PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE Contract 440/22.12.2009 (nr.

UAUIM-CCPEC 24/2009) Redactarea 1 Iulie 2010

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI MDRT DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII

PROIECTAREA ŞI EXECUłIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
Redactarea I

Elaborat de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Colaborator: INCERC Bucureşti

Preşedinte, Manager General: Şef de proiect:

prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de: DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T. Director general: Responsabil lucrare MDRT: ing. Cristian Paul STAMATIADE ing. Carmen BĂLAN

Elaboratori:
prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija prof. dr. ing. Radu Petrovici conf. dr. ing. Mihaela Georgescu drd. arh. Dan Mihai arh. Eugen Popescu (colaborare la capitolele 2, 3, 4)

Consultant pentru cerinŃa “Securitate la incendiu”:
arh. Nina Munteanu

1.1.7 1.4 1.1 1. la clădiri noi şi la clădiri existente Ghidul furnizează informaţii pentru proiectarea.1.1. jardiniere sau în alte recipiente aşezate pe învelitoare nu fac obiectul prezentului ghid. fâneţe.1. pajişti.2 Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul ghid detaliază condiţiile şi măsurile specifice necesare pentru proiectarea acoperişurilor verzi. 1. antreprenori) . precum şi la proiectele de reabilitare a acoperişurilor clădirilor existente Prevederile prezentului ghid se adresează: .) Învelitorile cu plante amplasate în ghivece.verificatorilor de proiecte şi experţilor tehnici atestaţi potrivit prevederilor Legii 10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007 . extensive b.1. Prevederile prezentului ghid se referă la alcătuirile amplasate deasupra sistemului hidroizolant.3 1.elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie . culturi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 1.5 1. plane b.8 1 .organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul construcţiilor La realizarea acoperişurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementările tehnice specifice domeniului (conf.6 1.1 1. semiextensive c.2) şi cele ale prezentului ghid.executanţilor (constructori. execuţia şi întreţinerea acoperişurilor verzi a.1. păduri etc.1. reprezentând unul din sistemele de protecţie a acestuia Ghidul nu se aplică alcătuirilor specifice pentru terenuri sportive sau suprafeţelor acoperite cu vegetaţie cu rol agricol (livezi. 1. intensive Prevederile prezentului ghid vor fi aplicate la proiectele noi acoperişuri verzi. în pantă şi detaliază principiile de alcătuire pentru terasele verzi a.

.GP 114-2006 Ghid privind proiectarea.P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2.. prin proiect. execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .GP 0001-1996 Protecţia la zgomot.GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit .C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri .NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. precum şi dispozitivele de susţinere a acestor straturi Învelitoare Element de protecţie împotriva apelor meteorice (în principal). cuprinzând straturi de închidere şi protecţie a clădirii împotriva agenţilor exteriori. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri . Terminologie Acoperiş Subansamblu care delimitează construcţia la partea superioară.NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie .NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative 3.C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri.C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor .in situ” . care formează în acelaşi timp şi închiderea la partea superioară a clădirii Acoperiş în pantă Tip particular de acoperiş cu versanţi cu panta minimă de 8% (8mm/1m) Acoperiş verde Acoperiş pe care este prevăzută în mod deliberat. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic .GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton . Referinţe normative principale .P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor Posibile referinţe de corelare ulterioară . vegetaţie (sinonim cu acoperiş vegetalizat) Învelitoare (terasă) Tip particular de acoperiş cu panta versanţilor de grădină maxim 8% (8mm/1m) 2 .C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor . execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS . execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice .NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor .

plante perene) necesită luarea unor măsuri reduse pentru întreţinere (udare. tufe. are caracteristici speciale şi grosime considerabilă Hidroizolaţie structura etanşă. asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ mic. El este aplicat pe suprafaţa solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării şi pentru a împiedica creşterea buruienilor. anuale sau perene – sunt plantate urmărind aceleaşi condiţii (specifice) de plantare ca şi pe suprafaţa pământului. Condiţiile de creştere şi dezvoltare sunt particulare şi aceste tipuri de plante necesită îngrijire (udare regulată şi fertilizare corespunzătoare). de asemenea. tufe. rumeguş etc.wikipedia.org/wiki/Mulci 3 . unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care nu este necesară luarea unor măsuri speciale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. 1 http://ro. aceste plante sunt adaptate unor condiţii extreme de mediu. arbuşti. copaci. mulci Prin mulci (din engleză mulch) se înţelege un strat de materie organică cum ar fi paie. NP 040 – protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie 2002) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale a mediului. frunze. Acoperiş brun Tip specific de acoperiş verde în care se replică habitatul natural de mediu stâncos (amestec de pietriş şi vegetaţie. Tipurile de plante specifice teraselor grădină extensive sunt nepretenţioase şi se dezvoltă rapid. Tipul de plante necesită o grosime mai mare de pământ decât în cazul învelitorilor extensive. Învelitoare grădină Tip de învelitoare grădină (terasă grădină) în care intensivă plantele – ierburi. plante suculente. previne infiltraţiile care favorizează eroziunea solului şi împiedică îngheţarea suprafeţei solului 1 . Ele sunt ierburi. asemănător celui natural) Acoperiş verde Tip de acoperiş verde (vegetalizat) în care semi-extensiv plantele (ierburi. muşchi. resturi vegetale. prin descompunere. substanţele nutritive necesare plantelor. continuă şi omogenă de (conf. Mulciul poate asigura. îngrăşăminte). Stratul de pământ în care se plantează.

care reprezintă învelitori verzi. ca protecţie a acesteia) sunt următoarele: .stratul vegetal .3. de exemplu: plăci „rigide” din vată minerală (densitate mai mică de 100kg/mc) Hidroizolaţiile care se utilizează pot fi bituminoase sau polimerice. ceramică. 4 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4.plăci semirezistente (elastice). BCA. cu strat de armare) sau pelicule aplicate in situ.a . 4. dat fiind că intervenţiile în cazul în care apar infiltraţii de apă în interiorul clădirii sunt cu atât mai anevoioase cu cât alcătuirea de terasă-grădină este mai groasă. plăci super-rigide de vată minerală (densitate mai mare de 100kg/mc) ş. 4.plăci rezistente.substraturile vegetale . Este esenţial ca hidroizolaţiile să fie realizate din materiale de bună calitate şi să fie puse în operă corect. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” Din punct de vedere al alcătuirii generale a acoperişurilor verzi se mai pot face următoarele aprecieri generale: Elementul suport al alcătuirii termo-hidro-izolante poate fi realizat din beton armat.5. fibrociment. de exemplu: plăci din betoane uşoare.2.1.1. respectiv NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea. metal (platelaje diverse din tablă cutată) Termoizolaţiile care pot fi utilizate în alcătuirile termo-hidro-izolante sunt plăci din următoarele categorii: . metal. Tipurile de învelitori verzi pot fi clasificate în funcţie de tipul de vegetaţie şi de grosimea implicită a substratului de creştere a acesteia.strat drenant .4. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri”. 4. plută aglomerată.strat filtrant .2. sub formă de membrane (monostrat sau bistrat. Învelitorile care reprezintă suportul straturilor vegetale pot fi din lemn. Pentru o analiză completă a alcătuirilor se utilizează NP 069-2002 “Normativ privind proiectarea. Notă: Elemente generale de proiectare a acoperişurilor verzi Prezenta reglementare nu analizează în totalitate alcătuirile învelitorii sau cele termo-hidro-izolante ci numai acele tipuri de protecţie a învelitorii sau a hidroizolaţiei.bariera contra rădăcinilor 4.a. beton. sticlă spongioasă ş. lemn (planşee din lemn).plăci moi. 4.1. Straturile specifice ale alcătuirilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaţiei.1. 4. poliuretan rigid. 4.1.1. .1. de exemplu: polistiren expandat sau extrudat.

secete de vară foarte frecvente − Sud – europeană(în S. cu schimbare rapidă a climatului pe altitudine: temperatură: 8-10 → . probabil.2. cu frecvente perioade de dezgheţ − Teritoriul carpatic – climat de nuanţă central – europeană.50C. ierni reci – veri călduroase. Alexandru Stan.variaţii termice mai mici − Est . ierni mai puţin reci. arh. precipitaţii: 500 – 1400 mm Un factor important în proiectarea acoperişurilor verzi îl reprezintă climatul Se consideră că beneficiile economice. Caracteristicile climatului impune selecţia speciilor de plante: 5 . cele estetice sunt mai mari în climate mai aride. V ţării) : climat potrivit de umed veri calde.climat uscat . există următoarele generale ale climei temperate: temperatura medie: 8 – 100C.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Prof. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi Vegetaţia României (a se vedea Anexa 1) este determinată de : situarea geografică relief climat Corespunzător poziţiei geografice.europeană (în Podişul Moldovei): . precipitaţii: 400 – 600 mm/an. IAIM 1989 5. secetoase caracteristici variante regionale climatice − Central – europeană (În NV şi centrul ţării): . Curs Finisaj 2.climat mai umed . de mediu şi.

semi-extensiv. Unele specii de plante pot să necesite fie udare fie fertilizare periodică. Acest strat este diferit. − în cele reci – rezistenţa la îngheţ. bulbi. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip semi-extensiv este formată în principal din ierburi. bulbi. prin udare şi fertilizare. la altitudini ridicate). Utilizarea acestor plante se poate face în combinaţie cu pietriş. Există totuşi situaţii în care. mai ales acolo unde protecţia hidroizolaţiei este realizată din pietriş de râu care nu a fost în prealabil spălat. Ca urmare.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − în climate aride – rezistenţa la secetă. arbuşti. arbuşti. grosimea substraturilor creşte considerabil. rizomi. rizomi. Plantele cresc oricum în crăpături. se discută de sisteme semi-intensive (semi-extensive) şi intensive şi plantele pot fi alese şi după alte criterii. în afara rezistenţei la umiditatea scăzută. Aceste tipuri de alcătuiri necesită o îngrijire permanentă. Gama de posibilităţi de expresie este foarte mare. plante perene. ambii termeni pot fi utilizaţi) nu presupune măsuri speciale pentru întreţinerea plantelor. În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreţinere. Obiectivul utilizării unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de creştere a vegetaţiei în mod natural. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv (sau semi-intensiv. Tabelele 3 – 5 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri semi-extensive. suculente şi muşchi. rosturi. tufe şi chiar plante lemnoase. Tabelele 1 – 3 prezintă caracteristicile şi condiţiile de creştere a plantelor pentru acoperişuri extensive. Stratul vegetal. în munte. Grosimea substratului este minimum 10cm. utilizarea unor anumite specii de plante să necesite fie udare fie fertilizare periodică. cu condiţia să se ia măsuri de protecţie a hidroizolaţiei din faza de proiectare 2 . urmărindu-se un anumit efect estetic. Implicit condiţiile impuse asupra structurii acoperişului (şi implicit a clădirii) sunt importante.1. mergând până la respectarea aceloraşi principii ca în cazul plantării pe sol. adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci. În cazul substratului mai gros de 10cm. plante perene. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi. acoperişul având un caracter „natural”. Vegetaţia de pe acoperişurile verzi de tip intensiv este formată în principal din ierburi. − în cele cu alternanţă de sezoane umede şi uscate – plante care să suporte aceste variaţii 5. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale. Nu se importă plante din alte regiuni geografice. intensiv. tufe. Grosimea substratului variază în funcţie de plantele utilizate. în funcţie de tipul de acoperiş verde: extensiv. 2 6 .

menţin umiditatea în sol Ferigi: sunt plante erbacee.se aleg specii adaptate condiţiilor de stres cu privire la umiditatea substratului.au pretenţii scăzute faţă de lumină . dar în locuri umbrite sau altele întâlnite în crăpăturile pereţilor construcţiilor vechi Plante cu flori (angiosperme: plante cu seminţe închise în fructe): .1. specii puţin rezistente la concurenţă) şi cerinţele faţă de substrat Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii.1.există specii originare din locuri aride. tulpini subterane – rizomi. bulbotuberculi etc. durata de viaţă (anuale.1 Plante erbacee Speciile de erbacee sunt selectate după gradul lor de rezistenţă la: − Uscăciune − Îngheţ − Poluare precum şi în funcţie de particularităţile de morfologie.pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii în condiţiile unei amenajări extensive.) Clasificare a plantelor erbacee după grupa sistematică: Licheni: .există câteva specii care pot supravieţui în condiţii de umiditate scăzută.se pot dezvolta în substraturi cu grosimea cuprinsă între 10 – 20 cm 5. perene). pe substraturi foarte subţiri . care înfloresc primăvara şi traversează apoi perioadele de secetă din timpul verii sub forma organelor subterane . organele subterane (rădăcini fasciculate.sunt specii care evită perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau temperaturile scăzute din timpul iernii) parcurgându-le sub formă de sămânţă 7 .în general nu sunt adaptate să suporte condiţiile de umiditate scăzută şi temperaturi ridicate din amenajările pe acoperiş . bulbi. al căror efect decorativ îl constituie frunzele . în funcţie de grupa sistematică. pregătind locuri optime pentru germinarea seminţelor . stoloni.1 5. biologie (gradul de agresivitate – specii invadante.pot fi folosiţi pentru a obţine un covor de vegetaţie pe substraturi foarte subţiri şi pentru a crea impresia de vechime Muşchi: . fără flori.2 Clasificare a plantelor erbacee cu flori după durata de viaţă Plante anuale .1.adăugaţi în substraturi subţiri pot asigura acumularea de materie organică. bulbi) . cu rizom.pot fi folosiţi în zone cu umiditate mare în aer . insolaţia puternică .perene. bianuale. rădăcini pivotante.1.1. cu diverse tipuri de organe subterane (rizomi.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5.

arbuşti cu înălţimea mai mare de 2 m.1.un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente . .specii foioase Selecţia trebuie să cuprindă specii de talie mică: . vermiculit.3 Plante lemnoase Recomandări generale: .una din formele de amenajare este cea de obţinere a unui amestec asemănător pajiştilor naturale . . subarbuşti.1.în cazul culturii extensive trebuie să aibă o greutate specifică mică (amestecuri pe bază de turbă. arbori de talie mică. aceasta permite cultivarea unei palete mai largi de specii. Amestecul de substrat se alege în funcţie de tipul de întreţinere: .1. .specii conifere Grosimea substratului: .substraturile mai groase asigură un succes mai mare supravieţuirii plantelor anuale .au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal . material plastic expandat tip Hydromul.în general. 5.20-50 cm pt. perlit. Amestecul de substrat în acest caz va fi ales în funcţie de cerinţele principalelor plante care vor forma covorul vegetal. Polystirol). Arborii de talie mică sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomandă a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde. .îşi asigură răspândirea prin seminţe este nevoie de asigurarea unui control asupra unor specii care pot deveni „buruieni” .sunt plante care compensează deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul ţesuturilor .alegerea speciilor de talie înaltă este limitată de curenţii de aer puternici .2 8 . arbuşti de talie medie (1-2m). xero-mezofile).supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4 .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 . rezistenţi la ger (∗∗∗). conifere.2 Plante perene . am sugerat o serie de reţete. dar alegerea aparţine celui care proiectează partea de vegetal. .deoarece în sistemul semi-extensiv şi intensiv grosimea substratului este mai mare.3.relativ rezistenţi la ger.subarbuşti sau arbuşti.1 Notă: 5.1.cu tulpini târâtoare sau erecte. cu înălţimea maximă 1.sunt plante adaptate zonelor aride .10-20 cm pt.6 cm) şi medii (6 – 10cm) .plantele cu substrat de grosime medie lărgesc spectrul de specii. .5-2m. 5. pământ de frunze. .3. plantele se seamănă toamna 5. În acest sens.adaptaţi la uscăciune (specii xerofile.peste 50 (80-130 cm) cm pt. în sistem semiextensiv.

sunt mai uniforme. Notă: 5. derivaţi organici din distilarea petrolului .1.1. sărace în elemente nutritive şi materie organică.2.2. pouzzolane 9 . pietriş Un substrat cu o capacitate mare de reţinere a apei şi evaporare lentă (turba) şi cu rezistenţă la descompunere se poate utiliza într-un mediu cu temperatură ridicată şi umiditate relativă a aerului scăzută. vata minerală. Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul să aibă un drenaj bun. obţinuţi prin tratare: perlit. poliuretani. Plantele cultivate în substraturi de turbă fertilizată se dezvoltă mai bine şi au o rezistenţă mai mare la boli Prin aciditatea ridicată. rumeguşul. turba. turba împiedică dezvoltarea ciupercilor 5.cuprind: a) componenţi naturali de provenienţă organică: pământul de frunze.1 5. Modul de udare al plantelor se stabileşte de la proiectare. pământul de ericacee.1 5.3. pământul de ferigi. nu pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive . argila expandată.1. este important să se asigure udarea plantelor.2.2 Substraturi de cultură Clasificarea substraturilor după natura lor Substraturi naturale.cuprind: a) componenţi organici proveniţi prin sinteză: styromulle – polistiren expandat. respectiv dacă instalarea unui anumit sistem de irigare este necesară. muşchiul vegetal. mraniţa.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Notă: 5. tradiţionale sau clasice: . vermiculit. hygromul.provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din sinteza substanţelor chimice.sunt bogate în materie organică. Umiditatea substratului: Deşi sunt recomandate specii rezistente la uscăciune. mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaţiei directe sau curenţilor de aer. cu structură fizică şi mecanică instabilă . pământul de ţelină. scoarţa de copac. biolastonul b) compuşi de origine minerală. cu o floră microbiană numeroasă.2 Substraturi artificiale: .3 Cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive din sol sau ph pot fi corectate prin fertilizări sau diferite amendamente. produse de natură organică transformate în composturi prin procedee de fermentare aerobă b) componenţi naturali de origine minerală: nisip. îşi menţin o perioadă îndelungată structura. pentru a se asigura maturarea lemnului şi rezistenţa la ger.

hidrogen. 20 – 25 % pentru substanţe organice (în sol 45 % pentru minerale.capacitate de schimb şi putere tampon mare Substratul de cultură este compus. aflaţi în suspensie sau dizolvaţi.spaţiu poros pentru aer .2 Un substrat. în general. aceasta permiţând ca într-un volum de substrat să existe un spaţiu disponibil pt. pentru plante cu cerinţe mici faţă de apă şi pot fi irigate des. dioxid de carbon. Pondere în substratul de cultură: 45 – 50 % (în sol 25 – 30 %) .2. trebuie să aibă: . se va folosi o cantitate mai mare de nisip Echilibrul şi concentraţia în elemente nutritive pot fi corectate prin adaos de îngrăşăminte chimice.2. Ponderea fazei solide în substratul de cultură – 5% pentru minerale.3 Substraturi mixte: . aerul.faza gazoasă: reprezentată de gaze – oxigen. în diferite proporţii componente din ambele grupe . compoziţia depinde de activitatea radiculară şi a microorganismelor din substrat. asigură stabilitate plantei. 4 – 6 % pentru substanţe organice) .2. faza solidă este mai puţin reprezentată ca în sol.faza lichidă: reprezintă soluţia apoasă ce conţine diverşi compuşi minerali sau organici.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. Ponderea în substrat: 20 – 22 % (în sol 15 – 20%) 5.includ.3 Notă: În substraturile de cultură de natură organică. din 3 faze: .structură stabilă .1.faza solidă: constituie suportul de susţinere mecanică a sistemului radicular.capacitate ridicată de reţinere a apei . 5.pe baza caracteristicilor fiecărui material.4 Grosimea substratului de obicei se doreşte ca plantele să poată creşte în substraturi subţiri şi cu greutate specifică mică plantele supravieţuiesc în substraturi de grosime mică dacă este asigurată umiditatea necesară prin precipitaţii sau irigare grosimea substratului şi speciile selectate trebuie să ţină cont şi de temperaturile scăzute în timpul iernii 10 . ca şi solul. Asigură aprovizionarea plantelor cu apă şi elemente nutritive. corespunzător cerinţelor fiecărei specii 5. în zona cu pori sunt prezente elementele celorlalte două faze – apa. combinarea lor se face diferit. apă şi aer mai mare faţă de acelaşi volum în sol. în funcţie de cerinţele specifice plantelor – în practică există substraturi de cultură individualizate pentru diferite specii Exemplificare: pentru alcătuirea unui substrat care să asigure umiditate constantă se va utiliza mai multă turbă.2.

3.strat drenant .2. În general acesta este un strat subţire.1 5. 5.1.să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate) .să aibă rezistenţă la agenţi chimici Greutatea minimă recomandată a geotextilului este de 100g/m2 şi în mod uzual este cuprinsă între 100 şi 200g/m2. Rezistenţa la presiune mecanică este dată de forţa de penetrare care trebuie să fie ≥0.6 Anexa 3 prezintă exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor şi de plante în funcţie de grosimea substratului Factorii climatici.1.2.să poată fi traversate de rădăcinile plantelor .3 Protecţia împotriva deteriorării învelitorii Aceasta este realizată din următoarea alcătuire generică: . contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat) Stratul filtrant poate fi un geotextil. Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici: .2 11 . meteo-dependenţi şi de mediu construit care trebuie luaţi în considerare sunt – climatul regiunii – microclimatul local – precipitaţiile anuale – perioadele de secetă – perioadele de ger – direcţia şi viteza vântului dominant – turbioane şi curenţi de aer – expunerea la şi nivelul însoririi – gradul de reflexie a luminii al suprafeţelor înconjurătoare – gradul de reflexie a căldurii datorat suprafeţelor construite înconjurătoare – tipul şi proporţia de gaze şi emisii poluante 5.1 5.să nu fie degradat de mediul înconjurător . considerând că nu sunt prevăzute presiuni 5.să fie rezistent la intemperii .să nu degradeze mediul .5 5.strant filtrant .3. realizat din materiale ţesute sau neţesute (fibre de diferite lungimi aşezate la întâmplare şi solidarizate mecanic sau termic).barieră împotriva rădăcinilor Stratul filtrant Este un strat care face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Tabelul 7 prezintă sintetic tipurile de substraturi care se pot utiliza pentru acoperişuri verzi.să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor .5 KN.3.

olane) – sticlă spongioasă – zgură – membrane pentru drenare.3. Strat drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: – agregate – pietriş şi spărtură fină de piatră – lavă şi piatră ponce – argilă expandată sau şistoasă.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 mecanice suplimentare în timpul execuţiei sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare.06mm şi 0. Nota 3: Dacă stratul drenant este realizat din spărturi cu muchii ascuţite sau din plăci rigide. este necesară prevederea unui strat de protecţie a hidroizolaţiei dacă aceasta are şi rol de barieră împotriva rădăcinilor. Membranele filtrante nu trebuie să rămână expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai îndelungat decât cel prevăzut de producătorul de sistem.3. spartă sau nu – agregate obţinute din reciclarea altor produse: – spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă. asigurând filtrarea şi pe laterală. 5. spartă sau nu – gresie şi ardezie expandată.1. din – împâslituri structurate – din mase plastice.1. Membranele din ţesături geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealaltă. cu ploturi – ţesături din fibre – spumate – plăci de drenare.3 Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant sunt cuprinse între 0. până la stratul vegetal. realizate din – membrane din cauciuc cu ploturi – plăci rigide din plastic – plăci rigide din spume de mase plastice Nota 1: Utilizarea unui produs sau a altuia are implicaţii în ceea ce priveşte funcţiunea de bază (aceea de dren) precum şi în ceea ce priveşte calculul încărcării planşeului. 12 . 5. Perimetral se ridică până la limita substratului.4 5.4 Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plăcile de drenare) au calităţi termoizolante (specificate de producător) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenţei termice a acoperişului.2mm (considerând că 90% din substrat este reţinut de filtru şi doar 10% poate traversa filtrul).

1 25 .8 5.1 Distribuţie granulometrică Cel mult 10% din cantitatea de agregate poate avea diametru < 0.6 2.7 C = 0.15 C = 0.2 Materialele care realizează stratul drenant trebuie să fie permeabile la apă. distribuţia granulometrică este diferenţiată: grosimea stratului drenant < cm > 4 – 10 10 – 20 peste 20 Clase de granulometrie < mm > între 2/8 şi 2/12 între 4/8 şi 8/16 între 4/8 şi 16/32 5.4.7 panta > 150 C = 0.50 C = 0.5 4. de tipul şi alcătuirea învelitorii verzi şi de panta acoperişului.2 15 .06mm. folosind următoarea relaţie: A× C × q q’ = măsurat în l/(s x m) b unde : q’ = volumul în l/(s x m) A = suprafaţa de pe care trebuie scursă apa C = valoarea de referinţă a coeficientului de debit q = intensitatea maximă a ploii în l/(s x m2).5 C = 0. Există posibilitatea calculării performanţei stratului drenant.25 C = 0. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice.4.3 10 .4 6 . În funcţie de grosimea stratului. Valorile pot fi asimilate cu următoarele: grosimea alcătuirii panta < 150 <cm> > 50 C = 0.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. Trebuie luată în considerare posibilitatea erodării în timp a agregatelor.10 C = 0. definită conform normelor b = lăţimea calculată a pantei de scurgere Valoarea de referinţă a coeficientului de debit C (prevăzut în SR EN 120563 Reţele de evacuare gravitaţională în interiorul clădirilor.6 C = 0.4 C = 0.3 Rezistenţa la îngheţ a stratului drenant ţine de comportarea sub sarcini statice sau dinamice ale componentelor.6 C = 0.4. Se vor respecta specificaţiile producătorului în ceea ce priveşte comportarea la îngheţ a plăcilor de drenare. proiectare şi calcul) depinde de grosimea substratului. 13 .

5 unităţi în raport cu substratul şi cu stratul vegetal. − stocare în stratul drenant. pentru ca plantele să se dezvolte în condiţii bune. în legătură cu substratul.5.4 Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească stratul drenant sunt următoarele: – compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) – compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice. stratul de retenţie asigurând apa necesară pe perioadele de secetă. sisteme automate de irigaţie cu rezervoare de apă.4.4. din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei. linii de curgere a apei la picătură.1 Este necesară udarea suplimentară a plantelor în cazul învelitorilor verzi intensive: această operaţiune se poate face manual sau mecanic. – compoziţia şi distribuţia granulometrică – rezistenţa la îngheţ – permeabilitatea la apă – capacitatea de retenţie a apei – valoarea pH – conţinutul de săruri – structura stratului drenant şi stabilitatea lui 5.4.5 Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu: − stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă.6 5.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 5. Reversul acestei măsuri este că pot să se dezvolte boli ale plantelor de pe aceste acoperişuri Nota 2: În cazul acoperişurilor intensive se utilizează în general o combinaţie de sisteme de stocare a apei în substrat şi în plăci drenante cu geometrie specială. De această valoare trebuie ţinut cont la stabilirea caracteristicilor stratului drenant. indiferent de tipul de învelitoare.4. dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi. Valoarea pH. sisteme de irigaţie cu ţâşnitoare. Valoarea pH a stratului drenant. 5. 5.4. trebuie să se situeze între 6 şi 8. − stocare în straturi speciale Nota 1: în cazul învelitorilor extensive nu este necesară udarea suplimentară a învelitorii. Valoarea pH a stratului drenant trebuie să nu aibă o diferenţă mai mare de 1. Dispozitivele necesare pentru udarea suplimentară pot fi: furtunuri. − stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă.7 14 .

8mm) . prin vulcanizare (în cazul EPDM). 15 . Pentru orice grosime care depăşeşte 20cm.1 5.răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1. O barieră împotriva rădăcinilor care şi-a dovedit eficienţa în timp este reprezentată de o şapă armată (minimum 40mm) compactă sau protejată împotriva carbonatării.5 5.2 5. Bariera contra rădăcinilor Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini. indiferent de tipul de învelitoare verde (extensiv sau intensiv).8 Stratul drenant trebuie să fie neted. în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.PVC lichid (0.5.Membrane . mase de şpaclu sau membrane speciale: . Barierele contra rădăcinilor sunt realizate de pelicule.2 5. Este cazul membranelor din mase plastice – PVC .3 5.4.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Conţinutul de sare din stratul drenant nu trebuie să depăşească 3g/l.5. abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marjă de 10%. rolate .mase plastice (1 – 2mm): PVC plasticizat.4 de Lipirea se face cu prin sudură cu solvent pe bază de benzină fierbinte. pulverizat .poliuretan lichid (2 – 3mm). 5.Pelicule: .a căror structură este greu atacată de rădăcinile plantelor sau de membrane bituminoase care au caşerate folii de cupru sau de hidroxid de cupru (cuprul fiind un material la care plantele nu aderă). etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserţie ţesătură de fibră de sticlă sau poliester răşini poliesterice cu inserţii de fibre poliesterice combinaţii ale celor de mai sus 5. Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor. compatibil sau nu cu bitumul poliolefine termoplastice (TPO).5 – 2mm). Sistemul se utilizează şi astăzi cu succes. polietilenă (PE).Mase de şpaclu: .5. dacă grosimea stratului nu depăşeşte 20cm.5. Există produse hidroizolante (membrane) care au inclusă în alcătuire şi bariera contra rădăcinilor. cu etanşarea rosturilor.5. abaterea admisă este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant.

Protecţie împotriva colmatării În principiu colmatarea dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale nu se datorează alcătuirii acoperişului verde ci apare ca efect al carbonatării şapelor de mortar sau beton. precizările şi completările din prezentul ghid.15 – 0.5. cu observaţiile.1 6. Aceste straturi – dacă sunt prevăzute – trebuie protejate împotriva carbonatării şi în consecinţă a colmatării. dacă materialele constitutive ale celor două straturi sunt incompatibile din punct de vedere chimic.30mm grosime) şi împâsliturile din polipropilenă (2mm grosime) Barierele contra rădăcinilor trebuie să fie rezistente (se face o diferenţiere între tipurile de produse pentru învelitoarea extensivă şi intensivă. criblură din pietriş sau împâslitură poliesterică 5.5. 6. proiectarea structurilor construcţiilor cu acoperişuri verzi se face conform reglementărilor în vigoare pentru toate clădirile din clasele respective de importanţă.1. marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie.1.produse bituminoase (4 – 5mm): − elastomer-bitum + inserţie de cupru.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 marginile membranelor se suprapun cu o grosime variabilă în funcţie de tipul de hidroizolaţie. termice. . microbiologice.5 Este posibil să fie nevoie de prevederea unui strat de separare între hidroizolaţie şi bariera împotriva rădăcinilor. Materialele recomandate sunt filmul de polietilenă (0. înlocuire pe de o parte şi a presiunii microbiologice pe care o reprezintă substratul) la sarcini mecanice.7 6.1.5. 5. Totodată se interzice utilizarea ca strat drenant a agregatelor calcaroase sau a celor rezultate din reciclarea betoanelor. .bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 – 3mm) − etilen-copolimer-bitum. având în vedere dificultatea accesului pentru reparaţie. − olefin-copolimer-bitum − „reţea” din împâslitură din fibră de sticlă sau fibre poliesterice Lipirea se face cu prin sudură cu benzină fierbinte.1 16 . chimice.1 6.6 5. Condiţii pentru respectarea cerinţelor esenţiale (conform Legii 10/1995 şi a modificărilor şi completărilor din Legea 123 / 1997) Proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi Bazele proiectării structurale a clădirilor cu acoperişuri verzi În cazul clădirilor noi.

1.1. 6. pe 6.2.la nivelul ansamblului structurii. expertiza pentru evaluarea siguranţei la cutremur se va face conform prevederilor Codului P100-3/2009 şi se va finaliza prin încadrarea clădirii într-una din cele patru clase de risc seismic.06 Standard Guide for Selection. − analiza tehnico-economică (cost -beneficiu) pentru adoptarea soluţiei de intervenţie (consolidare sau demolare/refacere). de regulă. Pentru clădirile cu vegetaţie intensivă.1.3 Din punct de vedere al efectelor structurale. asupra elementelor structurale direct încărcate. − propunerea măsurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguranţă şi a duratei de exploatare solicitate de investitor după realizarea acoperişului verde. .2 3 În USA standardul ASTM E2400 . încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu straturile de cultură şi cu vegetaţia plantată se manifestă prin : − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare directe . Installation. rezultate din sporirea efectului acţiunii seismice corespunzător creşterii masei totale a clădirii . Fiabilitatea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi trebuie să fie asigurată cu o probabilitate acceptabilă. în rezumat. Reguli generale de conformare arhitectural-structurală Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se aplică regulile de conformare arhitectural-structurală valabile pentru clădirile din clasa de importanţă respectivă şi prevederile specifice de mai jos. al componentelor nestructurale şi al infrastructurii.1.2 6.1. pe o durată de exploatare raţională din punct de vedere economic.1. 6. care constituie date de intrare pentru proiectarea structurală se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate 3 (horticultură).1 6. este prezentat în Anexa 4) 17 .1.2 În cazul clădirilor existente amenajarea unui acoperiş verde implică: − elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguranţă disponibil la încărcări verticale şi seismice în situaţia existentă şi după realizarea acoperişului verde.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. cu număr redus de niveluri supraterane (≤ 3÷4) acoperişul verde se va amenaja.5 6.1.la nivel local.1.1. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems oferă principalele informaţii necesare pentru redactarea temei (standardul.1. al infrastructurii şi terenului de fundare − Solicitări secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii.4 Caracteristicile vegetaţiei prevăzute pentru acoperişul verde.2.

4 6. pe toată înălţimea clădirii între zona cu vegetaţie şi cea cu acoperiş normal. 6.2.2. Dacă soluţia de la a.4 Valoarea optimă a pantei acoperişului variază între 10 ÷ 20%. Rostul va continua şi în fundaţii dacă încărcările pe teren la cele două tronsoane alăturate diferă cu mai mult de 33% c. Textele.1. Acoperişurile cu pantă nulă nu asigură condiţiile cele mai bune de evacuarea apelor care se realizează cel puţin pentru panta de 10%.3 În cazul în care.1. în condiţiile de la 6. Factori care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită Factorii care intervin la proiectarea structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi pe baza conceptului de stări limită sunt următorii: 6.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 întreaga suprafaţă a unui tronson (între rosturi). Încărcări permanente şi utile Clasificarea acţiunilor agenţilor mecanici pentru proiectarea clădirilor cu acoperişuri verzi se face conform standardului SR EN 1990:2004 şi Anexei Naţionale SR EN 1990 NA:2006 4 .1. Această măsură are ca scop evitarea situaţiilor în care încărcarea parţială (excentrică) a ultimului nivel conduce la efecte de torsiune cu pondere importantă în valoarea eforturilor secţionale.3. 6.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems. prin tema de proiectare clădirea/tronsonul se acoperă numai parţial cu vegetaţie se va proceda după cum urmează: a.greutatea elementelor structurii planşeului. Panta acoperişului se limitează. În USA determinarea încărcărilor permanente şi utile pe acoperişurile verzi se face conform standardelor ASTM E2397 .1.5 6. Panta acoperişului se va realiza prin poziţionarea corespunzătoare a elementelor structurale (nu se acceptă folosirea betonului de pantă). de regulă.3. în rezumat. Se introduce un rost de separare suplimentar. 18 .1.1.3.1.2. nu poate fi realizată calculul seismic se face cu metoda B indiferent de alcătuirea generală a clădirii. 6.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems şi ASTM E2399 . ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4.2. b.1.1 Încărcări permanente Greutatea permanentă a acoperişurilor verzi include: .2. la 20% pentru a se evita alunecarea straturilor de cultură sub greutatea proprie (pentru pante mai mari sunt necesare măsuri speciale pentru stabilizarea straturilor de cultură).

greutatea vegetaţiei. .50 kN/m2 − vegetaţie intensivă: gav = 7. .greutatea straturilor de cultură (pământ sau alte materiale). Evaluarea încărcărilor permanente provenite din greutatea elementelor structurii. mai ales dacă se prevede posibilitatea schimbării în timp a tipului de vegetaţie.2 Încărcări utile pe acoperişuri verzi Pentru proiectarea acoperişurilor verzi se aplică prevederile generale referitoare la încărcările utile pe acoperişuri date în standardul SR EN 1991-1-1 şi în Anexa Naţională la acesta. Aceste încărcări se regăsesc atât la acoperişurile normale cât şi la acoperişurile verzi. În cazuri justificate.3.greutatea pavajelor pentru alei şi a mobilierului (bănci.1. în funcţie de tipul vegetaţiei stabilit prin tema de proiectare.50 kN/m2 − vegetaţie semi-intensivă : gav = 2.greutatea straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor suspendate de planşeu. în rezumat. după cum urmează: − vegetaţie extensivă : gav = 1. considerând că sistemul de drenaj funcţionează normal 5 . Încărcarea permanentă de proiectare provenită din amenajarea acoperişului verde (greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei) se va lua. a straturilor de termo-hidroizolaţii şi a instalaţiilor se face conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 pe baza dimensiunilor din proiect şi a greutăţilor specifice date în Anexa A a acestuia. Conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 acoperişurile clădirilor sunt clasificate în trei categorii după accesibilitatea lor. ale acestor standarde sunt prezentate în Anexa 4. 6. de la caz la caz. 5 19 . . obiecte decorative) în cazul acoperişurilor accesibile publicului. Textele. Valorile caracteristice ale încărcărilor utile uniform distribuite şi concentrate Determinarea mai exactă a acumulării de apă în straturile de cultură se poate face conform standardelor USA: ASTM E2398 . Greutatea pavajelor şi a mobilierului se va stabili.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 . pe baza dimensiunilor şi materialelor prevăzute în proiectul de amenajare a acoperişului.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems şi ASTM E2396 .1. Valorile caracteristice din aceste documente se referă la încărcările utile curente care acţionează în condiţii normale de exploatare. prin tema de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menţionate.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems.50 kN/m2 Valorile de mai sus includ şi cantitatea de apă normal reţinută în straturile de cultură.

0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.0 kN Categoria B → Clădiri de birouri încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2.0 kN • K ⇒ Acoperişuri accesibile pentru servicii speciale (de exemplu. Încărcarea concentrată se aplică în poziţia cea mai defavorabilă. în absenţa sarcinilor utile dar în prezenţa încărcării cu zăpadă.0 ÷ 7.0 ÷ 7. conform temei de proiectare. Nota 1: Elementele acoperişului se verifică sub acţiunea celor două tipuri de încărcări (qk şi Qk) considerate că acţionează separat. corespunzătoare unui utilaj de întreţinere de mici dimensiuni.0 ÷ 5. Pentru grosimi mai mari se acceptă că transmiterea încărcării la planşeu se face la 45o. 20 .0 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 4.0 kN Categoria D → Clădiri comerciale încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 4.75 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta ≤ 1:20 încărcare concentrată Qk. Greutatea acestui utilaj se stabileşte prin tema de proiectare. pentru heliporturi) Categoriile de utilizare şi încărcările utile se stabilesc prin tema de proiectare Elementele structurale ale planşeului care suportă straturile de cultură şi vegetaţia se verifică suplimentar la o încărcare concentrată.0 kN • I ⇒ Acoperişuri accesibile cu ocuparea după categoriile de funcţiuni principale ale clădirii: Categoria A → Clădiri de locuit 2 * încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 1.5 kN/m * încărcare concentrată Qk = 2. Nota 2: Condiţiile de verificare pentru acţiunea încărcării concentrate date în SR EN 1991-1-1:2004 se aplică numai în cazul acoperişurilor la care grosimea straturilor de cultură este ≤ 30 cm.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 pe acoperişuri sunt stabilite prin Anexa NaţionalăSR EN 1991-1-1/NA:2006 după cum urmează: • H ⇒ Acoperişuri inaccesibile.5 kN Categoria C → Clădiri unde pot apare aglomerări de persoane încărcare uniform distribuită pe planşeu qk = 2. dar cel puţin 1.5 kN/m2 încărcare concentrată Qk = 2.0 ÷ 5.50 kN/m2 pentru acoperişuri cu panta > 1:20 încărcare uniform distribuită qk = 0. exceptând întreţinerea şi reparaţiile normale încărcare uniform distribuită qk = 0.

1.2. parapete şi atice la acoperişurile verzi Valorile caracteristice ale încărcărilor utile. de tipul şi de forma (panta) acoperişului şi nu este constant pe suprafaţa acoperişului (în centru.1 Încărcări date de zăpadă În lipsa unor reglementări specifice.1. Efectul vântului depinde de condiţiile naturale la amplasament. verticale şi orizontale. În cazul acoperişurilor accesibile publicului.3.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.5 kN/m. Se neglijează efectul de protecţie termică al straturilor de cultură şi se adoptă valoarea coeficientului termic Ct = 1.2 Încărcări date de vânt În lipsa unor reglementări specifice încărcările date de vânt pe acoperişurile verzi. Acţiunea orizontală nu se va considera simultan cu cea verticală. 6. la margini sau pe laturi).3.1. încărcarea din zăpadă se ia în considerare numai dacă efectul său în gruparea de încărcări de proiectare este mai mare decât efectul încărcării utile.2.2.3 Încărcări utile pe balustrade. Încărcările servesc numai pentru calculul elementelor de construcţie respective şi se consideră aplicate în poziţiile cele mai defavorabile pentru solicitarea acestora. − În cazul clădirilor unde sunt posibile aglomeraţii încărcarea pe balustrade se va lua 1. de înălţimea clădirii.3. pe balustrade.1. se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-4:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-4/NB:2007 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. parapete şi atice sunt date în Anexa Naţională SR EN 1991-1-1/NA:2006.0.1. Încărcări provenite din mediul natural 6.3. Pentru acoperişurile pe care sunt prevăzute amenajări speciale se iau în considerare efectele de adăpostire care pot genera acumularea locală a zăpezii 3. Straturile de cultură trebuie să fie aderente la elementul suport pentru a evita să fie antrenate de forţa ascensională a vântului. 2. − Pentru acoperişurile clădirilor de locuit şi de birouri încărcarea uniform distribuită pe balustrade şi parapete se va lua 0. Aceasta prevedere nu se referă la zonele susceptibile de acumulări.0 kN/m. încărcările date de zăpadă pe acoperişurile verzi se stabilesc conform prevederilor generale ale standardului SR EN 1991-1-3:2005 şi ale Anexei Naţionale SR EN 1991-1-3/NA:2006 (prevederile care se utilizează pentru acoperişurile clădirilor curente) cu următoarele precizări: 1. 6. Pe baza încercărilor în 21 .

24g. 2009 Southern Illinois University Edwardsville 22 . − Pentru straturile cu vegetaţia complet dezvoltată. Între aceste valori se acceptă interpolare liniară în funcţie de caracteristicile vegetaţiei. efectele acţiunii cutremurului asupra clădirilor cu acoperişuri verzi vor fi stabilite conform prevederilor din Codul P100-1/2006 cu următoarele precizări: 1. art. din hărţile de zonare pentru coeficienţii ag şi Tc 2. de regulă. clădirile curente cu acoperişuri verzi (din clasa de importanţă II conform tabelului 6 Bill Retzlaff Wind Uplift of Green Roof Systems Final Report. se va lua: − Cfr = 0.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 tunelul aerodinamic 6 privitoare la acest subiect se poate considera. dislocarea stratului de cultură. rafalele de vânt cu durata de 5 minute şi viteza de circa 55 m/sec nu produc. se recomandă efectuarea unui studiu al condiţiilor seismice de amplasament.7. conform Codului P100-1/2006. Condiţiile respective se stabilesc de proiectanţii de specialitate. antrenarea materialului se produce începând de la viteza de circa 15 m/sec.2. 3. March 12.3..5. Clasa de importanţă a clădirilor cu acoperişuri verzi se stabileşte corespunzător funcţiunii principale a clădirii. că : − Pentru straturile de cultură fără vegetaţie. Coeficientul de frecare pe acoperiş corespunzător rugozităţii. definit conform SR EN 1991-1-4.08 pentru vegetaţia intensivă. 3. 4. 6. − Cfr = 0.02 pentru vegetaţia extensivă (de tip iarbă). copaci) va fi plantată numai în straturi de cultură cu grosime suficientă pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. Vegetaţia înaltă (arbuşti. În masa supusă acţiunii seismice concentrată la nivelul acoperişului se va include valoarea integrală a straturilor de cultură şi a vegetaţiei (masa corespunzătoare încărcărilor permanente gav). orientativ. cu suprafaţă mai mare de 3000 m2 /tronson (între rosturi).3 Încărcări seismice În lipsa unor reglementări specifice. Pentru amplasamentele unde este probabilă depăşirea acestor valori ale vitezei vântului se recomandă adoptarea unor măsuri de stabilizare a straturilor de cultură. 2. Dacă suprafaţa este acoperită de vegetaţie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de 40 m/sec. Pentru acoperişurile verzi cu vegetaţie intensivă. Condiţiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite.1. amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0. Prin excepţie. naţionale şi/sau internaţionle.

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

4.3 din SR EN 1998-1), cu cel mult trei niveluri supraterane, la care greutatea straturilor de cultură este ≥ 7.5 kN/m2 vor fi calculate cu coeficientul de importanţă γI = 1.2 (corespunzător clasei de importanţă III din acelaşi tabel). 5. Pentru clădirile cu acoperişuri verzi cu vegetaţie intensivă, cu deschideri ≥ 12.00 m, în zone seismice cu ag≥ 0.24g efectele componentei verticale a mişcării seismice vor fi determinate printr-un model dinamic. Se acceptă şi folosirea unui model simplificat, care include numai elementele structurii verticale şi orizontale de la ultimul nivel, dar în acest caz efectele acţiunii verticale care se combină cu efectele acţiunii orizontale conform relaţiilor (4.14) şi (4.15) din Codul P100-1/2006, se majorează cu 30%. 6. Factorii de comportare "q" se determină în funcţie de regularitatea arhitectural- structurală în plan şi în elevaţie a clădirii conform prevederilor generale din Codul P100-1/2006. 7. Pentru calculul seismic al clădirilor cu acoperişuri verzi, cu vegetaţie intensivă, amplasate în zone seismice cu ag≥ 0.24g, metodele prevăzute în Codul P100-1/2006, cap 4.5.3. vor fi utilizate, dacă sunt îndeplinite condiţiile respective, după cum urmează: a. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa mai mică 500 m2 (pe tronson, între rosturi) se poate aplica metoda de proiectare curentă (metoda A); b. pentru clădiri cu acoperişuri cu suprafaţa cuprinsă între 500÷2000 m2 /tronson (între rosturi) în afara metodei A se recomandă şi folosirea metodei de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B); c. folosirea metodei B este obligatorie în cazul acoperişurilor cu suprafaţa mai mare de 2000 m2/tronson (între rosturi). 6.1.3.3. Proprietăţile materialelor Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de calcul ale rezistenţelor materialelor folosite pentru elementele structurale şi nestructurale ale acoperişurilor verzi se vor stabili în conformitate cu: a. b. c. reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcţie (beton armat, beton precomprimat, oţel). reglementările tehnice specifice în cazul altor materiale de construcţie tradiţionale (sticlă, piatră, materiale plastice etc.). agrementele tehnice respective pentru materialele de construcţie netradiţionale sau din import.

23

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

6.1.4.

Efectele structurale ale încărcărilor suplimentare date de acoperişurile verzi. Încărcarea verticală suplimentară a acoperişului cu greutatea straturilor de cultură şi a vegetaţiei plantate se manifestă prin următoarele categorii de efecte structurale : A. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare directe A1. La nivel local, asupra elementelor structurale direct încărcate (planşeul ultimului nivel). A2. La nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii şi terenului de fundare. B. Eforturi secţionale şi deformaţii suplimentare indirecte B1. La nivelul ansamblului structurii, al componentelor nestructurale şi al infrastructurii, rezultate din creşterea efectului acţiunii seismice odată cu sporirea masei totale a clădirii.

6.1.4.1. Efectele încărcărilor din acoperişul verde asupra planşeului peste ultimul nivel (1) Încărcările verticale suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie au ca efect primar sporirea eforturilor secţionale (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi a deformaţiilor elementelor structurale direct încărcate în raport cu cele care se dezvoltă într-un planşeu/acoperiş normal alcătuit, cu aceiaşi structură şi aceleaşi straturi de termo-hidroizolaţii. (2) Într-o primă aproximaţie, în vederea estimării costurilor suplimentare, evaluarea efectelor încărcărilor suplimentare date de straturile de cultură şi de vegetaţie se poate face prin compararea valorilor de proiectare ale încărcărilor verticale totale (permanente şi utile) în cele două situaţii. Pentru simplificare, se prezintă cazul clădirilor cu regularitate arhitectural structurală în elevaţie (cu aceiaşi înălţime de nivel şi aceiaşi încărcare echivalentă la toate nivelurile). În conformitate cu standardul SR EN 1990 încărcarea de proiectare uniform distribuită în gruparea de încărcări pentru situaţia de proiectare permanentă pentru un acoperiş normal se calculează cu relaţia pn = 1.35 gn + 1.5qk unde − gn este valoarea caracteristică a încărcării permanente (în kN/m2) − qk este valoarea caracteristică a încărcării utile (în kN/m2) Pentru acoperişurile verzi încărcarea de proiectare uniform distribuită din această grupare devine pav = 1.35 (gn + gav) + 1.5qk

24

Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

unde − gav este greutatea unitară a acoperişului verde care înglobează elementele menţionate la 6.1.3.1.1. Considerând, aşa cum s-a arătat la 6.1.3.1.2, că încărcarea utilă pe acoperişul verde este egală cu cea pe acoperişul normal cu aceeaşi destinaţie, sporul încărcării de proiectare este

ρ av =

pav 1.35( g n + g av ) + 1.5 qk = pn 1.35 g n + 1.5 qk

În graficele următoare este arătat efectul încărcărilor suplimentare aduse de straturile de cultură şi de vegetaţie în funcţie de tipul acestora pentru acoperişuri cu diferite greutăţi proprii (gn) şi diferite încărcări utile (qk). În primul grup de grafice (figura 1) este prezentată variaţia sporului încărcării verticale de proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaţie în funcţie de valoarea încărcării utile de proiectare (qk)

(a)

(b)

(c)
Figura 1.Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu în funcţie de încărcarea utilă pe acoperiş

25

cu încărcarea de proiectare gn ≤ 2.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Concluziile principale care rezultă din examinarea acestor grafice sunt următoarele: − Diferenţele de încărcare totală de proiectare între acoperişurile cu vegetaţie extensivă şi cele cu vegetaţie semi-intensivă sunt importante numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (cu gn ≤ 2. în cazul clădirilor cu mai multe niveluri.5 kN/m2) indiferent de valoarea de proeictare a încărcării utile. Valorile cele mai mari se înregistrează în cazul acoperişurilor necirculabile. − Ponderea sporului de încărcare adus de vegetaţia de tip intensiv este deosebit de mare pentru acoperişurile uşoare (orientativ. Ca atare sporurile de cost vor fi de asemenea importante în special în cazul clădirilor cu număr mic de niveluri. scade odată cu numărul de niveluri al clădirii Cel de al doilea grup de grafice (figura 2) analizează efectul tipului de vegetaţie asupra acoperişurilor proiectate cu diferite valori ale încărcării utile (a) (b) Figura 2. în celelalte cazuri valorile sporurilor de încărcare sunt practic similare (de ordinul a 20÷30% faţă de acoperişurile cu alcătuire normală). 1 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei 26 . sporul costului total raportat la toate planşeele.5 kN/m2). Pe astfel de acoperişuri se recomandă adoptarea vegetaţiei extensive sau semi-intensive. − Pentru acoperişurile grele (acoperişurile din beton armat ale clădirilor cu încărcarea de proiectare gn ≥ 10 kN/m2) sporurile de solicitare sunt modice (~ + 20 ÷ 30%) şi.

Efectul încărcărilor fundaţiilor. 2 Variaţia valorii de proiectare a sporului de încărcare pe planşeu (ρav) în funcţie de tipul vegetaţiei Concluziile puse în evidenţă de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus: − În cazul vegetaţiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru acoperişurile necirculabile uşoare (gn≤ 2. − În cazul vegetaţiei intensive sporurile de încărcare variază între 300 ÷ 600 % pentru acoperişurile uşoare (cu gn = 1 kN/m2) şi rămân mai mari de 150 % chiar pentru acoperişurile grele.av = 1 + g av ng n 27 .av) la acelaşi nivel. Pentru acoperişurile cu încărcare totală de proiectare gn ≥ 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încărcări utile) sunt practic aceleaşi (~ + 10÷15%). indiferent de categoria de utilizare.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 (c) Figura 2.5kN/m2). 6.2. verticale asupra ansamblului structurii şi Efectul încărcărilor gravitaţionale date de acoperişul verde asupra elementelor structurale verticale situate la un nivel oarecare al clădirii depinde de: − tipul vegetaţiei − greutatea totală echivalentă a clădirii (gn în kN/m2) − numărul de planşee peste nivelul considerat (n) Acest efect poate fi cuantificat prin raportul între încărcarea verticală totală la un nivel oarecare a clădirii cu acoperiş verde şi încărcarea verticală totală a clădirii cu acoperiş normal (ρN.1. La nivelul "n" sub acoperişul verde acest raport are valoarea ρ N .4.

şi pentru fundaţii sporul de sarcină verticală adus de acoperişul verde poate fi.4. În cazul vegetaţiei semi-intensive concluziile sunt similare celor identificate în cazul încărcărilor aplicate direct pe planşeu. cu gn ≥ 1.4 kN/m2). Pe de altă parte. de regulă. pentru nivelurile inferioare. sporul solicitărilor axiale este major pentru elementele verticale şi fundaţiile clădirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri. mai ales în cazul clădirilor cu puţine niveluri. Efectul încărcărilor din acoperişul verde asupra forţelor seismice Greutatea permanentă suplimentară adusă de acoperişul verde sporeşte masa totală a clădirii în comparaţie cu cea care rezultă în cazul unui acoperiş cu alcătuire tradiţională ceea ce antrenează un spor. 28 . al forţei seismice laterale de proiectare.1. neglijat. Figura 3 Influenţa încărcărilor date de acoperişul verde asupra forţelor axiale de proiectare în elementele verticale Din figura 3 se reţin următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei extensive sporul solicitărilor axiale este semnificativ numai pentru elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între 15 ÷25%).Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Variaţia raportului ρN. în general. pentru clădirile mai înalte acest spor se referă la un număr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperiş şi. în cazul clădirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane. poate fi neglijat pentru fundaţii (în special în cazul clădirilor foarte grele.3÷1. 6. ca sporul de încărcare să atragă creşterea perioadei proprii a clădirii şi deci modificarea spectrului de proiectare (scăderea acestuia dacă astfel se depăşeşte valoarea perioadei de colţ a spectrului Tc).3 pentru greutăţile extreme ale acoperişului verde.av pentru n = 1 ÷ 6 este dată în figura S. în unele cazuri. Creşterea masei ultimului nivel şi a masei totale modifică distribuţia pe verticală a forţelor seismice static echivalente şi deci şi valorile forţelor tăietoare la etajele superioare.3. este posibil. − În cazul vegetaţiei intensive cu greutatea maximă considerată. mai mult sau mai puţin important.

1.av n(n − 1) 2mav + m(n − 1) nmav + m 2 − la celelalte niveluri (j<n) F j .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Într-o clădire curentă (γI = 1) cu "n" niveluri supraterane.av nmav 2mav = Fb .3.av 2 jm n [ 2mav + m (n − 1) ] Cu aceste valori se determină forţele tăietoare de nivel în ambele situaţii (acoperiş normal şi acoperiş verde): − Vj. forţa g g tăietoare de bază are expresia: Fb = S d ( T1 )nm = S d ( T1 ) S (T ) nGniv = d 1 nAniv g n g g iar forţa seismică la nivelul "i" se calculează cu relaţia F j = Fb mz j ∑ mz j 1 n = Fb mj ∑ mj 1 n = Fb 2j n (n + 1) În cazul clădirilor cu acoperiş verde masa ultimului nivel este mav = Aniv (g n + g av ) = Gniv + Gav g g unde gav se ia în funcţie de tipul de vegetaţie cu valorile de la S.1.av = S d (T1 ) S (T ) Aniv ( ng n + g av ) = d 1 (nGniv + Gav ) g g Forţele seismice static echivalente sunt (pentru zn = nh) − la ultimul nivel (j=n) Fn.av forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş verde 29 .av mav z n mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb .av = Fb .av nmav nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb . forţa tăietoare seismică la nivelul "j" pentru clădirea cu acoperiş normal − Vj.av mz j mav z n + ∑ mz j 1 n −1 = Fb . Masa totală a clădirii cu acoperiş verde este M av = Aniv nGniv + Gav ( ng n + g av ) = g g Forţa tăietoare de bază devine în acest caz Fb .n.av = Fb.av jm nmav + ∑ mj 1 n −1 = Fb . care au aceeaşi G A g masă de nivel ( m = niv = niv n ) şi aceeaşi înălţime de nivel (h).

2 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii Din aceste grafice rezultă următoarele concluzii: − În cazul vegetaţiei intensive sporul forţei tăietoare seismice este important pentru primele 2÷3 niveluri sub acoperişul verde.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Efectul încărcării suplimentare aduse de acoperişul verde se estimează prin raportul acestor forţe tăietoare: ρV .av = V j .n În graficele următoare acest efect a fost examinat pentru cazul clădirilor cu un număr redus de niveluri supraterane (≤ P+3E) (a) (b) Figura 4. 1 Variaţia sporului forţei tăietoare seismice de proiectare în funcţie de tipul vegetaţiei şi de înălţimea clădirii (c) (d) Figura 4. − Concluziile de mai sus sunt valabile şi pentru clădirile cu înălţime mai mare (> P+3E) în sensul că numai 2 ÷ 3 etaje din zona superioară 30 . ponderea acestui spor scade pe măsură ce creşte greutatea proprie a clădirii (gn) − În cazul vegetaţiei extensive sporul forţei tăietoare la etajele inferioare (sub ultimul nivel) rămâne între 5 ÷ 20%.av V j .

(4) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi. b. − calitatea execuţiei. − proprietăţile. performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie. (2) Stările limită sunt definite în conformitate cu SR EN 1990: a. În particular. (3) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru toate celelalte clădiri civile şi industriale.5.1. 6.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 capătă un spor semnificativ al forţei tăietoare seismice datorită greutăţii suplimentare adusă de acoperişul verde. se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate. Durabilitatea clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Asigurarea durabilităţii implică măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici. Sub acestea valoarea forţei tăietoare seismice nu se modifică semnificativ în raport cu clădirile cu acoperiş normal. Siguranţa structurală a clădirilor cu acoperişuri verzi (1) Pentru clădirile cu acoperişuri verzi verificarea satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile şi/sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate construcţiile civile şi industriale la care se adaugă criteriile şi/sau parametrii specifici din prezentul ghid.6. chimici şi biologici din mediul înconjurător (mediul natural şi mediul de exploatare). 6. Verificarea se face pe baza conceptului de stări limită. în special.1. din următoarele reglementări: a. care se referă la condiţiile tehnice de performanţă de stabilitate. Pentru elementele din oţel : SR EN 1993-1-1 Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaţii se vor vedea specificaţiile respective. care se referă la condiţia tehnică de performanţă de rigiditate. stări limită ale exploatării normale. Pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat: SR EN 1992-1-1 b. stări limită ultime. satisfacerea cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" pe întreaga durată de exploatare se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: − concepţia generală şi de detaliu a tuturor părţilor construcţiei . în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea ultimului planşeu trebuie să aibă în vedere. inclusiv protecţia anticorozivă. 31 . − executarea lucrărilor de întreţinere. verificarea fisurării şi a deformaţiilor de lungă durată. de rezistenţă şi de ductilitate.

sa aibă prevăzute fâşii perimetrale continui de minimum 50 cm lătime. pereţi. pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt menţionate în tabelul ”Produse pentru construcţii folosite ca învelitori de acoperiş încadrate în clase de performanţă la foc exterior fără a fi nevoie să fie încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”. ele pot fi considerate acoperişuri fără pericol de incendiu. la un interval de cel mult 40m. etc). Pentru produsele folosite la acest tip de acoperiş este necesară efectuarea de încercări privind clasele de performanţă la foc în condiţii de utilizare finală.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6.d0 sau fâşii continui de protecţie executate din produse/materiale clasa BROOF de cel puţin 1m lăţime. executate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1. (pietriş cu o grosime de cel puţin 50mm sau masa > 80 kg/mp.2. dacă deasupra acoperişului nu mai există alte niveluri care să pună problema propagării unui eventual incendiu. sănătate şi mediu Măsurători efectuate în Germania 7 arată că un substrat de 10cm grosime reduce cu 99% propagarea în adâncime a radiaţiilor electromagnetice.2. străpungeri.respectarea unei distanţe de minimum 5m faţă de faţadele în care sunt practicate ferestre. balustrade. între zona de vegetaţie şi orice accident în câmpul sau marginea învelitorii (atic.1 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de securitate la incendiu Se consideră că acoperişurile verzi intensive nu sunt sensibile la scântei şi sunt rezistente la radiaţia termică. Datorită stratului gros de pământ (> 20cm) şi faptului că sunt udate cu regularitate.substratul are grosime minimă de 3cm şi este alcătuit din produse minerale . .2.2. Acest 7 Herman 2003 citat de Goya Ngan în Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design. Notă: 6.realizarea pe direcţii perpendiculare a unor bariere cu înălţimea de cel puţin 30cm (măsurată de la cota superioară a stratului de pământ). . 2004 32 .3 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de igienă. minimă 4mm. cu granulometria maximă a agregatului 32mm.tipurile de plante utilizate nu prezintă risc de incendiu . dale minerale cu grosimea de cel puţin 40mm). 6. executate din produse/materiale clasa BROOF. 6.2 Acoperişurile verzi extensive sunt considerate rezistente la scântei şi la radiaţia termică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: . luminatoare.

M. 8 Connelly. Baltimore 2008 33 . Sound Transmission Loss on Green Roofs. Acoperişurile verzi asigură. brâuri etc. aerul din vecinătatea acoperişurilor verzi este mai rece şi mai umed. Acoperişurile verzi extensive fără pretenţii pot asigura şi o reducere a nivelului zgomotului cu 2 – 8dB în gama de frecvenţe înalte şi cu 5 – 13dB în gama de frecvenţe medii şi joase (50 – 2000Hz) 8 . 6. Greening Rooftops for Sustainable Communities. Plantele consumă bioxid de carbon şi eliberează oxigen. nacelele etc.2. Datorită fenomenului de evapo-transpiraţie. şi zone posibile de loisir pentru comunitatea care utilizează clădirea respectivă. şine pentru agăţare.5 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de protecţie împotriva zgomotului Substratul şi stratul vegetal reprezintă o încărcare suplimentară care contribuie la creşterea izolaţiei la zgomot aerian a spaţiilor de sub acoperiş. M. Proiectantul trebuie să prevadă elementele de care să se fixeze corzile.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 fapt poate afecta recepţia semnalului de telefonie mobilă dar este în acelaşi timp un factor care diminuează riscul radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii oamenilor.4 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de siguranţă în exploatare Pentru evitarea alunecării şi căderii lucrătorilor care montează şi întreţin acoperişul verde trebuie luate măsuri de protecţie.contribuind astfel la asigurarea unui aer mai curat. cum ar fi balustrade. Prin reducerea pierderilor de căldură din clădire şi ca urmare a fenomenului de evapo-transpiraţie se reduce efectul de insule de căldură din mediul urban. Programele medicale de terapie horticulturală – terapie complementară – pot fi mai uşor implementate dacă spaţiile verzi fac parte efectiv din aşezământul de sănătate. pe lângă funcţiunea de „plămân verde” al oraşului. fapt care conduce şi la filtrarea şi depunerea prafului. Crearea de acoperişuri verzi în spaţiul urban presupune şi asigurarea biodiversităţii. 6. Prevederea măsurilor de protecţie în timpul execuţiei şi în perioadele de întreţinere a vegetaţie este responsabilitatea constructorului şi a beneficiarului.2. anume sistemele de ancorare şi şinele de culisare. nu a proiectantului sistemului de acoperiş verde. Hodgson.

3 9 Minke. în National Research Institute of Canada.2. asigurând în felul acesta o durată mai mare de serviciu pentru sistemele de preluare a apelor de pe acoperiş. 1982 citat de Brad Bass.1 În accepţia acestui ghid. de la acoperiş la sistemul de canalizare. Cu cât e panta mai mare. contract NRCC-46737 34 . Vegetaţia şi substratul acesteia contribuie la întârzierea eliminării apei de pe suprafeţele acoperişului şi implicit reduc presiunea apei de ploaie asupra dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale. 7.iarna .şi izolare termică . Măsurători efectuate pe acoperişuri verzi comparativ cu cele pe acoperişuri identice ca amplasare şi dimensiune dar cu hidroizolaţia protejată cu pietriş 9 arată că un substrat de 20cm căruia i se asociază un strat de vegetaţie cu înălţimea cuprinsă între 20 şi 40cm are o valoare echivalentă pentru rezistenţa termică cu a unui strat de vată minerală 15cm. În general acoperişurile verzi au nevoie de o pantă minimă de 2%. 7. Oricare ar fi tipul de învelitoare al versanţilor adiacenţi. nu numai partea de versant pe care se realizează acoperişul verde. Primul strat hidroizolant trebuie nu doar lipit pe suport ci şi fixat mecanic. Aceleaşi surse citate mai sus8 precizează că un substrat cu grosimea de 20 – 40cm poate reţine o cantitate de 10 – 15cm de apă. este obligatoriu ca versantul / versanţii pe care se proiectează / realizează acoperişuri verzi în pantă să fie prevăzut(i) cu o hidroizolaţie performantă bituminoasă sau polimerică (termoplastice sau elastice).Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 6. pentru asigurarea scurgerii apei. cu atât pericolul de eroziune a substratului creşte şi trebuie asigurată protecţia acestuia. Bas Baskaran în Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas.2 7. ceea ce reprezintă o reducere a debitului cu 25%. la pas de 5 – 10cm. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă Acoperişurile verzi nu sunt alcătuiri specifice numai pentru învelitorile plate. Temperatura interioară din aceste spaţii devine constantă şi relativ apropiată ca valoare cu aceea din restul spaţiilor interioare ale clădirii. 7. Substratul şi stratul vegetal asigură răcire – vara .6 Proiectarea acoperişurilor verzi din punct de vedere al cerinţei esenţiale de economie de energie şi izolare termică Acoperişurile verzi au o contribuţie în ceea ce priveşte reducerea consumurilor de energie şi a costurilor de combustibil.pentru apartamentele situate sub acoperiş. acoperişul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperişul la care trebuie luate măsuri de stabilizare a straturilor componente ale alcătuirii acoperişului verde.

4): (1) agregate: − dacă panta învelitorii este mai mică de 50 (8. este necesară prevederea unui strat de protecţie mecanică a hidroizolaţiei. Se recomandă ca bariera contra rădăcinilor să fie prevăzută numai dacă panta învelitorii este sub 100 (17.4%). strat vegetaţie) Pentru împiedicarea eventualei perforări a stratului hidroizolant cauzate de agregatele mai ascuţite (pietriş spart). pentru a se asigura scurgerea eficientă a apelor de ploaie din stratul drenant.26. substrat.8 35 . Suprapunerea marginilor membranelor hidroizolante depinde de modul de lipire a acestora pe suport şi între ele: − membranele care se lipesc la cald trebuie să aibă marginile suprapuse cu 4 – 5cm.8%) se vor prevedea straturi drenante realizate din agregate sparte − dacă panta învelitorii este mai mare de 150 (26.4%). (3) plăci: se pot monta şi pe pante mai mari de 200 (36. împâslitură din fibre poliesterice.6 7. − membranele bituminoase se suprapun cu cel puţin 10cm.6%) Se recomandă ca distanţa între burlane să nu depăşească 15m.4 Pentru hidroizolaţiile montate pe suport din lemn este necesară prevederea unui strat de separare între suportul din lemn (astereala) şi hidroizolaţie.8% . − membranele care se lipesc cu adezivi de contact trebuie să aibă marginile suprapuse cu cel puţin 5cm. Materialele din care se realizează stratul drenant al acoperişurilor verzi în pantă sunt aceleaşi cu cele utilizate de acoperişurile plate (a se vedea 5. 7.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.8%) se pot utiliza oricare produse − dacă panta învelitorii este cuprinsă între 50 şi 150 (8.7 7. cu rosturi strânse şi opritori la poală.8%) se vor utiliza traverse sau grile care să asigure stabilitatea straturilor care formează alcătuirea verde (strat drenant. (2) membrane pentru drenare: trebuie montate numai pe acoperişuri cu panta mai mică sau egală cu 200 (36. Acest strat poate fi realizat din ţesătură de fibră de sticlă.5 7. − membranele din mase plastice expandate se montează cu rosturi strânse şi se lipesc cu bandă adezivă − împâsliturile şi împletiturile fie se montează cu rosturi strânse şi prinderi mecanice pe suport sau cu marginile petrecute şi solidarizate pe suport prin mijloace mecanice.

Pentru a nu fi luate de vânt. mulci şi lianţi. Acest amestec se pulverizează pe suprafaţa substratului într-o operaţiune unică. La pante peste 200 (36. Birkhauser Publishers. până la limita superioară a substratului. Substratul trebuie menţinut în permanenţă umed în perioada de germinare şi creştere iniţială a plantelor.11 Vegetaţia. fertilizant. Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurată dacă proporţia de substanţe organice nu depăşeşte 30% din volumul total al substratului.9 Stratul filtrant. E. pot fi plantaţi lăstari sau se pot prevedea covoare vegetale 10 . De asemenea se rabat pe verticală. este recomandată prevederea unor plase sau ţesături care închid între ochiuri elemente ale substratului. În zonele supuse acţiunii vântului (zona marginală. H J. Materialele neconsolidate se montează în stare umedă şi se menţin în această stare până la plantarea stratului vegetal. Poate fi realizat din materiale neconsolidate. Nu este necesară rolarea suprafeţelor.4%) este necesară stabilizarea substratului cu opritori la poală (ca şi în cazul straturilor drenante: a se vedea 7. peste care se aplică substratul din materiale neconsolidate. foi sau împâslituri.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.10 7. Plantele se pot însămânţa direct. În cazul acoperişurilor verzi în pantă se pune problema tipului de vegetaţie şi a modului de însămânţare a versanţilor acoperiţi. seminţele se amestecă cu nisip sau rumeguş şi pot fi pulverizate pe acoperiş. acesta din urmă asigurând stratului filtrant o protecţie împotriva agenţilor de mediu şi a radiaţiilor UV. Jgheaburile trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatării cu material granular mărunt. Pentru a stabiliza versanţii până la consolidarea acestora cu rădăcinile plantelor. Este un strat realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm. la colţuri) se recomandă prevederea de elemente de lestare (dale. 2003 36 .1 7.2 10 Schunck. Împâsliturile se utilizează de asemenea ca strat suport sau strat intermediar pentru substratul din materiale neconsolidate. Este necesar mai ales în cazul substraturilor subţiri.8) Substratul în foi este utilizat ca prim strat. pietriş spălat etc. O altă tehnică de depunere a seminţelor pe suprafaţa versanţilor este aceea de amestecare a seminţelor cu apă. Tipul de acoperiş este întotdeauna extensiv.11. R. 7. K. Bartel. Oster. Kiessl. Seminţele trebuie acoperite cel puţin cu 5cm de substrat. Roof Construction Manual. Substratul. Se recomandă rolarea suprafeţei.) 7.11.

K.unidirecţional . H J. plantarea sau montarea covoarelor vegetale se recomandă a se face primăvara.bidirecţional .Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 7.reţele tip fagure .unidirecţional.împâslituri textile . cu pane sau profilaţii singulare.covoare vegetale stabilizate . Plantarea lor se poate face înaintea operaţiei de depunere lichidă a seminţelor (a se vedea 9. .reţele de şipci Panta versantului ≥ 100 ≥ 150 ≥ 200 Măsuri pentru stabilizarea substratului .1). transversal pe pantă. R. 2003 37 . Kiessl. Roof Construction Manual.1.2) sau după depunerea prin pulverizare a seminţelor (9. cu şipci sau elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia.utilizarea de ţesături de asigurarea a stabilităţii substratului . Covoarele se transportă şi se depozitează în spaţii umbroase şi nu mai mult de 3 zile până la punerea lor în operă.materiale profilate . Straturile suport sau straturi intermediare textile se montează cu petrecerea rosturilor pe circa 10cm. prin utilizarea de .11.1. pe un suport semi-umed. Birkhauser Publishers.4 7. 7.local.utilizarea covoarelor vegetale precultivate Pentru asigurarea stabilităţii versanţilor plantaţi este de avut în vedere următoarea schem ≥ 300 11 Schunck.textile pentru stabilizarea pantelor .hidroizolaţie şi barieră contra rădăcinilor .12 Prevenirea alunecării straturilor 11 poate fi făcută . Oster.rasteruri din mase plastice .uniform pe suprafaţă. Semănarea. E. Ulterior acestei operaţii se prevede o acoperire cu strat subţire de mulci sau rumeguş sau se realizează o operaţiune de rolare. Bartel. Plantarea mecanică se face utilizând tot o metodă udă de pulverizare a unui amestec de plante şi apă.3 Plantarea manuală sau mecanică de răsaduri. .11.1. Ele pot fi stabilizate împotriva eroziunii şi împrăştierii din vânt fie prin prevederea de elemente de lestare.1. Covoare vegetale precultivate Acestea sunt derulate pe suprafeţe nivelate şi sunt pozate cu rosturi strânse. fie prin acoperire cu reţele metalice. Aceste ierburi au înălţimea cuprinsă între 10 şi 40mm.jgheaburi de poală ranforsate .prevederea de elemente de asigurare a stabilităţii .

modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică). în dreptul ferestrelor pentru mansardă etc) 38 . inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versanţi şi direcţionarea la burlane.Strat filtrant. . asigurarea umidităţii lui plantarea vegetaţiei şi întreţinerea ei aşa cum se vede şi în Anexa 5.3) Prevederi specifice acoperişurilor plate asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care străpung hidroizolaţia. Cutia are orificii de evacuare a apei pe hidroizolaţie 9.3 Prevederi specifice acoperişurilor în pantă .2 Notă: 9. Ordinea operaţiunilor este următoarea. strat de retenţie a apei.7.2 şi 9. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate În general analiza straturilor specifice a avut în vedere acoperişurile plate (cu panta peste 2%. dacă este nevoie (dacă hidroizolaţia nu asigură. conform specificaţiilor produsului – şi funcţiunea de barieră contra rădăcinilor). strat drenant. execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri 9.Prevederi specifice referitoare la straturile care alcătuiesc structura termohidroizolantă se găsesc în NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 8. modul de punere în operă va respecta întocmai indicaţiile producătorului (specificaţia tehnică).strat drenant. peste stratul filtrant se prevăd straturi specifice (9. cu aticul. strat de aerare). 9. Precizările care se fac aici au în vedere elementele de specificitate pentru construcţia celor două tipuri generice de acoperişuri verzi: în pantă şi plate.bariera contra rădăcinilor. În funcţie de tipul de acoperiş. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi O parte din elementele de execuţie au fost prezentate la capitolele corespunzătoare analizei straturilor.1 Prevederi pentru punerea în operă a straturilor specifice structurii vegetalizate sunt date la cap. la străpungeri. gradul de suprapunere a marginilor membranelor şi modul de realizare a etanşărilor va respecta indicaţiile producătorului (specificaţia produsului) . la legătura cu pereţi supraînălţaţi. la limita a 40m de terasă-grădină etc) aplicarea substratului pentru creştere. în care sunt prevăzute şi plantele. modul de punere în operă.asigurarea benzilor de drenare (la legătura cu jgheaburile. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri şi în NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. în cazul învelitorilor plate de tip extensiv şi semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie care se montează pe o hidroizolaţie protejată. Dat fiind că produsele dedicate pot asigura mai multe funcţiuni (strat de barieră contra rădăcinilor. . după realizarea hidroizolaţiei: .

Consideraţii economice (1) Costurile unui acoperiş verde sunt mai mari decât cele ale acoperişului normal datorită costurilor suplimentare generate de materialele folosite şi de manopera specializată. se obţine prin luarea în considerare a tuturor costurilor probabile pe întrega durată de viaţă (de exploatare) proiectată (Life Cycle Cost): − costurile proiectării. straturile de protecţie. (2) Datele existente în literatura de specialitate (corespunzătoare experienţei din Canada) 12 arată următoarea structură a costurilor pentru realizarea acoperişurilor verzi: − Proiectare şi urmărirea execuţiei → 10% − Costul membranei rezistente la pătrunderea rădăcinilor →40% − Materialele acoperişului verde (stratul de drenare. asigurarea umidităţii lui şi eventuala lui protejare împotriva alunecării pulverizarea de seminţe sau lăstari udarea regulată până la consolidarea vegetaţiei. Callaghan. Ontario Association of Architects.etc. în funcţie de panta acestuia. (2) Stabilirea duratei de exploatare.) → 20% − Vegetaţia → 5% − Manopera de execuţie→ 15% − Sistemul de irigare → 10% 10.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 - asigurarea stabilităţii versantului. Monica: " Design Guidelines for Green Roofs ". execuţiei şi exploatării. − riscurile şi consecinţele unei diminuări a performanţelor construcţiei în timpul duratei de exploatare şi costul asigurării corespunzătoare acestor riscuri. Steven & Kuhn. 10. − costurile renovărilor parţiale. − costurile rezultate din situaţiile de imposibilitate de utilizare.1 Durata de exploatare (1) Durata de exploatare a acoperişului verde este perioada în cursul căreia performanţele acestuia sunt menţinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinţelor din tema de proiectare. execuţia barierelor împotriva alunecării se face de la poală spre coamă aplicarea substratului pentru creştere. Peck. straturile de cultură. March 1999 12 39 . Steven. Chris & Kuhn. Monica: " Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Ccanada " Canada Mortgage and Housing Corporation. Peck. raţională din punct de vedere economic.

Evaluarea prin calcul 3. care presupune cel puţin o dată pe an inspecţia şi plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperişurilor semi-intensive. Stabilirea capacităţii disponibile de rezistenţă şi a rigidităţii structurii existente pentru: − − încărcări verticale încărcări seismice 11 Atragem atenţia că rezistenţa unei clădiri existente la încărcări seismice depinde în primul rând de nivelul de asigurare seismică iniţială care este 40 . (2) întreţinerea pe perioada de serviciu a acoperişului verde. care poate dura până la doi ani. întreţinerii şi reparaţiilor. de perioada lor de creştere. Colectarea informaţiilor disponibille şi stabilirea nivelului de cunoaştere 2. (3) Durata de exploatare a acoperişurilor verzi (apreciată la circa 35÷40 de ani) este mai mare decât cea a acoperişurilor normale (apreciată la circa 15÷20 de ani) deoarece straturile de termo-hidroizolaţii sunt protejate prin materialul de cultură şi de vegetaţie 10. reciclarea materialelor). astfel încât în orice moment din an terasa respectivă să aibă un aspect controlat. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădirile existente implică parcurgerea următoarelor etape: 1. Acoperişurile terasă grădină intensive necesită oricum o întreţinere dedicată. Este mai ales cazul acoperişurilor extensive. unde u fost utilizate seminţe şi eventual lăstari pulverizaţi cu mulci pe suport. Este o perioadă în care substratul trebuie să rămână în permanenţă umed.2 Întreţinere Întreţinerea unui acoperiş verde presupune parcurgerea a două etape distincte: (1) întreţinerea după plantare.3. înflorire etc.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − costul inspecţiilor. Formularea de către beneficiar a temei de proiectare pentru acoperişul verde (tipul vegetaţiei solicitat) 2. Evaluarea calitativă 2. − costul măsurilor de protecţie a mediului.1.2. − costul dezafectării (demolare. în care are loc procesul de consolidare a plantelor. în funcţie de utilizarea terasei respective şi care ţine cont de plantele corespunzătoare fiecărui anotimp. Expertizarea clădirii existente cu următoarele etape (conform Codului P100-3/2008): 2.

R. 13 Petrovici. b. Opţiunile de la punctele b şi c de mai sus trebuie să fie examinate pe baza unei analiza "cost/beneficiu" . În acest scop poate fi folosit procedeul simplificat care foloseşte ca parametru de apreciere a siguranţei seismice raportul între coeficientul seismic global prevăzut de reglementările tehnice la data proiectării şi coeficientul seismic global dat de reglementările actuale 13 . în primă aproximaţie. prin temă. Pentru examinarea. pentru aceste clădiri rezultă şi necesitatea consolidării structurii verticale şi a fundaţiilor − În cazul clădirilor cu un singur nivel acoperite cu elemente prefabricate din beton precomprimat (chesoane. Universitară "I.0 kN/m2 amenajarea acoperişurilor cu vegetaţie extensivă este posibilă în cele mai multe cazuri (este necesară însă o expertiză detaliată pentru a identifica tipul elementelor folosite şi capacitatea de rezistenţă a acestora).0 ÷ 4. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed. realizarea acoperişului cu consolidarea locală a ultimului planşeu sau.4. În cele mai multe cazuri.Mincu" Bucureşti. Ca indicaţii generale de proiectare a acoperişurilor verzi pe clădiri existente trebuie avute în vedere următoarele: − Pentru planşeele/acoperişurile uşoare uşoare (de exemplu structuri metalice acoperite cu panouri sandwich din tablă profilată şi termoizolaţie) există o probabilitate foarte ridicată ca să nu fie posibilă amenajarea unui unui acoperiş verde fără consolidarea structurii chiar şi în ipoteza vegetaţiei extensive. În aceste condiţii. demolarea şi refacerea acoperişului pentru satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de rigiditate.: a. 2007 41 . Propunerea soluţiei pentru realizarea acoperişului verde în funcţie de rezultatele analizelor de la 4. 4.1.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 variabil în funcţie de prevederile reglementare existente la data proiectării clădirii. realizarea acoperişului pe structura existentă dacă cerinţele nu depăşesc capacitatea structurii. În funcţie de nivelul de protecţie seismică iniţială a clădirii este posibil să rezulte şi necesitatea consolidării ansamblului clădirii. a fezabilităţii unui acoperiş verde pot fi folosite graficele date la capitolul 6. este posibil ca realizarea acoperişului verde să fie condiţionată (acceptabilă / inacceptabilă) în funcţie de amploarea lucrărilor de intervenţie necesare pentru realizarea siguranţei seismice cerute de Codul P100-3/2008. elemente T sau TT) cu greutate proprie de circa 2. c. a ansamblului structurii.6. s-a prevăzut vegetaţie intensivă sau semi-intensivă se va examina şi oportunitatea adoptării unui sistem de cultură mai uşor (vegetaţie extensivă). dacă este cazul. Compararea capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii cu cerinţele rezultate din tema de proiectare 5. 6. În cazul în care.

posibilitatea amenajării acoperişurilor verzi este condiţionată în primul rând de capacitatea de rezistenţă şi de rigiditatea ultimului planşeu. 42 . chiar de vegetaţia semi-intensivă. cu planşee din beton armat. a termoizolaţiilor şi a straturilor de protecţie a termohidroizolaţiilor. prin eliminarea straturilor de beton de pantă. uneori. În multe cazuri sporul de greutate adus de vegetaţia extensivă şi. în mare parte.Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 − În cazul clădirilor multietajate cu structură din zidărie sau din beton armat. poate fi compensat.

specie care poate suporta temperaturi între -5 . reavăn – jilave. crt.5 – 5.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 43 . dar fără ca apa să stagneze. pe stâncării umbroase Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri. Strașnic Asplenium perenă) trichomanes 15 (erbacee 15 .5 – specii slab acidofile 6. pot crește pe substraturi foarte subțiri (Se poate instala în crăpăturile pereților vechi) se înmulțește prin spori (toamna) Legendă Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede.specie de lumină φ .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. pe stâncării Soluri bine drenate. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire Curenţi aer Rezistenţă la ger Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Poluare Lumina frunze pH Famila Polypodiaceae 25 – 30 25 . se înmulțește prin rizomi (primăvara) sau prin spori (toamna) Soluri bine aprovizionate cu apă.5 – specii acidofile 5.5 – 7.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .specii bazifile Troficitate Μ .Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pt. de asemenea.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .specii extrem acidofile 4.reavăn – umede. acoperişuri verzi Caractere specie Nr.30 5 ∗∗∗ φ Ω 5-15 Σ ∗∗∗ ● Specie autohtonă Frecvente în zona de păduri stejar – etaj boreal în păduri.-150C ∗.5 – 6.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului m Lumina ● – specie de umbră ο . substrat fibos. Feriguță Polypodium vulgare (erbacee perenă) Famila Aspleniaceae 2. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Ecologie Origine/ răspândire în ţară Recomandări Alte cerinţe Înălţime max.specie care poate rezista la temperaturi între 0 .5 .specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗.-50C Cerinţe substrat ph: 4..2 . în aer necesită condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .30 χ-m 1.2 – specii neutrofile 7.

Sedum sexangulare Famila Crassulaceae 6.5 – 7. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. soluri scheletice mamă din primăvară până la mijlocul verii. locuri însorite. călduroase pe Rară. pietri uri mamă din primăvară până la mijlocul verii. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp. autohtonă Soluri bine drenate. în răsadni e sau direct în câmp la mijlocul verii 6. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate.2 VI . Înmul irea prin Sporadică.5 VII-IX 5-20 4-6 10 Ο χ ∗∗∗ ο 44 .VII 5-15 4-6 Ο χ ∗∗∗ ο χ nedefinită 6.IX 20 .2 Până la 20 VIII . la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 1. călduroase pe timpul verii. Iarbă de şoaldină Sedum acre Famila Crassulaceae 6. sau prin semin e toamna sau primăvara V-VII 4-6 χ 5 .bisanuală) Famila Crassulaceae 4.5 – 7. din etaj gorun – etaj timpul verii.5 – 7. alpin. sau prin semin e toamna sau primăvara Sp. nisip Soluri bine drenate.VII 6-15 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο nedefinită 6. zona păduri de stejar – etaj boreal. Înmul irea prin semin e primăvara devreme. pe plantulele formate de planta mamă.5 – 7. Sempervivum tectorum Famila Crassulaceae 8. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. Specie originară din Caucaz Soluri bine drenate. călduroase pe Sporadică. locuri însorite.15 Δ Ο ∗∗∗ ο Sp.5 – 7. autohtonă Frecventă din zona de stepă – etaj fag. locuri însorite. nisipuri. călduroase pe timpul verii. Sedum rupestre Famila Crassulaceae 5.50 4-6 χ χ Ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă Soluri bine drenate. Sedum spurium Famila Crassulaceae 7. autohtonă Frecventă din etaj fag – etaj subalpin.5 – 7. pe stâncării.VIII 5-20 4-6 χ Ο ∗∗∗ ο Specie originară din zona montană a Europei 6. locuri însorite. nisipuri.2 VI . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist. sau prin semin e toamna sau primăvara Soluri bine drenate.20 VI . Sedum album Famila Crassulaceae 3. Înmul irea prin plantulele formate de planta mamă. pe soluri scheletice. crt. locuri însorite. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. locuri însorite. autohtonă Sporadică. călduroase pe timpul verii. Înmul irea prin divizarea plantelor stâncării. pe timpul verii. ziduri.2 VI . oaldină aurie Sedum hispanicum anuală . însorite. Înmul irea prin divizarea plantelor boreal. et. pietri . vara 15 . suculente (crassulaceae) care supravieţuiesc pe substraturi subţiri (4-6 cm) ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max. locuri însorite.5 – 7.2 nedefinit ă nedefinită 6. boreal – et. pe stâncării înierbate ziduri.5 – 6. călduroase pe timpul verii.2 Ο ∗∗∗ ο Sp. Înmul irea prin divizarea plantelor mamă din primăvară până la mijlocul verii. locuri însorite.2 nedefinit ă Famila Crassulaceae 5 .20 VI-VII 4-6 2.Tabel 2 Specii de plante perene. autohtonă Soluri bine drenate. vara stâncării 5. pietroase Soluri bine drenate. în locuri uscate.VII 4-6 nedefinită 6. etaj gorun – etaj fag. Verzişoare de munte Sempervivum montanum (plantă Ο ∗∗∗ ο Sp.

oligotrofe: specii de soluri sărace Σ. în locuri însorite Sp. pământuri u or alcaline. locuri însorite. alpin.. înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ . Se înmul esc prin buta i sau prin Sp. în locuri însorite. (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. subalpin – et.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.specie de lumină φ . paji ti. autohtonă Soluri bine drenate.5 – 5.5 . Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum Famila Lamiaceae 2. în aer nec.2 Ω 6.5 – 6. pe stâncării.5 – 7. Se Frecv. Soluri bine drenate. fag. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. Clopoţei Campanula carpatica Legendă: Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Ecologie Umiditate (sol + aer) χ . în et. VI-IX 6-10 6. autohtonă.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului 30 m Lumina ● – specie de umbră ο .5 Ω ∗∗∗ 7. autohtonă.-50C Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Ecologie Rezist. în paji ti Soluri bine drenate. crt. se înmul e te prin semin e toamna sau prin fragmente de plante toamna sau primăvara 6 – 6. locuri însorite. care supravieţuiesc pe substraturile cuprinse între 6 şi 10cm ale acoperişurilor verzi Caractere specie Înălţime max.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . dar fără ca apa să stagneze.2 – specii neutrofile 7. z.5 – specii slab acidofile 6.reavăn – umede. pe primăvara sau prin semin e toamna stâncării înierbate Sp. grohoti uri Sp. umede. autohtonă Frecv.5 – specii acidofile 5.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Famila Caryophyllaceae 30 – 60 VI-VIII 6-10 1.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 45 ..eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.-150C ∗. soluri scheletice.2 ο 6-10 Ω calcifilă 7. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. autohtonă. pe stâncării.specii bazifile Troficitate Μ . reavăn – jilave.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. se înmul esc prin semin e toamna sau prin despăr irea tufelor primăvara ∗∗∗ φ Cerinţe substrat ph: 4.5 – Ω ∗∗∗ ο – 7.specii extrem acidofile 4. 10-20 Potentilla crantzii Famila Campanulaceae VI . la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 7.2 Ω ∗∗∗ ο Sp.5 – 6-10 ∗∗∗ ο 10-20 6. alpin.2 Soluri bine drenate.specie care poate suporta temperaturi între -5 .VIII 6-10 4.Tabel 3 Specii de plante perene.2 10 Cimbrişor Thymus pulcherrimus Famila Brassicaceae 3. de asemenea. et.IX 10-40 5. IV-VI 5-25 15 Ciucuşoară Alyssum montanum Famila Rosaceae V .stejar înmul e te prin semin e sau buta i – et.megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε . în etaj fag – etaj subalpin. pe stâncării calcaroase Soluri bine drenate.păd. în înrădăcinarea tulpinilor în cursul verii. în et.2 . Se înmul e te prin buta i din plante gorun – etaj fag..5 7.

V 7. Allium schoenoprasum Famila Iridaceae 6.20 VI .V 20 Ω 6. locuri însorite.20 V . acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max.2 20 . locuri însorite.120 10 . soluri u or alcaline.20 IV .VIII 10 – 35 10 . crt.VI χ-m 7. Muscari azureum Famila Liliaceae 3.5 – 7. Răţşoară Iris pumilla Famila Iridaceae 7.40 10 .5 – 7. zona de stepă planta i toamna – etajul gorun în paji ti.VIII 10 .2 Ε χ Ο ∗∗∗ ο ∗∗∗ ο Specie autohtonă. frecventă în zona de înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).20 IV .30 10 . locuri însorite. zona de stepă înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) – etajul gorun în paji ti însorite Specie originară din estul Soluri bine drenate.Tabel 4 Specii de plante cu bulbi.5 – 7. locuri însorite.2 60 . Soluri bine drenate. soluri u or alcaline. înmul irea prin bulbi la Frecventă la marginea sfâr itul verii sau prin semin e toamna pădurilor din zona de silvostepă – etaj gorun Soluri bine drenate. călduroase pe timpul verii ∗∗∗ ο Specie Originară din Asia Mică Soluri bine drenate. înmul irea prin bulbi planta i toamna IV . Hajmă păsărească Allium flavum Famila Alliaceae 5.2 30 . locuri însorite.2 Ε ∗∗∗ ο 46 .40 10 . (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr. zonei mediteraneene înmul irea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani) 10 . înmul irea prin bulbi Specie autohtonă Sporadică. Specie autohtonă frecventă.2 VI . locuri însorite.2 10 – 15 10 . locuri însorite.12 10 . silvostepă – etaj gorun în Se resimte dacă este mutată paji ti. soluri u or alcaline.20 V .2 VII . locuri însorite.20 12-25 5-10 χ χ ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. Lalea Tulipa clusiana Famila Liliaceae 2.5 – 7.5 – 7.VII χ-m ∗∗∗ ο 6.20 5-8 ∗∗∗ ο 6. Ceapa ciorii Muscari comosum Famila Alliaceae 4. tufări uri.V 5-8 ∗∗∗ ο 6. rizomi care pot fi utilizate pt. Stânjenei Iris graminea Soluri bine drenate. la ger Poluare Lumina Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Recomandări 6.20 Famila Liliaceae 1. Stânjenei Iris germanica Famila Iridaceae 8. locuri aride.VI χ-m 7. înmul irea prin bulbi la sfâr itul verii sau prin semin e toamna (se poate autoînsămân a) Specie autohtonă Soluri bine drenate. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) Troficitate Umiditate (sol+aer) Alte cerinţe pH Ecologie Rezist. stâncoase Soluri bine drenate.15 10 . margini de pădure 20 .

Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Înălţime max (cm) Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Nr.25 Vii . dar fără ca apa să stagneze.25 VI .5 – 7. crt. Sp. ocheşele Coreopsis tinctoria Famila Asteraceae 2.VIII χ Ω Ε ∗∗∗ ο Sp.IX Famila Asteraceae 1.-50C Lumina ● – specie de umbră ο . de asemenea.-150C ∗.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο .25 Vii . Mărăraş Cosmos sulphureus Famila Asteraceae 3.25 Vii .2 Ω Locuri nisipoas χ 30 – 60 20 .5 – 5.2 20 – 50 20 .specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.2 30 – 70 20 . Cosmos..VII 45 Sp.reavăn – umede. fertile 6.25 V . înmlăştinite) Rezistenţa la ger ∗∗∗ .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .IX 20 Ω m Sp. Famila Ranunculaceae Chica voinicului Nigella damascena Familia Papaveraceae 5.2 – specii neutrofile 7. substrat u or 20 6.2 30 – 90 20 .IX 20 Ω Π ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Cerinţe substrat Adâncime (cm) pH Troficitate Ecologie Alte cerinţe Umiditate (sol+aer) Rezist.specii bazifile Troficitate Μ . 6.5 – specii slab acidofile 6.5 – 7. originară din America de nisipoase Nord Soluri bine drenate. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. în zona de stepă Soluri bine drenate.5 – 7. substrat cu fertilitate medie .specie de lumină φ . – etaj gorun ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4.oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.5 – 7.2 30 – 40 20 .specie care poate suporta temperaturi între -5 . pământuri u oare. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede. la ger Lumina Curenţi aer Poluare Origine/ răspândire în ţară Recomandări Pământu ri u oare 6.specii extrem acidofile 4. în zona de stepă Soluri bine drenate. autohtonă.5 – 7.scăzută – etaj fag 6. Albăstrele Centaurea cyanus 4.5 – specii acidofile 5. originară mediteraneană 30 m din z. reavăn – jilave.5 – 7.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π. originară din Mexic ∗∗∗ ο Sp.2 . Mac cornut Glaucium flavum Legendă Ω ∗∗∗ ο Soluri bine drenate. locuri însorite. autohtonă.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . u oare.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. Lipscănoiaice. în aer nec.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ .5 .5 – 6.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 47 .

5 – 5. dar bine drenat: înmulţire prin seminţe sau drajoni (toamna) Specie autohtonă Locuri însorite. înmlăştinite) Ecologie Rezistenţa la ger ∗∗∗ . fertilitate medie.5 – 6.reavăn – umede.specii extrem acidofile 4. stepă – etaj fag (până la Înmulţirea prin seminţe toamna sau butaşi vara 1200 m altitudine) În plin soare. Drob Cytisus nigricans (subarbust) 4.25 Vi . pionieră 20 .Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperişuri verzi Caractere specie Nr.specie xerofilă (se poate dezvolta în condiţii de umiditate redusă în aer şi sol) m – specie mezofilă (specii care se dezvoltă pe soluri bine aprovizionate cu apă.specie care poate suporta temperaturi între -5 . Transplantarea îl poate afecta. seminţe toamna 4. de asemenea. de Nord) însorite.specie rezistentă la îngheţ (poate suporta temperaturi sub -150C) ∗∗. Ω ∗∗∗ ο Sensibil 25 – 30 Habitat larg V .5 calcifugă Sp. Drobiţă Genista tinctoria (subarbust) ∗∗∗ ο V . Caragană Caragana frutex (arbust) Legendă Creştere lentă (30) 100 (30) 100 20 . în aer nec. reavăn – jilave.-50C Ecologie Lumina ● – specie de umbră ο . Specie autohtonă Frecvenţă în zona de Înmulţirea prin seminţe (toamna) sau butaşi (vara) păduri stejar – etaj fag din lăstari sau ramuri parţial lignificat. (cm) Adâncime (cm) Troficitate Diametru (cm) perioadă înflorire frunze Cerinţe substrat Alte cerinţe Rezistenţă la ger Ecologie Curenţi aer Origine/ răspândire în ţară Poluare Recomandări Umiditate (sol+aer) Lumina pH 1. cerinţe scăzute faţă de Specie autohtonă Frecvenţă în zona de elemente nutritive. condiţii de umiditate) H – higrofile (helofile: se dezvoltă pe soluri îmbibate cu apă. fertilitate medie. uscate.25 V .-150C ∗.300 100-300 2. soluri bine drenate.specie care poate rezista la temperaturi între 0 . Famila Fabaceae (Leguminosae) Grozamă Genistella sagittalis (subarbust târâtor) Salcâm roşu Robinia hispida stolonifer) (arbust Ω Ο ∗∗∗ ο 100.5 . Specie alohtonă Bun pt. revene – reavăn-jilave şi în condiţii de umiditate suficientă în aer) h – specii higrofile (se dezvoltă pe soluri umede..specii bazifile Troficitate Μ . în plin soare.VII 5 . fertile (dar nu Frecvenţă în zona de supraîngrăşate). dar fără ca apa să stagneze.VIII 20 . soluri bine drenate.specie fototolerantă (suportă diferite grade de umbrire) 48 . creşte bine pe orice substrat.mezotrofe: specii care necesită soluri cu o troficitate mijlocie Ο . Înmulţire prin butaşi vara.VII 4.specie de lumină φ .megatrofe: specii care se dezvoltă pe soluri cu troficitate foarte ridicată Ε .oligotrofe: specii de soluri sărace Σ.25 ∗∗∗ ο 20 .5 .25 χ-m 1.25 ∗∗∗ ο Caractere specie I – XII: lunile în care specia înfloreşte Ω: frunze căzătoare Δ: frunze persistente Cerinţe substrat ph: 4.euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului Ecologie Umiditate (sol + aer) χ .5 – specii acidofile 5.6 10–60 (150) (150) Ω Ο χ m 4. soluri bine drenate.20 30 – 150 Ω Ο χ m 150 3.eutrofe: specii care necesită soluri cu troficitate mare Π.VI Ω Ο χ 5.VI Soluri bine drenate.5 VI .5 .Înmulţirea prin (până la 1200 m seminţe (toamna) sau butaşi (vara) din lăstari sau altitudine) ramuri parţial lignificat.5 – specii slab acidofile 6. păduri stejar – etaj fag Transplantarea poate să o afecteze.5 – 7.2 .5 – 5. (până la 1200m altitudine) Specie autohtonă Caracteristic Dobrogei În plin soare. necesită locuri (Am.2 – specii neutrofile 7.6. Sistematică (denumire populară/ denumire ştiinţifică) Înălţime max. soluri sărace. crt.

turba blondă.6% pH 3.Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) Pământ uşor Porozitate totală Volum de aer (%) Grad mare de afânare Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Pământul de frunze Pământul de ferigi Rezultă din descompunerea frunzelor. turba acidă sau turba fibroasă) 400 . liberă de agenţi patogeni şi seminţe de buruieni 700 – 800 500 – 600 a) Turbării de mlaştini eutrofe (turbării joase) Turbării de mlaştini oligotrofe sau turbării înalte 400 .90 5 – 20 20 -25 b) Formate sub păduri pe cumpăna apelor. proaspătă) pH 5.0 apreciată pentru capacitatea ridicată de reţinere a apei Densitate aparentă: 0. dar are putere de reţinere a apei şi a elementelor fertilizante mică – pot apare carenţe la plante 175 – 250 (scoarţa proaspătă) 200 – 350 (scoarţa compostată) 90 .70 (sc. şi rădăcinilor de ferigi care cresc în condiţii naturale Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante din fam.5 – 7.70 (sc.0 – 6.16 – 0.85 Din industria de prelucrare a lemnului Folosită în stare proaspătă pt. păstrarea structurii solului – mulci Folosită după compostare pt. sp.16 Capacitate de reţinere a apei : de 10 . pt. pe orice formă de relief.0 – 6. a fost propus substratul pe bază de fibre de cocos s-au format pe fundul unor lacuri. rizomilor.5 pH 5.5 Densitate aparentă: 0. trifoi.5 brun-negricioas Aspect fibros negru.5 (sc. timp de 2-3 ani Din descompunerea frunzelor. diferite amestecuri Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pământ . acidofile Brun-negricios pH 3 – 4. mic orarea pierderilor de apă prin transpiraţie şi împiedicarea creşterii buruienilor. mlaştini sau albii de râu sau văi (turba neagră) Pământul de ericacee Uşor Grad mare de afânare redusă Pământul de ţelină Greu Pământul de grădină Mraniţa Turba pH 4. pe roci silicioase.50 (scoarţă proaspătă) 25 .15 35 .90 (scoarţă compostată) 5 . de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeţele gazonate cu amestecuri de ierburi De pe suprafeţele cultivate cu legume sau flori.3 % pH 6. Ericaceae Este stratul de 10-12 cm de pământ natural.45 c) Turbării de mlaştini intermediare sau mezotrofe Scoarţa de copac 80 .30 Capacitate de reţinere a apei : de 4-5 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 4.5 – 5. plante acidofile Brun-cafeniu Structură granulară Conţinut ridicat în elemente nutritive pH 6.600 90 – 95 20 . fertilitate mare Aspect grăunţos. datorită reducerii zăcămintelor exploatabile. fertilizate.0 – 6. ridicat de la suprafaţa terenurilor cultivate cu lucernă.08 – 0.50 (scoarţă compostată) Densitate aparentă: 0.30 25 .92 (scoarţă proaspătă) 85 .15 ori greutatea proprie Reţinerea aerului după reumectare 12. compostată) umiditate % 40 . unsuros.5 (sc.8 (slab alcalin) Conţinut relativ scăzut de elemente nutritive.5-8 Structură bună. întreţinute fără buruieni (fără erbicidare) Prin fermentarea avansată a gunoiului de grajd (2 – 3 ani) Sediment format din resturi vegetale acumulate în locuri umede (în turbării) Pe plan mondial.0 – 5. pH acid pt. proaspătă) umiditate % 60 .5 – 5.25 Capacitate de reţinere a apei : 60 – 70% pH 4. compostată) 49 . pH 7.5 trebuie păstrat în condiţii de umiditate normală pt. închis la culoare. în condiţii de precipitaţii peste 750 mm anual (turba roşie.25 – 0.600 80 .

stabilitate ridicată.7 pH 4. capacitate redusă de reţinere a apei. la care se adaugă o serie de amendamente Produs organic ce poate substitui turba pH 3. care se diminuează în timp Îşi menţine bine structura Densitate aparentă : 0.5 – 1.13 pH 5 contribuie la aerarea.7 – 1. calităţile depind de speciile de la care provin. structurarea şi îmbunătăţirea capacităţii de drenaj a amestecurilor în substrat se poate amesteca în substraturi pe bază de turbă pH – variabil în funcţie de specie porozitate şi capacitate de reţinere a apei bune În substraturile de cultură ale unor arbuşti Există riscul d esalinitate excesivă.25 Tuful vulcanic Styromull – polistiren expandat 60 20 -40 g/l 50 . Folosit ca mulci sau în componenţa substraturilor.50 0-5 20 .5 Reţinere puternică a apei Porozitate ridicată. ca zăcământ între roci vulcanice Produs sub formă de fulgi sau granule 65 45 . după compostare Se obţine prin fermentaţie aerobă a deşeurilor menajere. provenit din roci vulcanice cu structură alveolară Cenuşa vulcanică fină.5 Material cu stabilitate bună.5 – 5 Măreşte gradul de permeabilitate a substratului (pt.0 – 8.30 Măreşte gradul de afânare şi permeabilitate al substratului Uşurează reumectarea materialelor organice. asigurarea drenajului Ameliorează aerarea substraturilor. asigură stabilitatea caracterelor fizice Densitate aparentă: 1. utilizat pt. speciile care cer un regim de aera ie la nivelul rădăcinilor) pH ∠ 6 porozitate bună capacitate bună de reţinere a apei Component cu acţiune antibiotică Se poate folosi în proporţie de cel mult 20 % pH 5.4 – 5.5 95 75 20 Densitate aparentă : 0.60 20 .0 pH 6. le conferă stabilitatea caracteristicilor fizice Densitate aparentă 0.5 caracteristici fizice şi chimice asemănătoare turbei oligotrofe. îşi menţine constantă umiditatea. îşi păstrează volumul. foarte uşor umectabilă. pH neutru În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate servi la structurarea şi permeabilizarea solurilor grele Pietrişul Pouzzolanul Extras din cariere sau albiile râurilor Material de origine minerală.13 pH5.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate volumetrică(kg/m3) 360 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Scoarţa de răşinoase Muşchiul vegetal Rumeguşul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului. degradare lentă (5 – 20 ani) Compostul din resturi menajere Compostul forestier Compostul din scoarţă de plop Fibre de lemn de răşinoase (hortifibre) Compostul de rumeguş Compostul provenit din cultura ciupercilor Compostul din coji de orez Reziduri din fibre de cocos 95 58-60 Reziduuri provenite de la fabrici de hârtie Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 .

01 – 0. expandat Capacitate mare de reţinere a apei. cu structură spongioasă Capoacitate de reţinere a apei – 50% din volum.5 Densitatea aparentă : 0.09 pH 6. în amestec.0 – 9.0 – 9.5 pH 7.08 – 0.12 pH 7 – 7.Caracteristicile principalelor componente care intră în alcătuirea substraturilor Componentul Caracterizare generală Greutate Volumetrică (kg/m3) 12 – 15 22 Porozitate totală Volum de aer (%) Apa uşor accesibilă (%) Alte caracteristici Poliuretanii – spuma de poliuretan Hygromul – spuma de uree Biolaston Perlit Vermiculit Vata minerală Argila expandată Provine din prelucrarea industrială a unor roci minerale. are stabilitate fizică. aerarea substraturilor. calcaroase şi cocs Material de origine minerală – minerale argiloase.7 pH 6 – 8.200 80 – 150 20 – 50 350 – 700 51 . se poate utiliza în cultură hidroponică 120 . pH acid (3).5 Densitate aparentă – 0. granulat. roci pe bază de silicaţi. timp de descompunere mare (eliberează azot. apă) 90 -94 92 – 96 95 – 98 70 – 85 60 .3 – 0. CO2. ameliorează. pH neutru Produs poros. de origine vulcanică Material de origine minerală. tratate termic şi expandate Produs obţinut prin prelucrarea la temperaturi înalte a amestecului de roci vulcanice.75 30 – 40 40 – 50 60-80 10 – 15 15 – 20 30 – 40 1–5 Densitate aparentă – 0.

5-10. Dobrogea Câmpii periferice CarpaŃilor Altitudine: 50 – 150 m Podişurile Moldovei.b . stejar SE Ńării: zona silvostepei • caldă. Oltenia (piemonturi fragmentate) Banat.2. centrul Transilvaniei) • Climat cald. păduri.Anexa 1 VegetaŃia României Etajele de climat ale României Climat temperat. rece şi umed: Temp.a (N Moldovei. Moldovei. pajişti halofile (lucernă. păducel (margini de pădure) pajişti. frasin. Dobrogei Altitudine: 50 – 250 m Clima • uscată • Temp. răcoros. medie anuală: 4-80C precipitaŃii: 650 – 1100 mm Climat boreal. Crişana Altitudine: 150 – 300 m • Climat mai rece şi umed . medie anuală: -0. pajişti mezofile pajişti halofile asociaŃii ierboase arenicole asociaŃii cu arŃar tătărăsc (în N. medie anuală: 2-40C precipitaŃii: 1000 – 1200 mm Climat subalpin Temp. medie anuală: 2→ .50C • pp: 500 – 600 mm zona nemorală N. medie anuală: 10-110C • pp: 350 – 450 mm AsociaŃii vegetale stepa petrofilă (în Dobrogea) pe stâncării – tufărişuri submediteraneene pe versanŃi N – stejar pufos în luncă – zăvoaie.50C precipitaŃii: peste 1400 mm Zonele/etajele de vegetaŃie ale României Zona/etaj zona stepei Localizare Câmpia tabulară a Bărăganului de E Partea cea mai joasă din Podişul Moldovei Podişul vălurat din N. gârniŃă (Muntenia Oltenia) porumbar. arin negru. cer.5→ . mai umed: Temp.0. suficient de umed . centrul Dobrogei Podişul plan din S Dobrogei Altitudine: 20 – 100 m în Bărăgan. Moldovei) arŃar tătărăsc – stejar brumăriu (Dobrogea) stejar pufos. medie anuală: 9. gorun (prin defrişare sau format pajişti secundare) b: stejari subtermofili. Festuca valesiaca) a: stejari mezofili – stejar.50C precipitaŃii: 1200 mm Climat alpin Temp. 100 – 200 m Moldova. cer (pajişti secundare) lunci: salcie. termofili – gârniŃă. centrul Transilvaniei (podişuri joase) SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) Muntenia. mai puŃin uscată • Temp.

jneapăn pajişti buruienişuri înalte – pe grohotişuri umezite.5-90C pp: 650 – 750 mm veri calde.1400 mm vânturi puternice . Ciucaş. medie anuală: 2→ . Parâng – Cindrel. pe dealuri. paltin de munte pe prundiş – arin alb la altitudini mari – molid în amestec cu fag prin defrişare s-au instalat pajişti secundare molidiş molidiş cu muşchi de turbă în zone defrişate – pajişti secundare tufărişuri de jneapăn rarişti cu molid.arin prin defrişare s-au instalat pajişti secundare făgete montane pinete (pe stâncării) pe văi cu mult humus – frasin. în S. în partea mijlocie a munŃilor • • • • • a) subetaj gorun (300 – 600 m) caracter suboceanic Temp. medie anuală: -2. tufărişuri de afin pajişti de ierburi scunde tufărişuri de arbuşti pitici asociaŃii de plante în „pernuŃe” Etaj boreal Etaj subalpin altitudine 1200 – 1750 m (în N) altitudine 1300 – 1850 m (în S) partea mijlocie şi superioară a munŃilor MŃii Maramureşului.0. łarcu – Godeanu.50C pp: peste 1200 mm • • • • gorun. Ceahlău. Călimani Făgăraş. Parâng – Cindrel. carpen (centrul.50C pp: 1300 . în văi prin defrişarea jneapănului – pajişti. umedă Temp. cer. gârniŃă la poale – stejar. Călimani. umede. łarcu – Godeanu. Rodnei. umede ierni blânde a) subetaj fag (300 – 600 m) caracter oceanic Temp. Bucegi. carpen (S Ńării) pe soluri uscate – gorun (2 subspecii) pe versanŃi umbriŃi – carpen. cu nebulozitate mare ierni blânde rece. medie anuală: 7. carpen în locuri umede . Altitudine: 1750 – 1850m • • • • • • • Etaj alpin • • • • Foarte rece.Zonele/etajele de vegetaŃie ale României (continuare) Etaj nemoral altitudine 300 – 1300 m. V – gorun. Apuseni Altitudine: 1750 – 1850m Rodnei. Făgăraş. Retezat. umedă Temp.50C pp: 750 – 1 100 mm veri răcoroase. Retezat.0. medie anuală: 4-7. N Ńării) păduri de amestec – tei.5→ . umedă Temp. medie anuală: 4-20C pp: 1000 – 1200 mm Foarte rece. fag pe versanŃi însoriŃi.

V Ńării. în climat continental S.Tabel cu arealul speciilor şi localizarea lor în condiŃiile climatului din România (etajele de vegetaŃie) Arealul speciilor • arcto – alpin • circumpolar • boreal • european • central – european • pontic – siberian • balcanice • submediteraneene Localizare Climat foarte rece. cu pătrunderi spre interiorul arcului carpatic . la altitudine între 1200 – 1800m În păduri de foioase. pajişti mezofile. între 200 – 1200 m altitudine partea de E. din golurile (pajiştile) alpine Climat rece.

etajelor de vegetaŃie) .Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor.

Amygdalus nana 32. Thuja orientalis – cultivaruri dwarf 15. Cornus sericea 45. Sambucus racemosa 17. Salix purpurea 12. Berberis vulgaris ‚Atropurpurea’ 34. Malus niedzwetzkyana Plante lemnoase – Arbuşti 30. Corylus avellana 46. Koelreuteria paniculata 29. Daphne laureola 51. pissardi 8. Malus floribunda 2. Symphoricarpos orbiculatus 23. Cornus alba 42. Rosa canina 13. Prunus cerasifera var. Berberis thunbergii 35. Taxus baccata – cultivaruri dwarf 14. Ribes aureum 11. Spiraea x bumalda 19. Viburnum rhytidophyllum 28. Acer campestre 17. Philadelphus coronarius 6. Daphne mezereum 52. Rhus hirta 10. Colutea arborescens 41. Berberis vulgaris 33. Forsythia intermedia 54.diferite cultivaruri 16. Acer palmatum ‚Dissectum purpureum’ 20. Corylus colurna 47. Chamaecytisus albus 38. Laburnum anagyroides 30. Rosa pendulina 15. Alnus viridis 31. Ribes sanguineum 12. Cydonia oblonga 26. Pinus nigra 5. Spiraea x vanhouttei 20. Keeria japonica 1. Tamarix tetrandra 26. Ptelea trifoliata 8. Ligustrum ovalifolium 2. Staphylea pinnata 21. Forsythia viridissima 55. Deutzia scabra 53. Hibiscus syriacus 56. Pinus sylvestris 6. Rosa . Chamaecytisus austriacus 40. Albizia julibrissin 22. Padus serotina 4. Betula pendula 23. Elaeagnus angustifolia 27. Syringa josikaea 24. Pyraacantha coccinea 9. Buxus sempervirens 36. Acer ginnala 18. Spiraea x arguta 18. Mahonia aquifolium 5. Viburnum opulus 27. Lonicera tatarica 4. Robinia hispida 9. Ligustrum vulgare 3. Chamaecytisus supinus 39. Caragana arborascens 37. Prunus cerasifera 7.ANEXA 2 INFORMATIVĂ Lista plantelor propuse pentru 'Acoperişuri verzi' Plante lemnoase – Arbori 16. Syringa vulgaris 25. Sorbus aucuparia 13. Cotinus coggygria 25. Hydrangea macrophylla 29. Acer tataricum 21. Hippophae rhamnoides 57. Morus alba ‚Pendula’ 3. Cornus sanguinea 44. Robinia pseudoacacia 10. Salix caprea 11. Cladrastis lutea 24. Cotoneaster simonsii 49. Malus baccata 1. Cornus mas 43. Symphoricarpos albus 22. Physocarpus opulifolius 7. Cotoneaster horizontalis 48. Crataegus monogyna 50. Rosa gallica 14. Jasminum fruticans 56 . Acer monspessulanum 19. Fraxinus ornus 28.

Bergenia crassifolia 42. Allium schoenoprasum 19. Parthenocissus tricuspidata 10. Ajuga genevensis 14. Aegilops cylindrica 8. Caltha palustris 51. Anchusa ochroleuca 24. Centaurea solstitialis 61. Consolida regalis 70. Alyssum saxatile 23. Allium oreophilum 18. Parthenocissus inserta 8. Cerastium tomentosum 64. Consolida orientalis 69. Aster tripolium 38. Agropyron cristatum. Carex flacca 55. Aquilegia vulgaris 30. Centaurea cyanus 60. Ageratum houstonianum 10. Anthemis tinctoria 28. Anemone sylvestris 26. Brachypodium sylvaticum 44. Alopecurus pratensis 20. Akebia quinata Clematis x jackmanii Falopia baldschuanica Hedera helix Humulus lupulus 1. Ajuga reptans 13. Armeria alpina 31. Alchemilla mollis 16. Begonia semperflorens 40. Aster alpinus Plante lemnoase – Liane 6. Bellis perennis 41. Alcea rosea 15. Convallaria majalis 71. Achillea setacea 6. 5. Adonis vernalis 7. Bupleurum rotundifolium 47.1. Carex humilis 56. Cephalaria transylvanica 63. Asparagus verticilatus 34. Althaea rosea 21. Achillea pannonica 5. Armeria maritima 32. Calluna vulgaris 50. Alyssum montanum 22. Anthyllis vulneraria 29. Bromus sterilis 45. 4. Chelidonium majus 65. Centaurium erytraea 62. 3. subspecia Pectinatum 11. Aegopodium podagraria 9. Carex praecox 57. Anthemis arvensis 27. Celosia argentea 58. Cosmos sulphureus 73. Achillea millefolium 4. Asplenium trichomanes 36. Campanula rotundifolia 52. Crambe maritima 57 . Parthenocissus quinquefolia 9. Anchusa azurea 25. Centaurea calcitrapa 59. Achillea clypeolata 3. Acanthus balcanicus 2. 2. Calendula officinalis 48. Alchemilla saxatile 17. Asplenium ruta-muraria 35. Calistephus chinensis 49. Coronilla varia 72. Lonicera japonica 7. Campanula sibirica 53. Aubrieta columnae 39. Consolida ajacis 68. Campanula glomerata 54. Bromus hordeaceus 46. Berteroa incana 43. Ajuga salicifolia 12. Asparagus teniufolius 33. Clinopodium vulgare 67. Wisteria sinensis Plante erbacee 37. Chrysopogon gryllus 66.

pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar de Manciuria Habitus. necesită locuri însorite. bine drenate. lăţimea coroanei 10 m Frunze:trilobate. cultivat în perdele de protecţie Denumire ştiinţifică / Familie: Acer ginnala/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. mici (până la 8 cm) Fructe: disamare cu aripi orizontale Ecologie: xeromezofilă . devin roşii toamna Flori: alb-crem. tolerează umbrirea şi poluarea Răspândire: din silvostepă până în regiunea de deal Alte utilizări: plantă meliferă. coronament rotund Frunze:palmat-lobate. poate vegeta pe soluri compacte. apar primăvara devreme Fructe: disamare Răspândire: specie originară din China 58 . soluri fertile. înmulţirea prin seminţe. dar suportă şi semiumbrirea. cu lobii laterali mai mici faţă de cel central. bine drenate. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Jugastru Habitus. înmulţirea prin seminţe. necesită locuri însorite. pretenţios faţă de căldură. durată de viaţă: arbore Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina pivotant-trasantă Tulpina aeriană: înălţime -15 m. soluri fertile. mezotrofă.mezofilă. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 7-10 m. dar suportă şi semiumbrirea.ANEXA 3 INFORMATIVĂ Exemple de plante utilizabile pentru acoperişuri verzi Denumire ştiinţifică / Familie: Acer campestre/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ.

Coreea. dar suportă şi semiumbrirea. necesită locuri însorite. cu segmente filiforme. simplă sau ramificată în partea superioară Frunze:penat-sectate. în SV ţării Denumire ştiinţifică / Familie: Acer palmatum. tolerantă la umbrire Răspândire: din câmpie până în zona alpină în pajişti. vegetează şi pe soluri nisipoase umede. margini de pădure Aspecte privind cultura. calcifilă. mici. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 80 cm. roşii Răspândire: specie originară din Japonia. cei laterali aproape orizontali Flori: alb-crem. sectate. bine drenate. termofilă Răspândire: pe soluri scheletice. înmulţirea prin seminţe. durată de viaţă: plantă erbacee. Frunze:palmate. durată de viaţă: arbust-arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 8-12 m Frunze:trilobate. China Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea millefolium/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. 'Dissectum atropurpureum'/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. dar suportă şi semiumbrirea. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: Arţar japonez Habitus. mezofilă. durată de viaţă: arbustarbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime 6 m. înmulţirea prin seminţe. soluri fertile. cu lobii egali. bine drenate. în subetajul gorunului. soluri fertile. cu lacinii înguste Flori: flori albe Ecologie: tolerantă la pH şi temperatură. pot fi afectaţi de afide sau omizi Denumire populară: jugastru de Banat Habitus.Denumire ştiinţifică / Familie: Acer monspessulanum/ Aceraceae gen cu specii de arbori rezistenţi la îngheţ. întreţinerea:plantare la cca 15 cm adâncime 59 . apar primăvara devreme Fructe: disamare cu aripi aproape paralele Ecologie: xeromezofilă. necesită locuri însorite.

Denumire ştiinţifică / Familie: Achillea clypeolata/ Asteraceae Denumire populară: Coada şoricelului Habitus. heliofilă. întreţinerea:înmulţirea prin despărţirea tufei şi seminţe Alte utilizări: plantă medicinală. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Specii asemănătoare: Achillea setacea. anuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. specii oligotrofe. galben-aurii Ecologie: xeromezofilă.Alte utilizări: plantă medicinală. simplă (rar ramificată) Frunze: penat-sectate. puţin ramificată Frunze:liniare Spice: îngust-cilindrice Ecologie: specie de locuri uscate şi însorite. întreţinerea:se înmulţeşte prin divizarea tufelor. mezotermă . fâneţe uscate. durată de viaţă: plantă erbacee.moderat termofilă. subtermofilă Răspândire: zona stepei – subetaj gorun (până la 600 m alt. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni subterani Tulpina aeriană: înălţime până la 43 cm. Achillea pannonica – plante frecvente în pajişti uscate. păşuni. puţin ramificată Frunze:liniare Flori: solitare. mai ales în zona de deal şi munte Aspecte privind cultura. primăvara Alte utilizări: plantă ornamentală Denumire ştiinţifică / Familie: Adonis vernalis/ Ranunculaceae Denumire populară: Ruscuţa de primăvară Habitus. xero-xeromezofile. specie xerofilă Răspândire: Dobrogea Aspecte privind cultura. cu lacinii înguste Flori: flori galbene ca lămâia Ecologie: în pajişti aride. durată de viaţă: plantă erbacee. cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară. xerofilă. plantă toxică Denumire ştiinţifică / Familie: Aegylops cylindrica/ Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Ciucure Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. pe soluri calcaroase Răspândire: coaste abrupte.) 60 . perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt cu rădăcini fibroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm.

întreţinerea: necesită soare şi soluri bine drenate. cu creştere compactă Frunze:verzi. pentru o creştere corespunzătoare. pentru a asigura înflorirea continuă. plantele trebuie bine udate. rar roşietice Ecologie: zone umede.) Aspecte privind cultura. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică/Familie: Ageratum houstonianum / Asteraceae (Compositae) Denumire populară: Habitus. în antodii globuloase Răspândire: specie originară din America Centrală Aspecte privind cultura. păroase Frunze: de obicei răsucite Spice: cu spiculeţe aşezate pectinat Ecologie: locuri uscate. se înmulţesc prin seminţe. plantă mezofilă-mezohigrofilă. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. se tund antodiile cu flori trecute. nisipuri calcaroase Răspândire: din câmpie până în regiunea colinară. poate fi folosită pt. pajişti stepice. acoperirea solului. muchiată. tufărişuri. ramificată. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. ramificată Frunze:verzi (există cultivaruri cu frunze variegate) Flori: albe. între 15-30 cm. se recomandă producerea răsadurilor Denumire ştiinţifică / Familie: Agropyron cristatum. pajişti de la câmpie până în etajul molidului (1400 m alt. anuală sau bisanuală Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime. subspecia Pectinatum / Poaceae (Gramineae) Denumire populară: Pir crestat Habitus. durată de viaţă: plantă erbacee. în funcţie de soi. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. frecventă în sudul ţării 61 . pe care se formează şi lăstari sterili Tulpina aeriană: înălţime până la 60 cm. specie heliosciadofilă-sciadofilă Răspândire: frecventă în margini de pădure. tolerează soarele. stoloni lungi.Denumire ştiinţifică/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae) Denumire populară: Piciorul caprei Habitus. coaste însorite. formează tufe dese. ascuţite la vârf Flori: albastre-mov. durată de viaţă: plantă erbacee. locuri umbroase. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizomi scurţi. aride. durată de viaţă: plantă erbacee. orizontali Tulpina aeriană: înălţime până la 100 cm.

în pajişti xerofile Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga genevensis/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Suliman Habitus. păroasă la vârf Flori: albastre-azurii (rar roz-pal) Ecologie: mezofilă-mezohidrofilă. poate fi folosită pentru acoperirea solului. întreţinerea: plantă cu comportament invadant. simplă. simplă. înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală. tufărişuri Aspecte privind cultura. se înmulţeşte prin despărţirea rizomului primăvara sau toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Ajuga salicifolia/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: Habitus.Aspecte privind cultura. rar ramificată. tolerează soarele. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. mezotermă Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană. în pajişti. covor vegetal. bună ca specie pt. oblic. perenă Caractere morfologice Organe subterane: rizom scurt. f. culcate sau ascendente Frunze: alipit tomentoase Flori: galbene. durată de viaţă: plantă erbacee. durată de viaţă: plantă erbacee. plantă meliferă Denumire ştiinţifică/Familie: Ajuga reptans/ Lamiaceae (Labiatae) Denumire populară: vineriţă Habitus.mezofilă. cu dungi violete Ecologie: în locuri aride Răspândire: întâlnită în zona stepei. din care pornesc stoloni înrădăcinaţi la noduri Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. durată de viaţă: plantă erbacee. oblic. din care pornesc rădăcini numeroase Tulpina aeriană: înălţime până la 40 cm. tolerantă la pH şi temperatură 62 . alipit tomentoase. cu utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională. păroasă Frunze:uşor păroase Flori: albastre (uneori roz sau albe) Ecologie: xeromezofilă . perenă Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 20-30 cm. se dezvoltă bine pe orice tip de sol bine drenat. întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă.

Răspândire: întâlnită din zona stepei până în cea montană, în pajişti, tufărişuri, margini de pădure Aspecte privind cultura, întreţinerea: preferă soluri bine aprovizionate cu apă; f. bună ca specie pt. covor vegetal; înmulţirea prin despărţirea plantelor primăvara Alte utilizări: plantă medicinală, cu utilizări terapeutice în medicina umană şi veterinară Denumire ştiinţifică / Familie: Akebia quinata/ Lardizabalaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: liană (plantă urcătoare) Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 10 m, volubilă Frunze:cu 3-5 foliole Flori: purpurii, înflorire de primăvară (IV-V) Răspândire: plantă originară din estul Asiei Aspecte privind cultura, întreţinerea:preferă locuri însorite, soluri bine drenate; nu tolerează uşor să fie deranjată; se poate înmulţi prin semănat (toana sau primăvara), prin butaşi (prelevaţi vara)

Denumire ştiinţifică / Familie: Albizia julibrissin/ Mimosaceae Denumire populară: Habitus, durată de viaţă: arbust - arbore Caractere morfologice Tulpina aeriană: înălţime până la 12 m Frunze:compuse; decorative vara Flori: alb-roz, cu numeroase stamine Răspândire: specie originară din Asia de SV Aspecte privind cultura, întreţinerea: este bine a fi amplasată lângă pereţi cu orientare sudică sau vestică; necesită soare şi soluri bine drenate; în zonele mai reci se recomandă plantarea primăvara mai târziu; se înmulţeşte prin seminţe, semănate toamna Denumire ştiinţifică / Familie: Alcea rosea / Malvaceae Denumire populară: Nalba de grădină Habitus, durată de viaţă: plantă erbacee, perenă Caractere morfologice Organe subterane: rădăcina cărnoasă, fusiformă, ramificată Tulpina aeriană: înălţime 1-3 m, simplă, dispers-păroasă Frunze: palmate, cu 5-7 lobi, aspru-păroase Flori: solitare, purpurii, roşii, roz, albe 63

Răspândire: plantă originară din Asia Mică Aspecte privind cultura, întreţinerea: cerinţe moderate faţă de umiditate, vegetează bine pe soluri bogate, afânate, bine drenate; creşte bine în plin soare, dar suportă semiumbrirea; în staţiuni adăpostite; înmulţirea prin seminţe la sfârşitul verii sau primăvara; sensibilă la rugină. Alte utilizări: în industria alimentară – din petale se extrag coloranţi; frunzele şi florile au utilizări în medicină Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurea cyanus/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară Albăstrele Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală Caractere morfologice: Rădăcina fusiformă. Tulpina înaltă până la 100 cm, simplă sau ramificată. Frunzele liniare, cu peri mătăsoşi, alburii. Florile albastre grupate în calatidii terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – achene cu papus. Ecologie: specie xeromezo- mezofilă Răspândire: plantă cosmopolită, întâlnită în regiunea de câmpie şi deal (z. de stepă subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică/Familie: Centaurea dealbata/Asteraceaea (Compositae) Denumire populară – Habitus, durată de viaţă: erbacee, perenă Caractere morfologice: Tulpina înaltă până la 100 cm, ocupă până la 60 cm în suprafaţă. Frunzele îngust-eliptice, verzi-deschis. Florile liliachiu–purpurii grupate în calatidii formate una sau mai multe pe tulpină. Răspândire: plantă cultivată Aspecte privind cultura: înmulţire prin despărţirea tufei primăvara sau toamna. Creşte bine în plin soare şi în diferite substraturi, chiar mai sărace în elemente nutritive, dar bine drenate. Denumire ştiinţifică / Familie: Centaurium erythraea/Gentianaceae Denumire populară: Ţintaură Habitus, durată de viaţă: erbacee, anuală - bienală Caractere morfologice: Rădăcina pivotantă Tulpina înaltă de 10 – 40 cm, cu patru muchii, lipsită de peri. Frunzele bazale, dispuse în rozetă, se usucă la înflorire, cele tulpinale sunt alungit-ovate sau liniare, sesile, dispuse opus. Florile roşii,rar albe grupate în inflorescenţe terminale. Perioada de înflorire: VII-IX. Fructe – capsule. Ecologie: specie mezofilă, mezotermă, acidofilă, heliofilă (suportă şi umbrirea parţială) Răspândire: abundentă în fâneţe din zona de deal, margini de pădure tufărişuri (z. de stepă - subetaj fag) Aspecte privind cultura: înmulţire prin seminţe 64

Anexa 3 Exemple de reţete şi plante în funcţie de substraturi
Exemple de reţete pentru alcătuirea substraturilor Componente Scoarţă de pin:nisip Scoarţă de pin: turbă:nisip:perlit Pământ de ţelină:turbă:nisip Pământ de ţelină:turbă:perlit:aşchii de lemn dur Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de ţelină:nisip Turbă:pământ de frunze:nisip Turbă:pământ de frunze: pământ de ţelină:nisip Compost forestier:perlit Mraniţă:compost forestier Turbă:compost forestier Raport 2:1 3:2:3:1 1:1:1 1:1:1:1 1:1:1:0,3 1:0,5:0,2 1:0,8:0,2 1:1:1:0,5 3:1 1:1

Exemple de plante în funcţie de grosimea substratului: Specii/comunităţi vegetale Comunităţi cu Sedum şi muşchi Specii perene din pajişti uscate (Dianthus, Thymus, Alissum) Specii tolerante la secetă (Verbascum sp. ) Graminee, plante alpine, plante cu bulbi, rizomi (de talie mică) (Iris sp., Armeria sp.) Grosime substrat (cm) 4–6 Sistem de cultură Extensiv

5 - 10

Extensiv

Plante perene din habitate cu umiditate a solului scăzută sau medie; 10 – 20 Graminee; plante anuale; arbuşti de talie mică; subarbuşti (imp. rezistenţa la îngheţ) Arbuşti de talie medie, specii de legume, plante 20 – 50 perene, graminee Arbori foioşi sau conifere de talie mică (cultivaruri) Peste 50 cm

Semiintensiv Semiintensiv intensiv

66

1. 1. if any. The values given in parentheses are for information only. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems Significance and Use This guide addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the planting. Such aspects may include structural design requirements. Scope 1. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 4 Standarde referitoare la alcătuirea acoperişurilor verzi Standarde USA 1. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of engineering aspects of the facility. green roof consultant. It is important to consult with a professional horticulturist. mechanical engineering and thermal design requirements.2 This guide is applicable to both extensive and intensive green roof systems. associated with its use. ASTM E2400 .06 Standard Guide for Selection. and fire and life safety requirements. and maintenance of plants for green roof systems. installation. Selection of plant material can be crucial for success of the green roof system.4 This standard does not purport to address all of the safety concerns. and acquainted with green roof technology and plants. 2.1 This guide covers the considerations for the selection. Installation. This guide provides general guidance only. experienced. A rooftop is an extreme environment with strong and variable wind patterns and little or no protection from the sun’s intense heat and ultraviolet radiation. or work with similar professionals that are knowledgeable. 1. 1. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions .3 The values stated in SI units are to be regarded as the standard. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.

These architectural elements may include pavement. The first condition is considered the dead load of the green roof system. Components that are typically encountered in green roof systems include: membranes. 1.7 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. and (2) weight when rainfall or irrigation is actively occurring and the drainage layer is completely filled with water. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2396 Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [FallingHead Method] for Green Roof Systems E2398 Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems E2399 Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions . is considered a live load.3 This procedure also addresses the weight of the green roof system under two conditions: (1) weight under drained conditions after new water additions by rainfall or irrigation have ceased (this includes the weight of retained water and captured water). and plant materials. growth media. approximated by the weight of transient water in the drainage layer.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 2. walls. synthetic reinforcing layers. 1. 1. Such aspects may include structural design requirements. and so forth.4 This procedure does not address point or line loads associated with architectural elements that are not essential components of a particular green roof system.6 This procedure does not address live loads associated with snow or wind. geocomposite drain layers. 1. ASTM E2397 . cover/recover boards. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. mechanical engineering and thermal design requirements. non-absorptive plastic sheet components. 1.05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems Significance and Use This practice addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the dead load and transient water live load of the entire system. The difference in weight between the first and second conditions. and masonry. 1. metallic layers. fabrics.5 This procedure does not address live loads associated with construction activities.2 The procedure addresses the loads associated with green roof systems. granular drainage media. 1. 2. insulation materials. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility. Scope 1.1 This practice covers a standardized procedure for predicting the system weight of a green roof system. and fire and life safety requirements. Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.

if any. Finally. 2. The method also provides a measure of the moisture content and the water permeability measured at the maximum media density. Furthermore. 1.6 This standard does not purport to address all of the safety concerns. ASTM E2399 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 3.05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems Significance and Use This test method describes simple laboratory methods that provide reproduceable measurements of critical media properties. moisture content. Method A. The density of mixed media materials will vary depending on the degree to which they are subjected to compaction and the length of time that the material is allowed to hydrate and subsequently drain. and permit direct comparisons to be made between different media materials. 1. and water permeability under conditions that more closely replicate field conditions on green roofs.1 This test method covers a procedure for determining the maximum media density for purposes of estimating the maximum dead load for green roof assemblies. moisture will drain gradually from the media following a hydration cycle. This procedure is intended to provide a reproducible laboratory procedure for predicting the maximum media density.4 The test method is intended to emulate vertical percolation rates for water in green roofs. 1. Scope 1. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard.2 This procedure is suitable for green roof media that contain no more than 30% organic material as measured using the loss on ignition procedure Test Methods F 1647. It also provides a method for estimating the lower limit for the water permeability of the in-place media. the maximum media water retention has been shown to be a useful indicator of the moisture retention properties of green roof media. Existing methods for measuring the capillary-moisture relationship for soils (Test Method D 2325) rely on sample preparation procedures (Test Methods D 698) that are not consistent with the conditions associated with the placement of green roof media materials. The maximum media density measured in this procedure approaches the density at the theoretical saturation point. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. The value of this test method to the green roof designer is that it provides an objective measure of maximum probable media density (under drained conditions) for estimating structural loads.5 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. 1. associated with its use. 1.3 The maximum media density and associated moisture content measured in this procedure applies to drained conditions near the saturation point. Referenced Documents ASTM Standards D698 Test Methods for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using Standard Effort (12 400 ft-lbf/ft3 (600 kN-m/m3)) E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions F1647 Test Methods for Organic Matter Content of Putting Green and Sports Turf Root Zone Mixes . 1. This latter value is important when considering drainage conditions in green roofs.

5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. 5.1 Accurate information about the water and media holding capacity of geocomposite drain layers is essential to predict dead load for green roof systems. mechanical engineering and thermal design requirements.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems Significance and Use Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility.2.2 Information about the unit media retention volume is required to predict the quantity of material that will be required to construct a green roof with a specified total thickness.1.1 This test method covers the determination of the water and media retention of synthetic drains layers used in green roof systems. Examples include shaped plastic membranes and closed-cell plastic foam boards 1.2. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. associated with its use.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. ASTM E2398 . 1. 1.2 This standard is applicable to geocomposite drain layers that retain water and media in cup-like receptacles on their upper surface. Such aspects may include structural design requirements. if any.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 4. 1. It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. Referenced Documents ASTM Standards E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E2397 Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems E631 Terminology of Building Constructions . Determining these performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to one another. 5. 2.1 Water capture is also useful in assessing irrigation requirements for green roof designs. and fire and life safety requirements.3 This standard does not apply to products manufactured from water-absorptive materials. 1. Scope 1. 5.

Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate assessment of the performance of one green roof system relative to another.2 This test method is intended to provide water permeability data that is relevant to this design condition that is characterized by horizontal flow under low-head. coarse materials are frequently used to create drainage zones for percolated rainfall. Such aspects may include structural design requirements.1. 1. 1. mechanical engineering and thermal design requirements. Scope 1.25 mm) sieve. 1.4 The values stated in inch-pound units are to be regarded as standard. associated with its use.S. The values given in parentheses are mathematical conversions to SI units that are provided for information only and are not considered standard. Referenced Documents ASTM Standards C29/C29M Test Method for Bulk Density (Unit Weight) and Voids in Aggregate E2114 Terminology for Sustainability Relative to the Performance of Buildings E631 Terminology of Building Constructions . It is the responsibility of the user of this standard to establish appropriate safety and health practices and to determine the applicability of regulatory limitations prior to use. This will also allow the performance of granular drainage layers in green roof systems to be compared directly to alternative components. 1.5 This standard does not purport to address all of the safety concerns. 1.1 This test method covers a procedure for determining the water permeability of coarse granular materials used in the drainage layers of green roof systems. and fire and life safety requirements. #8 (2.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 ASTM E2396 . In green roofs.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Significance and Use This test method addresses performance characteristics for green roof systems with respect to the water permeability of the drainage media. 5. 2. if any.3 This test method is suitable for coarse-grained materials with 100 % of the material retained on the U. 5.1 Water permeability of coarse materials is highly influenced by the head conditions under which it is measured.2 This test method addresses water permeability under the low-head conditions that typify horizontal flow in green roof applications. such as geocomposite drain layers. Determining the performance characteristics of green roof systems provides information to facilitate the assessment of related engineering aspects of the facility.1. It is not suitable for finer-grained materials.

Este realizată dintr-un filtru geotextil din poliester dublat de o reţea neregulată de fire de nylon.Anexa 5 Exemplificări de straturi preluate din documentaţia bibliografică Straturi filtrante Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Oldroyd Strat de aerare (specific pentru alcătuirea inversă) Îndepărtează umiditatea stegnantă pe termoizolaţie. Documentaţie Barret Roofs 73 . asigurând prin uşoara ventilare performanţa termică estimată a stratului de polistiren extrudat.

protecţie suplimentară a hidroizolaţiei.Straturi drenante Strat drenant din fibre reciclate de polietilenă. Documentaţie Barret Roofs Documentaţie ABG Plăci drenante realizate din polietilenă de înaltă densitate reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder 74 . Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă. retenţie de apă. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Documentaţie Barret Roofs Sistem complex care asigură simultan filtrare. drenare. barieră contra rădăcinilor. “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.

Documentaţie Flag-Soprema Strat realizat din polipropilenă de înaltă densitate Documentaţie Oldroyd Strat realizat din fulgi expandaţi de polietilenă. cu geotextil inclus Documentaţie Beco-Bermüller 75 .

pătrunderea apei şi luminii la plante şi împiedică alunecarea substratului până la stabilizarea acestuia cu rădăcinile mediului vegetal. Documentaţie Barret Roofs Strat biodegradabil de reducere a eroziunii Documentaţie Conwed Plastics Strat realizat din filamente de polipropilenă.geosyntheticsworld.com 76 . recomandat la pante sub 600 www. Asigură penetrarea rădăcinilor.Protecţii împotriva eroziunii substratului Strat realizat din polipropilenă reciclată.

com flickr.Strat de stabilizare a substratului (de reducere a eroziunii) din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) reciclată www.celltekdirect.com/photos/ 7998285@N08/483912610 77 .

com 78 .au/ media/Product/ Barieră contra rădăcinilor din polietilenă 30mm news.Bariere contra rădăcinilor Barieră contra rădăcinilor din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) 1mm grosime allstakesupply.com.edu/ blogs/goinggreen magellanarchitects.wordpress.haverford.

se prevăd dispozitive unidirecţionale montate pe reţele de myecohomeblog. cu dimensiunile 540 x 540 mm şi înălţimea de 100 mm. care poate susţine vegetaţie înaltă de 12cm Documentaţie ZinCo Pentru acoperişuri în pantă cu formă curbă există produse dedicate pentru asigurarea stabilităţii Documentaţie ZinCo 79 .Dispozitive anti-alunecare Pentru acoperişuri cu panta protecţie anti-eroziune.com/ category/roof/ Pentru acoperişuri cu panta cuprinsă între 150 .450 se prevăd dispozitive bidirecţionale montate pe saltele de drenaj Documentaţie Flag-Soprema Pentru acoperişuri cu panta sub 350 există sistemul de “Georaster”.

Sisteme prefabricate cu alcătuire completă. care se aşează peste hidroizolaţia protejată cu un strat de separare-protecţie: − − − − − strat vegetal. barieră contra rădăcinilor Documentaţie AXTER 80 . strat filtrant. strat drenant. substrat.

Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. În această soluŃie termoizolaŃia se realizează exclusiv din plăci de polistiren extrudat. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Anexa 6 informativă detalii de alcătuire (este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de producătorii de sisteme de acoperişuri verzi) A. 81 . detalii de câmp terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire inversă (hidroizolaŃie cu rol şi de barieră contra vaporilor şi termoizolaŃie cu rol şi de protecŃie a hidroizolaŃiei). pentru a nu se diminua performanŃele termice ale stratului de polistiren. Peste ele se prevede un strat de aerare (a se vedea Anexa 5) cu rol de îndepărtare a umidităŃii din alcătuirea substratului.

şi realizează o separare între straturile de sub hidroizolaŃie şi hidroizolaŃie. al cărei strat de protecŃie este reprezentat de terasa–grădină. care este mai expusă acŃiunii agenŃilor de mediu. elastică sau compresibilă) şapa poate fi simplă sau armată (este armată în cazul termoizolaŃiilor compresibile). Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Deşi nu face obiectul prezentului Ghid. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. pentru eliminarea vaporilor din spaŃiul dintre bariera contra vaporilor şi hidroizolaŃie. În funcŃie de tipul termoizolaŃiei (rezistentă mecanic. prezentăm o alcătuire completă de învelitoare termo-hidroizolată. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră împotriva rădăcinilor. permiŃând astfel compensarea mişcării acesteia faŃă de suport 1 82 . stratul de difuzie mai îndeplineşte şi alte funcŃiuni: realizează o echilibrare a presiunii vaporilor de apă între interior şi exterior – decompresiune . Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. În cazul şapelor armate este obligatorie prevederea unui strat de difuziedecompresiune-compensare 1 peste şapă. Insistăm în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în această poziŃie specifică.

Acesta s-ar mai putea prevedea dacă structura termo-hidroizolantă se realizează în anotimp ploios sau dacă se estimează că în următorul sezon rece clădirea nu va fi încălzită. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Stratul de difuzie de sub bariera contra vaporilor se prevede întotdeauna dacă umiditatea relativă a aerului interior este >60% şi întotdeauna peste betoane de pantă. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. de tip „cofraj de ouă” nu este nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei şi de conducere spre dispozitivele de scurgere. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 83 . pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor şi un strat de aerare în acelaşi timp. pentru eliminarea în exterior a umidităŃii de construcŃie. În cazul utilizării acestor produse din materiale plastice.

dat fiind că pietrişul de râu trebuie spălat (seminŃele purtate de vânt pot încolŃi şi apare vegetaŃie acolo unde nu este recomandat) iar produsele pe bază de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant în alcătuire „clasică” Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibilă dar trebuie avută în vedere provenienŃa materialului granular. 84 .

Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. 85 . pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie Tipul specific de produs pentru asigurarea funcŃiunii de drenare şi de retenŃie a apei (a se vedea Anexa 5) reprezintă şi o barieră (suplimentară) împotriva rădăcinilor. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu termoizolaŃia sub betonul de pantă alcătuire posibilă în cazul plăcilor termoizolante compresibile sau – nearmând stratul de beton de pantă – în cazul plăcilor termoizolante rezistente de mari dimensiuni Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor.

cu substrat cu grosime mică. Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. strat drenant. strat filtrant. 86 . dat fiind suportul (astereala) realizat din material putrescibil.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 terasă-grădină cu sistem termo-hidroizolant cu alcătuire ventilată alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Se recomandă prevederea explicită a barierei contra rădăcinilor şi posibil şi a stratului de aerare. FuncŃiunea de eliminare a eventualei umidităŃi stagnante pe hidroizolaŃie se poate realiza şi dacă elementul de drenare are faŃa inferioară riflată. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5). substrat.

Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură din lemn. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. strat filtrant. Panta versantului este. în cazul de faŃă. barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) De altfel şi termoizolaŃia trebuie să fie uşoară şi să nu necesite prevederea altor straturi grele deasupra (şape diverse) Peste substrat se prevede o reŃea anti-alunecare (antieroziune) cu rolul stabilizării substratului pe versant pe perioada consolidării stratului de vegetaŃie (a se vedea şi Anexa 5). pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. cu substrat cu grosime mică. 87 . substrat. strat drenant. >150 Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv.

strat filtrant. se va dispune o barieră împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Dacă nu se precizează în mod explicit prin specificaŃia tehnică a hidroizolaŃiei că aceasta rezistă şi la acŃiunea rădăcinilor. cu substrat cu grosime mică. 88 . barieră contra rădăcinilor – a se vedea Anexa 5) Peste stratul filtrant – şi înfăşurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat şi conducere a ei către dispozitivele pluviale. pe lângă cea implicită de hidroizolaŃie În acest caz se utilizează plăci cu rol drenant din materiale uşoare (a se vedea Anexa 5) şi posibil cutii care includ toate componentele alcătuirii verzi (vegetaŃie. strat drenant. substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde cu sistem termo-hidroizolant pe structură metalică Alcătuire pentru acoperişuri verzi de tip extensiv. Există membrane hidroizolante care asigură atât funcŃiunea de difuziedecompresiune-compensare cât şi pe cea de barieră împotriva rădăcinilor.

racordare cu aticul Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe atic.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 B. de minimum 50cm. din considerente de securitate la incendiu. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. Perimetral se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm). Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. 89 . îmbrăcat de asemenea cu material filtrant.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. 90 . Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. de minimum 50cm. Perimetral se prevede un strat de pietriş spălat (32/64mm) sau dale prefabricate. din considerente de securitate la incendiu.

Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. 91 . pentru a nu întrerupe continuitatea suprafeŃei de vegetaŃie.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Există posibilitatea colectării apelor pluviale în zona din apropierea aticului. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat. dată fiind nevoia de racordare a straturilor atât la dispozitivele de scurgere a apelor pluviale cât şi la atic. de minimum 50cm. SoluŃia are dezavantajul că necesită o manoperă foarte corectă. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. din considerente de securitate la incendiu. Perimetral se prevede un strat de pietriş (spălat) sau dale prefabricate.

Este obligatoriu ca toate accesoriile să fie achiziŃionate de la aceeaşi firmă producătoare de sisteme de acoperişuri verzi. rezolvarea este (probabil) mai sigură. 92 . Dispozitivele de scurgere a apelor pluviale au dimensiunile corespunzătoare pentru ca faŃa capacului să ajungă la faŃa stratului drenant. existând posibilitatea fizică de racordare a straturilor în mod corect. pentru a nu exista incompatibilităŃi între componente.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport metalic Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic.

Perimetral se prevede un strat de pietriş (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). 93 . de minimum 50cm.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 C. racordarea cu un perete supraînălŃat Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. din considerente de securitate la incendiu. îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat.

) Între substrat şi elementul perimetral de pietriş există un opritor perforat.a. HidroizolaŃia care se ridică pe perete trebuie să fie rezistentă la acŃiunea radiaŃiilor UV şi a IR. a celor de difuzie şi a hidroizolaŃiei pe perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaŃiei sau cu minimum 10cm de la finit). îmbrăcat de asemenea cu material filtrant. Perimetral se prevede o suprafaŃă de minimum 50cm. Între dalele prefabricate şi hidroizolaŃie trebuie prevăzut un rost de mişcare de minimum 20mm. cu ridicarea straturilor de termoizolaŃie. Stratul filtrant se ridică până la limita superioară a substratului. realizată cu dale prefabricate montate uscat. sau trebuie protejată corespunzător. În loc de agrafa şi protecŃia metalică se pot prevedea alte sisteme pentru protecŃia straturilor care se ridică pe perete (elemente prefabricate încastrate.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat Alcătuirea termo-hidroizolantă se realizează conform normativului corespunzător. din considerente de securitate la incendiu. 94 . reborduri turnate ş.

bariera contra rădăcinilor. 95 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din tablă cutată Între structura metalică şi elementul prefabricat de faŃadă există un rost de dilatare care va fi tratat corespunzător. stratul filtrant ridicându-se corespunzător pe perete. Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare. termoizolaŃia. straturile de difuzie. hidroizolaŃia.

suport pentru substrat. strat filtrant. Acelaşi lucru este valabil pentru straturile care constituie structura „verde”: stratul drenant trebuie să fie uşor şi – preferabil – să includă şi alte funcŃiuni: barieră contra rădăcinilor. Tipul de acoperiş verde pe care îl suportă rezonabil din punct de vedere tehnic şi economic planşeul din lemn este acoperişul în sistem extensiv. adică termoizolaŃia trebuie să fie eficientă (ca să nu fie nevoie de o grosime mare pentru asigurarea performanŃei termice corespunzătoare) şi uşoară. 96 . retenŃie de apă.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Alcătuire termo-hidroizolantă pe planşeu din lemn Fiind o structură „uşoară” este necesar ca şi structura termo-hidroizolantă să fie uşoară.

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării. este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor două sisteme constructive. pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat. de minim 50cm. Acoperiş verde de tip extensiv.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare cu un perete supraînălŃat. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. perpendicular pe pantă Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul prezentat). 97 . HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu.

cu perforaŃii. 98 . cu scurgere exterioară În cazul alcătuirilor cu scurgere exterioară. se prevede marginal un profil perimetral de scurgere a apei. pentru a împiedica înfundarea jgheabului cu nisip. sau pe balast dacă stratul filtrant se ridică până imediat sub cota finitului pardoselii. Dalele prefabricate (dacă există) se montează pe pietriş spălat. Racordări marginale Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 D. pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Acoperiş verde la construcŃie subsol Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală. ele ridicându-se până la limita superioară a substratului 99 .

Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. relaŃia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii (terase grădină semi-intensive sau intensive) Terasă grădină intensivă – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. 100 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. eventual prevăzute în interior cu strat filtrant. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. 101 .

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa. 102 . Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin. nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa exterioară a substratului. împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini să se împroaşte cu noroi dalajul. indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină. Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Pardoseala supraînălŃată se prevede numai dacă pe terasa grădină respectivă este avută în vedere o o circulaŃie uşoară.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 RelaŃia terasă grădină – loc de joacă pentru copii ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. fiind legat exclusiv de acesta. Se asigură continuitatea straturilor definitorii ale alcătuirii „verzi”: barieră contra rădăcinilor. Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevăzut substratul pentru vegetaŃie. 103 . ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. peste care se prevede şapă armată. strat drenant.

104 . execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3. sau… (a se vedea detaliul următor) Fiind vorba despre o alcătuire termo-hidroizolată inversă. pentru împiedicarea pătrunderii particulelor fine din substrat.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 E. evidenŃiem prevederea stratului de aerare peste termoizolaŃie. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfăşurat în strat filtrant. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. relaŃia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare) În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1.

relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea Anexa 5) 105 . hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.

execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 6. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar (spart). cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 5. Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului sau de natură calcaroasă) 106 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 4. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.

cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul alcătuirii verzi) 2. execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri) 3.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit: 1. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial se recomandă să fie înglobat într-un strat drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) 107 .

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finită a teraseigrădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului. 108 .

pentru pante până la 200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart) Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200. zona dedicată jgheabului mascat de pazie fiind rezolvată prin racordarea pe verticală a hidroizolaŃiei şi barierei contra rădăcinilor (ridicată minimum 15cm peste nivelul stratului drenant) şi prin prevederea protecŃiei granulare (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar) Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu. la pante mai mari existând pericolul alunecării pietrişului. 109 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Se pot prevedea receptori pluviali protejaŃi cu grile parafrunzar şi la poala învelitorii.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 O rezolvare uşor diferită (din punct de vedere al rezolvării poziŃiei dispozitivului receptor de ape pluviale şi încadrare a sa în geometria poalei streşinii şi de relaŃie cu pazia) este cea în care apa se scurge din receptor pe un lanŃ. Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România. Între dezavantajele acestei rezolvări (cu lanŃ) am putea menŃiona faptul că în cazul ploilor torenŃiale lanŃul probabil nu va face faŃă debitului de apă. 110 .

de minim 50cm.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 F. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 111 . HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Străpungeri prin învelitorile verzi Străpungere prin structura din beton armat ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor compresibile. peste care se prevede şapă armată. ca măsură de împiedicare a pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie. Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm).

de minim 50cm.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura din lemn HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 112 . din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea. pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului.

din dreptul racordării cu elementul care străpunge învelitoarea.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Străpungere prin structura metalică HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu minimum 15cm. de minim 50cm. Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte (pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se vedea Anexa 5) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului 113 . pentru a împiedica apa rezultată din eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm). este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului.

Rosturi în câmpul învelitorii verzi Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori) Din punct de vedere al alcătuirii verzi.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 G. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci prefabricate minerale). peste care se aplică substratul. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. 114 . Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5) .

115 . în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv). care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5).

Această variantă este mai avantajoasă decât cele precedente din punct de vedere al îndepărtării apei din zona rostului. Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5). care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rosturile de dilatare / tasare între clădiri sau tronsoane ale clădirilor se rezolvă conform reglementărilor în vigoare (compensatori). peste care se aplică substratul. în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plăci prefabricate minerale). 116 . Din punct de vedere al alcătuirii verzi.

în zona rostului se prevede un suport rezistent din punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plăci din mase plastice rezistente. care sprijină pe elementul drenant şi de retenŃie a apei. 117 . Aceste plăci sunt acoperite cu stratul filtrant (a se vedea Anexa 5).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Din punct de vedere al alcătuirii verzi. perforate sau plăci metalice tratate anticoroziv). Acoperirea rostului poate avea un capac parafrunzar la cota finită a terasei-grădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau minerale calcaroase) Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului.

rupere) în bariera contra vaporilor. este necesar ca sub bariera contra vaporilor să se prevadă un strat flotant. de separare. 118 . Astfel stratul drenant este realizat din plăci din materiale plastice care asigură simultan şi funcŃiunea de strat de retenŃie a apei şi de barieră contra rădăcinilor. La panta ≥ 200 prevederea unei reŃele (grile) bidirecŃionale pentru stabilizarea versantului este esenŃială. care permite mişcarea suportului (astereala) fără ca această mişcare să inducă tensiuni (întindere. De jur împrejurul rostului se realizează stratul drenant din pietriş spălat sau pietriş mărgăritar (32/64mm). Tipul de acoperiş verde recomandat pentru construcŃiile cu şarpantă din lemn este acoperişul de tip extensiv. Se poate prevedea peste substrat şi o reŃea contra eroziunii substratului versantului. Şarpanta din lemn fiind o alcătuire uşoară este necesar ca şi alcătuirea termohidroizolantă să fie uşoară şi să răspundă cerinŃelor de izolare termică şi de asemenea ca alcătuirea „verde” să fie uşoară. de minimum 50cm.Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Rost între două clădiri cu structura din lemn Suportul (planşeul din lemn) fiind elastic.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 Racordare între o structură metalică şi una din beton armat. 119 . Din punct de vedere al rezolvării acoperişului verde nu există elemente de noutate faŃă de cele prezentate anterior.

Racord la luminator HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se racordează la luminator. numai dacă se aerisesc în dreptul racordării la luminator. Straturile de difuzie se ridică. date fiind problemele de etanşare împotriva apei care curge de pe luminator. straturile de difuziune şi bariera contra vaporilor nu se ridică pe verticală. Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita finitului substratului. Dacă se aerisesc prin alte părŃi sau prin deflectoare. cu lăŃime de minimum 50cm. ceea ce este puŃin probabil. 120 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 H. având bariera contra vaporilor ca strat de separare între ele. De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietriş de râu spălat sau de pietriş mărgăritar (32/64mm).

Racordare cu fereastră 121 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 I.

Racordare cu ferestre de mansardă 122 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 J.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 K. Rezolvări la streaşină Streaşină de timpan Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată. cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 123 . poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).

cu opritor perforat pe care se ridică stratul filtrant 124 . poala este rezolvată cu bordură din agregate minerale (32/64mm).Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Acolo unde nu sunt prevăzute cutii cu vegetaŃie precultivată.

125 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 streaşină de poală Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 L. Coame Asigurarea preluării apelor pluviale se face prin jgheaburi / canale de scurgere şi direcŃionare către jgheabul de poală sau burlan. 126 . protejate împotriva colmatării prin înfăşurare în strat filtrant. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. Se va avea în vedere direcŃia vântului dominant înainte de începerea montării membranelor şi se va lucra Ńinând cont de acest aspect. Elementele de asigurare a stabilităŃii versantului de tip grilă arată că panta învelitorii este cuprinsă între 200 şi 300.

127

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

Toate membranele se petrec peste coame, fie că este vorba despre bariera contra vaporilor, hidroizolaŃie sau bariera împotriva rădăcinilor. La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate, în cutii care asigură drenaj, retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor

128

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1

M. Dolii

La pante ≥ 150 se utilizează reŃele din Ńesături (a se vedea Anexa 5) pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar).

129

îmbrăcate în material filtrant şi îngropate în dren din material granular (pietriş de râu spălat sau pietriş mărgăritar). retenŃie a apei şi barieră contra rădăcinilor. La pante ≥ 200 se utilizează reŃele uni sau bidirecŃionale pentru împiedicarea alunecării substratului pe pantă (anti-eroziune) Pentru împiedicarea pătrunderii substratului în dolie. în cutii care asigură drenaj. 130 .Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente Redactarea 1 La pante ≥ 300 se utilizează covoare vegetale precultivate. la limita substratului se prevăd opritoare unidirecŃionale acoperite de hidroizolaŃie şi de bariera contra rădăcinilor În dolie se prevăd conducte de preluare a apei pluviale.

execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. REGLEMENTĂRI TEHNICE ROMÂNEŞTI NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.in situ” GP 0001-1996 Protecţia la zgomot. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate . C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri P 121-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale P 122-1989 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile social-culturale şi tehnico-administrative P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor STANDARDE ŞI NORMATIVE STRĂINE SPRI’s Fire Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana SPRI’s Wind Design Standard for Vegetative Roofing Systems – norma canadiana Guideline for the Planning.BIBLIOGRAFIE A. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri. execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri GP 065-2001 Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.. Execution and Upkeep of Green-Roof Sites – norma germana 131 . execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice GP 114-2006 Ghid privind proiectarea.

Monica: "Design Guidelines for Green Roofs". editia 2004 The globalised green roof market of the future: trends and challenges. Sound Transmission Loss on Green Roofs. Australia. Conferinta Internationala SB08 World Sustainable Building Conference. editia 2009 Bringing Nature Back to Town.05 Standard Test Method for Saturated Water Permeability of Granular Drainage Media [Falling-Head Method] for Green Roof Systems Peck. Baskaran Using Garden Roof Systems to Achieve Sustainable Building Envelopes in Construction Technology Update No. Bas Baskaran Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas.Liu Evaluating Rooftop and Vertical Gardens as an Adaptation Strategy for Urban Areas K. Poster presentation for International Landcare Conference.Green Roof Plants: A Resource and Planting Guide Nigel Dunnett .05 Standard Practice for Determination of Dead Loads and Live Loads associated with Green Roof Systems ASTM E2399 .Planting Green Roofs and Living Walls 132 . October 2006 Congresul International Green Roofs. Peck. Snodgrass .05 Standard Test Method for Maximum Media Density for Dead Load Analysis of Green Roof Systems ASTM E2398 . Steven & Kuhn.Y. C. CĂRŢI E. Callaghan. în Conferinţa Greening Rooftops for Sustainable Communities. Green roofs in the changing Australian landscape. March 1999 B. Baltimore 2008 C. in Report on the Environmental Benefits and Costs of Green Roof Technology for the City of Toronto B Baskaran & K. Ontario Association of Architects. Melbourne.05 Standard Test Method for Water Capture and Media Retention of Geocomposite Drain Layers for Green Roof Systems ASTM E2396 . Congresul International Green Roofs. 2005 Brad Bass. Melbourne. 65. Monica: "Greenbacks from green roofs: forging a new industry in Canada" Canada Mortgage and Housing Corporation. Sept. and Maintenance of Plants for Green Roof Systems ASTM E2397 . sept 2008 Maureen Connelly. Murray Hodgson. în National Research Institute of Canada. Installation.06 Standard Guide for Selection. CERCETĂRI INTERNAŢIONALE Survey of types of green roofs and their standards.- ASTM E2400 . Chris & Kuhn. contract NRCC-46737 Goya Ngan Green Roof Policies: Tools for Encouraging Sustainable Design Dr Raelene Mibus. Steven. Liu & A.

Birkhauser.de/ http://www.org http://www.igra-world.axter.php http://www.org/ http://www. Ed.at/ http://www. Ivan Doina. 2009.com/ http://www.html http://horticulture.org/ccb/browse_doc.gruendachexperte-krupka.ca/eng/ibp/irc/ctus/ctus-n65.com/garden-roof.co.greenroofs.grundach.html 133 .edu/cms/greenroofcenter/ http://www.livingroofs.com/ http://www.ca/greenroofs/pdf/chapter3.pdf http://www. R.eu/verband/fachbei/fa01_englisch. 1989. MANUALE Alexandru Stan .- IHS BRE . Fitocenologia şi Fitogeografia României Petrovici.com/index.greenroofs.Green Roof Pocket Guide Technical Manual Design for lifestyle and the future. Cantor .html http://www. Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice Ed.com/products/index.austrotherm. Australia's guide to environmentally sustainable homes Technical Guide to Stainless Steel Roofing Greenroof brochure Sika Sopranature – Soprema Technical Guide The ultimate Eco-Friendly Roof from ICB Diadem E.uk/ http://www.php?d=8047 http://www.com/index. Osmundson .Mincu" Bucureşti.co.com/EN/greenroof_systems/index. Ceres.barrettroofs.at/front_content.htm http://www.toronto. WEBOGRAFIE http://www.bakor.amann-dachmarke.gc.nrc-cnrc. IAIM IGRA (International Green Roof Association) .Green Roofs and Facades Steven L.bauder.Roof Construction Manual.efb-greenroof.com/pdfs/newslinks-803_construction_specifier.psu. 2003 Ciocârlan V.Roof Gardens: History.com/ http://www.Curs Finisaj 2.apexgreenroofs.zinco-greenroof.asp http://www.abg-geosynthetics.hydrotechusa.hydrotechusa.com/ http://www. Flora ilustrată a României.html http://www. Bucureşti.htm http://www.uk/ http://www.Green Roofs: Ecological Design And Construction Green Roof Waterproofing and Drainage 301 course manual Eberhard Schunck et al .php http://www.wbdg. 2007 D. Universitară "I.alumasc. ed.Green Roofs in Sustainable Landscape Design Theodore H.de/de/bauder-deutschland.pdf http://www. Design. and Construction (Norton Books for Architects & Designers) William McDonough .

sarnafil.asp http://www.fibertite.com http://www.cetco.fbb.roofmeadow.uk/ http://beco-bermueller.derbigum.flag-soprema.com/index.de/ http://www.com/ http://www.de/ http://www.binne.com/index.co.optigruen.html http://www.php http://www.com/index.co.xeroflora.jsp http://www.de/ http://www.com/index.soprema.de/auswahl.protan.uk/index.carlisle-syntec.fdt.uk/pages/default.conservationtechnology.de/ http://www.bauder.ikogreen.- http://www.com/en/ http://www.de/ http://www.eternit.com/ http://www.de/_site/de http://www.uk/ http://www.uk/ http://www.de/ http://www.icopal.aspx http://www.com/ http://www.co.siplast.aspx http://www.com/ http://www.ritter-online.uk/ http://www.php http://www.greentechitm.asp http://www.uk/web/ http://www.html http://www.html http://www.puren.georgboerner.de/ http://www.us/ http://www.com/ http://www.tremcoinc.aspx http://www.langley.com http://www.de/ http://www.com/northamericahome.alkorproof.co.optigreen.liveroof.buildinglogics.de/index.de/ http://www.dow.de/index.com/index.firestonebpco.com/en/index.mogat-werke.trelleborg.com/chooselang.sarnafilus.co.com/bmg/Home.colbond-geosynthetics.foamglas.com/ http://www.co.safeguardeurope.sky-garden.hasseundsohn.com/ http://ecoroofseverywhere.com/ http://www.com/ http://www.com/ http://www.co.mulehide.vedag.com/ 134 .gruenes-dach.php http://www.at/index_roofing http://www.cfm http://www.zinco-greenroof.com/ http://www.html http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful