Contabilitate Financiara

CONTABILITATE FINANCIARĂ

AUTORI: 1. 2. 3. 4. Prof. univ. dr. DOREL MATEŞ Prof. univ. dr. DUMITRU COTLE Asist. univ. drd. ALIN DUMITRESCU Asist. univ. drd. AURA DOMIL

1

1.

OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul urmăreşte prin structura şi obiectivele pe care le implică, să asigure viitorilor specialişti fondul de cunoştin e necesare organizării şi conducerii contabilită ii financiare, a unei gândirii contabile independente a studen ilor şi a metodologiei de realizare practică a bilan ului contabil ca şi element al documentelor contabile de sinteză. Problematica cursului îmbină no iunile cu caracter teoretic şi aplica ii practice, în vederea în elegerii şi însuşirii aspectelor teoretice şi practice ale contabilită ii financiare ce are la bază norme unitare pe economie

2

CUPRINS CAPITOLUL 1 ....................................................................................................6 NORMALIZAREA, ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂ II FINANCIARE A ENTITĂ ILOR ECONOMICE..............................................6 REZUMAT .................................................................................................6 1.1. Defini ia contabilită ii financiare şi concepte specifice............................6 1.2. Normalizarea, armonizarea, convergen a şi conformitatea, în contabilitatea financiară...................................................................................7 1.3. Organizarea şi conducerea contabilită ii financiare a entită ilor economice........................................................................................................9 CAPITOLUL 2 ..................................................................................................11 CONTABILITATEA CAPITALURILOR ........................................................11 2.1. Defini ii şi structuri privind capitalurile ................................................11 2.2. Organizarea contabilită ii capitalurilor ...................................................14 2.3. Evaluarea capitalului social al entită ilor economice .............................14 2.4. Contabilitatea constituirii şi modificării .................................................15 capitalului social ............................................................................................15 2.4.1. Contabilitatea constituirii capitalului social ....................................15 2.4.2. Contabilitatea reducerii capitalului .................................................17 2.4.3. Contabilitatea majorării capitalului .................................................19 2.5. Contabilitatea primelor de capital...........................................................21 2.6 Contabilitatea rezervelor din reevaluare..................................................21 2.7. Contabilitatea rezervelor.........................................................................24 2.8. Contabilitatea rezultatului reportat .........................................................26 2.9. Contabilitatea profitului sau pierderii exerci iului financiar...................26 2.10. Contabilitatea provizioanelor................................................................27 2.11. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate capitalului..........29 2.11.1. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni.........30 2.11.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung..........................30 2.11.3. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare .........31 2.11.4. Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate.....................32 CAPITOLUL 3 ..................................................................................................36 CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE.......................................36 3.1.Con inutul, evaluarea, recunoaşterea şi clasificarea activelor imobilizate .......................................................................................................................36 3.2.Contabilitatea imobilizărilor necorporale ................................................37 3.2.1.Contabilitatea cheltuielilor de constituire.........................................39 3.3.2.Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare.........................................40 3.2.3.Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licen elor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi şi valori similare .........................................41 3.2.4.Contabilitatea fondului comercial ....................................................43 3.3.5.Contabilitatea altor imobilizări necorporale.....................................44 3.3.Contabilitatea imobilizărilor corporale....................................................46

3

..........3......................... Defini ii.........106 5............. Contabilitatea furnizorilor şi a conturilor asimilate.....69 4............ Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor ........56 3............... compensa ii.5..80 4.........................................................102 5..... Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale.2.......... reevaluarea........ Contabilitatea stocurilor aflate la ter i ......2.............................................97 5...... Contabilitatea produselor.................. mijloacelor de transport.....3.....................4.........66 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUC IEI ÎN CURS DE EXECU IE ...46 3............Contabilitatea produc iei în curs de execu ie......... structuri şi concepte specifice imobilizărilor corporale............ Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială .............................................2...........................1.................2..Contabilitatea terenurilor....1.................................................. planta iilor.....3.......................6..........................55 3....... instala iilor tehnice......69 4......................Con inut..................Contabilitatea imobilizărilor financiare.. Evaluarea stocurilor............... asigurările sociale de sănătate şi fondul de şomaj ....3....1........ Delimitări şi structuri privind datoriile şi crean ele de natură salarială ............84 CAPITOLUL 5 .4...............................1......................4....72 4........ Metode de eviden ă analitică a stocurilor..................................66 4. Costul stocurilor .6.........1 ............. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a crean elor ...........2..................... cheltuieli ulterioare...............2................47 3.....75 4...................................7.............................57 3.......Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs..................... Metode de eviden ă sintetică şi contabilizare a stocurilor............................2................................................................................93 CONTABILITATEA RELA IILOR CU TER II ............... Contabilitatea mărfurilor şi a diferen elor de pre la mărfuri........66 4.......................83 4....... mobilierului................ Evaluarea..............57 3.......3........................ Organizarea contabilită ii rela iilor cu ter ii............8........................................7........95 5........ caracteristicile şi principalele .............4...2.......1.......Contabilitatea amortizării imobilizărilor .........2....1...........59 CAPITOLUL 4 ..66 structuri ale stocurilor....53 3. aparaturii birotice şi altor active corporale ... Defini ii.....5......53 3...3.......... animalelor........ Înregistrarea................................Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs.............3....................74 4......70 4............ forme şi clasificări ale rela iilor cu ter ii ........................93 5....76 4............................49 3.......................3..................3.......3..3.............Înregistrarea stocurilor ............................. Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor......................................74 4......................96 5... Metode de eviden ă sintetică şi analitică a stocurilor ..... reglementări şi regimuri de amortizare ..........................81 4....................................108 5.................................................... Con inutul.....Contabilitatea construc iilor.93 5.......................5..106 5.9...............................................4........8...4...........1.6....... costul şi evaluarea stocurilor în contabilitate........................... cedarea şi casarea imobilizărilor corporale ...6..Contabilitatea imobilizărilor în curs ............... Contabilitatea decontărilor cu personalul .......2...................................5....................110 4 ....................................50 3.................. Contabilitatea clien ilor şi a conturilor asimilate................................

...............7.........151 CONTABILITATEA PERFORMAN ELOR ÎNTREPRINDERII ..............Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt ........4.148 CAPITOLUL 8 ..................... Con inutul........153 8..116 5.................146 6..4.................1.. Definirea.......................................................5........................11..... caracteristicile şi principalele structuri ale fluxurilor de trezorerie..............................142 6.......... Structura integratoare a rezultatului exerci iului .....124 5.134 6.............. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi.... Organizarea contabilită ii trezoreriei ................................. Contabilitatea investi iilor financiare pe termen scurt....... Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie .................122 5...... taxe şi vărsăminte asimilate ................2.....................................................3..155 8.....5.......4......... Contabilitatea decontărilor prin conturi curente la bănci ........................151 8............138 6...............................151 8..................................145 6...........146 6....4...................................................................2....................................10........... Clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor.....................25 lei .13....142 6........ Contabilitatea opera iunilor de regularizare şi asimilate .... Contabilitatea altor impozite....147 6.1......................115 5...... Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilită ilor şi creditelor acordate prin conturile curente la bănci .......122 5.... Contabilitatea decontărilor cu asocia ii şi în participa ie........2......121 5.................135 6.............................156 5 .........15...........9.................................................................... Contabilitatea decontărilor în numerar ....6....................1.....................................................2............................ înregistrarea în contabilitate şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor entită ilor...........147 6...................134 6............................... Contabilitatea viramentelor interne ............ Organizarea contabilită ii cheltuielilor şi a veniturilor ..12.134 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE ........... Contabilitatea decontărilor prin casierie....Idmn = 25 zile x 64.4........3.......5..................................... Contabilitatea impozitului pe profit/venit............. Contabilitatea valorilor de încasat ........1....................14.....................125 CAPITOLUL 6 .............61 lei/zi = 1615...................4................. Contabilitatea altor valori de trezorerie...........114 5..... Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată..... Contabilitatea fondurilor speciale........................3...144 6...

Conceptul dualist are în vedere organizarea distinctă dar corelată a celor două laturi. 82/1991. 2002. abrogând OMFP 94/2001 şi OMFP 306/2002. Conceptul monist presupune existen a unui singur circuit contabil. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂ II FINANCIARE A ENTITĂ ILOR ECONOMICE REZUMAT Reforma în domeniul contabilită ii începută în anul 1991 prin adoptarea Legii contabilită ii.pozi ia financiară. este consolidată odată cu adoptarea OMFP 403/1999 înlocuit apoi cu OMFP 94/2001 şi OMFP 306/2002 prin care se promovează armonizarea cu Directivele europene (a -IV-a şi a VIIa) şi Standardele Interna ionale de Contabilitate. 9 6 . * Ristea M. Editura Universitară. continuată prin H. pag. adică o singură contabilitate atât pentru latura internă cât şi cea externă a activită ii întreprinderii. contabilitatea fiind organizată în cadrul a două circuite (sec iuni): contabilitatea financiară (generală) şi contabilitatea de gestiune (managerială).* Obiectivul principal al contabilită ii financiare este reprezentat de furnizare de informa ii privind: .1. gestiunea şi controlul activelor. modificată şi republicată. În raport cu cele mai reprezentative culturi contabile contemporane: europeană şi anglo – saxonă.CAPITOLUL 1 NORMALIZAREA. Dima M – Contabilitatea societă ilor comerciale. 704/2003. datoriilor şi capitalurilor proprii precum şi a rezultatelor ob inute de persoanele juridice şi fizice”. Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial şi extrapatrimonial al întreprinderii luat în totalitate şi structuralitate. defineşte contabilitatea ca „activitate specializată în măsurarea. În aplicarea reglementărilor prezentate Ministerul Finan elor Publice a emis OMFP 1752/2005. Începând cu anul 2006 cea mai mare parte a entită ilor din România aplică reglementări contabile conforme cu Directivele europene (Directiva a IVa privind conturile anuale şi Directiva a VII-a privind conturile consolidate). cunoaşterea. 1. evaluarea. Defini ia contabilită ii financiare şi concepte specifice Legea contabilită ii nr.G. se remarcă două concepte cu privire la organizarea contabilită ii: monist şi dualist.

G. convergen a şi conformitatea. conformitate. pot întocmi pentru exerci iul financiar al anului 2006 şi un set de situa ii financiare conforme cu Standardele Interna ionale de Raportare Financiară. armonizarea. continuată prin H. clien i. Începând cu anul 1994 se renun ă la sistemul contabil monist şi se adoptă sistemul dualist de sorginte latino . Contabilitatea financiară românească este o contabilitate de angajamente ceea ce înseamnă că efectele tranzac iilor şi a evenimentelor sunt recunoscute atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce echivalentul valoric al acestora este încasat sau plătit. guvern şi organismele sale. este consolidată odată cu adoptarea OMFP 403/1999 înlocuit apoi cu OMFP 94/2001 şi OMFP 306/2002 prin care se promovează armonizarea cu Directivele europene (a -IV-a şi a VIIa) şi Standardele Interna ionale de Contabilitate.2. de asigurare. Reformele realizate în domeniul contabilită ii după anul 1990 a determinat consacrarea unor concepte specifice precum: normalizare.europeană având ca referin ă Planul Contabil General Francez. În aplicarea reglementărilor prezentate Ministerul Finan elor Publice a emis OMFP 1752/2005.. Până în anul 1990 România adoptase un sistem de contabilitate monist bazat pe o normare excesivă. 1. Informa ia contabilă se adresează pe lângă managementul intern în cea mai mare măsură utilizatorilor externi reprezenta i prin: investitori (ac ionari). potrivit op iunii acestora şi dacă au capacitatea de implementare corespunzătoare. pentru necesită ii proprii de informare a utilizatorilor. etc) reglementate prin OMFP 907/2005. Reforma în domeniul contabilită ii începută în anul 1991 prin adoptarea Legii contabilită ii. Începând cu anul 2006 cea mai mare parte a entită ilor din România aplică reglementări contabile conforme cu Directivele europene (Directiva a IVa privind conturile anuale şi Directiva a VII-a privind conturile consolidate). în contabilitatea financiară În procesul de tranzi ie la economia de pia ă+ România şi-a căutat un drum al ei în implementarea şi reglementarea contabilă. convergen ă.modificarea pozi iei financiare inclusiv a rezultatelor financiare. etc. societă ile cotate. Entită ile de interes public (institu ii de credit. al ii decât institu iile statului. angaja i. armonizare. 704/2003. publicului (cetă enilor). bancheri.performan ele financiare. . Normalizarea. 7 . furnizori. abrogând OMFP 94/2001 şi OMFP 306/2002.

Editura Universitară. – Contabilitatea aprofundată.Normalizarea contabilă este procesul prin care se definesc concepte. Finalitatea activită ii contabile este reprezentată de întocmirea la sfârşitul exerci iului a situa iilor financiare anuale. Armonizarea contabilă este procesul prin care regulile sau normele na ionale diferite de la o ară la alta uneori divergente sunt perfec ionate pentru a fi comparabile şi a se da aceeaşi interpretare evenimentelor şi tranzac iilor. pag. aplicabile în totalitate sau par ial la un ansamblu de ări.stabilirea principiilor de inere a contabilită ii.la nivel interna ional în cazul entită ilor mari şi foarte mari prin implementarea Standardelor Interna ionale de Raportare Financiară (IAS/IFRS). acestea reprezentând inta în func ie de care sunt adoptate lucrările din cursul exerci iului financiar. 2005.elaborarea unei terminologii unitare şi a principiilor contabile generale. . variabile şi indicatori unitari pentru toate entită ile economice. a VII-a şi a VII-a a CEE. 9 8 . .stabilirea schemelor şi modelelor de prezentare a informa iilor în situa iile financiare. principii şi norme contabile bazate pe o terminologie precisă şi identică pentru to i producătorii şi utilizatorii de informa ii contabile. de întreprinderi sau specialişti ai profesiei contabile..G.elaborarea planului de conturi şi a monografiei principalelor opera ii economice şi financiare. Procesul de armonizare contabilă din România se realizează la două nivele: . . ca urmare a adoptării acesteia la criterii relativ identice ca finalitate. Convergen a contabilă presupune focalizarea întregii activită i contabile spre acelaşi punct. . *) Ristea M. Obiectivele*) normalizării contabile sunt: . . Convergen a contabilă constă deci în orientarea întregii activită i în direc ia producerii acelor informa ii care să fie utile elaborării situa iilor financiare şi care să cuprindă parametrii.la nivel european prin implementarea Directivelor a –IV-a. către acelaşi scop final.definirea informa iilor prezentate în documentele de sinteză contabilă (situa ii financiare). Dumitru C. Nucleul normalizării contabile îl reprezintă elaborarea de norme (standarde) contabile. ca sistem de referin ă pentru produc ia de informa ii contabile şi validarea socială a situa iilor financiare.

Conformitatea în contabilitate presupune ca reglementările (româneşti) în domeniu să fie identice, puse de acord, respectiv adoptate sub aspectul cuprinsului cu altele similar, care prezintă un grad mai înalt de reprezentativitate şi veridicitate. Reglementările româneşti în domeniu contabilită ii au în vedere în primul rând conformitatea cu Directivele CEE (a – IV-a, a VII-a şi a VII-a) întrucât România este membră a CEE şi apoi cu Standardele Interna ionale de Raportare Financiară şi întreprinderile acestora.

1.3. Organizarea şi conducerea contabilită ii financiare a entită ilor economice
Contabilitatea financiară românească numită şi generală, reflectă patrimoniul şi rezultatele entită ilor fiind unitară şi în acelaşi timp obligatorie. Prin intermediul acesteia statul realizează un control asupra modului de evaluare a elementelor patrimoniale şi de determinare a rezultatelor financiare, a impozitelor, taxelor şi contribu iilor datorate de entită i. Cele mai importante caracteristici ale contabilită ii financiare sunt*): - se realizează după o schemă normalizată respectiv unificată impusă de către autorită ile fiscale şi de cerin ele de control ale statului; - este organizată în vederea prezentării patrimoniului şi a rela iilor externe ale entită ilor; - prezintă patrimoniul entită ilor într-o viziune globală, nepropunându-şi furnizarea unor informa ii de detaliu; - din ra iuni juridice şi fiscale rezultatele financiare au în vedere, de regulă un ciclu de un an numit exerci iu financiar. Contabilitatea financiară este organizată conform Legii contabilită ii şi a altor reglementări specifice. Principalele obiective ale contabilită ii financiare sunt: - întocmirea, prelucrarea şi păstrarea documentelor justificative şi a registrelor contabile ce reflectă evenimentele şi tranzac iile efectuate de entitate în realizarea obiectivului de activitate; - înregistrarea cronologică şi sistematică a opera iunilor, evenimentelor şi tranzac iilor consemnate în documentele justificative; - prelucrarea, gestionarea şi publicarea conform reglementărilor în vigoare a informa iilor privind pozi ia financiară, performan ele financiare, fluxurile de trezorerie şi modificarea capitalurilor proprii (elaborarea situa iilor financiare), utile atât managementului intern cât şi pentru utilizatorii externi: investitori, salaria i, creditori financiari, clien i, furnizori, guvern, cetă eni;

9

- eviden a operativă a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entită ilor; - organizarea, efectuarea şi valorificarea conform legii a rezultatelor evaluării şi inventarierii patrimoniului; - analiza şi controlul informa iilor prezentate în documentele justificative, registrele contabile şi situa iile financiare ale entită ilor; - realizarea de estima ii (previziuni) pe baza informa iilor ob inute din contabilitate inclusiv elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi stabilirea abaterilor (efectiv fa ă de planificat) şi corec iilor privind activitatea viitoare. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilită ii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestionării entită ii. Entită ile economice conduc contabilitatea de regulă în compartimente distincte conduse de către directorul economic, contabilul şef sau o altă persoană împuternicită să îndeplinească această func ie. Contabilitatea poate fi condusă şi pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilită ii încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, conform legii. La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte, care nu au personal calificat încadrat, potrivit legii sau nu au contracte de prestări servicii în domeniul contabilită ii, încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate şi au realizat o cifră de afaceri până la o anumită limită stabilită de guvern (în prezent 50000 euro), răspunderea pentru conducerea contabilită ii revine administratorului sau altei persoane care are obliga ia gestionării entită ii respective. ÎNTREBĂRI 1. 2. 3. 4. 5. Care sunt obiectivele principale ale contabilită ii financiare? Defini i conceptele de armonizare şi normalizare? Ce este convergen a contabilă? Cum este organizată contabilitatea la nivelul societă ilor comerciale? Care sunt actele normative după care se conduce contabilitatea în România?

10

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR
REZUMAT Obiectivul principal al contabilită ii capitalurilor îl reprezintă cunoaşterea valorii şi a mişcării capitalurilor. Acesta poate fi defalcat pe mai multe obiective derivate: - conducerea curentă a eviden ei capitalurilor; - eviden ierea corectă a capitalurilor şi înregistrarea corespunzătoare a acestora în contabilitate pe bază de documente justificative; - cunoaşterea structurilor capitalului ; -utilizarea tuturor mijloacelor, căilor şi a procedurilor ce pot determina creşterea capitalului propriu; - valorificarea eficientă a capitalurilor prin plasamente generatoare de câştiguri; - conservarea şi dezvoltarea capitalului propriu; - gestiunea corespunzătoare a datoriilor pe termen lung; - utilizarea corectă a provizioanelor din sfera capitalurilor;

2.1. Defini ii şi structuri privind capitalurile
Capitalul reprezintă sursa de finan are durabilă a unei entită i economice, sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau ter i pe termen lung. Un element important al capitalului îl constituie caracterul stabil al acestuia, în sensul că garantează finan area activită ii firmei pe o perioadă îndelungată (mai mare de 1 an). Activele care dau expresia capitalului, nu au ca scop satisfacerea nevoilor personale ci ob inerea de bunuri, servicii, lucrări, etc. ce vor fi valorificate eficient şi astfel resursele de finan are vor creşte. Stabilitatea surselor de finan are le atribuie caracterul de capitaluri permanente ce îmbracă următoarele forme: - capitaluri proprii; - provizioane; - datorii pe termen lung. a) Capitalul propriu, este definit ca reprezentând dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele intreprinderii după deducerea tuturor datoriilor. Capitalul propriu (Activul net) = Active – Datorii

11

Altfel spus. Alegerea conceptului financiar se face în cazul în care utilizatorii situa iilor financiare sunt preocupa i de men ionarea puterii de cumpărare a capitalului investit. reprezentând banii investi i sau puterea de cumpărare investită de asocia i sau ac ionari în capitalul întreprinderii. ele pot asigura o dezvoltare viitoare cu condi ia utilizării ra ionale. rezervele din reevaluare. Pentru acestea de inătorul trebuie să dea un echivalent valoric sau să îndeplinească o anumită presta ie. Capitalul propriu este o componentă a pasivului cuprinzând următoarele elemente: aporturile de capital (capitalul social). rezultatul reportat şi rezultatul exerci iului. În legătură cu no iunea de capital propriu este important să se precizeze cele două concepte de bază cu privire la acesta: . Din punct de vedere al eficien ei se consideră că deşi împrumuturile măresc datoriile entită ilor. conform căruia capitalul este echivalent cu activul net al firmei. exprimând de asemenea un drept de proprietate în cazul sociată ilor de persoane. reprezintă resursele externe atrase pentru finan area activită ii pe termen lung. primele de capital. altele decât datoriile curente (<12 luni). iar a conceptului fizic. Abordarea uneia din cele două concepte se face inând cont de necesită ile utilizatorilor. Ac iunile sunt titluri de valoare negociabile pe pia a financiară şi reflectă un drept de proprietate într-o societate comercială pe ac iuni (soceitate de capitaluri). rezervele. .Capitalul social corespunde acelei păr i din capitalul propriu asigurată prin aportul direct în bani sau în natură de către ac ionari şi asocia i.conceptul fizic. capitalul propriu reprezintă sumele nedatorate la încheierea exerci iului financiar sub forma resurselor proprii ale societă ii comerciale. Datoriile pe termen lung (capitalul împrumutat). Acesta este divizat în ac iuni sau păr i sociale. conform căruia capitalul exprimă capacitatea de exploatare a întreprinderii reprezentată prin diverse unită i de produc ie specifice.conceptul financiar. destinate finan ării durabile şi care redă dimensiunea „gradului de sănătate” a întreprinderii. Păr ile sociale sunt titluri de valoare care nu se pot negocia pe pia a financiară.împrumuturile din emisiuni de obliga iuni. Capitalul împrumutat cuprinde următoarele componente: . 12 . în cazul în care preocupările utilizatorilor sunt direc ionate spre men inerea capacită ii de exploatare a întreprinderii.

având ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare. Provizioanele reprezintă datorii probabile incerte ca valoare şi exigibilitate fiind dispuse între capitalul propriu şi datoriile pe termen lung.când riscurile şi cheltuielile pentru care s-au constituit sunt nule. . provizioanele pot fi asimilate capitalului propriu. 13 . care pot fi prevăzute şi estimate fără însă a se cunoaşte mărimea lor exactă şi data producerii lor.când riscurile şi cheltuielile sunt certe. ..alte provizioane. Analizând comparativ capitalul propriu şi capitalul împrumutat. . se constituie în baza principiului pruden ei. Rezervele se constituie în principal pe seama profitului şi doar prin excep ie din alte surse fiind destinate acoperirii pierderilor sau majorării capitalului. . Atunci când devin fără obiect.datorii ce privesc imobilizările financiare.provizioane pentru restructurare. b) Provizioanele. Principalele categorii de provizioane sunt: . provizioanele pot fi asimilate datoriilor pe termen lung (care vor fi decontate pe parcursul mai multor exerci ii financiare).împrumuturile bancare pe termen lung (credite bancare pe termen lung).dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor pe termen lung. . Provizioanele nu trebuie confundate cu rezervele. prin prisma independen ei financiare a firmei raportul dintre acestea trebuie să fie în favoarea celui propriu: capital propriu > capital împrumutat. . .provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor. . ca urmare a celor două situa ii extreme care pot interveni şi anume: .provizioane pentru pensii şi obliga ii similare. se anulează transferându-se la venituri. existen a lor fiind condi ionată de existen a profitului.provizioanele pentru litigii.provizioane pentru impozite. Se constituie prin afectarea cheltuielilor nefiind dependente de rezultatul activită ii (profit sau pierdere).provizioane pentru dezafectare imobilizări corporabile şi alte ac iuni similare legate de acestea. .

Valoarea de pia ă este suma ce se ob ine din vânzarea / sau se plăteşte la achizi ia unei ac iuni pi o pia ă activă. Sistemul documentelor justificative permite cunoaşterea cu exactitate a principalelor categorii de capitaluri de inute de unitate din momentul înfiin ării până la dizolvare. .documentele justificative şi de eviden ă operativă a capitalului. De ac iuni . 2. încorp în rezerve Rata medie a dobânzii pe pia ă 14 .3.Valoarea nominală.Valoarea de emisiune (cursul ac iunilor) este pre ul care trebuie plătit de către cei care subscriu ac iuni sau păr i sociale.Valoarea de randament este valoarea corespunzătoare profitului net pe o ac iune care se poate capitaliza în cursul exerci iului la o rată medie a dobânzii de pia ă. atestarea şi modificările care intervin în structura acestora pe parcursul existen ei firmei. fiind de fapt pre ul pe care investitorul este dispus să-l plătească pentru o ac iune pe o pia ă liberă.obiectivele şi factorii care pot influen a organizarea contabilită ii. Documentele privind capitalurile consemnează înfiin area.N. . . = Capital social / Nr.2. V. Divident distribuit pe ac iune + Vr=Cota parte din profit pe ac . Vf = Dividentul distribuit pe ac iune Rata medie a dobânzii pe pia ă .2.Valoarea financiară exprimă achivalentul corespunzător capitalizării dividentului annual pe o ac iune la o rată medie a dobânzii pe pia ă. Organizarea contabilită ii capitalurilor La organizarea contabilită ii capitalurilor trebuie avute în vedere următoarele: . Evaluarea capitalului social al entită ilor economice Are în vedere principalele valori cu ajutorul cărora se exprimă capitalurile entită ilor economice. Acestea sunt: . . este dată de raportul dintre valoarea capitalului social şi numărul de ac iuni sau păr i socaile.sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea capitalurilor întreprinderii.

Contabilitatea constituirii capitalului social Contabilitatea capitalului se conduce cu ajutorul contului 101 . Activul net contabil = Activ total – Datorii – Active fictive 2.Capital ”.4. 1015 – Patrimoniul regiei 1016 – Patrimoniul public Capitalul subscris nevărsat reprezintă angajamentele sau promisiunile făcute de asocia i sau ac ionari în baza actelor de constituire a firmei. republicată prevede posibilitatea vărsării în tranşe a aporturilor..Capital subscris nevărsat”.. patrimoniul public şi patrimoniul regiei. Se reflectă cu ajutorul contului 1011 .1. în func ie de forma juridică a societă ii. 2. Capitalul se poate diviza în păr i sociale la societă i de persoane( la SRL ) sau în ac iuni la societă i de capitaluri (la SA). La constituire trebuie vărsat întegral aportul în natură şi cel pu in 30% din aportul în numerar. Are rolul de a eviden ia 15 . Contabilitatea constituirii şi modificării capitalului social Capitalul social ca sursă ini ială de finan are a societă ii reflectă totalitatea aporturilor puse la dispozi ia societă ii comerciale în mod permanent de către ac ionari sau asocia i sub formă de paricipa ie prin care se constituie o entitate juridică distinctă şi diferită de proprietarii săi. restul aportului va fi ulterior apelat de societate şi vărsat acesteia..4. Este reprezentat prin: capitalul social. acesta este format din: .valoarea nominală totală a ac iunilor sau păr ilor sociale.Valoarea contabilă sau bilan ieră a capitalului se calculează ca un raport între activul net contabil şi numărul de titluri (ac iuni). Se determină prin produsul dintre numărul de ac iuni sau păr i sociale şi valoarea nominală a acestora: Cs = Nr A x Vr La societă ile pe ac iuni Legea 31/1990. Ca mărime. Acesta se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul 2: 1011 – Capital subscris nevărsat 1012 – Capital subscris vărsat. -valoarea altor opera ii ce determină modificarea capitalului .

Soldul contului este creditor şi exprimă capitalul efectiv vărsat de către asocia i şi ac ionari. După func ia contabilă: cont de pasiv. În cazuri excep ionale.Capital subscris vărsat” După con inutul economic: cont de capitaluri proprii. Soldul contului este creditor şi exprimă promisiunile de aport făcute de asocia i şi ac ionari dar neonorate. angajat că va fi depus) de asocia i şi ac ionari.capitalul subscris nevărsat (promis.Decontări cu asocia ii privind capitalul”. După func ia contabilă: cont de pasiv. După con inutul economic: cont de decontări cu asocia ii sau ac ionarii. Capitalul subscris vărsat eviden iează angajamentele de aport onorate efectiv în baza documentelor justificative care atestă depunerea aporturilor. 16 . Soldul contului este debitor şi exprimă drepturile de crean ă ale societă ii fa ă de asocia i sau ac ionari pentru aportul promis şi nedepus.numerar depus în contul de la bancă de 1500 lei . Se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 1012 .. depuse efectiv (vărsate).. poate prezenta şi sold creditor. Înregistrarea în contabilitate a subscrierii şi vărsării capitalului presupune utilizarea pe lângă conturile 1011”Capital subscris nevărsat”. Acesta eviden iează aporturile angajate de asocia i şi ac ionari în baza actelor de înfiin are sau modificare a societă ii comerciale. Exemplu: Se înfiin ează Societatea Comercială „X” cu un capital promis de asocia i conform actelor de înfiin are în sumă de 2500 lei. După con inutul economic: cont de capitaluri proprii subscrise. După func ia contabilă: cont bifunc ional. De asemenea poate eviden ia datorii fa ă de asocia i sau ac ionari la restituirea de capital sau la dizolvarea societă ii. Aportul este format din: . Acesta exprimă obliga iile unită ii fa ă de asocia i sau ac ionari pentru ac iunile sau păr ile sociale retrase dar neplătite respectiv vărsăminte anticipate. exprimând crean a firmei fa ă de asocia i sau ac ionari.utilaje industriale de 1000 lei. 1012 „ Capital subcris vărsat ” şi a contului 456 „Decontări cu asocia ii privind capitalul”. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu asocia ii sau ac ionarii privind capitalul se conduce cu ajutorul contului 456 .

N. Contabilitatea reducerii capitalului Prin reducerea capitalului se asigură acoperirea pierderilor din exerci iile anterioare respectiv se restituie aportul ac ionarilor.micşorarea numărului ac iunilor sau păr ilor sociale fără a modifica valoarea nominală a acestora. . rezultă următoarele rela ii: K = Nr. Nr.4.răscumpărarea propriilor ac iuni după care acestea se anulează. 17 .alte opera iuni conform legii. iar aportul în natură după 30 de zile. .micşorarea valorii nominale a ac iunilor sau păr ilor sociale păstrând numărul acestora. Valoarea nominală a ac iunilor se determină ca raport între valoarea capitalului şi numărul ac iunilor sau păr ilor sociale. 2. Aceasta se poate realiza prin: .A. . Rezolvare: a) Eviden ierea subscrierii capitalului: 456 =1011 1500 b) Depunerea efectivă a aportului în numerar: 5121 = 456 1500 c) Vărsarea capitalului: 1011 = 1012 1500 d) Depunerea diferen ei de aport după 30 de zile: 213 = 456 1000 e) Vărsarea (transformarea) capitalului: 1011 = 1012 1000 Modificarea capitalului se poate face numai în baza hotărârii Adunării Generale a Asocia ilor sau Ac ionarilor (AGA) în sensul reducerii respectiv majorării acestuia. Dacă notăm: VN = valoare nominală a unei ac iuni sau păr i sociale. = numărul de ac iuni.Aportul în numerar se depune odată cu subscrierea.A x V. K = capitalul firmei.2. .micşorarea atât a valorii nominale cât şi a numărului ac iunilor şi păr ilor sociale.

.acoperirea pierderilor: 1012 = 117 1000 2). Valoarea de răscumpărare este egală cu valoarea de emisiune (Vr = Ve). . Societatea Comercială „X” înregistrează pierderi din anii preceden i în sumă de 1000 lei.majorarea capitalului pe seama rezervelor: 106 = 1012 1000 . hotărâre cu care asociatul A este de acord. iar asociatul B de ine 5.Caz 3.Reducerea capitalului se poate realiza în următoarele situa ii: a) . Asocia ii SC „A” SRL decid acoperirea pierderilor în sumă de 1500 lei printr-un aport suplimentar de aceeaşi valoare la capital.depunerea aportului: 5121 = 456 1500 .000 de ac iuni. Valoarea nominală a aportului este de 10 lei. SC „C” este constituită prin aportul a doi asocia i: asociatul A de ine 1000 de ac iuni. În această situa ie este 18 .retragerea unor ac ionari sau asocia i din cadrul societă ii.răscumpărarea ac iunilor proprii urmată de anularea acestora: .Caz 1. Rezervele constituite sunt în sumă de 1500 lei. depus în numerar. Valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea de emisiune (Vr > Ve). Datorită unor neân elegeri asociatul B decide să se retragă. .acoperirea pierderilor: 1012 = 117 1500 3). ocazie cu care aceştia solicită restituirea (plata) ac iunilor sau păr ilor sociale echivalente: c) .acoperirea pierderilor din anii preceden i : b) . Exemple: 1).vârsarea capitalului: 1011 = 1012 1500 . Se decide acoperirea pierderilor prin diminuarea capitalului utilizându-se în acest sens rezervele constituite.Caz 2. diferen a reprezentând o cheltuială. .subscrierea aportului: 456 = 1011 1500 . diferen a reprezentând un venit. Valoarea de răscumpărare este mai mică decât valoarea de emisiune (Vr < Ve).

conversia oliga iunilor în titluri de capital.atragerea de noi aporturi în natură şi numerar. Majorarea capitalului poate fi realizată pe următoarele căi: .rambursată valoarea păr ilor sociale de inute de asociatul B diminuându-se capitalul corespunzător.800 lei a) – răscumpărarea ac iunilor proprii: 109 = 5121 1400 .4.rambursarea valorii ac iunilor de inute de asociatul B: 456 = 5121 5000 4). AGA decide răscumpărarea unor ac iuni proprii în vederea diminuării capitalului . Majorarea capitalului poate avea loc numai în baza hotărârii A.G. Contabilitatea majorării capitalului În situa ia în care o societate comercială doreşte extinderea activită ii.diminuarea capitalului social cu eviden ierea cheltuielilor: % = 109 1400 1012 1000 664 400 b) – răscumpărarea ac iunilor proprii: 109 = 5121 800 . Valoarea totală de răscumpărare este de: Cazul a) – 1400 lei Cazul b) .încorporarea la capital a primelor de capital. .. . . KSA = 1000 x 10 = 10000 KSB = 5000 x 10 = 50000 . a rezervelor. şi a profitului nerepartizat .3. sunt necesare resurse financiare suplimentare pentru creşterea capitalului.diminuarea capitalului : 1012 = 456 5000 . a) Atragerea de noi aporturi în natură şi în numerar 19 .fuziunea cu alte societă i.diminuarea capitalului cu eviden ierea veniturilor: 1012 = % 1000 502 800 764 200 2. Valoarea nominală totală a ac iunilor este de 1000 lei. cu respectarea condi iilor prevăzute în cadrul documentelor care atestă înfiin area societă ii.A.

În asemenea situa ii intervin primele de conversie a obliga iunilor în ac iuni. Dacă fuziunea are ca rezultat o societate nouă prin dispari ia altora. În primul caz avem o fuziune prin absorb ie iar în al doilea caz avem o fuziune prin contopire. b) Conversia obliga iunilor în titluri de capital În activitatea societă ilor comerciale există situa ii când anumi i creditori acceptă transformarea crean elor pe care le au fa ă de ter i. situa ie în care avem de-a face cu majorarea capitalului şi stingerea concomitentă a datoriei fa ă de creditori. După propor iile care se stabilesc între valoarea de emisiune a aporturilor şi valoarea nominală a titlurilor acordate. reprezentate de diferen a dintre valoarea nominală a datoriilor şi valoarea nominală a ac iunilor care rezultă în urma procesului de conversie: . aceştia devenind ac ionari la societatea emitentă. Atunci când o societate este absorbită opera iunea determină majorarea capitalului la societatea absorbantă prin preluarea sub formă de aport a capitalului de la societatea absorbită. în titluri de capital ceea ce presupune emiterea de noi ac iuni sau păr i sociale.înregistrarea împrumutului din emisiunea de obliga iuni: c)Fuziunea cu alte societă i Fuziunea se defineşte ca ansamblul opera iilor prin care o societate comercială este absorbită (preluată) de o altă societate sau mai multe firme dispar constituindu-se o firmă nouă. Prima de capital reprezintă suplimentul de aport neâncorporat în capitalul social. Pentru aceasta este foarte important stabilirea raportului de schimb respectiv al valorii reale al ac iunilor societă ilor care fuzionează. Anet = Abilan ier – Datorii rs= A net A A net B A – societatea absorbită B – societatea absorbantă 20 . emisiunile pot fi cu primă de capital sau fără primă de capital.În cazul noilor aporturi are loc o creştere efectivă a capitalului . ceea ce determină emiterea de noi ac iuni sau majorarea valorii nominale a ac iunilor existente. Criteriul de bază pentru calcularea valorii reale a ac iunilor şi a parită ii de schimb este nivelul activului net (Anet). aceasta va prelua cu titlu de aport activele şi pasivele societă ilor care şi-au încheiat activitatea.

Exemple : 1).6 Contabilitatea rezervelor din reevaluare Rezerva din reervaluare exprimă plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale. Soldul contului este creditor şi exprimă primele de capital netransferate la capital sau la rezerve. După func ia contabilă: cont de pasiv. În activitatea întreprinderilor există situa ii când anumite elemente în special imobilizările corporale (construc ii. 2.din profitul anului curent cu suma de 800 lei % = 106 117 129 1012 2300 500 1000 800 2. După con inutul economic: cont de capitaluri proprii. Pentru reflectarea acesteia se foloseşte contul 104 . hotărăşte majorarea capitalului social fără ca pe ansamblu capitalurile proprii să sufere vreo modificare (refectându-se creşterea capitalului pe seama resurselor proprii ).5. diferen a va fi înregistrată ca primă de fuziune (Pf). terenuri) nu mai corespund valorilor actuale datorită factorilor perturbatori care au apărut de la intrarea acestora în gestiune în special infla ia.Prime de capital”. În aceste condi ii valorile de înregistrare nu mai 21 .În cazul în care valoarea nominală respectiv cea contabilă nu coincid. Aceasta se va determina ca diferen ă între valoarea contabilă (Vc) şi valoarea nominală (Vn) a ac iunilor. Se realizează atunci când A.G..pe seama rezervelor cu suma de 500 lei . d) Încorporarea la capitalul social a primelor de capital.A. Se majorează capitalul firmei „X” după cum urmează: . sau altfel spus ca diferen ă între valoarea bunurilor primite prin fuziune şi suma cu care a crescut capitalul social al societă ii absorbante.din profitul anilor preceden i cu 1000 lei . Contabilitatea primelor de capital În situa ia în care vânzarea titlurilor de capital se face la un pre superior valorii nominale intervine prima de capital care trebuie eviden iată şi cotabilizată separat. a rezervelor şi a profitului nerepartizat.

o scădere a rezervei din reevaluare cu minusul dintre valoarea rezervei şi valoarea reducerii. Sunt supuse reevaluării imobilizările corporale.recalculată propor ional cu schimbarea în valoarea contabilă brută (când se are în vedere infla ia). .un venit care să compenseze o cheltuială cu descrelterea recunoscută anterior la acelaşi element . Atunci când nu există posibilitatea determinării valorii de pia ă imobiliyările se evalueayă la costul de înlocuire din care se deduce amortiyarea cumulată. . 22 .respectă principiul fundamental al contabilită ii (imaginea fidelă) fiind necesară periodic reevaluarea. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate astfel încât valoarea contabilă să nu difere substan ial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilan ului.o cheltuială cu întrega valoare a deprecierii. Obiectivul principal al reevaluării îl reprezintă constatarea valorii reale (juste) având în vedere pre ul pie ei. în bilan se va prezenta valoarea reevaluată la data ultimei reevaluări din care se scad amortizarea şi ajustările pentru depreciere cumulate. . Elementele dintr-o clasă de imobilizări corporale trebuie reevaluate simultan. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrat un surplus din reevaluare aferent aceluiaşi activ. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face cu excep iile prevăzute de reglementările în vigoare la valoarea justă. b) Minusul de valoare va fi tratat astfel: . Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale reevaluate nu mai poate fi determinată prin referin ă la o pia ă activă. În cazul reevaluării imobilizărilor amortizarea cumulată trebuie: . Valoarea justă se determină pa baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autoriza i. Prin reevaluare se în elege substituirea valorii contabile de înregistrare a unei imobilizări cu valoarea de utilitate stabilită la o anumită dată. iar diferen a rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. Reevaluarea se face atunci când valoarea nouă (netă contabilă) este diferită de valoarea de înregistrare contabilă. starea şi utilitatea activelor.eliminată din valoarea contabilă brută iat valoarea netă este recalculată la valoarea reevaluată a activului (în cazul reevaluării prin expertiză tehnică). IAS 16 „Imobilizări corporale” prevede următorul tratament pentru plusul respectiv minusul din reevaluarea imobilizărilor: a) Plusul din reevaluare se va trata astfel: . Diferen ele din reevaluare se pot utiliza pentru: majorarea rezervelor .o creştere a rezervei din reevaluare dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială.

construc iile de la 8000 lei la 10000 lei Pe seama diferen elor din reevaluare se majorează rezervele.Reflectarea în contabilitate a diferen elor din reevaluare se asigură cu ajutorul contului 105 . care eviden iează diferen a dintre valoarea actuală (reevaluată) şi valoarea de intrare a imobilizărilor corporale (plusul sau minusul de valoare) şi a altor reevaluări efectuate potrivit legii. După con inutul economic: cont de capitaluri. La sfârşitul exerci iului N se reevaluează un utilaj la valoarea justă de 8000 lei. .majorarea rezervelor pe seama diferen elor din reevaluare: 1058 = 1068 3500 2.eviden ierea diferen elor din reevaluare: % = 1058 3500 211 1500 212 2000 . .terenurile de la 3000 lei la 45000 lei . Conform HG.C. “A” după cum urmează: .. Valoarea de intrare a utilajului 7500 iar amortizarea cumulată 2500.Rezerve din reevaluare. Metoda valorii brute Valoarea contabilă netă = Valoarea de intrare – Amortizarea cumulată = 7500 – 2500 = 5000 lei. Pentru determinarea rezervei din reevaluare se pot utiliza două metode: .metoda valorii brute când se recalculează amortizarea cumulată propor ionalk cu modificarea valorii contabile brute. 23 . Rezerva din reevaluare = Valoarea justă – Valoarea contabilă netă = 8000 . Func ionează după regulile conturilor de pasiv. Calcula i şi înregistra i rezerva din reevaluare folosind metodele cunoscute.5000 = 3000 lei Valoarea de intrare actualizată = Valoarea de intrare x (Valoarea justă : Valoarea contabilă netă) = 7500 x (8000 : 5000) = 12000 lei. Exemplu: 1. Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilan la un subpost separate în cadrul postului de capital şi reserve.metoda valorii nete când se elimină amortizarea din valoarea contabilă brută. “X” se reevaluează activele corporale ale S. Soldul contului este creditor şi exprimă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale.

Se constituie în principal pe seama rezultatelor ob inute şi în mod excep ional din alte surse cum ar fi rezervele din reevaluare (diferen ele din reevaluare) şi primele de capital fiind destinate în principal creşterii capitalului sau pentru acoperirea pierderilor. Înregistrarea în contabilitate: 2131 = % 105 2813 Metoda valorii nete: % = 105 2131 2813 4500 3000 1500 3000 500 2500 2. ca parte componentă a capitalurilor proprii. reconstituirea ulterioară nu mai este deductibilă. Se utilizează pentru majorarea capitalului respectiv acoperirea pierderilor. 24 . Contabilitatea rezervelor Rezervele.7.Amortizarea actualizată = Amortizarea cumulată x (Valoarea justă : Valoarea contabilă netă) = 2500 x (8000 : 5000) = 4000 lei Amortizarea actualizată . Se utilizează pentru acoperirea pierderilor. Dacă sunt prevăzute în actele constitutive sunt obligatorii. reprezintă beneficii capitalizate în mod durabil de către întreprinderi până la o decizie contrară a organelor de conducere a acestora. finan area investi iilor şi se impozitează în momentul distribuirii. Rezervele constituite ca urmare a unor facilită i fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau acoperirea pierderilor. b) Rezervele statutare sau contractuale se constituie facultativ anual din profitul net ob inut de societate conform prevederilor din actele de constituire ale acesteia (statutul sau actul constitutiv) fără a fi reglementate. c) Rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare. majorarea capitalului. Contabilitatea rezervelor se conduce pe categorii de rezerve şi anume: a) Rezervele legale se constituie din profitul brut în cadrul unei limite de până la 5% dar nu mai mult de 20% din capital anual vărsat. În cazul în care rezervele legale sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau sunt distribuite sub orice formă.Amortizarea cumulată = 4000 – 2500 = 1500. se constituie pe măsura amortizării activelor reevaluate sau în momentul vânzării sau casării acestora.

Profit net = Profit brut – Impozit Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozit Profit impozabil = Profit brut + Ch. iar alte rezerve se repartizează la dividende.Rezerve legale” 1063 .. Contabilitatea rezervelor se conduce cu ajutorul contului 106 ...Rezerve”. rezervele legale acoperă pierderile din anii preceden i. iar alte rezerve în procent de 10%.Rezerve statutare sau contractuale 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerva din reevaluare” 1068 . Cu excep ia rezervelor constituite în baza unor acte normative eviden ierea în contabilitate a constituirii rezervelor se face pe baza rezultatului reportat. acoperirea pierderilor.. a) calculul şi înregistrarea rezervelor legale: 5% x 80000 = 4000 lei 20% x 10000 = 2000 lei 129 = 1061 2000 b) calculul şi înregistrarea rezervelor statutare şi a altor rezerve: Rezerve statutare şi alte rezerve = profit net x cota stabilită. Se dezvoltă în conturi sintetice de gradul doi conform categoriilor de rezerve prezentate: 1061 .neded. Soldul contului este creditor şi exprimă rezervele constituite la un moment dat. În cursul exerci iului înregistrează un profit brut de 80000 lei. După func ia contabilă: cont de pasiv. Pe seama rezervelor statutare se majorează capitalul . Pe seama profitului ob inut se constituie rezerve legale la nivel maxim posibil.Alte rezerve” După con inutul economic: cont de capitaluri proprii.fiscal – Deduceri fiscale Profit impozabil = 80000 + 0 – 2000 = 78000 Impozitul = 78000 x 16% = 12480 Profit net = 80000 – 12480 = 67520 25 . etc. finan area unor unită i. Exemplu: Societatea Comercială „A” de ine un capital de 10000 lei. rezerve statutare în procent de 20%.d) Alte rezerve se constituie facultativ din profitul net sau din alte surse fără să fie prevăzute de lege sau statut cu acordul AGA şi se pot folosi pentru: creşterea capitalului .

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 117 . pentru surse proprii de finan are. Contul 117 “Rezultatul reportat” este după con inutul economic: cont de capitaluri proprii. Contabilitatea profitului sau pierderii exerci iului financiar Conform IAS 8 “Profitul net sau pierderea netă a perioadei”. Contabilitatea rezultatului reportat Practica contabilă cunoaşte situa ii în care A.G. rezultat reportat adică profit nerepartizat sau pierdere neacoperită din ecerci iile precedente. din rezerve sau din capitalul social. nu a repartizat profitul sau nu a decis modalitatea de acoperire a pierderilor înregistrate.Rezultatul reportat”. constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori 26 . iar pierderea până la acoperirea sa din rezultatul exerci iilor următoare. Soldul contului poate fi debitor şi reflectă pierderea reportată sau creditor şi reflectă profitul reportat (lăsat în aşteptare din anii preceden i) sau profitul repartizat pentru participarea salaria ilor la profit.Rezerve statutare = 20% x 67520 = 13504 Alte rezerve = 10% x 67520 = 6752 129 = 1063 13504 129 = 1068 6752 c ) utilizarea rezervelor: 1063 = 1012 13504 1061 = 117 2000 1068 = 457 6752 2.9. După func ia contabilă: cont bifunc ional. Transferul profitului nerepartizat respectiv pierderea nerecuperată în rezultatul reportat se face la valoarea contabilă din momentul transferului. aceste sume rămânând în aşteptare încadrându-se în categoria economică. 2. Veniturile.8. Profitul figurează ca sursă proprie de finan are până în momentul distribuirii sale pe destina iile stabilite..A. pentru vărsăminte la bugetul statului din profitul net al regiilor autonome. pentru dividende. ine eviden a rezultatului sau a păr ii din rezultatul exerci iului precedent a căror repartizare a fost amânată de AGA. toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute în cursul unei perioade trebuie incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei.

10. După con inutul economic este un cont de capitaluri proprii. Provizioanele se constituie. de obicei. Reprezintă echivalentul unor datorii posibile dar incerte generatoare de pierderi sau cheltuieli viitoare. reflectând profitul sau pierderea înregistrată în cursul exerci iului financiar curent.descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din contribu ii ale ac ionarilor.să răspundă criteriului pruden ei şi bunei cuviin e.Profit şi pierderi”. . Contabilitatea rezultatelor aferente exerci iului în curs se reflectă cu ajutorul contului 121 . ori creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către ac ionari. 2. Fiind reversibile nu modifică valoarea elementelor de activ la care se referă. Sunt destinate finan ării riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile.să fie individualizate în func ie de riscul şi cheltuiala elementelor avute în vedere. Provizioane au ca obiect acoperirea pierderilor sau cheltuielilor viitoare care la data închiderii exerci iului financiar sunt posibile dar nedeterminate. Cele mai importante astfel de provizioane sunt: a) Provizioane pentru litigii.. în baza principiului pruden ei. În ceea ce priveşte constituirea provizioanelor trebuie avute în vedere următoarele: .mărimea lor să nu depindă de rezultatele financiare ale unită ii. Provizionul pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă un pasiv cu exigibilitate sau valoare incertă. După func ia contabilă este un cont bifunc ional. Contabilitatea provizioanelor Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 37) definesc provizioanele ca fiind „datorii cu exigibilitate sau valoare incertă”. b) Provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor 27 . Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor. la sfârşitul exerci iului financiar pentru elementele patrimoniale a căror realizare sau plată este incertă sau pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele viitoare. Soldul creditor exprimă profitul net (venituri > cheltuieli) iar cel debitor exprimă pierderea (venituri < cheltuieli) exerci iului financiar curent. .

Exemple: 28 . În cazul în care pentru stingerea unei obliga ii nu mai este probabilă o ieşire de resurse provizionul trebuie anulat.poate fi realizată o bună estimare a valorii obliga iei. După func ia contabilă: conturi de pasiv. e)Provizioanele pentru restructurare f) Provizionele pentru impozite Se constituie pentru impozite.c) Provizioanele pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea. Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite la un moment dat. Provizioanele vor fi recunoscute dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condi ii: . .este probabilă efectuarea unor plă i pentru onorarea unor obliga ii care să afecteze beneficiile economice. Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o ter ă parte. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate iar valoarea recunoscută ca provizion să constituie cea mai bună estimare la data bilan ului a costurilor necesare stingerii obliga iei.există o obliga ie curentă generată de un eveniment anterior. majorări viitoare de plată datorate bugetului de stat în condi iile în care sumele respective apar în bilan ca datorie în rela ia cu statul. d) Provizioane pentru pensii private şi obliga ii similare Au în vedere pensiile private şi alte obliga ii similare fiind constituite de entită ile ce se vor administra. Provizionul trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost ini ial recunoscut. . Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. După con inutul economic: sunt conturi de capitaluri. Au în vedere cheltuielile ce privesc demontarea sau mutarea activelor atunci când motivele pentru care au fost afectate nu mai există sau nu se mai justifică economic ori se impune restaurarea acestora. Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion. amenzi. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilan şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare . rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită .

virarea provizionului la venituri: 1512 = 7812 2000 .împrumuturi din emisiuni de obliga iuni. . din care: 1000 lei cheltuieli cu materialele consumabile şi 500 lei cheltuieli cu salariile. . Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate capitalului În cadrul economiei de pia ă entită ile pot beneficia în afara surselor proprii şi de împrumuturi şi credite de la institu iile financiare sau de la alte persoane juridice şi fizice pe termen lung.constituirea provizionului în anul N: 6812 = 1512 2000 .credite bancare pe termen lung. .11. În bilan ul contabil aceste împrumuturi se încadrează în datoriile pe termen lung. 29 . ele se înregistrează în contabilitate la capitaluri dacă sunt angajate pe termen mai mare de un an şi dacă satisfac necesită i de finan are permanente.la sfârşitul anului (N+1) decontarea cheltuielilor: 121 = % 1500 602 1000 641 500 .datorii ce privesc imobilizările financiare.închiderea contului de venituri: 7812 = 121 2000 2.alte împrumuturi şi datorii asimilate respectiv dobânzile aferente acestora. Societatea Comercială „B” are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de agregate frigorifice. Pentru eventualele defec iuni constatate de clien i în perioada de garan ie se consttuie pornind de la defec iunile din anii preceden i provizioane pentru garan ii în sumă de 2000 lei. Deşi nu sunt surse proprii. .în cursul anului (N+1): 602 = 302 1000 641 = 421 500 . Fac parte din categoria împrumuturilor şi datoriilor asimilate capitalului următoarele: . .decontarea cheltuielilor cu provizionul la sfârşitul perioadei de gestiune (anul N ): 121 = 6812 2000 În anul următor (N+1) se efectuează cheltuieli cu repara iile în perioada de garan ie în sumă de 1500 lei.1.

După func ia contabilă : sunt conturi de pasiv.. Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice şi juridice şi care trebuiesc rambursate la un anumit termen numit scaden ă. dobânda reprezentând venitul obliga iunii. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni Împrumuturile din emisiuni de obliga iuni. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung Activitatea economică a agen ilor economici presupune în anumite perioade apelarea la resurse financiare externe pe termen lung (> 12 luni)..există un acord de refinan are sau de reeşalonare a plă ilor convenit oficial înainte de închiderea exerci iului. Acestea pot fi nominative şi la purtător. Elementele de bază ale unei obluga iuni sunt: durata adică un termen numit scaden ă.termenul ini ial al datoriilor a fost mai mare de 12 luni. Când suma de rambursat este mai mare decât suma primită ca împrumut.50 lei.11.1. Valoarea nominală a unei obliga iuni nu poate fi mai mică de 2. valoarea nominală adică suma înscrisă pe obliga iune. Din această categorie fac parte creditele bancare pe termen lung. 2.Credite bancare pe termen lung ” se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul doi.2. Obliga iunea este un titlu de valoare care reflectă o sumă de bani.11. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 162 .Entită ile trebuie să men ină datoriile pe termen lung în această categorie chiar şi atunci când sunt exigibile în 12 luni. diferen a se înregsitrează ca o corec ie a datoriei (într-un cont de activ) şi se prezintă în notele explicative 2. Pentru creditele pe termen lung băncile solicită entită ilor garan ii care trebuie să depăşească cu 20-30% valoarea creditului şi a dobânzilor aferente. . fiind acordate în special pentru finan area investi iilor sau creşterea durabilă a fondului de rulment.. denumite şi credite obligatare. Contul 162 . sunt împrumuturi pe termen lung atrase de entită ile aflate temporar în dificultate financiară sau care doresc dezvoltarea activită ii prin emisiunea unor titluri de credit de valori egale numite obliga iuni. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condi ii: . 30 .Credite bancare pe termen lung” şi a contului 1682 . împrumutatăde o persoană juridică de la publicul investitor.Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”.

După func ia contabilă: conturi de pasiv. Interesele de participare reprezintă drepturi de inute în capitalul altei societă i comerciale pe termen lung.. 1662 . Contabilitatea dobânzilor aferente acestor datorii se ine cu ajutorul conturilor: 1685 . Se detaliază pe două conturi sintetice de gradul doi. O participare de 10 % până la 20 % în capitalul altei societă i este o investi ie strategică.Datorii către fa ă de entită i afiliate”.. Aceasta înseamnă că ac iunile unei societă i comerciale pot fi cumpărate de o altă entitate sub formă de titluri imobilizate.. Eviden ierea datoriilor societă ii fa ă de persoanele juridice ce de in participa ii în capitalul acesteia se face cu ajutorul contului 166 .11.Datorii ce privesc imobilizările financiare. Pentru entitatea care acordă împrumutul aceste sume reprezintă crean e imobilizate contabilizându-se ca imobilizări financiare iar pentru entitatea care beneficiază de împrumut reprezintă datorii ce privesc imobilizările financiare. Ele cuprind: investi ii în întreprinderile asociate şi investi iile strategice. Imobilizările financiare cuprind: titlurile de participare. După con inutul economic: conturi de capitaluri împrumutate. alte titluri imobilizate şi crean e imobilizate. iar titlurile de inute într–o propor ie de 20 – 50 % asigură exercitarea unei influen e semnificative .Dobânzi aferente datoriilor fa ă de entită ile afiliate” 31 . Titlurile de participare reprezintă drepturi sub formă de ac iuni şi alte titluri de venit variabil de inute de o societate în capitalul altor societă i comerciale a căror de inere pe o perioadă îndelungată este considerată utilă acesteia.Soldul contului este creditor şi exprimă creditele bancare pe termen lung ob inute şi nerambursate. 1661 . Dacă o societate de ine controlul asupra altei societă i cea din urmă este considerată filială.. Soldul contului este creditor şi exprimă datoriile ce privesc imobilizările financiare nerestituite (datoriile legate de participa ii). 2.3. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare Activitatea firmelor şi legăturile dintre acestea presupun ca unele societă i comerciale să de ină participa ii la alte societă i.Datorii fa ă de entită i de care compania este legată prin interese de participare”. interesele de participare.

Alte împrumuturi şi datorii asimilate” şi 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”.1686 . depozitele datoriile din concesiuni. brevete. b) concesionarea unor bunuri în vederea exploatării acestora conform contractului de concesionare în sumă de 700 lei. Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate În categoria altor împrumuturi şi datorii asimilate se includ garan iile primite. i) închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi stabilirea rezultatului opera iunilor înregistrate la sfârşitul perioadei de gestiune. alte împrumuturi şi datorii asimilate: 1500. h) diferen ele favorabile de curs valutar aferente altor împrumuturi şi datorii lichidate în sumă de 400 lei. g) achitarea în numerar a redeven elor aferente concesiunilor în sumă de 50 lei. După func ia contabilă: cont de pasiv.Dobânzi aferente datoriilor fa ă de entită ile de care compania este legată prin interese de participare” 2. etc. d) rambursarea împrumuturilor şi datoriilor asimilate în sumă de 700 lei. concesiuni.11. leasingul). închirieri de imobilizări (ex. Societatea Comercială „X” înregistrează în contabilitate următoarele opera iuni: a) sume încasate reprezentând garan ii. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 167 . Soldul contului este creditor şi exprimă valoarea altor împrumuturi şi datorii asimilate. e) dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate în sumă de 1500 lei.. f) achitarea dobânzilor prin vărsăminte bancare în sumă de 300 lei.. mărci de fabrică. c) restituirea bunurilor primite în concesiune în sumă de 700 lei. Exemple: 1). nerambursate. loca ii de gestiune.4. a) 5121 = 167 1500 b) 205 = 167 700 c) 167 = 205 700 d) 167 = 5121 1500 e) 666 = 1687 300 32 . După con inutul economic: cont de capitaluri împrumutate.

utilaje – 30% . Ulterior. Definiti subventiile pentru investitii. 13. ac ionarii depun integral aportul concretizat în: . Definiti primele de capital. Ce reprezinta rezervele(diferentele) din reevaluare? 11. Definiti capitalurile proprii. Care sunt procedeele de crestere a capitalului social? 8.000 ac iuni care au o valoare nominală de 50 lei pe ac iune. 2. Ce reprezinta pentru intreprindere capitalul social? 5. Care sunt procedeele de diminuare a capitalului social? 9.f) 1687 g) 612 h) 167 i) 765 121 = = = = = 5121 5311 765 121 % 666 612 300 50 400 400 350 300 50 ÎNTREBĂRI 1. Definiti capitalurile si precizati care sunt structurile contabile de reprezentare a acestora. 12. pre ul de emisiune este de 52 lei pe ac iune. Să se înregistreze depunerea aportului şi vărsarea capitalului subscris nevărsat. 10. Precizati care este diferenta intre un provision si o alta datorie? 14. Ce informatii privind capitalurile trebuie prezentate in situatiile financiare? PROBLEME PROPUSE 1.disponibilită i în conturile bancare – 60% . Care sunt caracteristicile principale ale unui imprumut din emisiuni de obligatiuni? 15. Definiti conform IAS 37 provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si precizati care este scopul constituirii lor. Să se înregistreze emisiunea a 120. 3. Care este diferenta intre capitalurile proprii si capitalurile permanente? 4. 2. Care este diferenta intre parti sociale si actiuni? 7. 33 . Ce reprezinta pentru intreprindere capitalul social nevarsat? Dar cel varsat? 6.materii prime – 10%.

10. .340. Să se înregistreze reportarea profitului înregistrat în anul curent în sumă de 2. 5. 11. O societate constituie la finele anului N un provizion în sumă de 125. b) anularea obliga iunilor proprii. Să se înregistreze un utilaj constatat plus la inventariere a cărui valoare a fost stabilită la 25. 13. Societatea “ALFA” recurge la emisiunea a 20.000 lei. Să se înregistreze repartizarea profitului aferent exerci iului precedent. în valoare de 1. . În anul N+1. Să se înregistreze încorporarea primelor legate de capital în sumă de 140. 7.majorarea capitalului social: 450. .000 lei.000 lei. iar pre ul de răscumpărare (de rambursare) este de 90 lei pe obliga iune.emisiunea obliga iunilor.000 lei. 8.amortizarea primei privind obliga iunile emise aferentă anului I.750. Să se înregistreze concesionarea unor terenuri în vederea exploatării acestora conform contractului de concesionare în sumă de 220. Să se înregistreze acoperirea pierderii înregistrate în exerci iile precedente în sumă de 1. .000 lei pentru un litigiu care se află pe rol cu o societate de transport marfă.dividende cuvenite ac ionarilor: 1.rezerve legale: 150.200. înregistra i: a) răscumpărarea (plata se face din conturile bancare).000 lei din profitul aferent exerci iului curent.000 lei. Să se înregistreze recep ia unui mijloc de transport achizi ionat în leasing financiar la pre ul de 620. încasarea are loc ulterior prin conturile bancare.încasarea contravalorii obliga iunilor emise.sume cuvenite salaria ilor pentru participarea la profit: 150. ştiind că rata dobânzii este de 10%.000 de obliga iuni proprii la pre ul de 130 lei pe titlu. Având în vedere că împrumutul obligatar este ob inut pentru o perioadă de 4 ani. 6.000 lei. 12. . Ştiind că valoarea nominală a unei obliga iuni este de 125 lei. . 4. se dă sentin a în proces.000 lei.000 de obliga iuni care au o valoare nominală de 80 lei pe obliga iune. Să se înregistreze primirea unui credit bancar pe termen lung în sumă de 300.3. O societate comercială răscumpără 5.000. societatea 34 . înregistra i: .000 lei. astfel: . 9.dobânda aferentă anului I.000 lei la alte rezerve.000 lei.000 lei.

Să se înregistreze retragerea unui ac ionar care de ine 500 ac iuni la valoarea nominală de 50. 15. b) achitarea unei rate în valoare de 1. La data contractării.000 lei din disponibilită ile bancare. la terenuri 550.6352 lei) în luna decembrie.000 pentru participarea salaria ilor la profit.000 lei pe ac iune.000 lei. 1553/2003 în scopul punerii de acord a valorii contabile cu valoarea actuală de pia ă.14. Ştiind că la data de 31 decembrie. O societate a recurs la reevaluarea imobilizărilor corporale conform H. . utilizând 60% din valoarea provizionului. Să se înregistreze rambursarea ratei aferente unui credit bancar pe termen lung în sumă de 15.5650 lei / 1 euro.000 pentru majorarea capitalului social.000.350. c) eviden ierea dobânzii datorate în sumă de 1. O societate constituie provizioane pentru garan ii acordate clien ilor la 31 decembrie N în sumă de 345.000 lei. 18. 20. Să se înregistreze majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve în valoare de 3. d) reevaluarea datoriei în valută la finele anului. 35 .G. 21. utilizarea şi anularea provizionului.000 lei. Astfel. c) anularea păr ii din provizion rămasă neutilizată.170.5%.000 lei. Să se înregistreze restituirea unui teren preluat în concesiune pentru care valoarea înregistrată în contabilitate a fost de 250.6352 lei) şi plata acesteia. restul provizionului anulându-se. cursul euro era de 3. 17.000 lei.500 euro (cursul euro din data plă ii – 3.120 euro (la cursul de 3. 19. 16.6771 lei / 1 euro.500. În exerci iul N+1 este utilizată doar suma de 163.000 lei. astfel: . O societate contractează un credit bancar în valoare de 100.000 lei şi prin repartizarea profitului înregistrat în anii anteriori în sumă de 500. precum şi achitarea obliga iei fa ă de acesta din conturile bancare. Să se înregistreze repartizarea profitului aferent exerci iilor precedente care nu a fost repartizat în anii anteriori în sumă de 520.000 euro pe o perioadă de 5 ani cu o rată a dobânzii de 11. Să se înregistreze plusurile din reevaluare.000 lei. Să se înregistreze constituirea. Să se înregistreze: a) constituirea provizionului în anul N. iar cealaltă parte este anulată. iar la utilaje 250. înregistra i: a) contractarea creditului. cursul euro era 3. b) utilizarea provizionului în anul N+1. la clădiri a fost constatat un plus de valoare de 425.

valoarea justă. care nu se consumă la prima utilizare iar valoarea lor se recuperează eşalonat prin includerea în cheltuielile mai multor perioade contabile în func ie de durata de via ă utilă.CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE REZUMAT Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare.Con inutul. starea. evaluarea. Sunt reprezentate prin bunurile şi valorile unei întreprinderi de inute durabil (>1 an).este posibilă generarea de beneficii economice viitoare aferente acestora exercitându-se şi un control asupra lor. Beneficiile economice viitoare incorporate în active.1. . 3. b) Valoarea contabilă (denumită şi netă) este valoarea la care activele imobilizate se prezintă în situa iile financiare. amplasarea şi pre ul pie ei. reprezintă poten ialul de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. c) Valoarea de inventar este valoarea actuală stabilită în func ie de utilitatea activului. d) Valoarea justă este reprezentată prin suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două păr i aflate în cunoştin ă de cauză în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. costul de produc ie. Activele în general deci şi imobilizările sunt recunoscute în bilan ul întreprinderii dacă sunt îndeplinite două criterii cumulativ: . valoarea de utilitate. destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Activele imobilizate (imobilizările) sunt activele unei întreprinderi. valoarea de aport.costul poate fi determinat în mod credibil. Se ob ine prin deducerea din valoarea de intrare a amortizărilor şi ajustărilor pentru depreciere. recunoaşterea şi clasificarea activelor imobilizate Evaluarea activelor imobilizate se face la următoarele valori mai reprezentative: a) valoarea de intrare (costul istoric) se determină în func ie de modalitatea de intrare şi poate fi : costul de achiuzi ie. 36 .

2. Acestea îmbracă forma lucrărilor de investi ii care la sfârşitul exerci iului nu au fost terminate. Din punct de vedere financiar. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru scopuri administrative. interesele de participare. după caz. Exemplu: titlurile de participare. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilan dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil. sunt considerate alocări permanente sau active cu o lichiditate redusă.Contabilitatea imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale sunt active nemateriale identificabile nereprezentate printr-un bun fizic concret. corporale şi financiare. c) Active imobilizate financiare – cuprind investi iile financiare de inute de o entitate în capitalul altor entită i pe o perioadă mai mare de un an şi care aduc investitorilor diverse câstiguri. alte titluri imobilizate şi crean ele imobilizate.cheltuielile de dezvoltare. dona ii.etc. Cuprind ac iuni şi alte titluri cumpărate şi de inute pe termen lung. produc ie proprie.Existen a unei certitudini suficiente ca beneficiile economice viitoare vor fi generate către întreprindere necesită ca aceasta să primească avantajele aferente activului şi să suporte riscurile aferente. b) Active imobilizate corporale – sunt reprezentate prin bunuri materiale (tangibile) de inute de agen ii economici şi utilizate o perioadă îndelungată în produc ia de bunuri. inând cont de complexitatea şi trăsăturile care le definesc. Activele imobilizate pot intra în întreprindere pe mai multe căi: achizi ii de la ter i. când vor fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale sau a imobilizărilor necorporale. 37 . activele imobilizate (imobilizările ) pot fi clasificate în: necorporale. urmând ca finalizarea lor să aibă loc în exerci iile viitoare. 3. Se cuprind în categoria imobilizărilor necorporale: . prestarea de servicii . închiriere sau scopuri administrative. a) Active imobilizate necorporale – sunt reprezentate prin active identificabile fără suport material (netangibile) şi de inute pentru utilizare în procedul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. .cheltuielile de constituire. În structura activelor imobilizate corporale şi necorporale pot fi incluse şi activele imobilizate în curs. aport în natură. Pentru înregistrarea în contabilitate a unui activ necorporal acesta trebuie să fie identificabil şi să poată fi exercitat un control asupra acestuia.

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după achizi ia sau finalizarea lui se înregistrează în conturile de cheltuieli. licen ele. Câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determină ca diferen ă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. . brevetele. .concesiunile. . mărcile comerciale şi alte valori similare. În bilan un activ necorporal trebuie prezentat la cost mai pu in amortizarea şi provizioanele din depreciere. *) IAS 38 Active necorporale 38 .fondul comercial.imobilizări necorporale în curs de execu ie. În măsura în care nu sunt amortizate complet cheltuielile de constituire şi dezvoltare este interzisă orice distribuire a profiturilor dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profiturilor reportate nu este cel pu in egală cu suma cheltuielilor neamortizate cu excep ia situa iei în care legisla ia nu prevede altfel.alte imobilizări necorporale. Amortizarea trebuie începută atunci când activul este pregătit pentru utilizare. Un activ necorporal trebuie prezentat în bilan la valoarea de intrare mai pu in ajustările cumulate de valoare. Un element necorporal raportat drept cheltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. atunci când un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa. Aceste cheltuieli vor majora costul activului necorporal atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performan a prevăzută ini ial.. Evaluarea ini ială a unei imobilizări necorporale trebuie afectuată la costul de achizi ie sau de produc ie după caz. Un activ necorporal trebuie scos din eviden ă la cedare sau casare. Activele necorporale se înregistrează ini ial la costul de achizi ie sau de produc ie. Perioada de amortizare a unei imobilizări necorporale trebuie să corespundă celei mai bune estimări a duratei sale de via ă utile. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie recunoscut ca venit respective cheltuiala în contul de profit şi pierderi*). Un activ necorporal reportat drept cheltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte a costului acestuia. evaluabile credibil.

1. După func ia contabilă: cont de activ.din casierie 100 lei Conducerea societă ii a decis amortizarea cheltuielilor de costituire în perioada maximă prevăzută de lege (5 ani). În cea de-a doua variantă se amotizează sistematic într-o perioadă de până la 5 ani. Exemplu: Cu ocazia majorării capitalului Societă ii Comerciale “X” se fac plă i după cum urmează: . .2.înregistrarea amortizării: An I 6811 = 2801 60 An II 6811 = 2801 60 *) IAS 38 Active necorporale 39 . cheltuielile de prospectare a pie ei. Cheltuielile de constituire pot fi tratate în două variante*): .din contul de la bancă 200 lei . de extindere a activită ii. Sumele înregistrate la cheltuieli de constituire trebuie explicate în notele la situa iile financiare.fie recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei în care au fost înregistrate. cheltuieli cu emisiunea şi vânzarea de ac iuni sau obliga iuni. cheltuielile de publicitate legate de constituirea societă ii. .efectuarea plă ilor: 201 = % 300 5121 200 5311 100 . După con inutul economic: cont de active imobilizate necorporale (nemateriale). Soldul contului este debitor si exprimă cheltuielile de constituire existente.fie capitalizate şi recunoscute ca o imobilizare necorporală.3.Contabilitatea cheltuielilor de constituire Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate de înfiin area unei sociată i comerciale ca persoană juridică distinctă sau ca urmare a modificării activită ii cum sunt: cheltuielile de înscriere şi înmatriculare. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 201 "Cheltuieli de constituire".

An III 6811 = 2801 An IV 6811 = 2801 An V 6811 = 2801 . După con inutul economic: este un cont de imobilizări necorporale. Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare se conduce cu ajutorul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente la un moment dat. ce asigura garan ia eficien ei scontate înaintea stabilirii produc iei de serie sau utilizării. Cheltuielile de dezvoltare includ acele cheltuieli efectuate pentru aplicarea rezultatelor cercetării în vederea realizării unor lucrări sau obiective strict individualizate.înregistrarea studiului de dezvoltare: 203 = 721 3000 . procese.3.68 4427 319. produse. pentru realizarea unui prototip cu for e proprii. După func ia contabilă: este un cont de activ.32 40 .înregistrarea amortizării pentru primii 2 ani de utilizare: An I 6811 = 2803 600 An II 6811 = 2803 600 .descărcarea gestiunii: 2801 = 201 60 60 60 300 3. sisteme sau servicii noi sau îmbunătă ite substan ial înaintea stabilirii produc iei de serie sau utilizării.vânzarea lucrării de dezvoltare: An III 461 = % 2000. Societatea Comercială “Y” înregistrează cheltuieli de dezvoltare în sumă de 3000 lei.2. După 2 ani se vinde lucrarea de dezvoltare la pre ul de 2000 lei inclusiv Tva. Exemple: 1).00 7583 1680. . aparate.Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare Dezvoltarea este activitatea ce presupune aplicarea rezultatelor cercetări sau a altor cunoştin e într-un proces de planificare sau proiectare în scopul produc iei de materiale.

presta ii şi angajări reciproce astfel încât fiecare să ob ină eficien a scontată. În cazul loca iei de gestiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia.3. de regulă. Valoarea de aport în acest caz se asimilează valorii juste. stabilită potrivit contractului. Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinată. unei persoane fizice sau juridice în schimbul unei sume de bani numită chirie. Pot face obiectul închirierii: clădirile. în contabilitatea entită ii care primeşte concesiunea se reflectă cheltuiala reprezentând chiria fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale*). utilajele. etc. terenurile. concedentului în baza contractului de concesiune se numeşte redeven ă. mărcile comerciuale. maşinile. mărcilor comerciale şi a altor drepturi şi valori similare Concesiunile. Există. folosin ei.2. Suma datorată periodic de către concesionar.Of 1080 bis/2005 41 . În cazul în care contractul prevede plata unei chirii şi nu o valoarea amortizabilă. brevetelor. brevetele. licen elor. M. rela iile dintre locator (cel care oferă) şi locatar (cel care primeşte) sunt mai complexe.încasarea în contul de la bancă: 5121 = 461 3000 1200 1800 2000 3. Închirierea reprezintă cedarea folosin ei temporare a unui bun. se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achizi ie după caz.descărcarea gestiunii: % = 203 2803 6583 . drepturile şi activele similare reprezentând aport. Concesiunea reprezintă conven ia prin care o parte numită concedent cedează unei alte păr i denumite concesionar pe o perioada determinată dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unor activită i.Contabilitatea concesiunilor. exploatării unor terenuri sau bunuri.. Loca ia de gestiune constă în transferarea de către un subiect de drept altui subiect de drept a posesiei. Brevetul ca formă de manifestare a imobilizărilor necorporale este un titlu eliberat de o institu ie de stat competentă prin care se confirmă caracterul *) OMFP 1752/2005. licen ele. achizi ionate sau dobândite pe alte căi.

serviciile sale de altele cu caracteristici asemănătoare. Soldul contului este debitor si reprezintă valoarea concesiunilor. etc. tehnici. . brevetelor.trecerea lucrării de cercetare – dezvoltare. Realizează o îmbunătă ire a acesteia în valoare de 2000lei după care ob ine confirmarea de brevet de inven ie pe care îl vinde după 5 ani de utilizare la pre ul de 8000 lei inclusiv TVA. principalul fiind dreptul exclusiv şi temporar de a utiliza inven ia. reprezintă cunoştin e tehnice şi procedee tehnologice care nu fac obiectul unui brevet de inven ie dar care apar in celor care le-au creat şi care pot fi comercializate. După func ia contabilă: este un cont de activ.how-ul. în cazul achizi ionării. Know. după îmbunătă ire. Licen a ca modalitate de utilizare a rezultatului cercetării în produc ie reprezintă un contract prin care posesorul unui brevet de inven ie cedeaza dreptul de utilizare a brevetului unei alte persoane fizice sau juridice în schimbul unei sume de bani. Imobilizările necorporale de natura concesiunilor. În categoria altor drepturi şi valori similare se incadrează: dreptul de proprietate intelectuală. Exemplu: Societatea Comercială “Z” achizi ionează o lucrare de dezvoltare în valoare de 4000lei. sau realizate pe cont propriu se eviden iază în contabilitate cu ajutorul contului 205 "Concesiuni. Mărcile comerciale reprezintă semne distinctive folosite de către o entitate pentru a-şi deosebi produsele. licen elor.achizi ionarea lucrării de cercetare – dezvoltare: % = 404 4760 203 4000 4426 760 .de inven ie a obiectului şi oferă inventatorului o serie de drepturi. licen e. brevete . etc. brevetelor. licen elor şi altor drepturi şi valori similare existente în gestiune la un moment dat . Franciza este dreptul asupra unui domeniu exclusiv asupra utilizării exclusive a unei formule. de autor. După con inutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale. mărcilor de fabrică aduse ca aport. traducător. design. categoria brevetelor de inven ie: în 42 . lucrările. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare.

vadul.% 203 721 .Contabilitatea fondului comercial Fondul comercial reprezintă acea parte din fondul de comer ce nu este cuprins în celelalte active. debuşeele.motivul care a determinat alegerea perioadei.încasarea: 5121 = 2052 2052 = 6000 4000 2000 1200 1200 1200 1200 1200 8000. Se determină ca diferen ă între costul de achizi ie şi valoarea justă la data tranzac iei a păr ii din activele nete achizi ionate de către o persoană juridică.elemente privind personalul cum sunt: pregătirea. .elemente legate de clientela cum ar fi: fidelitatea. calitatea serviciilor efectuate. regularitatea livrărilor.înregistrarea amortizării: An I 6811 = 2805 An II 6811 = 2805 An III 6811 = 2805 An IV 6811 = 2805 An V 6811 = 2805 . calitatea construc iei.vânzarea : 461 = % 7583 4427 . . reputa ia. numărul clien ilor.2.elemente privind furnizorii cum sunt: calitatea livrărilor. fluctua ia.perioada aleasă pentru amortizare. .36 1442. În situa ia în care fondul comercial achizi ionat este prezentat distinct în bilan ca activ se vor prezenta în notele explicative: . calitatea acestora.elemente legate de patrimoniu cum sunt: gradul de dotare.4. dar care concură la men inerea sau dezvoltarea poten ialului unită ii cum sunt: clientela. .descărcarea gestiunii: % 6583 2805 . Fondul comercial ca element al fondului de comer este alcătuit din: . pozi ie geografică. 43 .64 6000 1200 4800 8000 = 461 3.00 6557.

Contabilitatea altor imobilizări necorporale În categoria alte imobilizări necorporale se regăsesc acele active de natura imobilizărilor necorporale ce nu au fost cuprinse în cadrul structurilor prezentate anterior. precum şi alte imobilizări necorporale evaluate la costul de produc ie.achitarea furnizorului: 404 = 5121 . 3. Reflectarea în contabilitate a fondului de comer se realizează cu ajutorul contului 207 "Fond comercial". pre ul practicat.3. numărul şi pozi ia concuren ilor pe pia ă. Societatea Comercială “X” achizi ionează un program informatic la pre ul de 700 lei.5. După 2 ani de utilizare vinde programul informatic la pre ul de 600 lei.. Valoarea acestor imobilizări se amortizează în func ie de durata estimată de utilizare . Exemple: 1) . încasând contravaloarea acestuia în numerar. respectiv la costul de achizi ie. inclusiv TVA. . Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea altor imobilizări necorporale existente în întreprindere la un moment dat. După func ia contabilă: este un cont de activ.elemente privind produc ia şi concuren a: calitatea. Contabilitatea altor imobilizări necorporale se conduce cu ajutorul contului 208 "Alte imobilizări necorporale" După con inutul economic: este un cont de imobilizări necorporale. Se includ în această categorie programele informatice create în cadrul unită ii sau achizi ionate de la ter i pentru necesită i proprii.achizi ia programului informatic: % = 404 208 4426 .amortizarea aferentă primilor 2 ani: An I 6811 = 2808 An II 833 700 133 833 233 44 . TVA 19%.

Se acceptă în contul crean ei un efect comercial care se depune la bancă şi se încasează.încasarea: 5311 = 461 2) .vânzarea : 461 = = 2808 % 7583 4427 233 600.59 700. Se ob ine din resurse proprii un program informatic evaluat la 500 lei.descărcarea gestiunii: % = 208 2808 6583 .33 600 .se realizează îmbunătă iri: 208 = 721 400 . .00 466.încasare efectului comercial: 5121 = 5113 1300 45 .43 4427 207. Se vinde imediat la pre ul de 1300 lei.20 97.66 An II .33 .înregistrare amortizare (500 : 3 ): 6811 = 2808 166.66 233.00 7583 1092.00 504.depunerea efectului la bancă: 5113 = 413 1300 .56 .acceptarea efectului: 413 = 461 1300 . După 1 an de utilizare se realizează îmbunătă iri la programul informatic în valoare de 400 lei.descărcarea gestiunii: % = 208 900 2808 166.vânzarea: 461 = % 1300.6811 . inclusiv TVA.ob inerea programului informatic din resurse proprii: 208 = 721 500 An I .66 6583 733.

1. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. ori valoarea justă a altor contrapresta ii efectuate pentru achizi ionarea unui activ.terenurile. la data achizi iei sau construc iei acestuia la data recep iei.Contabilitatea imobilizărilor corporale 3. utilajele. . . concesiune.imobilizările puse în fucn iune pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizări.sunt de inute de o întreprindere pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri şi prestarea de servicii. Costul activului reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar.Con inut.mobilierul.investi iile efectuate la imobilizările corporale care fac obiectul unor contracte de închiriere. Pe lângă aceste două condi ii reglementările din România prevăd şi o a treia condi ie respectiv “să aibă o valoare mai mare decât limita stabilită de legisla ia în vigoare”. etc.sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an. maşinile.3. Conceptele specifice imobilizărilor corporale sunt: Durata de via ă utilă reprezintă perioada pe parcursul căreia se estimează că entitatea va utiliza activul sau numărul unită ilor produse sau a unor unită i similare ce se estimează că vor fi ob inute de întreprindere prin folosirea activului respectiv. . Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de via ă utilă. .construc iile. Sunt de asemenea imobilizări corporale: . loca ie. *) Legea 571/2003 privind codul fiscal actualizat 46 . .instala iile tehnice.3. .avansurile şi imobilizările corporale în curs de execu ie.investi iile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor cu modernizarea realizate în scopul îmbunătă irii parametrilor tehnici ini iali şi care conduc la ob inerea de beneficii economice superioare*). Sunt considerate structuri ale imobilizărilor corporale: . structuri şi concepte specifice imobilizărilor corporale Imobilizările corporale sunt acele active care: . .3.

pot fi găsi i în permanen ă cumpărători şi vânzători interesa i. 3. nave) de imobilizări corporale sunt evaluate simultan. clădiri. O pia ă activă este o pia ă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condi ii: . reevaluarea.pre urile sunt cunoscute de către public. Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale reevaluate nu mai poate fi determinată prin referin ă la o pia ă activă. Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o entitate estimează că o va ob ine pentru un activ la sfârşitul duratei de via ă utilă a acestuia după deducerea prealabilă a costurilor de cedare estimate. caz în care sunt prezentate în bilan la valoarea reevaluată şi nu la costul istoric. Evaluarea. . În bilan imobilizările corporale se prezintă la cost mai pu in amortizarea cumulată aferentă şi ajustările cumulate din depreciere. Imobilizările corporale pot fi supuse reevaluării*) conform reglementărilor legale. 1080 bis/2005 47 . Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut în bilan după scăderea amortizării cumulate până la acea dată precum şi a pierderilor cumulate din depreciere. Reevaluarea se face la valoarea justă ( cu excep iile prevăzute de lege ) determinată pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autoriza i. Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două păr i aflate în cunoştin ă de cauză. maşini. compensa ii.3.2. *) OMFP 1752/2005 M. în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. Pierderile din depreciere reprezintă diferen a dintre valoarea contabilă şi valoarea recuperabilă. cu excep ia situa iei când nu există nici o pia ă activă pentru acel activ. .Of. valoarea activului prezentată în bilan trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări din care se scad amortizarea şi ajustările pentru depreciere cumulate.elementele comerciale sunt omogene. cheltuieli ulterioare. cedarea şi casarea imobilizărilor corporale Evaluarea ini ială a unei imobilizări corporale trebuie efectuată la costul său în func ie de modalitatea de intrare în întreprindere.Valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în situa iile financiare din care s-a scăzut valoarea reziduală. Elementele dintr-o clasă (terenuri.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete atunci aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii. 1080 bis/2005 Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16.sume plătite de societă ile de asigurare pentru deprecerea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzate de : dezastre. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost suportate*). furt.modificarea unei imobilizări corporale pentru a-i extinde durata de via ă utilă.362) ca diferen ă între încasările nete estimate din cedare şi valoarea contabilă a activului şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit sau pierdere. **) *) OMFP 1752/2005 M. crean ele sau sumele compensatorii încasate de la ter i legate de acestea. În astfel de situa ii deprecierea activelor se eviden iază la momentul constatării acesteia iar dreptul de a încasa compensa iile se eviden iază conform contabilită ii de angajamente. . cu condi ia să nu fi existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acelaşi activ. iar eventuala diferen ă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială**). Asemenea compensa ii pot fi înregistrate în situa ii cum sunt: . Exemple de îmbunătă iri care pot duce la creşterea beneficiilor economice viitoare sunt: . 48 . etc.Dacă rezultatul reevaluării este o creştere fa ă de valoarea contabilă netă. În cazul distrugerii totale sau par iale a unor imobilizări corporale.Of. atunci aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. cu minimul dintre valoarea acelei reserve şi valoarea descreşterii.. Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja recunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că întreprinderea va ob ine beneficii economice viitoare suplimentare fa ă de performan ele estimate ini ial ca fiind corespunzătoare.indemniza ii acordate de guvern în schimbul unor imobilizări corporale care au fost expropriate. precum şi achizi ionarea sau construc ia ulterioară de active noi sunt opera iuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe bază de documente justificative. pag. incluzând sporirea capacită ii acesteia.

racordări la sistemul de alimentare cu energie. Terenurile sunt reflectate cu ajutorul contului 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri". 3. Contabilitatea analitică a terenurilor se ine pe grupe de terenuri respectiv: terenuri agricole. În situa ia în care o imobilizare corporală este schimbată pentru o alta similară costul activului achizi ionat este egal cu valoarea contabilă a activului cedat şi nu se înregistrează nici un câştig sau pierdere. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul doi şi anume: 2111 ”Terenuri" 2112 "Amenajări la terenuri" După con inutul economic: este un cont de imobilizări corporale. Câştigurile sau pierderile rezultate în urma casării sau cedării unui element al imobilizării corporale trebuie determinate Imobilizările care sunt retrase din uz şi de inute în scopul cedării sunt înregistrate la valoarea lor contabilă de la data la care activul este retras din uz.desecări. Imobilizările corporale trebuie scoase din eviden ă la cedare sau casare atunci când nici un beneficiu ecinomic viitor nu mai este de aşteptat din utilizarea lor ulterioară. terenuri silvice. etc 49 . . terenuri fără construc ii. . Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea terenurilor respectiv costul amenajărilor de terenuri. terenuri cu construc ii..modernizarea unor componente ale activelor imobilizate cu scopul de a ob ine îmbunătă iri substan iale ale calită ii produc iei. După func ia contabilă: este un cont de activ. excep ie făcând amenajările de terenuri care se amortizează ca orice imobilizare.3.3. etc.drumuri de acces. . etc. iar cel pu in la sfârşitul fiecărui an se revizuieşte deprecierea recunoscându-se în consecin ă orice pierdere din depreciere*). Terenurile nu se amortizează.adoptarea unui nou proces de produc ie care permite reducerea substan ială a costurilor de exploatare estimate ini ial. Amenajările de terenuri sunt reprezentate prin lucrări efectuate pentru: . unor construc ii.Contabilitatea terenurilor Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de pământ afectate durabil unor activită i agricole silvice. terenuri cu zăcăminte.

achizi ie teren: % = 404 11900 2111 10000 4426 1900 . mobilierului. mijloace de transport. animale şi planta ii. instala iilor tehnice.scăderea din gestiune a amenajării de terenuri: 2810 = 2112 1000 3. utilaje şi instala ii de lucru)”. 2134 “ Animale şi planta ii ”. planta iilor. animalelor de reproduc ie şi muncă . planta ii.amortizare amenajări de teren: 6811 = 2810 500 (an I) 6811 = 2810 500 (an II) . instala iilor tehnice. Costurile ocazionate de aceste lucrări însumează 100 lei. mijloacelor de transport. X achizi ionează un teren la pre ul de 10000 lei. aparaturii birotice. 213 “ Instala ii tehnice.Exemplu : S. Se decide amortizarea în doi ani. animalelor.C. echipamente de protec ie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” După con inutul economic sunt conturi de imobilizări corporale.eviden iind existen a şi mişcarea construc iilor. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor: 212 “Construc ii”. mobilierului. 2132 “ Aparate şi instala ii de măsurare. planta iilor.3. etc. mijloacelor de transport. echipamentului de protec ie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale. maşini.4. . mijloace de transport. Se debitează cu: 50 . TVA 19%. 214 “ Mobilier. aparaturii birotice şi altor active corporale În structura imobilizărilor corporale ale unei întreprinderi pot fi regăsite pe lângă categoria “Terenuri” şi alte structuri construc ii. După func ia contabilă sunt conturi de activ. Se împrejmuieşte cu un gard prin folosirea personalului propriu. mobilier. control şi reglare”. aparatură birotică.recep ie amenajări de terenuri: 2112 = 722 1000 . animale. 2131 “ Echipamente tehnologice ( maşini.Contabilitatea construc iilor.

aparaturii birotice. etc) majorarea valorii de intrare a construc iilor. mijloacelor de transport. echipamentelor de protec ie şi altor active corporale. ca urmare a investi iei efectuate la cele concesionate. maşinilor. aparaturii birotice şi alte active corporale (ct.vândute în stare nouă (neamortizate): . mobilierului şi altor active corporale ieşite din unitate: . mijloacelor de transport. animalelor.retrase de asocia i: . instala iilor tehnice. instala iilor tehnice (ct. utilajelor. mobilierului. 51 .valoarea costruc iilor. mobilierului.cedate în regim de leasing financiar . instala iilor tehnice. mobilierului.212).valoarea construc iilor.214) existente în stoc la un moment dat (valoarea de intrare). animalelor. planta iilor. închiriate sau date în loca ii de gestiune şi restituite proprietarului primite în regim de leasing financiar plusul de valoare rezultat din reevaluare Se creditează cu: . echipamentelor de protec ie şi altor active corporale intrate astfel: aport la capital .213). amortizate par ial: . aparaturii birotice. planta iilor . aparate de măsură.vândute (cedate). instala iilor tehnice.distruse ca urmare a unor cauze extraordinare (calamită i) .descreşterile de valoare rezultate din reevaluare Soldul conturilor este debitor şi exprimă valoarea costruc iilor (ct.amortizate integral: .constatate lipsă cu ocazia inventarierii .achizi ie de la furnizori ob inute din produc ie proprie prin subven ii guvernamentale prin împrumuturi nerambursabile cu caracter de subven ii pentru investi ii prin dona ii pentru investi ii plusuri de inventar de natura imobilizărilor alte sume primite cu caracter de subven ii pentru investi ii: investi ii care la sfârşitul anului precedent au fost înregistrate ca imobilizări corporale în curs încorporarea unor accesorii (păr i componente.

înregistrarea amortizării la venituri: 131 = 7584 2000 An II 6811 = 2814 2000 131 = 7584 2000 .Exemple: 1) .74 4427 1756. pe care îl amortizează într-o perioadă de 2 ani.vânzarea: 461 = % 11000.încasarea contravalorii mijlocului fix vândut: 5121 = 461 11000 2) . TVA 19%. cu o durată de via ă utilă de 5 ani.achizi ionarea utilajului: % = 404 11900 2131 10000 4426 1900 . După 2 ani de utilizare (în care s-a amortizat liniar). încasându-se contravaloarea acestuia prin contul de la bancă. se vinde la pre ul de 11000 lei inclusiv TVA 19%.descărcarea gestiunii: 2814 = 214 4000 52 .amortizarea: An I 6811 = 2813 2000 An II 6811 = 2813 2000 . Societatea Comercială înregistrează un plus de imobilizări corporale (mobilier) evaluat la 4000 lei. . Societatea Comercială “A” achizi ionează un utilaj industrial la pre ul de 10000 lei.înregistrarea amortizării: An I 6811 = 2814 2000 .plata furnizorului: 404 = 5121 11900 .26 . .înregistrarea plusului: 214 = 131 4000 .descărcarea gestiunii: % = 2131 10000 6583 6000 2813 4000 .00 7583 9243.

Includerea în cheltuielile perioadei (lunar) a valorii amortizabile trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aduse de acel activ sunt consumate de către entitate. finan ele din surse bugetare. se amortizează de cel care a efectuat investi ia pe perioada contractului sau pe durata de utilizare. Nu sunt supuse amortizării imobilizările financiare şi cele în curs. etc. bunurile din domeniul public. IAS 16 „Imobilizări corporale” defineşte amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de via ă utilă. Expresia valorică a uzurii care se include eşalonat în cheltuielile de exploatare este numită amortizare.1. Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii amortizabile a imobilizărilor. Deprecierea se recuperează prin trecerea pe cheltuielile fiecărui exerci iu financiar a sumelor corespunzătoare deprecierilor suferite de imobilizări în func ie de durata de via ă utilă şi valoarea amortizabilă. reglementări şi regimuri de amortizare Utilizarea în procesul de exploatare. băl ile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investi ii . nu se supun amortizării terenurile.3. Astfel firmele care aplică IFRS-urile vor înregistra în contabilitate doar amortizarea contabilă. a influen ei factorilor naturali şi ca o consecin ă a progresului tehnic. tablourile şi operele de artă. Sunt supuse amortizării imobilizările necorporale şi corporale.Contabilitatea amortizării imobilizărilor 3.4. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pa baza unui plan de amortizare începând cu luna următoare punerii în func iune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare. casele de odihnă 53 . Lacurile. Pentru imobilizările corporale concesionate. Avem de-a face cu o depreciere fizică şi morală numită uzură. calculată pe bază de ra ionamente economice şi nu amortizarea fiscală conform reglementărilor fiscale urmând ca diferen ele dintre rezultatul contabil şi cel fiscal să fie înregiostrat la impozite amânate. Investi iile efectuate la imobilizările concesionate luate cu chirie. ac iunea factorilor de mdiu şi progresul tehnic conduce inevitabil la pierderea treptată a valorii imobilizărilor. De asemenea. închiriate sau în loca ie de gestiune amortizarea se calculează şi înregistrează în contabilitate de către persoana juridică care le are în proprietate. Defini ii. Amortizarea este în fapt o constatare contabilă a deprecierii definitive a valorii imobilizărilor datorită utilizării lor în procesul de produc ie.4. loca ie.

Sunt prevăzute în „Catalogul privind duratele normale de func ionare şi clasificarea mijloacelor fixe” pe grupe.regimul degresiv. La determinarea duratei de via ă utile a unui activ trebuie inut cont de: uzura fizică şi morală estimată. Pentru unele categorii de imobilizări durata de utilizare este înlocuită cu volumul de activitate programat a se realiza prin utilizarea lor (numărul unită ilor produse sau a unor unită i similare). . subgrupe. În cazul imobilizărilor achizi ionate cu durată normală de utilizare neconsumată pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii în fucn iune. Cele mai cunoscute regimuri (metode) de amortizare (acceptate în România) sunt: . aeronavele.regimul liniar. Duratele normale de utilizare ale imobilizărilor corporale sunt stabilite centralizat prin Hotărâre de Guvern fiind revizuite la un interval de 5 ani. Regimul de amortizare prezintă interes pentru calculul şi înregistrarea în contabilitate a amortizării. produc ia fizică estimată sau capacitatea de produc ie. altele decât cele utilizate în scopul realizării de venituri. duratele normale de utilizare se stabilesc de către o comisie tehnică sau de către un expert tehnic independent. clase. limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului (ex. determinând semnificative implica ii fiscale. navele.proprii. • Durata de via ă utilă (durata normală de utilizare) corespunde în principiu cu durata economică de utilizare şi exprimă perioada în care valoarea amortizabilă trebuie recuperată prin includerea în cheltuielile de exploatare ale entită ii. 54 .regimul de amortizare (metoda de amortizare). orice alt mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii. . familii. subclase. durata rămasă) recuperarea valorii rămase se face pe durata rămasă. Dacă durata de func ionare este espirată sau nu se cunosc datele de identificare. împreună cu codul de clasificare şi limita minimă şi maximă a duratei normale de utilizare în fucn ie de care se calculează amortizarea fiscală a imobilizărilor (liniar). exprimarea contractelor). • Valoarea amortizabilă (conform IAS16) reprezintă costul activului (costul de achizi ie. Pentru calcularea amortizării imobilizărilor trebuie avute în vedere următoarele elemente: . pre ul de produc ie) sau o altă valoare substituită în situa iile financiare din care s-a scăzut valoarea reziduală. .valoarea amortizabilă (valoarea de intrare). Valoarea reziduală este deseori nesemnificativă caz în care poate fi ignorată la determinarea valorii amortizabile. locuin ele de protocol.durata de via ă utilă (durata normală de utilizare).

regimul accelerat. b) amortizarea utilajului după metoda liniară. c) scoaterea din func iune după amortizarea complectă. Din punct de vedere contabil amortizarea reprezintă atât un element rectificativ al valorii de intrare a imobilizărilor în func ie de care se determină valoarea contabilă din bilan ..4. Se înregistrează în contabilitate prin formula 6811 = 28X.2. Se cere: a) eviden ierea achizi iei utilajului. Durata de via ă utilă a utilajului 5 ani. care cuprinde conturile: 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" Aceste conturi se dezvoltă în conturi sintetice de gradul doi. a) achizi ia utilajului: % = 404 4736 2131 4000 4426 736 b) amortizarea liniară: Dn = 5 ani . După func ia contabilă: sunt conturi de pasiv.281) la un moment dat. Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor Pentru reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor. prin Planul General de Conturi s-a creat grupa 28 “Amortizări privind imobilizările”. TVA 19%. 3. Amortizarea fiscală nu se înregistrează în contabilitate folosind conturi contabile ci numai în Registrul de eviden ă fiscală al entită ii. conform structurilor imobilizărilor corporale.calculul normei de amortizare liniare (nal): 55 .280) respectiv corporale (ct. Soldul conturilor este creditor şi reprezintă valoarea amortizării aferentă imobilizărilor necorporale (ct. După con inutul economic: sunt conturi rectificative ale valorii amortizabile a imobilizărilor. cât şi o cheltuială de exploatare care afectează rezultatul exerci iului. Exemplu: Societatea Comercială “X” achizi ionează un utilaj industrial evaluat la pre ul de 4000 lei. respectiv necorporale.

sau efectuate de ter i. aduse sub formă de aport în natură de către asocia i.nal (%) 100 / Dn = 100 / 5 = 20 % Aa = nal x Vi = 4000 x 20 % = 800 An I 6811 = 2813 An II 6811 = 2813 An III 6811 = 2813 An IV 6811 = 2813 An V 6811 = 2813 c) scoaterea din gestiune: 2813 = 2131 800 800 800 800 800 4000 3. cheltuieli de proiectare.Contabilitatea imobilizărilor în curs În activitatea desfăşurată de agen ii economici se ajunge. montajul utilajelor. cheltuieli privind probele tehnologice inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizări până la decontarea acestora. Se încadrează în această categorie: investi iile neterminate executate în regie proprie. 56 . uneori ca la sfârşitul perioadei de gestiune.5. unele active să fie nefinalizate. Imobilizările în curs îmbracă în cea mai mare parte forma imobilizărilor corporale şi mai rar cea a imobilizărilor necorporale. Acestea sunt considerate investi ii în curs sau neterminate.

2.Costul de produc ie sau achizi ie al investi iilor de natura imobilizărilor corporale aflate în curs de execu ie se eviden iază la sfărşitul perioadei contabile cu ajutorul contului 231 "Imobilizări corporale în curs". Soldul debitor reprezintă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale nedecontate. Cont de activ. Soldul contului este debitor si reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente la afârşitul perioadei. Avansurile acordate furnizorilor pentru imobilizări corporale se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 232 “ Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” . Este un cont de activ. Costul de produc ie al investi iilor de natura imobilizărilor necorporale executate cu for e proprii şi costul de achizi ie al celor achizi ionate sau executate de ter i care la sfârşitul exerci iului nu sunt terminate se reflectă cu ajutorul contului 233 "Imobilizări necorporale în curs" . 57 . După func ia contabilă: este un cont de activ. După con inutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale în curs. Soldul debitor.5. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs neterminate (nerecep ionate).Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs Imobilizările corporale în curs reprezintă investi iile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză.1.5. Se evaluează la costul de achizi ie sau de produc ie după caz. După con inutul economic: este un cont de active imobilizate corporale în curs de execu ie. a unor programe informatice şi a altor imobilizări necorporale generează o serie de cheltuieli. Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale se reflectă cu ajutorul contului 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” . 3. După func ia contabilă: este un cont de activ. exprimă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale nedecontate.3. punere în func iune sau darea în folosin ă.Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs Executarea în regie proprie a unor lucrări şi proiecte de dezvoltare. Se trec în categoria imobilizărilor finalizate după : recep ie.

înregistrarea imobilizărilor în curs la sfârşitul anului N: 231 = 722 9000 . Se recep ionează ulterior prototipul la valoarea de 20000 lei. . Lucrările necesare finalizării au însumat 6000 lei. TVA 19%.Exemple: 1. În anul N+1 se finalizează lucrarea. La sfârşitul anului N se constată că pentru construc ia unei hale industriale s-a cheltuit 9000 lei.încasarea crean ei: 5121 = 461 13090 2.acordarea avansului: % = 5121 5950 234 5000 4426 950 . .facturarea halei industriale: 461 = % 13090 7583 11000 4427 2090 . lucrarea fiind finalizată în propor ie de 90%.achizi ie prototip nefinalizat: % = 404 23800 233 20000 4426 3800 . TVA 19% iar ulterior se finalizează. În vederea achizi ionării unui prototip finalizat în propor ie de 80% se acordă un avans în valoare de 5000 lei.înregistrara recep iei în anul N+1: 212 = % 10000 231 9000 722 1000 .stornare TVA 4426 = 404 950 . efectuându-se recep ia la valoarea de 10000 lei. TVA 19%. Se vinde hala industrială la valoarea de 11000 lei.descărcarea gestiunii: 6583 = 212 10000 .achitare rest plată: 404 = % 22850 234 5000 5121 17850 58 . Se încasează prin contul curent.

.7 3. b) Interesele de participare reprezintă drepturi de inute în capitalul altei societă i comerciale în scopul ob inerii de venituri financiare fără interven ia în gestiunea acesteia.Contabilitatea imobilizărilor financiare Imobilizările financiare sunt investi ii financiare sau de portofoliu sub formă de ac iuni şi alte titluri cumpărate şi de inute pe termen lung precum şi crean e imobilizate cum ar fi garan iile şi împrumuturile pe termen lung. Ele pot să apară sub mai multe forme: a) Titluri de participare: reprezintă ac iuni de inute durabil la entită i afiliate şi alte titluri cu venit variabil care permit exercitarea unui control şi a unei influen e majore în gestiunea acestora. 59 .achizi ia: % = 404 23800 233 20000 426 3800 . precum şi ob inerea unor avantaje de natură financiară.finalizare prototip cu for e proprii: 233 = 721 6000 .recep ie lucrare de dezvoltare: 203 = 233 26000 Notă : Dacă factura fiscală se emite ulterior la 5000 inclusiv TVA: 234 = 5121 5000 4426 = 234 798.6.3 . Reprezintă sume de bani investite de o întreprindere în capitalul altor unită i.achitare rest plată: 404 = 5000 798. Ele au ca principale forme de manifestare: investi iile în întreprinderile asociate şi investi iile strategice.stornare avans: 5798.3 % = 404 234 4426 . Un interes în ac iuni include un interes ce poate fi convertit într-o participare în ac iuni şi o op iune de a achizi iona ac iuni sau alte astfel de participa ii.3 5121 18001.

În legătura cu societă ile comerciale care de in participa ii în capitalul altor firme acestea sunt obligate să întocmească şi să prezinte situa ii financiare anuale consolidate. Crean ele legate de participa ii reprezintă acele crean e ale persoanei juridice rezultate din acordarea de împrumuturi societă ilor la care de ine titluri de participare sau interese de participare. Contabilitatea imobilizărilor financiare se ine cu ajutorul mai multor conturi: 261 "Ac iuni de inute la entită i afiliate” 263 "Interese de participare" 264 "Titluri puse în echivalen ă" 265 "Alte titluri imobilizate" 60 . c) Alte titluri imobilizate se referă la depozitele pe termen lung sub formă de disponibilită i în conturi bancare sau la alte investi ii financiare. depozitele şi cau iunile depuse de unitate la ter i. ac iuni proprii de inute pe termen lung şi alte crean e imobilizate. Împrumuturile pe termen lung eviden iază sumele acordate ter ilor în baza unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi. În categoria alte crean e imobilizate se cuprind: garan iile. Ac iunile proprii sunt clasificate ca active imobilizate în func ie de inten ia societă ii cu privire la durata de de inere de peste un an stabilită cu ocazia achizi iei sau realizări.Investi iile în întreprinderile asociate sunt acele interese de participare a căror de inere între 20% şi 50% asigură o influen ă semnificativă în activitatea emitentului. evaluare şi recunoaştere”. Dacă procentul este mai mic de 10 % sunt considerate interese minoritare. împrumuturi acordate pe termen lung. Evaluarea ini ială a unei imobilizări financiare se face la costul de achizi ie sau valoarea determinată prin contractul de achizi ie iar evaluarea bilan ieră la valoarea contabilă mai pu in ajustările pentru depreciere cumulate. d) Crean e imobilizate sunt reprezentate de următoarele structuri: crean e legate de participa ii. o entitate trebuie să recunoască un activ financiar când acesta devine parte la prevederile contractualeale instrumentului financiar. Investi iile strategice sunt titluri de participare de inute într-un procent de până la 20% care nu asigură posibilitatea exercitării unei influen e semnificative. Deprecierea imobilizărilor financiare determină înregistrarea ajustărilor pentru depreciere ca diferen ă între valoarea de intrare şi valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii. Conform IAS 39 „Instrumente financiare.

267 "Crean e imobilizate", prezintă mai multe conturi sintetice de gradul II: 269 "Vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare" cu următoarele conturi sintetice de gradul II: Din punct de vedere al con inutului economic: sunt conturi de active imobilizate financiare. După func ia contabilă: sunt conturi de activ, excep ie contul 269 "Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare" care este un cont de pasiv. Contul 261 "Ac iuni de inute la entită i afiliate” (“Titluri de participare”) este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea titlurilor de participare existente la societă i din cadrul grupului. Contul 263 “Interese de participare” este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă imobilizările financiare sub formă de interese de participare de inute. Contul 265 “Alte titluri imobilizate” este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă alte titluri imobilizate existente. Contul 267 “Crean e imobilizate” este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor crean e imobilizate. Contul 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi exprimă sumele datorate pentru imobilizările financiare. Exemple: 1) . Societatea Comercială “X” achizi ionează titluri de participare în valoare de 2000 lei, din care 1500 lei sunt plătite imediat din casierie, iar diferen a în termen de 60 zile dintr-un avans de trezorerie. 261 = % 2000 5311 1500 269 500 - plata titlurilor după 60 zile: 269 = 542 500 2) . Societatea Comercială “B” vinde titluri de participare în valoare de 30.000.000 lei. Încasarea se face prin contul curent de la bancă. - vânzarea:

61

461 = 7583 - descărcarea gestiunii: 6583 = 261 - încasarea: 5121 = 461

3000 3000 3000

3) . Societatea Comercială “X” achizi ionează titluri de participare în valoare de 8000 lei, din care 5000 lei sunt plătite imediat din contul de la bancă, iar diferen a în termen de 30 zile. - înregistrarea titlurilor plătite imediat: 261 = 5121 5000 - înregistrarea titlurilor ce se vor plăti ulterior: 261 = 269 3000 - plata titlurilor la scaden ă ( după 30 zile ): 269 = 5121 3000

ÎNTREBĂRI 1. Definiti activele imobilizate. 2. Definiti imobilizarile necorporale, corporale si financiare. 3. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca un element sa fie incadrat ca si activ corporal? 4. Care este structura imobilizarilor necorporale? 5. Care este structura imobilizarilor corporale? 6. Care este structura imobilizarilor financiare? 7. Definiti amortizarea, valoarea amortizabila si valoarea reziduala a unui active. 8. Care sunt metodele de amortizare ale imobilizarilor? 9. Care sunt caile de intrare in patrimonial unei societati a imobilizarilor? 10. Care sunt caile de iesire din patrimonial unei societati a imobilizarilor? 11. Ce intelegeti prin valoare neta contabila? 12. Ce reprezinta reevaluarea imobilizarilor corporale?

PROBLEME PROPUSE 1. Să se înregistreze achizi ia unui teren la pre ul de cumpărare de 1.200.000 lei; TVA 19%. 2. Pentru terenul achizi ionat la opera ia 1 se realizează prin eforturi proprii amenajări la teren care la sfârşitul anului N nu este încă

62

3.

4.

5.

6.

7.

8.

finalizată, valoarea investi iei în curs fiind de 80.000 lei. În cursul anului următor (N+1) se recep ionează amenajarea la teren la valoarea de 220.000 lei. Să se înregistreze: a) imobilizarea în curs la finele anului N; b) recep ia amenajării în cursul anului N+1. Societatea “GAMA” S.A. vinde un utilaj la pre ul de 120.000 lei, TVA19%, care este înregistrat în contabilitate la o valoare de 250.000 lei, valoarea amortizată până la data vânzării fiind de 170.000 lei. Să se înregistreze: a) vânzarea utilajului; b) scoaterea din gestiune. Societatea comercială “Dunărea” S.A. achizi ionează 30% din ac iunile unei alte societă i în scopul exercitării unei influien e semnificative asupra acesteia la un pre total de 1.200.000 lei. Ştiind că jumătate din valoarea totală a ac iunilor este plătită imediat prin viramente din conturile bancare, iar cealaltă jumătate va fi achitată ulterior, să se înregistreze: a) achizi ia titlurilor; b) plata titlurilor la scaden ă. S.C. “ALFA” S.A. achizi ionează un utilaj la pre ul de cumpărare de 240.000 lei; TVA – 19% care este subven ionat în propor ie de 20%. Durata normală de func ionare este de 10 ani. Ştiind că regimul de amortizare folosit este cel liniar, să se înregistreze: a) subven ia de primit; b) încasarea subven iei; c) achizi ia utilajului; d) amortizarea aferentă anului I de func ionare; e) virarea cotei-păr i din subven ie la venituri pentru primul an de func ionare. Să se înregistreze stingerea obliga iei fa ă de furnizorul de imobilizări (de la punctul anterior - 5) în felul următor: jumătate prin intermediul viramentelor bancare, iar pentru cealaltă jumătate se emite un efect comercial (bilet la ordin). Să se înregistreze amortizarea unui mijloc de transport calculată în luna februarie, anul N+1, ştiind că valoarea de intrare este de 160.000 lei, data punerii în func iune a fost 05 ianuarie anul N, iar durata normală de func ionare este de 5 ani şi regimul de amortizare folosit este accelerat. O societate achizi ionează o lucrare de dezvoltare la pre ul de 200.000 lei, TVA - 19%. Ulterior, se realizează anumite investi ii prin eforturi proprii în urma cărora se ob ine brevetarea lucrării de cercetare-

63

13. Să se înregistreze achizi ia a 1. TVA – 19%. Plata este efectuată prin virament. b) înregistrarea dobânzii care urmează să fie încasată în primul an. Să se înregistreze: a) acordarea împrumutului societă ii la care se de in titluri de participare. e) încasarea drepturilor băneşti aferente vânzării utilajului. valoarea la care se recep ionează brevetul este de 420. 15. Să se înregistreze un program informatic ob inut prin eforturi proprii în cursul anului curent a cărui valoare este de 20. 14. astfel că la 31 decembrie N cursul era 24 lei. 10.000 lei. c) încasarea dobânzii în conturile bancare. b) amortizarea utilajului în primul an.200.500. Să se înregistrete depunerea unei garan ii suplimentare la societatea de telefonie fixă în valoare de 20.000 lei. După un an de utilizare.500 lei. iar ponderea ac iunilor cumpărate în capitalul social al societă ii respective este de 60%.000 lei. b) brevetarea lucrării de cercetare-dezvoltare.000 lei pe o perioadă de 2 ani cu o dobândă de 15% pe an. c) vânzarea utilajului la pre ul de vânzare de 360 milioane lei. b) scoaterea din gestiune. O societate vinde un teren la pre ul de 1. Durata de folosin ă este de 8 ani. Înregistra i constituirea 64 . să se înregistreze: a) vânzarea. Plata este efectuată prin virament.9.000 lei. O societate achizi ionează un utilaj la pre ul de 400. iar regimul de amortizare – liniar. societatea vinde utilajul. 11. Ştiind că valoarea de înregistrare în contabilitate a terenului este de 500. TVA – 19%. dezvoltare. Interesele de participare de inute de o societate în portofoliul său la o valoare de 38 lei înregistrează în cursul anului o scădere la bursă. Să se înregistreze: a) achizi ia lucrării de cercetare-dezvoltare. Societatea “ALFA” acordă un împrumut unei firme la care de ine interese de participare în valoare de 700.000 lei. TVA – 19%. d) scoaterea din gestiune a utilajului. 12.000 ac iuni de la o societate din grup la pre ul de 34 lei/ac iune ştiind că valoarea nominală este de 30 lei pe ac iune. Să se înregistreze: a) achizi ia utilajului.

la finele anului N. iar amortizarea se recalculează la 23. Înregistra i în contabilitate opera iunile. Să se înregistreze dobânda de încasat în sumă de 11.000 lei. 19.000 lei unui furnizor de imobilizări corporale. provizionului pentru deprecierea titlurilor. virarea sumei efectuându-se în numerar. iar valoarea amortizată până în acel moment era de 20. O societate realizează în regie o construc ie care. Înregistra i acordarea unui avans în sumă de 23.000 lei. iar valoarea devizului final este 210.500 lei aferentă unei crean e legate de participa ii şi încasarea acesteia prin contul bancar. 65 . nefinalizată fiind. Valoarea justă stabilită în urma reevaluării este de 52. 18.16. Finalizarea construc iei are loc la finele anului N+1. dar şi opera ia ce va fi înregistrată de societate la 31 decembrie N+1 când cursul titlurilor era de 27 lei.000 lei. avea o valoare de 130. O societate reevaluează un utilaj care are o valoare brută de 65. Eviden ia i în contabilitate opera iunile de mai sus.000 lei.000 lei.000 lei. 17.

urmărirea şi controlul permanent al programului de aprovizionare pe feluri şi grupe de stocuri .eviden a şi urmărirea stocurilor de produse. impune luarea în considerare a următoarelor obiective: .urmărirea utilizării ra ionale a mijloacelor materiale aprovizionate astfel încât să fie posibilă respectarea normelor de consum specifice la eliberarea lor din depozit. eviden ierea stocurilor fără utilizare (supranormative). .înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri destinate spre a fi livrate ter ilor.evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influen elor asupra gestiunii şi a rezultatelor prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.etse reprezentat de crean e aferente ciclului de exploatare. 4.1. . 66 . în procesul ob inerii şi livrării la pre uri competitive.asigurarea integrită ii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare. un activ se clasifică ca circulant atunci când: .delimitarea cheltuielilor de transport-aprovizionare de valoarea stocurilor aprovizionate.este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restric ionată. . . în curs de produc ie în vederea vânzării sau sub formă de materii prime . materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de produc ie sau pentru prestarea de servicii. . caracteristicile şi principalele structuri ale stocurilor Stocurile sunt active circulante*) de inute pentru a fi vândute. *) Conform OMFP 306 /2002. .este achizi ionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data blan ului. . . .promovarea principiului pruden ei şi a principiului continuită ii activită ii la evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor.CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUC IEI ÎN CURS DE EXECU IE REZUMAT Organizarea contabilită ii stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie. Con inutul.

participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau par ial.contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unită ii şi la valorificarea capitalului. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor să vizeze men inerea unui nivel corespunzător al acestora din punct de vedere al calită ii. poate determina imobilizări importante de stocuri care vor fi lipsite de mişcare o anumită perioadă. materialele consumabile). Stocurile.se află succesiv şi neîntrerupt în diferite faze ale procesului de produc ie şi comercializare. dona ie. etc. aport. . stocurile sunt considerate active cu o lichiditate par ială. Din punct de vedere al gradului de lichiditate. Aceste caracteristici fac ca stocurile să de ină un rol important în activitatea firmelor. şi al volumului produc iei şi a modului de realizare al acesteia. . b) Materiale consumabile (materiale auxiliare. fie a fi prelucrate în procesul de produc ie. combustibili. furaje. şi alte materiale 67 . Ca parte componentă a activelor circulane. sau a fi vândute în aceeaşi stare (mărfurile) sau a fi vândute după prelucrare (produsele). Un nivel minim poate genera disfunc ionalită i pe rela ia furnizor – beneficiar şi opriri ale procesului de produc ie. materiale pentru ambalat. prezintă o serie de caracteristici care le particularizează în structura activelor: .sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiile prime. . stocurile pot fi strucurate în mai multe categorii : a) Materii prime. ori a fi vândute în starea în care au fost procurate. Un nivel ridicat al acestora. fie în starea lor ini ială. Din punct de vedere financiar.descriu mai multe rota ii (circuite) în cadrul unei perioade de gestiune. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil inteprinderilor. Cuprind ansamblul de bunuri şi servicii care intervin în ciclul de exploatare al întreprinderii şi sunt destinate fie a fi consumate la prima lor utilizare. semin e şi materiale de plantat. Stocurile pot intra în întreprindere pe mai multe căi: achizi ie.Activele circulante se utilizează o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii şi în general participă la un singur circuit economic modificânduşi în permanen ă forma. inând cont de perioada scurtă în care sunt regăsite în structura patrimoniului. fapt ce generează dificultă i în fluxurile financiare ale firmei. sunt considerate alocări ciclice. produc ie proprie. cantită ii. fie transformată.

porci. reprezentând rebuturile. magazine. sau durată de via ă utilă peste un an indiferent de valoare sub formă de: echipamente de protec ie şi de lucru.produse finite. Nu se includ în această categorie lucrările de organizare de şantier de la care în urma terminării lucrărilor nu se recuperează materiale (ex. gropi de var. este reprezentată de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevăzute de procesul tehnologic. dispozitive. locuri de produc ie) fie la ter i. . ( materii şi materiale aflate la ter i. fără a se regăsi în produsele la a căror fabricare participă. blană). ouă. precum şi de produsele nesupuse probelor şi recep iei tehnice sau necompletate în întregime. bunuri care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unită ii patrimoniale. 68 . . ( depozite.) d) Produsele. baracamente şi amenajări provizorii de şantier. produse aflate la ter i. pot fi păstrate de ter i cu obliga ia restituirii în condi iile prevăzute în contract. în mod temporar. destinate protejării şi prezentării produselor şi care. respectiv bunurile pe care întreprindere le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. c) Materiale de natura obiectelor de inventar. . materialele recuperabile.stocuri aflate în proprietatea întreprinderii. respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (vi ei. mecanisme. h) Produc ia în curs de execu ie.stocuri aflate în gestiune dar care nu sunt în proprietatea întreprinderii (stocurile primite spre prelucrare sau în custodie). miei. plaforme betonate. căi de acces.consumabile). magazii. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clien ilor. coloniile de albine precum şi animalele pentru produc ie (lână.semifabricate sunt acele bunuri al căror proces tehnologic a fost terminat într-o sec ie ( făză de fabrica ie) şi se pot livra altor sec ii sau ter ilor. Sunt asimilate produc iei în curs: lucrările. stocurile se pot grupa în: . se găsesc fie în depozitele sau spa iile proprii. mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngrăşat pentru a fi valorificate. verificatoare. etc. deşeurile e) Animalele şi păsările. lapte. etc ). mărfuri în custodie sau consigna ie la ter i. cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durată de via ă utilă sub un an. f) Mărfurile.produse reziduale. sunt reprezentate de : . participă sau ajută procesul de fabrica ie sau de expoatare de regulă. includ ambalajele refolosibile achizi ionate sau fabricate. a) După apartenen ă la patrimoniu. g) Ambalajele. serviciile şi studiile în curs de execu ie sau neterminate. înregistrate distinct în conturi în afara bilan ului (clasa a 8-a de conturi).

de inerea cu orice titlu de bunuri materiale. astfel: . Bunurile materiale primite pentru prelucrarea în custodie sau consigna ie se recep ionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. precum şi efectuarea de opera ii economice fără să fie înregistrate în contabilitate sunt interzise. Pe lângă stocuri în categoria activelor circulante se mai cuprind: crean ele. stocurile se pot grupa în : . titluri de valoare. cum sunt : materii prime. etc. materiale de natura obiectelor de inventar. alte drepturi şi obliga ii.bunurile sosite şi nerecep ionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune. mărfurile. În aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure*): a) recep ionarea tuturor bunurilor materiale intrate în unitate şi înregistrarea lor la locurile de depozitare. costul şi evaluarea stocurilor în contabilitate 4.bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare cât şi în contabilitate. mărfuri. c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor.2. disponibilită ile băneşti din casă şi conturi la bănci.bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate în conturi în afara bilan ului. În contabilitate valoarea aceastora se înregistrează în conturi în afara bilan ului. 1080 bis/2005 69 . se procedează astfel: . pe baza recep iei şi a documentelor înso itoare. Înregistrarea. investi iile financiare pe termen scurt. *) OMFP 1752/2005 M.Of. 4.b) În func ie de provenien ă. animalele. .Înregistrarea stocurilor În conformitate cu Legea contabilită ii nr.stocuri provenite din produc ie proprie: produsele. materiale consumabile.1 . etc. 82 / 2001 republicată în 2002. numerar. . b) în situa ia unor decalaje între provizionarea şi recep ia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unită ii. acestea se înregistrează ca ieşiri din unitate. namaifiind considerate proprietatea acesteia.stocuri provenite din cumpărări din afara unită ii.2.

bunurile livrate. 70 . precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.2. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. Costul de achizi ie al unui bun este egal cu pre ul de cumpărare. Este utilizată la evaluarea stocurilor la sfârşitul exerci iului financiar. pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii. taxele nerambursabile. celelalte cheltuieli directe de produc ie precum şi cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia acestuia. financiare şi de desfacere nu se includ în costurile de produc ie cu excep ia situa iilor prevăzute de Standardele Interna ionale de Contabilitate. pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificată. la inventariere şi apoi la bilan când potrivit principiului pruden ei. atunci când acestea nu se modifică semnificativ. Este utilizat pentru evaluarea stocurilor la intrare. Costul de produc ie al unui bun cuprinde: costul de achizi ie al materiilor prime şi consumabilelor.2. Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi dintincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale. 4. cât şi în contabilitate. Principale structuri ale costului stocurilor sunt: costul de achizi ie. d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi. la ieşire şi la închiderea exerci iului financiar. atât în gestiune. Cheltuielile generale de administra ie. respectiv.. la ieşiri. Valoarea realizabilă netă este pre ul de vânzare estimat ce ar putea fi ob inut pe parcursul desfăşurării normale a activită ii mai pu in costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile necesare încasării. Costul stocurilor Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achizi iei şi prelucrării. se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate. dar nefacturate. trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. potrivit contractelor încheiate. Materiile prime şi materialele consumabile care sunt reânoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importan ă secundară pentru persoana juridică. costul de produc ie şi costul standard (prestabilit).

în activitatea de produc ie sau metoda pre ului cu amănuntul. eficien ei şi capacită ii de produc ie.Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substan ial unele de altele. Diferen ele de pre fa ă de costul de achizi ie sau de produc ie trebuie eviden iate distinct în contabilitate. prevăzute în planul general de conturi. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor. se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: Sold ini ial al Diferen e de pre aferente intrărilor diferen elor + in cursul perioadei. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate. Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. 71 . pe grupe sau categorii de stocuri. după caz. fiind recunoscute în costul activului. respectiv de produc ie. metoda costului standard. cât şi asupra stocurilor. la pre de înregistrare. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente. soldurile conturilor de diferen e se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. Diferen ele de pre astfel stabilite la recep ia bunurilor respective se înregistrează propor ional atât asupra valorii bunurilor ieşite. Repartizarea diferen elor de pre asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor. astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achizi ie. consumabilelor. pentru determinarea costului pot fi folosite. de înregsitrare cumulat de la începutul anului Acest coeficient se înmul eşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la pre de înregistrare. iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite . în func ie de condi iile existente la un moment dat. de asemenea. În func ie de specificul activită ii. dacă este necesar. cumulat de pre de la începutul anului Coeficient de = X100 repartizare Sold ini ial al Valoarea intrărilor în cursul stocurilor la pre + perioadei la pre de înregistrare. în comer cu amănuntul. care sunt de regulă fungibile. Coeficientul de repartizare a diferen elor de pre poate fi calculat la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II. manoperei. indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. La sfârşitul perioadei. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte.

.stocurile intrate prin cumpărare ( ob inute cu titlul oneros). Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor. care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. la valoarea de aport stabilită prin evaluare. risturnilor şi remiselor.Metoda pre ului cu amânuntul este folosită în comer ul cu amănuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase şi cu mişcare rapidă. utilitatea şi starea stocurilor. la costul de achizi ie reprezentat de pre ul de cumpărare fără TVA). respectiv se află la închiderea exerci iului sau la inventariere. . a) Evaluarea la intrarea în unitate se face la valoarea de intrare sau cost istoric. care se stabileşte astfel: . denumită valoarea contabilă. 72 .2. Remisele sunt reduceri acordate pentru vânzări superioare volumului convenit sau pozi ia de transport preferen ială a cumpărătorului. la valoarea de utilitate stabilită în func ie de pre ul pie ei şi starea bunurilor respective. adică procentul de reducere se aplică de fiecare dată asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net. Bunurile dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justă a activelor primite în schimb. Risturnurile sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului de opera ii cu acelaşi ter în cadrul unei perioade determinate. Rabaturile sunt reduceri de pre ce se primesc pentru defecte de calitate ale stocurilor.stocurile intrate prin subven ie sau cu titlul gratuit.stocurile intrate din produc ie proprie se evaluează la costul de produc ie.stocurile reprezentând aport la capitalul social. 4.3. Reducerile financiare îmbracă forma sconturilor de decontare şi se acordă pentru achitarea datoriilor înaintea termenului normal de exigibilitate. Reducerile comerciale îmbracă forma: rabaturilor. Reduceriel de pre în cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Evaluarea stocurilor Cu ocazia evaluării stocurilor trebuie luat în considerare momentul în care intră sau ies din unitate. în func ie de pre ul pie ei. Reducerile asupra pre ului de vânzare se calculează în casacadă. .

După terminarea *) Conform IAS 2 ”Stocuri” valoarea actuală este denumită valoarea realizabilă netă. Pentru a fi înscrise în situa iile financiare stocurile se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. . c) La închiderea exerci iului.metoda FIFO ( primul intrat . d) La ieşierea din gestiune a stocurilor acestea se evaluează . b) La inventariere. elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare cumpărate sau produse (intrate) în cursul perioadei. În cazul crean elor şi datoriilor valoarea de inventar se stabileşte în func ie de valoarea probabilă de încasat respectiv.metoda costului mediu ponderat. prevăd trei metode : . denumită şi valoarea de inventar*) stabilită în func ie de utilitate. CE = cantitatea ieşită. motiv pentru care Legea Contabilită ii. Metoda FIFO presupune evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune la pre ul de achizi ie sau de produc ie a primului lot intrat. evaluarea (care în acest caz se numeşte evaluare bilan ieră) se face la valoarea de intrare a stocurilor pusă de acord cu rezultatul inventarierii. În acest scop valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă prin eviden ierea unei ajustări pentru depreciere. Costul mediu ponderat (Cmp) se determină conform rela iei: Cmp = Stoc initial valoric ( Siv ) + Intrari valorice ( Iv) Stoc initial cantitativ ( Sic ) + Intrari cantitative ( Ic) Se calculează pe baza acestuia valoarea ieşirilor (VE): VE = Cmp x CE . Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilan la o valoare mai mare decât valoarea ce se poate ob ine prin utilizarea sau vânzarea lor.metoda LIFO ( ultimul intrat – primul ieşit). Metoda poate fi aplicată periodic sau după fiecare recep ie. 73 . şi alte reglementări din domeniul financiar-contabil (de exemplu OMF/ 94). Determinarea valorii de intrare în cazul ieşirilor este o problemă mai complexă. starea bunului şi pre ul pie ei.Valoarea justă este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontată o datorie de bună voie între păr i aflate în cunoştin ă de cauză în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv.primul ieşit) . înregistrează în contabilitate şi scad din gestiune la valoarea de intrare. Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor. evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală. de plată.

Evaluarea produc iei în curs de execu ie se face la sfârşitul perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a opera iilor tehnologice.3. pre ul standard sau pre ul de facturare. Dacă în situa ii excep ionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile în notele explicative trebuie să se prezinte informa ii cu privire la motivul schimbării metodei şi efectele sale asupra rezultatului. Întreprinderile trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. diferen ele de pre fa ă de costul de achizi ie sau costul de produc ie se vor reflecta distinct în conturile de diferen e de pre Diferen ele de pre stabilite la intrarea bunurilor în întreprindere se repartizează şi se înregistrează propor ional. la costul de produc ie. După epuizarea acestuia se va lua în considerare pre ul următorului lot în ordinea inversă cronologică. Presupune înregistrarea în conturile de stocuri a tuturor opera iilor de intrare a stocurilor. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită. Întreprinderile din ara noastră au posibilitatea de a evalua şi de a înregistra în contabilitate bunurile de natura stocurilor şi la alte pre uri cu condi ia ca în raportările periodice ele să fie prezentate la costuri efective. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecven ă de la un exerci iu la altul. Metoda LIFO presupune evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în func ie de costul de achizi ie sau pre ul de produc ie al ultimului lot intrat. atît asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor 4. Metode de eviden ă sintetică şi contabilizare a stocurilor Întreprinderile din România pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor utilizând fie metoda inventarului permanent. 74 . după caz. evaluate la valoarea de intrare.3.1. aceste pre uri se vor stabili pe baza pre urilor medii ale bunurilor respective. folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificată. Metoda inventarului permanent. În cazul în care se utilizează pre urile prestabilite. Metode de eviden ă sintetică şi analitică a stocurilor 4. fie metoda inventarului intermitent. cantitativ şi valoric. Astfel de pre uri de înregistrare pot fi : pre uri prestabilite şi pre uri de facturare.acestuia se va lua în considerare pre ul următorului lot intrat în ordine cronologică. În acest caz.

Cu ocazia inventarierii. În cadrul acestei metode. Metoda inventarului intermitent. Legea contabilită ii prevede în scopul cunoaşterii corecte din punct de vedere cantitativ şi valoric a stocurilor aflate în gestiunea unită ii patrimoniale. Metode de eviden ă analitică a stocurilor În situa ia contabilizării stocurilor după metoda inventarului permanent . 4. prin dare în consum sau cu ocazia descărcării gestiunii. Si – valoarea stocurilor ini iale.metoda cantitativ. Metoda inventarului întermitent face posibilă cunoaşterea nivelui stocurilor doar în urma inventarierii. pe fiecare lot în parte şi pe fiecare categorie de stocuri. este utilizată. când se determină existen a faptică a stocurilor.3.2. Stabilirea ieşirilor de stocuri şi înregistrarea lor în contabilitate se face la sfârşitul fiecărei perioade. se renun ă la utilizarea pe parcursul lunii a conturilor de stocuri. 75 . . Formula de calcul a ieşirilor este : E= Si + I – Sf Unde : E – valoarea ieşirilor. agen ii economici preferă metoda inventarului permanent deoarece oferă posibilitatea cunoaşterii în orice moment a nivelului stocurilor. acestea se vor înregistra în contabilitate prin formule contabile de forma : Conturi de stocuri = Conturi de cheltuieli. pe baza inventarierii. conform reglementărilor în vigoare doar în întreprinderi din categoria celor mici şi mijlocii.valorică. Sf – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere. la intrare vom avea înregistrări contabile de forma: Conturi de stocuri = Conturi de furnizori La ieşire. atât cantitativ cât şi valoric.metoda operativ – contabilă. se vor debita conturile de cheltuieli şi se vor credita conturile de stocuri astfel: Conturi de cheltuieli = Conturi de stocuri Această metodă permite stabilirea şi cunosşterea în orice moment a stocurilor atât cantitativ cât şi valoric. I – valoarea intrărilor în cursul perioadei. Astfel.De asemenea se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieşire. Dintre cele două metode de contabilizare a stocurilor. organizarea contabilită ii analitice a stocurilor după următoarele metode : . iar intrările de stocuri se înregistrează după formule contabile de forma : Conturi de cheltuieli = Conturi de furnizori.

pe gestiuni. pe categorii de bunuri. deschise pe feluri de bunuri şi locuri de depozitare.metoda global. cât şi a compartimentului de contabilitate. Concordan a valorică dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice. în Fişele de cont analitice. se verifică prin întocmirea la sfârşitul lunii a balan ei de verificarea conturilor analitice. atât la nivelul gestiunii. La nivelul gestiunii. pe bază de documnete justificative.valorică. Esen a metodei constă în inerea eviden ei numai valoric la nivelul gestiunilor cu ajutorul „Raportului de gestiune” completat de responsabilul gestiunii iar la nivelul compartimentului financiar. Presupune inerea unei eviden e cantitative la locul de depozitare al stocurilor. Presupune înregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ. Fişele de magazie sunt întocmite cu „Raportul de gestiune”. materialelor şi a diferen elor de pre aferente acestora se organizează cu ajutorul următoarelor conturi : 76 . Controlul concordan ei dintre înregistrările din Raportul de gestiune ( la locul de depozitare) şi cele din Fişele de cont pentru opera ii diverse (la nivelul copartimentului de contabilitate). Concordan a dintre datele înregistrate în eviden a depozitelor şi cele din contabilitate se asigură prin evaluarea lunară a stocurilor cantitative înscrise în Fişele de magazie cantitativ şi în „Registrul stocurilor” (cantitativ şi valoric). prin confruntarea soldurilor. Concordan a cantită ilor se asigură prin confruntarea datelor dintre fişele de magazie şi fişele analitice pentru valori materiale. împreună cu actele justificative (recep ii. 4. care verifică realitatea documentelor şi a valorilor consemnate.. întocmindu-se documentul numit „Registrul stocurilor”. iar în cadrul acestora pe grupe şi subgrupe de bunuri. iar în contabilitate a eviden ei cantitativ . Fişele de magazie . facturi). Metoda global – valorică. Metoda operativ – contabilă (pe solduri).4. Acesta. de regulă lunar. împăr ite în func ie de sensul mişcării bunurilor ( intrări şi ieşiri). contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul formularului „Fişă de cont pentru opera ii diverse” completat de contabilul gestiunii. Metoda cantitativ – valorică. pe categorii de bunuri. în care se înregistrează zilnic intrările şi ieşirile. Are în vedere conducerea eviden ei stocurilor numai valoric. care prelucrează datele şi înregistrează stocurile atât cantitativ căt şi valoric.valorice folosind Fişele de cont analitice. se face periodic. se predau compartimentului financiar .contabil. împreună cu documnetele justificative se predau la compartimentul de contabilitate. folosind Fişele de magazie. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor Contabilitatea materiilor prime. iar la contabilitatea valoric.

Soldul contului poate fi: 77 .valoarea la pre de înregistrare a produselor re inute şi consumate în aceeaşi unitate.aduse ca aport la capital .retrase din aportul la capitalul social: Soldurile conturilor sunt debitoare şi exprimă valoarea materiilor prime.lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamită i): .valoarea taxelor vamale aferente achizi iilor de import .achizi ionate de la furnizori . 302 “Materiale consumabile”. Contul 308 “ Diferen e de pre la materii prime şi materiale”.revenite de la ter i .rezultate din dona ii sau plus de inventar: .301 “ Materii prime” 302 “ Materii consumabile” 303 “ Materiale de natura obiectelor de invetar” 308 „Diferen e de pre la materii prime şi materiale” Conturile 301 “Materii prime”. Se creditează cu valoarea la pre de înregistrare a materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune: .trimise pentru prelucrare sau aflate în custodie la ter i: . Se debitează cu valoarea la pre de înregistrare a materiilor prime şi materialelor intrate în întreprindere astfel: . După func ia contabilă: cont bifunc ional. respectiv a materialelor existente în gestiune la pre de înregistrare. Se utilizează atunci când eviden a materiilor prime şi materialelor se conduce la pre uri standard.vândute în starea în care au fost procurate (se trec la mărfuri): . După con inutul economic: cont rectificativ al pre ului de înregistrare al materiilor prime şi materialelor.lipsurile peste normele legale de perisabilitate sau ieşite prin dona ii: .date în consum: . eviden iindu-se în cadrul contului diferen a dintre pre ul standard şi costul de achizi ie ( în plus sau în minus).materialele de natura obiectelor de inventar date în folosin ă: . 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt după con inutul economic : conturi de stocuri materiale După func ia contabilă: conturi de activ.lipsurile la inventar în cadrul normelor legale de perisabilitate: .

Se vând din stoc materiale consumabile pe bază de factură în valoare de 1500 lei. Se acceptă ca echivalent un efect comercial (cambie) care se depune la bancă spre încasare. (cost efectiv ). materii prime în valoare de 1000 lei.vânzarea mărfurilor: 4111 = % 1785 78 . Costul standard al materiilor prime fiind de 900 lei. TVA 19%.înregistrarea plusului de materii prime: 301 = 601 300 sau 301 = 7588 300 . Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată un plus de materii prime în valoare de 300 lei. . materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. . Se dau în consum: .achizi ia : % = 401 1190 301 900 308 100 4426 190 .trecerea materialelor consumabile în gestiunea de mărfuri: 371 = 302 1500 .înregistrarea minusului: 602 = 302 200 3). materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. Se încasează imediat.. Se achizi ionează în cursul perioadei de gestiune.debitor şi exprimă diferen ele de pre în plus aferente intrărilor respectiv diferen ele în minus aferente ieşirilor de materii prime. La sfârşitul lunii se regularizează diferen ele dintre costul standard şi cel efectiv. Exemple: 1).darea în consum: 601 = % 1000 301 900 308 100 2).creditor şi exprimă diferen ele de pre în plus aferente ieşirilor respectiv diferen ele de pre în minus aferente intrărilor de materii prime. şi un minus de materiale consumabile de 200 lei. .

încasarea efectului comercial: 5121 = 5113 1785 4). TVA 19%.61.minus de materii prime: 601 = 301 1000 .depunerea efectului comercial la bancă: 5113 = 413 1785 .80 301 200.descarcarea gestiunii: 607 = 371 1500 .707 1500 4427 285 .plus materiale de natura obiectelor de inventar : 303 = 603 400 sau 303 = 7588 400 6). Se dau în consum în luna curentă în procent de 50%.achizi ia materiilor prime cu eviden ierea diferen elor de pre : % = 401 2. Încasarea contravalorii acestora se face numerar.acceptarea efectului comercial: 413 = 4111 1785 .vânzarea mărfurilor: 5311 = % 833 707 700 4427 133 . . TVA 19%. Societatea Comercială „A” vinde din stoc supranormativ materii prime în valoare de 500 lei şi materiale consumabile în sumă de 200 lei.descărcarea gestiunii: 607 = 371 700 5). . Societatea Comercială „B” achizi ionează materii prime la pre ul standard de 200 lei şi cost efectiv de 220 lei.trecerea materiilor prime şi a materialelor în gestiunea de mărfuri: 371 = % 700 301 500 302 200 .00 79 . Cu ocazia inventarului de control de gestiune se constată un minus de materii prime în valoare de 1000 lei şi un plus de materiale de natura obiectelor de inventar 400 lei. .

După func ia contabilă: conturi de activ. Contabilitatea acesteia se conduce cu ajutorul conturilor 331 “ Produse în curs de execu ie” şi 332 “ Lucrări şi servicii în curs de execu ie” După con inutul economic: conturi de stocuri care nu au parcurs toate stadiile de prelucrare fiind neterminate la finele perioadei . nici semifabricat.80 % 301 308 110 100 10 4. servicii) ce se regăsesc în faze intermediare de prelucrare pe diverse maşini nefiind nici produc ie finită.înregistrarea produselor neterminate la sfârşitul anului: Anul (N): 331 = 711 2000 Anul (N+1) . În anul următor se continuă procesul de fabrica ie (produc ie). Aceasta nu a trecut prin toate fazele de prelucrare nefiind supusă probelor tehnologice şi recep iei finale.Contabilitatea produc iei în curs de execu ie Produc ia în curs de execu ie este acea structură a stocurilor (prosuse.înregistrarea produselor finite: 345 = 711 3500 80 . rezultând produse finite în sumă de 3500 lei. Se determnină prin inventariere la finele fiecărei perioade de gestiune.darea în consum: 601 = 20. Soldurile conturilor sunt debitoare şi reprezintă valoarea la cost de produc ie a produselor sau lucrărilor şi serviciilor în curs de execu ie la sfârşitul perioadei contabile.6.308 4426 .00 41. .lucrări. iar evaluarea se face la costuri de produc ie conform documentelor justificative.destocarea: 711 = 331 2000 . Exemplu: Cu ocazia inventarului de sfârşit de an se constată produc ia neterminată (în curs) evaluată la 2000 lei.

debitor şi exprimă diferen ele de pre în plus (costul de produc ie mai mare decât pre ul standard) aferent produselor intrate respectiv diferen ele de pre în minus (costul de produc ie mai mic decât pre ul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune. diferen ele rezultate se vor eviden ia cu ajutorul contului 348 “ Diferen e de pre la produse”. După func ia contabilă : cont bifunc ional. După con inutul economic : cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor. . care se 81 . Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea la pre de înregistrare a produselor finite existente în stoc la finele perioadei. Societatea Comercială „C” înregistrează la sfârşitul exerci iului N produc ia neterminată în sumă de 3000 lei. Soldul contului poate fi: . produse reziduale.4.creditor şi exprimă diferen ele de pre în minus aferente produselor intrate respectiv diferen ele de pre în plus repartizate asupra produselor ieşite. Func ionarea conturilor 341 “ Semifabricate” şi 346 “ Produse reziduale” este identică cu cea a contului 345 “ Produse finite”.7. Contabilitatea produselor Activitatea desfăşurată de agen ii economici din sfera produc iei materiale se concretizează în ob inerea de produse finite. În cazul în care pentru eviden ierea produselor se utilizează pre uri prestabilite (standard) iar costurile de produc ie calculate la sfârşitul perioadei sunt diferite. Exemple: 1). În exerci iul N+1 se continuă procesul de produc ie ob inându-se produse finite în sumă de 5000 lei. semifabricate. După func ia contabilă: cont de activ. Acestea sunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putând fi depozitate sau livrate. Contabilitatea produselor este organizată cu ajutorul grupei 34 “ Produse” care cuprinde conturile: 341 “ Semifabricate” 345 “ Produse finite” 346 “ Produse reziduale” 348 “Diferen e de pre la produse” Contul 345 “ Produse finite” După con inutul economic : cont de stocuri materiale. etc.

vânzarea: 4111 = % 12810 701 10500 4427 2310 . inclusiv TVA. . Se vând la pre ul de 10500 lei + TVA 19%.ob inerea de produse finite: 345 = 711 5000 . În cursul lunii ianuarie se ob in din procesul de produc ie produse finite evaluate la pre ul standard de 10000 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină costul de produc ie ca fiind 5700 lei.vânzarea produselor: 4111 = % 7000 701 5740 4427 1260 . 82 . încasându-se contravaloarea lor prin contul de la bancă. La sfârşitul lunii se determină costul de produc ie al produselor finite de 9000 lei. . Se vând produsele finite la pre ul de 7000 lei. Se descarcă gestiunea. Din procesul de produc ie se ob in produse finite evaluate la cost prestabilit (standard) în valoare de 5000 lei.descărcarea gestiunii: 711 = 345 5000 .ob inerea produselor finite: 345 = 711 10000 .încasare clien i: 5121 = 4111 7000 2). Se descarcă gestiunea.destocarea: 711 = 331 3000 .eviden ierea diferen elor de pre : 711 = 348 1000 .vând la pre ul de 7000 lei inclusiv TVA.descărcarea gestiunii: 711 = 345 10000 348 = 711 1000 .încasarea: 5121 = 4111 12810 3). Încasarea se face prin contul din bancă.înregistrarea produc iei în curs de execu ie la finele anulul N: 331 = 711 3000 Anul N+1 .

în curs de aprovizionare.darea în consum: 601 = 301 8000 602 = 302 1000 . etc.. Din procesul de produc ie.înregistrarea produselor finite: 345 = 711 12000 .descărcarea gestiunii: 711 = % 5700 345 5000 348 700 4). . Acestea se acordă ca salarii în natură personalului. Se dau în consum materii prime în valoare de 8000 lei. Contabilitatea stocurilor aflate la ter i Anumite bunuri de natura stocurilor.8. pot să se găsească temporar la alte unită i din diverse motive: pentru prelucrare.descărcarea gestiunii: 711 = 345 12000 348 = 711 500 4. lăsate în custodie. se ob in produse finite evaluate la costul standard de 12000 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune se stabileşte costul efectiv de produc ie al produselor finite ca fiind 11500 lei.înregistrarea diferen ei de pre : 711 = 348 500 .00 701 5882.64 . 83 .înregistrarea diferen ei între costul efectiv şi cel prestabilit: 348 = 711 700 .35 4427 1117. materiale consumabile în valoare de 1000 lei.ob inerea produselor finite: 345 = 711 5000 .înregistrarea TVA: 635 = 4427 2185 .înregistrarea salariilor: 641 = 421 9315 421 = 701 9315 . proprietate a întreprinderii.vânzarea: 4111 = % 7000.

Se achită din casierie prestatorul. ce cuprinde următoarele conturi: 351 “ Materii şi materiale aflate la ter i” 354 “ Produse aflate la ter i” 356 “ Animale aflate la ter i” 357 “ Mărfuri aflate la ter i ter i” 358 “ Ambalaje aflate la ter i” După con inutul economic: conturi de stocuri aflate temporar la ter i.eviden ierea costului prelucrării: % = 401 119 351 100 4426 19 . 84 . După prelucrarea materiilor prime revin în gestiunea proprietarului.trimiterea materiilor prime la prelucrare la ter i: 351 = 301 700 . . Reflectarea în contabiliate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor 371 “ Mărfuri” şi 378 “ Diferen e de pre la mărfuri” Contul 371 “Mărfuri”.achitarea prestatorului: 401 = 5311 119 4. După func ia contabilă : conturi de activ Soldul contului este debitor şi exprimă bunurile de natura stocurilor aflate temporar la ter i.9.eviden iază existen a şi mişcarea stocurilor de mărfuri. Exemplu: În vederea prelucrării se trimit la ter i materii prime în valoare de 700 lei.revenirea materiilor prime de la ter i: 301 = 351 800 .Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 “ Stocuri aflate la ter i”. Contabilitatea mărfurilor şi a diferen elor de pre la mărfuri Mărfurile sunt acele bunuri materiale achizi ionate în scopul revânzării sau produse de întreprindere şi destinate vânzării prin magazine proprii. După func ia contabilă : cont de activ. După con inutul economic : cont de stocuri destinate vânzării. Costul prelucrării fiind de 100 lei.

( Si4428 + RC4428 ) Adaos aferent stocurilor = Stoc marfă fără TVA x K378 Stoc mărfă fără TVA = SfD371 – SfC4428 Adică stocul de marfă cu TVA – TVA aferent stoc Adaosul aferent = Adaos total . Soldul contului este creditor şi exprimă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiune la sfârşitul perioadei. achizi ionează mărfuri în valoare de 20000 lei. Se vând mărfurile 85 .Soldul contului este debitor şi eviden iază valoarea la pre de înregistrare a mărfurilor aflate în stoc la sfârşitul perioadei. După con inutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare al mărfurilor.ine eviden a adaosului comercial aferent mărfurilor din unită ile comerciale. Contul 378 “ Diferen e de pre la mărfuri”. ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte determinarea acestuia cu ocazia descărcării gestiunii. Societatea Comercială „X” specializată în comer ul en gros.Adaosul aferent vânzărilor (RD378) (Si378 + RC378) stocurilor (Sf 378) La descărcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al contului 4427. După func ia contabilă: cont de pasiv. Adaosul comercial aferent mărfurilor din comer ul cu amănuntul. TVA 19%. Se ştie că pre ul cu amănuntul al mărfurilor se determină astfel: Pre cu = Pre de + Adaos + TVA amănuntul achizi ie comercial neexigibil Pentru determinarea adaosului comercial aferent vânzărilor se calculează un coeficient de repartizare a adaosului comercial conform rela iei: Si378 + Rc378 K378 = (Si 371 + RD371) . Exemple: 1).

Se regularizează TVA –ul. 4200 86 .achizi ia mărfurilor: % = 401 23800 371 20000 4426 3800 . Se închid conturile de venituri şi cheltuieli. Se achită impozitul pe profit. . Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute prin contul de la bancă. stabilindu-se rezultatul net al exerci iului (impozit 16%).plata impozitului: 441 = 5121 800 121 25000 20000 Impozit 800 5000 Profit brut Profit net 4200– profit net . Eviden a mărfurilor se ine la pre de achizi ie.închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: 121 = 607 20000 707 = 121 25000 .achizi ionate la pre ul de 25000 lei + TVA 19%.încasarea: 5121 = .înregistrarea impoziului pe profit (16% x 5000): 691 = 441 800 .descărcarea gestiunii: 607 = 371 20000 .vânzarea mărfurilor: 4111 = % 707 4427 4111 29750 25000 4750 29750 .închiderea contului de cheltuieli: 121 = 691 800 .regularizare TVA : (4427 > 4426 → TVA de plată).

Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se descarcă gestiunea. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 42000 lei . Societatea Comercială „B” specializată în comer ul cu amănuntul de ine în stoc la începutul anului mărfuri la pre ul cu amănuntul în valoare de 15000 lei.000. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 3000 lei. -achizi ia de mărfuri: % = 401 371 4426 . (inclusiv TVA).vânzarea mărfurilor: 5311 = % 707 4427 .achitarea TVA : 4423 = 2).înregistrarea TVA neexigibilă: 371 = 4428 360.000 .descărcarea gestiunii: % = 371 607 378 4428 35700 30000 5700 6000 6840 42000 35294 6706 42000 nu se cunoaşte nu se cunoaşte 6706 87 . În cursul perioadei de gestiune se achizi ionează mărfuri la pre ul fără TVA de 30000 lei (TVA 19%).înregistrarea adaosului: 371 = 378 .000 x 19% = 68. Eviden a se ine la pre de vânzare cu amănuntul.400.4427 = % 4426 4423 5121 4750 3800 950 950 . iar TVA 2200 lei.

50 sau RD378 = RC707 x K378 Adaos vânzări = 35294 x 18.50 Adaos vânzări = Adaos total – Adaos stoc ( R378 ) = 9000 – 2490.50= 6509.determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute: 371 15000 30000 6000 6840 57840 42000 378 3000 6000 9000 42000 15840 4428 6706 2200 6840 9040 2334 6706 K = 378 Ri 378 + Rc 378 ( 371 + Rd371) − ( Si 4428 + Rc4428 ) Si = 9000 = =18.21 (aproximativ) 88 ..44 % = 6508. 44% 57840 − 9040 Adaos aferent stoc ( fără TVA) = Stoc marfă fără TVA x K 378 Stoc marfă fără TVA = Stoc marfă cu TVA – TVA aferent stoc Stoc marfă fără TVA = 15840 – 2334 = 13506 Adaos stoc = 13506 x 18.44 % = 2490.

Ulterior ob ine produse finite la pre ul de înregistrare de 490. 5.000 lei. Cum sunt clasificate stocurile in contabilitatea financiara? Cum sunt evaluate stocurile in bilant confom IAS 2? Definiti costul de achizitie si precizati formnula de calcul a acestuia? Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la iesirea lor din patrimoniu? 6. TVA – 19%. Să se înregistreze următoarele consumuri: 89 . 3. TVA – 19%. ob inerea produselor finite. Care sunt trasaturile metodei inventarului permanent? 7. b. 2.000 lei pe care le vinde la un pre de 620. d) regularizarea TVA-ului. Care este modalitatea de calcul a pretului cu amanuntul? Care sunt metodele de determinare a adaosului commercial aferent marfurilor iesite? 1. vânzarea produselor.000 lei. Produsele ob inute sunt vândute la un pre de vânzare de 700. c) scoaterea din gestiune a produselor finite vândute. PROBLEME PROPUSE 1. O societate se aprovizionează cu materii prime în valoare de 360.50 4428 6706.00 607 28784. c. Se ob in produse finite la pre ul total de înregistrare de 520. 3. Să se înregistreze: a.000 lei. Să se înregistreze: a) achizi ia de materii prime. 2. TVA – 19%. 9.50 378 6509.Formula finală de descărcare a gestiunii: % = 371 42000.00 ÎNTREBĂRI Definiti stocurile si productia in curs de executie. 4. scoaterea din gestiune a produselor finite.000 lei. Precizati cazurile in care se foloseste TVA neexigibila. Care sunt trasaturile metodei inventarului intermitent? 8. b) vânzarea de produse finite.

b) vânzarea produselor finite. b) adaosul comercial şi TVA-ul aferent mărfurilor. c) vânzarea mărfurilor în magazin. d) descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute.550 lei.300 lei. să se înregistreze: a) aprovizionarea cu mărfuri. TVA – 19%. precum şi adaosul comercial care este de 30% şi TVA – ul aferent stocului de marfă.190. În cursul lunii se achizi ionează mărfuri în valoare de 1.000 lei. 9. Să se înregistreze vânzarea mărfurilor într-un magazin în care sunt comercializate produse la pre ul cu amănuntul în valoare de 100. la începutul anului.000 lei. mărfuri la pre ul cu amănuntul în valoare de 750. 7. c) materiale auxiliare: 15. 5. Să se înregistreze: a) ob inerea produselor finite. 6. c) mărfuri: 1.4.350. 8.000 lei.000 lei inclusiv TVA. La finele lunii se stabileşte pre ul efectiv al produc iei finite realizate care este de 4. O societate ob ine în cursul lunii produse finite evaluate la pre ul standard de 4. Ştiind că eviden a este inută la pre ul de vânzare cu amănuntul. b) combustibili: 8.720. TVA – 19%. precum şi adaosul comercial care este de 25% şi TVA – ul aferent stocului de marfă. TVA – 19%. Societatea comercială “VIVA” este specializată în comer ul cu amănuntul de ine în stoc. a) materii prime: 128. b) produse finite: 2.000 lei.000 lei. Să se înregistreze următoarele plusuri rezultate în urma inventarierii: a) obiecte de inventar: 600 lei. Să se înregistreze achizi ia de mărfuri la pre ul de cumpărare de 400.800 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 150.000 lei.748 lei. O societate care are ca obiect de activitate comercializarea de produse alimentare cu amănuntul.000. iar TVA este de 119.000 lei. TVA – 19%.000 lei. Societatea vinde mărfuri în valoare de 1.000 lei. O societate care are ca obiect de activitate comercializarea de produse alimentare cu amănuntul.000 lei.500 lei.000 lei. Să se înregistreze achizi ia de mărfuri la pre ul de cumpărare de 450. Vinde în cursul aceleiaşi luni jumătate din produsele finite ob inute la pre ul de vânzare de 2.250. TVA – 19%. 90 . Să se înregistreze vânzarea mărfurilor într-un magazin în care sunt comercializate produse la pre ul cu amănuntul în valoare de 42. iar cota de adaos comercial este de 20%. 10.

iar reducerea comercială de care se beneficiază este de 10%.000 lei. TVA – 19%.11. la finele lunii noiembrie.scont 2%. 12. O societate ob ine în cursul lunii produse finite evaluate la pre ul standard de 850. Înregistra i achizi ia în condi iile în care societatea beneficiază de următoarele reduceri acordate la primirea facturii: . h) diferen ele de pre aferente produselor finite ob inute.300. dar se eviden iază şi facturarea costurilor de prelucrare cifrate la 12.000 lei constatat la finele lunii la o societate care utilizează metoda inventarului intermitent.000 lei.000 lei. f) vânzarea produselor finite. e) diferen ele de pre aferente produselor finite scoase din gestiune. 16. O societate se aprovizionează cu obiecte de inventar de la furnizori la pre ul de 33. 19.remise 7% .000 lei. TVA – 19%. i) diferen ele de pre aferente produselor finite scoase din gestiune.300.000 lei. 18. Vinde în cursul aceleiaşi luni 70% din produsele finite ob inute la pre ul de vânzare de 800. 91 . Să se înregistreze: e) ob inerea produselor finite. TVA – 19% ştiind faptul că societatea utilizează metoda inventarului intermitent.000 lei.000 lei. TVA – 19%. Să se înregistreze trimiterea materiilor prime în valoare de 125.000 lei la ter i pentru prelucrare. 15. Să se înregistreze aprovizionarea de la furnizori cu materiale auxiliare al căror pre este de 100. d) diferen ele de pre aferente produselor finite ob inute.000 lei. c) scoaterea din gestiune. La finele lunii se stabileşte pre ul efectiv al produc iei finite realizate care este de 880. Să se înregistreze produc ia neterminată evaluată la 3.rabat 5% . Să se înregistreze produc ia neterminată evaluată la 3. 14. Se recep ionează materiile prime trimise la ter i pentru recondi ionare în sumă de 125. 13. TVA – 19%. reluată la începutul lunii decembrie. 17.500 lei. Să se înregistreze aprovizionarea cu materii prime în sumă de 280. Să se înregistreze stocul de materie primă în sumă de 132.000 lei. g) scoaterea din gestiune.

soldul ini ial al contului 301 “Materii prime” este de 245. TVA – 19% cunoscând că există cheltuieli de transport în valoare de 27. Să se înregistreze achizi ia a 12 t tablă la pre ul de 25. să se înregistreze consumul a 14 t tablă.000 lei. pe baza coeficientului de repartizare ştiind că soldul ini ial debitor al contului 308 era 13.500 lei. 23.000 lei şi deteriorarea unei păr i a ambalajelor în valoare de 500 lei. TVA – 19%.500 lei. TVA – 19%.500 lei. Să se înregistreze restituirea ambalajelor la nivelul valorii de 5. Să se înregistreze ob inerea de semifabricate în valoare de 89. Se re in pentru consumul propriu (ca şi materie primă la altă sec ie de produc ie) semifabricate în sumă de 44. Să se înregistreze aprovizionarea cu mărfuri în valoare de 120. precum şi diferen ele de pre aferente consumului.000 lei. 25. 21.20. În condi iile în care se cunosc datele din problema precedentă. re inerea pentru uzul propriu a ambalajelor în valoare de 2. La o societate care utilizează metoda costului standard. Înregistra i vânzarea a jumătate din semifabricatele ob inute la punctul anterior la pre ul de 53.000 lei.500 lei.000 lei format din 10 t tablă la pre ul de 24.000 lei.500 lei-tonă. 24. 26.000 lei. 22. Odată cu mărfurile sunt recep ionate şi ambalaje care circulă pe principiul restituirii în valoare de 7. 92 .

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA RELA IILOR CU TER II REZUMAT Pentru realizarea obiectului lor de activitate. a unei livrări şi se concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani. În func ie de pozi ia acestora.fluxul bunurilor sau presta iilor. respectiv acordate. cunoscute sub denumirea generică de “rela ii cu ter ii”. precum şi crean ele imobilizate. Din schema prezentată se desprind elementele de bază ale rela iilor cu ter ii şi anume: .fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb. fiind cel care pune la dispozi ia ter ilor bunuri sau servicii contra cost. Decontările cu ter ii din opera iuni comerciale presupun legătura dintre două entită i generic denumite: furnizorul şi clientul. Aceste relatii se reflecta in contabilitate sub forma datoriilor si a creantelor. Defini ii. Clientul are calitatea de cumpărător sau beneficiar al bunurilor şi serviciilor achizi ionate contra cost de la furnizor sau prestator. iau naştere raporturi juridice de drepturi şi obliga ii. în general al banilor. bunuri. servicii sau lucrări.1. Acestea sunt generatoare de crean e pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează anumite presta ii. de regulă pe baza unei în elegeri prealabile. creditorul este în drept să pretindă o contrapresta ie. . de regulă sub formă monetară. forme şi clasificări ale rela iilor cu ter ii În cadrul activită ii economice.rela iile generatoare de obliga ii (datoriile). Nu se includ în categoria decontărilor cu ter ii datoriile şi crean ele referitoare la creditele primite. care in contabilitate se numesc terti. Furnizorul înregistrează în contabilitate crean e fa ă de clien i în timp ce clientul înregistrează datorii fa ă de furnizor. 93 . se realizează schimburi de valori între entită ile participante la circuitul economic. . Deosebim astfel două fluxuri de sens contrar: . În aceste condi ii. intreprinderile intra in relatii cu diferite personae fizice si juridice.rela iile generatoare de drepturi (crean ele). Furnizorul are calitatea de vânzător sau prestator. Crean ele reprezintă contrapartida unei presta ii. la un anumit termen numit scaden ă. 5. iar debitorul este obligat să plătească ulterior.

în momentul unor livrări sau când firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achizi ie. etc. lucrărilor. Din punct de vedere al pozi iei financiare. O datorie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel. Datoriile reprezintă surse atrase şi angajamente financiare (finan ări externe) constituind obliga ii actuale ale întreprinderii rezultate din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să încorporeze beneficii economice. . Sunt recunoscute drept datorii numai obliga iile actuale care au apărut ca urmare a unor evenimente trecute. *) Du escu A.evaluarea să se poată face în mod credibil. de regulă prin încasare. Din punct de vedere al pozi iei financiare. Tocmai de aceea datoriile reprezintă o obliga ie actuală şi nu viitoare. . Criteriile cumulative pentru recunoaşterea datoriilor sunt*): . O obliga ie apare. Prin gestiunea datoriilor unei firme trebuie să se urmărească men inerea acestora într-un nivel optim (uneori datoriile pot fi o sursă de finan are externă foarte benefică). Editura CECCAR.Ele iau naştere odată cu transferul proprietă ii bunurilor şi valorilor. Trebuie făcută distinc ie între obliga ie actuală şi angajament viitor.prestare de servicii. Aceasta înseamnă că datoriile iau naştere odată cu ob inerea dreptului de proprietate asupra bunurilor. Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi: .înlocuirea unor datorii cu o altă obliga ie. . 94 .posibilitatea unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice. care poate duce la creşterea valorii firmei şi scăderea costului capitalului. serviciilor şi se lichidează odată cu plata acestora. Crean ele se reflectă în contabilitate în momentul creerii drepturilor fa ă de ter i până în momentul stingerii lor. Ghid pentru în elegerea şi aplicarea IAS.conversia obliga iilor în elemente de capital propriu. datoriile sunt încadrate în pasivul bilan ului.transferul unor active.plată în numerar şi / sau virament. Lichidarea obliga iunilor presupune deci renun area întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice. fapt care conduce la o fluiditate sigură a fluxurilor de trezorerie. Acest fapt determină ca persoanele care gestionează crean ele să se preocupe în mod direct de încasarea la termen a acestora. . sunt încadrate în activul bilan ului. lichidându-se la încasarea clien ilor sau debitorilor diverşi. . în mod normal. 2001.

Transformarea în lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb în vigoare la data efectuării opera iilor prin care acestea au fost înregistrate. 1752/2005. adică a plă ii acestora.Datoriile se reflectă în contabilitate în momentul creerii angajamentelor (obliga iilor) şi până în momentul stingerii. dacă opera iunile ce dau naştere datoriilor şi crean elor sunt efectuate în valută sau firma a optat din considerente proprii pentru întocmirea situa iilor financiare într-o monedă stabilă. generatoare de datorii şi crean e. Valoarea nominală este dată de suma înscrisă în documentele care consemnează crean a ori datoria. valoarea realizabilă. Aceasta poate fi : costul istoric. Decontările cu ter ii. respectiv a plă ii şi data înregistrării în contabilitate se eviden iează ca venituri sau cheltuieli financiare. costul curent.evaluarea să poată fi realizată credibil. sunt evaluate în contabilitate la valoarea nominală din momentul înregistrării lor. . valoarea actualizată. în monedă na ională. sunt evaluate în lei.2. La fiecare dată a bilan ului*): .Of. Crean ele şi datoriile interne. 1080bis/2005 95 . Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a crean elor Prin evaluare trebuie în eles procesul prin care valorile la care vor fi recunoscute în situa iile financiare crean ele şi datoriile. reprezentând sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat. M. Recunoaşterea crean elor şi datoriilor în situa iile financiare se realizează prin referin ă la două criterii ce trebuie îndeplinite cumulative: .elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. nr. 5. în func ie de situa ie. *) OMFP nr.probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru crean e) respectiv a unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii).elementele nemonetare trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzac iei. diferen ele favorabile sau nefavorabile înregistrându-se la venituri sau cheltuieli după caz. Pe măsura încasării crean elor respectiv a plă ii datoriilor. diferen ele de curs între data încasării. . Crean ele şi datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitateîn lei şi în valută.

ordine de plată.documente privind rela iile cu personalul: state de salarii. decizii de imputare. Organizarea contabilită ii rela iilor cu ter ii La organizarea contabilită ii decontărilor cu ter ii trebuie avute în vedere: . care se pot grupa după mai multe criterii: . situa ii de calcul. hotărâri judecătoreşti. . etc. dispozi ii de încasare sau de plată. de plată. contracte. întâmplătoare: procese verbale.contabilitatea sintetică a rela iilor de decontare de natura crean elor.documente privind rela iile cu asocia ii sau ac ionarii: ordin de plată.elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorii respective. pontajul lucrărilor efectuate. bilete la ordin. file CEC. a) Obiectivele şi factorii 96 . chitan e. 5. bugetul asigurărilor sociale şi alte organisme publice: declara ii de impozite şi taxe. liste de avans chenzional. Cu ocazia inventarierii.evaluarea datoriilor şi crean elor. chitan e. prospecte de emisiune. etc. clien ii. . deconturi. liste de indemniza ii pentru concedii de odihnă.documente care reflectă rela ii cu furnizorii. datoriilor şi a opera iunilor asimilate acestora se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a patra din Planul General de Conturi “Conturi de ter i”. care se stabileşte în func ie de valoarea lor probabilă de încasat.obiectivele şi factorii de influen ă.3. b) Sistemul de documente privind contabilitatea rela iilor cu ter ii Rela iile cu ter ii sunt consemnate în diverse documente justificative. . fişa orelor suplimentare. desfăşurătorul indemniza iilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat.sistemul conturilor utilizate. titluri executorii.sistemul documentelor justificative. neregulate. dispozi ii de încasare. etc. . ... debitori şi creditori diverşi: facturi. contracte. decizii de imputare. bon de lucru individual şi colectiv.documente privind rela iile cu bugetul statului. situa ii de calcul. dispozi ii de plată. respectiv. evaluarea crean elor şi datoriilor se face la valoarea actuală. raport de produc ie şi salarizare.documente privind opera iuni neobişnuite. c) Sistemul conturilor . condică de prezen ă. etc. . . ordine de plată. declara ii de subscriere.

Complexitatea şi diversitatea rela iilor dintre întreprindere şi ter i, impune luarea în considerare a următoarelor obiective: - cunoaşterea în orice moment a nivelului crean elor şi datoriilor întreprinderii, ce derivă din rela iile comerciale cu alte unită i şi cele financiare cu bugetul statului, asigurările sociale, băncile, etc.; - cunoaşterea şi dimensionarea corectă a crean elor şi datoriilor fa ă de personal; - cunoaşterea crean elor şi datoriilor fa ă de unită ile din cadrul grupului; - cunoaşterea exactă a termenelor de încasare a crean elor şi de plată a datoriilor; - îmbinarea corectă şi în favoarea firmei a nivelului şi a termenelor crean elor şi datoriilor; - solu ionarea la termen a decontărilor din opera ii în curs de clarificare; - solu ionarea conform legii a deprecierilor constatate asupra crean elor şi datoriilor, precum şi a creşterilor de valoare a acestora. Realizarea acestor obiective, este condi ionată de o serie de factori specifici, cum sunt: - con inutul şi sfera de cuprindere a rela iilor de decontare dintre întreprinderi; - sistemul de decontare, formele, modalită ile şi instrumentele utilizate; - forma de organizare a ter ilor respectiv: persoane fizice, persoane juridice, institu ii publice, firme private; - natura rela iilor comerciale şi financiare: permanente, ocazionale, temporare; - facilită ile acceptate în rela iile cu debitorii şi creditorii. Luarea în considerare a acestor factori va conduce la o mai bună coordonare a ac iunilor întreprinse în vederea unei corecte reflectări în contabilitate a datoriilor şi crean elor din rela iile întreprinderii cu ter ii.

5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a conturilor asimilate
Ca o consecin ă a opera iunilor de aprovizionare sau ca urmare a efectuării de către diferi i prestatori a unor servicii se înregistrează datorii, fa ă de aceştia, ce privesc activitatea de exploatare a unită ilor beneficiare, denumite „achizi ii pe credit comercial”. În esen ă, furnizorii şi conturile asimilate, cuprind resursele băneşti atrase temporar de la ter i şi care contribuie la finan area temporară a activită ii curente, prin amânarea plă ilor adică a ieşirilor din firmă a numerarului sau a echivalentelor de numerar. Echivalentele de numerar,sunt investi iile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

97

Contabilitatea analitică a furnizorului se ine pe categorii, pe termene de decontare precum şi pe fiecare entitate în parte. Furnizorii pot acorda clien ilor reduceri de pre sub formă de: rabaturi (pentru calitatea inferioară a serviciilor), remise (pentru fidelitate, volum mare al comenzilor), risturnuri (pentru depăşirea unui plafon valoric al cumpărărilor), sconturi (pentru plata înainte de scaden ă). Facturile care con in reduceri comerciale (rabaturi, remise, risturnuri) se înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială. Sconturile acordate de furnizori se înregistrează în contabilitatea acestora la cheltuieli financiare iar la clien i la venituri fin anciare. Contabilitatea rela iilor cu furnizorii se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. Contul 401 „Furnizori”. După con inutul economic: reflectă datoriile entită ilor fa ă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii rezultate din activitatea de exploatare. După func ia contabilă: cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri, prestatorilor şi colaboratorilor. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” Eviden iază obliga iile fa ă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale. Cont de datorii cu func ie contabilă de pasiv. Soldul contului este creditor şi reflectă datoriile întreprinderii fa ă de furnizorii de imobilizări. Eviden a contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri, lucrări executate, prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, precum şi contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor se ine cu ajutorul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite” respectiv 409 „Furnizori – debitori” care se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: - 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor; - 4092 Furnizori - debitori pentru presta ii de servicii şi executări de lucrări. Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” După con inutul economic este un cont de decontări cu ter ii exprimând datorii pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori. După func ia contabilă: cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Contul 409 “Furnizori – debitori”.

98

Eviden iază avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. De asemenea reflectă ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate de furnizori. Cont de rela ii cu ter ii, exprimând crean e. După func ia contabilă: cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordate furnizorilor, fără a fi decontate sau ambalajele care circulă în sistem de restituire nerestituite. Contul 403 „Efecte de plată” - eviden iază obliga iile de plată pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin, cambii), către furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii ce privesc activitatea de exploatare. Cont de decontări, cu func ie contabilă de pasiv. Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit furnizorilor sau prestatorilor. Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” Eviden iază efectele de plătit aferente bunurilor de natura imobilizărilor achizi ionate. După func ia contabilă: cont de pasiv. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achizi ionate de la furnizori. Exemple: 1). Societatea Comercială „ALFA” SA acordă unui furnizor un avans de 1500 lei, TVA 19%, în vederea livrării de materii prime, pentru care s-a depus comanda. Se primeşte factura de la furnizor şi se recep ionează materiile prime al căror pre de livrare este de 2500 lei, TVA 19%. Eviden a materiilor prime se ine la pre ul standard (prestabilit), revenind pentru cantitatea recep ionată 2400 lei. Se achită furnizorul cu ordin de plată. - avansul acordat furnizorului: % = 5121 1785 4091 1500 4426 285 - primirea facturii: % = 401 2975 301 2400 308 100 4426 475 - stornarea TVA : 4426 = 401 285

99

acordarea avansului furnizorului: % = 5121 35700 4091 30000 4426 5700 . . Societatea Comercială „MARA„ SA achizi ionează materii prime în valoare de 1000 lei.decontarea facturii: 401 = % 4091 5121 2690 1500 1190 2). iar pentru diferen ă se emite un bilet la ordin care se plăteşte ulterior.stornare TVA: 4426 = 401 5700 . Se achizi ionează mărfurile la pre ul de achizi ie de 50000 lei. Se acordă un avans unui furnizor de mărfuri pentru care se primeşte factură în sumă de 30000 lei plus TVA 19%. TVA 19%.plata biletului la ordin la scaden ă: 403 = 5121 1190 3)..acordarea biletului la ordin: 401 = 403 1190 .plată bilet la ordin: 403 = 5121 20000 100 . .regularizarea facturii cu acceptarea biletului la ordin: 401 = % 53800 4091 30000 403 23800 .dacă factura se întocmeşte ulterior: 4091 = 5121 35700 4426 = 4091 5700 .recep ia mărfurilor: % = 401 59500 371 50000 4426 9500 .recep ia materiilor prime: % = 401 1190 301 1000 4426 190 . achitat la scaden ă. TVA 19% pentru care s-a acceptat de furnizor un bilet la ordin.

25 . la aceeaşi valoare.50 101 .acceptare bilat la ordin: 401 = .25 .25 605 75.restituirea la termen. a 5 bucă i ambalaje: % = 4091 50 401 45 608 5 .plata furnizorului pentru diferen ă: 401 = 5121 64. Se înregistrează consumul de curent electric. Societatea Comercială „RADU SA” primeşte odată cu mărfurile 10 bucă i ambalaje în regim de restituire. iar 5 bucă i ambalaje nu se restituie în termen legal.25 5).recep ia ambalajelor restituibile: 4091 = 401 100 .plata furnizorului: 403 = = 5121 30000 5700 59500 59500 35700 403 5121 4). .stornare avans: % 4091 4426 . Se restituie furnizorului 5 bucă i ambalaje cu o bonifica ie de 1lei/buc. la pre ul de 10 lei/buc.25 4426 = 4428 14.înregistrarea consumului de curent electric fără factură: % = 408 89.sau .50 . în sumă de 75 lei. fapt pentru care ele se înregistrează în contabilitate la gestiunea de ambalaje. Se achită din casierie. .primirea facturii: 408 = 401 89. TVA 19%.plata facturii: 401 = 5311 89. Se primeşte factura pentru curentul electric consumat.00 4428 14. pentru care nu s-a primit încă factura.recep ia ambalajelor nerestituite: 381 = 4091 50 4426 = 401 9.

102 .achitare prestator: 401 = 5124 10470 . generate de vânzarea pe credit comercial a bunurilor materiale rezultate din activitatea entită ilor.achitare datorie: 401 = 5124 2040 5. Se restituie furnizorului 28 bucă i ambalaje. precum şi a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate în favoarea acestora.5. 10 bucă i nu se restituie.eviden iere diferen e de curs: 665 = 401 80 .eviden ierea diferen ei favorabile: 401 = 765 90 . care circulă în sistem de restituire.74 lei/$. Contabilitatea clien ilor şi a conturilor asimilate Conturile de clien i reflectă crean ele fa ă de ter i.eviden ierea ambalajelor în sistem de restituire: 4091 = 401 20 .52 lei/euro iar cu firma B este 4000 $ la u curs de 2.eviden ierea ambalajelor nerestituite sau degradate: % = 4091 20 401 14 381 5 608 1 4426 = 401 1.50 lei/euro iar cursul dolarului este 2. .76 lei/$.plata ambalajelor nerestituite şi degradate: 401 = 5311 7.6).14 7).50 lei / buc. Valoarea presta iei cu firma A este 3000 Euro la un curs de 3.eviden ierea datoriei fa ă de prestatorul B: 624 = 401 1960 .eviden ierea datoriei fa ă de prestatorul A: 624 = 401 10560 . iar 2 bucă i ambalaje sunt deteriorate. .14 . Societatea Comercială X a încheiat un contract pentru prestări servicii (transport pe parcurs extern) cu duoă firme A şi B. Societatea Comercială „CALIPSO SA” primeşte 40 bucă i ambalaje la 0. În momentul achitării presta iilor cursul euro este 3.

pe bază de facturi. 103 . (componente ale managementului firmei) se urmăreşte preântâmpinarea unor dezechilibre financiare. Contul 418 „Clien i – facturi de întocmit” Eviden iază livrările de bunuri. atunci când volumul acestora creşte. Contul 419 „Clien i – creditori” Reflectă avansurile şi aconturile băneşti facturate furnizorilor sau încasate de la clien i precum şi ambalajele facturate care circulă pe principiul restuirii. După con inutul economic este un cont de rela ii cu ter ii exprimând datorii privind avansurile încasate respectiv ambalajele primite. Contul 411 „Clien i” Reflectă crean ele şi decontările cu clien ii interni şi externi. În condi iile amânării încasării crean elor pe care le înregistrează o firmă fa ă de clien i. În acelaşi timp. După func ia contabilă: cont de activ. dubioşi sau afla i în litigiu. a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate. După func ia contabilă este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clien i (crean ele fa ă de clien i). pentru care nu s-au întocmit facturi. prestările de servicii sau executările de lucrări. pentru care nu s-au întocmit facturi. se pune problema lichidită ii. După func ia contabilă este un cont de pasiv. practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung bazate pe vânzări pe credit comercial poate aduce beneficii firmei. inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă. a structurii vănzărilor şi a evolu iei cifrei de afaceri. inclusiv a clien ilor incer i. care trebuie restituite. Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Clien i şi conturi asimilate” respectiv conturile: 411 “Clien i” 413 „Efecte de primit de la clien i” 418 „Clien i – facturi de întocmit” 419 „Clien i – creditori”. Prin toate aceste ac iuni. răi platnici. După con inutul economic este un cont de crean e nefacturate. respectiv evitarea intrării în incapacitate de plată.Imobilizarea unor sume sub forma „clien ilor neâncasa i” constituie o componentă importantă a politicii financiare a întreprinderilor pe termen scurt. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4111 „Clien i” 4118 „Clien i incer i sau în litigiu” După con inutul economic este un cont de crean e. Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea bunurilor livrate. ceea ce presupune o permanentă urmărire a circuitului fluxurilor de numerar.

încasarea: 104 . TVA 19%.Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate clien ilor – creditori reprezentând avansuri şi aconturi primite sau ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate. Se face decontarea cu clientul.livrarea produselor finite: 4111 = % 35700 701 30000 4427 5700 . ine eviden a crean elor de încasat pa bază de efecte comerciale.încasarea avansului de la client: 5121 = % 23800 419 20000 4427 3800 .decontarea cu clien ii: % = 4111 31900 419 20000 5121 11900 2). Eviden ia i opera iunile în contabilitatea celor două societă i. Societatea Comercială „A” livrează mărfuri Societă ii Comerciale „B” pe bază de aviz de înso ire în valoare de 2000 lei.întocmirea facturii: 4111 = 418 2380 4428 = 4427 380 . în vederea livrării de produse finite. TVA 19%. Se livrează clientului produse finite în valoare de 30000 lei. Societatea Comercială „Real„ încasează în avans de la un client 20000 lei. Contul 413 „Efecte de primit de la clien i”. Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea efectelor comerciale de primit acceptate în contul crean elor fa ă de clien i. Exemple: 1). Vânzător .vânzarea: 418 = % 2380 707 2000 4428 380 . este un cont de activ.stornare TVA: 4111 = 4427 3800 . După trei zile se întocmeşte factura. . După func ia contabilă.

40 60. Se vând mărfuri clien ilor fără factură în valoare de 100 lei. .plata: 401 = 5121 2380 2380 2000 380 2380 380 2380 3). în sumă de 500. Se consideră că nu mai poate fi încasat trecându-se pe pierderi.000 lei. TVA 19%. .trecerea clientului în categoria clien ilor incer i: 4118 = 4111 200 .40 11. Ulterior se întocmeşte factura la valoarea de 150 lei. Se emite factura pentru serviciile prestate în luna curentă. TVA 19%. pentru care nu s-a întocmit factura. TVA 19%.înregistrarea pierderilor din clien i insolvabili: 654 = 4118 200 4).40 71.primirea facturii: 408 = 401 4426 = 4428 . Se încasează clien ii. .5121 = 4111 Cumpărător % = 408 371 4428 .000.00 11.facturarea serviciilor executate: 4111 = 418 4428 = 4427 = 71. Se reactivează clien ii scoşi din eviden ă. încasânduse imediat: 4111 = 754 50 5121 = 4111 (411) 50 6). Se prestează servicii în valoare de 60 lei.000 lei.40 5).vânzarea mărfurilor fără factură: 105 .eviden ierea serviciilor prestate pentru care nu s-a întocmit factura: 418 % 704 4428 . Se înregistrează un client insolvabil în valoare de 2.

418

% 707 4428 - emiterea facturii: 4111 = % 418 707 4427 - eviden ierea TVA –ului: 4428 = 4427 - încasarea clien ilor: 5121 =

=

119 100 19 177,50 119,00 50,00 8,50 19 4111 177,50

7). În urma ac ionării în judecată a clien ilor pentru produsele reziduale livrate, refuzate la plată, suma de 170,80 lei este înregistrată la clien i incer i. În urma hotărâri judecătoreşti se încasează suma de 100 lei, iar diferen a se înregistrează la pierderi. - trecerea clie ilor în categoria clien i incer i: 4118 = 4111 170,80 - încasarea par ială a clien ilor cu eviden ierea pierderilor aferente sumei neâncasate: % = 4118 170,80 5121 100,00 654 70,80

5.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul
5.6.1. Delimitări şi structuri privind datoriile şi crean ele de natură salarială În conformitate cu IAS 19 „Beneficiile angaja ilor”, atunci când un angajat a prestat un serviciu către o întreprindere, în timpul unei perioade contabile, întreprinderea trebuie să recunoască valoarea beneficiilor pe termen scurt ale angaja ilor aşteptate a fi plătite în schimbul acelui serviciu astfel*): - ca datorie (cheltuială angajată), după deducerea oricărei valori deja plătite, iar dacă valoarea deja plătită depăşeşte valoarea neactualizată a beneficiilor, întreprinderea trebuie să recunoască acel exces ca activ (cheltuială plătită
Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001, Ed. Economică pag. 443 *) Pântea I.P, Bodea Gh, Contabilitatea financiară românească, Editura Intelcredo 2006, pag. 233
*)

106

anticipată) în măsura în care plata va conduce la o reducere a plă ilor viitoare sau la o rambursare de numerar; - ca o cheltuială efectivă cu excep ia cazului în care un alt IAS recomandă includerea beneficiilor în costul unui activ. Rela iile dintre întreprinderi şi angaja ii acestora se stabilesc pe bază de contract colectiv de muncă. În cadrul acestuia se eviden iază obliga iile angaja ilor de a presta anumite activită i şi cele ale firmelor (angajatorilor) de a plăti munca prestată, salariile negociindu-se între salaria i şi conducătorul întreprinderii. Se pot practica mai multe forme de salarizare: - în regie (după timpul lucrat); - în acord (în func ie de cantitatea şi calitatea muncii prestate) - în cote procentuale din veniturile realizate. Entită ile care au salaria i cu contract de muncă precum şi salaria ii acestora suportă o serie de contribu ii, care pentru entită i reprezintă cheltuieli iar pentru personal re ineri din salarii. De asemenea salaria ii pot beneficia de concedii şi îndemniza ii de asigurări sociale de sănătate. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 “Personal şi conturi asimilate”. Contul 421 „Personal – salarii datorate” Eviden iază datoriile întreprinderii în legătură cu drepturile salariale cuvenite personalului în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii pentru munca prestată. După con inutul economic este un cont de rela ii cu ter ii exprimând datorii. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Soldul creditor al contului reflectă drepturile salariale datorate personalului. Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”. ine eviden a ajutoarelor de boală, pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru între inerea copilului, pentru ajutoarele de deces şi a altor ajutoare acordate salaria ilor. După func ia contabilă, este un cont este de pasiv. Soldul contului este creditor şi reflectă ajutoarele materiale datorate salaria ilor. Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”. Eviden iază stimulentele acordate personalului din profitul realizat de întreprindere. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Soldul creditor al contului reprezintă stimulentele din profit datorate personalului. Contul 425 “Avansuri acordate personalului”. ine eviden a avansurilor acordate personalului în cursul lunii curente. După con inutul economic este un cont de crean e fa ă de personal.

107

După func ia contabilă este un cont de activ. Soldul debitor al contului reflectă avansurile acordate personalului şi nedecontate. Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”. Eviden iază drepturile de personal neridicate în termenul legal. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate. Cont 427 ”Re ineri din salarii datorate ter ilor”. Eviden iază sumele re inute din salariile personalului ca fiind datorate ter ilor. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi reflectă sumele re inute personalului reprezentând datorii fa ă de ter i. Contul 428 “Alte datorii şi crean e în legătură cu personalul” ine eviden a altor datorii şi crean e în legătură cu personalul. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4281”Alte datorii în legătură cu personalul” 4282 „Alte crean e în legătură cu personalul” După func ia contabilă este un cont bifunc ional. Soldul contului poate fi: - creditor şi reflectă sumele datorate personalului; - debitor şi reprezintă crean ele fa ă de personal.

5.7. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate şi fondul de şomaj
Întreprinderile datorează organismelor de asigurări şi protec ie socială contribu ii suportate atât prin afectarea cheltuielilor de exploatare ale unită ii, cât şi de personal, prin re inerea din drepturile salariale cuvenite acestora. Plata acestor contribu ii are loc prin stopaj la sursă până în ziua plă ii chenzinei a II-a, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată. Din fondurile de asigurări sociale se suportă: - pensiile; - indemniza ii materiale pentru concedii de boală; - concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului; - ajutoare de deces; - asisten ă medicală gratuită acordată asigura ilor; - proteze medicale; - ajutoare de şomaj. Decontarea contribu iei sociale la sfârşitul fiecărei luni poate conduce la două situa ii:

108

Contul 431 „Asigurări sociale” ine eviden a decontărilor privind contribu ia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale inclusiv contribu ia pentru asigurările de sănătate. Contul 437 „Ajutor de şomaj”. Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II: 4311 Contribu ia unită ii la asigurările sociale 4312 Contribu ia personalului la asigurările sociale 4313 Contribu ia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314 Contribu ia angaja ilor pentru asigurările sociale de sănătate După con inutul economic sunt conturi de rela ii cu ter ii exprimând datorii. Cont de rela ii cu ter ii exprimând crean e şi datorii sociale. Soldul contului este creditor şi reflectă ajutorul de şomaj datorat fondului special constituit pentru protec ia socială a şomerilor. rezultând diferen e de plată. înregistrându-se diferen e de încasat. După func ia contabilă sunt conturi de pasiv. protec ie socială şi conturi asimilate”.creditor şi reflectă alte datorii fa ă de bugetul asigurărilor sociale. 109 . Reflectă contribu ia la ajutorul de şomaj din partea angajatorului şi a personalului.contribu ia unită ii la asigurările sociale depăşeşte ajutoarele materiale datorate. . Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4381 Alte datorii sociale 4382 Alte crean e sociale După func ia contabilă este un cont bifunc ional. Soldul contului poate fi: . Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi asigurările de sănătate precum şi alte fonduri de protec ie socială se ine cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale..contribu ia unită ii la asigurările sociale este inferioară ajutoarelor materiale acordate. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4371 Contribu ia unită ii la fondul de şomaj 4372 Contribu ia personalului la fondul de şomaj După func ia contabilă sunt conturi de pasiv. ine eviden a altor datorii şi crean e fa ă de organismele de asigurări sociale şi protec ie socială. Contul 438 „Alte datorii şi crean e sociale”. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate.

Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut (suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului). Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială Impozitul pe venituri de natură salarială este un impozit direct. datorat bugetului de stat de către persoanele fizice care desfăşoară activită i în baza unui contract individual de muncă şi realizează venituri sub forma salariilor. până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor. precum şi a cotei de 15% din deducerea personală de bază. acordată cu titlu de cheltuieli profesionale. Angaja ii.8. impozitul se determină prin aplicarea baremului de impozitare asupra bazei de calcul determinate ca diferen ă între venitul brut şi contribu ia la asigurările sociale de sănătate. Impozitul se calculează. la locul unde se află func ia de bază. plătitorii de venituri de natură salarială au obliga ia să determine venitul anual impozabil din salarii şi să stabilească diferen a dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel re inut anticipat în cursul anului. 110 . determinat ca diferen ă între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectivă. 5. prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul. Baza de calcul a impozitului o constituie venitul impozabil. care se determină prin deducerea din venitul net din salarii a valorii deducerii personale şi după caz. a deducerii suplimentare pentru persoanele aflate în între inerea familiei.debitor şi reflectă alte crean e ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale de stat. a contribu iilor obligatorii individuale datorate asigurărilor sociale. datorează un impozit lunar. cu func ie de bază şi nu au alte surse de venituri care să fie cuprinse în venitul anual global impozabil. asigurărilor de sănătate şi alte fonduri de protec ie socială. pe fiecare loc de realizare a acestuia. Regularizarea diferen elor se efectuează în termen de 90 de zile de la data de mai sus pentru persoanele fizice care au fost angaja i permanen i ai plătitorului în cursul anului. Pentru veniturile realizate în celelalte cazuri. care se re ine prin stopaj la sursă şi se virează de către angajatori bugetului de stat. sub formă de plă i anticipate.. fondului de şomaj. După expirarea anului fiscal.

000. Alte re ineri datorate ter ilor 500 lei. Înregistra i în contabilitate: achitarea avansului. salariile datorate.01 840 f) înregistrarea contribu iei unită ii pentru ajutorul de şomaj (12000 x 2. La sfârşitul lunii se stabilesc salariile cuvenite pentru timpul efectiv lucrat (salarii brute) 12000 lei. efectiv datorat bugetului de stat şi efectuarea regularizărilor se efectuează pe baza fişelor fiscale eliberate de organele fiscale. Se achită avansul personalului.75% din 120.75%): 111 . Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială se conduce cu ajutorul contului 444 „Impozitul pe venituri de natură salarială”. Este un cont de datorii cu func ie contabilă de pasiv. Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe venituri de natură salarială. achitarea acestor obliga ii din contul de la bancă. care se completează potrivit normelor fiscale de către plătitorii de salarii (FF1 – pentru func ia de bază şi FF2 pentru celelalte locuri de muncă). dacă unitatea ine căr ile de muncă la Direc ia Muncii şi 0. Impozitul pe salarii este de 2400 lei. aferent lunii în curs în sumă de 4000 lei (se ridică din contul de la bancă).01 = 4313. Achita i restul de plată. Salarii neridicate 300 lei.5%): 6452 = 4371 300 . obliga iile firmei şi a salaria ilor fa ă de asigurările sociale şi alte organisme publice. Salariile tarifare de încadrare (de bază) ale personalului însumează 10000 lei. a) ridicarea numerarului din bancă în vederea achitării avansului din casierie: 581 = 5121 4000 5311 = 581 4000 b) achitarea avansului: 425 = 5311 4000 c) înregistrarea salariilor datorate personalului: 641 = 421 12000 d) înregistrarea contribu iei unită ii la asigurările sociale (12000 x 19.25 % dacă acestea sunt conduse de unitate): 635 = 447 90 g) înregistrarea contribu iei entită ii pentru îndemniza iile de asigurări sociale de sănătate (12000 x 0.Determinarea impozitului final. Exemple: 1).75%): 6451 = 4311 2370 e) înregistrarea contribu iei unită ii la asigurările sociale de sănătate (12000 x 7%): 6453.000.înregistrarea comisionului pentru căr ile de muncă (0.

repartizarea profitului la stimulente pentru salaria i: 112 .02 90 4371 300 4381 60 447 90 4312 1140 4372 100 4314 780 444 2400 427 500 r) achitarea restului de plată: 421 = 5311 2780 2).6453.5% x 12000): 421 = 4314 780 l) înregistrarea impozitului pe salarii: 421 = 444 2400 m) re inerea avansului acordat: 421 = 425 4000 n) eviden ierea altor re ineri datorate ter ilor: 421 = 427 500 o) reflectarea salariilor neridicate în termen: 421 = 426 300 p) plata obliga iilor constituite de unitate şi a celor re inute de la personal: % = 5121 8670 4311 2370 4313.02 90 h) înregistrarea contribu iei entită ii pentru accidente de muncă şi boli profesionale (12000 x 0. Adunarea Generală a ac ionarilor a hotărât acordarea unei cote păr i din profitul net salaria ilor în sumă de 500 lei.50%): 6458 = 4381 60 i) înregistrarea contribu iei individuale a personalului la asigurările sociale (12000 x 9.02 = 4313. .01 840 4313.5%): 421 = 4312 1140 j) înregistrarea contribu iei personalului la fondul de şomaj (1% din salariul de bază tarifar + sporuri şi adaosuri permanente adică din 10000 lei): 421 = 4372 100 k) înregistrarea contribu iei personalului la asigurările sociale de sănătate (6.

S-au plătit salaria ilor în plus fa ă de drepturile cuvenite.TVA aferent salariilor în natură: 635 = 4427 38 .re inerea impozitului eferent primelor (10%): 424 = 444 50 . în natură. Se ob in produse finite în valoare de 2000 lei.achitarea impozitului şi a primelor: % = 5121 500 444 50 424 450 3).descărcarea gestiunii pentru produsele finite acordate salaria ilor: 711 = 345 200 4).ob inerea produselor finite: 345 = 711 2000 .60 . Se recuperează prin re inere pe stat de salarii. .eviden ierea drepturilor salariale şi a TVA . produse finite în valoare de 200 lei. 4282 = 7588 200 421 = 4282 200 113 . Se acordă salaria ilor.decontarea salariilor: 421 = 701 2000 635 = 4427 380 .129 = 117 500 . salarii în valoare de 200 lei.descărcarea gestiunii: 711 = 345 2000 5). Pentru munca prestată în cursul lunii.eviden ierea primelor reprezentând participarea personalului le profit: 117 = 424 500 . pentru munca prestată în cursul lunii.decontarea salariilor după ce a fost re inut impozitul: 421 = % 200 444 40 701 1.ului aferent: 641 = 421 200 . La sfârşitul lunii se face decontarea obliga iilor fa ă de salaria i pentru produsele finite acordate. percepându-se un impozit de 40 lei. . salaria ii firmei „X” primesc drepturile salariale nete în valoare de 2000 lei.

salariul brut lunar din ultimele 3 luni 1200 lei.Sz = 7500 = 57. Ulterior se prescriu.63 lei . după încheierea exerci iului financiar.22 = 65 .Idmnt = 22 ziel x (75% x 57.61 lei/zi = 1615.Salariul brut total din ultimele 6 luni = 7500 lei .25) = 944. Se calculează indemniza ia pentru concediu de odihnă a unui salariat pe baza următoarelor date: .Nr de zile lucrătoare din ultimele 6 luni = 131 zile .Nr de salaria i din entitate 15 Calcule: . Se ridică suma din bancă şi se achită salaria ilor din caserie. .6).20 114 . Se înregistrează drepturile salariale neridicate în termen în sumă de 400 lei. Sz = 1200 + 1700 + 1300 = 4200 = 64.Durata concediului 25 zile. 421 = 426 400 426 = 7588 400 8).achitarea sumei din casierie: 4281 = 5311 2500 7).Nr de zile lucrătoare de concediu 22 (o lună) .ridicarea sumei din contul de la bancă: 581 = 5121 2500 5311 = 581 2500 .25 lei 9). salarii datorate personalului.61 lei/zi 65 65 Idmn = 25 zile x 64. .eviden ierea salariului datorat: 641 = 4281 2500 . Se înregistrează suma de 2500 lei.Numărul total de zile lucrătoare 21.Idmn suportată de angajator = 7 zile x (75% x 57.22. Se calculează indemniza ia pentru incapacitate de muncă a unui salariat cunoscând: . 1300 lei (inclusiv sporurile).25 lei/zi 131 . 1700lei.25) = 303.

Entită ile economice sunt obligate să întocmească Registrul de eviden ă fiscală. Datele prezentate trebuie să corespundă cu cele prezentate în declara iile privind obliga iile de plată la bugetul consolidat. Cu privire la obliga iile fiscale cu titlu de impozit pe profit. pe baza datelor din bilan ul contabil anual. .20 = 641. care cuprinde metodologia de determinare a profitului impozabil. Contabilitatea impozitului pe profit/venit Impozitul pe profit este un impozit direct cu o contribu ie importantă la formarea veniturilor bugetului public. Impozitul pe venit se datorează de microintreprinderi.Indemniza ia suportată de angajator: 6458 = 423 303. document cu regim special. Imp = 16% x Ri Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial. prestarea de servicii.veniturile anuale realizate nu au depăşit echivalentul a 100000 euro.43 Înregistrarea în contabilitate: .20 . din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.63 – 303.Imn suportată din bugetul asig sociale de sănătate = 944. 115 . cu excep iile prevăzute de lege.9. contribuabilii au obliga ia de a depune „declara ia de impunere” până la termenul de plată a impozitului.are de la 1 la 9 salaria i. care ce calculează ca diferen ă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal.. comer .Indemniza ia suportată din asigurările sociale: 431302 = 423 641. până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor. o influen ă considerabilă asupra activită ilor economice generatoare de bunuri şi valori.are ca obiect de activitate produc ia de bunuri. Acestea sunt entită i ce îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii la 31 XII anul precedent: . după determinarea finală a impozitului pe profit. urmând ca. Baza de impozitare o constituie rezultatul impozabil. . să depună declara ia de impunere pentru anul fiscal expirat. Nivelul impozitul se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de calcul (rezultatul impozabil). până la termenul prevăzut pentru depunerea situa iilor financiare anuale. exercitând totodată. Ri = (Vr – Chafv) – Vneimp + Ch neded Cota de impozit pe profit este de 16%.43 5.

10. autorită ile locale sau institu iile publice. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra sumei totale a veniturilor eviden iate în conturile de clasa a 7-a „Venituri” din care se scad varia ia stocurilor. comercian i. . Se beneficiază de reducerea impozitului dacă s-au achizi ionat case de marcat. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect cuvenit bugetului de stat pentru valoarea adăugată creată în fiecare stadiu al circuitului economic. precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul ob inerii de venituri. Activită ile economice. Eviden iază decontările cu bugetul statului sau bugetele locale privind impozitul datorat de către persoanele juridice. Plata se face trimestrial până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor. 5. veniturile din anularea provizioanelor care au fost cheltuieli nedeductibile. veniturile din produc ia de imobilizări. plata în natură a salariilor şi dividendelor. în sensul sferei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt cele desfăşurate de producători. prestatori de servicii. După func ia contabilă este un cont bifunc ional. Soldul contului poate fi: . veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare şi financiară. 116 .creditor şi reprezintă impozitul pe profit datorat bugetului de stat sau bugetelor locale.debitor şi reprezintă impozitul pe profit virat în plus (crean a fa ă de buget). în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi importurile de bunuri. cele ale profesiunilor libere sau asimilate. care efectuează de o manieră independentă activită i economice” precum şi livrările de bunuri aferente ac iunilor de protocol şi sponsorizările care depăşesc plafoanele legale. valoarea bunurilor constatate lipsă la inventar. Se dezvoltă în două conturi de gradul II: 4411 „Impozit pe profit” 4418 „Impozit pe venit”. veniturile din exploatare reprezentând subven ii guvernamentale. prestări de servicii efectuate cu plată sau opera iile asimilate acestora efectuate de către contribuabili. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind: „opera iunile care constituie livrări de bunuri. de asemenea. Se cuprind. veniturile din despăgubiri de la societă ile de asigurare.capitalul social este de inut de alte persoane decât statul.. Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe profit”.

vânzări cu plata în rate. care din punct de vedere al regimului de impozitare se clasifică în: . scutirile de la plata TVA pentru exporturi şi transportul interna ional. Baza de calcul este reprezentată de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Nu se cuprind în baza de impozitare: reducerile comerciale şi financiare.). Reglementările fiscale stabilesc în acelaşi timp: . daunele. bunurile distruse de calamită i naturale. opera iunile economice efectuate pe teritoriul României.opera iunile scutite la import.opera iuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată. penalită i de întârziere. de regulă. Se aplică măsuri de simplificare a TVA –ului pentru următoarele bunuri: deşeuri. . opera iuni de leasing şi altele asemenea. proteze. procedura fiscală stipulează cazurile de exigibilitate anticipată sau ulterioară faptului generator. ziare. clădiri. Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau juridice care efectuează una sau mai multe opera iuni impozabile prevăzute de lege. penalizările. . veniturile din subven ii bugetare. . . bunuri acordate gratuit inclusiv sponsorizările legale în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.Sunt supuse TVA. stocurile degradate din cauze obiective. dobânzile percepute. Prin derogare. la care se aplică cota standard de TVA (19%). . materii prime şi materiale secundare. Pe facturile emise pentru livrările de bunuri enumerate. în condi iile prevăzute de lege. În acest caz furnizorii şi cumpărătorii 117 .opera iuni taxabile. Sumele reprezentând TVA dedusă în cursul anului fiscal pentru obiective proprii de investi ii pot fi utilizate numai pentru plă i aferente aceluiaşi obiectiv.opera iunile economice efectuate în interiorul ării care sunt scutite de plata TVA. etc.opera iuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. perisabilită ile legale. material lemnos. intrarea la muzee. ambalajele care circulă la schimb fără facturare.opera iuni taxabile la care se aplică cota redusă de 9% (livrări de manuale. . exclusiv taxa pe valoarea adăugată adică costul de achizi ie sau pre ul de cost determinat în momentul livrării bunurilor şi serviciilor.scutirile speciale privind traficul interna ional de bunuri. în momentul efectuării livrării bunurilor mobile. terenuri. Exigibilitatea taxei ia naştere.opera iuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere. Cuantumul taxei pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de TVA asupra bazei de impozitare. furnizorii sunt obliga i să înscrie men iunea „taxare inversă”. transferului proprietă ii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.

care constituie şi termenul limită pentru plata obliga iunilor cuvenite bugetului de stat. În vederea înregistrării în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată. Fiind un impozit datorat în cadrul fiecărui stadiu al circuitului economic. După func ia contabilă este un cont de activ. declara ia vamală de import sau alt act emis de autorită ile vamale. La sfârşit de lună nu prezintă sold. destinate realizării de opera iuni supuse taxei pe valoarea adăugată. Diferen a de taxă în plus sau în minus se regularizează în condi iile legii pe baza „deconturilor lunare” întocmite de către contribuabili până la data de 25 a lunii următoare inclusiv. dedusă potrivit normelor fiscale. pentru valoarea adăugată creată. alte documente legale. După func ia contabilă este un cont de pasiv. La sfârşitul perioadei. plătitorii de taxă pe valoarea adăugată au dreptul deducerii TVA aferentă bunurilor şi serviciilor achizi ionate.eviden iază. 118 . După func ia contabilă este un cont bifunc ional. Contul 4428 „TVA neexigibilă” ine eviden a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă. bonurile fiscale ştampilate. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferen ă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor. realizării de ac iuni de sponsorizare. reclamă şi publicitate. contul nu prezintă sold. Dreptul de deducere al TVA-ului trebuie justificat prin următoarele documente: factura fiscală în original. TVA. aferentă livrării de bunuri şi / sau prestării de servicii scutite de TVA. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată colectată se conduce cu ajutorul contului 4427 “TVA colectată”. concomitent atât în jurnalul de cumpărări cât şi de vânzări şi o înscriu în decontul de TVA atât ca taxa deductibilă cât şi colectată. planul general de conturi a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată” care se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II: 4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” 4428 „TVA neexigibilă” 4423 „TVA de plată” 4424 „TVA de recuperat” Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată deductibilă se conduce cu ajutorul contului 4426 „TVA deductibilă”. În acest caz va avea loc autolichidarea TVA chiar dacă este înscrisă în factură. precum şi alte ac iuni prevăzute de lege.

Costul de achizi ie al meterialului lemnos este de 1800 lei. Decontarea se face cu ordin de plată. poate fi debitor reflectând crean e şi creditor reflectând datorii privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă care pe măsură ce va deveni exigibilă se va regăsi în debitul contului 4426 „TVA deductibilă” respectiv în creditul contului 4427 „TVA colectată”.La finele perioadei soldul contului reprezintă valoarea taxei neexigibilă. Societatea Comercială X livrează mărfuri cu plata în rate SC „Y” în valoarea de 5000 lei. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Contul 4423 „TVA de plată” Eviden iază TVA–ul datorat bugetului de stat.trecerea dobânzii la venituri financiare: 472 = 766 119 . . 119 . Dobânda este de 2% care se va achita la ultima decontare. După func ia contabilă este un cont de activ. Soldul contului este debitor şi reprezintă crean a întreprinderii fa ă de bugetul statului privind dreptul legal al acesteia de a pretinde rambursarea TVA–ului. Exemple: 1). Contul 4424 „TVA de recuperat” Eviden iază TVA-ul de recuperat de la bugetul statului atunci când TVA deductibilă > TVA colectată.încasări din rate (total): 5121 = 4111 6069 2). Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat (TVA colectată > TVA deductibilă).eviden ierea TVA aferent ratelor (total): 4428 = 4427 950 . Societatea Comercială A vinde material lemnos SC „B” la pre ul de 2000 lei TVA 19%. Costul de achizi ie al mărfurilor este 4000 lei. TVA 19%.scăderea gestiunii: 607 = 371 4000 .livrare mărfuri: 4111 = % 707 4428 472 6069 5000 950 (tva neexigibilă) 119 (dobânda 2% x 5950) . (Pe factură este scrisă men iunea „taxare inversă”.

50 lei/euro. Se importă materiale consumabile în valaorea de 2000 euro.SC „A” .achizi ie material lemnos: 301 = 401 şi concomitent 4426 = 4428 .achitare TVA în vamă: 4426 = 5121 1615 (7000 +1500x19%) .regularizare Tva la sfârşitul lunii: 4424 = 4426 5700 4). .livrare mărfuri la export (opera iune scutită de TVA cu drept de deducere): 4111 = 707 38500 .achizi ie materiale consumabile: 302 = 401 7000 .achizi ie mărfuri: % = 401 35700 371 30000 4426 5700 .50 lei/euro. TVA 19% care se vând la export la 11000 euro la cursul de 3. Se achizi ionează mărfuri în valoarea de 30000 lei.scăderea din gestiune: 711 = 345 .achitare furnizor extern: 120 .vânzarea materialului lemnos: 4111 = 701 şi concomitent 4426 = 4427 .70 lei/euro.încasarea: 5121 = 4111 SC „B” . . La achitare cursul este de 3.achitarea datoriei: 401 = 5121 2000 380 1800 2000 2000 380 2000 3). cursul 3.achitare taxe vamale: 446 = 5121 1500 . Se achită în vamă taxele vamale în sumă de 1500 lei şi TVA-ul aferent.eviden iere datorie taxe vamale: 302 = 446 1500 .

% 401 665 = 5124 7400 (2000x3. taxa asupra mijloacelor de transport.11.accizele. autoturisme. alcool. produse petroliere. taxe şi vărsăminte asimilate”. După func ia contabilă cont de pasiv. Exemplu: Societatea Comercială „A” contabilizează datoriile fiscale astfel: . Eviden a contabilă a decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele şi taxele de natura celor de mai sus se ine cu ajutorul contului 446 „Alte impozite. taxe şi vărsăminte atât din categoria impozitelor directe cât şi a impozitelor indirecte. Soldul contului este creditor şi eviden iază sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale reprezentând alte impozite. Dividendele reprezintă remunera ia capitalurilor puse la dispozi ia societă ilor comerciale de către ac ionari sau asocia i. Impozitul se stabileşte prin aplicarea unei cote asupra dividendelor brute. .impozitul pe clădiri 400 lei. Se cuprind în această categorie: . . parfumuri (sunt considerate de lux). exportul sau tranzitul de bunuri şi valori. taxe şi vărsăminte asimilate Întreprinderile datorează bugetului de stat sau bugetelor locale şi alte impozite. Accizele sunt taxe de consuma ie care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse cum ar fi: tutun. Se înregistrează majorările şi penalizările datorate bugetului pentru neplata în termen a impozitelor cuvenite bugetului în sumă de 75 lei. .70lei/euro) 7000 400 5. Contabilitatea altor impozite. blănuri.alte impozite.impozitul pentru folosirea terenului proprietate de stat 200 lei. terenuri. cafea. 121 . taxele vamale. Se stabilesc prin aplicarea unei cote asupra valorii în vamă. bijuterii. .taxă asupra mijloacelor de transport 600 lei. Taxele vamale – sunt taxe percepute de stat pentru importul. Se varsă sumele la buget.impozitul pe clădiri. impozitul pe dividende. .impozitul pe dividende 300 lei. taxe şi vărsăminte asimilate. taxe şi vărsăminte datorate bugetelor publice. După con inutul economic este un cont de datorii.

fondul special al drumurilor publice. fondul special pentu promovarea turismului. Soldul contului este creditor şi exprimă sumele datorate organismelor publice ce gestionează fonduri speciale.sume lăsate temporar de către asocia i la dispozi ia entită ii. fondul cultural na ional. fie din alte acte normative cu caracter financiar se conduce cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.12.aporturi subscrise sau retrase de către asocia i. 5. etc. Contabilitatea fondurilor speciale Se încadrează în categoria fondurilor speciale: fondul pentru mediu. taxe şi vărsăminte asimilate. .eviden ierea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului: % = 446 1500 635 1200 457 300 . reflectând obliga iile de natură specială ale întreprinderilor către alte organisme publice potrivit legii.majorările şi penalizările datorate bugetului: 6581 = 446 75 . . fondul na ional de solidaritate. fondul pentru sănătate publică. Contabilitatea decontărilor cu asocia ii şi în participa ie Între societă ile comerciale şi asocia i pot exista rela ii de decontare generate de opera iuni precum: .asociere de entită i pentru realizarea în comun de afaceri. După func ia contabilă: cont de pasiv. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4551 „Ac ionari /asocia i – conturi curente” 122 . Contul 455 „Sume datorate asocia ilor” ine eviden a sumelor lăsate temporar la dispozi ia unită ii de către asocia i şi ac ionari.13.. ceea ce presupune opera ii de participa ii reciproce.virarea sumelor la buget: 446 = 5121 1575 5. Contabilitatea obliga iilor agen ilor economici fa ă de fondurile speciale care derivă fie din legea bugetului de stat. .dividende de plată. După con inutul economic este un cont de decontări cu orgamismele publice.

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de unitate asocia ilor inclusiv dobânzile aferente.plata impozitului pe dividende: 446 = 5121 14 . Exemple: 1).depunerea sumelor: % = 4551 400 5311 60 5121 200 457 140 .înregistrarea impozitului pe dividende: 4551 = 446 14 . în contul de disponibil de la bancă 200 lei şi dividendele cuvenite pentru anul trecut de 140 lei. iar impozitul pe dividende de 14 lei (10%). După 1 an se restituie suma depusă şi dobânda aferentă. Contul 457 ”Dividende de plată” Reflectă dividendele datorate ac ionarilor sau asocia ilor repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital. După func ia contabilă: cont bifunc ional. . După con inutul economic: cont de decontări privind dividendele datorate. sub forma de împrumut temporar acordat Societă ii Comerciale „Student” SRL. Dobânda cuvenită asociatului (persoană juridică) pentru sumele depuse este de 120 lei. Asociatul „A” depune în caserie suma de 60 lei. Soldul contului poate fi debitor şi reflectă crean a entită ii fa ă de asocia i pentru aportul subscris şi nevărsat sau creditor şi reflectă datoria entită ii fa ă de asocia i pentru capitalul retras sau nedecontat. . Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele datorate ac ionarilor sau asocia ilor. După func ia contabilă este un cont de pasiv. Contul 456 „Decontări cu ac ionarii / asocia ii privind capitalul” ine eviden a decontărilor cu asocia ii şi ac ionarii privind capitalul.restituirea către asociat a sumelor şi a dobânzii: % = 5311 506 123 .4558 „Ac ionari / asocia i – dobânzi la conturi curente” După con inutul economic: cont de decontări cu asocia ii şi ac ionarii. După func ia contabilă: cont de pasiv.înregistrarea dobânzii: 666 = 4558 120 .

Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate creditorilor diverşi. din distribuirea de uniforme şi echipament de lucru. debite reactivate.înregistrarea chiriei de încasat: 461 = % 119 706 100 4427 19 .4551 4558 386 120 5. debite provenite din pagube materiale. întreprinderile înregistrează pe lângă datoriile fa ă de furnizori. Soldul contului este debitor şi reflectă crean ele unită ii fa ă de debitori diverşi. Se înregistrează suma de 100 lei + TVA 19% drept chirie de încasat pentru un spa iu închiriat. După func ia contabilă este un cont de pasiv. etc. . personal şi alte activită i curente. datorii privind achizi ionarea titlurilor de plasament. precum diferen ele de curs valutar rezultate cu ocazia lichidării creditorilor. amenzi şi penalită i pretinse. stabilite în baza unor sentin e ale instan elor judecătoreşti. În acelaşi context. Contul 462 ”Creditori diverşi” După con inutul economic eviden iază sumele datorate ter ilor. Exemple: 1). care se delimitează distinct în cadrul activului. întreprinderile pot de ine şi alte crean e privind: debitele din avansuri spre decontare. cum sunt cele referitoare la vânzarea de bunuri şi servicii. pe bază de titluri executorii sau a altor obliga ii ale unită ii fa ă de ter i provenind din opera ii diverse. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Debitori şi creditori diverşi”. Este un cont de decontări cu ter ii exprimând crean e. Contul 461 „Debitori diverşi” ine eviden a debitorilor proveni i din pagube materiale create de ter i. a crean elor provenite din titluri executorii şi a altor crean e. şi alte datorii fa ă de creditori diverşi cum sunt datoriile fa ă de ter i pe bază de titluri executorii.încasarea chiriei: 124 . Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi În afara crean elor curente. Se încasează chiria în numerar. (Întreprinderea are ca obiect de activitate comer ul).14.. După func ia contabilă: cont de activ. crean e reactivate etc. sub forma „Debitorilor diverşi”.

5311 = 461 119 2).închiderea contului de ordine şi eviden ă: = 8034 50 3).reactivarea debitorilor insolvabili: 461 = 754 50 . . în valoare de 50 lei.15. TVA 19% drept chirie datorată ter ilor. Contabilitatea opera iunilor de regularizare şi asimilate Sunt considerate opera iuni de regularizare acele opera iuni care apar în cursul exerci iului financiar care trebuie reflectate temporar în contabilitate şi care ulterior trebuie anulate sau repartizate în alte conturi.încasarea debitorilor: 5311 = 461 50 .înregistrare chirie de încasat: 461 = % 1190 706 1000 4427 190 . Se încasează imediat. care se restituie creditorului. Se înregistrează suma de 1000 lei. % = 462 595 612 500 4426 95 4). Ulterior se încasează suma respectivă prin casierie. Sunt reflecta i în debitul contului: 8034 = 50 . Se înregistrează suma de 175 lei. drept chirie pentru un spa iu închiriat. ca încasare necuvenită unită ii. 125 . pentru un imobil închiriat. 5121 = 462 175 462 = 5121 175 5). Se reactivează debitorii insolvabili.încasarea: 5311 = 461 1190 5. Se contabilizează suma de 500 lei. scoşi din activ. (TVA 19%).

Soldul contului este creditor şi reflectă veniturile încasate sau facturate în avans (înregistrate în avans). lămuriri şi clarificări ulterioare.cheltuielile în avans cum sunt: concesiuni. cu func ie contabilă de activ. Contabilitatea opera iunilor privind decontările între exerci iile financiare şi alte opera iuni similare se ine cu ajutorul conturilor din grupa 47 „Conturi de regularizare şi asimilate” respectiv conturile: 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 472 „Venituri înregistrate în avans” 473 „Decontări din opera ii în curs de clarificare”. Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” Are rolul de a eviden ia veniturile înregistrate în perioadele curente dar care privesc exerci iile financiare viitoare. Referitor la alte opera iuni asimilate. Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate în avans ce vor afecta rezultatele exerci iilor viitoare. imperfec iuni în ceea ce priveşte completarea documentelor. Cont de decontări. etc. ulterior. loca ii de gestiune. Asemenea situa ii se pot datora: lipsei unor documente. abonamente. sub forma cheltuielilor şi veniturilor constatate în cursul exerci iului financiar curent. . abonamente.amenzi şi penalită i plătite dar incerte în privin a legalită ii.veniturile în avans cum sunt: chirii. urmând ca. opera iunile respective să fie eviden iate în contabilitate.Decontările între exerci iile financiare au în vedere atât elemente de activ cât şi elemente de pasiv. . chirii. prime de asigurare. dar care privesc exerci iile financiare viitoare. în mod direct.lipsuri în gestiune pentru care nu se cunosc vinova ii.crean e şi datorii care necesită cercetări şi clarificări ulterioare. cu func ie contabilă de pasiv. 126 . aceste sunt de natura celor care nu se pot înregistra în contabilitate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct. Cont de decontări. prime de asigurare. . fiind necesare cercetări. Contul 473 „Decontări din opera ii în curs de clarificare” Eviden iază sumele care în momentul producerii opera iunilor economice nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi. Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” Eviden iază cheltuielile efectuate în avans care urmează a se suporta pe cheltuieli în exerci iile financiare viitoare. Opera iunile de regularizare au în vedere: . dobânzi aferente contractelor se leasing financiar încasate în avans. în elegerea eronată a unor evenimente şi tranzac ii cum sunt: . în conformitate cu reglementările în vigoare.. dobânzi aferente contractelor de leasing plătite în avans. după clarificarea esen ei acestora.

.erori apărute în extrase de cont bancare. . Costul repara iei este de 100 lei.regularizare TVA : 4426 = 4428 9. Exemple: 1).5 .5 Anul N + 1 . Cont de decontări reflectând opera iuni ce necesită lămuriri şi clarificări ulterioare. După func ia contabilă este un cont bifunc ional. TVA 19%.debitor şi exprimă crean e ale întreprinderii în curs de clarificare.plata furnizorului: 401 = 5121 59. Soldul contului poate fi: .5 2). Cheltuielile ocazionate de repara iile capitale neprevăzute. Anul N .. sunt în sumă de 8000 lei. TVA 19%.înregistrare cheltuieli în avans: % = 401 9520 471 8000 4426 1520 . Anul N .achitare: 127 . Societatea Comercială „Rovex” SA execută la o firmă specializată repara ia unui motor.5 4428 9.5 .plata furnizorului în anul N: 401 = 5121 59. iar 50 lei se vor înregistra şi achita în exerci iul următor.eviden ierea recep iei repara iei cu reflectarea cheltuielilor anticipate: % = 401 119 611 50 471 50 4426 9. din care 50 lei s-au achitat în momentul recep iei lucrării. ce urmează să se raporteze pe cheltuieli efective în anul următor.creditor şi reflectă datorii în curs de clarificare.cheltuieli a căror modalitate de suportare nu este cunoscută.regularizarea cheltuielilor efective: 611 = 471 50 .

25 5121 = 472 446. .25 5).regularizare: 611 = 5121 9520 471 8000 3). considerându-se necuvenită.401 = Anul N+1 . facturate în anul N: N % = 401 3570 471 3000 4426 570 . Conform scaden arului se încasează devenind venit al perioadei curente. 472 = % 446.înregistrare cheltuieli în avans.25 706 375. .restituirea sumei după clarificarea situa iei: 473 = 5121 40 6).Dacă nu am întocmit factură în anul N. Ulterior se clarifică situa ia. aflate în curs de clarificare: 5121 = 473 40 . Societatea Comercială „Practic „ SA înregistrează suma de 600 lei reprezentând dobânzi cuvenite pentru livrări de mărfuri cu plata în rate. Se constată suma de 40 lei ca sumă intrată în contul de la bancă care nu poate fi clarificată în momentul înregistrării.înregistrarea sumei încasate. Se restituie. În anul următor se înregistrează pe cheltuielile de exploatare. TVA 19%. ci în anul N+1: 128 . Cheltuieli ocazionate de repara iile capitale neprevăzute ce urmează să se repartizeze pe cheltuieli în anul următor sunt de 3000 lei.00 4427 71. Anul N 411 = 472 600 Anul N+1 472 = 766 600 5121 = 411 600 4). TVA 19% drept chirii în avans. Societatea Comercială „B” înregistrează suma de 375 lei. Se încasează dobânzile.plata furnizori: 401 = 5121 3570 N+1 611 = 471 3000 . ce se vor încasa în exerci iul viitor.

e) paguba se recuperează. Fa ă de această situa ie pot interveni următoarele cazuri: a) vinova ii nu sunt descoperi i. c) vinova ii sunt descoperi i.cota medie de adaos 10%: .N % 471 4428 N+1 408 611 4426 = 408 3570 3000 570 3570 3000 570 = = = 401 471 4428 7). recuperându-se paguba.se înregistrează lipsa în curs de clarificare (scăderea gestiunii): 473 = 371 500 a) 6588 = 473 500 b) 461 = % 595 473 500 4427 95 5311 = 461 595 c) 461 = % 595 473 500 4427 95 % = 461 595 6588 500 4427 95 635 = 4427 95 d) % 473 4427 421 = 4282 e) 371 = 473 Cazul B – 500 lei – pre cu amănuntul: . dar sunt insolvabili. d) vinovat este gestionarul căruia i se re ine lipsa pe stat de salarii.scăderea gestiunii: 461 = 595 500 95 595 500 129 . În momentul respectiv nu se cunosc persoanele vinovate. mărfurile fiind reintroduse în gestiune. b) vinova ii sunt descoperi i. În urma unei spargeri la magazinul „X” se costată prin inventariere lipsa unor mărfuri în valoare de 500 lei. Cazul A – 500 lei – pre ul de achizi ie: .

832 6588 461 5311 c) = 461 461 % 6588 4427 635 d) = 461 = 4427 4282 = 421 e) = 371 4282 ÎNTREBĂRI 1.832 500.971 38. 8.000 381. 2.832 500.000 381.197 79.971 38.168 79.000 420.000 381.971 38.832 % 473 7588 4427 500 = % 473 378 4428 500. 7. 5.000 381. Ce operatii se includ in categoria decontarilor cu tertii? Definiti datoriile pe termen scurt. 6.197 79. 3.971 500.971 38. Definiti creantele comerciale. Definiti creantele pe termen scurt.832 79.197 79.832 381. 9.000 381. 10.832 = = 473 % 473 7588 4427 500 = % 473 7588 4427 500. 4. Definiti datoriile comerciale.971 38. Cum pot fi tratate din punct de vedere financiar efectele comerciale? Ce este tragatorul? Dar trasul? Cum se calculeaza salariul brut impozabil? Cum se calculeaza salariul net de plata? Ce reprezinta tax ape valoare adaugata? 130 .% 473 378 4428 a) b) = 371 500.197 79.197 79.

contribu ia personalului la fondul de şomaj. Să se înregistreze re inerile salariale ştiind că unitatea este încadrată la categoria “condi ii normale”: avansuri acordate anterior: 190. contribu ia unită ii la fondul de şomaj. 7. Ulterior se întocmeşte factura. contribu ia personalului la asigurările sociale de sănătate. Ce reprezinta TVA de dedus? PROBLEME PROPUSE 1. Să se înregistreze salariile datorate personalului pe luna ianuarie în sumă de 570. Să se înregistreze plata în numerar a dividendelor datorate ac ionarilor unei societă i cu răspundere limitată în valoare de 200. încasarea efectului. b) achitarea salariilor rămase de plătit salaria ilor. contribu ia personalului la asigurările sociale.11. persoane fizice. O societate se aprovizionează cu materii prime de la furnizori fără factură la pre ul de cumpărare de 245 lei. 3. sume datorate de salaria i pentru produse de uz casnic cumpărate în rate – 30. Ulterior se primeşte factura şi se 131 . opera iile rezultate în urma întocmirii facturii. Se ridică din bancă sumele necesare plă ii salariilor.000 lei.000 lei. impozitul pe salariu: 160. Ulterior. TVA – 19%. să se înregistreze: contribu ia unită ii la asigurările sociale.000 lei. se depune efectul comercial la bancă şi se încasează.000 lei. contribu ia unită ii la asigurările sociale de sănătate. Să se înregistreze: acceptarea efectului. O societate vinde produse finite pentru care nu s-a întocmit factura la pre ul de vânzare de 580. 6. 4. Ce este prorata TVA? 12. Să se înregistreze: a) ridicarea numerarului din bancă. Ştiind că fondul brut al salariilor este de 570.000 lei rezultate în urma vânzării produselor finite. TVA -19 %.000 lei şi că angaja ii societă ii îşi desfăşoară activitatea în condi ii normale de muncă. depunerea efectului comercial la bancă. 2. în exclusivitate. 5. Să se înregistreze: vânzarea produselor fără factură. precum şi re inerea impozitului pe dividende ştiind că ac ionarii sunt.000 lei.000 lei. Societatea acceptă de la client un efect comercial în cuantumul crean ei de 154.

.000 lei. Datoria salariatului se re ine din salariul cuvenit angajatului. precum şi avansurile neridicate în valoare de 18.scoaterea mărfurilor din gestiune ştiind că valoarea de intrare a acestora a fost de 240. 10. Să se înregistreze: achizi ia materiilor prime fără factură.000 lei. Ulterior se livrează clientului produse finite la pre ul de vânzare de 315.000 lei. Să se înregistreze compensarea par ială a obliga iei de plată la bugetul statului privind impozitul pe profit în sumă de 2.500 lei cu TVA de recuperat în valoare de 1. .200 lei. primirea facturii şi exigibilitatea TVA-ului. Să se înregistreze: .000 lei.000 lei care sunt suportate astfel: .000 lei. Să se înregistreze şi depunerea la bancă a sumelor neridicate. TVA – 19%. Să se înregistreze: . restul obliga iei fiind stinsă prin plă i efectuate din conturile bancare. . Societatea “Beta” achizi ionează obiecte de inventar la pre ul de 220.re inerea obliga iei din drepturile salariale cuvenite.600 lei.000 lei. TVA 19%. Suma care se impută salariatului este de 1.500 lei. 132 .din fondurile cuvenite bugetului asigurărilor sociale – 30. 12. Să se înregistreze indemniza iile (ajutoarele materiale) cuvenite salaria ilor societă ii pentru concedii medicale în sumă de 35. .achită obliga ia fa ă de furnizor prin emiterea unui efect comercial. 11.minusul de inventar constatat în gestiunea de combustibili. TVA – 19 % şi vinde mărfuri la pre ul de 300. Să se înregistreze: -încasarea avansului.000 lei. 8. 14. în scopul livrării de produse finite.412.588.regularizarea TVA (la finele lunii).000 lei. .500 lei. emiterea efectului comercial. Se constată un minus la inventarierea stocului de combustibili. .vânzarea mărfurilor.achizi ia obiectelor de inventar. Societatea comercială “ALFA” încasează un avans de la un client în sumă de 100. Să se înregistreze avansurile acordate salaria ilor (chenzina I) în sumă de 1.pe cheltuiala societă ii – 5.imputarea minusului gestionarului. TVA – 19 %. 13. stoc înregistrat în contabilitate la valoarea de 1.000 lei prin viramente bancare. Să se înregistreze plata impozitului pe profit la bugetul de stat în sumă de 275. 9. -vânzarea produselor finite.

aferentă contractului de leasing. înregistra i: -ridicarea numerarului.000 se consideră ca fiind o pierdere incluzându-se pe cheltuieli.000 lei. Se ridică 750. -achitarea restului obliga iei din conturile bancare. -plata avansurilor chenzinale. în scopul aprovizionării cu materii prime. În anul N+1 se încasează prin virament.6771 lei/ 1 euro.-decontarea avansului şi stornarea TVA. -încasarea restului rămas în conturile bancare. 19. Ulterior se recep ionează materiile prime la pre ul de cumpărare de 290. 17. -achizi ia materiilor prime. -decontarea avansului şi stornarea TVA.000 lei la clien i incer i concomitent cu constituirea unui provizion pentru deprecierea crean elor. Societatea comercială “GAMA” achită un avans furnizorului său în sumă de 70.000 lei din conturile bancare în scopul achitării avansurilor salariale cuvenite personalului. -avansurile neridicate 16. Să se înregistreze: -plata avansului. Să se înregistreze primirea facturii aferentă unei rate de leasing financiar în valoare de 150 euro la cursul de 3. 20. cursul euro a fost de 3. iar restul sumei de 740. 133 .740 lei nu se ridică. sumă pentru care fusese constituit anterior provizion.5634 lei. TVA – 19%. Să se înregistreze produsele finite acordate salaria ilor în scopul remunerării muncii depuse în sumă de 140. TVA – 19% ştiind că la data ultimei reevaluări a datoriei în valută. La 31 decembrie N se analizează crean ele comerciale neîncasate şi se hotărăşte reclasificarea sumei de 870. 15. de la clien ii litigioşi.000 lei.000 lei.000 lei. precum şi TVA – ul aferent. Eviden ia i în contabilitate toate opera iunile de mai sus. Ştiind că un avans salarial în sumă de 3. 18. suma de 130.

obligatiuni etc. a valorilor de încasat. .CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE REZUMAT Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente.numerarul aflat in casieria unitatii. viramentelor interne şi a altor valori similare.1. cecuri etc. Echivalentele de numerar sunt investitii financiare pe termen scurt.valori de incasat: efecte comerciale. avansurilor de trezorerie. caracteristicile şi principalele structuri ale fluxurilor de trezorerie Trezoreria întreprinderii asigură eviden a existen ei şi mişcării titlurilor de plasament (investi iilor financiare pe termen scurt). 134 . în vederea asigurării unui nivel optim de lichiditate. a creditelor bancare pe termen scurt. a numerarului din casierie.titluri de plasament: actiuni. Prin trezorerie se estimează capacitatea întreprinderilor de a genera numerar şi echivalente de numerar. Fluxurile de trezorerie sunt ansamblul operatiilor monetare si financiare pe care le efectueaza un agent economic pentru asigurarea mijloacelor banesti si efectuarea decontarilor curente. a acreditivelor. care sunt usor convertibile in mijloace banesti si au urmatoarea structura: . a disponibilită ilor din conturi bancare.În func ie de moneda în care se concretizează. a investi iilor pe termen scurt considerate avantajoase firmei. Lichiditatile monetare au urmatoarea structura: . .disponibilitati banesti aflate in conturile la banci.alte valori. a creditelor ob inute pe termen scurt. . a volumului resurselor financiare existente în conturi bancare. Con inutul. fluxurile de trezorerie pot exista în moneda na ională sau în valută. . 6. Gestiunea trezoreriei are rolul de a asigura un nivel optim al numerarului şi echivalentelor acestuia. Eviden a se conduce distinct pe fiecare entitate monetară.avansuri de trezorerie.

Editura Economică.gestiunea şi valorificarea disponibilită ilor băneşti prin conturile deschise la bănci. .sistemul conturilor de reflectare a fluxurilor de trezorerie. 6. Numerarul cuprinde disponibilită ile băneşti şi depozitele la vedere. extrem de lichide. ac iuni. În cadrul situa iilor financiare generale ale întreprinderii. constau în achizi ionarea şi cedarea de active imobilizate şi alte investi ii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. 146 135 . .2. . .sistemul documentelor justificative şi de eviden ă operativă. . valorile de încasat. fluxurile de numerar. . *) Standardele Interna ionale de Contabilitate 2006 IAS 7 „Situa ia fluxurilor de numerar”. c) Activită i de finan are. sunt activită ile care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compozi iei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.factorii de influen ă.efectuarea plă ilor şi încasărilor la scaden ă.obiectivele urmărite. Echivalentele de numerar. . echivalentele de numerar. care sunt uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (ex.urmărirea respectării legisla iei financiare – fiscale. a) Obiectivele urmărite Obiectivele care trebuie avute în vedere la organizarea contabilită ii trezoreriei sunt: . b) Activită i de investire. precum şi alte activită i care nu sunt activită i de investire sau finan are. sunt investi iile financiare pe termen scurt.În conformitate cu IAS 7 „Situa ia fluxurilor de numerar” conceptul de trezorerie are în vedere următorii termeni specifici*): numerarul. pag.formele şi instrumentele de decontare fără numerar. sunt principalele activită i producătoare de venit ale întreprinderii. fluxurile de numerar sunt reprezentate prin „Situa ia fluxurilor de numerar (trezorerie)” care grupează fluxurile de numerar ca provenind din trei activită i*): a) Activită i de exploatare.eviden a şi controlul operativ al opera iilor băneşti în numerar. Fluxurile de numerar sunt reprezentate prin intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia. Organizarea contabilită ii trezoreriei În vederea organizării contabilită ii fluxurilor de trezorerie trebuie avute în vedere următoarele: . obliga iuni şi alte valori).

chitan a. .întocmirea corectă a situa iei fluxurilor de trezorerie.dispozi ia de încasare (plată) în numerar. din opera ii de exploatare. în casierie). .utilizarea pe baza unor tactici financiare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt.valorificarea disponibilită ilor băneşti prin plasamente rentabile.. conturi la bănci. . împrumuturi pe termen scurt).cecul în numerar. scrisoare de garan ie. . . ter e persoane).monetarul. Pentru decontările în numerar se folosesc instrumente de decontare cum sunt: . urmărirea şi explicarea fluxului net de trezorerie.structura elementelor de trezorerie.decontările prin casierie. c) Sistemul documentelor primare şi de eviden ă operativă Decontările efectuate prin intermediul trezoreriei pot fi grupate în: decontări în numerar. . etc.locul în care se află valorile de trezorerie (casierie. d) Formele şi instrumentele de decontare fără numerar 136 .apartenen a valorilor de trezorerie (proprii. . adică diversitatea şi complexitatea acestora (titluri de plasament.formele de decontare utilizate (acceptare. reglarea lichidită ilor şi men inerea continuă a capacită ii de plată. . decontări fără numerar şi alte opera ii de trezorerie. acreditivul. Eviden a operativă a decontărilor în numerar se asigură cu ajutorul „Registrului de casă” iar a decontărilor prin conturi la bănci folosind „Extrasul de cont”. b) Factorii de influen ă La organizarea contabilită ii trezoreriei este necesar să se ină cont de o serie de factori specifici cum sunt: . Din categoria decontărilor în numerar fac parte: . .fundamentarea bugetului trezoreriei. de investi ii financiare prin tabloul de flux şi de finan are. . .foaia de vărsământ.state de salarii. . disponibilită i în bancă.utilizarea celor mai eficiente forme şi instrumente de decontare.decontările prin mandat sau ramburs poştal. .).liste de plată. .

e) Sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea fluxurilor de trezorerie Contabilitatea sintetică a trezoreriei este organizată cu ajutorul conturilor din clasa 5 „Conturi de trezorerie”. Prin decontare din ini iativa furnizorului se folosesc ca instrumente de decontare: factura şi uneori acreditivul documentar. fie datorită unor întârzieri repetate. fie a unor refuzuri la plată nejustificate. .trata.biletul la ordin. Decontarea din ini iativa plătitorului se face folosind ca instrumente de decontare: .Decontările fără numerar se realizează prin următoarele forme de decontare: . . Scrisoarea de garan ie se foloseşte atunci când agen ii economici nu au disponibil în cont şi solicită băncii să le asigure cu anticipa ie credite din care să poată efectua anumite plă i. Acreditivul este forma de decontare prin care plă ile se efectuează pe măsura livrărilor de mărfuri sau presta iilor de servicii dintr-o sumă rezervată în acest scop. dar este dezavantajos pentru cumpărător deoarece acesta îşi blochează o parte din resursele sale financiare pentru rela iile cu un singur furnizor. . Acreditivul este avantajos pentru furnizor deoarece acesta are garan ia încasării crean elor conform graficului. . La cererea furnizorului. .acceptarea. cumpărătorul solicită băncii sale separarea din disponibilită ile băneşti a unor sume care se constituie într-un depozit la bancă la dispozi ia furnizorului.acreditivul. Astfel băncile eliberează plătitorilor scrisori de garan ie prin care se confirmă că pentru anumite cazuri bine determinate vor asigura pe o anumită perioadă şi în limita unor sume prestabilite resurse necesare efectuării plă ilor.scrisoarea de garan ie.cambia.dispozi ia de plată. Această formă de decontare se foloseşte în cazul plătitorilor care creează greută i financiare furnizorilor în ceea ce priveşte încasarea sumelor. . Acceptarea este forma de decontare prin care plă ile între agen ii economici se efectuează pe baza consim ământului plătitorului dat din proprie ini iativă sau la cererea furnizorului.ordinul de plată. . 137 .cecul.

reprezentând câştigul sau pierderea ca urmare a tranzac iilor. certificatele de depozit). constitutive de drepturi şi obliga ii.valoarea de ieşire dată de pre ul de vânzare. .6. Contabilitatea investi iilor financiare pe termen scurt Investi iile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament achizi ionate de unită i în vederea realizării unor câştiguri de capital sau a unor venituri pe termen scurt. Redobândirea investi iilor financiare pe termen scurt de către emi ătorii lor pentru a fi anulate sau revândute poartă denumirea de răscumpărare.ac iunile emise de către societă i din cadrul grupului sau din afara acestuia cumpărate pentru a fi revândute. 138 . respectiv de a cumpăra un activ la o scaden ă viitoare. . Cheltuielile de cumpărare a investi iilor financiare pe termen scurt se înregistrează pe cheltuieli fiind deductibile fiscal. Principalele caracteristici ale titlurilor de plasament se referă la faptul că sunt: negociabile. diferen a dintre acesta şi valoarea contabilă. contractul futures. În această categorie se includ următoarele: . Evaluarea investi iilor financiare pe termen scurt se poate fac la: .obliga iunile emise şi răscumpărate la scaden ă în vederea anulării pentru a fi vândute în vederea ob inerii de câştiguri pe termen scurt. Bonurile de tezaur sunt titluri emise de către stat care au pre ul de vânzare mai mic decât cele răscumpărate. Contractele de futures reprezintă o în elegere între două păr i de a vinde.obliga iunile achizi ionate.valoarea de inventar stabilită prin compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare aplicând principiul pruden ei.valoarea de intrare reprezentată de costul de achizi ie (pre ul de cumpărare) sau valoarea stabilită potrivit contractelor. . Warantul este un titlu de valoare care dă dreptul dobânditorului să cumpere ac iunile societă ii care le-a emis la un pre fix într-o perioadă de timp determinată. liber transmisibile şi pot fi cotate la bursă. Contabilitatea investi iilor pe termen scurt se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 50 „Investi ii financiare pe termen scurt”. .3. Contabilitatea acestora trebuie organizată distinct pe fiecare categorie de titluri în parte. Certificatele de depozit sunt titluri de valoare emise de către stat sau bănci care asigură la scaden ă o anumită dobândă.alte titluri de plasament achizi ionate în vederea realizării unui profit pe termen scurt (cum sunt: warantul. . bonurile de tezaur.

reprezintă valoarea datorată pentru investi iile financiare pe termen scurt cumpărate. Exemple: 1). Ulterior se răscumpără 50% din obliga iuni care se anulează. După func ia contabilă este un cont de pasiv. cumpărate pentru ob inerea de venituri financiare pe termen scurt. Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea altor investi iilor financiare pe termen scurt şi crean e asimilate de inute de întreprindere. Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea obliga iunilor emise şi răscumpărate.Contul 501 „Ac iuni de inute la entită i afiliate” Eviden iază investi iile financiare pe termen scurt la societă ile din cadrul grupului. Soldul creditor al contului. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea ac iunilor de inute pe termen scurt de inute la entită i din cadrul grupului. Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investi iile financiare pe termen scurt” Este destinat eviden ierii vărsămintelor de efectuat pentru investi ii financiare pe termen scurt. După func ia contabilă este un cont de activ. Contul 506 „Obliga iuni” Eviden iază obliga iunile cumpărate de către întreprinderi de pe pia a financiară. După func ia contabilă este un cont de activ. Societatea Comercială „A” emite 200 de obliga iuni proprii la valoarea nominală de 2 lei/obliga iuni în vederea ob inerii unui împrumut cu o dobândă de 30%. neanulate. După func ia contabilă: este un cont de activ. Contul 505 „Obliga iuni emise şi răscumpărate” Eviden iază obliga iunile emise şi răscumpărate de întreprindere. .emiterea obliga iunilor: 461 = 161 400 139 . Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea obliga iunilor cumpărate de inute de întreprindere. cumpărate de întreprindere. Contul 508 „Alte investi ii financiare pe termen scurt şi crean e asimilate” Eviden iază alte titluri de plasament şi crean e asimilate. După func ia contabilă este un cont de activ.

Opera iunile se derulează prin contul de la bancă. Societatea „A” .eviden iere dobândă: 666 = . Societatea Comercială „B” cumpără 500 de obliga iuni la pre ul de 5 lei / ac iune din care 50% se achită din casierie.vânzarea obliga iunilor (300) PV > PC 461 = % 1800 506 1500 764 300 . pe care le cumpără Societatea Comercială „B”. Se vând 300 de obliga iuni la pre ul de 6 lei/obliga iune iar diferen a la pre ul de 4 lei/obliga iune..vânzare obliga iuni proprii cu încasare imediată: 5121 = 161 1000 140 .încasare debitori diverşi: 5121 = 461 1800 .vânzare obliga iuni cu încasare imediată: (200) PV < PC % = 506 1000 5121 800 664 200 3). Societatea Comercială „A” emite obliga iuni în valoare de 1000 lei.plată dobândă: 1681 = . Eviden ia i în contabilitatea celor două societă i opera iunile aferente.răscumpărare obliga iuni: 505 = .achizi ie obliga iuni: 506 = % 2500 5311 1250 509 1250 . Dobânda cuvenită prin negociere este de 20%.achitarea ulterioară: 509 = 5311 1250 . .anulare obliga iuni: 161 = 461 1681 5121 5121 505 400 120 120 200 200 2).încasare debitori diverşi: 5121 = . iar diferen a urmează a se achita ulterior. După 1 an Societatea Comercială „A” răscumpără obliga iunile la pre ul zilei de 900 lei.

Cu ajutorul conturilor bancare sunt delimitate şi înregistrate valorile de încasat (cecurile şi efectele comerciale). 141 . biletul la ordin.plata dobânzii: 1681 = 5121 200 . a lucrărilor şi serviciilor prestate între întreprinderi se derulează în condi ii normale prin intermediul conturilor bancare.eviden ierea dobânzii: 666 = 1681 200 . Principalele documente care se folosesc pentru efectuarea decontărilor prin conturi la bănci sunt: cecul. Reflectarea în contabilitate a acestora se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la bănci”. ordinul de plată.vânzare obliga iuni: (Pv < Pc) % 5121 664 = 506 1000 200 1000 900 100 6. disponibilită ile în lei şi în valută.. Contabilitatea opera iunilor de încasări şi plă i prin conturi la bănci Cea mai mare parte a decontării valorilor materiale. precum şi dobânzile bancare aferente disponibilită ilor şi creditelor bancare.eviden ierea dobânzii negociate şi încasate: 5121 = 766 . Eviden a operativă se asigură cu ajutorul extrasului de cont.achizi ie obliga iuni: 506 = 5121 . cambia.anularea obliga iunilor: 161 = 505 1000 Societatea „B” .răscumpărarea obliga iunilor proprii: (Pr < Pv) 505 = % 1000 5121 900 764 100 . creditele bancare pe termen scurt.4.

Contabilitatea valorilor de încasat Valorile de încasat reprezintă efecte de comer aflate în posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scaden ă în disponibilită i băneşti. 6. . Contul 511 „Valori de încasat” se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II: 5112 „Cecuri de încasat” 5113 „Efecte de încasat” 5114 „Efecte remise spre scontare”. Contul 5112 „Cecuri de încasat” Are rolul de a eviden ia drepturile de crean ă fa ă de clien i ca urmare a cecurilor de decontare acceptate de la aceştia. Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II: 5121 „Conturi la bănci în lei” 5124 „Conturi la bănci în valută” 5125 „Sume în curs de decontare” După con inutul economic: cont de mijloace de trezorerie.4.1. La scaden a efectelor comerciale func ia de instrument de trezorerie a acestora se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”. Se cuprind în această categorie: . După func ia contabilă este un cont de activ. Soldul debitor reprezintă disponibilită ile în lei şi în valută. Rolul contului este de a înregistra efectele comerciale depuse spre încasare la scaden ă sau remise spre scontare. iar soldul creditor valoarea creditelor primite în conturi curente la bănci.efectele comerciale de încasat. 142 . . Contabilitatea decontărilor prin conturi curente la bănci Eviden a disponibilită ilor în lei şi în valută aflate în conturile bancare. precum şi circuitul acestora se efectuează cu ajutorul contului 512 „Conturi curente la bănci”. Soldul debitor reflectă valoarea cecurilor depuse la bancă spre încasare dar neâncasate. După func ia contabilă: cont bifunc ional.efectele comerciale remise spre scontare.cecurile de încasat. a sumelor în curs de decontare. precum şi cecurile de decontare predate la bancă spre încasare până la momentul în care valoarea acestora se înregistrează în conturile curente de la bănci.2.4.6.

Eviden ia i în contabilitatea celor două societă i opera iunile aferente. plata efectuându-se înainte de scaden ă atunci când posesorul unui efect comercial se prezintă la bancă.acceptare efect comercial cu eviden ierea dobânzii: 413 = % 1400 143 . După func ia contabilă este un cont de activ. Ca urmare a în elegerii dintre furnizor şi client s-a convenit ca furnizorul să acorde clientului un credit comercial pentru mărfurile livrate de 45 zile pentru care SC “B” emite un efect comercial de 1400 lei acceptat de SC “A” (diferen a de 210 fiind dobânda curentă pentru acceptarea efectului). Soldul contului este debitor şi exprimă efectele comerciale remise spre scontare dar încă nescontate (neâncasate). solicitând plata efectului înaintea scaden ei. Prin scontare întreprinderea solicitantă va primi suma înscrisă pe efectul de comer . La scaden ă SC “A” depune efectul comercial la bancă spre încasare. Scontarea reprezintă opera ia prin care tranzac iile dintre agen ii economici se realizează pe bază de titluri de credit. Exemplu: Societatea Comercială “A” livrează mărfuri Societă ii Comerciale “B” în valoare de 1000 lei. el poate depune efectul de comer la bancă pentru scontare. înainte de termen. Scontul este deci suma de bani sub formă de dobânzi. mai pu in taxa scontului (dobânda + comisionul).livrare mărfuri: 4111 = % 1190 707 1000 4427 190 . Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de natura efectelor de încasat depuse spre încasare la bănci dar încă neâncasate. la care se adaugă şi un comision pentru compensarea cheltuielilor se scontare ce se cuvine unită ii bancare pentru plata efectelor comerciale înainte de scaden ă. TVA 19%. SC “ A” .Contul 5113 „Efecte de încasat” Are rolul de a eviden ia efectele comerciale pe intervalul de la depunerea la bancă spre încasare şi până la încasarea efectivă în conturile curente. Contabilitatea efectelor remise spre scontare se conduce cu ajutorul contului 5114 „Efecte remise spre scontare” După func ia contabilă este un cont de activ. Atunci când de inătorul unui efect comercial are nevoie de numerar înainte de scaden ă.

. Dobânzile datorate şi cele de încasat.3.4111 1190 766 210 .debitor şi reprezintă dobânzile de primit pentru disponibilită ile băneşti aflate în conturi bancare.depunere efect comercial spre scontare la bancă: 5113 = 413 1400 .recep ie mărfuri: % = 401 1190 371 1000 4426 190 .4. după func ia contabilă: este un cont bifunc ional.acordare efect comercial cu cedare de dobândă: % = 403 1400 401 1190 666 210 .încasare efect comercial: 5121 = 5113 1400 SC “B” . se înregistrează la cheltuieli financiare. respectiv de încasat pentru disponibilită ile aflate temporar în conturile curente se conduce cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 5186 „Dobânzi de plătit” 5187 „Dobânzi de încasat”. Contul 518 „Dobânzi”.creditor şi reprezintă dobânzile de plătit pentru creditele în conturile curente acordate de bănci. Soldul contului poate fi: .plată efect comercial: 403 = 512 1400 6. aferente exerci iului în curs. Exemple: 144 . Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilită ilor şi creditelor acordate prin conturile curente la bănci Eviden a dobânzilor datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente. respectiv venituri financiare după caz.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt O datorie trebuie clasificată pe termen scurt (curentă) atunci când se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al circuitului de exploatare al entită ii sau este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilan ului.plata dobânzii: 5186 = 5121 200 6. . dintre care mai reprezentative sunt: 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 5192 „Credite pe termen scurt nerambursate la scaden ă 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt. în sumă de 200 lei. Pe baza notificării se înregistrează dobânda de plătit pentru creditele acordate de bancă. Soldul creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerambursate (ct.înregistrarea dobânzii de încasat: 5187 = 766 600 . După func ia contabilă: sunt conturi de pasiv. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”.încasarea dobânzii: 5121 = 5187 600 2).primirea creditului de la bancă: 5121 = 5191 2000 145 . 5191). Pentru finan area activită ii pe termen scurt agen ii economici pot apela la credite pe termen de maximum 12 luni prin conturi separate de împrumut. de la Banca Comercială Română de 2000 lei. nerambursate la scaden ă (ct. 5198). 5192) şi dobânzile aferente creditelor pe termen scurt (ct. . .4. Societatea Comercială “Camel” SA înregistrează pe baza notificării primite de la bancă dobânda de încasat aferentă disponibilită ilor băneşti aflate în conturile curente şi depozitele bancare în sumă de 600 lei. dobânda aferentă 1200 lei. prin contul curent. La scaden ă se rambursează creditul şi dobânda aferentă.eviden ierea dobânzii de plătit: 666 = 5186 200 . Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II. Se înregistrează dobânda re inută (plătită) de bancă conform extrasului de cont.4. Exemplu: Societatea Comercială “Alfa “SA primeşte un credit pe termen scurt.1).

pentru depunerea numerarului din casierie în contul de la bancă. .5. atât în lei. cât şi în valută se deschid registre de casă separate. . Decontările în numerar pot fi sintetizate astfel: încasări adică stingeri de crean e. sub forma plă ilor şi încasărilor efectuate în cursul perioadei.dobânda datorată: 666 = 5198 .chitan a pentru numerarul încasat prin casierie. În prezent entită ile economice nu sunt limitate în privin a plafonului de casă. Nu se admit plă i frac ionate. După func ia contabilă este un cont de activ.foaia de vărsământ. cât şi în valută. utilizată pentru aprobarea opera iunilor de plă i şi încasări de către persoanele împuternicite din cadrul unită ii. însă plă ile totale în numerar nu pot depăşi 10000 lei/zi şi 5000 lei către un furnizor sau prestator.5.cecul numerar. . În cazul în care unitatea efectuează opera iuni atât în lei. Contabilitatea decontărilor în numerar se conduce cu ajutorul contului 531 „Casa”..1.dispozi ia de plată – încasare. plă i stingeri de datorii şi transferuri (viramente interne).rambursarea creditului şi a dobânzii: % = 5121 5191 5198 1200 3200 2000 1200 6. pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5000 lei. Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casierie la un moment dat. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 5311 „Casa în lei” 5314 „Casa în devize” Eviden iază numerarul aflat în casieria unită ii şi mişcarea acestuia. Pentru consemnarea opera iunilor de plă i şi încasări în numerar se utilizează următoarele documente justificative cum sunt: . Contabilitatea decontărilor în numerar 6. pentru ridicarea numerarului din contul de la bancă. Toate opera iunile de plă i şi încasări în numerar se eviden iază operativ cu ajutorul „Registrului de casă”. Contabilitatea decontărilor prin casierie Agen ii economici pot efectua în condi iile legii decontări în numerar. 146 .

Avansurile de trezorerie. delega ii. se fac decontările. în vederea efectuării unor plă i pentru aprovizionări de bunuri. 6. detaşări. Se reflectă cu ajutorul contului 532 „Alte valori”. După func ia contabilă: sunt conturi de activ. cu avizul conducerii. taxe de telecomunica ii. alte valori similare. Soldul contului este debitor şi reflectă alte valori de trezorerie aflate în gestiunea unită ii la un moment dat.5.6. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea acreditivelor deschise. Contul 542 „Avansuri de trezorerie” 147 . existente în conturi la bănci. tichetelor şi biletelor de călătorie. precum şi alte sume mai pu in semnificative dar în legătură cu activitatea curentă a unită ii. Contul 541 „Acreditive” Reflectă acreditivele deschise la bănci pentru efectuarea de plă i în favoarea ter ilor. pe măsura livrărilor. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 5411 „Acreditive în lei” 5412 „Acreditive în valută”. Contabilitatea altor valori de trezorerie Alte valori asimilate trezoreriei sunt reprezentate prin: bunurile valorice. cheltuieli de reclamă. timbrele fiscale şi poştale.6. reprezintă sume puse la dispozi ia administratorilor sau altor persoane. biletelor de tratament şi odihnă. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 54 „Acreditive” respectiv conturile 541 „Acreditive” şi 542 „Avansuri de trezorerie”. prestări de servicii. După func ia contabilă sunt conturi de activ. servicii poştale. publicitate şi protocol.2. cheltuieli de deplasări. Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie Acreditivul este o formă de decontare care asigură furnizorului garan ia încasării contravalorii livrărilor şi presta iilor efectuate prin rezervarea disponibilită ilor băneşti în conturi distincte din care. Se dezvoltă în patru conturi sintetice de gradul II: 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 5322 „Bilete de tratament şi odihnă” 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” 5328 „Alte valori”. tichetelor de masă. precum şi mişcarea acestora.

După con inutul economic reflectă viramentele de disponibilită i între conturile de trezorerie. diferen a fiind restituită în contul de la bancă. După func ia contabilă este un cont de bifunc ional. nedecontate la finele perioadei. registrul de casă) nu coincid cu cele care arată intrarea (ex.deschiderea acreditivului: 5411 = 5121 20000 . La finele perioadei. în locul unei singure formule contabile se vor construi două una care să arate ieşirea banilor iar alta intrarea. În acelaşi timp este necesară separarea fluxurilor băneşti interne de cele externe (cu furnizori şi clien i) motiv pentru care se impune un cont distinct pentru eviden ierea transferurilor interne. SC “A” solicită băncii sale deschiderea unui acreditiv în valoare de 20000 lei. După func ia contabilă este un cont de activ. În acest sens se va folosi contul de tranzit a disponibilită ilor băneşti 581 „Viramente interne”.restituirea acreditivului neutilizat: 148 . Reflectarea în contabilitate a acestor opera iuni economice se explică prin aceea că între momentul depunerii. Soldul debitor al contului reflectă sumele acordate sub formă de avansuri de trezorerie. Pentru a evita riscul unor înregistrări duble sau omiterea unor înregistrări. extrasul de cont).Eviden iază avansurile de trezorerie acordate de către unitate personalului propriu în vederea efectuării unor plă i curente. De asemenea. Exemple: 1). În vederea derulării opera iunilor comerciale cu furnizorul “B”.plata obliga iunilor din acreditivul deschis: 401 = 5411 15000 . contul nu prezintă (de regulă) sold.7. pe bază de borderou la bancă a documentelor justificative privind transferul efectiv de sume pentru conturile de trezorerie şi consemnarea lor în extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. respectiv între acestea şi casieriile întreprinderilor. . Contabilitatea viramentelor interne Viramentele interne reprezintă opera iunile de transfer ale disponibilită ilor băneşti între conturile bancare. 6. Se plăteşte prima rată (15000 lei). documentele de eviden ă operativă care atestă ieşirea disponibilită ilor băneşti (ex.

4.000 lei vor fi vărsa i ulterior. înregistra i: 149 . . Diferen a se depune în casierie şi ulterior în contul de la bancă. Enumerati principalele componente ale trezoreriei. Ulterior se achită din avans 600 lei.acordarea avansului spre decontare: 542 = 5311 800 .696 200 200 200 ÎNTREBĂRI : 1. 3.204 95. Definiti acreditivul. Ce sunt actiunile? Dar obligatiunile? 6.10. 2. Definiti avansurile de trezorerie.000 lei sunt achitate utilizând numerarul.intrarea banilor în contul de la bancă: 5121 = 581 600.intrarea banilor în casierie: 5311 = 581 800 .ieşirea banilor din casierie: 581 = 5311 . se ridică din bancă suma de 800 lei.ridicarea banilor din bancă: 581 = 5121 800 . Prin ce se deosebesc actiunile de obligatiuni? PROBLEME PROPUSE: 1. 5.581 5121 = = 5411 581 5000 5000 2). Ştiind că valoarea nominală a ac iunilor este de 4 lei pe ac iune.depunerea avansului neutilizat în casierie: 5311 = 542 . achitarea acestora făcându-se astfel: .000 504. Se acordă avansul. În vederea acordării unui avans spre decontare. Se răscumpără 400 ac iuni proprii la pre ul de 5 lei pe ac iune în vederea diminuării capitalului social. Enumerati criteriile de recunoastere a activelor financiare. .achitarea materialelor nestocate: % = 542 604 4426 .10. reprezentând rechizite pentru birou.

Să se înregistreze avansul de trezorerie acordat administratorului societă ii comerciale “X” SRL în sumă de 4. Să se înregistreze depunerea a 25. ob ine un credit bancar pe termen scurt (un an de zile) în sumă de 800.000 lei aferentă ac iunilor proprii răscumpărate.a) răscumpărarea. b) restituirea avansului neutilizat.000 lei pentru achitarea ulterioară a obliga iei fa ă de furnizorul său. b) dobânda aferentă creditului care urmează să fie plătită. 2. 8. e) plata unor comisioane bancare în sumă de 7.000 lei din casierie în conturile bancare. ulterior. Să se înregistreze achitarea. Să se înregistreze: a) achizi ia mijlocului de transport. b) anularea ac iunilor.41 lei/buc. Să se înregistreze: a) decontul avansului de trezorerie. 5. O societate acordă salaria ilor săi tichete de masă.000 lei cu o dobândă de 10% pe an. Societatea comercială “STAR” S.plata obliga iei fa ă de un furnizor în sumă de 2. 4. Societatea “X” achizi ionează un mijloc de transport la pre ul de cumpărare de 300. TVA 19%. La data scaden ei este achitată obliga ia prin utilizarea acreditivului şi achitarea restului de plată cu ordin de plată din disponibilită ile bancare. Restul avansului este depus de către administrator la casieria societă ii. plata prin virament şi acordarea tichetelor de masă salaria ilor.A. administratorul întocmeşte decontul. Costul de tipărire a tichetelor este de 220 lei. 7. fapt pentru care comandă 1. Să se înregistreze: a) primirea creditului.500 lei din conturile bancare.000 lei. Să se înregistreze achizi ia. 6. 150 . . .plata chiriei – 520 lei. c) plata dobânzii din disponibilită ile bancare. prin conturile bancare a sumei de 10. 3.bilete de avion – 600 lei.100 de bucă i la o valoare nominală de 7.000 lei. justificând astfel avansul primit: . b) deschiderea acreditivului. c) stingerea obliga iei fa ă de furnizor. Ulterior. d) rambursarea creditului la scaden ă. Aceeaşi societate deschide un acreditiv bancar în sumă de 200.000 lei.

Inregistrarea in contabilitate a veniturilor de face in momentul livrarii bunurilor si serviciilor pe baza de factura sau alte documente. Acestea sunt reprezentate în contabilitate prin no iunea de cheltuieli. Structura cheltuielilor si a veniturilor in contabilitatea financiara se face dupa natura activitatilor care le-au generat . 8. precum şi gradul de eficien ă în utilizarea de noi resurse. indiferent de momentul incasarii acestora. datorii şi plă i care afectează nivelul performan elor. Activitatea oricărei întreprinderi presupune consumuri. Definirea. iar utilizarea resurselor existente presupune eviden ierea de cheltuieli ale perioadei. inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor se face in momentul angajarii cheltuielilor sau al consumului de resurse.Of. ori creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. M. înregistrarea în contabilitate şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor entită ilor Performan a întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea să înregistreze venituri din activitatea desfăşurată. Veniturile şi cheltuielile constituie. prin utilizarea resurselor existente. altele decât cele rezultate din retragerile / distribuite către ac ionari sau asocia i. sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor.CAPITOLUL 8 CONTABILITATEA PERFORMAN ELOR ÎNTREPRINDERII REZUMAT Deoarece in Romania s-a optat pentru o contabilitate de angajamente. indiferent de momentul platii. Cheltuielile**) reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: *) Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situa iilor financiare. 1080 bis/2005 151 .1. aşadar elemente legate direct de evaluarea performan elor întreprinderii. Cheltuielile*) reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. Gradul de eficien ă în utilizarea resurselor se exprimă cu ajutorul profitului (atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile) respectiv a pierderii (atunci când veniturile sunt inferioare cheltuielilor). elaborat de Consiliul Comitetului pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate **) OMFp 1752/2005.

M. Veniturile includ sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activită i curente cât şi câştigurile din orice alte surse. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apare sau nu ca rezultat din activitatea curentă. corespunde ob inerii bunului. b) consumul este specific utilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive. 306/2002. Pe lângă cheltuieli activitatea unei întreprinderi presupune şi generarea de beneficii viitoare adică venituri. serviciului sau realizării activită ii pentru care a avut loc un consum de resurse. . dar care nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. *) OMFP nr.produc ia.consumuri de stocuri. Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea unui agent economic presupune mai multe momente: angajarea. stabilindu-se rezultatul activită ii desfăşurate.Of. În categoria veniturilor se încadrează şi produc ia stocată. d) imputarea este momentul în care cheltuielile sunt decontate de regulă la sfârşitul perioadei de gestiune. c) plă ile. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. altele decât cele rezultate din contribu ii ale ac ionarilor sau asocia ilor. a) angajarea are loc în momentul în care se contractează obliga ia bănească.înregistrarea de provizioane şi deprecieri ale activelor. . 279 bis/2002 152 . Sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat ca urmare a livrărilor de bunuri. generată de plă i sau consumuri de resurse. . executărilor de lucrări. Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor. vânzarea de active. constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul rela iilor comerciale. anulări de provizioane şi alte avantaje pe care firma a consim it să le primească în baza unor prevederi legale sau contractuale. Activită ile curente sunt orice activită i desfăşurate de o persoană juridică ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum şi activită ile conexe acestora*). produc ia de imobilizări. plata şi imputarea.cheltuieli cu personalul. în general următoarele momente: . ori descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. prestărilor de servicii şi a câştigurilor din orice surse. consumul..executarea unor obliga ii legale sau contractuale. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor presupune. Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice ce pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activită ii curente (de exploatare şi financiare) a persoanei juridice. lucrării. nr. lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază unitatea.

.diminuare de beneficii economice viitoare prin diminuarea de active sau creşteri de datorii (în cazul cheltuielilor).cheltuieli constatate în momentul plă ii. 8. în care bunul sau serviciul facturat se transformă în numerar (bani) prin decontarea de către client a contravalorii bunului sau serviciului în favoarea furnizorului sau prestatorului. evenimentelor şi tranzac iilor ce determină eviden ierea utilizări de resurse sau generare de fluxuri viitoare de numerar în contabilitate impune clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după mai multe criterii. Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi: 153 . Dacă se are în vedere momentul formării veniturile pot fi: .cheltuieli contabile.care se înregistrează în coresponden ă cu conturile de ter i.venituri contabile. cum sunt cele din provizioanele calculate din punct de vedere contabil fără a angaja o crean ă sau o încasare.creştere de beneficii economice viitoare prin creşteri de active sau reduceri de datorii (în cazul veniturilor). dar cu plata ulterioară. efective a produc iei. . se înregistrează în coresponden ă cu conturi de trezorerie.venituri angajate în prezent. calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără angajarea unei plă i. . . reprezintă momentul realizării. . Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul situa iilor financiare anuale ale întreprinderii se face în func ie de următoarele criterii: . fiind reprezentate de amortizări şi de provizioane. se înregistrează în coresponden ă cu conturile de ter i (crean e). după natura acestora. . reprezintă momentul strict contabil în care veniturile eviden iate în conturile corespunzătoare.facturarea (vânzarea pe credit comercial). constituie momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător şi se naşte dreptul de crean ă al furnizorului asupra clientului (beneficiarului). .evaluare credibilă. dar a căror încasare va avea loc în perioada următoare.. care se înregistrează în coresponden ă cu conturile de trezorerie. Dacă se are în vedere momentul angajării cheltuielile pot fi: .cheltuieli angajate. Clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor Complexitatea activită ilor.2.venituri constatate în momentul încasării lor. sunt decontate asupra rezultatului financiar al perioadei de gestiune.încasarea. . Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor şi veniturilor este pe feluri după natură sau destina ie.încorporarea.

loca ii de gestiune. . cheltuieli de poştă sau telecomunica ii.cheltuieli cu amortizările.venituri din produc ia de imobilizări. servicii bancare. sunt reprezentate de evenimente şi tranzac ii clar diferite de activită ile obişnuite. În func ie de natură. . provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. asigurările sociale. penalită i. amenzi. costul de achizi ie al mărfurilor vândute. c) cheltuieli extraordinare.cheltuieli cu impozite. reprezentând varia ia în plus sau în minus între valoarea la cost de produc ie efectiv a stocului de produse şi valoarea produc iei în curs. Această categorie de cheltuieli nu sunt deductibile fiscal. 154 . terenuri.diferen e nefavorabile de curs valutar. . .cheltuieli privind consumurile de materii prime. . obiecte de inventar. neavând caracter regulat. sunt acele cheltuieli care se datorează statului la sfârşitul exerci iului. frecvent cum sunt: calamită ile şi alte evenimente similare.venituri din varia ia stocurilor (produc ia stocată). veniturile se împart astfel: a) venituri din activitatea de exploatare.cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de ter i: lucrări cu între inerea şi repara ia utilajelor. cheltuieli de protocol. etc. lucrărilor executate şi serviciilor prestate. reprezentate prin: .cheltuieli cu dobânzile şi sconturile. . b) cheltuieli financiare.pierderi din vânzarea titlurilor de plasament. cuprind acele cheltuieli care se referă la deprecierea imobilizărilor sau a stocurilor şi la cele rezultate din influen a infla iei.venituri aferente cifrei de afaceri: venituri din vânzarea produselor. . . dona ii şi alte cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare. cercetări.cheltuieli cu impozitul pe profit. ambalaje. şomaj. fondul de sănătate. taxa pentru folosirea mijloacelor de transport..cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile. . cuprinzând acele consumuri şi plă i efectuate pentru realizarea activită ii de bază a întreprinderii.. taxe şi vărsăminte asimilate: cheltuieli cu impozitele pe clădiri.. etc. materiale. redeven e şi chirii..a) cheltuieli de exploatare. studii.cheltuieli reprezentând pierderi din crean e. . Structuri distincte în cadrul cheltuielilor sunt: . reprezentând o cotă parte din profitul brut al agen ilor economici care intră sub inciden a impozitului pe profit. reprezentând valoarea lucrărilor de natura imobilizărilor realizate din produc ie proprie. fără a ine seama de provizioanele pentru deprecieri constituite. etc.pierderi din crean e legate de participa ii. din vânzarea mărfurilor şi a altor activită i curente. privesc activitatea financiară şi se referă la: . studii de cercetare. chirii. etc. Se împart în: .

care cuprind veniturile din participa ii. reprezentând subven iile primite pentru acoperirea diferen elor de pre . Rc = R. Structura integratoare a rezultatului exerci iului Teoria şi practica contabilă denumesc rezultate economico – financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exerci iului.expl – Ch. alte venituri financiare. rezultatul extraordinar. Structura analitică a rezultatului exerci iului cuprinde: rezultatul din exploatare. includ veniturile ob inute din opera ii legate de provizioane şi cele care rezultă din influen a ajustărilor. 155 . Rf = Vf – Ch. penalită i. calculat ca diferen ă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare. dobânzi. Rezultatul din exploatare (R. reflectând acele venituri care nu sunt legate de activitatea curentă. se calculează ca diferen ă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. b) venituri financiare. amenzi. pentru acoperirea pierderilor precum şi alte subven ii de care beneficiază unitatea. expl Rezultatul financiar (Rf).expl). dona ii primite şi alte venituri din exploatare. crean e imobilizate. R.venituri din subven ii de exploatare. . calculat ca diferen ă între veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare.expl + Rf Rezultatul extraordinar (R. frecventă. = V.expl. rezultatul curent. sconturi ob inute. Se regăsesc de asemenea ca structuri distincte în cadrul veniturilor: . diferen e de curs valutar. 8. rezultatul financiar.extr) sau profitul ori pierderea din activitatea extraordinară.veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor şi ajustărilor.. rezultatul brut. c) venituri extraordinare.venituri din despăgubiri.f Rezultatul curent (Rc).3. obişnuită cum sunt spre exemplu: daunele pretinse de de inătorii de poli e de asigurare în urma producerii unor calamită i. .veniturile din impozitul pe profit amânat reflectă creşterea beneficiilor economice înregistrate ca urmare a amânării repartizării impozitului pe profit şi a plă ii impozitului pe profit. ob inut prin însumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar. rezultatul net şi rezultatul impozabil.

R. sau Rb = R expl + Rf + R extr. etc. a) Obiective urmărite 156 .extr – Ch. (profitul impozabil) se calculează inând cont de cheltuielile nedeductibile fiscal şi veniturile neimpozabile.sistemul documentelor justificative de eviden ă operativă.neimp. . diferen ele favorabile ale titlurilor de participare ca urmare a încorporării rezervelor. Între veniturile neimpozabile se încadrează: dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română. Ri = Rb + Ch. se ob ine scăzând din rezultatul brut. . dona ii acordate. stabilită prin lege la rezultatul impozabil. etc. primelor de capital. impozitul pe profit: Rn = Rb – Impozitul pe profit Rezultatul impozabil (Ri). În prezent cota de bază a impozitului pe profit este de 25%.extr = V. cheltuieli de protocol care depăşesc limita admisă de lege. Impozitul pe profit aferent perioadei contabile se calculează prin aplicarea cotei de impozit pe profit. extr.factorii de influen ă. .neded – V. De asemenea se scad deducerile fiscale legale (ex. Rb = Rc + R extr. Rezultatul net (Rn). Mărimea şi felul cheltuielilor nedeductibile fiscal şi a veniturilor neimpozabile se stabileşte prin lege. Organizarea contabilită ii cheltuielilor şi a veniturilor Organizarea corespunzătoare a contabilită ii cheltuielilor şi a veniturilor presupune a avea în vedere următoarele: . Rezultatul brut (Rb) al exerci iului.4. În prezent sunt nedeductibile fiscal cheltuielile reprezentând: amenzi. penalită i. ob inut prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar. pierderile din anii preceden i).obiectivele urmărite.sistemul contabil al conturilor utilizate. Impozitul pe profit = Ri x C% (25%) 8.

state de plată a salariilor. . 157 . centralizatorul produselor realizate. borderou de predare – primire. . . .caracterul activită ii desfăşurate de agen ii economici (continuă. . situa ii de lucrări. trebuie lua i în considerare o serie de factori: . . dispozi ii de plată.previzionarea cheltuielilor şi a veniturilor. în func ie de natura acestora. ordine de plată.sistemul de amortizare folosit.calitatea partenerilor firmei. contracte de dona ie. veniturilor şi rezultatelor financiare sunt: bonurile de consum. jurnalul de vânzări. . jurnalul de cumpărări.afectarea cheltuielilor în concordan ă cu resursele disponibile. iar prin intermediul acestora a rezultatelor.mărimea firmei (microîntreprindere.ponderea rezultatului din exploatare. . întreprindere mijlocie. declara ii de încasare. discontinuă). Pot fi considerate documente de eviden ă operativă a veniturilor şi cheltuielilor: rapoartele zilnice de fabrica ie.modalită ile şi instrumentele de decontare.eviden a permanentă a nivelului veniturilor şi cheltuielilor fiecărei perioade de gestiune.metoda de contabilizare şi de evaluare a stocurilor.cunoaşterea veniturilor încasate şi a celor neâncasate aferente fiecărei perioade contabile. chitan e.reflectarea cheltuielilor şi a veniturilor prin contabilitatea financiară şi de gestiune.încadrarea veniturilor şi a cheltuielilor. a celui din activitatea financiară şi a rezultatului din activitatea extraordinară în ansamblul rezultatului brut. . facturi. pe fiecare perioadă de gestiune şi loc de generare.regimul deductibilită ii fiscale a cheltuielilor.forma de organizare juridică a firmei. deconturi de cheltuieli. de sponsorizare. prospecte de emisiune.natura tranzac iilor încheiate şi derulate. . c) Sistemul documentelor justificative şi de eviden ă operativă Cele mai semnificative documente justificative folosite de agen ii economici pentru reflectarea cheltuielilor. . mare). în nivelele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.cunoaşterea cauzelor care au generat nerealizarea rezultatelor financiare în conformitate cu programul stabilit. . borderou de încasări. . note de transfer – predare primire. . .delimitarea veniturilor şi cheltuielilor în cadrul gestiunilor. contracte de împrumut bancar. b) Factori de influen ă Pentru realizarea acestor obiective. .În activitatea de organizare a contabilită ii cheltuielilor şi veniturilor trebuie luate în considerare următoarele obiective: . avize de înso ire.

În cursul perioadei pot fi de asemenea debitate cu veniturile realizate din opera ii de participa ie transferate coparticipan ilor. plă i. 158 . consumuri. cu excep ia contului 711 „Varia ia stocurilor”.La sfârşitul exerci iului cheltuielile. Se creditează la sfârşitul lunii în momentul decontării (imputării) cheltuielilor asupra rezultatelor ob inute prin preluarea soldului debitor în contul 121 „Profit şi pierderi”. ele închizându-se prin decontarea veniturilor respectiv a cheltuielilor asupra rezultatului perioadei de gestiune. Se debitează la sfârşitul lunii prin preluarea soldurilor în contul 121 „Profit şi pierdere”. Se pot credita în cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din opera ii de participa ii transferate coparticipan ilor. etc. Se creditează în cursul lunii. crean e. Contabilitatea varia iei stocurilor Bunurile ob inute din produc ie proprie şi care se pot încadra într-o anumită categorie de stocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza documentelor ca venituri ale perioadei. veniturile şi rezultatele financiare sunt reflectate cu ajutorul Situa iei financiare „Contul de profit şi pierderi”. Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. produc ie realizată dar stocată. Conturile de venituri şi cele de cheltuieli nu se încadrează în categoria conturilor bilan iere deoarece la sfârşit de lună nu prezintă sold.5. indiferent de data încasării acestora. precum şi odată cu înregistrarea consumului de resurse. Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul contului 711 „Varia ia stocurilor”. care este bifunc ional. Restul conturilor de venituri func ionează după regulile conturilor de pasiv. Exprimă încasări. Se debitează în momentul angajării unei obliga ii sau momentul plă ii unor sume în cadrul tranzac iilor financiare. 8. Sunt conturi care exprimă: obliga ii. Conturile de cheltuieli sunt în totalitate conturi de activ şi func ionează după regulile specifice acestor conturi. înregistrării pe bază de documente justificative sau constatării veniturilor. ine eviden a costului de produc ie al produc iei stocate precum şi varia ia acesteia. d) Sistemul contabil al conturilor utilizate pentru reflectarea cheltuielilor şi veniturilor Pentru organizarea contabilită ii sintetice a cheltuielilor şi veniturilor prin Planul de Conturi General s-au prevăzut clasa VI „Cheltuieli” şi clasa VII „Venituri”. pe măsura încasării.

8. Varia ia stocurilor reprezintă în fapt o corec ie a cheltuielilor de produc ie pentru a reflecta faptul că fie produc ia a mărit nivelul stocurilor.6. Soldul debitor şi creditor se transferă la sfârşitul exerci iului asupra contului 121 „Profit şi pierdere”. Contabilitatea cheltuielilor reprezentând impozitul pe profit se ine cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal. După func ia contabilă: cont de activ. Soldul creditor reprezintă varia ia veniturilor din creşterea stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execu ie la sfârşitul perioadei de gestiune fa ă de începutul perioadei. Nu prezintă sold la sfârşit de lună. La sfârşit de lună nu prezintă sold. La determinarea varia iei în plus sau în minus a stocului de produse şi produc ie în curs între începutul şi sfârşitul perioadei nu se iau în calcul provizioanele pentru depreciere constituite. După func ia contabilă este un cont de activ. Exemplu: Societatea Comercială „X” înregistrează în luna decembrie a anului N următoarele opera iuni: 1 – consum de materii prime 50000 lei 2 – consum de materiale consumabile 10000 lei 3 – achizi ii imprimate de birou 1000 lei 4 – factură energie electrică 2000 lei 5 – cheltuieli de între inere şi repara ii 1000 lei 6 – loca ii de gestiune achitate 500 lei 7 – prime de asigurare achitate 200 lei 159 . Eviden a cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi şi a altor impozite conform reglementărilor emise în acest scop se utilizează contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”. iar cel debitor reprezintă varia ia veniturilor datorită diminuării stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execu ie la sfârşitul perioadei fa ă de începutul acesteia. După func ia contabilă: este un cont bifunc ional. La sfârşitul lunii nu prezintă sold.După con inutul economic este un cont de procese economice exprimând varia ia stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execu ie. fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

.constituirea de rezerve legale (K soc.achita i dividendele (impozit 16%) 1 – consum materii prime: 601 = 301 50000 2 – consum materiale consumabile: 602 = 302 10000 3 – achizi ii materiale nestocate: % = 401 1190 604 1000 4426 190 4 – înregistrare factură energie electrică: % = 401 2380 605 2000 4426 380 5 – înregistrare cheltuieli de între inere şi repara ii: % = 401 1190 611 1000 4426 190 6 – înregistrarea loca iei de gestiune: 160 .determinarea rezultatului impozabil. . . . . .determinarea rezultatului net.regularizarea TVA.diferen a rămâne nerepartizată (se trece la rezultatul reportat) . .8 – cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 1500 lei 9 – cheltuieli cu detaşări 200 lei 10 – cheltuieli poştale 100 lei 11 – amenzi achitate din casierie 500 lei 12 – penalită i 300 lei 13 – dona ii acordate 100 lei 14 – cheltuieli de protocol 2000 lei 15 – vânzări produse 80000 lei 16 – instala ii tehnice ob inute din produc ie proprie 20000 lei 17 – produse finite aflate în stoc 10000 lei 18 – subven ii pentru exploatare încasate 5000 lei Se cere: .20% pentru majorare capital social. = 3000 lei) Repartiza i rezultatul net astfel: .determinarea rezultatului brut al activită ii.înregistrarea în contabilitate a opera iunilor. .închide i contul de regularizare a profitului.40% pentru dividende.

% = 401 595 612 500 4426 95 7 – înregistrare prime de asigurare achitate: 613 = 5121 200 8 – înregistrare cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal: % = 401 1785 624 1500 4426 285 9 – înregistrare cheltuieli cu detaşările: 625 = 5121 200 10 – înregistrare cheltuieli poştale: % = 401 119 626 100 4426 19 11 – înregistrare amenzi achitate: 6581 = 5311 500 12 – înregistrare penalită i datorate: 6581 = 4481 300 13 – dona ii acordate în numerar: 6582 = 5311 100 14 – înregsistrare cheltuieli de protocol: % = 5311 2380 623 2000 4426 380 15 – vânzare produse finite: 4111 = % 95200 701 80000 4427 15200 16 – instala ii tehnice ob inute din priduc ie proprie: 213 = 722 20000 17 – înregistrare produse finite pe stoc: 345 = 711 10000 18 – subven ii de exploatere încasate în contul curent: 5121 = 741 5000 19 – regularizare TVA: 4427 = % 15200 4426 1710 4423 13490 20 – achitare TVA: 4423 = 5121 13490 21 – închidere conturi de cheltuieli: 121 = % 69400 601 50000 161 .

Cheltuieli aferente realizării veniturilor (Chrv) = 115000 – 69400 = 45600 Determinarea rezultatului net (Rn): Rn = Rb – Impozitul pe profit (Ip) Calculul impozitului pe profit (Ip): Ip = Rezultatul impozabil x Cota de impozit Calculul rezultatului impozabil (Ri): Ri = Rb + cheltuieli nedeductibile fiscal (Ch neded) – Venituri neimpozabile Calculul cheltuielilor nedeductibile fiscal (Ch nedf): Chnedf = Amenzi şi penalită i + Dona ii acordate + Cheltuieli de protocol ce depăşesc limita admisă de lege 1% + … Cheltuieli de protocol = 2000 – 1% x (45600 + 2000) = 1524 162 .602 604 605 611 612 613 624 625 626 6581 6582 623 22 – închidere conturi de venituri: % 711 722 741 = 121 10000 1000 2000 1000 500 200 1500 200 100 800 100 2000 115000 10000 20000 5000 Determinarea rezultatului financiar brut (Rb): Rb = Venituri totale (V) .

Legale + Pierderi din anii preceden i + … Rezerve legale: 5% x Pb = 45600 x 5% = 2280 20% x Cs = 3000 x 20% = 600 600 < 22800 23 – înregistrare rezerve legale: 129 = 1061 600 Ri = 45600 + 2424 – 600 = 47424 Ip = 47424 x 16% = 7588 lei 24 – înregistrare impozit pe profit: 691 = 441 7588 25 – închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit: 121 = 691 7588 Determinarea rezultatului net: Rn = 45600 – 7588 = 38012 Situa ia contului 121 „Profit şi pierderi” 69400 (cheltuieli) 115000 (venituri) 45600 – profit brut 7588 (impozit) Sfc 38012 – profit net 26 – Repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social: 129 = 1012 7602 163 .Chnedf = 500 + 300 + 100 + 1524 = 2424 Calculul veniturilor neimpozabile: Vneimp. = Rez.

Definiti cheltuielile si veniturile. cel financiar si cel extraordinar? 6. Să se înregistreze abonamentul societă ii “X” la o revistă de specialitate. Să se înregistreze cheltuiala cu serviciile bancare în sumă de 75 lei achitată din conturile bancare. abonament ce se ridică la pre ul de 1.850 lei. 4. 4.000 lei. Caracterizati cheltuielile extraordinare. 2. 8. 164 . Caracterizati cheltuielile din exploatare. PROBLEME PROPUSE: 1. TVA – 19% şi care este achitat în ultima lună a anului N. abonamentul este valabil pentru anul N+1. Cum se calculeaza rezultatul din exploatare. Să se înregistreze cheltuiala cu asigurarea de răspundere civilă auto în sumă de 2. Cum se determina rezultatul net? Dar cel brut? 5. Caracterizati veniturile din exploatare. Să se înregistreze cheltuielile cu repara iile curente facturate de un ter la pre ul de 12. Să se înregistreze cheltuiala ocazionată de abonament în anul N+1. 2. TVA – 19%. 7. Caracterizati cheltuielile financiare.300 lei achitată în numerar.27 – Repartizarea profitului net la dividende: 129 = 117 117 = 457 15205 15205 28 – Eviden ierea profitului net nesupus repartizării: 121 = 117 15205 În anul următor: 29 – Închiderea repartizării definitive a profitului: 121 = 129 23407 30 – Înregistrare impozit pe dividende: 457 = 446 2433 31 – Achitarea impozitului pe dividende: 446 = 5121 2433 32 – Achitare dividende: 457 = 5121 12772 ÎNTREBĂRI: 1. Cum se evalueaza cheltuielile si veniturile in contabilitatea financiara? 3. 3.

Colasse. Bucureşti. 2. 1 şi 2. veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 2. - Contabilitatea financiară a întreprinderii 165 . Codru a Mateş. 2004 Contabilitate financiară. Mateş. Moldova. Bucureşti. O societate are la finele lunii următoarele cheltuieli înregistrate în contabilitate: a) cheltuieli cu materii prime: 1. înregistrarea impozitului pe profit. Niculae Malciu. Liliana Ineovan. iii.5. 2002 Recunoaştere.000. c) cheltuieli cu salariile personalului: 680. Timişoara. Fair Accounting versus Bad Accounting.380. închiderea conturilor de venituri. Bucureşti. Dumitru. Nicolae Negru . a IV-a. Ion Feleagă. 2004 3. Felicia. Dorel - 6. Editura CECCAR. 1998 Politici şi op iuni contabile. închiderea conturilor de cheltuieli. Ed. Liliana - 5. Niculae Malciu. Adriana - Contabilitate generală. 1995 Ghid pentru în elegerea şi aplicarea Standardelor Interna ionale de Contabilitate. Feleagă. Bernard Du escu.240. ii. 4.000 lei. Editura Economică. Editura Economică.000. Niculae Ionaşcu. închiderea contului “Cheltuieli cu impozitul pe profit”. BIBLIOGRAFIE 1. Camelia Iosif. 2001 Tratat de contabilitate. Dorel. Să se înregistreze: i. Anda Bobi an. Feleagă. - 7. Bucureşti. vol.000. Cotle . b) cheltuieli privind mărfurile 110. De asemenea. Corpul Exper ilor Contabili şi Contabililor Autoriza i din România. Ha egan. Ed. evaluare şi estimare în contabilitatea interna ională. Editura Mirton.

- 10. *** - 12. Deva. Contabilitatea românească actualizată cu legisla ia contabilă. modificată prin Ordonan a nr. Universitară. republicată Ordinul ministrului finan elor publice nr. *** - 13. 82/1991. Mirton. 2004 Contabilitate financiară actualizată la standardele interna ionale. aprobată prin Legea nr. 14. *** *** - 15. 65/1994 privind organizarea activită ii de expertiză contabilă şi a contabililor autoriza i. Ed. republicată 9. Pântea. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene Ordonan a Guvernului nr. - 11. Bucureşti.întreprinderii între normalizare şi armonizar. 2004 Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna ionale de Contabilitate. Ed. Ed. *** - 166 . Pântea. 2002 8. 2001 Standardele Interna ionale de Raportare Financiară. Londra. Ristea. 89/1998. Editura IASCF Publications Departments.P. Deva. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. codul fiscal şi directivele europene. Ed. Bodea Gh. *** - 16. I. 1 şi 2. Bodea Gh. Bucureşti. aprobată prin Legea nr. vol. I. 186/1999 Ordonan a Guvernului nr. Editura Economică. Intelcredo. 42/1995. Mihai . lucrare elaborată sub coordonarea Ministerului Finan elor Publice.P. Timişoara. 2005 Legea contabilită ii nr.coord. Intelcredo. 2005 Contabilitate financiară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful