CURSUL NR.1 ARTE – VIZUALE 1. De ce arte vizuale? Arta exprimă valori estetice.

Arta vizuală cuprinde toate artele care se exprimă prin imagine. Ca orice artă, foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific. Imortalizarea momentului necesită limite de calitate. 2. Ce studiem ? Artă fotografică. (există de 140 ani ) Artă cinematografică. (există de 115 ani ) Tehnica foto – video. 3. Importanţa artei vizuale. Imaginea este foarte importantă Ne oferă un cadru clar a ceea ce dorim să asimilăm. Se poate creea imaginea prin fotografie, un spot publicitar, prin propria sa producţie ( audio – video, etc.) ARTĂ FOTOGRAFICĂ. Este o artă care are peste 100 de ani. ( Cadrele video se numesc fotograme). De la foto s-a trecut la film prin cronofotograf, chinefotografie. Fotografia este un deschizător de drumuri în arta vizuală. Fără fotografie n-ar fi existat mai nimic în ştiinţa modernă. • Fotografia de reportaj • Fotografia de presă. • Fotografia artistică. • Fotografia publicitară • Fotografia ştiinţifică. FOTOGRAFIA DE REPORTAJ. Stă la baza mass-mediei (prin foto- reporter). Abilitatea celui care realizează reportajele este foarte importantă.Acesta terbuie să surprindă ceea ce este interesant, important. Abilitate =/ acreditare. - a fi abilitat – ţi se acordă încredere - a fi acreditat – ţi se acordă temeiul legal. Fotografiile de reportaj sunt instantanee. FOTOGRAFIA DE PRESĂ. Diferă de fotografia de reportaj prin surprinderea cotidianului în orice moment. (putem surprinde orice) Presa este – a-IV-a putere în stat deoarece ea formează opinii.

FOTOGRAFIA ARTISTICĂ. Orice imagine care te încântă poate deveni o fotografie artistică.. FOTOGRAFIA PUBLICITARĂ. În acest sector fotografia are un imens aport. Nu poate exista publicitate fără fotografie. Este un element de maximă importanţă(ex. – o casă de modă, catalog de prezentare a unor produse, reclamă pentru diverse domenii). FOTOGRAFIA ŞTIINŢIFICĂ Fotografi profesionişti specializaţi în realizarea fotografiilor ştiinţificetrebuie surprinsă realitatea.(ex.- şantierul Naval sau fotografierea unor malformaţii în domeniul medical sau preluarea de pe imaginea video). Aparatul fotografic cu dischetă- se poate face un număr foarte mare de fotografii,(2,4 sau 5 MB (megabitz) ). Nici fotografia şi nici filmul nu pot izola problemele de limbaj artistic de cele tehnice. Fotografia constituie astăzi un limbaj al acestei epoci demonstrând că a şti să vezi e o mare calitate.

CURSUL NR. 2 SENSIBILITATE. -a activa asupra unui alt corp. *Luminozitate şi iluminare rolă colectoare imagine proiectată rolă debitoare subiectul sistem de lentilă opturare -lentila + dispozitiv de opturare şi diafragmare = sensitometrie De ce noţiunide sensitometrie? Luminozitatea subiectului de sensiometrie prezintă variaţii în funcţie de sursele ce-l iluminează. Acestea apar prin schimbarea anotimpurilor, prin prezenţa norilor, trecerea de la zi la noapte sau trecerea de la lumina naturală la cea artificială sau combinată. Cantitatea de lumină se măsoară în tehnica fotografică în lucşi.

.) pentru a nu se voala filmul. .6 8 11 16 22 32 45 -timp de expunere noaptea 8 ziua 11.4 2 2.8 4 5. -sist.000sec.2 lx -cer acoperit în decembrie -900-2000 lx(ziua) -lumina soarelui în iunie (ora 12) . de diafragmare – măreşte şi micşorează orificiul de deschidere (modifică raportul de deschidere). -iris. . -timp de expunere : mare –pt.100.000 lx. Un indice mai mic al diafragmei corespunde unei deschideri mai mari. Asemenea diafragmei obturatorul reglează cantitatea de lumină dar mai au şi particularitatea de reglare în funcţie de viteza de deplasare a subiectului.lumina soarelui în decembrie (ora 12) 9.0.În noaptea fără lună .diafragma – nu are rol de a mări sau micşora cadrul fotografiei ci reglează cantitatea de lumină de la 0. Un indice mai mare al diafragmei corespunde unei deschideri mai mici. 0.000 lx.003 lx ( limita de percepţie a ochiului omenesc complet adaptat la întuneric este de 0. 1/15 1/30 1/60 1/125 Practica zenit. În domeniul tehnic toate materialele şi toată aparatura se realizează conform unor standarde. *Timp de expunere .este timpul în care opturatorul este deschis pentru a putea permite reflectarea proiecţiei subiectului de fotografiat pe film. .un grup de oameni static mic –pt.000000001lx) -pe casa scării -5lx -noaptea cu lună plină 0.7 1 1. -*sensibilitatea filmelor filmele sunt –color şi alb-negru.-diafragme -fixe( aparatele au o singură mărime) -perforate.un subiect în mişcare(pentru a nu ieşi imaginea mişcată). Sistemul internaţional al scării de diafragme. Timpi de expunere (vitezele de opturare 3 2 1 1/2 1/4 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30 1/40 1/50 1/60 1/100 1/125 1/150 1 1/200 1/250 1/300 1/500 1/1000 1/250 1/500 (Leiea III) 1/1000 Scara timpilor de expunere uzuale.7-45. -timp de expunere reglat de opturator -cantitatea de lumină reglată de diafragmă. -sistemul de opturare –închide şi deschide într-o perioadă scurtă de timp(3secunde 1/1. Una din cele mai importante probleme fără de care lipseşte succesul fotografiei.

Pionerii fotografiei – Daguerre. asemănătoare cu lumina naturală) .Niepce.Pr.Talbat. Apariţia cinematografiei . . . sensibilitatea filmului (reglarea aparatulu) 2. 2. ..timp de expunere 3 diafragma CURSUL 3 APARIŢIA FOTOGRAFIEI.pelicula are: o bandă de coloană sonoră o transport fotograma cu imprimare optică şi magnetică o (perforată) Aparatul de proiecţie. Primul care a descoperit acest principiu a fost Daguerre.21) 200 (27) 1 subiect 2 cadru 3.a realizat primele plăci fotografice . Bayard.a scrie cu ajutorul luminii. roată dinţată.filmul de 16 mm.de bază al fotografiei este sensibilitatea peliculelor la expunerea în faţa luminii.photon (lumină )+ grapho(a scrie )” -cinematografie – chinema 8mişcare )+ graphos 1. casetă (există o lampă ce focalizează lumina şi o proiectează pe fotogramă (cu oglinda ) obturatorului .expunerea unei plăci dura cam 5 – 15 min.trece prin faţa .aparate de proiecţie T 10 şi de filmat pe o peliculă 8/10 . George Eastman Kodak . Sisteme stabilite Gost (Rusia) Nu se mai foloseşte la noi ASA (USA) 100 DIN (Germania+Europa) 100(15.unghi 4.planc filmul se expune cu lămpi (becuri) nitrafot ( lumină albă lăptoasă.moment 200 1. Precursorii săi au descoperit mai întâi substanţele pe baza cărora s-a stabilit sensibilitatea luminoasă.diferenţele nu sunt de parametri ci de suprafaţă.Sistemul standard –naţional şi internaţional –(stas). 2.filmele sunt pasive la lumina verde închis.20. Fotografia se numea daugherotipie.o fotogramă are 8/10mm . 1. -fotografia . ghidaje.Principiul cinematografiei se bazează pe o iluzie optică. -grecescul .13 februarie 1895 –Fraţii Auguste şi Louise Lumiere care au descoperit cinematograful(bunicul aparatului de filmat). Componente: Rolă debitoare.

ca să nu vedem schimbările de cadre opturatorul (palete ce trec prin faţa ferestruicii) se închide /deschide. *Obiectivele au înserate pe lentilele exterioare un start anti hallo ( care este o suprafaţă foarte fină ce se aplică pentru reflecţiile de lumină ) şi nu se şterg decât cu materiale speciale.la filme– materialul fotosensibil nu se află pe partea lucioasă. Prin aparat de proiecţie se urmăreşte ca filmul să nu fie zgâriat . *Claritatea se reglează prin distanţa focală.unui fascicul de lumină . . . -ptr. Se păstrează o buclă superioară şi una inferioară.diafragma 1 ½) – prin faţa fotocelulei – role de ghidare – cap de redare magnetică. -ghidajele asigură transportul filmului permanent şi fără distorsiuni (fluctuaţii de viteză). -fotocelula preia sunetul. să nu existe fluctuaţii de sunet sau imagine (o fotogramă / opturatorul / sincronizat). *Ochiul uman nu poate să urmărească fotograme proiectate cu o viteză mai mare de 24 cadre/secundă.prin obiectiv .(5cm.

super-angulare – are un unghi foarte mare de vizare şi putem realiza fotografii de la distanţe mici surprinzând un cadru larg. După sistemul de vizare -aparatele vechi aveau sistemul în spatele plăcii .(în România. PENTACON. URSS şi R.PRACTICA. . sunt simple. -aparatul foto cu (obiectiv dublu) vizare prin 2 obiective.parasolar dispun de mecanisme de mare precizie în ceea ce priveşte măsurarea şi reglarea cantităţii de lumină. -format mic –folosesc filme speciale de dimensiuni diferite .are un set de obiective(pentru fotografieri de la distanţă-teleobiective (apropie de 1-6 ori ) normale-realizează fotografia cotidiană.LUBITEL (pe film lat ) -aparatul foto cu telemetru – apărea o pată galbenă pe centrul vizorului şi în mijlocul ei se făcea claritatea ( nu se mai fabrică ).APARATURA FOTOGRAFICĂ Clasificare 1. a distanţei faţă de obiectul fotografiat şi au o gamă foarte largă de accesorii. .pentru amatori . -aparatul foto cu vizare reflex. . ROLEFLEX.Chineză şi ap.P.PRAKTICA -de la chinezi SEAGULL -de la URSS SMENA (1 – 12 ). După format: -format mare cu burduf – funcţ. BOX. erau cu vizare directă din obiectiv apărea imaginea în geamul mat. s-a realizat setul de aparate ORIZONT la Intreprinderea Optica Română . cadrul este de 24/36 mm la filmul îngust(e suprafaţa pe care e impresionat filmul şi pe care va ieşi imaginea -format mediu –folosesc rol filme cu 24-40 de poziţii (film îngust). SMENA. mai au încă vizare directă. După utilitate: . 2. -au posibilitatea de reglare a dioptriilor 3.fotogr.pe jumătate sau chiar de ordin mult mai mic decât filmele obişnuite care scot formatul 24/36mm.filtre –pentru zăpadă -pentru cer noros – filtru galben -pentru peisaje montane. pentru profesionişti. unde se -de la RDG. cu plăci sau cu rol filme cu lăţime de 6 cm. după 1960 s-a colaborat cu RDG.

-în vizor se vede imaginea care apare în obiectiv. ca o rezistenţă. rola colectoare. .-Aparatul foto cu vizare reflex. roţile de jos antrenează rola colectoare. dimensiuni mici. măsurarea cadrelor o face tamburul cu roţi dinţate după numărul de perforaţii *-ex. *Fotocelula are un strat fotosensibil. . subiect în mişcare). Oglinda se mişcă cu încă 45 grade atunci când imprimă imaginea filmului Lupă ce măreşte 2. Părţi componente (mecanism de antrenare a filmului). . are pânză neagră.adună filmul (are un arc) tambur de antrenare cu roţi dinţate. * Sistemul de vizare Oglinda înclinată la 45 grade.) -roţi dinţate .trage un singur cadru -antrenează cu încă trei roţi dinţate tamburul (cele de suprafaţă). transmite imaginea -pentaprismei (imaginea răsturnată) pentru a ajunge.opturatorul -reglează timpul de expunere (timp f.ne arată nr.contorul – se fixează la începutul filmului la zero. *Dispozitiv de reglare a luminozităţii (este în obiectiv .3 x *Camera obscură – e colorată în negru opac.9 ptr. -diafragma – indice mare . film de 36mm. Nu trebuie atinsă oglinda sau geamul mat. *Fotocelula nu are nevoie de baterii.diafragma).poate măsura prin obiectiv sau direct din exterior. rola debitoare în care se bagă caseta filmului (caseta este obscură. mic ptr. . ghidaj film. *Dispozitiv de măsurare a luminozităţii – exponometrul. ca să nu dea reflexe atunci când intră lumină.de poziţii făcute.

-lentile pentru efecte . cu trepied şi multe casete. -este dreaptă.Ap. dacă fotografiem un timbru se mai ataşează unul – în interior trebuie să fie negru opac). .Cu sau fără trepied. stabilitate Nivelă cu bulă de aer pt. Geamul mat trebuie 2. ( dacă suprafaţa este mai mare se pune un inel. -Imaginea pe geamul mat. reflectoarele – în studio. delimitează subiectul şi face posibil controlul perfect al clarităţii până sau chiar în timpul fotografierii. *Surse de lumină artificiale – blitz. -fotografiile cu luminozitate mai mică cu claritate mai mare.de fotografiat trebuie să fie paralelă cu foaia respeectiv fotografia ce trebuie copiată). 49 –52 ) obiectivul se apropie sau se depărtează de planul filmului. Ap cu cutie mare rigidă. stabilirea planeităţii Şurub de fixare fixare Mişcările trepiedului : Reglarea înălţimii aparatului În azimut În unghi epsilon *Pentru fotocopii – greşeala unghiului – eroare de paralaxă(axa ap.*Exponometrul are o sclală de reglaje. ele schimbând distanţa focală. pliant mare (cu burduf). Aparate de dimensiuni mici 1.delimitează precis subiectul şi face posibil controlul perfect al clarităţii.trepied. pentru sensibilitatea filmului (21) *Accesorii -obiectivele -inele intermediare (46 – 52. ***Obiectivul superangular ***Fotocelula prin obiectiv. Tija de rglaj a înălţimii Capul trepiedului Picioare extensibile Rozete cu şuruburi de fixare Platoul de fixare Gheare pt.

-Formate-10x15. Lentile adiţionale.fotografii la scară mare şi fotoreproduceri. 3.La fel de indicat pentru fotografierea obiectelor depărtate şi apropiate. -Distanţa focală-destul de mare (ptr.Plăci şi filmpack pentru fotografii izolate. 2. Fotografii izolate . -La fotografierea de aproape –este f. plăci şi filmpack. de animale.6x9. fotografii ştiinţifice. GOST 22 45 90 180 350 700 Aparatele sunt : -neautomatizate. Obiective. semiautomatizate şi automatizate (programe . -6x6.schimbat cu o casetă înainte de fotografiere (pierdere de timp). pentru reporterul fotograf. Nu este indicat pentru instantanee. DIN 15 18 21 24 27 30 ASA 25 50 100 200 400 800 -mijlocie (circa75-85mm). • Filmele diacolor (pentru diapozitive) realizează imagini pozitive transparente.fotografii sportive. E posibilă o corectare ulterioară pe geamul mat. Sensibilitatea filmelor în grade. bună reproducere a depărtărilor (putere de separare mare ). 4. – fotografierea peisajelor . -nu este atât de sensibil la variaţia distanţei şi permite supravegherea clarităţii imaginii.Schimbarea continuă a casetelor. Accesorii 1. Posibilitatea developării fiecărui negativ în parte.de difuziune .infraroşu .profunzime extrem de redusă. • Scala câmpurilor de profunzime. Inele intermediare. rofilm pentru 12 fotografii. sensibil la variaţia distanţei .ptr. Schimbarea filmului după fiecare serie de 12 expuneri. Filtre – de polarizare .9x12mm circa 135mm). -pentru atelier.Datorită formatului mare. Aparatul de precizie pentru atelier.facilităţi ).9x12.pentru efecte . standardizări.

*Superangular.automatu pentru fotografii de pe trepied.5. .se montează în faţa obiectivului pentru fotografi speciale.Bliz. Blitz-ul are un memorator în care este trecută o listă cu sensibilitatea filmelor aflate în releaţie cu timpii de expunere în obiectivul de vizare.Minitrepied. .se ataşează la obiectiv.sitem de diafragmare . 7.Declanşatoare flexibile 8.declanşatorul. .9. Cu cât distanţa focală este mai mică . La teleobiectiv + de câte ori apropie maxim. *Variocros .distanţa focală. *Obiectivul superangulare este folosit pentru lărgirea cadrelor de fotografiere.poate avea contact de sincronizare central printr-o mufă ce dă comandaastfel încât blitz-ul să facă flask în acelaşi timp cât este deschis opturatorul. *Lentilele adiţionale. Reflectoare (cu lampă mitraford) Principiul de funcţionare a expometrului Lumina Ecran format din mai multe fotocelule.viteza de opturare de 1/30s este cea cu care funcţionează biltz-urile clasice.Macrodiaduplicatorul –dispozitiv cu care se fac fotografii de pe diapozitiv.Vizoare ataşabile – pentru altfel de format cu mască.reglajul focalizării. Blitz-urile moderne trimit un semnal luminos către subiect. . . Luminozitatea obiectivului.diafragma (deschiderea ei) . o lunetă .priza sincron – pentru blitz . *Filtrele – estomparea luminii .corecţii de culoare . se trage arcul declanşatorului automat şi se apasă pe buton. se armează. cu atât obiectivul are un unghi de vizare mai larg. se folosesc şi la videocamere.fotorezistente. fiind foarte utile în spaţii cu suprafeţe mici. îl percep şi dau comanda descărcării de putere.scoate raze luminoase ce pornesc din suprafeţe lucioase (raze în X). tri ) 9. trepied (mono.pentru efecte *Teleobiectivul – reglaj al focalizării –manual sau automat (1. *Obiectiv de adaptare – transformă un obiect în teleobiectiv.22) . 6. *Blitz-ul se cuplează prin 2 posibilităţi de ataşare ( un suport tip sanie ).pentru a adapta obiectivul faţă de un telescop.un microscop. -se fac diapozitive de pe un film obişnuit.

Inele de Norme de televiziune Camera video – Panasonic M40 . SUPER 8 mm ( lăţimea benzii este de 8mm. au inele de adaptare. 5. SECAM BG. . PALSECAM.*Parasolarele – se folosesc pentru reflexele luminoase (pentru evitarea lor). video BROTRAST (pentru televiziune ). . – VIDEO TAPE RECORDER – video bandă înregistrare. 3. 2 amperi acumulatori). 2. banda este de mărimea unei casete audio) SUPER S VHS – imprimă sunetul şi imaginea digital. Ocular ( are posibilităţi de reglare a dioptriilor )conţine – adaptor de cauciuc pentru vizare. FRANŢA.sunt de diferite dimensiuni şi cu diferite filete.în lentilele obiectivelor.(manual sau automat). OIRT. -lupă de mărire a imaginiipe care o preia dintr-o prismă care se plimbă şi reglează distanţa focală faţă de . CSI. *VIDEOCAMERA Părţi componente 1. M50 . SECAM. Videocamerele VHS folosesc casetele video FULL SIZE (mărime mare). MS4 .metal). SUA. pentru amatori ) VHSC –cameră micuţă. NTSC. Compartimentul de alimentare cu suportul bateriei(baterii 12w. Comutatorul de trecere de pe cameră –VTR (video – transmicion) de pe recorder sau player.SECAM DK. 4. Obiectiv – are o apărătoare a lentilelor ( se aşează pe parasolarul de cauciuc). VHS –Video Home Sistem ( sistem video pentru acasă. Compartimentul de reglare şi comandă a modurilor de lucru.şi casetele sunt VHS sau super VHS ( benzi crom. MESECAM. Triniton tuburi foarte performante.

. _________________________________________________________________ ****viaţa acumulatorului 2. cap de citire a sunetului etc. într-o oglindă aflată în interiorul camerei obscure…’’ În 1980 a intrat în folosinţă rolfilmul confecţionat la început din hîrtie.3 ani.Fotografia devine nu numai o interpretare a unui loc . Alfred Stieglitz . un simbol – iar uneori chiar şi un declanşator al unui flux de conştiinţă. .Am fost acolo şi iată cum am văzut eu lucrurile’’. *. 6 Liftul videocasetei. Metoda documentară sau fotoreportajul. -este un minitelevizor de 10/10mm.Am văzut acest lucru şi iată sentimentele mele în privinţa lui ’’(CharlesHarbutt.Anasel Adams.eate dorinţa de a comunica . a descoperi şi a dezvălui . Pete Turner).Grey Villet.. -mecanism de antrenare derulare şi colectare a benzii magnetice = partea mecanică.ci şi o descărcare evocatoare.fotograf iubitor al experimentului . ..).. nu numai o relatare jurnalistică a unui anumit moment.. 2. Metoda formalistă.talentul specific constă în capacitatea de a explora . **În 1893 Louis Daguerre a făcut cunoscut publicului procesul inventat de el şi care stăla baza întregii tehnici fotografice moderne.În arta fotografică.Domnul Daguerre a reuşit să fixeze lumina naturală pe o suprafaţă solidă.cap de sincronizare. **Beaumont Newkall. de a înregistra un moment. (Man Ray1920-1930 . de a face relatări cu privire la oameni. Ochiul fotografului vede. -partea electronică – transformă imaginea optică în semnal video complex. de a informa şi interpreta. 4 Metoda echivalentă . Edward Wenston) – încercare de a înregistra imagini cu o textură bogată şi mult detaliu) Iată cutare lucru şi felul ăn care l-a văzut aparatul).Simt acest lucru şi iată un simbol a ceea ce simt’’.fotografi ca Alfred Steeglitz. Metoda veridică ( ex. 3. a reuşit să dea consistenţă imaginii impalpabile şi fugitive a obiectivelor reflectată pe retina ochiului. respectat istoric american al artei fotografice defineşte 4 metode: 1.ecranul WHITE FINDER-ului. 7 Microfonul Imaginea – Obiectiv – CCD– sistem electronic – pastile de redare înregistrare. dacăbanda nu este rulată perfect liniar pentru rola presoare. **** CCD face trecerea de la imaginea optică la cea electronică. tambur.. nu numai o imagine care poatefi admirată pentru frumuseţea ei stimulatoare.are două limitatoare(după care se cunoaşte cât de folosită a fost). ulterior din azotat de celuloză.

*1861 – 1865 fotograful Mathew Brady utiliza plăci de sticlă.materiale plastice pentru interiorul automobilelor.poate fi detaşabil. acoperite cu un strat de chimicale fotosensibile pe care le expunea cât erau încă umede şile developa imediat( o căruţă de unelte şi materiale. *Ocularul (ex. Rocket Instamatics Rocket Carousel.1889 – a pus în vânzare primele rolfilme transparente. Ea produce fibra poliesterică (Kodel) – pentru ţesături. Cantitatea de lumină poate fi controlată. noi facem restul…’’.tehnică fotografică ce foloseşte fascicolul intensde lumină emis de laser. materiale pentru filtrele de ţigări.este reglabilă distanţa pentru ochi .poate. Brownie. . **procesor – creierul aparatului –pleacă şi vin comenzile.ci vizare reflex . Părţile componente ale videocamerei..sunet).1908 – primele filme neinflamabile (acetat de celuloză).un minimonitor(White Finder)/ 10mm. . STROBOSCOPUL . acesta emite lumină.în interior are : . .Dumneavoastră apăsaţi pe buton . Lentila convergentă îşi reglează distanţa focală pentru a oferi celor care au probleme cu vederea posibilitatea să vizioneze fără ochelari printr-un dispozitiv de apropiere sau depărtare.aparatul lui foloseşte limbajul văzului pentru a comunica imaginea. Instamatic. Lentila este de 2 feluri: convergentă ( )şi divergentă ( )..un tub umplut cu gaz şi conectat la o sursă electricăde mare voltaj. datele. Panasonic M 10 stereo ). Eastman Kodak Company – ocupă locul 25 între corporaţiile americane. fibra modacrilică Verel (blănuri artificiale). Când curentul traversează gazul. opri ’’chiar şi un glonte ce zboară cu viteza de 335m/s (Mach 1).vitamine şi condimente.). 1931 Harold Edgerton – bliţzul stroboscopic. Aparate Kodak. • o lentilă convergentă Imaginea este reflectată din minimonitor în oglindă apoi în lentila convergentă (care măreşte imaginea ). . 1924 se introduce filmul de 35 mm.Brownie Star. substanţe chimice. *Stroboscopul.ambalaje transparente şirame de ochelari.’’ (Margaret Weiss). *George Eastman (1854 – 1932 ) Kodak – a inventat plăcile uscate a î fotograful nu mai trebuia să posede cunoştinţe de chimie în 1879. 1935 – filmul Kodakrome – primul film color . Panasonic M ( 1 – 10 ) – M 7 (mono. ***Holografia.

-capul de sunet . .ghidaje. . DIN HIGH FIDELITY .HI FI SUPER HIGH FIDELITY – SUPER HI FI HIGH QUALITY -HQ EXTRA QUALITY -EQ CLASA A .de la distanţă Play. . Majoritatea ocularelor mai au un dipozitiv de reglare a luminozităţii . cu zoom manual pentru apropiere şi claritate.camera REC – filmăm În cazul videocamerelor avem 2 compartimente separate de funcţiuni: o audio o video -capul rotativ conţine nişte pastiluţe pentru imagine în număr de 4.a suprapune o imagine sau un sunet peste vechea imprimare A .BRIGHTNESS (strălucirea) şiun reglaj al focalizării monitorului.lentilă convertoare (rol de ecran. **Comutator de funcţii -VTR – video tape recorder – vizionăm caseta. Stop Pause(la sunet) ZOOM Still – stop cadru la imagine Insert . rol de a mări ) – vizor. în funcţie de model are nişte clapete pentru… *Obiectiv – parasolar lentilă reglabilă.difuzor (SP) Reglaj pentru microfonul videocamerei REW-rewinder (a relua ) WIDE – spaţiale FF – fostforward (viteză înainte) TELE . *Clasele de calitate ale aparaturii audio – video. iar pentru sunet în număr de 2 pastiluţe. *comutator pentru proiecţie anti REC SPEAKER. *Lăcaşul bateriei este situat diferit. iar pe automat w – white (larg) T – servomotor – pentru reglarea zoom-ului manual ( a transfocatorului ) electromotor –pentru reglare automată. în spatele obiectivului se află CCD (o lentilă ) care preia semnalul şi-l transmite plăcii de imagine. VR 4501 – placa de sunet. (audio dubbing) – dublarea sunetului.Monitor – oglindă.cap de sincronizare.DUB.

FADE .de evitat . rotativă. se caută. .INDEX – apare şi dispare(câţi metri de bandă ). Sistem de răcire Placa video Osciloscopul măsoară amplitudinea şi … -*Există 2 feluri de semnale – audio – video o radio – frecvenţă R F mufă Euroskart (audio/video ). . . Rotativă (cu pastiluţe) – sub ea motorul ptr.HIGH SPEED . Cap de reglare a sunetului(cu 2 siver….IRIS – închide şi deschide diafragma electronică .imaginea se întunecă lent(scade lent luminozitatea ) – negru întunecos. (ax) protezează rularea benzii (deblochează). APARATUL VIDEO Clăpiţă antipraf Buton anti REC (pentru casete ).STAD BY – trece camera din / în aşteptare (şi monitorul ).claritate ( focalizare ) –AUTOFOCUS . VPS – exclude partea de publicitate din program dacă emite postul semnalul respectiv. din 60 sec. AUTO şi MANUAL – trece camera dintr-un reglaj într-altul Automatluminozitate AUTOIRIS . afişaj. VPS.).INDOOR – interior ( lumină artificială) de unde e lumina.comenzi. timp este apăsat. siguranţă ( 1 lângă cablul de alimentare. . Floarea unui crin ).SHUTTER . TEST : ON .OUT DOOR – exterior (lumină naturală) .WHITE BALANCE – se reglează pentru a da culorilor normalitatea naturală.la pornirea televizorului .TIMER – camera trece pe REC după 20 secunde. 2 siguranţe în partea cealaltă a transformatorului. .filmează câte 1 sec. Cap de ştergere. transformator cu bloc de alimentare .TIMER/ INTERVAL REC . . Electromotor care mişcă liftul ( driver) şi ghidajele.video program sistem VPV. Fotocelulă (sistem optic care constată prezenţa video casetei). DATE /TIME – apare şi dispare pe DISPLAY ( afişajul de pe monitor) . OFF. şi pe de altă parte placa de bază. Punte.e un fel de timp de expunere.) Partea de alimentare ( mai multe tensiuni) procesor .AUTO – îşi reglează singură . data şi ora curentă. VPT. . (ex.

unghi epsilon (sus – jos ). filme foto. *Conservarea materialelor filme cinematografice – pelicule. .Roşu –(intrare /ieşire video ). . la filmele foto se luptă împotriva opacizării (nu mai este transparent – tonuri şi culoare… ). filmele se păstrează mai bine într-un plic de hârtie (arhive de filme ) . o împletitură) Fidere. caseta înregistrată. valabil este filmul. RF. -pe plicuri se notează data . Conectori de prelungire RCA.Galben – semnal audio left sau right. compact discuri. BNC (adaptoare BNC/RCA ). rularea filmelor este total interzisă.* Conectori în aparatură audio – video. persoana.RCA ( standardizate ) – americane. casete audio. TUNER sau RECEIVER – aparat de radio – recepţie. videocasete. benzi magnetice. diapozitive. Ex: diapozitivele înainte de a fi fixate în ramă. iar aparatul video are un demodulator. televizorul poate recepta prin cablul de la antenă. pentru dreptul de autor. EUROSKART – foarte des utilizate pentru multitudinea de contacte (şi audio şi video.etc.… la fiecare poziţie.. se învelesc într-o peliculă de colopon. mişcare. Mufe DIN (5 picioruşe ) – europene.Alb. mare . o videocasetă folosită în condiţii de defecţiune poate deteriora rotativa cu pastile. Semnalul de radio frecvenţă este modular audio – video . fotografii.şi intrare şi ieşire). În cazulcablurilor de semnal mare este un ecranaj ( o tresă. JACK – japonez mini la căşti. nu copia ei. discuri de vinilin. selectorul de canale. Aparatele video sunt racordate pentru a fi recepţionate pe canalul 32 – 34 (CH 40 CH32 ). nu fotografia.

. AUDIO DUBING –ştergere a sunetului imprimat cu capul de imprimare clasic. -video FRONT LOADING (introducerea casetei este frontală) -liftul casetei are un electromotor care introduce şi scoate caseta. pentru acţionarea discului cu capete şi pentru acţionarea rolelor debitoare şi acceptoare. CABESTAN – rolă ce are contact cu axul de fixare principal ---. Sistemul de frânare a benzii .aceasta făcăndu-se prin pastilele montate pe capul rotativ. PT .VIDEORECORDER VHS Videocamerele se numeau înainte VCR – videocamera recorder. SENZOR DE PREZENŢĂ A CASETEI – transmite procesorului începutul şi sfârşitul benzii. Tambur rotativ – disc cu capete –când facem inserţie capul magnetic (nu intră în funcţiune ) nu mai şterge . play).frânele principale acţionează în permanenţă pentru play iar cele secundare acţionează pentru derulări.caseta este preluată de partea mecanică (cele 2 role ) apoi rola de ghidare ( rolă de impedanţă mecanică ) – cap magnetic de ştergere (general ) – tambur rotativ – role înclinate – cap magnetic audio şi de sincronizare. Sistemul de frânare a benzii dacă este defect în timpul derulărilor se face uzură mare capului rotativ. înapoi.antrenează o rolă ce acţionează tot(derulare înainte. Motoare – pentru încărcarea şi descărcarea benzii.inserţia de imagine – sunet HIGH FIDELITY se şterge sunetul imprimat pe capul rotativ şi rămâne sunetul imprimat pe capul magnetic audio.

HIGH – nivel mare LED –LIGH EMITTING DIODE ( diodă electroeminiscentă ). PICTURE . LOW – nivel mic. MUTE – MUTTING – sistem de blocare a căii de semnal audio – video. redare cu viteză diferită de cea normală. SAFE – protecţie TIMER – ceas electronic. SOFT ( reducem din claritate ) şi SHARP ( mărim claritatea ). SLOW – funcţionează sacadat. PICK –UP –captare. Normal. viteză ). FINE TUNING –acord fin ( la televizoare şi videorecordere). LP –LONG PLAY – redare cu durată mărită faţă de redarea standard ( x 2 de obicei ). NI – CD – NICHEL CADMIU – se referă la baterie. REC. VHS – VIDEO HOME SISTEM PHONES LEVEL nivelul căştilor minim sau maximTRACKING – reglăm frecvenţa de sincronizare ( diferenţă de viteză dacă există la videocasetă). DC –curent continuu ( la videocamere ) IN sau OUT. ( la sunet – amplitudine. F.AC – IN (OUT) alternating current.ADV – frameadvance ( redare cadru cu cadru ) STILL ADV – STILL ADVANCED (redare cadru cu cadru). OPERATE – cuplează şi decuplează un aparat. B/W –negru/alb CH – chanell ( canal de televiziune ) EQ – equalizer (egalizator ) face o corecţie de ton. SEARCH – căutare . F –fuse (fuzibil – siguranţă ). sau acumulator. VCR – VIDEO CASSETE RECORDER . SP – STANDARD PLAY – redare cu viteză standard.filtru ce dă o calitate superioară la sunet . Detail Edit LP ( long) SP ( standard ) RECORDING ON OFF MPX FILTER -comutator de reglare a imaginii. – RECORDING – înregistrare. PLAY BACK – redare ( în videoclip – mimarea vocii ). LOADING – încărcare. viteza de înregistrare . SVHS – auto sau off ( benzile SVHS sunt recunoscute de un senzor). MIC – MICROFONE ( microfon). FWD – FORWARD – redare.

în mediu uscat şi la temperaturi de preferinţă între 8 şi 12 grade.400 linii AUDIO DUBBING PLAY –PAUSE – RESET – MEMORY – AUD. .selectarea canalelor TV. *Conservarea negativelor filmele se şterg în cazul în care s-au prăfuit. antioxidant )./0 TAPE SPEED – STANDARD PLAY . Dacă a fost stropit şi are săruri se introduce într-o sol de clătire a filmelor( baie de clătire ) şi se diluează cu apă în proporşie de 1/10 sau apă cu detergent foarte slab după care clătire în jetde apă. Plicurile de depozitare se păstrează în cutii închise .AUTO LEVEL TRACKING AUTO RECORDING automat manual – reglare TRACKING. În filmotecile importante filmele se conservă.39mm/s . cu o pensulă specială.11.LONG PLAY Rezoluţia imaginii în SP – 225 – 240 linii .275 – 325 linii ( cu 4 HEAD şi S – VHS ) . -23. acea substanţăprotejând culoarea ( emulsie.DUB (REGLARE VOLUM ) – PAUSE – REW – PLAY. Conservarea materialelor foto.7 mm/s INPUT SELECT .

pe automat – reglarea focalizării .hote .un meci = 120min.Mijloace de aeresire ( ventilatoare . .deşi profesioniştii o readuc.EFECTE ( videocamera Panasonic MS 4 ). .Lumina roşie. WitheBalance . La noi în ţară s-au retras aparaturile pentru fotografia alb – negru.nişe). . .Diferite tensiuni (220 V pentru aparat de mărit.Apă curentă rece şi caldă.Condiţii de obsurizare (întuneric perfect ). . . .ului. -reglăm distanţa focală (claritatea ).). temporizator).-pe manual – reglajele de mai sus se fac manual MF (manual focus ).filtre. a IRIS. . **Ce impune un laborator foto?. Shutter –timp de expunere ( ex. uscător. LABORATORUL FOTO.

Toarnă revelatorul – baia de revelare. Film ortopancromatic – mai rar întâlnite ( reacţionează şi la lumina verde şi la cea roşie. .Tăvi de plastic (4) dimensiuni 18/24.Baia de fixare ( în sol de fixator). ( revelator.Filmul care este de 3 feluri şi anume : 1.pentru 1 . . .. Ex: dimensiunile A3 sunt pentru 9 fotografii sau pentru 18 fotografii 6/9). .Ramă de mărit( după ultima baie de fixare se usucă şi se recuperează fotografiile pentru a fi tăiate).4 cleşti cu care se prind fotografiile. Baia de clătire ( apa trebuie să fie curată. . 2.Vase din sticlă pentru prepararea substanţelor( de obicei sunt soluţii concentrate ce trebuie diluate). . .Bandă COREX ( transparentă. Film pancromatic ( nu reacţionează la lumina verde –închis N. .Tanc de developare – în spirala lui se aşează filmul apoi se introduce înăuntru. apoi prin orifiul exterior se : 1. de fixare sau clătire). . .Clipsuri pentru filme. Baia de trecere ( se spală filmul de revelator ) + Baia de stopare –oţet ( pentru ca revelatorul să nu mai acţioneze). 3. 2 sau 5 ). baie de trecere.Dulap de uscare a filmelor ( pentru un număr mare de filme este necesar). . Planuri de filmare şi mişcări de aparat. de stopare. .103 –verde şi N 107 – roşie).Uscătorul poate avea între 40 – 120 waţi .Placa cromată trebuie să fie curată. 4. Alegerea planului de filmare ( scenariu).Rulou de tasare a hârtiei fotografice. schimbată mereu). . 3.Filtrele sunt pentru hârtie şi pentru filme.Filtre pentru iluminarea în condiţii de obscurizare. . . . Film ortocromatic – ( nu este sensibil la lumina roşie închis). nezgâriată. are pe margini denivelări care asigură distanţarea filmului spiralat).Uscătorul e bine să aibă tensiune reglabilă pentru că sunt diferite tipuri de hârtie ( el are plăci cromate pe care se aşează fotogarafia udă.Pensule de praf. . .Ceas mecanic (8 sau 12 min) care ne anunţă când schimbăm baia. .Lămpi în care se introduc filtrele.Ghilotină. vor obscuritate.2.Tanc de developare pentru negative ( ex.

Imagini în plongee – de sus în jos. .Travelling înapoi – ( depărtarea videocamerei faţă de subiectul filmat). Travelling – este mişcarea aparatului faţă de obiectul filmat ( faţă de subiect) : . Mişcări de aparat. MIJL – plan mijlociu – personaje încadrate până la brâu (bust). Fotografii de buletin ). 3 Secunde 2 13 25 Plan General Ansamblu Apropiat Imagine Sat de munte Drum colbuit Fântână apropiată Sunet Scârţâit de fântână Drum colbuit Muzică tristă Cadrele trebuie să fie de 3 – 4 secunde. Operaţii de stabilire a limitelor cadrului ( delimitarea câmpului de vedere cuprins de obiectiv). 1 Ex. . INTR – plan întreg – personajele apar în mărimea înălţimii unui om.plan apropiat (plan american) – personajele sunt încadrate până la genunchi.Panoramic – mişcarea de la stânga la dreapta şi invers a videocamerei.Alegerea unghiului de filmare. –plan detaliu – o parte detaliată a obiectului sau personajului. folosit pentru determinarea locului şi al spaţiului în care se petrece acţiunea.Travelling înainte ( apropierea faţă de subiect ).Travelling lateral ( deplasarea de la stînga – la dreapta sau invers). marcăm un anume grup de persoane într-o ambianţă largă. Limitele cadrajului. Planurile sunt porţiuni de imagini denumite fie în funcţie de mărimea obiectelor încadrate de fotogramă. PRIM PLAN – PR:P personaj încadrat până la piept ( ex. . APR . . fie în funcţie de mărimea personajului ( a omului etc. . DET.Scenariul regizoral cuprinde : Cadru Ex. 2 Ex. . Planuri: GEN PLAN – plan al mediului ambiant . CADRAJ – un număr de imagini pe care le surprindem dintrun anumit unghi.Planul se alege în funcţie de ceea ce este de filmat. . SEMI ANSAMBLU –jumătate de ansamblu ce se poate prelua din mai multe unghiuri ( chiar din 4 ) sau de sus în jos. ANS – plan de ansamblu. INS PLAN – INSERT – plan de detaliu foarte mare a unui obiect sau al unui text.Contre plongee – de jos în sus.).

3. *Clătirea se face în sol de detergent ( concentraţie foarte slabă ) pentru a elimina depunerile de calcar. Fixarea se face în 2 minute pentru negative. XP Profesional.negru sau color. 1. Se recomandă chiar şi o fixare mai lungă. MILENIUM.negru: Developarea se face cu : A. În laborator se fac procesări alb. mai exact Windows .ORVO N. Fixatorul se diluează într-un litru de apă.universal – adică pentru film şi hârtie). Contra câmp – partea adversă (ex.Filmul este fixat cu fixatorul ( este rapid . Windows 95. computer 500MH viteza ( pentru XP Profesional ). B. 98. . Operaţiunea de prelucrare a pozitivului.). Relevarea cu revelator AD 04 ( soluţie concentrată cese diluează într-un litru de apă. 2000. 2. *Developările se pot face cu control şi fără control de lumină.Filmul se introduce în tancul de developare – se introduce revelatorul – se învârte.Avantaj – poţi salva un film subexpus. Procedeu de developare a filmelor alb. NOŢIUNI DE CADRAREA A IMAGINII.. când 2 persoane stau de vorbă ).Câmp – partea frontală planuri încrucişate.. 2. În ţara noastră 99% din computere folosesc sistemele de operare create de firma Microsoft.Mai corectă este developarea cu control (ex . Imaginea care este pe film şi pe care nu o putem vedea este imaginea latentă.Baia de stopare se face în soluţie de acid acetic. . C = 5 %. 103. Prelucrarea negativului.este necesar filtru de lumină. sistem răspândit în lumea întreagă.filtru verde închis ne ajută să observăm contrastul filmului ( lumina de 25-40w). 1.XP HOME EDIŢION . *** Cheia succesului pentru o relevare corectă a unui film constă în operaţiunile de fixare şi clătire. *Revelator AD 17 ( de granulaţie fină ) se diluează în 600ml apă apoi developarea se face în 9 minute şi are o capacitate de 5 filme. Orice computer lucrează în baza unui sistem de operare.După 9 minute se clăteşte filmul cu acid acetic sau oţet apoi urmează baia de stopare pentru a nu strica fixatorul. min. ANUL II SISTEME DE OPERARE. Procesarea în laborator.memorie 128.

Dacă avem un teleobiectiv. Ulterior fotografia poate poate fi tehnoredactată . trebuie să depunem un efort pentru a cadra aşa cum ne convine. . ( de ex. 9/12 cm -4/6 cmm 13/18cm.exact din faţă.). Prin cadrare reducem din unghiul vizual. Privirea umană are aproximativ 180 grade. neplăcută. Se pot evita umbrele prin fotografierea pe axa subiectului( noi trebuie să fim exact în centru . ******Exemplificări: Dimensiuni ale fotografiilor. -24/30cm în funcţie de necesităţi.importanţa subiectului. ***Lumina blitz-ului nu o putem vedea pentru că este instantanee. *Când realizăm fotografia ne gândim din start cum dorim să încadrăm :pe lăţime sau pe înălţime. În funcţie de formatul final al fotografiei facem încadrarea. condiţiile din care se cadrează. ( blitz sau reflector).neon etc). Nu se încadrează un grup sau un peisaj pe înălţime. această filmare va impresiona pelicula sau CCD-ul videocamerei foarte puternic iar cantitatea de lumină ne va oferi o imagine foarte umbroasă. Dacă în fotografie este vorba de un stop cadru. -30/40cm . să nu ne deplasăm stânga – dreapta pe un anumit unghi ). *Ce putem greşi în domeniul încadrării ? *Încadrarea atât pentru film cât şi pentru fotografie se face în funcţie de : . *** Trebuie să avem în grijă decorul şiumbrele. **Încadrarea incorectă e primul mare greşeală. în cazul filmărilor este foarte dificil să obţinem imagini artistice.Umbrele pot să apară de la lumina naturală sau artificială.alegem punctul de staţie favorabil. -3/4 cm. *** În cazul reflectoarelor (lustră.. Se urmăreşte în general la cadrare dimensiunea imaginii. în cadrul filmărilor alegerea punctului de staţie este foarte important. trebuie să-i lăsăm un spaţiu (lateral sau jos – sus ) pentru a rămâne încadrarea în pagină la latitudineacelui care o va folosi. foarte frumoase) . Imaginea trebuie săfie reprezentativă pentru acţiunea la care participăm. -Format buletin 2/3cm.în aşa fel încât umbrele să nu fie deranjate. -6/9cm 18/24cm. ***La fotografia de 3/4cm îl încadrează foarte strict (pentru bust) până la 6/9 cm. Ea trebuie surprinsă din unghiul cel mai potrivit. De regulă este o greşeală. o parte din imaginea pe care o încadrăm. Acestadepinde de imaginaţia noastră . avem posibilităţi mai mari dacă nu. *Prin mişcările de aparat realizăm cadrarea. ***Fotografia în contra lumină (contre joure) este o artă ( o putem realiza în unghiurii foarte. de orientare în teren. *Încadrarea face parte din arta fotografică şi cinematografică.** Cadrarea imaginii – încadrarea stânga – dreapta şi sus – jos. însă aparatul foto şi camera video are un unghi devizare fix şi încadrarea imaginii depinde doar de fotograf sau de cameraman. aparatura pe care o posedăm.

În artă se studiază tehnica umbrelor.alegerea punctului de staţie de foarte multe ori trebuie făcută şi de sursa de semnal audio. Tehnica umbrelor.reglarea zoom-ului în tide sau wide se face de obicei în mo lent şi numai în anumite cazuri în mod rapid.În cazul în care este soare ( multă lumină ) se cere persoanei sau grupului de persoane să facă ochii mari pentru a reuşi fotografia. Noţiuni importante în cadrul filmărilor video de la diferite acţiuni. Dacă aşezăm un obiect pe o masă . . unghiul din care îl fotografiem se alege în funcţie de umbre şi de cadrul fotografiei. Este foarte important să urmărim în cazul filmărilor video sincronizarea sunetului la schimbările unghiurilor de filmare. ***Când se face încadrarea unui subiect trebuie să ne gândim la următoarea operaţie. Ele pot să ne ajute sau pot să dăuneze. Cadrul fotografiei este un perimetru pe care noi îl decidem. Momentul cadrării în cazul filmărilor trebuie să lase posibilitatea de a mişca aparatul cu uşurinţă.în cazul filmărilor cu videocamera pe trepied se evită cu mare atenţie bruscările atât a trepiedului cât şi a . ***Nu există decăt un singur loc de unde poţi filma cel mai bine. Face parte din domeniul artistic alegerea acestui perimetru. Un grup care dansează. . ***De multe ori umbrele sunt efecte ce stau la dispoziţia artistului.De asemenea tot noi decidem şi unghiul de fotografie şi conul de umbre. ***Fotografierea persoanelor – pentru a reuşi o imagine plăcută trebuie găsit unghiul favorabil. Trebuie săintuieşti ceea ce ai în imagine (WIEN FINDER sau în vizorul aparatului ) aceea va apărea cu un plus de 10 %. .***Trebuie să alegem punctul de staţie în funcţie de sursa de lumină.alegerea punctului de staţie de multe ori este prin compromis ( în funcţie de posibilităţi).unghi frontal din faţă. să fie o mişcare inspirată.Ce ar putea să urmeze ? … ***În cazul filmărilor cele mai avantajoase sunt imaginile luate de sus (+1m ) –ex. . .

.Reglarea trepiedului se face în aşa fel încât acesta să aibă o stabilitate perfectă şi o perpendicularitate cât mai dreaptă faţăde cadrul în care se află subiectul filmat. .videocamerei.este indicat ca începuturile şi sfârşiturile de filmare să fie realizate printr-o jonglerie a închiderilor şi a deschiderilor de unghi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful