yohimbina, un drog aplicat pe virful sageti10r de iridienii din America de Sud pentru a-si imobillza prada. In doze extrern de rnici, yohimhina blochoaza actiunea receptorului specific (respectiv. virful neuronului care primestc un neurotransmitator}. De obicei, aceasta actioneaza ca 0 frio ria peritru catecolamine. Yohimbinapreia friiale, impiedicindreceptori i sa simta secretitle de catecolamina: rez ultarul este 0 crestere a nivelului de catecolamina. Odata ce aceste frine rieurale pentru anxietate au fost scoase din uz prin aceasta irijectie, yohim.bina a declansat panica in 9 din 15 pacienti cu tulburare de stres postrraumatic :;;1 amintiri intense la 6 diritre ei. Un veteran a avut 0 halucinatie, parindu-i-se ca a fost doborit un elicopter si cit a ramas doar fum in u rrria sa ;;i 0 Iurruna p uterruca: un altu l a vazut 0 explozie a unei mine in dreptul uriui Jeep in care se aflau camarazii lui de arrne - aceeasi scena care 11 obsedase de multe ori in cosmnruri si pe care 0 rcvcdea de peste 20 de ani. Studiul cu yohimbiria a fost condus de dr. John Krystal, directorul Laboratorului de psihofannacologie elinica din cadrul Centrului National de tulburari de stres posttraumatic din West Haven, Connecticutt, Spitalul Veteranilor.

9. La barbatii cu tulburare de stres posttraumaticexista mai putini receptori 0.-2: vezi Charney, "Psychobiologic Mechanisms" .

10. Creierul incearca sa.scada secretia de CRF, cornpensirid prin red ucerea rrurnar'ul ui de reeeptori care 0 elibereaza. Faptui ca acesta este un serrm ca ceva S-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi coristatat in urrna urrui studru in care opt pacienti

au fast tratati pentru aceasta problema, facindu-li-se injectii eu CRF. De obicei, 0 injectie cu CRF genereaza 0 invazie de ACHT, horrnonul care se rasp incleste in corp pentru a declansa catecolaminele. Dar la pacicntii cu tulburare de stres posttraumatic, spre deosebire de cei fara tulburare de stres posttraumatic, nu s-a putut distinge nici 0 schimbare a ruvel ul ui de ACHT - serrm care ara ta ca practic creierul lor a taiat legatura cu receptor ii CRE pentru ca erau deja

398

Note

mult prea iricarcati cu horrnoni ai stresului. Srudrul a fost descris de Charles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke.

11. I-am Iuat un Interviu dr. Nemeroff in The New York Times (12 iun. 1990).

12. Ceva similar se pare ca se intimpla si cu tulburarea de stres posttraumatic: de exernplu, intr-o experienta facuta cu veterani din Vietnam cliagnosticati cu tulburare de stres posttraumatic, acestora Ii s·a prezenta t un film de 15 minute special montat pentru a. arata scene clare de Iupta din pelicula Plutonul . Intr-un grup, veteranilor .1i s-a facut injectie cu rialoxon, 0 substanta care blocheaza endorfinele. Dupa ce au vazut filmul, acesti veter ani nu au dernonstrat nici 0 modificare a senaibi litatii la durere. Dar la grupul caruia rru i se administrase blocantul eu eridorfina sensibi'litatea la durere a scazut simtitor, cu 30%, indicind a crestere ill secretia de cndorfina. Aceeasi sceria nu a avut acelasi efect Ia veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic, sugermdu-se astfel ca Ia victimele tulburarii de stres posttraumatic traseele nervoase care regleaza eridorfinclc sint extrem de sensibile sau hiperactive - efect care devine vizibil do~r cind slnt expusi din nou la ceva care aminteste de trauma iriitiala. In aceasta secvanta, riucleul amigdalian ev ahreaza rnai intii irnportanta ernotionala a ceca cc este vazut. Studiul a fost facut de dr. Roger Pitman" de la Harvard, psihiatru. Ca ~i in cazul altor simptorne ale tulburar ii de stres posttraumatic, schimbarea creicrului nu se face doar sub soc, ci poate fi declansata din nou d aca exista 0 d\ma~ita din cumplitul eveniment initial: De exemplu, Pitman a constatat ca atunci cind sob oleriii de laborator erau exp usi unor socuri electrice in cusca, ei dczvoltau acelasi analgezic pe baza de endorfina care a aparut si la vcteranii din Vietnam care au urmarit filmul Pluionul . Saptamini mai tirziu, cind sobolanii au fost pu:;;i in custile unde au fost electrocutati - dar de data aceasta fara sa Ii se administreze :;;0- cul electric ~ ~i au devenit din nou insensibih la durere, cain prirnul caz. Vezi Roger Pitman, "Naloxone-Reversible Analgesic Response to Combat-Related Sttm.uli in Posttraumatic Stress Disorder" ("Reactia analgezica a naloxonului pentru combaterea stirnulilor in tulburarea de stres posttraumatic"), Archives of General Medicine (run. 1990). Vezi de asemenea :;;i Hillel Glover, "Emotional Numbing: .A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated with Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" ("Blocarea ernottoriala: un posibil fenomenanediat de endorfine in cazul tulburarii de stres posttraumatic shu in cazul alter stari psihopatologice"), Journal of Traumatic Stress 5, 4 (1992).

13. Dovada la nivelul creierului pe care 0 gasiln in acestfragrnent se bazeaza pe un excelent articol allui Dennis Charney, "Psychobiologic l\1echanisms" ("l\1ecanismele psihobiologice")_

Note

399

14. Charne)~ "Psychobiologic l'vlechanisms", 300.

15. Rolul corte.xului prefrontal in d.ez va ttrl de frica: in studiul lui Richar~ Davidson, vol uritarii au reactionat printr-o transpiratie abundenta (un barometru al anxietatii) atunci cind au auzit un zgomot urrnat de un alt sunet asurzitor, insuportabil. Sunetul puternic a declansat transpiratia. Dupa un timp, zgomotul initial era de aiuns pentru a d.eclarisn acelasi volurn de trarisp iratie, ara'ttnd aslfel ca" voIuritarh au lrlCeput sa aiba aversiune fa~a de el. Pe masura ce au continuat sa auda doar zgomotul de midi intensitate, Hid sunetul intoIerabil, aversiunea initiala a disparut - zgomotul initial nu rnai provoca transplratie. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ, ell atit reuseau sa scape mai repede de acea {rica dobindita,

Intr-o alta experienta, s-a aratat rolul lobilor prefrontal! ill depasirea fricii. Sobolariii de Iaborator - ca si in m ulte alte cazuri din aceste studii - au invatat sa se teama de un suriet insotit cu 'un soc electric. Sobolanii au fost supusi apoi unei lobotomii,' 0 leziun~ chirurgica 1a la nivelul creieruhri, care a taiat legatura lobilor prefrontal] eu nudeul amigdalian. In urrnatoarelo zile, sobolanilor Ii s-a dat sa auda sunetul fara ca acesta sa mai fie irisofit de socul electric. Incetul eu incetul., clupa trn tirnp, sobolanii care invatasera sa se teama de acel sunet au elirninat gradual frica. La cei ai caror lobi prefrontali fusesera decoriecran a d urat de cioua ori mai mult ca sa se dezvete - sugerindu-se astfel ca exista uri rot crucial al Iobi lor prefrontali in stapinirea fricii si, in general, in stapinirea lectiilor errtotioriaIe. Aceasta experienta a fost faeuta de Maria l'vlorgan, fostii srudenta a lui Joseph LeDoux La Centrul de stiinta neurala al Universitiitii

New York. - , - -

16. Refacerea dupa tulburarsa de stres posttraumatic: mia vorbit despre acest studiu Rachel Yehudn, neurochlmist si director al Programului de studiere a stresului traumatic de Ia Facultatea de Medicina Muntele Sinai din Manhattan. Am prezentat la rindui meu rezultatele in The New York Times (6 oct. 1992).

17. Traumele copilariei: Lenore Terr. Too Scared to Cry (Prea speriai peniru a pl1nge), HarperCollins, New York, 1990.

18. Caile de refacere dupa trauma: Judith Lewis Herman, Trauma and Recovery iTrauma si retacereas, Basic Books, New York, 1992.

19. n~ozarea" traumei =--r- Mardi Horowitz, Stress Response Syndromes (Smdromul de reaciie la stress, Jason Aronson, Northvale, New Jersey; 1986.

20. Un alt nivel la care functiorieaza reinvatarea, eel p ufin pcntru adulti, este eel filozofic. Vesnica intrebare a victimei "De ce toemai eu?" - trebuie abordata. Atunci cind devine victima wlei traume, persoana l$i pierde increderea in turne, gindind ca ceea ce se fntin1.pla in viara nu estc drept - dcci ou nlai poate sa fie convinsa

400

l-Iot e

ca define controlul asupra dcstirrul ui trriin d 0 viata a;;a cum trebu ie. Rasp unsul la aceasta neliniste a victimei desigur ca TIU trebuie sa fie unul filozofic sau de ordin religios; misiuriea este de reconstruire a sistemului de incredere sau de credirita care 'ii perrnite acelei persoane sa traiasca din nou in lume alaturi de oameni pe care se poate bizui.

21. Frica initiala persisra chiar atunci cind este stapinita, luau ce a fost ararat in diverse studii chiar $1 pe sobolani de laborator, care au fost cond itionati sa se teama de un sunet, CUIll ar fi un clopotel, atunci cind sunetul apaTea msotit de un soc electric. Dupa aceea, cmd auzcau clopotelul, ei reactionau cu frica, chiar dad. nu exista socul electric. Treptat, d upa un an (0 perioada extrem de Iunga pentru un sobolan - cam 0 treime din viata sa), sobolanii i;;i pierdeau teama de clopotel. Dar frica reaparea la cote maxime atunci cind clopotelul era din nou irisotit de un soc electric. Frica revenea Intr-o clipa - In schirnb, dura Iuni si luni de zile pentru a disparea. Bineinteles ca se poate face 0 paralela cu oamenii, atunci cind este vorba de 0 frica traumatizanta din trecut care reapare cu toata forta, rearniritirid de trauma initiala.

22. Studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in amarrunt in Understanding Transference: The CCRT Method (fntelegerea transfer ului: metoda CCRT) de Lester Luborsky si Paul Crits-Christoph, Basic Books, New York, 1990.

Capitolul 14. Temperamerrtul rru.este predestinat

1. Vezi, de exemplu, Jerome Kagan si altii. "Initial Reactions to Unfamiliarity" ("Reacj:iile initiale fata de Iucrurrle cu care nu sintem farruh artzati "), Current Directions in Peuchological Science (dec. 1992). 0 descriere cornpleta a tcmperarnentului apare in Galen's Prophecy de Kagan.

2. Tom si Ralph sint arhetipurile de timiditate si indrazneala, asa cum s'int ele descrise in Galen's Prophecy de Kagan, pp. 155--157.

3. Problernele pe viata ale copilului timid: Iris Bell, "Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middle-aged Women Who Report Childhood Shyness" ("Cre;;terea simptomelor legate de stres la femeile de virstamijlocie cu copii timizi"), Annals of Behavior Medicine 16 (1994).

4, Ritrrrul cardiac crescut: Iris R. Bell ;;i altti, "Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" ("E~ecul de a regularize ritmul cardiac in timpul experientelor stresante cognitive si olfactive facute pe tineri i adulti care au suferit de timiditate in copilarie "}, Annals of Behavior Medicine 16 (1994).

5. Panica la adolescenti: Chris Hayward ;;i altii, "Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth- and Seventh-grade Girls" ("Pubertatea ;;1 crizele de panica la elevele de clasa a sasea $i a saptca"), Arne-

l'vote

401

rican journal of Psychiatry, vol. 149(9) (sept. 1992), pp. 1239--1243; Jerold Rosenbaum si altii, "Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" ("Inhibitia comportamentala la copii: factori de rise pentru anxietate "), Harvard Review of Psychiatry (mai 1993).

6. Studiile asupra personalitatii ~i diferentelor emisferice au fost facute de catre dr. Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin si de catre dr. Andrew Tomarkeu.cpsiholog la Universitatea Vanderbilt vezi Andrew 'Iornarken.siRichard Davidson, "Frontal Brain Activation in Repressors and Nonrepressors" ("Activarea creierului fronta1la aparitia represorilor si nonrepresorilor"), Journal ojAbnormal Psychoiogy 103 (1994).

7. Observatiile asupra feluIui in care rnarriele I::;;i pot ajuta copiii tirniz i sa devina mai rndrazneti au fost fa cute cu Doreen Arcus. Amanurite in ca:rtea lui Kagan, Galen's Prophecy

8. Kagan, Galen's Prophecy, pp. 194-195,

9. Mai p'urin timid odara cu trecereaanilor: Jens Asendorpf, "The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of Individual DeveIopmental Functions" ("Maleabilitatea irihibitiei cornportamentale: studiu asupra runctrilor de dezvoltare indrviduala"), Developmental Psychology 30, 6 (1994).

10. Hubel ;;1 ·Wiesel: David H. Hubel, Thorsten Wiesel si S. Levay; "Plasticity of Ocular Colurrms in Monkey Striate Cortex" ("Plasticitatea coloanelor oculare Ia cortexul str iat al maimutelor"), Philosophical Transactions of the Roual Society of London 278 (1977),

11. Experiente si creierul:;;obolanilor: studrul Iui Mar ian Diamond si a1- tii este descris de Richard Thompson in The Brain (Creieruli, W. H. Freeman, San Francisco, 1985.

12. Modificarile creierului in tratarea d isfurictiitor obsesive: L R. Baxter ,,1 altii, "Caudate Glucose Metabolism Rate Changes vvith Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" ("Evaluarea schimbartlor in metabolismul glucozei caudate produse de rnedicamente si de terapia cornportarnentala in cazul tulburarilor obsesive "), Archives of General Psvchiairu 49 (1992).

13. Activitatea crescuta a lobilor prefrontali: LR. Baxter si altii, "Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" ("Evaluarea metabolismului glucozei Ia nivel cerebral local in cazui-tulburarilor obsesive"), Archives of General Psychiatry 44 (1987).

14. Mi'ltqritatea Iobilor prefrontali: Bryan Kolb, "Brain Development, Plasticity; and Behavior" ("Dezvoltarea creierului, plasticitate si cornportament").,.Anl,;rican Psychologist 44 (1989).

15. Experiente din copil§,.:rie siprobleme prefroritale: Richard Davidson, "Asymmetric Brf(it~l"U;1319fion, Affective Style and Psychopathology:

The Role of EarlYl$0Eierience and Plasticity" LFunctia creierului asimetric, stilul atectivsi psihopatologia: rolulcxperientelor timpu-

402

Note

r ii ;;1 p lasfici tatea"), Development and Psychopathology, vol. 6 (1994), pp.741-758.

16. Reglarea biologics si dezvoltarea creierului: Schore, Affect Regulation.

17. McE. Phelps ~i alti i, "PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" ("PET: 0 imagine biochimica a functionarii creierului") in N.A. Lassen ;;i altii, Brain Work and Mental Activity: Quantitative Studies untn Radioactive Tracere tFu ncliorutrea creierului ei actioitiitiie mintale: siudii cantitaiioe Cll reaciioi radioactivi), Munksgaard, Copenhaga, 1991.

PARTEA A CINCEA ALFABETUL EMOTIONAL

Capitolu.l LS. Costurile analfabefismufui emotional

1. Alfabetizarea emotionala: am scris despre aceste cursur i in The New York Times (3 martie 1992).

2. Statistici asupra nurnarului de crime consemnate in rapoartele politiei, Crime ill the U.S., 1991, publicat de Ministerul de Justitie.

3. Deliete violente la adolescenti: in 1990, numarul arestarilor pentru delictele violente a creseut ell 430 Ia 100 000 de locuitori, 0 crestcre de 27% fata de 1980. Arestarile de adolescenti pentru viol au crescut de la 10,9 la 100 000 la 21,9 la 100000 in 1990. Crimeie savir:;;ite de adolescenti au crescut de patru ori irure 1965 si 1990, de la 2,8 la 100 000 la 12,1; pina in 1990, trei din patru crime savirsite de adolesceriti erau facute eli arme de foe, 0 crestere eli 79% in ultimii zece ani. Iafurile cu circumstante agravante au crescut la adolescenti cu 64% din 1980 pina in 1990, Vezi, de ex., Ruby Takanashi, "The Opportunities of Adolescence" ("Oeaziile adolescentei"), American Psychologist (feb. 1993).

4. In 1950, numarul sinuciderilor printre cei intre 15 si 24 de ani a fost de 4,51a 100000 de locuitori. In 1989, era de trei uri mai rnare, 13,3. Numarul de sinucideri la copii intre 10 ;;i 14 ani aproape s-a triplat intre 1968 si 1985. Cifrele ce se refera la sinucideri, victime ale crirnelor :;;i sarcini sint din Health, 1991, publicatie eclitata de Miriisterul SaniHa~ii din SUA ;;ii Reteaua pentru copii, A Data Book of Child and Adolescent Iniuri; tAnuar statistic al problentelor adolesceniilori, Centrul National pentru Educatie ;;i Sana tate a Marnei si Copilului, Washington, DC 1991.

5. In ultimii 30 de ani, din 1960 Incoace, numarul eelor bolnavi de blenoragie a ereseut de patru ori in tindul coptilor intre 10 $i 14 ani ~i de trei uri la cop iii intre 15 ;;i 19 ani. Ill. 1990,20°/, dintre pacientii en SIDA aveau intre 20 si 30 de ani, multi imboluavindu-se in timpul adolescentei. Presiunile exterioare pentru a incepe cit mai devreme

'Note

403

viata sexuala sint tot mai p uterriice. Un soridaj facut in arui 1990

, , a

~:atat ca pes,te 0 t~eim: dintre tinerele femei s usrin ea si-au ineeput

: la~a sexuala r:.,~nlTu ca au to~t obl~gate de anturaj. Cu 0 genera tie mamte,. d~ar 1", Yo dmtre ferne-i sustineau aeest Iucru. Vezi l'<ubv Tak~~ashl, "lhe Opportunities of Adolescence" ("Oeaziile adole~centel ), Reteaua pentru copii, A Data Book of Child and Adolescent lnjurv,

6. Consurnul de he.roiria ;;i cocaina in rindul prrpu latiei albe a crescut de la 181a 100 000 in 1970 la 68 in 1990, fiind deci de trei ori rnai mare. Dar cam tot in acesti 20 de ani Ia pop ulatia de culoare eresterea a fost d~ la ~3 la. 100 000 d~ Iocuitori in 1970 la 766 in 1990 - aproape de b on mal mulr dent en 20 de ani inaintc. Cifrele in legatur:l cu consumuI de droguri sint Iuato din Crime in the U.S., 1991 Minis-

terul justitioi dill SUA. '

7. Urrul din cinci copii are probleme psihologice care Ie rnarcheaza viata intr-un fel sau altul, eel putin asa sus tin sondajele facute in StateIe Unite, Noua Zeelanda. Canada si Porto Rico. Problema eel mai des intilnita este anxietatea 1a eopiii sub 11 ani, presup untnd si tul~u~ari, m~~re u: 10% din cazuri, aparind fobii irideajuns de ~ravE', mC1~ sa alba un nnpaet puternic asupra vietii normalc, alti 5% au 0 arixictate generalizata si Irigrijorare pcrrnanenra, iar 4% ell anxietate intensa in momen+nl despartir ii de pari:nti. Carrtit atik, de alcooJ c~nsumat au ::rescut la baieti de virsta adolescentai cam cu 20% pina la 2~ ~e am. E:" aIn serrmalat mare parte dintre aeeste date despre ~lbllranle emotionalo ale copiilor intr-un articol din The New York Times (10 ian. 1989).

8. S~diulla n~vel nation~l ~supra problemelor ernotionalc ale eopiilor (>1 comparann cu alte tan: Thomas Achenbach:;;i Catherine Howell "Are America's Children's Problems Getti.ng Worse? A 13-Yea; Comparison " COare problemele copiilor arricricarii se inrautatesc·? Studiu compa:ativ pentru virsra de 13 ani"), Journal of the Ame~icall Academy of Child and Adolescent Psychiatry (nov. 1989).

9. Comparatia intre tari a fost faeuta. de Urie Bronfenbrenncr in Child Care in Context: C:ross-Cultural Perspectives (ingrijirea copilului 111 COI1- text: perspecttoe interculturalei de Michael Lamb si Kathleen Sternberg, Lawrence Erfb arrm, Englewood, Nevv jersev, 1992.

10. Urie Bronfenbrenner a Iuat cuvinrul la un simpozion in cadrul Uni .. versitatii Cornell (24 sept. 1993).

11. Studii asupra agresiv~tati~.;;1 delinc.-ventei La eopii: vezi, de exemplu, ~exander Thomas $1 altii, »Longitudmal Study of Negative Emo .. tional St:tes an~ AdJ":"stments from Early Childhood Through Ado .. lescence , Child DeVelopme11t, vol. 59 (sept. 1988).

12. Experime~tul eu b~tau;;ii: John Lachman, "Social-Cognitive Pro c~sses of Severely VIOlent, Moderately Aggressive, and Nonaecres ..

srve Boys" ( P , . .. I b {?O

~ ". roceseie socto-cogrutivc a aiepi foarte violenti, eu 0

404

Note

agresivitate scazuta ;;1 neagresivi"), Journal of Clinical and Consulting Psychology, 1994.

13. Studi u asupra agresivitatt! baietilor: Kenneth A. Dodge, "Emotion and Social Information Processing" ("Prelucrarea inforrnatiilor ernotionale si sociale") din 1- Garber si K. Dodge, The Deoclopmeni of Emotion Regulation and Dvsregulntion (Dezooliarea rcglarii etnotionale si a deregliirilori, Cambridge University Press, New York, 1991.

14. Dispretul pcntru batau si: J.D. Coie ;;1 T-B. Kupersrnidt. "A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (,,0 analiza comportarnentala a apaririei statutului social in grupurile de baieti"), Child Development 54 (1983).

15. 'pina la jurnatate dintre copiii nestapiruti: vezi, de exemplu, Dan Offord ;;i altii, "Outcome, Prognosis, and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" ("Rezultate, prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lunga durata"), Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992).

16. Cop iii agresivi si delincventa: Richard Tremblay si altii. "Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" ("Aniiciparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inca din cornportamentul prescolar"). Archives of General Psychiatry (sept. 1994).

17. Ce se irrtirnp la in familia unui cop il Inainte ca acesta sa ajunga l a scoala evident ca este de 0 importanta capitula in ce priveste inclinatia spre agresivitate. Un studiu, de exernplu, a aratat ca acei copii ai caror rnarne i-au respins la virsta de un an sau care au avut 0 nastere rnai cornplicata er au de patru ori mai inclinati sprc cornitcrca de delicte violente p ina la 18 ani. Adriane Raines :;;i altii, "Birth Complications Combined with Early Maternal Rejection at Age One Predispose to Violent Crime at Age 18 Years" ("Complicatiile de Ia riastere combinate cu respingerea tim pur ie din partea rnarnei, Ia virsta de un an, predispun Ia delicte violente Ja 18 ani"), Archioe« of General Psychiatry (dec. 1994).

18. Desi se p area ca un IQ verbal mic poate anticipa delincventa (un studiu a ararat ca exista 0 diferenta de opt puncte intre punctajele delincventilor si noridelincventilor}, exista dovezi ca impulsivitatea este 0 cauza rnai d irecta 91 mai puterriica pentru un IQ scazut si pentru deliricventa. In cazul punctajelor mici, cop iii irnpulsivi nu dau atentie suficienta irivatarii unui limbaj sau rationamentelor in f unctie de care se stab ilostc un punctaj al IQ-ului verbal, astfel iricit irnpulsivltatea face sa scada aceste punctaje. lntr-un studiu facut pe tineretul din Pittsburgh l:nlr-un proiect longitudinal, bine realizat. in care s-au luar in calcul IQ-ul :;;i impu lsivitatea la copiii intre zece si 12 ani, impulslvitatea era aproape de trei ori rnai relevanta decit IQ-ul verbal in anticipa.rea dplincventei. Vezi aceasta discntie in "On the Relation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" CDespre

"Note

405

legatura dintre 1Q, impulsivitare si delincventa") de Jack Block din Journal ofAbnormal Psychology, 104 (1995).

19. Fetele "rele" ;;i sarcina: Marion Underwood si Melinda Albert, "Fourth-Grade Peer Starns as a Predictor of Adolescent Pregnancy" ("Statutul in rindul colegilor, elcvi de clasa a patra ca predictor at sarcirulor la v irsta adolescenta "). Iucrare prezentata la Iritilrrirea 50- cietatii de cercetare a dezvoltarii copilul ui. Kansas City, Missouri (apr. 1989).

20. Traiectoria spre delincventa: Gerald R. Patterson, "Orderly Change in a Stable 'World: The Antisocial Trait as Chirnera? CSchiInbari Ia ordiriea zilei intr-o lume stabila: trasaturile antisociale 0 himera"), [ournal of Clinical and Consulting Psychology 62 (1993).

21. Tiparul de glndire al agresivitatii: Ronald Slaby si Nancy Guerra, "Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders" ("Media tori cognitivi ai agresivitatii la delincventii adolescenti"), Dcoelopmental Psychology 24 (1988).

22. Cazul Danei: din Laura Mutson si altii. Interpersonal Psychotherapy for Depressed Adolescents (Psihoierapie interpersonalii pentru adolesceniii cu. depresiiv. Guilford Press, New York, 1993.

23. Numarul crescind al depresiilor in Iumea intreaga: Grupul de colaborare interstatal, "The Changing Rate of Major Depression; CrossNational Comparisons" (,;Numarul mereuln schimbare al depresiilor majore: comparatii nationale"), Journal of the American Medical Association (2 dec. 1992).

24. Posibili tatea de a face 0 depresie este de zece ori Ina! mare: Peter Lewinsohn si a ltii, "Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders" ("Numeroasele schimbari in functie de virsta due la depresie ;;;1 alte dezechilibre rniritale"], Journal of Abnormal Psychology 102 (1993).

25. Ep id emj olog ia depresiei: Patricia Cohen si alti.i, Institutul. Psihiatric din New York, 1988; Peter Lewinsohn "i altii, "Adolescent Psychopathology: I. Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" ("Psihopatologia adolescentului: raspiridirea 91 incidenta depresiei la ele vii de Iiceu"}, Journal of Abnormal Psychology 102 (1993). Vezi de asemeni Mufson si altii, Interpersonal Psychotherapy. Pentru 0 trecere in revista si a altor estimari: E. Costello, "Developments in Child Psychiatric Epidemiology" ("Evolutia epidemiologica psihiatrica a copilului"), Journal oj" the Academy 0/ Child and Adolescent Psychiatry 28 (1989).

26. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens, "The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthvmic Disorders in Childhood and Adolescence: Issues and Prospects" ("Tratarea psihoterapeutica a depresiilor majore si a tulburar ilor distimice in cop ilarie 'iii aclolescerita: puncte de vedere si pective") din I.M. Goodyer, Mood Disorders in Childhood and

406

Note

lescence (Tulburari de dispoziiie 171 copilarie si adolescenja),Cambridge

University Press, New York, 1994. .

27. Depresia la copii: Kovacs, op, cit.

28. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Times (11 ian. 1994).

29. Probleme sociale si emotionale la copiii eli depresii: Maria Kovacs si David Goldston, "Cognitive and Social Development of Depressed Children and Adolescents" ("Evolutia cognitiva si sociala a copiilor si adolescentilor cu depresie"), Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psyclliatry (mai 1991).

30. Neajutorarea :;;i dcpresia. j ohri Weiss si altii, "Control-related Beliefs and Selfreported Depressive Svrnptoms in Late Childhood" ("Convingeri controlate :;;i simptome depresive recunoscute in copilaria tirzie"), Journal of Abnormal Psychology 102 (1993).

31. Pesirnism sl depresie la copii: Judy Garber, Universitatea Vanderbilt, vezi, de eX., Ruth HUsman :;;i Judy Garber, "A Test of the Cognitive Diathesis Model of Depression ill. Children: Academic Stressors, Attributional Style, Perceived Competence and Control" ("Test pentru modelul cognitiv de diateza al depresiei Ia copii: factorii stresarrti de la scoala, stil autor itar, perceperea cornpetentei:;;i controhal "), [ournal of Personality and Social Psychology 67 (1994); Judith Garber, "Cognitions, Depressive Symptoms, and Development in Adolescents" CSimptome cognitive, depresive si d ezvoltarea adolescentilor"). Journal of Abnormal Psychology 102 (1993).

32. Garber, "Cognitions".

33. Ibidem.

34. Susan Nolen-Hoeksema si altii, "Predictors and Consequences of Childhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study" ("Anticipari si consecinte asupra simptomelor depresive din copila rie: stu.diu aprofundat pe cinci ani"), Journal of Abnormal Psychology 101 (1992).

35. Numarul depresiilor s-ainjumatatit: Gregory Clarke, Universitatea din Oregon, Centrul de Stiinte Medicate, "Prevention of Depression in At-Risk High School Adolescents" LPrevenirea depresiei Ia adolescentii din liceele cu pr'oblerne"), Iucrare prezentata Ia Academia Americana de Psihologie a Copilului si Adolescentul ui (oct. 1993).

36. Garber, "Cognitions".

37 . .Hilda Bruch, "Hunger and Instinct" ("FomTlea si iristinctul"}, Journal of Nervous and Mental Disease 149 (1969). The Golden Cage: The Enigma of Anorexia Neroosa (Colioia de aur, enigmele unorexiel nerooase), Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, nu a fast publicata pina in 1978.

38. Studierea prob1emelor de alirneritatie nesanatoasa: Gloria R. Leon si altii, "Personality and Behavioral Vulnerabilities Associated with Risk Status for Eating Disorders in Adolescent Girls" ("Personalita-

Note

407

tc si vulnerabilitati cornpor+amentalo asociare ell un rise crescut ell problemelor de alirneritatie nesanatoasa la adolescente"), Journal uf Abnormal Psychology 102 (1993).

39. Baietelul de sase ani care se r.onsidera gras a fost pacientul dr. Wil.liam Feldman, pediatru La Uriiv eraitatea din Ottawa,

40. Observat de Sifneos, "Affect, Emotional Conflict, and Deficit".

41. Fragmentul Cll neaeceptarea lui Ben este din "The Social World of Peer-Rejected Children" ("Universul social al copiilor respinsi de colegi") de Steven Asher si Sonda Gabriel, luerare prezentata la intilnirea anualan Asociatiel cercetator ilor arnericani din dorneniul educational, San Francisco (rnar tie 1989).

42. Proportia celor care renunta la scoala printre copiii respinsi social:

Asher si Gabriel, "The Social World of Peer-Rejected Children".

43. Constatarile In pri virita cornpetentei ernotionale slabe a copiilor rieindragiti sint din "Social Cognition and Sociometric Status" ("Cunoasterea sociala $i statutul social") de Kenneth Dodge si Esther Feldman, dill Steven Asher si John Coie (ed). Peer Rejection in Childhood tRetuzui semenilor la uirsia copiliirieii, Cambridge University Press, New York, 1990.

44. Emory Cowen :;;i alfii, "Longterrn Follow-up of Early Detected Vulnerable Children" ("Studiu pe termen lung al cop iilor detectati de timpuriu ca vujnerabili "). Journal of Clinical and Consulting Psvchology 41 (1973).

45. Cei rnai buni prieteni si cop iii respinsi: Jeffrey Parker si Steven Asher, "Friendship Adjustment, Group Acceptance and Social Dissatisfaction in Childhood" ("Adaptarile Ia prietenie, acr eptarea 1'n grup si nernulturnirile sociale in copilarie"), Iucrare prezeritata la intrunirea anuala a Asociatiei cercetatorilor americani din dorneniul educational, Boston (1990).

46. Pregatirea copiilor respinsi din punct de veclere social: Steven Asher :;;i Gladys Williams, "Helping Children Without Friends in Horne and School Contexts" ("Ajutarea cop iilor fara prieteni acasa :;;i la scoala") din Children's Social Development: Information for Parents and Teachers (Dezuoitarea sociala a copiiior: informaiii peniru piirinii $i profesoriv. University of Illinois Press, Urbana and Champaign, 1987.

47. Rezultate similarc: Stephen Nowicki, "A Remediation Procedure for Nonverbal Processing Deficits" ("Un procedeu de rcrnecliere a deficientelor nonverbale"}. manuscris riepublicat, Universitatea Duke (1989).

48. Doua cincimi sint alcoolici: un sondaj facut la Universitatea Massachusetts de catre Project Pulse a fost prezentat in The Daily HrlT11Dshire Gazette (13 nov. 1993).

49. Bautul exagerat: cifrele sirit preluate din statisticilc lui Harvey Vvechsler, director al Colegrului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universitatii Harvard pentru sanatate publica (aug. 1994).

"Jute

50. Tot mai multe femei beau ca sa se irnbete si risca uri viol: raport prezentat de Centrul Uni.versitar Columhia asupra depe-ndentei si consurnului exagerat de substante nocive (mai 1993).

'51. Principala cauza a deceselor: Alan Marlatt, raport facut in cadrul intrunirii anuale a Asociatici Americane de Psihologie (aug. 199"1).

52. Datele asupra deperidentei de alcool si cocaina sint din Meyer Glantz, seful Iristitutului de cercetare a consumului de droguri si alcool.

53. Problcme ;;i consum exagerat: Jeanne Tschann, "Initiation of Substance Abuse in Early Adolescence" ("Inceperea consumului de substante nocive inca din prima adolescenta"), Health Psychology 4 (1994).

5,1. l-am luat un interviu lui Ralph Tarter in The New York Times (26 apr. 1990).

55. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard Moss si altii, "Plasma GABA-like Activity in Response to Ethanol Challenge in Men at High Risk for Alcoholism" ("Actiunea plasmei GABA ca reactie la etanol in cazul barbatilor predispnsi la alcoolism"), Biulogical Psychiatry 27(6) (rnartie 1990).

56. Dcficienta lob ului trontal la fiii de alcoolici: Philip Harden si Robert Pihl, "Cognitive Function, Cardiovascular Reactivity, and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" ("Functia cognitiva. reactivitatea cardiovasculara si comportamentul Ia baietii care risca sa devina alcoolici"}, Journal of Abnormal Psychology 104 (1995).

57. Kathleen Me:rikangas si alfii, "Familial Transmission of Depression and Alcoholism" ("Tensiunile din familie care due Ia depresie ;;i alcoolism"). Archioes of Gel ieral Psychiatry (apr. 1985).

58. Alcoolicii nelinistiti si impulsivi: Moss si altii.

59. Cocaina si depresia: Edward Khantzian, "Psychiatric and Psychodynamic Factors in Cocaine Addiction" ("Factori psihiatrici si psihodinarnici in deperidenta de cocaina") din Arnold Washton $1 Mark Gold (ed.), Cocaine: A Clinician's Handbook (Cocaina: munualul ciinicianuluiv, Guilford Press, New York, 1987.

60. Deperidenra de heroina si Furia: Edward Khantzian, Universitatea de Medicina Harvard, in conversatiile avute cu peste cei 200 de pacienti pe care i a tratat impotriva deperidentei de heroina.

61. Gata eu razboaiele: aceasta rraza mi-a fost sugerata de Tim Shriver, colaborator l a Centrul de studiere a copiilor Yale asupra progrese~ lor invatarii sociale "i ernotiorra le.

62. Impactul emotional al saraciei: "Economic Deprivation and Early Childhood Development" ("Lipsurile cconomicc si dczvoltarca in copilaria timpurie ") :;;i "Poverty Experiences of Young Children and the Quality of Their Home Envi ronrnents" ("Experientele saractei la copiii mid si calitatea rned iului familial") de Greg Duncan si Patri-

Note

409

cia Garrett descriu riecare in parte descoperirile lor in articole separate aparute In Child Development (apr. 1991l).

63. Trasaturi lc copiilor foarte vioi: Norman Carrnezv, The Invulnerable Child (Copilul invulnerabib, Guilford Press, New York, 1987. Am scris despre cop iii care rousesc in ciuda tu+uror neajunsurilor in The New Y01·k Times (13 oct. 1987).

64. Anticiparea d isrunctiilor rnintale: Ronald C. Kessler si altii, "Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-HI-R Psychiatric Disorders in the u.s." C,O viata de om $1 anticiparea cu 12 Iuni mai devreme a tutburarilor psil h iatrice DSM-IH-R in SUA"), Archives of General Psychiatry (ian. 1994).

65. Cifrele pentru baieti si fete referitoare Ia molestarile sexuale din SUA sint din Malcolm Brown de la Institutul National de Sanatate Mintala - Violenta;;i Stres Traumatizant; nurnarul cazurilor studiate este dat de Comisia Nationala pentru Prevenirea Molestarii si Neglijarii Copiilor. Un sondaj national facut asupra copiilor a aratat ea. la fete proportia este de 3,2';/0., ia r la baieti de 0,6% 'in tr-uri anurnit an:

David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman, "Children as Victims of Violence: A National Survey"C,Copiii victirue ale violentei: un sondaj la nivel national"), Pediatrics (oct. 1984).

66. Sondajul national asupra copiilor rnaltratati sexual si programele de prevenirc au fost facute de David Finkelhor, sociolog la Universitatea din New Hampshire.

67. Cifrele asupra numarului victimelor, copii molestati, sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon, psiholog la Institutul National de Sana tate Mintala - Violenta si Stres Traumatizant.

68 W.T. Grant Consortium si studiui despre prorriovarca cornpetentei sociale de catre scoala, "Drug and Alcohol Prevention Curricula" C,Programa de prevenire a drogurilor ~i alcooluhu ") din J. David Hawkins si altii, Communities That Care iComunitaii carom le pasa), jossey-Bass, San Francisco, 1992.

69. W.T. Grant Consortium, "Drug and Alcohol Prevention Curricula", p.136.

CapitoluI 16. Sco.lari zarea emotiflor

1. I-am luat un interviu lui Karen Stone lVIcCo·wn in The New York Times (7 nov. 1993).

2. Karen F. Stone si Harold Q. Dillehunt, Self Science: The Subiect 1:; Iwe ($tiill/a Sinelui: subiectul sini eu), Goodyear Publishing Co., Santa Monica, 1978.

3. Comisia pentru Copii "Guide to Feelings" ("Ghidul sentimentelor"), Second Stt:p4-5 (1992), p. 84.

4. Proiectul de dczvoltarc a copilului: vezi de ex.; Daniel Solomon si altii, "Enhancing Children's Prosocial Behavior in the Classroom'''

410

Note

e,Intarirea comportamentului prosocialla clasa al copiilor"), American Educational Research [ournal (iarna 1988).

5. Avantajele Head Start: raport al Fundatiei Ypsilanti asupra cercetar ii scopul ui educational. Michigan (apr. 1993).

6. Orarul €Illotional: Carolyn Saarni, "Emotional Competence: How Emotions and Relationships Become Integrated" ("Competenta emotionala: cum pot fi integrate ernotiile si relatiile interumane") din R.A. Thompson, Socioemolional Deocunnncni/Nebraska Symposium on Motivation 36 (1990).

7. Trecerea la scoala primara si gimnaziu: David Hamburg, Today's Children: Creating II Future for a Generation in Crisis (Copiii din ziua de azi: crearea UI1UI vii tor peniru 0 generaiie In crizii), Times Books, New York, 1992.

8. Hamburg, Todau:» Children, pp. 171-172.

9. Hamburg, Today's Children, p. 182.

10. Lam luat un interviu Lindei Lantieri in The New York Times (3 mart. 1992).

11. Programele de alfabetizare ernotionala ca principal factor preventiv:

Hawkins si attn, Communities That Care.

12. Scolile ca adevarate comunitati carora le pasa: Hawkins si altii, Communities That Care.

13. Povestea tetitei care nu era gravida: Roger P. Weisberg si altii, "Promoting Positive Social Development and Health Practice in Young Urban Adolescents" ("Promovarea unei dezvoltari sociale p ozitive si a unor practici sanatoase la tinerele adolescente dill 111€diul urban") din M. J. Elias (ed.), Social Decision-making in the Middle School (Hotcfrlrile de ordin social 111 cadrul gminaziuiuiv, Aspen Publishers, Gaithersburg, 1992.

14. Formarea caracterului si conduita morals: Amitai Etzioni, The Spirit of Community (Spiriiul comuniuuiiv, Crown, New York, 1993.

15. Lectii de rnoralitate: Steven C. Rockefeller, John Dewey: Religious Faith and Democratic Humanism (John Dewey: credinta religioasii $i umanismul democratic), Columbia University Press, New York, 1991.

16. A proceda cored prin mtermediul altora: Thomas Lickona, Educating for Character (Educurea caracterului), Bantam, New York, 1991.

17. Arta dernocratiei: Francis Moore Lappe si Paul Martin DuBois, The Ouickening of America tRitmul tot mai rapid al Americiii, Iossey-Bass, San Francisco, 1994.

18. Cultivarea caracterului: Amitai Etzioni si attn, Character Building for a Democratic, Civil Society (Formarea caracierului peniru 0 socieiate cioiIi! democraiiciis, The Commurutarian Network, Washington, DC, 1994.

19. 0 crestere eu 3% a riumaruhri crimelor: "l\1urders Across Nation Rise by 3 Percent, but Overall Violent Crime Is Down" ("Numarul crimelor creste la nivel riatronal ell 3%, dar in ansarnb lu delietele violente sint in scadere"). The New York Times (2 mai 1994).

1'\[ote

411

20.

Cre;;t~rea delincvenjei juvenile: "Serious Crimes by Juveniles Soar" ("Dehcte grave saviqite de minori"), Associated P~ess (25 11.11. 1994).

Anexa B. Peceti le rnintii emutioriale

1, ~m ~cr~,s d~spr~ modelulluiS_ey;:nour Esptein de "incon:;;tient expenentla! cu mal multe ocazu In 1 he New York Times si mare parte a acest~l xe~ulnal se bazeaza pe conversatiilc pe care le-arn avut cu el pe sensor.Il.e pe care rni le-a trimis si pe articolul Sall, ,,Integration of the C.ogmtlv.e and !,~yc~od?namic Unconscious" ("Integxarea subcortstierrtuhri cogmhv si psillOdinarnic"), American Psychologist 44 (1994):i cart:a sasc~isa impxeuna cu Archie Brodsky, You're Smarter Than 1011 Think .(E9t1 l1WI desiept decit crezis, Simon & Schuster, New Yor~, 1993. De~l .modelul ~au de rninte experlentiata a sl ujit modeIului meu de "rrunte ernotiorialri", interpreti'irile hill a par tin.

2. Paul Ekman, ,,!"n Argume.r:t for the Basic Emotions" ("Un argu~'lent pcntru eXIstenta. enlO~lllor furtd ameritale "), Cognition and Emot~?l1, 6, 1992, P .. 175. Lista trasaturilor care fac distinctia dintre emotri este ceva mai lunga, dar acestea sint cele care ne intereseaza aici.

3. Ekman, op. cii., p. 187.

4. Ekman, op. cit., p. 189.

5. Epstein, 1993, p. 55.

6. r Toobey si L. Cosmides, "The Past Explains the Present: Emotional Adapta~i~ns and the Structure of Ancestral Environments" ("Trecutul exphca prezentul: adaptari emotionale si structura mediului an-

cestral"), Ethology and Sociobiology, 11, pp. 418-419. .

7. Poateyarea limp~de ca Iiecare emotie i~i are propriul tipar biologic.

Totusi nu este chiar asa si accst fapt a fost constatat de cei care au studiat psihofiziologia emotiei. Continua sa aiba loc 0 dezbatere in tenneni foarte tehnici dadi trez.irea ernoti.ilor este in mod fundamenta~ a:ee~;;i pe;,tru t~ate sau dad. exista tip are uriice pentru fiecare. Fara a Intra m amanuntele acestei dezbateri, arn prezentat caZ:l~ celor care au un profil biologic unic pentru fiecare ernotio majora ill parte.

Mulfurrriri

r

Sotiei mele Tara Bennett-Goleman, psihoterapeut, care a fost un partener de 0 creativitate extraord inara inca din fazele de conceptie care au condus la scrierea acestei carti. Adaptarea sa la curerrtii ernotionali ce s-a u agitat s ub suprafata gindurilor si interactiurulor noastre rni-a deschis 0 lume noua.

Prima data arn au zit aceasta expresie, "alfabetizare ernotionala", de Ia Eileen Rockefeller Growald, care pe vrernea aceea era fondatorul si prescdintele Institutului de Evoltrtie a Sanatatii. in cadrul unei convarsatii intirnplatoare, ea mi-a trezit interesul ;;i a stat Ia baza investigatiilor care au dus in final la aceastil carte.

De asemenea, sprijinul acordat de Institutul Fetzer rni-a perntis sa studiez stsa explorez cit rna i aprofundat ce insearnna "alfabetizarea emotionala", drept pentru care sint recurioscator incur ajar ilor pe care rni le-a dat inca de la inceput Rob Lehman, presedinte al Institutului, precum si colaborarii permanente cu David Sluyter, director de programe. Rob Lehman este eel care la mceputul studrilor mele rn-a Indenmat sa scriu 0 carte despre alfabetizarea emotionala.

Sint profund indatorat sutelor de cercetatori care de-a lungul anilor rni-au impihta9it descoperiri1e lor 1;'i ale caror eforturi sirrt trecute in revista si sintetizate aici. L1Ji Peter Salovey de la Yale ii datorez eonceptul de "inteligenta emotionala". De asemenea, am avut mult de cistigat pentru ca am. primit informatii confidcntiale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori si practicanti ai artei prevenirri initiale care sint la baza miscarii inca nascinde a alfabetizarii emotionale. Permanentele lor eforturi de a spori talenlul social ;;i emotional a1 copiilor si de a recrea mediul scolar, transforrniridu-I in unul mai uman.:a fost 0 sursa de inapiratie pentrll m ine. Printre ei se nurnara Mark Greenberg si David Hawkins de 1a Universitatea din \'\7ashington; Eric Schaps :;;1 Catherine Lewis de Ia Centrul de studii de dezvoltare din Oakland, California; Tirn Shriver de la Contr ul

414

iYlulfumiri

Yale de studiere a copilului; Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicago; Maurice Elias de Ia Rutgers; Shelly Kessler de la Institutul Goddard asupra predarii si invatarii in gJrup din Boulder, Colorado; lui Chevy Martin si lui Karen Stone McCown de la Nueva School din Hillsborough, California; Liridei Lantieri, director Ia Centrul National din New York de Rezolvare Creatoare a Conflictelor; si lui Carol A. Kusche de la Instirutul de cercetari si programe de dezvoltare din Seattle.

De asemenea, sint indatorat in mod special celor care au rev iz.uit si comentat parti din acest rnarruscris: lui Howard Gardner de Ia Universitatea Harvard; lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitatii Yale; lui Paul Ekman, director al Laboratorului de interactiuni urnarie al Universitatii California din San Francisco; lui Michael Lerner, director Ia Commonweal din Bolinas, California; lui Denis Prager, directorul Programului de sanatate din cadrul Puridatiei John D. si Catherine T. MacArthur: lui Mark Cerzon, director al Common Enterprise din Boulder, Colorado; lui Mary Schwab-Stone, doctor Ia Centrul de studiere a cop iilor din cadrul Universitatii de Medicina Yale; lui David Spiegel, doctor la Departamentul de psihiatrie al Universitatii Medicale Stanford; lui Mark Greenberg, director al programului Fast Track, al Universrtatii din Washington; lui Shoshona Zuboff de la Scoala de Afaceri Harvard; lui Joseph LeDoux de Ia Centrul de 9tiinj:a neurala din cadrul Universitatii New York; lui Richard Davidson, director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin; lui Paul Kaufman de 1a Media si unintal din Point Reyes, California; [essicai Brackman, lui Naomi Wolf,:;;i rnai ales lui Fay Goleman.

Sfaturi de mare ajutor :;;i de malta ~inuta intelectuala am primit de Ia Page Du'Bois, savant grec de la Universitatea din California de Sud; de Ia Matthew Kapstein, specialist in etica si religie la Universitatea din Columbia; de la Steven Rockefeller, biograful Iui John Dewey de la Colegiul Middlebury; Joy Nolan a adunat exemple de situatii ernotioriale: Margaret Howe si Annette Spychalla au pregatit auexele asupra efectelor programei de alfabetizare ernotionala. Sarn si Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesara.

Editorii rnei de la The New York Times rni-au fost de un real sprijin in ultirrui zece ani in rrurneroase anchete si rioi descoperid asupra erriofi'ilor; toate acestea aparind in paginile ziarului si fiind 0 baza informationala pentru aceasta carte.

lvfult1l1niri

415

Toni Burbank, eclitoru l meu de la Bantam Books mi-a 0 r .,

tu . 1· . ., renT

en z~asmu r;;1 acuitatea sa in a-1"11i dovedi 0 olndire si 0 re 1-

yare CIt 111a1 transanta. b. ZO

T T; .'.

~~r ara rru-a asigurat acest cocon de cald ura, iubire si inreli-

genta, ~oate .acestea contribuind in mod creator de-a lU~1 ul1n-

tregului protect. g

Cupzins

Prouocarea lui Aristotel .. _., _. __ 7

Partea intii. ere-Aerol emoJional

1. Pentru ce exista sentimentele?

17

Cind pasiunile coplesesc ratiunea _ _............. 18

Cum s-a dezvoltat creierul _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2. Anatomia unui blocaj emotional. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Locul tuturor pasiunilor _ : . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Reteaua neurala .. . __ __ 31

Santinela emotionala _ .. _ _ _ _ _ 32

Specialistul in memorie ernotionala _ _ _ _ . _ . _ . . . 35

Alarmele neurale demodate .. __ _ _..... 37

Cind emotiile stnt rapide ;,>i confuze _ _ .. _ . . . . 38

Manager emotional _. __ . _ . .. _ _ . _ . . . . . . . . . . . . . . . 40

Armonizarea emotiilor si a gindurilor _ _ _ . . . . 43

Partea a doua, Natura inteligen.ei emotionale

3. Clnd a fi destept e 0 prostie .. . . . .. . . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . . . 49

Inteligenta ernotioriala I;li destinul 51

Un alt fel de inteligenta 53

Speck vs. Data: atunci cind cunoasterea nu este de ajuns 57

Emotiile pot fi inteligente? _ . .. . . . . . . .. .. . . . .. . . 59

IQ-ull;li inteligenta emotionala: tipurt pure _.................. 62

4. Cunoaste-te pe tine msuti _ .. , 65

Patimasul si indiferentul 68

Omul fara sentimente , , , . . . 70

Laudind sentimentele viscerale _ _ . . . . . . . . . .. 72

Golirea Inconstientului 74

5.1nrobit de patirni 77

Anatornia rniniei . . . . . 80

Calmarea nelinistii: cine, eu sa-rni fac griji? _ . . . . . . . . 87

Abord area melancoliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Cei ce reprima: negarea joviala _ 100

418

6. Aptitudinea de a stapini .. _ .. _ . __ _ . __ .

Coritrolarea irnpulsurilor: tesful prajiturfi .

Dispozitii proaste, grndire proasta .

Cutia Pandorei si Pollianna: fortaginclir ii pozitive , .

Optimismul: marele motivator .

Transa: neurobiologia maiestriei .

Invatatul si transa: un nou model de educatie .

7. Radacinile ernpatiei .

Cum actioneaza empatia .

Copilul bine racordat .

Pretul racordarii gre~ite . .

Neurologia empatiei .

Empatia si etica: radacinile altruisrrrului .

Viata fara empatie: ce este in mintea celui care molesteaza:

moralitatea sociopatul ui .

8. Artele sociale .

Manifestati-va emotiile .

Expresivitatea si co~taminarea cmotionala .

Originile inteligen!ei sociale .

Semnele incornpetentei din punct de vedere social .

"Nu te pu.temsuferi": pragul abordtirii .

Inteligerita in relatiile emotionale: un stucliu de caz .

Partea a treia, Intefigenta ernofiorrala apficata

9. Dusmani iritimi _ .. _ _ . __ . _ . _ 163

Cas;"icia lui si a ei: radacinile se'afla iri copilarie _. _ . _ 164

Neejunsurile din casnicie _ ;. 168

Ginduri toxice _ _ .. _ . . . . . . . . . . . . . .. 172

Potopul: scufuridarea casniciei _ .. _., __ .. _ __ .. _ .•.... _. 174

Barbatii: sexul vulnerabil _ . . .. . . . . . . . .. 176

Al lui si a1 ei: sfat matrimonial 177

Cearta sanatoasa __ _ 179

10. Condudnd eu iriirna _ _. __ ._ __ .. _ _ 185

Critica este 0 slujba _ _ , . .. 187

Cum te descurci eu diversitatea . _ _ _ __ .. 193

Talentul organizatoric ~i IQ-ul grupului _ 199

11 Minte si rnedicina __ . _. . " __ _ . . . . . . .. 204

- Mintea trupului: felul in care emotiile influenteaza sanatatea _ .. 206 Emotiile toxice: date clinice .. _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • .. 209

Avantajele rnedicale ale emotiilor pozitivc .•...•.... _ 218

Aportul inteligentei erriotioriale la ingrijirile medicale _ .. 224.

Spre 0 medicina careia sa-l pes€' _ .. __ . " .. _ .. _ . 226

103 106 109 112 114 117 121

124 126 128 129 131 134

136 141 143 145 149 152 155 157

419

Partea a patra. Daze de oportunitaj]

12. Creuzetul familiei . - - -. _..... . _ _ _. _ ,. 231

Pe pwpriHe picioare - HEART START _ .. _ " .. __ . _ .. 235

Dobindirea elernentelor emotionale fundamentale _ 237

Cum poti creste 0 bruta - - - _ . _ . _ _ _ _ . . " 239

Maltratarea: disparitia empatiei . - . - - , .. _ . _ . _ .. _ . _ 240

13. Trauma ~i reinvataraa emotionala _ _ " 24f3

Croaza inghetata in memorie - - - - -.... __ . __ . _ 24,6

Tulburarea de sires posttraumatic ca tulburare limbica .. .. 24.8

Reinvataroa emotional a - - . _ - _ _ _ 251

Reeducarea creierului emotional . - - _. __ " .. __ " " 252

Reinvatarea emotionala si refacerea dupa 0 trauma _ _ 255

Psihoterapia ca eclucatie erriotioriala ..... _ __ .. __ _ 258

14. Temper~n:en~~ ~l~ :~te predestinat .. , _ _. _.' . 261

Neuroc,_J.l1m1d timiditatii '" - ..... - .. _ . .. , _ .. _ _ ... 263

!:'Ju rna deranjeaza riirnic: temperamentul vesel , .. " .. 266

Imb~U:;Z.irea nud:.u!u~ a:nigdalian prea excitabil _ __ _. 269

CopIlana: 0 !?ansa uruca .. - . - .. - _ _ __ ' . .. 272

Sarise cruciale - - - . - - - . __ __ . _ . _ __ .. . _ .. _ " 274

Parte a a ciricea, Alfabetul emotional

15. Costurile analfabetismului emotional _ 279

? senzatie ernotionala neplacuta . .' -. _ _ _ .. ' __ _ 280

Imblinzirea agresivitani - . _ _ . _ . _ " . _ .. _ . . . . .. 283

Scoala b1Hau~ilor . - . - . - - - . - __ _ _ 287

Prevenirea depresiei - .. - .. - .. _ __ _ " 289

Pretul Iumj] rnoderne: numarul mare de depresii . _ . .. _ .. " 290

Traiectoria depresiei la tined _ _ _ . __ _. 292

Cum se ajunge 1<\ deprimara '. -. _. - . _ _ . . . . . . . . . . .. 294

Scurtcircuitarea depiesiilor .. - . - . - .. __ .. _ , 296

Tulburartla de alimentano .. - . - - - . " . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 297

Doar cei singuri renunta la scoala _ _ _ . . . . .. 300

Antrenarea pcntru prietenie , - _ . __ . _ _ . . . . . .. 303

Bautura si drogurile: dependen~a ca automedicatie '" _. .. 304

S-a terrninat cu dizboaiele: un drum cornun final preventiv 308

16_ Scolarrzaroa emotiilor , _ _. _ 314

Lectia despre cooperare __ . . . .. . 316

Un pund de controversa - _ - - __ _ .. _ 317

Postmortem: 0 cearta care II-a rnai izbucnlr _ . . _ _ 319

Ingrijorarile zilei - _ _ .. _ _. 32()

ABC-ul inteligentei emotionalo " '" _ 321

Alfabetizarea emotional a in cadrul orasului , _ . _ . , 323

Alfabetizare ernotionala deghizata .. _ .... _. . . _ .. " _ _ 326

420

Or'arul emotional 327

Sincronizarea este totul 330

Alfabetizarea emotionala ca mijloc de prevenire 332

Rcgindirea scolilor: predarea prin puterea exemplului.

Cornunitati carora Ie pasa 335

o misiune extinsa pentru scoli 336

Oare alfabetizarea emotionala conteaza? 337

Caracterul, moralitateasi arta democra tiei , . . . . . . . . . . . . . . .. 342

Un ultim cuvint " 343

Anexa A. Ce este emotia? 345

Anexa B. Pecetile mintii emotionale 348

Anexa C. Circuitul neural al fricii 355

Anexa D. Consortiul W. T. Grant: componente active

ale programelor de prevenire 359

Anexa E. Programa Stiintei Sinelui 361

Anexa F. Irrvatarea socialasi ernotionala: rezultate 363

Note 369

Muljulniri 413

Tipografia MULTIPRINT, Iasi Cruea Chi~ini:'mlui, or. 22, Iasi Tel. 0232 I 211225

Fax 0232/211252

Editor: GR. ARSENE

CURTEA VECHE PlTBIJSHll'-JG

str, arh. Ion Mincu 11, Bucuresti tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65 e-mail: arseneeskappa.ro

web: www.curteavech e.ro

CURTEA VECHE PUBLISHING

oaTh. Ion Mincu Bucurest!

teUfax: (021) 222 57 26, 222 47 65;

e-rrrai]: arsene@kappa . r,o; internet: _ . curteavecbe . )

Talon de comanda

Veche \'ii of era prin 41U:'St talon carti ell reducen- dt" aprrrxirnntiv l.~·~·~,:;;i ta xe postale gratuite. Comple corespunzatoare titlului 1'4.::' care cioriri sa-l COITIiU1dal;:i ell riurnar-nl de exelHplare ciorite, irrdicati apo! dat si trirniteti talonul P" adresa ed ituriiv Plata se face raITtbUTS in rrtorrterrtu l primirii coletul

Ed itu ra i~i rezerva de a rnodffica dir!Hor.

CART! CHEn:

AUTOR TITLU

Dale Carnegie Napoleon Hill David J. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben

Maxwell Maltz Norman Vincent Peale Steven K. Scott

Les Giblin

Henriette Anne Klauser VVilliam. Glasser

Zig Ziglar

Dale Carnegie

Alan Loy McGinnis Gary Chapman

Zig Ziglar

Robert T. Kiyosaki Dale Carnegie

Glenn Van Ekereri Spencer Johnson

Allan Pease OgMandino OgMandino

Burke Hedges

Norman Vincent Peale K. Blanchard, S. Johnson Daniel GoleOlan

John C. Maxwell

M. Scott Peck

Jinnv S. Ditzler

00· Mandrno

to> '

Zig Ziglar

Secrerele succesuhri De Ia idee Ia bani

Puterea magica a gindului o calauza sigura

Curs practic de incredere

Tot ce ai vrut sa ~tii despre sex" ,.. Dar ti-a fost tearna sa intrebi™ Psihocibernetica

Forta gindirii pozitive

Pasi sirnpli catre vise imposibile

Arta clezvoltar'ii relatiilor interurnane Noteaza si actioneaza

Cum sa alegern fericirea

Putem creste copii buni

mtr-o lume negatival

Lasa grijile, incepe sa traiesti Importanta prieteniei

Cele cinci Iirnbaje ale iubirii Dincolo de virf

Tata bogat, tafa same Cum sa vorbim in public Drumuri spre fericire

Cine rni-a Iuat Cascavalul? Intrebillile sint, de' fapt, raspunsuri Al doisprezecelea mger

eel mai vestit vinzator din.Iume Afirma-te sub, propria firma Spune "pot" si vei putea Manager la Minut

Inteligenta emotionala

Cum sa deviipopular

Drurnul catre tine insuti

Cel rnai bun an '

Alegerea

Motive pentTIl a zirnbi

PRE (redu 100.00 lOt1.00 100.00 100.00

8.5.00

120.00 100.00 100.00 100.00 100.00

85.001 100.001

100.00 120.00

8:5.00 100.00 1010.00 100.00 1010.00

85.001 85.00 8:5.001 85.001 85.00f 85.00(

100.00( 8S.o0( 120.00( 8S.00i[

100.00( 85.000 85.000 85.000

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful