chimie

CUPRINS MODUL I 1. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1.1. Defini]ie, clasificare 1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1.2.1. Defini]ie 1.2.2.

Clasificarea solu]iilor 1.2.3. M\rimi [i unit\]i pentru exprimarea concentra]iei 1.2.3.1. Defini]ie 1.2.3.2. Concentra]ia procentual\ 1.2.3.3. Concentra]ia molar\ 1.2.3.4. Concentra]ia normal\ 1.2.4. Procesul de dizolvare 1.2.5. Solubilitatea 1.2.5.1. Solubilitatea substan]elor solide 1.2.6. Solu]ii diluate de neelectroli]i 1.2.6.1. Difuziunea 1.2.6.2. Osmoza [i presiunea osmotic\ Test de autoevaluare 1.2.7. No]iuni de electrochimie 1.2.7.1. Propriet\]i coligative ale solu]iilor 1.2.7.2. Echilibrul chimic: procese reversibile [i ireversibile 1.2.7.3. Acizi, baze, amfoli]i 1.2.7.4. Gradul de ionizare al electroli]ilor slabi 1.2.7.5. Constante de aciditate [i bazicitate 1.2.7.6. Produsul ionic al apei [i m\rimea pH 1.2.7.6.1. Metode pentru determinarea pH-ului 1.2.7.7. Solu]ii tampon 1.2.7.8. Hidroliza s\rurilor Test de autoevaluare Rezumat modul I MODUL II 2. Sisteme disperse eterogene (coloizi) 2.1. Defini]ie 2.2. Clasificarea coloizilor 2.3. Structura particulei coloidale (micela coloidal\) 2.4. Propriet\]ile sistemelor coloidale 2.4.1. Propriet\]i cinetice 2.4.2. Propriet\]i optice 2.4.3. Propriet\]i electrice Test de autoevaluare 3. Oxidare [i reducere 3.1. Defini]ie, starea de oxidare [i starea de reducere 3.2. St\rile de oxidare ale elementelor `n combina]iile lor 3.3. Oxid\ri [i reduceri ale unor molecule covalente 3.4. For]a electromotoare. Poten]ial de electrod 3.5. Poten]ial redox 3.6. M\rimea rH
1

1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 4 4 5 5 6 9 11 11 12 14 16 18 18 20 21 22 25 26

27 27 27 28 30 30 31 32 35 36 36 37 38 39 41 42

Test de autoevaluare Rezumat modul II

43 44 45 45 47 49 51 54 54 56 58 60 62 62 64 64 67 69 70 71 73 75 78 79

Modul III – lucr\ri de laborator
Volumetria prin reac]ii de neutralizare 1. Prepararea [i titrarea unei solu]ii 0,1N de NaOH cu ajutorul unei solu]ii de acid oxalic 2. Prepararea [i titrarea unei solu]ii de HCl 0,1N cu o solu]ie de NaOH de concentra]ie cunoscut\ 3. Dozarea azotului din s\rurile de amoniu (metoda Kjeldahl) 4. Reac]iile ionilor potasiu, amoniu [i azotat Volumetria prin reac]ii de oxido-reducere 5. Permanganometria `n mediu acid 6. Dozarea ionului feros Fe2+ din compu[i prin metoda permanganometric\ Ionul fier 7. Iodometria Volumetria prin reac]ii de precipitare. Argentometria 8. Metoda Mohr de dozare a clorurilor Volumetria prin reac]ii cu formare de complec[i. Complexometria 9. Duritatea apei Reac]iile ionilor magneziu [i calciu Metode fotometrice de analiz\ 10. Dozarea manganului din produse vegetale 11. Reac]iile ionilor fosfat [i silicat 12. pH-metria Teme de verificare Bibliografie Cuprins

2

MODUL I
1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II) 1.1. Defini]ie, clasificare Sistemele disperse reprezint\ amestecuri de dou\ sau mai multe componente. ~n func]ie de natura suprafe]elor care formeaz\ amestecul, sistemele disperse pot fi omogene [i eterogene. Sistemele disperse omogene sunt acele sisteme `n care componentele nu prezint\ suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind uniform\ `n tot sistemul. Substan]ele ce compun amestecul nu sunt perceptibile cu ochiul liber sau la microscop [i nu sunt separabile prin mijloace mecanice ca filtrare, centrifugare etc. Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme `n care componentele prezint\ suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind diferit\. Sistemele disperse prezint\ dou\ componente care difer\ prin cantitate. Componenta care domin\ cantitativ amestecul se nume[te mediul de dispersie iar `n cazul solu]iilor este dizolvantul sau solventul. Componenta ce se afl\ `n cantitate mai mic\, se nume[te faz\ dispers\, `n cazul solu]iilor fiind substan]a care se dizolv\, numit\ [i solut sau dizolvat. Ea este cea care determin\ multe propriet\]i ale sistemului dispers. 1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1.2.1. Defini]ie O solu]ie este un amestec omogen de dou\ sau mai multe componente (substan]e). 1.2.2. Clasificarea solu]iilor Solu]iile se clasific\ dup\ starea lor fizic\ `n solu]ii gazoase, lichide [i solide. Gazele, indiferent de natura lor chimic\, se amestec\ sau sunt miscibile `n orice propor]ie. Solu]iile lichide pot fi: gaz `n lichid, lichid `n lichid, solid `n lichid. Exemple de diferite solu]ii sunt prezentate `n tabelul 1. Tabel 1 Clasificare solu]iilor dup\ starea fizic\ Tipul de solu]ie 1. Amestecuri de gaze 2. Gaz `n lichid 3. Lichid `n lichid 4. Solid `n lichid 5. Solid `n solid Exemple aerul atmosferic - amestec de azot [i oxigen (componente principale) dioxid de carbon `n ap\, oxigen `n ap\, hidrogen sulfurat `n ap\ etanol `n ap\, frac]iuni de petrol, ulei `n eter etc. s\ruri `n ap\, zah\r `n ap\, naftalin\ `n benzen etc. aliajele - amestecuri formate din mai multe metale

1.2.3. M\rimi [i unit\]i pentru exprimarea concentra]iei
3

Un alt criteriu de clasificare al solu]iilor este concentra]ia. 1.2.3.1. Defini]ie Concentra]ia unei solu]ii reprezint\ cantitatea de substan]\ dizolvat\ `ntr-un anumit volum de solu]ie. Ea reprezint\ raportul dintre solut [i solvent. Dup\ concentra]ie, se deosebesc: solu]ii diluate, adic\ solu]ii care con]in cantit\]i mici de substan]\ dizolvate [i solu]ii concentrate, adic\ solu]ii care con]in cantit\]i mari de substan]\ dizolvate. Concentra]ia solu]iei se exprim\ `n mai multe moduri: - concentra]ia procentual\; - concentra]ia molar\; - concentra]ia normal\. 1.2.3.2. Concentra]ia procentual\ Concentra]ia procentual\ arat\ câte p\r]i de substan]\ dizolvat\ se g\sesc `n 100 p\r]i solu]ie. Astfel o solu]ie de NaCl 10% `nseamn\ c\ `n 100g solu]ie se g\sesc 10g clorur\ de sodiu [i 90g ap\. Concentra]ia procentual\ poate fi exprimat\ [i `n unit\]i de volum, folosit\ pentru prepararea solu]iilor de lichide. De exemplu prin alcool 80% se `n]elege un amestec de 80 volume de alcool [i 20 volume de ap\. 1.2.3.3. Concentra]ia molar\ Concentra]ia exprimat\ `n moli raporta]i la litru de solu]ie (1000cm3 solu]ie). O solu]ie molar\ este solu]ia care con]ine dizolvat `n 1000cm3 solu]ie un mol de substan]\. Concentra]ia acestei solu]ii se noteaz\ cu m. De exemplu, o solu]ie molar\ de clorur\ de sodiu con]ine 58,5g NaCl (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie; o solu]ie molar\ de acid sulfuric con]ine 98g H2SO4 (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie. Dup\ cantitatea de substan]\ dizolvat\ la un litru de solu]ie se deosebesc solu]ii: molare (m), dublu-molare (2m), semi-molare (0,5m), decimolare (0,1m), centimolare (0,01m) etc. Solu]iile molare nu trebuie confundate cu solu]ii molale, care prin molalitate indic\ num\rul de moli de substan]\ dizolvat\ `n 1000g dizolvant. Molaritatea unei solu]ii (m) se calculeaz\ dup\ urm\toarea expresie:

m= M - masa molecular\

gsubst / l , M

1.2.3.4. Concentra]ia normal\ Concentra]ia este exprimat\ `n echivalen]i-gram la un litru de solu]ie. Aceast\ concentra]ie se noteaz\ cu n [i se nume[te concentra]ie normal\. Solu]ia care con]ine dizolvat `ntr-un litru de solu]ie un echivalent gram de substan]\ se nume[te solu]ie normal\ (n). De exemplu, o solu]ie normal\ de clorur\ de sodiu, va con]ine 58,5g NaCl 1 litru de solu]ie; o solu]ie normal\ de acid sulfuric, va con]ine 49g H2SO4 `ntr-un litru de solu]ie. Dup\ num\rul de echivalen]i-gram de substan]\ dizolvat\, se deosebesc solu]ii: normale (n), dublu-normale (2n), seminormale (0,5n), decinormale (0,1n) etc. Echivalentul chimic se calculeaz\ `n func]ie de reac]ia chimic\ la care particip\ o substan]\. 1. Echivalentul unui element reprezint\ un num\r rezultat din raportul dintre masa atomic\ a elementului [i valen]a sa.
4

Dizolvarea este un proces dual. CaCl2 ⋅ H2O. Prin dizolvarea unor compu[i se formeaz\ cristalohidra]i. atât fizic cât [i chimic. 4. formându-se leg\turi ion-dipol.4. Substan]ele care pierd apa de cristalizare treptat se numesc eflorescente. se dizolv\ `n ap\ datorit\ solvat\rii ionilor lor cu moleculele de ap\. cum sunt clorura de sodiu [i alte s\ruri. ~n cazul s\rurilor. factorul entropic este dominant `n formarea solu]iei. 3. iar caracterul chimic al procesului este determinat de formarea leg\turilor `ntre particulele de dizolvat [i dizolvant.2. Substan]ele ale c\ror cristale absorb apa din atmosfer\ se numesc higroscopice. CuSO4 ⋅ 5H2O. se manifest\ cu degajare de c\ldur\ (proces exoterm). Dac\ dizolvarea unei substan]e are loc f\r\ varia]ii de c\ldur\. echivalentul unei s\ri se calculeaz\ ca fiind raportul masei moleculare [i valen]a comun\ a ionilor s\rii. De exemplu: clorura de calciu. clorura de magneziu etc. Dizolvarea solidelor `n lichide const\ `n desfacerea leg\turilor dintre particulele constituente ale suprafe]ei solide care se dizolv\ [i formarea de leg\turi `ntre ele [i particulele de solvent. factorul entalpic are rol hot\râtor. `n calcularea echivalentului se ]ine seama dac\ sarea particip\ `ntr-o reac]ie redox. Echivalentul unei baze se calculeaz\ ca fiind raportul `ntre masa molecular\ [i num\rul de protoni accepta]i `n reac]ie. iar factorul entalpic caracterizeaz\ varia]ia de c\ldur\ care are loc atunci când se dizolv\ o substan]\. 5. Cristalele cu re]ele ionice. Echivalentul unui acid se calculeaz\ ca fiind raportul `ntre masa molecular\ a acidului [i num\rul de protoni pe care acidul `i doneaz\ `n reac]ia chimic\. `n timp ce formarea de leg\turi `ntre dizolvant [i dizolvat. Dizolvarea este determinat\ de un factor entalpic ∆H [i un factor entropic ∆S dup\ cum rezult\ din expresia varia]iei energiei libere: ∆G = ∆H – T ∆S Factorul entropic este datorat procesului de difuzie prin care se realizeaz\ un mare grad de dezordine. hidratare. fiecare ion se `nconjoar\ cu un num\r de dipoli orienta]i cu polul de semn contrar ionului. fiind cu caracter oxidant sau reduc\tor.2. ambii factori contribuie la formarea solu]iei. Procesul de dizolvare Procesul de formare a unei solu]ii din componen]i care se g\sesc ini]ial `n st\ri de agregare diferite poart\ denumirea de dizolvare. iar când solventul este apa. Num\rul moleculelor de ap\ fixate prin hidratare se nume[te num\r de hidratare. 1. ~n cazul solu]iilor reale. KOH ⋅ H2O. clorura de zinc. hidroxidul de potasiu. Aspectul fizic al dizolv\rii se explic\ prin difuzia ce are loc `ntre particulele de dizolvat [i dizolvant. echivalentul chimic reprezint\ raportul `ntre masa molecular\ [i num\rul de electroni ceda]i sau accepta]i de compus pentru ca el s\ se oxideze sau s\ se reduc\. ~n general. NaCO3 ⋅ 10H2O. Acest proces exoterm se nume[te solvatare. ~n cazul s\rurilor care particip\ `n reac]ii redox. este cu atât mai mare cu cât raza ionului este mai mic\ [i sarcina lui este mai mare. Desfacerea re]elei substan]ei care se dizolv\ este un proces endoterm. Când formarea solu]iei are loc cu absorb]ie sau degajare de c\ldur\. de exemplu: Na2SO4 ⋅ 10H2O. 5 .

5. 1. Cristalele atomice. nu se dizolv\ `n nici un solvent.2. Concentra]ia substan]ei din solu]ia saturat\ reprezint\ solubilitatea substan]ei respective.1. 1. 6 . deoarece toate formeaz\ leg\turi de tip van der Waals.007g `n 100cm3 ap\ (la 200C). Cristalele substan]elor organice. O solu]ie se nume[te saturat\ când con]ine cantitatea maxim\ de substan]\ dizolvat\ la o anumit\ temperatur\ dat\. Solubilitatea substan]elor solide Varia]ia solubilit\]ii dup\ natura substan]elor dizolvate. uneori [i la o presiune dat\. carbura de siliciu.5. O solu]ie care con]ine o cantitate mai mic\ de clorur\ de sodiu este o solu]ie nesaturat\. Din acest motiv substan]ele polare se vor dizolva `n lichide polare. este o substan]\ insolubil\. hidrocarburile se dizolv\ `n alte hidrocarburi. Solidele formate din cristale moleculare se vor dizolva mai u[or `n solven]i nepolari. cele nepolare `n lichide nepolare. pentru c\ nici unul nu este capabil s\ rup\ leg\turile covalente ale acestor re]ele cristaline.2.8g NaCl `n 100g ap\ la 200C. o solu]ie de clorur\ de sodiu care la 200C con]ine 35. Solubilitatea Unele substan]e formeaz\ amestecuri omogene `n orice propor]ie. Se consider\ ca solubile substan]ele care la 200C au solubilitatea mai mare de 1g `n 100g ap\ [i insolubile cele cu solubilitatea mai mic\ de 0. De exemplu. substan]ele cu solubilit\]i cuprinse `ntre aceste limite sunt greu solubile. cum ar fi: diamantul. Prin solubilitate (sau grad de solubilitate) este indicat\ cantitatea maxim\ de substan]\ care la o anumit\ temperatur\ se poate dizolva `ntr-o anumit\ cantitate de dizolvant. ~n tabelul 2 este prezentat\ solubilitatea diferitelor clase de combina]ii. grafitul. carbonatul de calciu (aragonit) cu solubilitatea de 0. formate prin leg\turi de hidrogen (cristalele de zaharoz\) se dizolv\ `n ap\ pentru c\ se rup [i se refac continuu leg\turile de hidrogen din cristal [i se formeaz\ leg\turile de hidrogen dintre cristal [i ap\. Pentru ca o substan]\ s\ se dizolve `ntr-un dizolvant este necesar ca ambele s\ fie capabile s\ dezvolte acela[i tip de for]e de atrac]ie.Cantitatea de c\ldur\ degajat\ sau absorbit\ `n procesul de dizolvarea poart\ numele de c\ldur\ de dizolvare. azotatul de calciu având solubilitatea de 266g `n 100cm3 ap\ este o substan]\ solubil\. O hidrocarbur\ nu se dizolv\ `n ap\.1g `n 100g ap\. altele dizolv\ numai o cantitate limitat\ dintr-o substan]\. De exemplu. cristalele de bor. iar cele cu cristale ionice vor fi mai bine dizolvate de dizolvan]i polari. Substan]ele au solubilit\]i foarte variate. sulfatul de calciu (gipsul) având solubilitatea 0.2g `n 100cm3 ap\ este greu solubil\. De exemplu. `ntrucât diferen]a dintre for]ele dezvoltate de cele dou\ tipuri de molecule este foarte mare [i ele nu se pot compensa reciproc.8g NaCl `n 100g ap\ are solubilitatea de 35.

dar HgBr2. Cl-. CH3COOsolubili Reguli de solubilitate Grup\ cu combina]ii solubile. PO43Aceea[i regul\ este valabil\ [i pentru fosfa]i preponderent insolubili (Li3PO4 insolubil). Ba. iar ionii de cupru [i sulfat printre moleculele de ap\.predominant ionilor cu structur\ de gaz inert: Na+. difuzia va decurge cu o vitez\ de difuzie. (NH4)2Co(NO2)6 To]i nitra]ii. sunt din ce `n ce mai solubili Toate sulfurile sunt insolubile `n afara celor ale S2. Difuziunea Este procesul fizic de `ntrep\trundere a particulelor unei substan]e printre particulele altei substan]e. Excep]ie predominant insolubili fac compu[ii metalelor alcaline [i ai NH4+ Hidroxizii sunt insolubili. To]i sulfa]ii sunt solubili cu excep]ia celor ai 2SO4 predominant metalelor grupei IIa. (NH4)2PtCl6. IIa. CN.1.predominant solubile elementelor din grupa IIa. clora]ii [i aceta]ii sunt solubili Clorurile sunt solubile exceptând CuCl.predominant metalelor alcaline. PbF2. care sunt solubili. Br-.insolubili metalelor alcaline [i alcalino-teroase care sunt solubili ca urmare a unor reac]ii cu apa Solubil = substan]e cu solubilitate mai mare de 1g/100g H20 Insolubil = substan]e cu solubilitate mai mic\ de 0. adic\ solu]ia este uniform colorat\. Procesul se termin\ când tot lichidul din vas are o concentra]ie uniform\. `n aceast\ insolubili ordine. CO32-. Mul]i dicarbona]i Ca(HCO3)2 sau fosfa]i primari Ca(H2PO4)2 sunt solubili C2O42-. ca [i sulfa]ii de Ag+ [i solubili Hg2+ To]i carbona]ii sunt insolubili `n afara celor ai metalelor alcaline [i NH4+.6. IIIa [i ale NH4+ To]i oxizii sunt insolubili cu excep]ia oxizilor O2. AgCl. datorat agita]iei termice. IIb [i FeF3. HgI2 [i BiI3 sunt insolubile Toate fluorurile sunt solubile cu excep]ia celor ale F. `n a[a fel `ncât cele dou\ straturi de lichide s\ nu se amestece.1g/100g H2O Pu]in solubile = substan]e cu solubilitate 0. solubili K+. I. Fiind un proces cinetic.2.6. Excep]ie fac hidroxizii OH.To]i oxala]ii [i cianurile sunt insolubile. NH4+ Tabel 2 NO3-. Moleculele de ap\ migreaz\ `n solu]ia de sulfat. Cei de Ca. Excep]ie fac unii perclora]i mai pu]in solubili (KClO4 este greu solubil `n ap\ rece) [i unele combina]ii complexe: K2PtCl6. Difuzia este un proces cinetic ce are loc `n dublu sens. 7 .2. Solu]ii diluate de neelectroli]i 1.Reguli de solubilitate pentru clase de combina]ii Ionii forma]i Li+. TiCl2.1 < So < 1 1. ele vor c\uta s\-[i egaleze concentra]ia. aceea[i regul\ este valabil\ [i solubile pentru bromuri sau ioduri. Mg2+. Sr. de egalare a concentra]iei sistemului. Dac\ peste o solu]ie de sulfat de cupru se adaug\ cu aten]ie o cantitate de ap\. Pb2+. Na+.predominant Hg2Cl2. Al3+ `n insolubile special cele din grupele Ia. PbCl2. ClO3-.

semnul minus indic\ varia]ia concentra]iei pân\ la echilibru. pentru c\ la temperatur\ [i presiune normal\. 1 Celule osmotice (osmometre) (a) . Viteza de difuzie este influen]at\ [i de masa molecular\ a moleculelor. lichidul urc\ `n tubul pâlniei pân\ când presiunea hidrostatic\ produs\ este suficient de mare s\ opreasc\ p\trunderea apei prin membrana semipermeabil\. hidrogenul este cel mai difuzibil gaz. 8 . De exemplu. dc . Expresia vitezei de difuzie este: ∂c ∂x = − DS ∂l ∂t unde: dx . 1. printr-o membran\ semipermeabil\. Punerea `n eviden]\ a osmozei se face folosind o celul\ osmotic\.6. difuzeaz\ mai u[or. Datorit\ osmozei. ~n pâlnie se introduce o solu]ie saturat\ de zaharoz\ `n ap\ [i se cufund\ apoi pâlnia `ntr-un pahar cu ap\. La `nceputul experien]ei cele dou\ lichide sunt la acela[i nivel. (b) .constanta de difuzie. Fig.cantitatea de substan]\ care difuzeaz\ `n unitatea de timp (dt) pe unitatea de suprafa]\ S. M\rirea vitezei de difuzie are loc prin cre[terea temperaturii [i a presiunii.De[i moleculele fluidelor au viteze foarte mari. drumul parcurs de fiecare molecul\ este mic. (c) .celul\ osmotic\ simpl\ cu membran\ animal\. ~n cazul a dou\ solu]ii de concentra]ii diferite separate printr-o membran\ semipermeabil\. Osmoza [i presiunea osmotic\ Osmoza este difuzia unui dizolvant `ntr-o solu]ie a sa. D . ea sufer\ un num\r mare de ciocniri din partea celorlalte.2. care const\ dintr-o pâlnie semisferic\ cu coad\ lung\. `n solu]ie ia na[tere o presiune care se opune tendin]ei dizolvantului de a trece prin membrana semipermeabil\ `n solu]ie. Dup\ câteva ore.celul\ osmotic\ cu membran\ de mercur. drumul suferind frecvente devieri. la gâtul c\reia se leag\ o membran\ (fig. Aceast\ presiune se nume[te presiune osmotic\ [i se define[te ca presiunea care trebuie aplicat\ unei solu]ii ca s\ opreasc\ p\trunderea dizolvantului prin membrana ce separ\ cele dou\ lichide. difuzia are loc de la solu]ia mai diluat\ spre solu]ia mai concentrat\. dac\ sistemul este gazos. viteza lor de difuzie este mic\. .celul\ osmotic\ cu membran\ de hexacianoferat (II) de cupru. 1) natural\ sau artificial\.2. Cu cât aceasta este mai mic\.reprezint\ varia]ia concentra]iei pe unitatea de lungime dl.

8 0. Π/C = constant (moli la 1000g ap\) (atm.3 7. Dup\ materialul din care sunt confec]ionate acestea pot fi anorganice [i organice. 2 Presiunea osmotic\ a unei solu]ii solu]iei. La temperatur\ constant\ presiunea osmotic\ a unei solu]ii de zaharoz\ `n ap\ cre[te propor]ional cu concentra]ia: Π = constant.9 9 . cu diametrul porilor de circa 0. Membranele pot fi confec]ionate din produse animale (intestine de porc. Membranele sunt sisteme geliforme. starea de dezordine [i probabilitatea maxim\. fiind aplicabile legile gazelor ideale. C Presiunea osmotic\.PO Ea este presiunea suplimentar\ necesar\ pentru a realiza echilibrul dintre solu]ie [i solvent. general\. de natur\ macromolecular\ ob]inute din esteri ai celulozei (exemplu. alcool polivinilic.1 2. Cu2[Fe(CN)6]. Hexacianoferatul (II) cupric care precipit\ `n porii vasului de por]elan este o substan]\ brun\.30 25.2 9.) care datorit\ unor rezultate nereproductibile au fost `nlocuite cu membrane semipermeabile artificiale.8 0. O membran\ semipermeabil\ anorganic\ este cea de hexacianoferat (II) de cupru.3 0. a tuturor sistemelor de a-[i m\ri entropia. Datorit\ porilor foarte fini. b\[ici de pe[te etc.Fig.73 25.7 10-6 m. Tabel 3 Varia]ia presiunii osmotice cu concentra]ia Concentra]ia. acetat de celuloz\). Tipuri de membrane O membran\ semipermeabil\ este acea membran\ care permite trecerea selectiv\ a particulelor. O mare dezvoltare a luat folosirea ca membrane a diferitelor tipuri de frite foarte sub]iri de tip G-5. membranele semipermeabile permit trecerea moleculelor de solvent (apa) [i nu permit trecerea moleculelor mari de solu]ie.15 25.63 25.94 25. insolubil\ `n ap\. Aceasta se ob]ine `n felul urm\tor: un vas de por]elan poros se umple cu o solu]ie de sulfat de cupru [i se scufund\ apoi `ntr-o solu]ie de hexacianoferat (II) tetrapotasic. a c\ror grosime dep\[e[te dimensiunile moleculare [i care posed\ o anumit\ rezisten]\ la rupere. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotic\ a unei solu]ii depinde de temperatur\ [i presiune. la 250C) 0.7 0.5 12.4 10. K+ m\re[te presiunea radicular\ determinând absorb]ia apei. Presiunea osmotic\ Π este o m\sur\ a tendin]ei de diluare a Osmoza ilustreaz\ tendin]a natural\. Presiunea osmotic\ (Π) se m\soar\ prin diferen]a presiunii hidrostatice a solu]iei pS [i a solventului pur po: Π = PS . Se folosesc [i membrane de natur\ organic\.

3 Osmoz\ invers\ 10 . R . solu]iile diluate o urmeaz\ cu aproxima]ie. la aceea[i temperatur\. au totdeauna aceea[i presiune osmotic\. `n care V este `nlocuit cu 1/c. putem scrie `n conformitate cu legea lui Boyle-Mariotte: Π⋅V = constant Presiunea osmotic\ variaz\ cu temperatura `n conformitate cu legea lui Gay-Lussac: Π / T= constant Din cele dou\ legi. Osmoza invers\ este procesul de osmoz\ ce are loc atunci când asupra solu]iei din celula osmotic\ ac]ioneaz\ o presiune exterioar\ mai mare ca presiunea osmotic\.concentra]ia solu]iei `n moli substan]\ dizolvat\ `ntr-un litru de solu]ie. Van't Hoff a interpretat. De exemplu. dac\ ar fi `n stare gazoas\. Van't Hoff a enun]at urm\toarea lege a presiunii osmotice: Presiunea osmotic\ a unei solu]ii diluate este egal\ cu presiunea pe care ar exercita-o substan]a dizolvat\.3. la aceea[i temperatur\ [i ar ocupa acela[i volum ca solu]ia. diferite solu]ii care au acela[i num\r de molecule de substan]e dizolvate `n volume egale de dizolvant. Fig.Concentra]ia C fiind invers propor]ional\ cu volumul V al solu]iei. are aceea[i presiune osmotic\ cu o solu]ie care con]ine 74 g acetat de metil (1 mol) `n 10 litri ap\. valoarea presiunii osmotice depinde numai de num\rul de molecule dizolvate [i nu depinde de natura substan]ei dizolvate. are loc curgerea invers\. pus `n eviden]\ `n fig. Prin urmare. pe baza acestei legi. Solu]iile cu aceea[i presiune osmotic\ se numesc izotonice. solventul pur din solu]ie va trece `n solvent. `n 0K.o constant\ caracteristic\ substan]ei dizolvate [i a c\rei valoare numeric\ este identic\ cu valoarea constantei gazelor. o solu]ie care con]ine 342g zah\r (1 mol) `n 10 litri ap\. Procesul de curgere al lichidului are loc de la solu]ia concentrat\ spre solvent. T . Aceast\ lege arat\ c\. solu]iile diluate ca fiind amestecuri `n care moleculele solventului se comport\ ca un gaz perfect. ~n acest caz. la un acela[i volum [i la aceea[i temperatur\.temperatura solu]iei. Aceast\ expresie este analoag\ cu ecua]ia de stare a gazelor: pV = RT. Van't Hoff a formulat ecua]ia general\ a presiunii osmotice: Π = cRT `n care: c . Aceast\ lege este valabil\ numai pentru solu]ii ideale.

de unde se extrage. numit\ ser fiziologic. Fig. Test de autoevaluare 1. Desalinizarea apei se efectueaz\ `n instala]ii simple (fig. celulele de sfecl\ crap\ [i zah\rul difuzeaz\ `n ap\.86% NaCl. Mg2+. c) componentele nu reac]ioneaz\. Ca2+. 4).86% NaCl (care deci nu este izotonic\ cu lichidul sângelui. iar la unele ciuperci se pot atinge `n celulele lor presiuni osmotice de peste 100 atm. ele se umfl\ [i pot cr\pa din cauza presiunii osmotice provocat\ de p\trunderea apei. membranele semipermeabile re]inând ionii Na+. este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabil\. nylon. ~n mod asem\n\tor se comport\ [i celulele corpului animal.86% NaCl. Dac\ sunt introduse `ntr-o solu]ie mai concentrat\ decât 0.Membranele semipermeabile ce se folosesc `n procesul de osmoz\ invers\ sunt confec]ionate din acetat de celuloz\. Acest fenomen numit turgescen]\. adic\ `ntr-o solu]ie hipotonic\. concentratelor de struguri [i pentru desalinizarea apei. adic\ plasma sanguin\). Dac\ o celul\ este `ns\ introdus\ `ntr-o solu]ie mai diluat\ decât sucul celular. b) eterogene. este folosit `n tehnic\. de exemplu la extragerea zah\rului din sfecl\. Sfecla t\iat\ m\runt este introdus\ `n vase cu ap\ (difuzoare). Osmoza invers\ este folosit\ pentru concentrarea sucurilor de fructe. sau chiar `n ap\. deoarece con]inutul lor trece `n solu]ia mai concentrat\. adic\ `ntr-o solu]ie hipertonic\.25 atm. 4. Pere]ii celulelor vegetale [i animale sunt constituite din membrane semipermeabile [i func]ioneaz\ ca adev\rate osmometre. Introducând celula `ntr-o solu]ie a c\rei presiune osmotic\ este mai mare decât a sucului celulei. prin membrana semipermeabil\ `n celul\.11 atm. Desalinizarea apei prin osmoz\ invers\ Importan]a difuziei [i osmozei Difuzia [i osmoza joac\ un rol foarte important `n natur\. Solu]ia izotonic\ cu plasma sanguin\ este solu]ia de 0. 11 . la unii copaci ajungând pân\ la 20 atm (eucalipt). Datorit\ presiunii osmotice. plantele marine au o presiune osmotic\ mai mare de 17 . poliamid\. Datorit\ presiunii osmotice apa se ridic\ prin trunchiul copacilor pân\ la `n\l]imi de zeci de metri. datorit\ apei care p\trunde din afar\. ele se zbârcesc. se observ\ cum celula se contract\ [i apoi se zbârce[te. Acest fenomen numit plasmoliz\. celula se umfl\ [i poate cr\pa. Presiunea osmotic\ a plantelor de uscat este de 5 . Când globulele ro[ii ale sângelui sunt introduse `n ap\ curat\ sau `ntr-o solu]ie ce con]ine mai pu]in decât 0. Solu]iile sunt amestecuri: a) omogene.

Difuzia este un proces: a) cinetic. c) grame solut con]inute de 1000cm3 solvent. H2SO4.5.6). 8 – a. 31. d.5. 9. c. b) grame de substan]\ dizolvate `ntr-un litru de solu]ie. n) reprezint\: a) num\rul de echivalen]i gram de dizolvat con]inu]i `n 1000cm3 de solu]ie. Cele dou\ componente ale solu]iei se numesc: a) solvat sau dizolvant. 3. b) gramele de substan]\ dizolvate `n 100 g solu]ie. 12 . Procesul de difuzie `nceteaz\ atunci când: a) se uniformizeaz\ concentra]ia amestecului. Ca(OH)2. b) mai poate dizolva substan]\. 10. 6 – b. 10 – a. 7. O solu]ie saturat\: a) con]ine cantitatea maxim\ de substan]\ dizolvat\ `n 100g dizolvant la o anumit\ temperatur\ [i presiune. 58. 3 – a. c) solvent sau solvat. 9 – a. 39. 49. KMnO4. 60. c) are loc un proces chimic. Normalitatea (N. c) gramele de substan]\ dizolvate `n 1000 g solu]ie. m) reprezint\: a) num\rul de moli de solvat (dizolvat) `ntr-un litru de solu]ie. Concentra]ia unei solu]ii reprezint\: a) cantitatea de substan]\ con]inut\ `ntr-o anumit\ cantitate de solvent sau solu]ie. MgSO4. b) cre[te concentra]ia substan]ei care difuzeaz\. 7 – (36. c) cantitatea de substan]\ care reac]ioneaz\ cu un anumit volum de solvent. 40. 5. 4. 4 – a. c) grame de solut (dizolvat) con]inute `n 1000g solvent. d) dizolvant sau solvent. Concentra]ia procentual\ reprezint\: a) gramele de substan]\ dizolvate `n 100 g solvent. S\ se calculeze echivalen]ii chimici ai urm\toarelor substan]e: HCl. c) reprezint\ solubilitatea substan]ei. b) raportul cantitativ `ntre cele dou\ componente ale solu]iei. 6. d) volumele de substan]\ dizolvate `n 100 volume solu]ie. b) chimic. b) num\rul de echivalen]i gram dizolva]i `n 1000cm3 de solvent. Molaritatea (M.2. d. R\spunsuri corecte: 1 – a. c) fizic. NaCl. NaOH. 8. b) dizolvat sau solut. 5 – a. 2 – b.

Se nume[te coeficient osmotic fo. baze [i s\ruri au valorile presiunii osmotice observate mai mari. deci cu num\rul de particule dintr-o cantitate dat\ de solvent. raportul dintre valoarea i efectiv m\surat\ la solu]ie [i num\rul maxim de ioni (n) ce pot lua na[tere dintr-o substan]\. Se [tie c\ presiunea osmotic\ depinde de num\rul de particule existente `n unitatea de volum a solu]iei [i nu de masa acestor particule. ~n cazul solu]iilor de uree.1.2. la o dilu]ie a[a-numit\ "dilu]ie infinit\".7. No]iuni de electrochimie 1. Coeficien]i de activitate Solu]iiile a c\ror comportare corespunde legilor lui Raoult sau Van't Hoff sunt considerate solu]ii ideale. o urcare a punctului de fierbere. decât `n solu]ii foarte diluate. existând `n solu]ie sub form\ de ioni sau altfel de particule capabile s\ produc\ o sc\dere a presiunii de vapori. baze. O parte din ioni sunt indisponibili pentru producerea acestor fenomene. Expresia presiunii osmotice devine: Π = iRTC. aproximativ 3. 13 . Propriet\]i coligative ale solu]iilor Se numesc propriet\]i coligative ale solu]iilor acele propriet\]i ca sc\derea presiunii de vapori. Coeficient osmotic Factorul Van't Hoff i nu este num\r `ntreg. la dilu]ie infinit\: fo = i n La dilu]ie infinit\. i = n [i fo = 1.7. respectiv de trei ori mai mare decât cea celular\. Activit\]i. presiunea osmotic\. Deoarece solu]iile de acizi. De aceea `n ecua]ia presiunii osmotice s-a introdus un factor de corec]ie i (numit factorul lui Van't Hoff) care reprezint\ raportul dintre presiunea osmotic\ observat\ [i cea calculat\. Coeficientul osmotic reprezint\ frac]iunea din cantitatea total\ de solu]ie. Solu]iile de acizi. `nseamn\ c\ aceste solu]ii au presiunea osmotic\ de dou\ ori. i = 1. sc\derea punctului de fierbere. Π =RTC. Astfel pentru o solu]ie de clorur\ de sodiu valoarea lui i este aproximativ 2. o coborâre a punctului de congelare sau o cre[tere a presiunii osmotice a solu]iei.1. `nseamn\ c\ ele trebuie s\ con]in\ un num\r mai mare de particule. Aceast\ condi]ie este `ndeplinit\ numai `n solu]ii de concentra]ii foarte mici. la solu]iile electroli]ilor a fost f\cut\ de c\tre Arrhenius (1887) care a semnalat pentru prima oar\ existen]a `n solu]ie a ionilor. Factorul i reprezint\ aproximativ num\rul de ioni. Interpretarea corect\ a abaterilor de la legea lui Raoult [i Van't Hoff. s\ruri. Factorul i scade cu cât concentra]ia este mai mare. a c\ror presiune osmotic\ observat\ este egal\ cu presiunea osmotic\ calculat\. particule independente `nc\rcate cu sarcini electrice. ea difer\ dup\ natura solu]iei [i cre[te cu dilu]ia. ~n cazul solu]iilor de acizi. pentru o solu]ie diluat\ de sulfat de sodiu. fiind lega]i de ioni de semn contrar sub form\ de perechi de ioni. care sunt propor]ionale cu concentra]iile solu]iilor.2. zaharoz\ etc. valoarea lui i este `ns\ mai mare decât 1. ~ntr-o solu]ie ideal\ toate moleculele de solut sunt `nconjurate `n mod similar de molecule de solvent [i nu sunt influen]ate de alte molecule de solut. baze [i s\ruri au presiuni osmotice mai mari decât cele calculate dup\ legea lui Van't Hoff.

iar produ[ii de reac]ie reac]ioneaz\ regenerând reactan]ii. Reac]ia decurge aparent ireversibil. ~ntre cele trei substan]e se stabile[te un echilibru chimic. Frac]iunea de ioni elibera]i din norii ionici reprezint\ concentra]ia efectiv\ a ionilor `n solu]ie. ceea ce necesit\ energie. ~n vasul de reac]ie g\sim un amestec de H2 . S\ consider\m reac]ia dintre iod [i hidrogen. 1. cantit\]ile de H2 [i O2 fiind cu atât mai mari. Echilibrul chimic: procese reversibile [i ireversibile Reac]ii reversibile Reac]iile care pot decurge `n ambele sensuri se numesc reversibile. Amestecul con]ine `n acest caz pe lâng\ H2O [i O2 [i H2.7. La temperatura de 12000 C. se formeaz\ acid iodhidric: H2 + I2 → 2HI Reac]ia nu este complet\. Prin urmare. Pentru a `ndep\rta un ion din norul lui ionic trebuie `nvinse for]ele electrostatice. ~n solu]iile de electroli]i fiecare ion este `nconjurat de un nor ionic de semn contrar. Aceast\ rela]ie reflect\ interac]iunile ce au loc `n sistem. ~n anumite condi]ii reactan]ii se transform\ `n produ[i de reac]ie. `ntr-un singur sens. iar sub 12000C este deplasat complet spre dreapta. Activitatea a a unui ion este egal\ cu produsul dintre concentra]ia sa real\ (c) [i coeficientul de activitate (fa). cu cât temperatura este mai ridicat\. are loc reac]ia cu mare degajare de c\ldur\. dar aceste transform\ri opuse se desf\[oar\ cu aceea[i vitez\.2. adic\ activitatea ionilor. Energia liber\ a sistemului este minim\ [i constant\. coeficientul de activitate reflect\ abaterea unei solu]ii de electroli]i de la comportarea ideal\. oricât am prelungi `nc\lzirea. I2 [i HI. Dup\ r\cire singurul produs de reac]ie este apa. O parte din reactan]i r\mân necombina]i. Cu cât concentra]ia solu]iei se mic[oreaz\. 14 . poate fi observat\ [i reac]ia de la dreapta la stânga. Dac\ lu\m câte un mol din aceste substan]e [i `nc\lzim amestecul lor `ntr-un recipient `nchis la 3000 [i 5000. 2H2 + O2 ↔ 2H2O Peste 40000C echilibrul este complet deplasat spre stânga. cu atât cre[te distan]a dintre ioni [i interac]iunea lor este mai mic\. La starea de echilibru cantitatea de reactan]i ce se transform\ `n unitatea de timp `n produ[i de reac]ie este egal\ cu cantitatea din produ[ii de reac]ie ce refac reactan]ii. coeficientul de activitate are valoarea 1. Numai o parte din acid se disociaz\ [i ob]inem amestecul format din H2 .Legile solu]iilor ideale sunt valabile [i pentru solu]ii mai pu]in diluate dac\ li se aplic\ anumi]i factori de corec]ie. I2 [i HI `n acelea[i propor]ii ca [i la reac]ia precedent\. Aprins cu o scânteie electric\ sau o flac\r\. adic\ cre[te dilu]ia. a = fa⋅c. Acest amestec se poate conserva un timp indefinit la temperatura camerei. Cele dou\ ecua]ii se pot scrie `n una singur\ folosind dou\ s\ge]i: H2 + I2 ↔ 2HI Un alt exemplu este un amestec de oxigen (1 mol) [i hidrogen (2 moli). Starea de echilibru nu este un proces lipsit de transform\ri chimice. Dac\ pornim de la acid iodhidric pur pe care `l `nc\lzim are loc o disociere a acidului `n elemente: 2HI → H2 + I2 Nici aceast\ reac]ie nu este complet\. ~n cazul solu]iilor diluate. f\r\ a suferi vreo schimbare. ~n cazul solu]iilor diluate de electroli]i slabi. ~ntre 12000C [i 40000C se stabile[te un echilibru chimic.2. La 40000C nu se mai afl\ practic molecule de ap\. activitatea este egal\ cu concentra]ia real\ a solu]iei: fa = 1 deci a = c.

Dac\ avem sistemul: varia]ia vitezelor V1 [i V2 `n timp se reprezinta astfel: (fig. V1 = V2. M\rimile CA. V1 = V2 [i vom avea: K1 CA CB = K2 CC CD Raportul constantelor de vitez\ este egal cu K . iar V2 cre[te pân\ când cele dou\ viteze V1 [i V2 devin egale.. CC.constanta de echilibru: K1 =K K2 K= CcxCd CaxCb Legea echilibrelor chimice sau legea ac]iunii maselor se enun]\ astfel: La temperatur\ constant\. sistemul ajunge la starea de echilibru. CB. Pe m\sur\ ce A [i B reac]ioneaz\ formând C [i D. La echilibru vitezele sunt egale. putem scrie: V1 = K1CACB [i V2 = K2CCCD.Legea ac]iunii maselor (legea echilibrelor chimice) Echilibrul chimic este un echilibru dinamic [i cele dou\ reac]ii care formeaz\ procesul reversibil decurg cu aceea[i vitez\ de reac]ie. n reprezint\ num\rul de moli de produ[i de reac]ie [i reactan]i. iar K1 [i K2 sunt constantele de vitez\. V1 se mic[oreaz\. Dup\ atingerea acestei st\ri. Viteza de reac]ie fiind propor]ional\ cu produsul concentra]iilor produ[ilor de reac]ie [i respectiv al reactan]ilor. m. concentra]iile componentelor r\mân constante.. Constanta de echilibru se mai poate exprima [i `n func]ie de presiunile par]iale ale componen]ilor. constanta de echilibru va fi: unde a. Legea a fost elaborat\ de c\tre Guldberg [i Waage... CD reprezint\ concentra]iile molare ale substan]elor. b. 5) Fig. `n cazul unor sisteme gazoase: 15 . raportul dintre produsul concentra]iilor produ[ilor de reac]ie [i produsul concentra]iilor reactan]ilor este constant. 5 Varia]ia concentra]iei `n timp `n reac]ia: CO + H2O ↔ CO2 + H2 La `nceputul reac]iei V1 este maxim [i V2 = 0.. ~n cazul unei reac]ii de forma: aA + bB + cC + ↔ mM + nN + .

Tabel 4 Acizi [i baze conjugate Acid percloric Acid sulfuric Acid iodhidric Acid bromhidric Acid clorhidric Acid azotic Ion hidroniu Ion sulfat acid Acid fosforic Acid fluorhidric Acid azotos Acid acetic Acid carbonic Hidrogen sulfurat Ion amoniu Acid cianhidric Ion carbonat acid Ion sulfur\ acid\ Ap\ Alcool etilic Hidrogen Acid ↔ Baz\ HClO4 ClO4H2SO4 HSO4HI IHBr BrHCl ClHNO3 NO3+ H3O H2O HSO4SO42H3PO4 H2PO4HF FHNO2 NO2CH3COOH CH3COOH2CO3 HCO3H2S HS+ NH4 NH3 HCN CNCO32HCO3 HS S2H2O OHC2H5OH C2H5OH2 H- ion percloric ion sulfat acid ion iodur\ ion bromur\ ion clorur\ ion azotat ap\ ion sulfat ion fosfat primar ion fluorur\ ion azotit ion acetat ion carbonat acid ion sulfur\ acid\ amoniac ion cianur\ ion carbonat ion sulfur\ ion hidroxil ion etoxid ion hidrur\ ~n conformitate cu teoria transferului de protoni.unde pM. acidul A se transform\ `n baza B. amfoli]i Teoria transferului de protoni a fost elaborat\ de c\tre Brönsted. Acidul este substan]a care are tendin]a da a ceda protoni iar baza.3. PN. Pierzând un proton.7. baze. PB reprezint\ presiuni par]iale. acizii [i bazele se clasific\ dup\ cum urmeaz\: 16 . Acizi.2. substan]a capabil\ de a accepta protoni. ~n tabelul 4 sunt prezenta]i diferi]i acizi [i bazele lor conjugate. care a studiat comportarea acizilor [i bazelor [i `n alte medii decât cel apos. combinându-se cu un proton. 1. El leag\ no]iunile de acid [i baz\ de procesul de donare [i acceptare de protoni. baza B se transform\ `n acidul A: A ↔ B + H+ Fiec\rui acid A `i corespunde o baz\ conjugat\ B iar fiec\rei baze B `i corespunde un acid conjugat A.

~n general. CH3COOH. HSO4-. comportarea unui amfolit ca un acid se prezint\ prin reac]ia: HOAH + H2O ↔ HOA. Acizi anionici: HSO4-. Acizi cationici: H3O+. de c\tre un acid tare 6 HOH (Na+)NH2NH3 (Na+)OHReac]ia unei baze foarte tari cu apa 22+ 2+ 7 HOH O (Ca ) 2HO (Ca ) Baz\ foarte tare [i ap\ (stingerea varului) Amfoli]i (substan]e amfotere) Amfoli]ii sunt substan]e care se comport\ atât ca acizi cât [i ca baze. PO43- Orice baz\ (anion).Acizi: I. HOBaze neutre H2O. NH3 Baze di sau polianionice SO42-. la fel ca [i bazele neutre. Acizi neutri: HCl. 5 sunt prezentate exemple de reac]ii protolitice. NH4+ III. H2O II. H2SO4. HPO42-. ~n tab. posed\ la unul din atomii ei o pereche de electroni neparticipan]i de care se poate lega printr-o leg\tur\ coordinativ\ un proton. Tabel 5 Reac]ii cu transfer de protoni Observa]ii Acid 1 + Baz\ 2 ↔ Acid 2 + Baz\ 1 + 1 HCl H2O H3O Cl Ionizarea unui acid tare la dizolvare `n ap\ 2 HCl NH3 NH4+ ClReac]ia unui acid tare cu o baz\ mai tare decât apa 3 H3O+(Cl-) Na+(OH-) (Cl-)H2O (Na+)H2O Neutralizarea unui acid tare cu o baz\ tare + + 4 CH3COOH Na OH H2O CH3COO (Na ) Neutralizarea unui acid slab cu o baz\ tare 5 H2SO4 (Na+)NO3HNO3 HSO4-(Na+) Dislocuirea unui acid mai volatil. Reac]iile care au loc cu transfer de protoni se numesc reac]ii protolitice. HPO42- Baze: Baze anionice: Cl-.+ H3O+ comportarea amfolitului ca baz\ se prezint\ astfel: HOAH ↔ 17 HA+ + HO- . H2PO4-. dintr-o sare a sa. CH3COO-.

Exist\ un raport `ntre cantitatea de substan]\ disociat\ `n ioni [i cantitatea total\ de substan]\ dizolvat\. Valoarea pH-ului la care sunt con]inute `n solu]ie formele cationice [i anionice `n concentra]ii egale se nume[te punct izoelectric. donând proton: R . iar cu hidroxizii alcalini (respectiv cu excesul de reactiv) formeaz\ ioni complec[i: Al(OH)4. `n solu]ie bazic\ amfolitul migreaz\ spre anod. Frac]iunea de substan]\ dizolvat\ care este disociat\ `n ioni liberi ce pot conduce curentul electric. ~n acela[i mod se comport\ [i hidroxidul de plumb. La punctul izoelectric nu are loc migrarea amfolitului.COO NH3+ + HO R . Apa este [i ea o substan]\ amfoter\ (amfiprotic\).COOH NH2 aminoacid R . un amfolit este con]inut sub form\ cationic\. reprezint\ gradul de ionizare al substan]ei respective.4.CH . care reac]ioneaz\ cu excesul de hidroxid de sodiu formând hidroxi-plumbi]i. iar `n solu]ie bazic\ sub form\ de anion. As3+. 1. iar conductibilitatea electrolitului este minim\. aminoacidul formeaz\ un ion dipolar numit amfion. amfionul se comport\ ca un acid. predomin\ formele cationice sau anionice.CH .COO NH3+ amfion ~n mediu acid. Formarea ionului hidroniu Exemple de amfoli]i: hidroxidul de aluminiu. El se noteaz\ cu α [i se calculeaz\ astfel: α= num\rul de molecule ionizate num\rul total de molecule 18 . deasemeni [i solubilitatea sa.CH .2.COOH NH3+ cation + H2 O ~n mediu bazic. Dac\ se electrolizeaz\ `n solu]ie acid\. hidroxidul de zinc. acceptând proton: R .COO NH2 anion + H2 O ~n func]ie de pH-ul solu]iei. Prin ionizare.CH .CH .COO NH3+ + H3O+ R . Un loc deosebit `n categoria amfoli]ilor `l ocup\ aminoacizii. ~n unele reac]ii cum ar fi reac]iile de ionizare se comport\ ca o baz\ acceptând protoni. disocierea electrolitic\ este un proces reversibil.Caracterul amfoter al apei. care cu acizii formeaz\ s\ruri. amfionul se comport\ ca o baz\. Acidul arsenios are caracter amfoter.[i Zn(OH)4-. ~n solu]ia acid\. `n reac]iile de hidroliz\ se comport\ ca un acid cedând protoni. reac]ionând ca un acid `n mediul bazic când formeaz\ arseni]i: H3AsO3 + 3Na+OH→ (3Na+ +AsO33-) + 3H2O ~n mediul acid se formeaz\ cationul trivalent.7. amfolitul migreaz\ spre catod. Gradul de ionizare al electroli]ilor slabi ~n cazul electroli]ilor slabi. R . substan]e cu dou\ func]ii distincte: func]ia carboxil (care imprim\ un caracter acid) [i func]ia amino care imprim\ un caracter bazic.CH .

concentra]ia solventului (respectiv CH2O) poate fi considerat\ constant\ [i deci inclus\ `n constanta de ionizare: noua constant\ ob]inut\ se noteaz\ cu Ka.91 0. atunci când disocierea este total\ iar α = 1 sau prezint\ valori aproximativ egale cu unitatea. acei electroli]i la care α → 0. Dac\ solu]ia este diluat\.Gradul de ionizare α variaz\ cu temperatura [i este o m\rime care caracterizeaz\ electroli]ii slabi.017 0. carbonic. Rela]ia dintre constanta de aciditate [i gradul de ionizare a unui electrolit slab a fost stabilit\ de c\tre Ostwald.92 0.61 0. concentra]iile la echilibru vor fi: CCH3COOH = (1 . cu atât acidul este mai puternic ionizat [i deci valoarea gradului de ionizare este mai mare. sulfhidric. acetic. electroli]ii se `mpart `n electroli]i tari.= α⋅c 19 .01 Prin compararea comport\rii acizilor `n solu]ie apoas\. numit\ constanta de aciditate: C H O + ⋅ C A− 3 Ka = C HA Cu cât valoarea constantei de aciditate este mai mare.92 0. Tabel 6 Valori ale gradului de ionizare Electrolit Acid clorhidric Acid azotic Acid sulfuric Acid fosforic Acid acetic Acid carbonic Acid sulfhidric α 0. diferen]a de t\rie `ntre ei: acidul clorhidric sau azotic (acizi tari).85 0. Constante de aciditate ale acizilor slabi Consider\m reac]ia de ionizare a unui acid slab: HA + H2O ↔ H3O+ + A-.40 0. La acizii slabi se poate considera c\ factorul de conductibilitate este aproximativ egal cu gradul de ionizare: fc ≅ α Referiri `n leg\tur\ cu t\ria diferi]ilor acizi [i baze se fac [i `n tabelul 4.80 0. poate fi apreciat\ `n func]ie de valorile lui α . deoarece ace[tia nu ionizeaz\ complet `n solu]ie.031 0.28 0.013 0.α )⋅c CH3O+ = α⋅c CCH3COO. ~n func]ie de gradul de ionizare. Ke = C HA ⋅ C H 2O `n aceast\ expresie C reprezint\ concentra]iile diferitelor componente la echilibru. electroli]i slabi. acidul fosforic de t\rie mijlocie iar acizii.91 0.0007 Electrolit Hidroxid de sodiu Hidroxid de potasiu Hidroxid de amoniu Clorur\ de sodiu Acetat de sodiu Sulfat de zinc Clorur\ mercuric\ α 0. putându-se aplica legea echilibrelor chimice. Consider\m reac]ia de ionizare a unui acid slab: CH3COOH + H2O ↔ H3O+ + CH3COO[i not\m cu c concentra]ia solu]iei (mol/l) care are gradul de ionizare α. ~n tabelul 6 se prezint\ valorile gradului de ionizare `n cazul diferi]ilor electroli]i. acizi slabi. constanta de echilibru va fi reprezentat\: C H O + ⋅ C A− 3 .

ca [i acizii. α = K'a v ~n cazul electroli]ilor slabi. a c\rui reac]ie de ionizare este: NH3 + H2O ↔ NH4+ + OHEchilibrul reac]iei este mult deplasat spre stânga. echilibrul reac]iei de ionizare este mult deplasat spre stânga.7. iar expresia corespunz\toare legii ac]iunii maselor este: C + ⋅ C OH − Kb = NH 4 C NH 3 unde Kb este constanta de bazicitate. nu `ns\ [i `n solu]iile apoase ale electroli]ilor. iar CNH3 este concentra]ia total\ a amoniacului neionizat.2. sau Ki = 3 2 2 C H 2O a H 2O a = activitatea Ki = constanta de ionizare. de dou\ feluri `n func]ie de valoarea gradului de ionizare: baze tari [i baze slabe. CHOProdusul ionic al apei se define[te ca fiind produsul concentra]iilor ionilor apei sau produsul activit\]ilor ionilor apei. Produsul ionic al apei [i m\rimea pH Apa fiind un amfolit (compus amfiprotic) va ioniza astfel: H2O + H2O ↔ H3O+ + HOiar constanta de aciditate a apei va fi: C H O + ⋅ C OH − a H O + ⋅ a OH − 3 Ki = . ~n cazul unui electrolit slab.7. valoarea gradului de ionizare cre[te cu cât dilu]ia solu]iei este mai mare. Fiind un electrolit foarte slab. Bazele tari sunt complet ionizate `n solu]ie [i din acest punct de vedere sunt comparabile cu s\rurile. Bazele slabe `n solu]ie ionizeaz\ par]ial.6. Cu cât valoarea constantei de bazicitate este mai mic\. dac\ 1/c = v (volumul de solu]ie).α ).Introducând aceste m\rimi `n ecua]ia constantei de aciditate vom ob]ine: αc ⋅ αc α2 c = Ka = (1 − α) ⋅ c 1 − α Aceast\ expresie a fost numit\ legea dilu]iei a lui Ostwald. Constante de aciditate [i bazicitate Bazele sunt. numit\ constanta de autoprotoliz\ a apei sau produs ionic al apei: sau Kw = a H3O+ ⋅a HOKw = CH3O+ . cu atât baza este mai slab\. 1. adic\ mai r\mân [i molecule neionizate. activit\]ile sunt practic egale cu concentra]iile. noua constant\ se noteaz\ cu Kw. 1. ~n apa pur\. respectiv cu cât scade concentra]ia solu]iei. numitorul expresiei ( 1 . poate fi neglijat [i ecua]ia de mai sus devine: Ka = α2c.2.5. Produsul ionic al apei variaz\ `n func]ie de temperatur\: 20 . Una din bazele slabe tipice este amoniacul. concentra]ia apei r\mâne constant\ [i deci poate fi inclus\ `n constanta de aciditate. de unde α = Ka / c sau α = K'a 1 / c . care arat\ dependen]a gradului de ionizare α de concentra]ia total\ a solu]iei.

681 250 1.0C Kw 00 0. notat cu pH. Kw ≈ 10-14. [i mai ales varia]iile acestei concentra]ii.= KW = 10-14 CH30+ = CHO. este acid\. deoarece: CH3O+ ⋅ CHO.. s-a introdus no]iunea de exponent de hidrogen.= 10-7 ion g/l iar pH = 7 O solu]ie la care CH3O+ > COH. este 1 ⋅ 10-14 ionig/l. produsul ionic al apei pure KW.. la 250C. este bazic\. este 10-7 ioni-g/1.= 10-14 = 10-7 10-14 = 10-7 Exponent de hidrogen.292 200 0.113 100 0.10 10-9 10-8 10-7 10-6 10-5 10-4 10-3 10-2 10-1 100 pH 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 21 pOH 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Reac]ie mediu acid\ neutr\ bazic\ . iar când CH3O+ < COH.47 La temperatura de 250C. pH Pentru a exprima mai u[or concentra]ia în ioni de hidrogen. CH3O+ = CHOC2H3O+ = C2HO. 1 pH = − lg C H O + = lg 3 CH O+ 3 Mai târziu a fost exprimat pH-ul în func]ie de no]iunea de activitate: pH = .lg aH3O+ ~n mod analog se define[te pOH-ul: pOH = .lg aOHDeoarece.11 10. deci CH3O+ > 10-7 [i pH<7.13 10.47 500 5. deci CH3O+ < 10-7 [i pH>7 . Scara valorilor pH. se poate spune c\ o solu]ie este neutr\ când concentra]iile ionilor de hidroniu [i cea a ionilor hidroxil sunt egale: CH3O+ = COH.14 10.sau pOH = . Suma pH-ului [i pOH-ului este constant\: pH + pOH = 14. `n apa pur\.008 300 1.12 10.Temperatura. 1909).lg COH.= 10-14. pOH [i a concentra]iilor ionilor hidroniu [i hidroxil [H3O+] ioni g/l 100 10-1 10-2 10-3 10-4 10-5 10-6 10-7 10-8 10-9 10-10 10-11 10-12 10-13 10-14 [HO-] ioni g/l 10. concentra]ia ionilor de H+(H3O+). definit astfel: Exponentul de hidrogen sau pH-ul este logaritmul zecimal cu semnul schimbat al concentra]iei ionilor de hidrogen (Sörensen.

Fig. Prin compararea culorii ob]inute cu o scar\ etalon.0.Aplica]ii în biologie. scufundat\ `n solu]ie diluat\ de acid sulfuric. De exemplu.7). Prin solu]ie trece un curent slab de hidrogen. Multe reac]ii biochimice se petrec în solu]ii neutre.6. Indicatorii se folosesc sub form\ de solu]ii sau hârtii indicatoare. Dezvoltarea normal\ a plantelor nu poate avea loc decât la valori de pH slab acide.05915 pH EH2 =E0 F `n expresia de mai sus: EH2 . la 250C.1. E0 . legat\ printr-un fir. Metode pentru determinarea pH-ului Determinarea pH-ului unei solu]ii se poate face folosind indicatorii. sucul stomacal este puternic acid (pH = 1. pH-ul sângelui omenesc este de 7.36.for]a electromotoare standard a electrodului de hidrogen care `n condi]ii normale de 1 atm [i t = 250C. Scara pH este utilizat\ mai ales pentru solu]ii slab acide sau slab bazice (între pH = 3 . 6 Electrod de hidrogen 22 . Pila folosit\ este: Pt H2 (1atm) solu]ia pH necunoscut KCl saturat\ (punte salin\) electrod referin]\ M\surarea for]ei electromotoare a pilei. slab acide sau bazice. pH-ul unei solu]ii poate fi determinat [i prin metode electrometrice. ~n cazul când solul are o reac]ie acid\ sau bazic\. sucul intestinal este bazic (pH ≈ 8).6). m\surându-se for]a electromotoare a unei pile construite dintr-un electrod standard de hidrogen [i un electrod de hidrogen `ntr-o solu]ie de aH3O+ necunoscut\. E0 = 0. respectiv a pH-ului. se poate evalua pH-ul unei solu]ii cu o precizie de aproximativ ± 0. Electrodul de hidrogen (fig.2. Se mai folosesc [i a[a numi]ii indicatori universali. Cu ajutorul lor se poate afla reac]ia unui mediu. Instala]ia const\ dintr-un aparat de m\sur\ a poten]ialului [i sistemul de electrozi. RT lg aH3O+ = .05915 lg aH3O+ = 0.for]a electromotoare a electrodului de hidrogen `n solu]ia cu aH3O+ necunoscut\. iar `n loc de electrodul standard de hidrogen de folose[te un electrod de referin]\ care este electrodul de calomel.10). neutre sau slab bazice. 1. Fenolftaleina devine ro[u-violacee la un pH >8 [i este incolor\ sub acest prag. La electrod are loc reac]ia: 1/2 H2 ↔ H+ + eElectrodul de hidrogen este foarte sensibil [i este `nlocuit cu un electrod a c\rui for]\ electromotoare este cunoscut\ `n raport cu electrodul standard de hidrogen. turnesolul (lacmus) vireaz\ la pH = 7.5 unit\]i pH. este zero. care sunt amestecuri de indicatori [i care au culori diferite la pH-uri `ntre 2 [i 12. i se corecteaz\ pH-ul prin aplicare de amendamente.7. Se folose[te electrodul de sticl\ sau de chinhidron\ care se introduce `n solu]ia cu pH necunoscut. este compus dintr-un vas de sticl\ `n care este introdus\ o plac\ de platin\. de la ro[u (acid) `n albastru (bazic). Lichidele din mediul intern al organismului sunt slab bazice.

8) Este compus dintr-un tub de sticl\ terminat `n form\ sferic\.5 moli din sarea conjugat\ a acelui acid (ionul CH3COO.solu]ie de pH cunoscut. 8 Electrod de calomel Electrozii se asambleaz\ ca `n figura 9. r\mânând practic constant. B . baza tare ad\ugat\ formeaz\ cu ionii H3O+ apa [i astfel: 23 . C . A. pH-ul cre[te la 13.Electrodul de sticl\ este format dintr-un balona[ de sticl\ lung [i sub]ire (fig. Ele sunt amestecuri echimoleculare formate dintr-un acid slab [i baza sa conjugat\ (sarea acidului cu o baz\ tare) sau dintr-o baz\ slab\ [i acidul s\u conjugat (sarea bazei cu un acid tare). acidul tare formeaz\ cu baza conjugat\. 7).1 moli de HCl. iar electrodul se introduce `ntr-o solu]ie cu pH necunoscut. D . Dac\ se adaug\ peste aceea[i solu]ie 0.1 moli de NaOH.1 moli HCl (sau alt acid tare) `ntr-un litru de ap\ curat\ (pH=7).+ H3O+ ↔ CH3COOH [i astfel pH-ul solu]iei variaz\ foarte pu]in. solid\ [i cu o solu]ie de clorur\ de potasiu. când li se adaug\ (`n cantit\]i limitate) un acid tare sau o baz\ tare se numesc solu]ii tampon. 9 Dispozitiv pentru determinarea pH-ului.electrod de calomel. cuplat cu un electrod de calomel. acidul slab.electrodul de calomel (fig. ~n primul caz.sticl\ ce se comport\ ca o membran\ permeabil\ pentru ioni hidronici.94.sub form\ de acetat de sodiu). pH-ul cre[te numai la 4. Solu]ii tampon Solu]iile care `[i schimb\ foarte pu]in pH-ul.electrod de sticl\.7.76 [i se adaug\ 0. Electrodul de referin]\ .punte salin\. `n care vine `n contact mercurul cu clorura mercuroas\ (calomel) Hg2Cl2. ~n balona[ se introduce o solu]ie cu pH cunoscut. ~n cel de-al doilea caz. cu ajutorul unui electrod se sticl\.58. dac\ se adaug\ 0. 1.1 moli de NaOH. pH-ul = 4.5 moli dintr-un acid slab (acid acetic) [i 0. De exemplu. Fig. Fig. Dac\ de ambele p\r]i ale membranei se afl\ solu]ii cu pH-uri diferite se na[te o diferen]\ de poten]ial. Fig.2. pH-ul scade numai la 4. pH-ul scade la 1. 7 Electrod de sticl\ Partea sferic\ a balona[ului este confec]ionat\ dintr.7. dac\ se adaug\ 0. neionizat: CH3COO. Dac\ se porne[te de la o solu]ie care con]ine 0.

C sare pH-ul solu]iei tampon depinde de raportul concentra]iilor acid/sare.0 Acid boric-borax 6.5. Se cunosc trei cazuri de hidroliz\: 24 .8 . ~n tabelul 7 sunt prezentate câteva solu]ii tampon uzuale: Tabel 7 Solu]ii tampon uzuale [i domenii de pH Solu]ia tampon Domeniul de pH Glicocol-clorhidrat de glicocol 1. numai la un anumit pH.8.76. ~n sânge valoarea pH-ului este men]inut\ constant\ prin ac]iunea a dou\ sisteme tampon: fosfat monosodic . Hidroliza unei s\ri are loc numai dac\ cel pu]in una din componentele din care a provenit sarea (acidul sau baza) este un electrolit slab. Ka: C CH3O+ = Ka acid C sare C sau `n form\ logaritmic\: pH = pKa . De exemplu. se men]ine `ntre limitele 0.2 Fosfat disodic-fosfat trisodic 11.12. Din punct de vedere al hidrolizei.3 Fosfat monosodic-fosfat disodic 5. c\ci numeroase reac]ii au loc sau decurg `n sensul dorit.1 [i 10. `ntre pKa-1 [i pKa+1. De exemplu. Concentra]ia ionilor de H3O+ `n solu]ii tampon se calculeaz\ din expresia constantei de aciditate.7 Citrat disodic-citrat trisodic 5. O solu]ie are ac]iune tampon atât timp cât acest raport nu este nici prea mic. Prin reac]ia de hidroliz\ rezult\ acidul [i baza din care a provenit sarea: MIR + H2O ↔ MOH + HR sare baz\ acid I M = ion metalic monovalent.2.+ H3O+ ↔ 2H2O pH-ul solu]iei r\mâne constant. Hidroliza s\rurilor Se nume[te hidroliz\ reac]ia ionilor unei s\ri `n solu]ie apoas\ cu apa.9.0 .0 . un amestec tampon format din acid acetic [i acetat de sodiu este utilizabil `ntre pH = 3. nici prea mare.OH. 1.7 . numit raport de tamponare.7 .dicarbonat de sodiu.7.0 .3.fosfat disodic [i acid carbonic .5.7.8 .0 Solu]iile tampon au nenum\rate aplica]ii `n chimie [i biochimie. S\rurile f\r\ hidroliz\ sunt acelea care provin din reac]ia unui acid tare cu o baz\ tare. care este men]inut constant de c\tre solu]iile tampon din organismele vii. care se realizeaz\ cu ajutorul solu]iilor tampon.lg acid . dac\ acidul acetic are pKa = 4. iar domeniul optim de tamponare este la pH = pKa = 4. reac]iile catalizate de enzime (reac]ii enzimatice) au loc cu viteze remarcabile la un anumit pH.76. s\rurile se `mpart `n s\ruri cu hidroliz\ [i s\ruri f\r\ hidroliz\. deci. R = radical acid.7 Acid acetic-acetat de sodiu 3.8.6.

1.`n func]ie de Kw. Ka Din rela]ia constantei de hidroliz\ rezult\ c\ aceasta are valoare mai mare.+ 2H2O ↔ NH4OH + (H3O+ + NO3-) Aplicând legea ac]iunii maselor constanta de echilibru va avea expresia: C MeOH ⋅ C H O + 3 Ke= C Me + ⋅ C H O 2 2 considerând C2H2O constant. produsul ionic al apei: Kw Kw = C H O + ⋅ C OH − de unde COH.= 3 C H O+ 3 Introducem expresia lui COH. Reac]ia de hidroliz\ poate fi reprezentat\ astfel: Me+A. adic\ sarea hidrolizeaz\ mai puternic cu cât acidul care se formeaz\ are constanta de aciditate mai mic\. Solu]ia apoas\ a s\rii va avea un caracter slab alcalin. deci este mai slab.+ H3O+ Me+ + 2H2O ↔ MeOH + H3O+ Un exemplu: NH4+NO3.constanta de aciditate) Kh = . Hidroliza unei s\ri provenit\ din reac]ia unui acid tare [i o baz\ slab\.+ H2O ↔ HA + Me+ + OH.+ 2H2O ↔ MeOH + A. ob]inem constanta de hidroliz\ Kh: C MeOH ⋅ C H O + 3 Kh = C Me + Dac\ exprim\m CH3O+ `n func]ie de Kw: Kw CH3O+ = C OH − [i `nlocuim `n expresia constantei de hidroliz\: 25 . = C A− ⋅ C H O+ C A− ⋅ C H O+ Ka 3 3 Kh devine: Kh = Kw .+ H2O ↔ HA + OHUn exemplu: (2Na+ + CO32-) + 2H2O ↔ H2CO3 + 2(Na+ + OH-) Fiind un proces de echilibru se aplic\ legea ac]iunii maselor C HA ⋅ C OH − Ke = dar CH2O = constant\ [i rela]ia devine: C H 2O ⋅ C A − Ke ⋅ C H 2 O = Kh = C HA ⋅ C OH − C A− Exprim\m COH. 2. Hidroliza unei s\ri provenit\ din reac]ia unui acid slab cu o baz\ tare.`n expresia lui Kh: C HA ⋅ K w C HA 1 (Ka . Reac]ia de hidroliz\ se poate reprezenta astfel: Me+A.sau A.

+ 3H2O ↔ MeOH + H3O+ + OHCele dou\ reac]ii de hidroliz\ sunt: Me+ + 2H2O ↔ MeOH + H3O+ pentru care constanta de hidroliz\ K’h este: C MeOH ⋅ C H O + Kw 3 K'h = = C Me + Kb pentru care: A. constanta de hidroliz\. dac\ Ka > Kb solu]ia va fi slab acid\. va fi: Kw 2 Kh = K'h ⋅ K''h = Ka ⋅ Kb Solu]ia apoas\ a s\rii va avea o reac]ie neutr\. care reprezint\ raportul dintre cantitatea de substan]\ hidrolizat\ [i cantitatea total\ de sare dizolvat\: ϒ= [i Gradul de hidroliz\ se exprim\ `n procente.Kh = C MeOH ⋅ Kw C Me + ⋅ C OH − Raportul C MeOH 1 = `n care: C Me + ⋅ C OH − Kb Kb .constant\ de bazicitate. numai 2.029%. Kh. Gradul de hidroliz\ depinde de natura s\rii. solu]ia este mai diluat\ [i temperatura solu]iei este mai mare. 26 . cu atât sarea va hidroliza mai intens. Ca m\sur\ a hidrolizei se folose[te gradul de hidroliz\.1n este 0. cu cât solu]ia va fi mai diluat\. gradul de hidroliz\ al carbonatului de sodiu 0.9 sunt hidrolizate. Rela]ia Kh devine: Kw Kh = Kb Din aceast\ rela]ie rezult\ c\ sarea va hidroliza mai puternic cu cât baza care se formeaz\ este mai slab\. Aceasta `nseamn\ c\ din 100 molecule de carbonat de sodiu dizolvate. Hidroliza unei s\ri provenit\ din reac]ia unui acid slab cu o baz\ slab\. La fel ca `n cazul gradului de ionizare [i `n cazul gradului de hidroliz\ se poate stabili o rela]ie `ntre valoarea sa. deci Kb este mai mic\. El este cu atât mai mare cu cât: acidul sau baza rezultat\ prin hidroliz\ are o constant\ de aciditate sau bazicitate mai mic\. Solu]ia apoas\ a s\rii prezint\ reac]ie slab acid\. de concentra]ia solu]iei [i de temperatur\.+ H2O ↔ HA + HOC HA ⋅ C HO − Kw K”h = = C A− Ka Constanta general\ de hidroliz\. 3. Reac]ia de hidroliz\ se poate prezenta astfel: Me+A. De exemplu. Kh 1 ϒ= = K' h = K' h v C C Valoarea gradului de hidroliz\ depinde de concentra]ia solu]iei. constanta de aciditate sau bazicitate [i concentra]ia solu]iei (sau dilu]ia ei V). slab acid\ sau slab bazic\ `n func]ie de valorile constantelor de aciditate [i bazicitate ale acidului slab [i bazei slabe care se formeaz\. iar dac\ Ka < Kb solu]ia va fi slab bazic\. Dac\ Ka = Kb solu]ia va fi neutr\.

dizolvarea este `nso]it\ [i de hidroliz\: ↔ [Al(H2O)6]3+ + 3NO3(Al3+ + 3NO3-) + 6H2O 3+ Ionul [Al(H2O)6] se comport\ `n solu]ie apoas\ ca un acid: [Al(H2O)6]3+ + H2O ↔ [Al(OH) (H2O)5]2+ + H3O+ ionizarea continu\ pân\ `n ultima treapt\ de ionizare: [Al(OH) (H2O)5]2+ + H2O ↔ [Al(OH)2(H2O)4]+ + H3O+ [Al(OH)2(H2O)4]+ + H2O ↔ [Al(OH)3(H2O)3] + H3O+ La fel se comport\ [i ionii: [Fe(H2O)6]3+ [i [Zn(H2O)6]2+ Aceast\ comportare a ionilor hidrata]i explic\ ac]iunea acidifiant\ a ionului Al3+ `n solu]iile acide. Dat fiind c\ prin hidroliz\ solu]ia apoas\ are caracter acid care ar d\una plantelor. c) concentra]ia solu]iei. solu]ii ce combat diferite viroze sau `n industrie. Preciza]i care sunt acizii conjuga]i sau bazele conjugate pentru urm\torii compu[i: d) HCO3g) SO42a) H2SO4 e) HCl h) H3O+ b) NH3 f) HS i) OHc) HNO2 4. ~n cazul acestor s\ruri. 5. Tot datorit\ hidrolizei. Gradul de ionizare caracterizeaz\: a) electroli]ii tari. acestea necesit\ corectarea reac]iei prin amendare [i apoi se aplic\ fertilizarea. solu]ia apoas\ de carbonat de sodiu se folose[te pentru dedurizarea apelor sau `n gospod\rie. b) presiunea de vapori a dizolvantului. sulfatul de amoniu). 3. datorit\ faptului c\ prin hidroliz\ ele imprim\ solu]iei apoase o reac]ie acid\. d) solubilitatea amfolitului este minim\. Un alt exemplu este folosirea solu]iei apoase de sulfat de cupru ca pesticid. apoi se folose[te pentru stropiri extraradiculare. Ionii metalici hidrata]i `n solu]ii apoase Ionii metalici hidrata]i se formeaz\ la dizolvarea `n ap\ a unor s\ruri de aluminiu. ~n teoria transferului de protoni (Bronsted): a) acizii sunt substan]e care cedeaz\ protoni [i se transform\ `n baze conjugate. 27 . c) bazele sunt substan]e care cedeaz\ protoni [i se transform\ `n acizi conjuga]i. ea se neutralizeaz\ cu o solu]ie de hidroxid de calciu. ~n cazul s\rurilor care se folosesc ca `ngr\[\minte chimice (ca de exemplu azotatul de amoniu. 2. ~ntr-o solu]ie a unui amfolit. de zinc. b) conductibilitatea este minim\. Test de autoevaluare: 1. d) bazele sunt substan]e care accept\ protoni [i se transform\ `n acizi conjuga]i. feroase. b) acizii sunt substan]e care accept\ protoni [i se transform\ `n baze conjugate.Hidroliza este un proces de care trebuie s\ se ]in\ seama atunci când s\rurile care hidrolizeaz\ se folosesc ca `ngr\[\minte chimice. c) nu are loc migrarea amfolitului `n câmp electric. la punctul izoelectric: a) concentra]iile cationilor [i anionilor sunt egale. Propriet\]ile coligative ale solu]ilor depind de: a) temperatura solu]iei. `nainte de aplicarea lor `n soluri cu pH acid.

... 2 – a...... R\spunsuri corecte: 1 – c. 7 – a.......... .....solu]ie............ d....... Concentra]ia unei solu]ii reprezint\ cantitatea de substan]\ dizolvat\ `ntr-un anumit volum de solu]ie.. b) pH = 7 .. c) acid slab + baz\ slab\..e) Cl.. substan]a capabil\ de a accepta protoni.. d) acid slab + baz\ tare.. ~ncercui]i r\spunsurile posibile: dau reac]ie de hidroliz\ s\rurile provenite din: a) acid tare + baz\ slab\. Procesul de formare a unei solu]ii din componen]i care se g\sesc ini]ial `n st\ri de agregare diferite poart\ denumirea de dizolvare.... c) to]i electroli]ii.. b) acid tare + baz\ tare. d... Difuziunea este procesul fizic de `ntrep\trundere a particulelor unei substan]e printre particulele altei substan]e.b) NH4+ c) NO2..solu]ie .. 28 .. Presiunea osmotic\ se define[te ca presiunea care trebuie aplicat\ unei solu]ii ca s\ opreasc\ p\trunderea dizolvantului prin membrana ce separ\ cele dou\ lichide...d) CO32.. Amfoli]ii sunt substan]e care se comport\ atât ca acizi cât [i ca baze.solu]ie ... printr-o membran\ semipermeabil\.... Reac]iile care pot decurge `n ambele sensuri se numesc reversibile Echilibrul chimic este un echilibru dinamic [i cele dou\ reac]ii care formeaz\ procesul reversibil decurg cu aceea[i vitez\ de reac]ie.. Se nume[te hidroliz\ reac]ia ionilor unei s\ri `n solu]ie apoas\ cu apa......h) H2O i) H2O.....solu]ie . b) neutr\.........f) S2. Osmoza este difuzia unui dizolvant `ntr-o solu]ie a sa......g) HSO4...... Prin solubilitate (sau grad de solubilitate) este indicat\ cantitatea maxim\ de substan]\ care la o anumit\ temperatur\ se poate dizolva `ntr-o anumit\ cantitate de dizolvant... 5 – b... c) CH3O+ < COHd) pH = 2 ... ..d ..... b. g) CH3O+ = 10-4 ..a) HSO4.. e) CH3O+ = COHf) pH = 9 . h) COH... h) acid\..... g) acid\. c..... Produsul ionic al apei este produsul concentra]iilor ionilor apei sau produsul activit\]ilor ionilor apei.. acid\: a) CH3O+ > COH.. neutr\.. 6– a) acid\. Exponentul de hidrogen sau pH-ul este logaritmul zecimal cu semnul schimbat al concentra]iei ionilor de hidrogen.. c) bazic\... Acidul este substan]a care are tendin]a da a ceda protoni iar baza.. .... REZUMAT MODUL I O solu]ie este un amestec omogen de dou\ sau mai multe componente (substan]e). 3 ..... 4 – a..solu]ie . d) acid\..... c. ~n func]ie de valorile pH-ului sau concentra]iilor ionilor apei completa]i spa]iul punctat cu termenii bazic\.b) electroli]ii slabi.solu]ie ... e) neutr\... f) bazic\.. 6......solu]ie ........solu]ie......= 10-9 7.

Clasificarea coloizilor dup\ gradul de dispersie. suprafa]a de la nivelul interfazic nu se evalueaz\ prin suprafa]a absolut\. Apari]ia suprafe]elor de separare `ntre faze (suprafe]e interfazice) conduce la cre[terea apreciabil\ a energiei libere a sistemului. distingem coloizi liofili [i liofobi. 29 . este mai real de a spune starea coloidal\. El a clasificat substan]ele dup\ viteza de dializ\ printr-o hârtie de pergament. 2. Dup\ interac]iunea dintre particulele fazei disperse [i moleculele mediului de dispersie. Formarea sistemelor disperse este `nso]it\ de obicei de o modificare `n salt a propriet\]ilor fizico-chimice ale sistemului. `n care particulele au dimensiuni diferite. Suprafa]a specific\. La sistemele liofile. Datorit\ gradului de dispersie mare al sistemelor coloidale.1. Sistemele coloidale pot fi monodisperse. care difuzeaz\ cu vitez\ foarte mic\ (`n limba greac\ Kolla = clei). aceasta depinzând de m\rimea particulelor [i de vâscozitatea mediului. coloizii pot fi de mai multe feluri (tab. Mediul de dispersie este componenta care predomin\ iar componenta `n cantitate redus\ formeaz\ faza de dispersie. `n cristaloizi.8). 3. Suprafa]a specific\ reprezint\ deci. Experimental. Interfe]ele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de absorb]ie [i interac]iuni intermoleculare. Sistemele disperse eterogene sunt sisteme binare. interac]iunea este puternic\ [i particulele dispersate leag\ un num\r mare de molecule de solvent. Gradul de dispersie este definit ca fiind num\rul de particule care ar putea fi a[ezate una lâng\ alta pe o distan]\ de un centimetru. No]iunea de coloid a fost introdus\ de c\tre Thomas Graham (1861). care trec cu vitez\ mai mare [i coloizi. factor care mic[oreaz\ stabilitatea sistemului. determinarea gradului de dispersie se face prin m\surarea vitezei de sedimentare `ntr-un lichid. interac]iunea `ntre cele dou\ componente ale sistemului este foarte slab\ sau nu exist\. formate din mediul de dispersie [i faza de dispersie. dat\ de raportul dintre suprafa]a total\ [i volumul particulelor dispersate. Se noteaz\ cu d [i se m\soar\ `n cm-1. faza [i mediul de dispersie. sistemele se numesc hidrofile [i hidrofobe. suprafa]a unui centimetru cub (cm3) de substan]\ coloidal\. SISTEME DISPERSE ETEROGENE (COLOIZI) 2. ~n tabelul 9 sunt prezentate diferite tipuri de coloizi liofili [i liofobi. Defini]ie. Ulterior s-a stabilit c\ exist\ o limit\ net\ [i `n loc de a folosi termenul substan]e coloidale. Varia]ia gradului de dispersie duce la schimbarea multor propriet\]i ale sistemului. ~n sistemele liofobe. cu particulele fazei disperse de aceea[i dimensiune [i polidisperse. 2. Chimia coloidal\ se ocup\ cu studiul sistemelor disperse.MODUL II 2. ~n cazul `n care mediul de dispersie este apa. Clasificarea coloizilor Varietatea mare a sistemelor coloidale a impus numeroase criterii de clasificare: 1. M\rimile care caracterizeaz\ sistemele disperse sunt gradul de dispersie [i suprafa]a specific\. ci prin suprafa]a specific\ (S0).2. Dup\ starea de agregare a celor dou\ componente ale sistemului.

sunt stabili [i nu pot fi distru[i prin modificarea naturii solventului.10-9). incluziuni minerale Solid Lichid Suspensii. Clasificarea sistemelor disperse dup\ forma particulei fazei disperse. Particulele coloidale posed\ dimensiuni `ntre 1 [i 100 nm. prezentate `n tabelul 10. care poate fi apa sau un lichid organic. Dup\ natura mediului de dispersie. soli Solid Gaz Aerosuspensii Lichid Solid Incluziuni. ionii [i moleculele obi[nuite au dimensiuni de circa 1 nm. spume solide Gaz Lichid Spume Gaz Gaz Solu]ii propriu-zise (amestecuri moleculare) Coloizii micelari de asocia]ie [i coloizii moleculari se caracterizeaz\ printr-o interac]iune puternic\ cu mediul de dispersie. aliaje. Suspensiile obi[nuite au dimensiuni ale particulelor fazei disperse de 100 nm. Num\rul de atomi din care poate fi format\ o particul\ coloidat\ variaz\ `n limite foarte largi (10-3 . Tabel 9 Tipuri de coloizi liofili [i liofobi Denumirea Natura Stabilitatea Natura Exemple sistemului for]elor sistemului fizice mic\ liofob soli. ~n func]ie de acest criteriu sistemele disperse pot fi de mai multe tipuri. din microDispersii molecule emulsii. coloizii pot fi sferici [i liniari. Tabel 8 Clasificarea coloizilor dup\ starea de agregare Faza dispers\ Mediul de dispersie Denumirea sistemului Solid Solid Sticle. Tabel 10 Clasificarea sistemelor disperse `n func]ie de dimensiunile particulelor fazei disperse Domeniul Domeniul Domeniul M\rimea Domeniul micromolecular microeterogen grosier caracteristic\ [i coloidal unitatea de m\sur\ Raza particulei r. aerosoli liofobe din macrofizice mic\ liofob latexuri molecule Coloizi micelari de fizice asocia]ie Coloizi moleculari chimice mare mare liofil liofil solu]ii de compu[i tensioactivi coloidali solu]ii de polimeri 4. Clasificarea sistemelor disperse `n func]ie de dimensiunea particulelor fazei disperse. 6. coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 5. geluri Lichid Lichid Emulsii Lichid Gaz Aeroemulsii. 10-10 10-9 10-7 10-5 10-3 (m) 30 . minerale.Dispersiile liofobe. suspensii. aerosoli Gaz Solid Corpuri poroase. particulele coloidale se mai numesc micele. se caracterizeaz\ printr-o interac]iune slab\ cu mediul de dispersie. atât cele formate din micromolecule cât [i cele formate din macromolecule. dup\ acest criteriu.

n [i x – num\rul ionilor `n stratul generator de poten]ial. Acest strat se nume[te strat de contraioni sau strat extern Helmholtz (SEH) sau plan limit\ Gouy. Acest strat re]inut prin adsorb]ie. se nume[te strat fix de ioni (ioni determinan]i de poten]ial) sau strat intern Helmholtz. Structura particulei coloidale (micela coloidal\) Unitatea cinetic\ a dispersiilor liofobe este micela liofob\. formând stratul fix de ioni. notat cu SIH (fig. iar stratul difuz tot din ioni de H3O+. Fig. numai stratul de contraioni (SEH) se deplaseaz\ `mpreun\ cu nucleul. Structura micelei coloidale Micela coloidal\ este `nc\rcat\ cu electricitate pozitiv\ sau negativ\ `n func]ie de `nc\rcarea stratului fix de ioni. Stratul fix de ioni determin\ semnul [i m\rimea micelei [i `n jurul lui sunt atra[i un num\r de ioni de semn contrar care echilibreaz\ sarcina electric\ a stratului fix. Stratul de contraioni va fi format din ionii (H3O+). Formula micelei este: [m As2S3 ⋅ nHS. pozitivi sau negativi.11). pentru c\ la mi[carea celor dou\ faze care alc\tuiesc sistemul.2. iar contraionii din stratul difuz r\mân `n urm\ dând na[tere unui poten]ial numit poten]ial electrocinetic sau ξ (zeta).⋅ (n .12.particula coloidal\ propriu-zis\. 11. Astfel formula general\ a unei micele se poate exprima: [ ] . ce au un element comun cu structura sa chimic\.+ H3O+ Nucleul micelei este format din precipitatul de As2S3 care are o capacitate mare de adsorb]ie [i va chemosorbi ionii de HS-. a c\rui suprafa]\ are o capacitate de adsorb]ie mare [i poate re]ine prin chemosorb]ie acei ioni din mediu. Ea este format\ dintr-un nucleu. care va determina [i semnul micelei. De la stratul limit\ Gouy spre interiorul solu]iei `ncepe stratul difuz de ioni format din contraionii care sunt mai pu]in atra[i de c\tre stratul fix de ioni. 31 .+ H3O+ HCl + H2O ↔ Cl. (n .x) H3O+ ] ⋅ x H3O Micela de sulfur\ arsenioas\ este prezentat\ `n fig. micela de sulfur\ arsenioas\ poate fi reprezentat\: 2 As(OH)3 + 3H2S HCl As2S3 + 6H2O ~n solu]ie se vor forma urm\torii ioni: H2S + H2O ↔ HS. De exemplu. m – num\rul moleculelor din nucleu.3.x) – num\rul ionilor `n stratul de adsorb]ie.

Propriet\]i cinetice Difuziunea este procesul care const\ `n egalarea spontan\ a concentra]iei sistemului datorit\ agita]iei cinetice.4. Dac\ solu]ia de azotat de argint este `n exces. [mAgI ⋅ nI.1. m\rime care caracterizeaz\ procesul de difuzie.⋅ (n . de dimensiunea lor [i de vâscozitatea mediului. 12. 13) se compune din 32 . ~n cazul coloizilor are loc egalizarea concentra]iei fazei disperse `n `ntreg volumul sistemului. La sistemele coloidale.x)K+ ] ⋅ x K+.constant\. depind de deplas\rile medii ale particulelor.x H3O+ ] ⋅ x H3O+ nucleu strat fix contraioni strat de ioni difuz Semnul micelei coloidale depinde [i de natura ionilor care se afl\ `n exces `n solu]ie. structura micelei este urm\toarea: semnul micelei este negativ. este cu atât mai violent\ cu cât vâscozitatea mediului este mai mic\ [i temperatura mai ridicat\. C . Micela de sulfur\ arsenioas\ Micela coloidal\ a solului de acid silicic are urm\toarea alc\tuire: [(m SiO2 + pH2SiO3) ⋅ n HSiO3. KD . Mi[carea brownian\ poate fi considerat\ ca fenomenul microscopic al difuziei libere [i este caracteristic\ particulelor cu dimensiunea `n jurul unui micrometru.Fig.⋅ (n . A fost descoperit\ de c\tre botanistul Brown. aceast\ mi[care (fig. difuzia se desf\[oar\ cu o vitez\ redus\.4. Valoarea coeficientului de difuzie D este dat\ de rela]ia: D = D0 (1 + KD ⋅ C) unde: D0 .coeficient de difuzie la dilu]ie infinit\ (C → 0). Propriet\]ile sistemelor coloidale 2.x) NO3. Mi[carea brownian\ este o mi[care spontan\. dezordonat\ [i continu\. De exemplu.] ⋅ x NO32. solul de iodur\ de argint rezult\ prin reac]ia: (K+ + I-) + (Ag+ + NO3-) = AgI + (K+ + NO3-) ~n cazul `n care solu]ia de iodur\ de potasiu se afl\ `n exces.concentra]ia fazei disperse. micela de iodur\ de argint este pozitiv\ [i are urm\toarea formul\: [m AgI ⋅ n Ag+ ⋅ (n . neinfluen]at\ de factorii externi. Einstein a ar\tat c\ valorile coeficientului de difuzie. ~n sistemele coloidale cu particule mari.

Sedimentarea sub ac]iunea gravita]ional\ este func]ie de timpul `n care se depun particulele. Sistemele coloidale. Procesul de separare a celor dou\ faze ale sistemului prin depunerea fazei disperse se nume[te sedimentare. a aplicat rela]ia lui van't Hoff (Π = RTC). η = vâscozitatea mediului. asem\n\toare cu distribu]ia moleculelor din aer (fig. Prin sedimentare se poate determina raza particulelor coloidale precum [i masa lor. t = timpul considerat. care are tendin]a de a le `mpr\[tia.8 ⋅ 10-9 ηr `n care. `nso]it\ [i de rota]ii `n jurul unei pozi]ii medii. S-a dovedit c\ presiunea osmotic\ a sistemelor coloidale depinde de gradul de dispersie. dup\ toate direc]iile.14. ~ntr-un sistem coloidal se stabile[te un echilibru `ntre atrac]ia gravita]ional\. ∆x2. η . cu cât vâscozitatea mediului [i m\rimea particulelor vor fi mai mici. concentra]ii) prezint\ tendin]a de structurare sau destructurare. ∆x = 3. dup\ dimensiunile pe care le au. La echilibru. Perrin a generalizat teoria cinetico-molecular\ [i `n cazul sistemelor coloidale. ce se manifest\ printr-o modificare apreciabil\ a vâscozit\]ii. ~nlocuind `n valoarea coeficientului de difuzie se ob]ine rela]ia dintre deplasarea medie [i raza particulei. care tinde s\ sedimenteze particulele [i agita]ia cinetic\. Tixotropia sitemelor coloidale. astfel sedimentarea are loc stratificat. cu ajutorul c\reia se stabile[te rela]ia fundamental\ a teoriei mi[c\rii browniene. Ecua]ia lui Einstein . r = raza particulei coloidale. Studiind presiunea osmotic\ a acestor sisteme. 33 . Mi[carea brownian\ este vizibil\ la ultramicroscop.deplas\ri `n zig-zag. existând o direct\ propor]ionalitate `ntre aceste m\rimi. expresie care d\ leg\tura `ntre deplasarea medie aparent\. teorie care permite s\ se determine atât viteza particulelor cât [i dimensiunile lor. Sedimentarea coloizilor. 14). cu atât mai mare va fi viteza de efectuare a mi[c\rii browniene. pentru calcularea m\rimii presiunii osmotice. Teoria fenomenului a fost elaborat\ de c\tre Einstein [i Smolukowski. 13. Sedimentarea sub ac]iunea gravita]iei. Mi[carea brownian\ Presiunea osmotic\. Ea depinde de vâscozitatea mediului. presiunea osmotic\ a coloizilor are valori foarte mici. sub ac]iunea diferi]ilor factori (timp. exist\ o distribu]ie a particulelor coloidale `n raport cu `n\l]imea. Din aceast\ rela]ie rezult\ c\. S-a introdus no]iunea de deplasare medie aparent\. depunându-se `ntâi cele cu raza mai mare. Viteza de sedimentare depinde [i de raza particulelor. coeficientul de difuzie D [i timpul t: ∆x2 = 2 D⋅t. Se deosebesc dou\ categorii: mi[care brownian\ de transla]ie [i de rota]ie. de unde ∆x = 2Dt . Fig. Fig. Din cauza num\rului mic de particule. T = temperatura absolut\. ∆xr = deplasarea medie.Smolukowski este: T⋅t .

Apare o diferen]\ de poten]ial ε. Propriet\]ile electrice ale coloizilor sunt determinate de existen]a stratului dublu electric. solu]ii de polimeri. interferen]\. El se formeaz\ `ntre stratul fix de ioni [i stratul difuz de ioni. respectiv fluidizarea. datorit\ fenomenelor cinetice.concentra]ia `n solu]ie a ionilor metalici. ele deplasându-se una fa]\ de cealalt\. M\surarea intensit\]ii opalescen]ei serve[te la determinarea concentra]iei fazei disperse a unui sistem. Mic[orarea vâscozit\]ii unui sistem dispers. 34 . 2. fluidizarea unui gel se face sub ac]iunea unor factori mecanici exteriori (malaxare. Opalescen]a cre[te foarte mult cu temperatura. Privind perpendicular pe direc]ia de inciden]\ a fascicolului luminos. Propriet\]i optice Sistemele coloidale prezint\ atât fenomene optice generale care se produc la toate sistemele fizico-chimice (refrac]ie. Fenomenul de opalescen]\ la coloizi este produs de difrac]ia luminii de c\tre particule. Poten]ialul electrocinetic este puternic influen]at de natura ionilor din solu]ie. La trecerea luminii printr-un sol incolor se observ\ o difuzie a luminii.2. Un fascicol de raze ce trece printr-o solu]ie coloidal\ este difuzat `n toate direc]iile [i polarizat. numit poten]ial electrochimic ce poate fi calculat prin formula: RT ε = ε0 + ln C M + nF unde: ε0 = poten]ial normal (CM+ = 1). Efectul Tyndall este caracteristic solurilor cu un grad de dispersie mic. Tixotropia [i gelificarea sunt fenomene reversibile. solul ap\rând opalescent. Vom prezenta electroosmoza [i electroforeza. Acest strat va produce [i el o diferen]\ de poten]ial denumit poten]ial electrocinetic sau poten]ial zeta ( ξ ). Dispozi]ia contraionilor nu se face `ntr-un strat monomolecular. se nume[te tixotropie. opalescen]\). Determinarea opalescen]ei solu]iilor coloidale se face prin metoda nefelometric\. paste. sistemul revine `n starea ini]ial\. ci `ntrun strat difuz. Stratul dublu electric care se formeaz\ `n cazul particulelor coloidale este constituit din ionii stratului fix (SIH) [i din contraioni (SEH). se observ\ un con luminos numit conul lui Tyndall Excep]ia producerii acestui efect a fost dat\ de Rayleigh pe baza fenomenelor de difrac]ie a luminii. Radia]ia difuzat\ de particul\ se `mpr\[tie `n toate direc]iile [i `ntâlnind particulele vecine va fi din nou difuzat\. uneori cu schimbarea culorii. Este un proces reversibil deoarece prin `ncetarea ac]iunii factorilor exteriori.4. cu ajutorul ultramicroscopului.. ultrasunete). unde fazele de contact nu sunt fixe. cât [i fenomene optice caracteristice (efect Tyndall. 2. Propriet\]i electrice La suprafa]a de contact dintre cele dou\ faze apar spontan sarcini electrice care formeaz\ un strat electric dublu [i prezint\ o diferen]\ de poten]ial datorit\ schimbului de ioni. Opalescen]a. producerea diferen]ei de poten]ial are [i alte aspecte.4. r\[ini.Tendin]a de restructurare se manifest\ la suspensii diluate sau concentrate. ~n cazul sistemelor coloidale. CM+ . O aplica]ie a efectului Tyndall este ultramicroscopul. Intensitatea opalescen]ei va fi cu atât mai mare cu cât indicii de refrac]ie ai celor dou\ faze care constituie solul vor fi mai mari. devierea radia]iei fiind reprezentat\ prin unghiul teta (θ).3. Aparatele folosite se numesc nefelometre. a c\rui concentra]ie scade pe m\sur\ ce cre[te distan]a fa]\ de suprafa]a particulei. difuzie).

prev\zut cu doi electrozi (e1 [i e2). cataforez\. metod\ necesar\ `n medicin\ pentru diagnosticarea diferitelor boli. `nc\rcat\ cu un anumit fel de electricitate. `ndreptându-se spre unul din polii sursei. semipermeabil [i 2 electrozi monta]i de o parte [i de alta a materialului poros. a aminoacizilor [i coloran]ilor. Dac\ transportul se face spre anod. `n func]ie de `nc\rcarea coloidului. Prin electroosmoz\ se poate calcula poten]ialul electrocinetic al unui coloid. Separarea frac]iunilor componente ale unui amestec depinde de valoarea pH-ului. Putându-se calcula viteza de migrare a particulelor coloidale `n câmpul electric. Ionii din stratul difuz vor antrena [i lichid din mediul dispers (fig. ionii din stratul difuz vor fi atra[i de `nc\rcarea electric\ a capilarelor [i vor curge `n strat sub]ire pe suprafa]a acestora. pentru stabilirea purit\]ii unor soiuri de cereale. solul p\trunde `n dispozitiv [i se stratific\ sub ap\. Pe suprafa]a capilarului. Dispozitivul utilizat `n electroosmoz\ se compune dintr-un tub de sticl\ `n form\ de U `n care se afl\ materialul poros. suprafa]a capilarelor se `ncarc\ electric fie datorit\ unei ioniz\ri superficiale. iar dac\ se face spre catod. se poate calcula poten]ialul electrocinetic. Dispozitiv pentru electroforez\ Electroforeza pe hârtie a devenit metoda indispensabil\ separ\rii frac]iunilor proteice. Considerând c\ membrana este un sistem capilar. semnul sarcinilor depinzând de natura materialului. se va observa (atunci când solul este colorat) o deplasare a suprafe]ei ap\-sol spre unul din polii sursei. componentele amestecului au un anumit punct izoelectric `n domeniul c\ruia migreaz\ spre unul din polii sursei cu o anumit\ vitez\ de migrare. Aplicând o tensiune de 100 . 20. Pe baza acestui fenomen se determin\ semnul particulelor coloidale [i poten]ialul electrocinetic al sistemului.Electroosmoza const\ `n difuzia mediului de dispersie printr-o membran\ semipermeabil\. sub ac]iunea câmpului electric. fenomenul se nume[te anaforez\. Deplasarea stratului de difuzie Electroforeza reprezint\ fenomenul de migrare a particulelor coloidale sub ac]iunea câmpului electric. ~n func]ie de valoarea pH-ului. Fig. 20). 19. Fig. ~n figura 19 se consider\ c\ suprafa]a capilarei este negativ\ [i stratul de difuzie care con]ine ioni pozitivi se va deplasa sub ac]iunea câmpului electric spre catod. Se umple par]ial tubul "U" cu ap\ pân\ ce se acoper\ suprafa]a electrozilor. 19) . Repartizarea frac]iunilor amestecului se face `n func]ie de sarcina lor [i de masa lor molecular\. Tubul se afl\ `n leg\tur\ cu o pâlnie (P) `n care se afl\ solul de cercetat.200 vol]i. fie datorit\ adsorb]iei de ioni. Electroforeza se poate face pe coloane sau pe hârtie. Prin deschiderea robinetului (R). 35 . Dispozitivul pentru efectuarea electroforezei este format dintr-un tub de sticl\ `n form\ de "U" (fig.

Cl. datorit\ ciocnirii `ntre particule care se contopesc formând agregate tot mai mari [i care se depun sub form\ de precipitat. De exemplu. Intensitatea colora]iilor ob]inute este direct propor]ional\ cu concentra]ia componentelor.> NO3. Modul de ad\ugare a electrolitului. are loc alipirea particulelor cu formare de agregate relativ mici. se intensific\ opalescen]a [i precipitatul se depune sub form\ de gel. sc\derea puterii de adsorb]ie a ionilor din solu]ie. Cauzele acestui proces sunt multiple: ciocniri intense. este coagularea evident\ (vizibil\). cele dou\ faze se separ\ rapid. Procesul de distrugere a unui sistem coloidal prin separarea celor dou\ faze. se nume[te coagulare sau floculare. . experimental se poate pune `n eviden]\ influen]a dimensiunilor [i a gradului lor de hidratare. s\rurile alcaline [i halogenurile care au aceia[i ioni parteneri pot fi repartizate `n func]ie de puterea de coagulare. unde perioada de timp a transform\rii este foarte mare. la care perioada lent\ este foarte scurt\. se nume[te `mb\trânirea solului sau autocoagulare. neobservabil\ cu ochiul liber. care produc alipirea particulelor. coagularea producându-se dup\ anumite reguli experimentale: . Ad\ugarea de por]iuni mici conduce la o sc\dere a puterii de coagulare a electrolitului. Coagularea solurilor. adesea nu se mai ajunge la coagularea evident\. `n por]iuni sau deodat\.procesul de coagulare depinde numai de activit\]ile ionilor coagulan]i (concentra]ia) [i nu de natura acestora. `n urm\toarele serii liotrope: Cs+ > Rb+ > NH4+ > K+ > Na+ > Li+ .> Br. ~n raport cu aceast\ constatare. are influen]e deosebite asupra coagul\rii. desf\[urat spontan [i f\r\ ac]iuni din afar\. Coagularea evident\ este caracteristic\ solurilor liofobe. selectivi [i suficient de stabili.puterea coagulant\ a unui electrolit cre[te odat\ cu cre[terea valen]ei ionilor.Pentru colorarea frac]iunilor separate pe banda de hârtie se folosesc coloran]i specifici.to]i electroli]ii pot produce coagularea `ntr-o anumit\ concentra]ie. Inversul pragului de coagulare (1/γ) caracterizeaz\ capacitatea de coagulare a electrolitului respectiv. cea de-a doua etap\ `n care agregatele cresc mult. coagularea unui 36 .> I- Ionii coagulan]i de natur\ organic\ au o capacitate de coagulare ce o dep\[e[te de multe ori pe cea a ionilor anorganici. Procesul de m\rire a dimensiunilor particulelor sistemului coloidal. Coagularea lent\ este caracteristic\ solurilor compu[ilor macromoleculari. se exprim\ `n milimoli sau miliechivalen]i la litru de sol [i se noteaz\ cu γ. rolul coagulant `l va avea ionul cu sarcin\ contrar\ sarcinei particulei coloidale. Solu]iile de electroli]i ad\ugate peste coloid produc coagularea acestuia prin separarea celor dou\ faze ale sistemului. recristalizarea. proces numit fenomen de adaptare sau acomodare a coloidului. Concentra]ia minim\ de electrolit care produce coagularea solului se nume[te concentra]ie critic\ de coagulare sau prag de coagulare. Serii liotrope de coagulare. ceea ce permite determinarea lor cantitativ\ prin metoda colorimetric\. De[i capacitatea de coagulare a diferi]ilor ioni cu acela[i semn [i aceea[i valen]\ difer\ cu pu]in de la unul la altul. Coagularea cu electroli]i. . Coagularea decurge `n dou\ faze: `n prima etap\. constituind coagularea lent\.

4 .⋅(n . Fiind un proces exoterm. coagularea poate fi produs\ prin ad\ugarea unor substan]e cu mare afinitate pentru mediul respectiv (coagularea alcoolilor prin ad\ugarea de substan]e alcoolfile. R\spunsuri corecte: 1 – separarea celor 2 faze. Cs+. 3 – b. Li+. 6 – a. cum ar fi glicerina). Structura adsorban]ilor este: a) cristalin\. adsorb]ia va fi influen]at\ de: a) temperatur\. b) poroas\. pentru hidrosolul de sulfur\ arsenioas\. 7 – a. ac]iunea de coagulare a clorhidratului de anilin\ este de 20 ori mai mare [i de 120 ori mai mare la clorhidratul de morfin\ fa]\ de clorura de potasiu. aranja]i `n ordinea descresc\toare a adsorb]iei urm\torii cationi Na+. Ce factori influen]eaz\ viteza de sedimentare? 6.[mAs2S3 ⋅nHS. Coagularea cu neelectroli]i are loc `n cazul solurilor liofobe prin ac]iunea unor cantit\]i mari de lichide polare cum ar fi: alcool etilic. K+. 7. Procesul de difuzie `nceteaz\ atunci când: a) se uniformizeaz\ concentra]ia amestecului. aceton\. Coagularea cu amestecuri de electroli]i genereaz\ o serie de fenomene distincte: fenomenul de aditivitate. Rb+. Când mediul de dispersie este diferit de cel al apei. 5.Cs+ > Rb+ > K+ > Na+ > Li+. c) concentra]ie.3 ori `n prezen]a Li+). c) are loc un proces chimic.sol de hidroxid de aluminiu este de cinci ori mai mare prin ac]iunea picratului de potasiu fa]\ de clorura de potasiu. 2. c) compact\. b) cre[te concentra]ia substan]ei care difuzeaz\. raza particulelor. atunci când un amestec de electroli]i mic[oreaz\ puterea de coagulare a altui ion (`n cazul amestecului de LiCl [i MgCl2 asupra solului negativ de As2S3. b) presiune. fenomenul de antagonism. }inând seama de seria liotrop\ de sorb]ie a cationilor. 2 . vâscozitatea mediului. Care este structura particulei coloidale de sulfur\ arsenioas\ ? 4. 37 . puterea de coagulare a Mg2+ scade de 2 . Test de autoevaluare 1. 5 – timp.x) H3O+]⋅xH3O. Electroli]ii determin\ coagularea unui coloid prin . atunci când ac]iunea coagulant\ a electroli]ilor din amestec se `nsumeaz\ aritmetic (amestecul de HCl cu KNO3 pentru coagularea solurilor pozitive [i NaCl cu KCl pentru coagularea solurilor negative). 3.

oxideaz\ ionul clor la clor atomic. prin oxidare cre[te valoarea num\rului de oxidare. O reac]ie de oxido-reducere const\ `ntr-un transfer de electroni de la agentul reduc\tor (care se oxideaz\) la agentul oxidant (care se reduce). este deci agent reduc\tor. MnO4. ~n procesele de oxidare [i reducere se schimb\ numerele de oxidare ale elementelor. apa oxigenat\ la oxigen. sunt agen]i oxidan]i.3.. ~n tabelul 11 sunt prezentate reac]ii de oxido-reducere ale metalelor. MnO4-. De exemplu. oxidându-se [i deci se comport\ ca agen]i reduc\tori: Fe → Fe2+ Fe2+→ Fe3+ Electronii ceda]i `n reac]iile de oxidare sunt accepta]i de c\tre agentul oxidant. oxigenul sau clorul. acizilor [i ionilor poliatomici cu caracter oxidant. acidul oxalic la dioxid de carbon: 10NaCl + 8H2SO4 + 2KMnO4 → 5Cl2 + 5Na2SO4 + K2SO4 + 2MnSO4 + 8H2O Cl. ca de exemplu ClO3-.1e-→ Cl0 Mn7+ + 5e-→ Mn2+ 5 2 1 2 ~n reac]iile de oxidare `n mediu bazic cu MnO4-. NO3-. ~n reac]iile ce au loc la electrozi. s\rac `n electroni dar acceptor de electroni. fierul se oxideaz\. iar reducerea cu acceptare de electroni.1. Procesele de oxidare [i reducere sunt procese simultane. ionul de permanganat. valoarea sa se mic[oreaz\. sulful sau alte nemetale: Fe + Cl2 → FeCl2 2FeCl2 + Cl2 → 2FeCl3 ~n aceste reac]ii fierul [i ionul Fe2+ au cedat electroni. Defini]ie. astfel. CrO42-. care se reduce: O0 → O2Cl0 → ClIonii poliatomici. la polul negativ (catod). OXIDARE {I REDUCERE 3. iar `n procesul de reducere. `n reac]iile de oxidare ale fierului cu oxigenul. De exemplu. au loc reduceri. electronii ceda]i prin oxidare fiind accepta]i prin reducere. se produc oxid\ri la polul pozitiv (anod). manganul este redus la starea de oxidare +4. 38 . al]ii `n solu]ie acid\ sau neutr\. care este donor de electroni. nemetalelor. Oxidarea este procesul care are loc cu cedare de electroni. unii `n solu]ie bazic\.`n solu]ie acid\. se formeaz\ MnO2. 2Fe + O2 → 2FeO 4Fe + 3O2 →2Fe2O3 Reac]ii asem\n\toare de oxidare ale fierului au loc cu halogenii. starea de oxidare [i starea de reducere Procesele de oxidare [i reducere sunt procese ce au loc cu transfer de electroni. iar oxigenul se reduce [i este agent oxidant.

Si4+2O2-. 2P5+5O2-. agent oxidant pentru agen]i reduc\tori (H2S) Acid hipocloros. ~n combina]iile Mg2Si. St\rile de oxidare ale elementelor `n combina]iile lor La baza no]iunii st\rii de oxidare st\ principiul c\ fluorul [i oxigenul sunt. ~n combina]iile lor cu elemente mai electronegative decât ele. SCl2. 2Cl7+7O2~n asemenea formule.+10H++8e-→N2O+ 5H2O H2SO4+2H+ +2e-→SO2+2H2O H2SO4 + 6H++6e-→S + 4H2O HClO + H+ + 2e. pe când `n combina]iile: SiF4.→ 2XO2 + 4H+ + 4e. `n toate combina]iile lor.2. iar cel de-al doilea -2. agent oxidant `n solu]ie acid\ Apa oxigenat\. NaCl. agent oxidant pentru metale active [i nemetale active (Cl2. Se atribuie unui element dintr-o combina]ie semnul plus sau minus `n func]ie de electronegativitatea celui de al doilea element cu care el este combinat. st\rile de 39 . 2Al3+3O2-. oxizii au urm\toarele formule brute: I II III IV V VI VII SiO2 P2O5 SO3 Cl2O7 Na2O CaO Al2O3 [i se reprezint\ `n sensul concep]iei st\rilor de oxidare prin formule de felul: 2Na+O2-. siliciul. agent reduc\tor `n solu]ie acid\ `n prezen]a oxidan]ilor puternici Ion permanganic. Br2. agent oxidant Ionul de hidrogen.→ 2H2O H2O2 → O2+ 2H+ + 2e- Reac]ii de oxido-reducere Halogenii: F2. C [i Cu Acid sulfuric. primul existând `n starea de oxidare -1. Br2) Acid azotic diluat. electronegative. agent oxidant pentru metale moderat active (Zn [i Fe) Acid sulfuric. S6+3O2-. `n Na2O [i CaO). I2 cu diferi]i reduc\tori Oxigenul `n mediu acid. primele având starea de oxidare +1 [i cele din grupa a II-a .→ H2 H2 → 2H+ + 2eM → Mn+ + n eMn+ + n e.→ 2H2O 2H+ + 2e. agent reduc\tor Metal ca agent reduc\tor Ion metalic. Cl2O.→ Cl. agent oxidant pentru metalele mai pu]in active (Cu. agent oxidant pentru HBr. st\rile de oxidare ale elementelor sunt pozitive [i egale cu num\rul grupei din sistemul periodic. agent oxidant `n mediu neutru sau bazic Acid azotic concentrat. Ag. Na2S. agent oxidant `n solu]ie acid\ Ionul permanganic.+ H2O 3. aceste elemente sunt `n stare de oxidare pozitive. agent oxidant Tabel 11 Oxidarea unui ion metalic la un num\r de oxidare superior Apa oxigenat\. `n combina]iile lor cu elemente mai electronegative decât ele. agent oxidant MnO4-+8H++5e-→Mn2++4H2O MnO4-+2H2O+3e-→MnO2+4OHNO3.→ M Mn+ → Mn+x + x eEx. +2: A[a de exemplu. Pb) Acid azotic diluat.X2 + 2e.: Cr2+ → Cr3+ + eFe2+ → Fe3+ + eSn2+ → Sn4+ + eH2O2 + 2H+ + 2e.→ NO2 + H2O NO3. sulful [i clorul sunt `n stare de oxidare negative. Cl2.+ 2H+ + e. Ca2+O2-.+ 4H+ + 3e-→NO + 2H2O NO3. sarcinile electrice au un caracter pur formal [i nu reprezint\ decât `ntâmpl\tor sarcini ionice reale (de ex. agent oxidant Hidrogen molecular. elementele din grupa Ia [i IIa sunt toate electropozitive.

3H+N3. O . B3+3Hsau C4+4H .H hidrochinona .2 H+ +2 e. egale cu numerele grupelor respective. HF pot fi formulate ]inând seama de st\rile lor de oxidare. 3. iar `n unele electropozitiv. `n reac]ia de oxidare a unui alcool cu anhidrida cromic\. fiind egale cu 8 minus num\rul grupei. ci `mpreun\ cu protonii de care sunt lega]i.. Suma sarcinilor pozitive [i negative ale elementelor dintr-o combina]ie este egal\ cu zero. Hidrurile elementelor din perioada 2: BeH2.. Anomalia valen]ei hidrurilor se explic\ prin aceea c\ hidrogenul este `n unele din combina]iile sale electronegativ. starea de oxidare poate fi considerat\ pozitiv\ sau negativ\. Be2+2H-.OH → CH2=O + 2H+ + 2e. -2 e .. Oxid\ri [i reduceri ale unor molecule covalente Reac]iile de oxidare [i reducere joac\ un rol mare [i `n chimia substan]elor covalente. + 2 H+ O chinona O ~n unele reac]ii de oxidare intervin direct moleculele O2.→ Cr2O3 + 3H2O Reac]ia global\: 3CH3 . ~n cazul leg\turilor chimice dintre atomii de carbon. reac]ia poare decurge `n dou\ etape: CH3 . VII. astfel: Li+H-. 2H+O2-. la hidrurile elementelor din grupele V. ~n aceste reac]ii substan]a care se oxideaz\ s\r\ce[te `n electroni iar oxidantul (substan]a care se reduce) se `mbog\]e[te `n electroni. II. VI. având loc o s\r\cire a moleculei `n electroni: ~n func]iunile chimice organice se pot stabili rela]ii de oxido-reducere: 40 . La elementele din grupa IVa. care se leag\ de moleculele covalente. De exemplu. de exemplu: 2CO + O2 → 2CO2 Molecula CO se oxideaz\ (s\r\ce[te `n electroni) iar fiecare atom al moleculei de oxigen se reduce (se `mbog\]e[te `n electroni) prin legarea de carbon.... NH3. H+F- La hidrurile elementelor din grupele I. st\rile de oxidare ale elementelor sunt negative. BH3. Electronii nu se transfer\ singuri de la molecula covalent\ la oxidant. `n special `n chimia organic\. st\rile de oxidare ale elementelor sunt pozitive. III [i IV. . O ..oxidare sunt negative [i egale cu 8 minus num\rul grupei din care face parte elementul. .3.|⋅3 2CrO3 + 6H+ + 6e. dubla [i tripla leg\tur\ reprezint\ forma oxidat\ a leg\turii simple.OH + 2CrO3 → 3CH2 = O + Cr2O3 + 3H2O Un alt exemplu este oxidarea reversibil\ a hidrochinonei la chinon\: H . CH4. H2O. No]iunea de stare de oxidare a `nlocuit vechea no]iune de valen]\.

Reac]iile ce au loc la cei doi electrozi sunt urm\toarele: reac]ii la catod: Zn ↔ Zn2+ + 2ereac]ii la anod: Cu2+ + 2e. 22). For]a electromotoare.76 V) + (+0.e. adic\ circul\ electroni de la polul negativ la polul pozitiv.76 vol]i. care se opune presiunii electrolitice de dizolvare. unul din zinc introdus `ntr-o solu]ie de sulfat de zinc [i cel\lalt de cupru introdus `ntr-o solu]ie de sulfat de cupru.337 V) = 1. placa de metal se `ncarc\ negativ ca urmare a trecerii unui num\r mare de ioni `n solu]ie (fig. Când presiunea electrolitic\ de dizolvare P din metal este mai mare decât presiunea osmotic\ a ionilor din solu]ie (P > p). Fig.10 V. La suprafa]a de separare dintre metal [i electrolit se stabile[te o diferen]\ de poten]ial care se nume[te poten]ial de electrod [i depinde atât de natura metalului cât [i de concentra]ia electrolitului. adic\ are o presiune electrolitic\ de dizolvare P. iar `n exterior printr-un conductor electric. Când cei doi electrozi sunt uni]i prin conductorul exterior. Me → Me+ + e-. 41 . Componentele principale ale unei pile sunt cei doi electrozi. Un nemetal manifest\ o tendin]\ mai mare sau mai mic\ de a trimite ioni `n solu]ie.337 vol]i.m. prin electrolit. Apari]ia poten]ialului de electrod a fost explicat\ de c\tre Nernst prin teoria osmotic\ a pilelor. Leg\tura `ntre cei doi electrozi se realizeaz\ printr-o punte salin\. For]a electromotoare a pilei va fi: (+0. prin pil\ trece un curent electric. Poten]ial de electrod O pil\ electric\ este o surs\ care genereaz\ curent electric printr-un proces chimic la care particip\ un electrolit.3. Prin electrod se `n]elege un conductor electric `mpreun\ cu electrolitul din jurul s\u. Electrozii sunt `n contact electric `n interiorul pilei.↔ Cu ________________________________ reac]ia total\: Zn + Cu2+ ↔ Cu + Zn2+ Poten]ialul de oxidare al zincului `n ion de zinc este de +0. iar poten]ialul de reducere al cuprului ionic la cupru atomic este de +0.) a pilei este egal\ cu suma algebric\ a poten]ialelor celor doi electrozi. ionii metalului din solu]ie au o presiune osmotic\ p. For]a electromotoare (f. 21 Calcularea for]ei electromotoare `ntr-o pil\ electric\ Pila electric\ considerat\ este format\ din doi electrozi.4.

p. cu Co . Deoarece presiunea de dizolvare se m\soar\ greu.Dac\ presiunea osmotic\. Prin a[ezarea elementelor dup\ ordinea crescând\ a poten]ialelor de electrod se ob]ine seria tensiunilor electrochimice (tab. Ca electrod de referin]\ se folose[te de obicei electrodul standard (normal) de hidrogen (un electrod de platin\ introdus `ntr-o solu]ie de acid sulfuric 1n prin care se barboteaz\ un curent de hidrogen la presiunea de 1 atm). adic\ a activit\]ii chimice `n reac]iile lui `n solu]ie. Când P = p. Me+ + e. rela]ia lui Nerst devine: E= RT C ln nF Co Poten]ialul E are valoare negativ\ atunci când P > p. ea se `nlocuie[te cu concentra]ia C a solu]iei. p .valen]a ionului. atunci placa de metal se `ncarc\ pozitiv.concentra]ia solu]iei atunci când P = p. `n ambele cazuri. iar când P < p (C < Co) metalul se `ncarc\ pozitiv iar poten]ialul are valoare pozitiv\. 12). datorit\ atrac]iilor reciproce `ntre sarcinile electrice de pe suprafa]a metalului [i cele din solu]ie se formeaz\ un strat dublu electric. se ob]in poten]ialele relative ale metalelor. n . al c\rui poten]ial este considerat zero. deci metalul se `ncarc\ negativ. se m\soar\ diferen]a de poten]ial dintre doi electrozi metalici diferi]i introdu[i fiecare `n solu]ia electrolitului s\u. Comparând poten]ialele metalelor cu poten]ialul unui metal luat ca referin]\. R . de unde rezult\ o diferen]\ de poten]ial.num\rul lui Faraday.temperatura absolut\. Fig. T . `ntre metal [i solu]ie. respectiv C > Co.constanta universal\ a gazelor. 22. Seria tensiunilor electrochimice. Cum poten]ialele de electrod nu se pot m\sura direct. F . Schimbul ionic la suprafa]a metal-solu]ie ~n felul acesta.presiunea osmotic\ a ionilor. 42 . atunci nu se creaz\ poten]ial `ntre solu]ie [i metal.→ Me. Valoarea acestui poten]ial E. a ionilor din solu]ie este mai mare decât presiunea de dizolvare P. ca urmare a depunerii ionilor din solu]ia de metal. iar presiunea osmotic\. este dat\ conform legii lui Nernst prin rela]ia: E= RT P ln nF p unde P este presiunea electrolitic\ de dizolvare. Poten]ialul de electrod este o m\sur\ a capacit\]ii metalului de a ceda electroni. p.

54 I2/I + 0.07 + 0. Considerând un sistem format dintr-un electrod de platin\. Numai metalele care sunt a[ezate `naintea hidrogenului (notate `n tabel cu valori pozitive) pot ceda electroni trecând `n solu]ie ca ioni.36 Cl2/Cl+ 0. 43 .036 . dup\ cum rezult\ din tabelul 12.89 .74 .00 + 2.51 S/S2+ 0. Au.25 Br2/Br. iar `n reac]ie cu acizii nu elibereaz\ hidrogen: 3Cu0 + 2HNO3 → 3Cu2+O + 2N2+O + H2O 3CuO + 6HNO3 → 3Cu(NO3)2 + 3H2O __________________________________ Reac]ia total\: 3Cu + 8HNO3 → 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O Nemetalele pot fi [i ele cuprinse `n seria tensiunilor electrochimice.40 O2/OH+ 0. 3. la unul din electrozi se cedeaz\ electroni.44 .1.0. atunci când fenomenul se petrece `ntr-o pil\ electric\. adic\ trec `n solu]ie ca ioni.854 Hg/Hg2+ + 2.Electrod Li/Li+ K/K+ Cs/Cs+ Ba/Ba2+ Sr/Sr2+ Ca/Ca2+ Na/Na+ Mg/Mg2+ Al/Al3+ Mn/Mn2+ Zn/Zn2+ Cr/Cr3+ Fe/Fe2+ Ni/Ni2+ Pb/Pb2+ Fe/Fe3+ Poten]ialele standard (la 25 C) (`n scara de hidrogen) E0electrod (vol]i) Electrod E0electrod (vol]i) + 3. pe când la sfâr[itul seriei sunt metalele care se pot reduce cu u[urin]\.66 .80 Ag/Ag+ + 2.34 Cu/Cu2+ + 2.763 ..0.789 Hg/Hg+ + 2.37 -0.0. Poten]ial redox Procesele de oxido-reducere sunt caracterizate printr-un transfer de electroni de la un atom la altul: Cu ↔ Cu2+ + 2e.18 .5.87 .20 Pt/Pt2+ + 1.0.987 Pd/Pd2+ + 1. deci este cel mai puternic oxidant. deci ac]ioneaz\ ca reduc\tori.85 F2/F- 0 Tabel 12 Valorile indicate `n tabel sunt poten]iale de oxidare.0. deoarece corespund procesului Me → Me+ .045 vol]i H2/H+ ± 0. la `nceputul seriei se g\sesc acele metale ce se pot oxida cu u[urin]\. reducându-se.126 .925 Sb/Sb3+ . iar la cel\lalt se vor consuma. ioni Fe3+ [i Fe2+). ionii metalelor au tendin]a de a se oxida.90 .0.0.2 + 2.1.521 Cu/Cu+ + 2. `n aer se oxideaz\ greu (Cu) sau nu se oxideaz\ (Ag. Ele au poten]iale standard negative.714 . deci ac]ioneaz\ ca oxidan]i. ~n cazul metalelor.50 Au/Au3+ + 0. Pt).e-. Fe2+ ↔ Fe3+ + eCele dou\ procese fiind reciproce.923 .1.0. Fluorul are poten]ialul cel mai mare.2. de aceea ele reac]ioneaz\ cu acizi cu dezvoltare de hidrogen: Me + 2H+ ↔ Me2+ + H2 Metalele situate `n seria tensiunilor dup\ hidrogen sunt metale mai pu]in active.0.1. `ntrodus `ntr-o solu]ie care con]ine ioni `n dou\ st\ri de oxidare (de exemplu.

Dac\ admitem c\ ionii Fe3+ primesc electroni de la electrod. Unele substan]e organice prezint\ procese redox reversibile. deci sunt oxidan]i.+ 4H+ Pb++++ +1.+ 7H+ [Fe(CN)6] [Fe(CN)6] ++ ++ +++ +0.59 ~n tabelul 13 sunt prezentate valori ale poten]ialelor redox. electrodul Fe2+/Fe3+ se asociaz\ cu un electrod normal de hidrogen.46 Cr + 4H2O HCrO4. Când una din cele dou\ tendin]e o va `ntrece pe cealalt\. deci sunt reduc\tori. electrodul se `ncarc\ pozitiv.95 +1. M\rimea rH No]iunea de rH . pentru a trece `n ioni Fe3+.57 Mn + 2H2O MnO2 + 4H+ Fe Fe + ++ +0. Pentru a putea m\sura valoarea poten]ialului determinat de procesul redox (poten]ial redox).ionii Fe3+ au tendin]a de a accepta electroni din metal pentru a trece `n Fe2+. prin analogie cu m\rimea pH. formând adev\rate sisteme redox: HOOC-CH2-CH2-COOH ↔ HOOC-CH=CH-COOH+H2 acid succinic acid maleic 3. ea va dicta fenomenul de la electrodul de platin\. El a definit rH-ul ca fiind logaritmul cu semn schimbat al concentra]iei (activit\]ii) hidrogenului dezvoltat `ntr-o reac]ie de oxido-reducere: rH = -ln[H2] sau rH = -ln aH2 sau rH = -ln pH2 Concentra]ia hidrogenului care rezult\ `n procesul redox se exprim\ prin presiunea pe care o are `n solu]ie care se m\soar\ `n atmosfere. ~ntre electrod [i solu]ie se na[te o diferen]\ de poten]ial.17 NO +2H2O Cu Cu NO3. cu cât reprezint\ o oxidare mai puternic\.+ 4H+ +++ 43+0.61 Mn + 4H2O Ce+++ MnO4. iar ionii Fe2+ vor ceda electroni metalului. Valoarea poten]ialului redox depinde de concentra]iile ionilor ce formeaz\ sistemul redox: E = Eo − RT Fe 2+ ln nF Fe 3+ [ [ ] ] Tabel 13 E0 (vol]i) +0.90 Cl + 3H2O ClO3.+ 6H+ Hg Hg ++ MnO4. Valori ale poten]ialelor redox Varia]ia sarcinii E0 Varia]ia sarcinii [i combinarea (vol]i) cu oxigen + ++ + 0.+ 8H+ Ce++++ +1. a fost introdus\ de c\tre Clark.6.52 +1.44 +1.30 +1. Poten]ialul negativ ne indic\ procese de reducere.80 MnO2 + 2H2O Pb++ Din tabelul 13 se observ\ c\ poten]ialul care caracterizeaz\ procesul are valori pozitive cu atât mai mari. iar solu]ia se `ncarc\ negativ.24 +1. ~ntre valorile rH [i pH ale unui sistem se stabile[te urm\toarea rela]ie: 44 . ei se vor reduce la Fe2+.

058pH 0.b.... -2. +3. superioare lui 14. `n condi]ii normale când pH2 = 1 atm... 3. +6..rH = E H + 0. 4 – a. manganul: a) se reduce. O substan]\ care se oxideaz\ ac]ioneaz\ ca . Determinarea poten]iometric\ a rH-ului se face cu acela[i aparat ce se folose[te la determinarea pH-ului. având valori `ntre 1-10-28 atmosfere. Valorile numerelor de oxidare ale sulfului fa]\ de oxigen sunt: a) +4.. Determinarea experimental\ a rH-ului se poate face prin diferite metode ca: poten]iometrice... 2 – agent reduc\tor..029 `n care Ec este poten]ialul electrodului de calomel. -4. 3 – a.... caz `n care desf\[urarea proceselor redox se face `ntr-o zon\ de pH delimitat\. ~n reac]ia Mn7+ + 5e-→ Mn2+. c) 0. 4. b) are poten]ial redox pozitiv.058 ⋅ pH − E ex 0. Astfel... sistemele redox `[i desf\[oar\ activitatea optim\ la valori riguroase ale rH-ului.. atunci rH = 0. `n timp ce celulele aerobe nu pot tr\i decât la rH-uri ridicate.. inferior lui 13. b) se oxideaz\. corespunzându-le un poten]ial redox negativ..... 2. ~n mediile biologice diferite. b) +2.. de unde rezult\ c\ valoarea rH va fi cu atât mai mic\ cu cât presiunea hidrogenului va cre[te.. 45 . calculul f\cându-se dup\ expresia: rH = E c + 0. celulele anaerobe tr\iesc la un rH pu]in ridicat. El se raporteaz\ de obicei la pH=7.. folosind indicatori redox (indofenoli. R\spunsuri corecte: 1 – a. Litiul este un metal care: a) se oxideaz\ cu u[urin]\. colorimetrice.. c) se afl\ dup\ hidrogen `n seria de activitate a metalelor. iar Eex for]a electromotoare a pilei de cercetat.029 `n care EH = poten]ialul electrodului de hidrogen.... Folosirea rH-ului prezint\ o importan]\ deosebit\ `n mediile fiziologice.. Presiunea hidrogenului este foarte slab\. diamine). Test de autoevaluare 1. azine..

REZUMAT MODUL II Sistemele disperse eterogene sunt sisteme binare. iar reducerea cu acceptare de electroni. Prin a[ezarea elementelor dup\ ordinea crescând\ a poten]ialelor de electrod se ob]ine seria tensiunilor electrochimice. presiunea osmotic\. adic\ a activit\]ii chimice `n reac]iile lui `n solu]ie. ~n combina]iile lor cu elemente mai electronegative decât ele. `n combina]iile lor cu elemente mai electronegative decât ele. Unitatea structural\ a fazei disperse se nume[te micel\ coloidal\. Fluorul [i oxigenul sunt. M\rimile care caracterizeaz\ sistemele disperse sunt gradul de dispersie [i suprafa]a specific\. O pil\ electric\ este o surs\ care genereaz\ curent electric printr-un proces chimic la care particip\ un electrolit. formate din mediul de dispersie [i faza de dispersie. Propriet\]ile optice ale sistemelor coloidale sunt opalescen]a [i efectul Tyndall. `n toate combina]iile lor. Propriet\]ile cinetice ale sistemelor coloidale sunt: difuziunea. st\rile de oxidare ale elementelor sunt pozitive [i egale cu num\rul grupei din sistemul periodic. Procesele de oxidare [i reducere sunt procese ce au loc cu transfer de electroni. st\rile de oxidare sunt negative [i egale cu 8 minus num\rul grupei din care face parte elementul. electronegative. un strat de contraioni [i un strat difuz de ioni. un strat fix de ioni ce determin\ semnul micelei. Suma sarcinilor pozitive [i negative ale elementelor dintr-o combina]ie este egal\ cu zero. rH-ul este logaritmul cu semn schimbat al concentra]iei (activit\]ii) hid l id lt t ` t ]i d id d 46 . Poten]ialul de electrod este o m\sur\ a capacit\]ii metalului de a ceda electroni. Oxidarea este procesul care are loc cu cedare de electroni. Ea este format\ dintr-un nucleu. electronii ceda]i prin oxidare fiind accepta]i prin reducere. Propriet\]ile electrice ale sistemelor coloidale sunt electroosmoza [i electroforeza. Aceste procese sunt simultane. sedimentarea [i tixotropia.

1N deoarece NaOH nu este stabil `n aer (se carbonateaz\) [i nu se poate cânt\ri exact.1N cu factorul de corec]ie F = 1.1 = 6.3034 grame.034 2 Pentru prepararea a 1000 cm3 solu]ie 0. Prepararea [i titrarea unei solu]ii 0. Solu]ia este exact 0.Fenolftaleina 0. care se cânt\resc cu precizie la balan]a analitic\ pe o sticl\ de ceas. care `n cazul nostru este solu]ia de acid oxalic de concentra]ie cunoscut\.1% solu]ie alcoolic\ Se dizolv\ 0. cânt\rit\ la balan]a analitic\. 0. ea se titreaz\ cu o solu]ie etalon. COOH | COOH + 2NaOH = COONa | COONa + 2H2O Reactivi: 1) .1N sunt necesare 63.1N Masa molecular\ a hidroxidului de sodiu = 40 Echivalentul chimic = 40/1 = 40 1000cm3 solu]ie 0.1N. solu]ia se aduce la semn cu ap\ distilat\ [i se omogenizeaz\ prin agitare. Masa molecular\ a acidului oxalic: MH2C2O4 ⋅ 2H2O = 126. se omogenizeaz\ prin agitare.1N de NaOH con]in 0. Solu]ia preparat\ este aproximativ 0. `ntr-un balon cotat de 100cm3 [i se aduce la semn cu alcool etilic. vom cânt\ri la balan]a tehnic\ 5-6g de hidroxid de sodiu. Pentru a-i stabili concentra]ia.068 126.1g fenolftalein\. 47 . Substan]a cânt\rit\ se trece cantitativ `ntr-un balon cotat de 1000cm3 cu ap\ distilat\.1N de NaOH cu ajutorul unei solu]ii de acid oxalic Principiul metodei Metoda se bazeaz\ pe reac]ia de neutralizare dintre acidul oxalic [i hidroxidul de sodiu `n prezen]a fenolftaleinei care serve[te ca indicator.1 ⋅ 40 = 4g NaOH Pentru a prepara 1000cm3 solu]ie de NaOH 0.000 Acidul oxalic este o titrosubstan]\.034 . F = 1. 2) .acid oxalic 0. dup\ dizolvarea substan]ei.MODUL III – LUCR|RI DE LABORATOR VOLUMETRIA PRIN REAC}II DE NEUTRALIZARE 1.hidroxid de sodiu 0. substan]a se cl\te[te de 2-3 ori cu ap\ distilat\ pentru a `ndep\rta stratul de carbonat de la suprafa]\.1N. apoi se trece `ntr-un balon cotat de 1000cm3 cu ap\ distilat\ [i dup\ dizolvarea substan]ei se aduce la semn cu ap\ distilat\.068 Echivalentul chimic: = = 63. 3) . astfel `ncât putem prepara o solu]ie de normalitate exact\.

. 0. la flac\ra unui bec de gaz pân\ la temperatura de 70 .1 . Calcularea gramelor de NaOH din volumul V1: (COOH)2 + 2NaOH = (COONa)2 + 2H2O 1 mol 2 moli 126g (COOH)2-------------------------2 ⋅ 40g NaOH 63g (COOH)2--------------------------40g 63 ⋅ 5 ⋅ 1 ⋅ 0.x2 1000 ________________________________________ 40 ⋅ 5 ⋅ 0.1 ⋅ 63 ⋅ 1g 5cm3--------------------------------------------x1 _________________________________________ 63 ⋅ 5 ⋅ 1 ⋅ 0.2 pic\turi de fenolftalein\ [i solu]ia fierbinte se titreaz\ cu o solu]ie de hidroxid de sodiu din biuret\... se cl\tesc pere]ii paharului cu pu]in\ ap\ distilat\ [i solu]ia din pahar se `nc\lze[te pe sit\.1 = N= E 40 ⋅ V1 Normalitatea se calculeaz\ efectiv..1N.. Se m\soar\ volumul de solu]ie de hidroxid de sodiu folosit la titrare (V1)... Calcul 5cm3 (COOH)2... F=1....... Colora]ia trebuie s\ persiste un minut...1 Tr = g NaOH/1000cm3 V1 40 ⋅ 5 ⋅ 0. `n prezen]a c\ruia fenolftaleina nu este sensibil\... F = 1 V1 cm3 NaOH N = ? T = ? F = ? MNaOH = 40.1 g NaOH/1cm3 = V1 ⋅ 1000 4.. Se evit\ fierberea solu]iei pentru a nu se descompune acidul oxalic. 1000cm3 (COOH)2 ------------------------0. Calcularea Tr (g NaOH/1000cm3 [i g NaOH/1cm3) 40 ⋅ 5 ⋅ 0.... 2H2O = 126 ENaOH = 40.. M(COOH)2 .... 48 ...... Calcularea gramelor de acid oxalic din volumul de 5cm3 solu]ie 0.. luându-se cu aproxima]ie. Calcularea normalit\]ii N: Tr 40 ⋅ 5 ⋅ 0..800C (pân\ apar primele bule de aer) pentru `ndep\rtarea dioxidului de carbon dizolvat `n solu]ie..1 x1 = 1000 2..1 N F = 1.1N. Se adaug\ 1 ..1 ⋅ 1 x2 = 1000 3.. E(COOH)2 = 63 1.1 ⋅ 1 g V1cm3 NaOH--------------------------1000 1000cm3--------------------------------Tr ________________________________________ 40 ⋅ 5 ⋅ 0. pân\ la apari]ia unei colora]ii roz deschis.Modul de lucru ~ntr-un pahar Berzelius de 100cm3 se m\soar\ cu ajutorul unei pipete 5cm3 solu]ie de acid oxalic 0.

...1N Pentru a prepara 1000cm3 solu]ie de HCl 0. ..86g 37 Volumul (V) de HCl 37%... 3.. Modul de lucru Se m\soar\ `ntr-un pahar cu ajutorul unei pipete 5cm3 HCl..... Calcularea factorului de corec]ie volumetric\: T F= r Tt 2... Solu]ia ob]inut\ nu este exact 0.. Prepararea [i titrarea unei solu]ii de HCl 0....... d=1....65 ⋅ 100 = 9..5 ⋅ 0...1%......3cm 3 1.19. Se noteaz\ volumul de NaOH folosit la titrare [i opera]ia se repet\ pentru a avea o valoare medie. solu]ia se aduce la semn cu ap\ distilat\..1N: 37g HCl. se trece `ntr-un balon cotat de 1000cm3............... Cantitatea de HCl 37% necesar\ pentru a prepara 1000cm3 solu]ie de HCl 0........solu]ie apoas\ de metiloranj 0.2 pic\turi de metiloranj.19 Volumul de HCl calculat se m\soar\ cu un cilindru gradat...65g...... 2.. se adaug\ 1 . .. deoarece HCl este o substan]\ volatil\ [i nu poate fi m\surat exact..86 V= = 8.........1 = 3.1N sunt necesare 36. i se va stabili concentra]ia prin titrare cu o solu]ie de NaOH de concentra]ie cunoscut\..19 corespunz\tor celor 9...1N cu o solu]ie de NaOH de concentra]ie cunoscut\ Principiul metodei Metoda se bazeaz\ pe neutralizarea acidului clorhidric cu o solu]ie de NaOH de concentra]ie cunoscut\ `n prezen]a metiloranjului ca indicator....1N F = cunoscut 49 ...x __________________________________________ x= 3..1N..hidroxid de sodiu 0. Calcularea Tt .. Calcul 5cm3 HCl T = ? N = ? F = ? V1 cm3 NaOH 0.... se cl\tesc pere]ii paharului cu pu]in\ ap\ distilat\ [i solu]ia din pahar (de culoare ro[ie) se titreaz\ cu o solu]ie de NaOH din biuret\ pân\ la culoarea galben-pai...65 g HCl gazos.86g: 9...1N Prepararea acestei solu]ii a fost prezentat\ `n lucrarea anterioar\... Tt = E ⋅ N 6.5. Solu]ia de acid clorhidric concentrat din comer] are concentra]ia 37% cu d=1. HCl + NaOH = NaCl + H2O Reactivi: 1.acid clorhidric 0... .100g HCl solu]ie 3.

.....1 ........MHCl = 36........1 ⋅ F g NaOH V1.... Calcularea gramelor de HCl din volumul de 5cm3: NaOH + HCl = NaCl + H2O 40g NaOH. Calcularea titrului teoretic Tt al solu]iei de HCl: Tt = E ⋅ N 6.....................5 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0............5 1 40 MNaOH = 40.......x 2 1000 __________________________________________ 36.5 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0......................... Calcularea factorului de corec]ie volumetric\: F= Treal Tteoretic 50 .........1 g 5 1cm3................5 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0.........1 Tr = gHCl / 1000cm 3 5 1000cm3HCl.. 36......5...36..y _______________________________________ 36.......... E = 36. Calcularea titrului real Tr (grame HCl/1000cm3 [i grame HCl/1 cm3) 36....................5 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0......................40 ⋅ 0....... Calcularea normalit\]ii solu]iei de HCl: Tr NHCl = E HCl 5....x1 _________________________________________ 40 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0.......Tr _________________________________________ 36........... Calcularea gramelor de NaOH 0............... 1000 1000cm3....1 y= g HCl/1cm3 5 ⋅ 1000 4....... E = = 40 1 1.5 = 36...............................5 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0.............5g HCl 40 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0..1 x1 = 1000 2......1 x2 = 1000 3.1 g HCl 5cm3 HCl.......1N F din volumul V1: 1000cm3.......................

aproximativ 10-15 g/prob\ c) amestec de CuSO4. paie.84 catalizator CuSO4. cristale hidroxid de sodiu. Modul de lucru A. Se pot folosi mai multe amestecuri de catalizatori pentru etapa de mineralizare : a) mercur metalic .1 g pentru semin]e. Cantitatea luat\ `n analiz\ este `n func]ie de con]inutul `n azot (cel mult 10 mg azot/prob\). 1. se descompun `n elementele componente : carbon. cu formarea amoniacului [i a sulfatului alcalin.5 g/prob\ d) amestec b) + 10 ml peroxid de hidrogen 30%.1 n cu factor cunoscut hidroxid de sodiu.02% (indicator). solu]ie 0. Se calculeaz\ cantitatea echivalent\ de azot care se exprim\ `n procente.2 g CuSO4. pigmen]i cu azot. . Dozarea azotului din s\rurile de amoniu (metoda Kjeldahl) Proteina brut\ reprezint\ totalitatea substan]elor organice cu azot. . hidrogen.4-6 g pentru materiale bogate `n ap\ (fructe. Carbonul se elimin\ sub form\ de CO2. 3. oxigen. 2. solu]ie 0. Sulfatul de amoniu rezultat se descompune ulterior. Reactivi acid sulfuric concentrat. 5H2O + K2SO4. ~n afar\ de catalizatorii men]iona]i. fosfor etc. `ntr-un mediu puternic alcalin. 4. 6. Diferen]a dintre cantitatea ini]ial\ de acid sulfuric [i excesul determinat la titrarea cu hidroxid de sodiu reprezint\ cantitatea de acid sulfuric ce a fixat amoniacul sub form\ de sulfat de amoniu. Principiul metodei Substan]ele azotate organice.3. literatura de specialitate mai recomand\ [i oxidul de vanadiu. 5H2O + K2SO4 + Seleniu `n propor]ie de 4:16:1.[i 5-6 ml acid sulfuric concentrat. la fierbere cu acid sulfuric. hidrogenul [i oxigenul sub form\ de H2O.7 g pentru 1g produs (3 pic\turi) + K2SO4 10 g b) amestec de CuSO4. fân. 2-3 g de K2SO4 (are rolul de a ridica temperatura de fierbere a amestecului). lipide complexe. Excesul de acid se titreaz\ la sfâr[itul distil\rii cu o solu]ie de hidroxid de sodiu de titru [i factor cunoscute. oxidul de mercur.0. Amoniacul este separat prin distilare [i captat `ntr-un volum cunoscut [i `n exces de acid sulfuric de titru determinat. raportat\ la masa substan]ei de analizat uscate `n prealabil la 105°C.0. Se cânt\resc la balan]a analitic\ . oxidul de cupru etc. iar azotul formeaz\ amoniacul.1-0. `n prezen]a acidului sulfuric. Substan]a cânt\rit\ se trece `ntr-un balon Kjeldahl de 100 ml. azot. 5H2O (catalizator de mineralizare). cca 0. se adaug\ 0. d=1. Mineralizarea substan]ei de analizat Materia prim\ este m\run]it\ cât mai fin posibil [i omogenizat\. din care fac parte proteinele [i substan]ele azotate neproteice (alcaloizi.) Con]inutul `n protein\ brut\ se calculeaz\ dup\ con]inutul `n azot total organic din plant\. solu]ie 30-40% acid sulfuric.1 g pentru ierburi uscate. amide etc. 5H2O + K2SO4 `n propor]ie de 1 : 10. se transform\ `n sulfat de amoniu (mineralizarea azotului organic). solu]ie 0. 5. Acesta. tulpini suculente). 51 .1 n cu factor cunoscut ro[u de metil.

Balonul Kjeldahl se monteaz\ `n pozi]ie `nclinat\ pe un stativ metalic, pe sit\ de azbest, sub ni[\. La gura balonului se a[eaz\ o pâlnie mic\ de sticl\ ce are rolul de a `mpiedica pierderile prin stropire `n timpul fierberii. ~nc\lzirea se face la bec de gaz, la `nceput cu flac\r\ mic\, când con]inutul balonului devine negru [i spumos. Dup\ `ncetarea spum\rii se m\re[te flac\ra [i `ncepe degajarea unor vapori de dioxid de sulf. Se regleaz\ flac\ra astfel `ncât s\ aib\ loc o fierbere domoal\ [i uniform\, timp de câteva ore, `n func]ie de natura [i cantitatea materialului supus mineraliz\rii. Sfâr[itul acestei etape este indicat decolorarea `n verde a solu]iei din balon. Se recomand\ s\ se continue `nc\lzirea `nc\ 1-2 ore, pentru mineralizarea complet\ a compu[ilor heterociclici cu azot, care sunt `n general mai rezisten]i la descompunere. B. Distilarea amoniacului [i captarea `n acid sulfuric Distilarea amoniacului din sulfatul de amoniu rezultat la mineralizare se poate efectua `ntr-un aparat Parnas-Wagner (fig. 8 ) care este format din: - balon generator de vapori (1) - vas de siguran]\ (recipient intermediar) (2) - vas de distilare (3) prev\zut cu o pâlnie cu robinet (4). Serve[te la sp\larea aparatului dup\ determinare. - refrigerent ascendent (5). ~ntre vasul de distilare [i refrigerent se intercaleaz\ un separator de pic\turi (deflegmator). Generatorul de vapori are o capacitate de 1-2 litri, `n care se introduce ap\ pân\ la 2/3 din volum. Este prev\zut cu dou\ tuburi de sticl\ (a,b). Tubul (a) poate fi Fig. 8. Aparat Parnas-Wagner prev\zut `n exterior cu o pâlnie cu robinet prin care se introduce ap\; `n timpul distil\rii, robinetul va `nchide tubul. Prin tubul (b) vaporii de ap\ din generator vor trece `n vasul de distilare. ~nc\lzirea apei din generator se poate face electric sau la flac\ra unui bec de gaz. Tubul refrigerentului se introduce `ntr-un recipient de sticl\ (6) care poate fi un balon Erlenmayer, pahar Berzelius etc., `n care se g\se[te un volum m\surat exact de acid sulfuric 0,1 n de factor cunoscut [i 3-4 pic\turi de indicator ro[u de metil (colora]ia solu]iei trebuie s\ se men]in\ roz tot timpul distil\rii, ceea ce `nseamn\ c\ acidul sulfuric este `n exces). Cap\tul tubului refrigerentului trebuie s\ p\trund\ `n solu]ia de acid sulfuric. Balonul Kjeldahl cu con]inutul mineralizat se r\ce[te, dup\ care prin pâlnia de la gâtul s\u se introduc 5 ml ap\ distilat\. Pâlnia se cl\te[te pe ambele p\r]i cu pu]in\ ap\ distilat\, care se colecteaz\ tot `n balon. Se agit\ solu]ia sau se `ncalze[te u[or pentru solubilizarea reziduului, dup\ care se transvazeaz\ `n vasul de distilare, prin pâlnia cu robinet (4). Balonul Kjeldahl se spal\ de 2--3 ori cu câte 3 ml ap\ distilat\, care se introduce tot `n vasul de distilare. Se adaug\ prin pâlnie 40-50 ml hidroxid de sodiu de concentra]ie 30-40% [i câteva pic\turi de fenolftalein\, pân\ se observ\ culoarea roz-intens mediu alcalin). ~n absen]a fenolftaleinei, se adaug\ hidroxid de sodiu pân\ se observ\ formarea unui precipitat albastru de hidroxid cupric. Se `nchide tubul (a) al generatorului de vapori. Vaporii de ap\ trec din generator prin tubul (b) `n vasul de distilare [i antreneaz\ amoniacul care se degaj\ [i este captat `n solu]ia de acid sulfuric din recipientul (6).
52

Distilarea dureaz\ 20-30 minute, iar verificarea se face astfel: se scoate tubul refrigerentului din paharul cu acid sulfuric, se cl\te[te cu pu]in\ ap\ distilat\ care se colecteaz\ tot `n pahar, iar urm\toarea pic\tur\ de distilat se las\ s\ cad\ pe o hârtie de turnesol. Dac\ hârtia nu devine albastr\, distilarea este terminat\. O alt\ modalitate de a `ncerca sfâr[itul distil\rii este reac]ia cu reactivul Nessler, specific\ pentru amoniac (trebuie s\ fie negativ\). La sfâr[itul distil\rii se titreaz\ con]inutul recipientului (6) - excesul de acid sulfuric - cu o solu]ie de hidroxid de sodiu 0,1 n pân\ la virarea culorii indicatorului de la roz la galben.
Calcul

% Ntotal =

`n care: 0,0014 = cantitatea `n grame de azot care corespunde la 1 cm3 de acid sulfuric 0,1N; V = volumul de acid sulfuric 0,1 N luat pentru captarea amoniacului; F = factorul solu]iei de acid sulfuric; V1 = volumul de hidroxid de sodiu care a neutralizat acidul sulfuric r\mas `n exces; F1 = factorul solu]iei de hidroxid de sodiu; G = cantitatea `n grame de substan]\ uscat\ luat\ `n analiz\. Cantitatea de azot total se exprim\ `n grame la 100 grame substan]\ uscat\ (%). Con]inutul `n protein\ brut\ se determin\ astfel; % Protein\ brut\ = % Ntotal × 6,25
4. Reac]iile ionilor potasiu, amoniu [i azotat IONUL POTASIU (KALIU) K+

( VxF − V1 xF1 × 0,014×100) , G

Num\rul de oxidare: 1+ Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul K+ , de exemplu KCl.
Reac]ii pe cale uscat\ Reac]ia de culoare a fl\c\rii S\rurile de potasiu coloreaz\ flac\ra incolor\ a unui bec `n albastru violet. ~n prezen]a s\rurilor de sodiu, culoarea galben intens mascheaz\ culoarea violet\. Culoarea violet se poate observa privind flac\ra printr-o sticl\ de cobalt, care absoarbe radia]iile galbene ale sodiului, l\sând s\ treac\ numai pe cele violete ale potasiului. Reac]ii pe cale umed\ 1. Acidul percloric, HClO4, formeaz\ cu ionul K+ un precipitat alb, cristalin, de perclorat de potasiu.

(K+ + Cl) + (H+ + ClO4-) = KClO4 + (H+ + Cl-)
2. Acidul tartric, C4O6H6, formeaz\ `n solu]ii neutre [i nu prea diluate ale s\rurilor de potasiu [i `n prezen]a acetatului de sodiu un precipitat alb de tartrat
53

acid de potasiu (bitartrat de potasiu) u[or solubil `n acizi minerali sau hidroxid de sodiu, greu solubil `n acid acetic [i alcool.
COOH CH - OH CH - OH COOH
+ + ( K + Cl- )

COOK CH - OH CH - OH COOH
+ + ( H + Cl )

(H+ + Cl-) + (Na+ + CH3COO-) = CH3COOH + (Na+ + Cl-) Deoarece precipitatul este dizolvat de c\tre acidul mineral care rezult\ din reac]ie, precipitarea este incomplet\; pentru a `nl\tura dizolvarea par]ial\ a bitartratului, precipitarea se face `n prezen]a acetatului de sodiu care formeaz\ cu acidul acetic rezultat din reac]ie un amestec tampon care men]ine o concentra]ie a ionilor hidroniu favorabil\ precipit\rii. Apari]ia precipitatului este favorizat\ de frecarea pere]ilor eprubetei cu o baghet\.
3. Hexanitrocobaltiatul trisodic, Na3[Co(NO2)6], formeaz\ `n solu]ii neutre sau slab acetice un precipitat galben cristalin, de hexanitrocobaltiat de sodiu [i potasiu.

2(K+ + Cl-) + (3Na+ + [Co(NO2)6]3-) = K2Na[Co(No2)6] + 2(Na+ + Cl-) Aceasta este una din cele mai sensibile reac]ii pentru identificarea potasiului (reac]ia specific\). Solu]ia nu trebuie s\ fie alcalin\, pentru c\ precipit\ Co(OH)3 verde brun, de asemeni nu trebuie s\ con]in\ ioni NH4+ care formeaz\ cu reactivul un precipitat galben cristalin.
IONUL AMONIU (NH4+)

Pentru efectuarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul NH4+, de exemplu NH4Cl.
Reac]ii pe cale uscat\ S\rurile de amoniu se descompun prin `nc\lzire `n acid (sau deriva]i ai acestuia) [i `n amoniac (ce se recunoa[te dup\ mirosul caracteristic). De exemplu: NH4Cl → NH3 + HCl NH4NO3 → N2O + 2H2O 3(NH4)2SO4→ 3SO2 + 4NH3 + N2 + 6H2O Reac]ii pe cale umed\ 1. Bazele: NaOH, KOH, Ca(OH)2, descompun prin `nc\lzire s\rurile de amoniu, degajând amoniacul. Acesta se recunoa[te dup\ miros sau prin `nalb\strirea hârtiei umede roz de turnesol.

(NH4+ + Cl-) + (Na+ + OH-) = NH3 + (Na+ + Cl-) + H2O
2. Reactivul Nessler, care este o solu]ie alcalin\ de tetraiodomercuriat de potasiu K2[HgI4], precipit\ iodura oxidimercuriamoniu amorf\, brun\.
54

(NH4+ + Cl-) + (Na+ + OH-) = NH3 + (Na+ + Cl-) + H2O

Este o reac]ie sensibil\ [i serve[te la identificarea urmelor de amoniac din apele de b\ut (reac]ie specific\).
IONUL AZOTIC (NO3-)

Anionul azotic nu poate fi recunoscut prin reac]ii de precipitare. Schimb\rile de culoare datorate puterii lui oxidante permit recunoa[terea NO3-. Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ion azotat, de exemplu NaNO3.
1. Azotatul de argint, nu precipit\. 2. Azotatul de bariu, nu precipit\. 3. Acidul sulfuric concentrat, H2SO4, descompune la cald azota]ii, degajându-se vapori bruni de NO2 cu miros caracteristic.

2(Na+ + NO3-) + (2H+ + SO42-) = 2HNO3 + (2Na+ + SO42-) 2HNO3 → N2O5 + H2O N2O5 → 2NO + 3/2 O2 NO + ½ O2 (din aer) → NO2
4. Sulfatul feros, FeSO4, este oxidat de c\tre acidul azotic (azota]i `n mediu de acid sulfuric concentrat), `n timp ce acidul este redus la NO. Apare o zon\ brun-violet\ care este o combina]ie solubil\ y(FeSO4).x(NO). Oxidul de azot format se combin\ cu FeSO4 `n exces [i formeaz\ aceast\ colora]ie.

2(Na++NO3-) + 6(Fe2++SO42-) + 4(2H++SO42-) = 2NO + 3(2Fe3++3SO42-) + + (2Na++SO42-) + 4H2O y FeSO4 + x NO → y(FeSO4).x(NO)
Tehnica de lucru ~ntr-o eprubet\ se ia o cantitate din solu]ia de analizat, se adaug\ o solu]ie saturat\ de sulfat feros, apoi se toarn\ acid sulfuric concentrat de-a lungul pere]ilor, ]inând eprubeta `nclinat\. Se formeaz\ dou\ p\turi de lichid de densit\]i diferite. La zona de contact apare un inel colorat `n brun-violet. Reac]ia se mai nume[te reac]ia inelului brun [i este o reac]ie specific\ de control.

55

606g 5 Datorit\ faptului c\ solu]ia de permanganat de potasiu este colorat\ `n violet. `mp\r]ind masele lor moleculare sau atomice la num\rul de electroni ceda]i sau accepta]i.→ O0 158. atât pentru reduc\tor cât [i pentru oxidant.03 = 31.e. . cât [i `n solu]ii neutre sau alcaline.s\ fie practic total\ [i s\ se efectueze `ntr-un timp scurt. respectiv punctul de echivalen]\. Permanganometria `n mediu acid Permanganatul de potasiu este oxidant puternic. care utilizeaz\ solu]ia de KMnO4. sfâr[itul reac]iei de titrare se poate observa f\r\ a folosi vreun indicator. Echivalentul gram = masa molecular\ `n g(mol) sau atomic\/nr. `n prezen]a acidului sulfuric.VOLUMETRIA PRIN REAC}II DE OXIDO-REDUCERE Generalit\]i Numeroase doz\ri volumetrice sunt bazate pe o reac]ie de oxido-reducere (redox). de electroni ceda]i sau accepta]i Exemple: Mn7+ + 5e. . Pentru ca o reac]ie redox s\ poat\ fi utilizat\ `n vederea unei titr\ri. care utilizeaz\ solu]ia de iod. Echivalentul gram `n reac]iile redox se calculeaz\. atât `n solu]ii acide. ea trebuie s\ `ntruneasc\ anumite condi]ii: 1.606g 5 5 Echivalentul gram al Fe2+ `n sistemul Fe2+ .= Mn2+ 158. ~n acest caz are loc reac]ia: 2KMnO4 + 3H2SO4 = 2MnSO4 + K2SO4 + 3H2O + 5O Mn7+ → Mn2+ 2 5 O2. ~n determin\rile volumetrice se folosesc numai reac]iile redox `n mediu acid.03 = 31. iar produ[ii de reac]ie sunt incolori.s\ se poat\ sesiza u[or sfâr[itul.→ Fe3+ 55. 2. E= Stabilirea titrului unei solu]ii de permanganat de potasiu Principiul metodei Metoda se bazeaz\ pe reac]ia de oxido-reducere ce are loc `ntre permanganatul de potasiu [i acidul oxalic `n mediu de acid sulfuric [i la cald: 5H2C2O4 + 2KMnO4 + 3H2SO4 = 10CO2 + 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O 56 . E= M KMnO 4 = 5.84g 1 Metodele volumetrice redox pe care le vom folosi sunt: .84 EFe = = 55. .iodometria.permanganometria `n mediu acid.

..6 5 1000cm3 KMnO4 0.......... cânt\rirea se va face la balan]a tehnic\... Pentru a i se stabili concentra]ia...Mn7+ +5e-→ Mn2+ 2 C2O42.6 5 1. Substan]a cânt\rit\ se trece `ntr-un balon cotat de 1000cm3.. F = 1 1000 cm3.. De aceea. acidul se titreaz\ `n prealabil cu o solu]ie de KMnO4 la cald.. Calcularea gramelor de KMnO4 din volumul V1: 5H2C2O4 + 2KMnO4 + 3H2SO4 = 10CO2 + 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O 5 moli H2C2O4. MKMnO4 = 158. dup\ dizolvarea cristalelor.8 zile)...1 x1 = 1000 2.2 moli KMnO4 57 .KMnO4 = 0... .800C. solu]ia se va completa la semn cu ap\ distilat\..6 = 3..-2e-→ 2CO2 5 Reactivi: 1. cu ajutorul unui cilindru gradat se adaug\ 5cm3 H2SO4 20% [i se spal\ pere]ii paharului cu pu]in\ ap\ distilat\...... F = 1 3...1N.....1N = ..x1 ______________________________ 63 ⋅ 5 ⋅ 1 ⋅ 0. pân\ r\mâne colorat roz-deschis......1N 158 = 31.. Solu]ia din pahar se `nc\lze[te pân\ la 70 ......0.16g }inând seama de instabilitatea solu]iei proasp\t preparate de KMnO4.. Modul de lucru ~ntr-un pahar Berzelius se m\soar\ cu ajutorul unei pipete 5cm3 acid oxalic.... 2 EKMmO4 = 158 = 31......H2SO4 20% Acidul sulfuric con]ine mici cantit\]i de SO2 ce poate reac]iona cu KMnO4.... o perioad\ de timp (7 .... Se noteaz\volumul de KMnO4 folosit la titrare.....1N⋅ 31... Calcul 5cm3 H2C2O4 0. ... EKMnO4 = 2. Calcularea gramelor de H2C2O4 din 5 cm3 solu]ie 0... solu]ia se titreaz\ cu o solu]ie de H2C2O4 de concentra]ie cunoscut\... Solu]ia se p\streaz\ `n sticle brune la `ntuneric.... apoi se filtreaz\ printr-un filtru de vat\ de sticl\ pentru `ndep\rtarea MnO2 format.1N F = 1 V1 cm3 KMnO4 T = ? N = ? F = ? MH2C2O4 = 126 ...... MKMnO4 = 158 EH2C2O4 = 126 = 63 .0....H2C2O4 0....1 ⋅ 63 ⋅ 1g 5cm3..... apoi se titreaz\ cu solu]ie de KMnO4 din biuret\ pân\ ce solu]ia din pahar r\mâne colorat\ roz-pal...………….. ...1N..

......………….y ___________________________________ 31......1 =g KMnO4/1cm3 y= 1000 ⋅ V1 4....... Calcularea titrului teoretic Tt: Tt = E ⋅ N 6......................Tr ____________________________________ 31..........6 ⋅ 5 ⋅1 ⋅ 0.... g 1000 1000cm3..........6 ⋅ 5 ⋅1 ⋅ 0..e.....1 g x2 = 1000 3....5 ⋅ 126g ....1 g V1 1cm3 ..................6g 63 ⋅ 5 ⋅ 1 ⋅ 0. Calcularea normalit\]ii N: Tr N= E KMnO4 5.... 31.....6 ⋅ 5 ⋅1 ⋅ 0....…….........+ 5Fe2= + 8H+ → Mn2+ + 5Fe3+ + 4H2O Mn7+ + 5e..1 Tr = V1 1000cm3 KMnO4 ..6 ⋅ 5 ⋅1 ⋅ 0............... Dozarea permanganometric\ ionului feros Fe2+ din compu[i prin metoda Principiul metodei Ionul feros este oxidat de c\tre permanganatul de potasiu `n mediu acid la ion feric.............1 V1 cm3 KMnO4..…….....→ Mn2+ 1 Fe2+ ......6 ⋅ 5 ⋅1 ⋅ 0...... conform schemei: MnO4..............x2 1000 ___________________________________ 31........ Calcularea factorului de corec]ie volumetric\: T N= r Tt 6...............1 ... Calcularea Tr (g KMnO4/1000cm3 [i g KMnO4/1cm3) 31....→ Fe3+ 5 58 .......31........................2 ⋅ 158g 63g ..................

+ 16H+ → 2Mn2+ + 5Cl2 + 8H2O Mn7+ + 5e.1 ⋅ F ⋅ V 1000 2......... EFe = 55.6 g KMnO4 .................... MKMnO4 = 158..............6 ⋅ 0...... 0........+ 10Cl. solu]ie de H2SO4 20%. Calcularea gramelor de Fe2+ din 100 cm3 solu]ie: 55......care `n prezen]a KMnO4 sunt oxida]i la clor elementar: 2MnO4..1N.... 3.......... EKMnO4=31.....1N..........e.....y ___________________________________________ 5 cm3 ... AFe = 55.. Calcularea gramelor de Fe2+ din volumul de 5 cm3: 31. Reac]ia total\ va fi urm\toarea: 2KMnO4 + 8H2SO4 + 10FeSO4 = 2MnSO4 + K2SO4 + 5Fe2(SO4)3 + 8H2O Reac]ia este jenat\ de ionii Cl. 2.84 ⋅ 0.. Se noteaz\ volumul V de permanganat de potasiu folosit la titrare....6 1....1 ⋅ F ⋅ V g 1000 100 cm3 .....84/1 = 55. echivalentul chimic al fierului va fi: EFe = 55. F=cunoscut..84 g Fe2+ 31......1 ⋅ F ⋅ V ........ Modul de lucru ~ntr-un pahar Berzelius se pipeteaz\ 5 cm3 solu]ie care con]ine ioni Fe2+..55... 59 . F = cunoscut..Rezult\ c\ 5 ioni Fe2+ cedeaz\ 5 electroni trecând `n 5 ioni Fe3+.84...84 ⋅ 0. se adaug\ cu cilindrul gradat 2 cm3 solu]ie H2SO4 20% [i un vârf de spatul\ de dicarbonat de sodiu pentru a `mpiedica oxidarea Fe2+........ Se titreaz\ cu solu]ia de KMnO4 din biuret\ pân\ la apari]ia colora]iei roz deschis.→ Cl0 5 2 Reactivi: 1........... solu]ie de KMnO4... Calcul 5 cm3 solu]ie de analizat.... dicarbonat de sodiu (NaHCO3) cristalizat.. Titrarea se repet\ pentru a avea o valoare medie...→ Mn2+ 1 2 Cl...... deoarece un ion feros cedeaz\ un electron.....84 V cm3 KMnO4 0..x 1000 _______________________________________ x= 55.84....

din cauza s\rii de amoniu ce se formeaz\: (Fe2+ + SO42-) + 2(NH4+ + OH-) ↔ Fe(OH)2 + (2NH4+ + SO42-) 60 . `n flac\r\ reduc\toare este verde-deschis sau incolor\. Ionii Fe2+ sunt colora]i `n verde. KOH) formeaz\ un precipitat alb-verzui de hidroxid feros. `ns\ incomplet.84 ⋅ 0. S\rurile feroase [i ferice coloreaz\ perla de borax. negru [i apoi ro[u-brun. (Fe2+ + SO42-) + (2NH4+ + S2-) = FeS + (2NH4+ + SO42-) Sulfura feroas\ se oxideaz\ `n aer treând `n brun-ro[cat. Fe(OH)3 4FeS + 3O2 + 6H2O = 4Fe(OH)3 + 4S 2. Hidroxizii alcalini (NaOH.y= 100 ⋅ 55. numai `n absen]a aerului. Combina]iile feroase au tendin]a de a trece `n combina]ii ferice. (Fe2+ + SO42-) + 2(Na+ + OH-) = Fe(OH)2 + (2Na+ + SO42-) Cu oxigenul din aer precipitatul devine treptat cenu[iu-verzui. 4Fe(OH)2 + O2 + 2H2O = 4Fe(OH)3 Hidroxidul feros este solubil `n acizi dilua]i. Combina]ii feroase (Fe2+) Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul Fe2+. de exemplu FeSO4·7H2O. Reac]ia pe c\rbune. Reac]ii pe cale umed\ 1. solubil `n acizi minerali dilua]i [i acid acetic. 3. precipit\ tot hidroxidul feros. formeaz\ un precipitat de sulfur\ feroas\. `n galben brun. calcinate `n flac\r\ reduc\toare sunt reduse la metal (Fe) atras de magnet. oxidându-se la hidroxid feric. `n flac\r\ oxidant\ [i la cald.1 ⋅ F ⋅ V 1000 ⋅ 5 IONUL FIER Num\rul de oxidare: 2+ [i 3+ Fierul are num\r de oxidare 2+ `n combina]iile feroase [i 3+ `n combina]iile ferice. S\rurile de fier. Reac]ii pe cale uscat\ Perla. ionii Fe3+ sunt colora]i `n galben. la rece este incolor\ sau galben-deschis. Sulfura de amoniu (NH4)2S. Hidroxidul de amoniu NH4OH. FeS.

3(Fe2+ + SO42-) + 2(3K+ + [Fe(CN)6]3-) = Fe3[Fe(CN)6]2 + 3(2K+ + SO42-) Combina]ii ferice (Fe3+) Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul Fe3+. K2Fe[Fe(CN)6] + (Fe2+ + SO42-) = Fe2[Fe(CN)6] = Fe2[Fe(CN)6] + (2K+ + SO42-) 3Fe2[Fe(CN)6] + 3/2O2 + 3H2O = Fe4[Fe(CN)6]3 + 2Fe(OH)3 5. (Fe3+ + 3Cl-) + 3(Na+ + OH-) = Fe(OH)3 + 3(Na+ + Cl-) 3. Sulfura feric\ hidrolizeaz\. insolubil `n acizi. formeaz\ un precipitat albastru `nchis de fericianur\ feroas\ Fe3[Fe(CN)6]2 denumit [i albastrul lui Turnbull. Precipitarea are loc `n prezen]a s\rurilor de amoniu care. ~n aer. ro[uFe2S3 + 6H2O ↔ 2Fe(OH)3 + 3H2S 2. Hidroxizii alcalini (NaOH. (ferocianura de potasiu). Hexacianoferatul II tetrapotasic K4[Fe(CN)6]. de exemplu FeCl3. formându-se treptat hidroxidul feric. (Fe2+ + SO42-) + (4K+ + [Fe(CN)6]4-) = K2Fe[Fe(CN)6] + (2K+ + SO42-) Cu un excesde ioni fero[i se formeaz\ ferocianura feroas\. Hexacianoferatul III tripotasic K3[Fe(CN)6]. Hidroxidul de amoniu precipit\ hidroxidul feric insolubil `n exces de reactiv. formeaz\ `n absen]a aerului. formeaz\ un precipitat negru de sulfur\ feric\. ferocianura feroas\ se oxideaz\ [i se transform\ `n ferocianur\ feric\ de culoare albastr\ (albastru de Berlin). Reac]ii pe cale umed\ 1. care la fierbere hidrolizeaz\ trecând `n hidroxid feric.4. favorizeaz\ coagularea precipitatului. KOH). 2(Fe3+ + 3Cl-) + 3(2NH4+ + S2-) = Fe2S3 + 6(NH4+ + Cl-) brun. de asemenea un precipitat alb. 2(Fe3+ + 3Cl-) +3(2Na+ + CO32-) + 3H2O = 2Fe(OH)3 + 6(Na+ + Cl-) + 3CO2 61 . un precipitat alb de ferocianur\ feropotasic\ (hexacianoferatul feropotasic) K2Fe[Fe(CN)6]. insolubil `n exces de reactiv [i solubil `n acizi. formeaz\ un precipitat gelatinos ro[u-brun de hidroxid feric Fe(OH)3. Reac]ia este foarte sensibil\ [i specific\ pentru Fe2+. precipit\ carbonatul bazic. brun. Fe2S3. (NH4)2S. 4. u[or solubil\ `n acizi dilua]i. (fericianura tripotasic\). Sulfura de amoniu. fiind electroli]i tari. Carbonatul de sodiu Na2CO3.

6.....1N ⋅ 127 = 12.→ I2 222S2O3 . ionul (I3-) comportându-se ca un amestec al moleculei I2 [i al ionului monovalent I-. apoi se aduce la semn cu ap\ distilat\.. Iodometria Generalit\]i Iodometria cuprinde metodele volumetrice bazate pe reac]ii de oxidare cu ajutorul iodului.. se dizolv\ `ntr-o solu]ie de iodur\ de potasiu sau de sodiu.. `n general tiosulfat de sodiu. Stabilirea titrului unei solu]ii de iod `n iodur\ de potasiu Principiul metodei Metoda se bazeaz\ pe reac]ia de oxido-reducere dintre solu]ia de iod [i solu]ia de tiosulfat de sodiu `n prezen]a amidonului ca indicator: I2 + 2 Na2S2O3 = 2 NaI + Na2S4O6 I0 + e. care formeaz\ cu iodul o colora]ie albastr\. care pun iodul `n libertate prin ac]iunea lor asupra KI. Pentru indicarea sfâr[itului titr\rii se folose[te o solu]ie apoas\ 1% de amidon..... (Fe3+ + 3Cl-) +3(K+ + SCN-) = (Fe3+ + 3SCN-) + 3(K+ + Cl-) 7. 4(Fe3+ + 3Cl-) +3(4K+ + [Fe(CN)6]4-) = Fe4[Fe(CN)6]3 + 12(K+ + Cl-) Precipitatul este insolubil `n acizi minerali dilua]i.. Masa molecular\ a iodului = 127..5.→ 2IIodul se folose[te `n solu]ie de iodur\ de potasiu `n care se afl\ sub form\ de complex K+(I3-). denumit [i albastru de Berlin. Indicatorul este foarte sensibil.... Tiocianatul de potasiu (sulfocianura de potasiu) KSCN. formeaz\ un precipitat albastru `nchis de ferocianur\ feric\ Fe4[Fe(CN)6]3. Pentru a prepara 1000 cm3 solu]ie aproximativ 0.. Cantitatea de iodur\ este de cel pu]in dou\ ori mai mare decât cea de iod. ~n primul caz se utilizeaz\ o solu]ie titrat\ de iod.1N se vor cânt\ri: 1000 cm3 sol. Solu]ia se va p\stra `ntr-o sticl\ brun\ cu dop rodat.. – solu]ia de iod `n iodur\ de potasiu aproximativ 0.1N Deoarece iodul este greu solubil `n ap\. Se agit\ solu]ia pân\ la dizolvarea complet\ a iodului..... I2 `n KI .. produce o culoare ro[ie ca sângele. Iodometria permite dozarea: a) a numero[i reduc\tori.. datorit\ tiocianatului feric (reac]ie specific\)... `n timp ce `n al doilea caz se va determina iodul eliberat cu o solu]ie titrat\ de reduc\tor. 62 .0... b) a unor oxidan]i. apoi se introduce `ntr-un balon cotat de 1 litru `n care se afl\ aproximativ 300 cm3 de ap\ distilat\ `n care s-au dizolvat 20-25 g KI. ~n aceste reac]ii iodul se reduce: I2 + 2e.7 g Cânt\rirea iodului se face la balan]a tehnic\ `ntr-o fiol\ cu capac. datorit\ reac]iei lor cu iodul. Hexacianoferatul II tetrapotasic (ferocianura de potasiu) K4[Fe(CN)6]..2e → S4O6 1 Reactivi: 1.

..............2 ⋅ 248 g 127 g............... 1g de amidon se amestec\ cu 20-30 cm3 ap\ rece....Tr ____________________________________ 5 cm3 I2 ....................1 Tr = gI2/cm3 5 ⋅ 1000 63 ....... EI = 127...2.. Se noteaz\ volumul de tiosulfat consumat...... Modul de lucru Se m\soar\ cu ajutorul unei pipete 5 cm3 solu]ie de iod `ntr-un flacon iodometric....... Solu]ia de amidon 1%........... Calcularea gramelor de I2 din 5 cm3 solu]ie: I2 + 2 Na2S2O3 = 2 NaI + Na2S4O6 2 ⋅ 127 g....1N MNa2S2O3 = 248....1 ⋅ 248 ⋅ F x V1 _______________________________________ x= 248 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0.......0.... Tr = 127 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0...1 1000 3........... Calcularea titrului real: 127 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0... Se adaug\ 10-20 cm3 ap\ distilat\ [i se titreaz\ cu solu]ia de tiosulfat pân\ la culoarea galben deschis...1 y .... F=? V1 cm3 Na2S2O3 0............... Calcul 5 cm3 I2/KI T=?.. Calcularea gramelor de Na2S2O3 0....248 g 248 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0........1N cu F cunoscut din volumul V1: 1000 cm3.......... Peste apa fierbinte se adaug\ suspensia de amidon........ 1.. Se adaug\ 1 cm3 solu]ie amidon (amestecul din flacon devine albastru `nchis) [i se continu\ titrarea pân\ la decolorare...... F = cunoscut 3. N=?........ ENa2S2O3 = 248 AI = 127.......... Tiosulfatul de sodiu 0. iar restul apei pân\ la 100 cm3 se fierbe....1N..........1 1000 2...............1 g 1000 1000 cm3 ................. 1000 _____________________________________ y= 127 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0...1 gI2/1000cm3 5 127 ⋅ V1 ⋅ F ⋅ 0....

– solu]ia de analizat ce con]ine Cl3. care se deosebesc atât prin tehnica lucr\rii. Solu]ia se p\streaz\ `n sticle brune..1N .cu o solu]ie titrat\ de azotat de argint `n prezen]a cromatului de potasiu ca indicator.= AgCl Ca solu]ie titrat\ se utilizeaz\ `n special solu]ia de AgNO3 0. se adaug\ câteva pic\turi de indicator. F = 1. la `ntuneric.1 ⋅ 170 = 17 g AgNO3 Se cânt\re[te la balan]a analitic\ cantitatea calculat\ de azotat de argint [i se dizolv\ `ntr-un balon cotat de 1000 cm3. ~n argentometrie exist\ mai multe metode de titrare.. – solu]ia de AgNO3 0.1N EAgNO3=170 MAgNO3=170 Pentru 1000 cm3 solu]ie 0.. completându-se cu ap\ distilat\ pân\ la semn... se cl\esc pere]ii paharului cu ap\ distilat\.. Dup\ precipitarea total\ a ionului Cl-.. Metoda Mohr Principiul metodei Metoda se bazeaz\ pe reac]ia de precipitare a ionului Cl.. Calcularea factorului de corec]ie volumetric\: F= Tr Tt VOLUMETRIA PRIN REAC}II DE PRECIPITARE ARGENTOMETRIA Argentometria este o metod\ de analiz\ volumetric\ `n care determin\rile se bazeaz\ pe reac]iile de formare a halogenurilor de argint greu solubile: Ag+ + Cl.= AgCl 2 Ag+ + CrO42.1N. pentru a evita descompunerea AgNO3.. Se titreaz\ cu solu]ia de azotat de argint pân\ la 64 ..= Ag2CrO4 Reactivi: 1. Calcularea titrului teoretic [i a normalit\]ii: N= Tr E Tt = E ⋅ N 5.. Ag+ + Cl...0.4. prima pic\tur\ `n exces de AgNO3 va forma un precipitat ro[u-c\r\miziu de Ag2CrO4.1N. 2. – solu]ia de K2CrO4 10% Modul de lucru ~ntr-un pahar se m\soar\ cu ajutorul unei pipete 5 cm3 din solu]ia de analizat (trebuie s\ fie neutr\). pentru a i se stabili concentra]ia exact\... cât [i prin indicatorul utilizat.. Solu]ia preparat\ se titreaz\ `n prezen]a K2CrO4 cu o solu]ie etalon de NaCl 0. 8...

.........din 100 cm3 solu]ie de analizat: 5 cm3 .........1 1000 100 cm3 ............5 ⋅ V ⋅ F ⋅ 0...170 g AgNO3 170 ⋅ V ⋅ F ⋅ 0.......... AgNO3 precipit\ clorura de argint AgCl alb brânzoas\.... Calcularea gramelor de Cl... Calcularea gramelor de AgNO3 0... de exemplu NaCl..5 1.1 g Cl1000 3.. Calcul 5 cm3 solu]ie de analizat........ F = cunoscut EAgNO3=170 MAgNO3=170 ACl=35.................+ AgNO3 = AgCl + NO335.................../ 100 cm3 = 100 ⋅ 35..g Cl.... 1.....din 5 cm3 solu]ie: Cl..5 ⋅ V ⋅ F ⋅ 0.. g Cl-/100 cm3 = ? V cm3 AgNO3......5 ECl=35.........5 ⋅ V ⋅ F ⋅ 0...x _______________________________________ x= 170 ⋅ V ⋅ F ⋅ 0......./ 100 cm3 ______________________________________ g Cl...0. Azotatul de argint................ (Na+ + Cl-) + (Ag+ + NO3-) = AgCl + (Na+ + NO3-) 65 .........1 5 ⋅1000 IONUL CLOR (Cl-) Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul Cl-.1N din V cm3: 1000 cm3 .. insolubil\ `n HNO3 concentrat. 1000 _____________________________________ y= 35...............1 ⋅ 170 ⋅ F g V .......5 g Cl-.... Calcularea gramelor de Cl.........................................1 g 1000 2.....1 y ........................apari]ia unui precipitat ro[u-c\r\miziu persistent care nu dispare prin agitare timp de 5-6 secunde............. 35..

66 . cu miros caracteristic.la Cl2 mai ales din clorurile solubile. Azotatul de bariu. coloizi sau pot fi dizolvate. cazane.+ 2 H2O 2.10 – 50 g/l Concentra]iile recomandabile `n ioni pentru apa potabil\ sunt: aluminiu 0. Acestea pot proveni din sol.2 mg/l Cl2 (maximum admis 0. Impurit\]ile pot fi dispersate `n ap\ sub form\ de suspensie. roci. ~n func]ie de con]inutul `n ioni se stabile[te gradul de mineralizare. Dup\ gradul de mineralizare. apele pot fi: . ~n amestec cu s\pun dau s\punuri insolubile. gazelor dizolvate.pân\ la 1 g/l . VOLUMETRIA PRIN REAC}II CU FORMARE DE COMPLEC{I COMPLEXOMETRIA 9. PbO2. care `nalb\stre[te hârtia `mbibat\ cu KI [i amidon.Clorura de argint este solubil\ `n NH4OH formând ioni complec[i (clorura diamoniacoargentic\): AgCl + 2 (NH4+ + OH-) = [Ag(NH3)2]+ + Cl.cu mineralizare mic\ .mineralizate . 3. la fierberea apei s\rurile `n exces se depun pe vase.foarte s\rate . Duritatea apei Generalit\]i Calitatea apelor este determinat\ de totalitatea substan]elor minerale [i organice. Deoarece ionii de calciu [i magneziu se g\sesc `n ap\ `n cantitate mult mai mare fa]\ de ceilal]i cationi. conducte [i `mpiedic\ buna lor func]ionare. SO42-.05 mg/l Al3+ cloruri 250 mg/l Cl2sulfa]i 200 mg/l SO4 nitra]i 45 mg/l NO32+ calciu 100 mg/l Ca nitri]i 0 mg/l NO22+ magneziu 50 mg/l Mg (maximum admis 0. ionii de calciu [i magneziu se afl\ `n toate apele `n cantitate mai mare sau mai mic\. atmosfer\. Na+. degajând la cald clorul gazos.1 – 3 g/l . 2(Na++Cl-) + MnO2 + 2(2H++SO4-) = Cl2 + (Mn2++SO42-) + 2(2Na++SO42-) + 2H2O Este reac]ia specific\ de identificare a ionului clor.3 mg/l NO2-) amoniac 0 mg/l NH3 clor rezidual 0. din descompunerea substan]elor organice [i a organismelor vii. Oxidan]ii: MnO2.s\rate .5 mg/l NH3) sodiu 20 mg/l Na+ potasiu 10 mg/l K+ Duritatea ape este dat\ de prezen]a tuturor cationilor din ap\ `n afar\ de cei ai metalelor alcaline. MnO4-. determinarea durit\]ii va consta `n determinarea concentra]iei acestor ioni.3 – 10 g/l . ~n ceea ce prive[te prezen]a ionilor `n ape. Apele dure sunt nepl\cute la gust. Cl-. `n mediu acid (H2SO4) oxideaz\ Cl. Ba(NO3)2 nu precipit\ clorurile. Se mai g\sesc ionii K+. galben-verzui. particulelor `n suspensie [i organismelor vii prezente.

se dizolv\ `n HCl 10%. Conven]ional. Sfâr[itul reac]iei este marcat de indicatori specifici cum ar fi eriocrom negru T. . sulfa]i.01M (3. 1 cm3 din aceast\ solu]ie con]ine 1 mg CaCO3.foarte moale pân\ la 1.77 grade [i duritatea permanent\ 2. dat\ de dicarbona]ii de calciu [i magneziu Ca(HCO3)2 [i Mg(HCO3)2 prezen]i `n ap\./l (0 – 4 grade) . cloruri. fosfa]i).5 – 3 mg echiv. dat\ de celelalte s\ruri de calciu [i magneziu (azota]i. Determinarea durit\]ii totale.63 grade. duritatea se exprim\ `n grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad = 10 mg CaO/l ap\) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3/l ap\).complexon III 0. solubile. 67 .clorur\ de calciu – se prepar\ cânt\rind la balan]a analitic\ 1 g carbonat de calciu CaCO3 ]inut `n prealabil dou\ ore la etuv\ la 1050C [i r\cit `n exicator.solu]ia tampon – se dizolv\ 5.cu duritate 3 – 6 mg echiv./l (8 – 12 grade) .4 g clorur\ de amoniu cu o cantitate mic\ de ap\ `ntr-un cotat de 100 cm3. duritatea temporar\ 5./l (4 – 8 grade) . .moale 1. neionizabile.foarte dure peste 9 mg echiv.5 mg echiv. `ntr-un balon cotat de 1000 cm3./l (> 30 grade) Duritatea total\ a apei potabile trebuie s\ fie 8.561 mg CaO. Reactivi: .40 grade germane./l (18 – 30 grade) . ad\ugându-se pic\tur\ cu pic\tur\ pentru a evita excesul de acid [i agitând continuu. Suma celor dou\ durit\]i formeaz\ duritatea total\. La noi `n ]ar\ exprimarea durit\]ii se face `n grade germane.7226 g complexon III dizolvate `n 1000 cm3 ap\ bidistilat\).Duritatea apei este de dou\ feluri: ♦ duritate temporar\ sau carbonatat\. ♦ duritate permanent\ sau necarbonatat\. apa poate fi: . Dup\ duritatea total\. Dup\ dizolvarea complet\ a carbonatului se completeaz\ la semn cu ap\ bidistilat\. incolore. se adaug\ 35 cm3 amoniac [i se completeaz\ la semn cu ap\ bidistilat\.dure 6 – 9 mg echiv. Metoda complexometric\ Principiul metodei Ionii de calciu [i magneziu au proprietatea de a forma complexe de tip chelat cu sarea de sodiu a acidului etilen-diamino-tetraacetic (complexon III). care corespunde la 0.

..... Calcularea gramelor de CaO din v vm3 ap\ de analizat: 1 mol CaO . Calcul v cm3 ap\ de analizat.x1 _____________________________________ x1 = 372.24 g 372. V cm3 EDTA 0..........indicator eriocrom negru T – 0..x3 ____________________________________ 68 .01M.......1 g indicator [i 15 cm3 ap\ bidistilat\...01 ⋅ F V ........01 ⋅ F ⋅ V 1000 2....1 ⋅ 0... 1000 _______________________________________ x2 = 56.24....... Se dilueaz\ volumul pân\ la 50 cm3 cu ap\ bidistilat\.....1 mol EDTA 56......24 ⋅ 0.....372.... Calcularea gramelor [i miligramelor de CaO din 1000 cm3 ap\: v cm3 ................................. Se titreaz\ cu solu]ie de complexon III pân\ la virajul culorii solu]iei de la ro[u la albastru...... Se adaug\ 1 cm3 solu]ie tampon pentru a ob]ine pH-ul 10 [i 0............ se folose[te ca pulbere........... F = cunoscut MCaO = 56........ V1 = cm3 de solu]ie de complexon III folosit la titrare.1 g ...1 ⋅ 0....01 ⋅ F ⋅ V 1000 3 1000 cm . Factorul solu]iei de complexon se stabile[te astfel: 10 cm3 din solu]ia de clorur\ de calciu se introduce `ntr-un flacon Erlenmeyer peste care se adaug\ 1 cm3 solu]ie tampon......... apoi se titreaz\ cu solu]ie de complexon III pân\ ce culoarea vireaz\ de la ro[u la albastru.. 56.....24 ⋅ 0.......1 g indicator......... Modul de lucru Se m\soar\ 25 cm3 ap\ de analizat [i se introduce `ntr-un balon cu fund plat de 100 cm3.............................372...1 MEDTA = 372....... 1... ....................................1 g eriocrom se mojareaz\ bine cu 10 g NaCl. aproximativ 0...01 ⋅ F ⋅ V 1000 3...... Calcularea gramelor de EDTA din V cm3 solu]ie: 1000 cm3 ...24 ⋅ 0.. F = V/V1 V = cm3 solu]ie clorur\ de calciu...01⋅ F ⋅ V x2 ..................

Precipitarea este incomplet\ [i `n prezen]a s\rurilor de amoniu..1 ⋅ 0.1 ⋅ F ⋅ V = v ⋅10 v Reac]iile ionilor magneziu [i calciu IONUL MAGNEZIU (Mg2+) Num\r de oxidare 2+ Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul Mg2+...1 ⋅ 0.... MgCl2 + Na2CO3 = MgCO3 + 2NaCl MgCO3 → MgO + CO2 Oxidul stropit cu azotat de cobalt..01 ⋅ F ⋅ V ⋅ 1000 g CaO/l = mg CaO/l v v 4.. 2.....01⋅ F ⋅ V ⋅1000 56...x3 = 56.. Co(NO3)2 → CoO + 2NO2 + 1/2O2 MgO + CoO = MgO ⋅ CoO Reac]ii pe cale umed\... Hidroxidul de amoniu............. NH4OH. (Mg2+ + 2Cl-) + 2(NH4+ + OH-) ↔ Mg(OH)2 + 2(NH4+ + Cl-) 69 .. 10 mg CaO/l 56. s\ruri de amoniu [i insolubil `n exces de reactiv.. v ______________________________________________ grade duritate total\/1000 cm3 ap\ = 56....... 1.....1 ⋅ 0.. (Mg2+ + 2Cl-) + 2(Na+ + OH-) = Mg(OH)2 + 2(Na+ + Cl-) Hidroxidul de magneziu este solubil `n acizi dilua]i. alb gelatinos......01⋅ F ⋅ V 56.. S\rurile de magneziu calcinate pe c\rbune `n amestec cu Na2CO3 dau o mas\ str\lucitoare de oxid de magneziu.01 ⋅ F ⋅ V ⋅ 1000 mg CaO/l x4 .. de exemplu MgSO4.. Reac]ii pe cale uscat\ Reac]ia pe c\rbune..1 ⋅ 0. ap\ cu CO2.... precipit\ Mg(OH)2.... Hidroxizii alcalini precipit\ cantitativ hidroxidul de magneziu. nu are loc......... formeaz\ o mas\ roz de oxid dublu de cobalt [i magneziu.. Exprimarea durit\]ii totale `n grade germane: 1 grad german .

voluminos. o sare bazic\ de compozi]ie variabil\. 2(Mg2++2Cl-) + 2(2Na++CO32-) + H2O → MgCO3 + Mg(OH)2 + 4(Na++Cl-) + CO2 Observa]ie: carbonatul de amoniu precipit\ ionul Mg2+ numai la cald [i dup\ o perioad\ de timp. cu degajare de CO2. alb amorf. Dup\ dizolvarea complet\ a precipitatului. Tehnica lucr\rii: 2 cm3 solu]ie sare de magneziu se trateaz\ cu câteva pic\turi de NH4OH. Carbonatul de calciu este solubil `n acizi minerali dilua]i. Fosfatul disodic Na2HPO4 `n prezen]a NH4OH [i a NH4Cl. de culoare alb\. precipit\ fosfatul de amoniu [i magneziu. care prin fierbere devine cristalin.3. de culoare alb\. Precipitatul este solubil `n acizi [i s\ruri de amoniu. Reac]ii pe cale umed\ 1. producându-se efervescen]\. acid acetic. Hidroxizii alcalini (NaOH. de exemplu CaCl2. (Mg2++2Cl-) + (2Na++HPO42-) + (NH4++OH-) = NH4MgPO4 + 2(Na++Cl-) + H2O Clorura de amoniu se adaug\ pentru a `mpiedica precipitarea ionului Mg2+ sub form\ de Mg(OH)2. se adaug\ Na2HPO4. de carbonat de calciu. Este reac]ia specific\ folosit\ pentru recunoa[terea Mg2+. 4. Amestecul: Mg2+ + NH4OH + NH4Cl se nume[te mixtur\ magnezian\. Precipitarea Mg2+ este cantitativ\: (NH4Cl + NH4OH = amestec tampon). Reac]ii pe cale uscat\ Reac]ia de culoare a fl\c\rii S\rurile volatile de calciu coloreaz\ flac\ra incolor\ a becului de gaz `n ro[u-c\r\miziu. CaCO3. ob]inându-se cristale sub form\ de stele str\lucitoare. care apare la ad\ugarea hidroxidului de amoniu. IONUL CALCIU (Ca2+) Num\rul de oxidare 2+ Pentru executarea reac]iilor se folose[te o solu]ie ce con]ine ionul Ca2+. (Ca2+ + 2Cl-) + (2NH4+ + CO32-) = CaCO3 + 2(NH4+ + Cl-) Precipitarea este complet\ `n prezen]a hidroxidului de amoniu. Reac]ia pe c\rbune S\rurile de calciu calcinate pe c\rbune `n amestec cu carbonat de sodiu formeaz\ o mas\ infuzibil\ de CaO. Carbona]ii alcalini (K2CO3 [i Na2CO3) precipit\ din solu]iile neutre ale s\rurilor de magneziu. Carbonatul de amoniu formeaz\ un precipitat alb. MgCO3 ⋅ Mg(OH)2 ⋅ H2O. Ca(OH)2. Reac]ia se poate executa microcristaloscopic. Precipitatul format se dizolv\ `n NH4Cl ce se adaug\ cu pic\tura [i prin continu\ agitare. 2. KOH) precipit\ hidroxidul de calciu. 70 .

(Ca2+ + 2Cl-) + (2Na+ + HPO42-) = CaHPO4 + 2(Na+ + Cl-) Dac\ reac]ia se efectueaz\ `n prezen]a hidroxidului de amoniu. un precipitat alb. (Ca2+ + 2Cl-) + (2H+ + SO42-) = CaSO4 + 2(H+ + Cl-) Sulfatul de calciu este par]ial solubil `n ap\ [i acid clorhidric diluat la cald. 5. I0 = I r + I a + It 71 . 3(Ca2++2Cl-) + 2(2Na++HPO42-) + 2(NH4++OH-) = Ca3(PO4)2 + 4(Na++Cl-) + + 2(NH4+ + Cl-) + 2H2O acetic. H2SO4.(Ca2+ + 2Cl-) + 2(Na+ + OH-) = Ca(OH)2 + 2(Na+ + Cl-) Precipitatul este solubil `n acizi dilua]i [i par]ial `n ap\. o parte din lumin\ se va reflecta pe suprafa]a corpului (Ir). Este reac]ia specific\ a ionului Ca2+ [i este foarte sensibil\. Fosfatul disodic. oxalatul de calciu alb cristalin. 3. precipit\ fosfatul ter]iar de calciu. prisme `nguste str\lucitoare sau macule lamelare. o parte se va absorbi (Ia) [i o parte va trece prin corpul respectiv (It). (NH4)2C2O4 precipit\ `n solu]ii neutre sau acetice. cristalin. formeaz\ `n solu]ii nu prea diluate ce con]in Ca2+. Sulfatul de calciu este insolubil `n alcool. Hidroxidul de amoniu nu precipit\ hidroxidul de calciu. precipitarea este cantitativ\. formându-se cristale sub form\ de bastona[e sub]iri incolore. (Ca2+ + 2Cl-) + (2NH4+ + C2O42-) = CaC2O4 + 2(NH4+ + Cl-) Oxalatul de calciu este solubil `n acizi minerali dilua]i [i foarte greu solubil `n acid acetic. precipit\ `n solu]ii neutre fosfatul acid de calciu. Oxalatul de amoniu. Na2HPO4. un precipitat alb. Reac]ia se poate executa [i microcristaloscopic. Acidul sulfuric diluat. Fosfa]ii de calciu sunt u[or solubili `n acizi minerali dilua]i [i `n acid 4. METODE FOTOMETRICE DE ANALIZ| Metode colorimetrice sau colorimetria Metodele colorimetrice folosesc propriet\]ile solu]iilor colorate de a absorbi o parte din lumina care trece prin ele [i se bazeaz\ pe m\surarea intensit\]ii luminii care trece prin stratul de solu]ie colorat\ sau care este absorbit\ de acest\ solu]ie. deoarece este o baz\ slab\. Prin c\derea unui fascicul de lumin\ (I0) pe un corp transparent (solu]ie).

Modul de lucru Se m\soar\ cu pipeta 10 cm3 extrat clorhidric de plant\ `ntr-un pahar de 100 cm3. solid. cantitatea de lumin\ reflectat\ r\mâne constant\ [i se neglijeaz\. Se ia paharul de pe baie. . 10. Se adaug\ 0. prin compararea a dou\ solu]ii ale aceluia[i compus colorat cu concentra]ie [i grosime a stratului diferite. O condi]ie necesar\ este o rela]ie liniar\ `ntre extinc]ie [i concentra]ie.Deoarece `n practic\ se folosesc pentru aceea[i serie de analize. Se adaug\ 20 cm3 ap\ cald\ [i se las\ s\ se dizolve. pân\ când se degaj\ vapori de SO3.ap\ oxigenat\ 30%. la trecerea prin aceste solu]ii a unei cantit\]i de lumin\.1 mg Mn/cm3 (adic\ 100 mg/l).5 cm3 de H2SO4 concentrat. pân\ când reziduul devine alb la evaporarea la sec.3 g periodat de potasiu 72 . Pe baza rela]iei `ntre concentra]ie [i grosimea stratului de solu]ie. Solu]ia etalon de lucru are concentra]ia de 0. se las\ s\ se r\ceasc\ [i se adaug\ 2 cm3 ap\ oxigenat\ [i 0.acid sulfuric concentrat. . Din curba de dependen]\ a acestor doi parametri se poate stabili domeniul de concentra]ie `n care analiza colorimetric\ poate fi aplicat\. expresia devine: I0 = Ia + It Din legea absorb]iei rezult\ c\ extinc]ia E la o grosime dat\ a stratului de solu]ie este direct propor]ional\ cu concentra]ia C a substan]ei ce coloreaz\ solu]ia.5 cm3 H2SO4 concentrat [i paharul se ]ine pe baia de nisip.+ 5 IO3. Pentru aceasta se cânt\resc la balan]a analitic\ 0. evaporându-se cu aten]ie.solu]ie etalon de Mn2+. Se evapor\ pebaia de nisip [i se repet\ opera]ia dac\ este necesar. 3 cm3 H3PO4 concentrat [i apoi se dilueaz\ la 75 cm3 cu ap\ distilat\. . Dozarea manganului din produse vegetale Principiul metodei Ionul Mn2+ este oxidat de c\tre periodatul de potasiu KIO4 sau de sodiu NaIO4 `n mediu acid la Mn7+ (ion permanganic MnO4-). 2 Mn2+ + 5 IO4.+ 6 H+ Reactivi: . Astfel se poate determina concentra]ia necunoscut\ a unei solu]ii prin compararea intensit\]ii colora]iei ei cu intensitatea colora]iei unei solu]ii etalon (solu]ie de concentra]ie cunoscut\). Astfel. .acid fosforic concentrat.+ 3 H2O = 2 MnO4. iar c1 [i c2 sunt concentra]iile celor dou\ solu]ii. ~n pahar se adaug\ 2 cm3 H2SO4 concentrat.4387 g MnSO4⋅5H2O [i se prepar\ 1000 cm3 solu]ie cu ap\ distilat\. acelea[i cuve.periodat de potasiu. Se adaug\ 1. trebuie `ndeplinit\ condi]ia: x1 ⋅ c1 = x2 ⋅ c2 sau c1 x2 x = sau c1 = c2 ⋅ 2 c2 x1 x1 unde x1 [i x2 sunt grosimile straturilor de solu]ie 1 [i 2.

Na2HPO4. Curba de etalonare Se m\soar\ `n 9 pahare de 100 cm3 diferite volume de solu]ie etalon: 1. 5. Azotatul de bariu. 4. solu]ia se aduce la fierbere [i se fierbe `ncet timp de 10 minute. AgNO3. 1. Reac]iile ionilor fosfat [i silicat IONUL ORTOFOSFORIC (FOSFORIC) – PO43- Pentru efectuarea reac]iilor se folose[te o solu]ie de fosfat disodic. Se citesc apoi probele de cercetat [i probele etalon. Ambii fosfa]i sunt solubili `n acid azotic. 3 cm3 H3PO4 concentrat [i se procedeaz\ la fel [i la probele de cercetat. 6. se etaloneaz\ aparatul punând `n ambele cuve ap\ distilat\. Se unesc punctele ob]inute `n grafic `ntr-o dreapt\ ce trece prin origine. (2Na+ + HPO42-) + (Ba2+ + 2NO3-) ↔ BaHPO4 + 2(Na+ + NO3-) ~n prezen]a hidroxidului de amoniu se formeaz\ fosfatul neutru de bariu. Se construie[te curba de etalonare cu ajutorul valorilor extinc]iilor probelor etalon. Se alege filtrul necesar – filtrul verde (λ = 525 nm). Se r\ce[te con]inutul paharului apoi se trece `ntr-un balon cotat de 100 cm3 [i se aduce la semn cu ap\ distilat\.solid. Azotatul de argint. 73 . precipit\ `n solu]ii neutre fosfatul de argint. Ag3PO4 + 6(NH4+ + OH-) = {3[Ag(NH3)2]+ + PO43-} + 6H2O 2. Se adaug\ 3 cm3 H2SO4 concentrat. 9 cm3. Apoi se calculeaz\ cantitatea de mangan exprimat\ `n ppm (p\r]i per milion sau mg/1000 g) ]inând seama de cantitatea de substan]\ luat\ `n analiz\ 11. Ba(NO3)2. formeaz\ un precipitat alb amorf de fosfat acid de bariu. (2Na+ + HPO42-) + 3(Ag+ + NO3-) ↔ Ag3PO4 + 2(Na+ + NO3-) + (H+ + NO3-) Fosfatul de argint este solubil `n acid azotic [i hidroxid de amoniu. 2 3. m\surând extinc]ia. 8. Citirea probelor la fotocolorimetru Aparatul se conecteaz\ la priz\ cu aproximativ 20 minute `nainte de `nceperea citirilor. timp `n care devine colorat\ `n violet. `nscriind pe abscis\ concentra]ia solu]iilor `n Mn2+ [i pe ordonat\ valorile extinc]iilor. Ag3PO4 galben. Cu ajutorul curbei etalon putem afla concentra]iile `n mangan corespunz\toare extinc]iilor citite la aparat. 7.

Explica]ia este urm\toarea: silica]ii alcalini hidrolizeaz\ prin ad\ugare de NH4Cl. Clorura de amoniu. NH4Cl. Pb(CH3COO)2. Acidul sulfuric diluat. (NH4)3H4[P(Mo2O7)6].yH2O). insolubil `n acizi concentra]i. alb cristalin. Acetatul de plumb. IONUL SILICIC (METASILICIC) – SiO32- Pentru efectuarea reac]iilor se folose[te o solu]ie de silicat de sodiu. 2(2Na+ + HPO42-) + 3(Pb2+ + 2CH3COO-) = Pb3(PO4)2 + 4(Na+ + CH3COO-) + 2CH3COOH 4. (sau o alt\ sare de amoniu) formeaz\ un precipitat gelatinos de acid silicic. Mixtura magnezian\. H2SO4. precipitatul se deshidrateaz\ [i dup\ o calcinare u[oar\ se transform\ `n SiO2 greu solubil. Na2SiO3 (se ob]ine prin dizolvarea la cald a gelului de acid silicic `n hidroxid de sodiu). precipit\ fosfatul dublu de amoniu [i magneziu. cristalin. (2Na+ + HPO42-) + (Mg2+ + 2Cl-) + (NH4+ + OH-) = MgNH4PO4 + 2(Na+ + Cl-) + H2O Precipitatul este solubil `n acizi minerali [i acid acetic. Molibdatul de amoniu. acizii catalizând aceast\ reac]ie. `n mediu de acid azotic concentrat.2(2Na+ + HPO42-) + 3(Ba2+ + 2NO3-) + 2(NH4+ + OH-) = Ba3(PO4)2 + 4(Na++NO3-)+ 2(NH4+ + NO3-) + 2H2O 3. Prin evapor\ri repetate cu acizi. 1. solubil `n acid azotic [i insolubil `n acid acetic. (`n general prin ac]iunea acizilor) separ\ `n solu]ii concentrate de silica]i alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic: (2Na+ + SiO32-) + (2H+ + SO42-) = H2SiO3 + (2Na+ + SO42-) Cu solu]iile diluate se ob]in solu]ii coloidale. precipit\ fosfatul de plumb Pb3(PO4)2 alb. (NH4)2MoO4. Precipitarea acidului silicic se explic\ prin aceea c\ silica]ii alcalini `n solu]ie apoas\ hidrolizeaz\. 5. (MgCl2 + NH4OH + NH4Cl). precipit\ fosfomolibdatul de amoniu galben. 2. MgNH4PO4. (2Na+ + SiO32-) + 2H2O + 2(NH4+ + Cl-) = H2SiO3 + 2NH4OH + 2(Na+ + Cl-) 74 . Clorura de amoniu se adaug\ pentru a nu se forma hidroxidul de magneziu. (2Na+ + HPO42-) + 12(2NH4+ + MoO4-) + 23(H+ + NO3-) = (NH4)3H4[P(Mo2O7)6] + 2(Na++NO3-)+ 21(NH4+ + NO3-) + 10H2O Este o reac]ie specific\ de control. (2Na+ + SiO32-) + 2H2O ↔ H2SiO3 + 2(Na+ + OH-) Precipitatul de acid silicic este de fapt un gel bogat `n ap\ (xSiO2.

formeaz\ un precipitat galben de Ag2SiO3 care este amestecat [i cu Ag2O. `n func]ie de activitatea (concentra]ia) ionilor din solu]ie. o defini]ie a pH-ului pur opera]ional\: (E X . la propunerea Comisiei Interna]ionale de Electrotehnic\. (NH4)2MoO4. La solu]ia de analizat se adaug\ o solu]ie proasp\t preparat\ de molibdat de amoniu [i se aciduleaz\ u[or. Azotatul de argint.lg [H3O+] Valoarea sa poate fi calculat\ dac\ se cunosc constantele de echilibru ale reac]iilor chimice la care particip\ acest ion [i compozi]ia analitic\ a solu]iei. Uniunea Interna]ional\ a Chimiei Pure [i Aplicate (IUPAC) a adoptat. Azotatul de bariu. cu apari]ia imediat\ a gelului de acid silicic. AgNO3. . Metode poten]iometrice Metodele poten]iometrice de analiz\ se bazeaz\ pe varia]ia poten]ialului unui electrod indicator. Determinarea pH-ului se face prin metode colorimetrice. practic se m\soar\ tensiunea (for]a) electromotoare a pilei formate din electrodul de cercetat [i un electrod de compara]ie.E S ) R ⋅ T ⋅ ln10 `n care EX [i ES reprezint\ tensiunile electromotoare ale unei celule electrochimice de forma: pHX = pHS + Solu]ia S reprezint\ un standard al c\rui pH trebuie s\ fie cunoscut (pHS). spectrofotometrice [i poten]iometrice. Ba(NO3)2. (2Na+ + SiO32-) + 2(Ag+ + NO3-) = Ag2SiO3 + 2(Na+ + NO3-) 4. dar dup\ scurt timp apare un precipitat gelatinos de acid silicic. 5. brun. se formeaz\ silicomolibdatul de amoniu (NH4)4H4[Si(Mo2O7)6]. pH-METRIA No]iunea de pH a fost introdus\ `n anul 1909 de Sörensen sub numele de exponent de hidrogen. Deoarece nu este posibil\ m\surarea direct\ a poten]ialului unui singur electrod. H2SiO3 + 12(2NH4+ + MoO4-) + 20(H+ + NO3-) = (NH4)4H4[Si(Mo2O7)6] + 20(NH4+ + NO3-) + 9H2O 12. formeaz\ un precipitat alb de BaSiO3 solubil `n acizi minerali.colora]ie galben\. 75 . El este definit ca fiind logaritmul cu semn negativ al concentra]iei ionilor de hidroniu: pH = .3. Existen]a unei rela]ii `ntre poten]ialul electrodului [i activitatea ionilor `n solu]ie permite `n principiu efectuarea determin\rilor analitice directe. Precipitatul este solubil `n HNO3 diluat [i `n NH4OH. Molibdatul de amoniu.

se cite[te valoarea pH-ului pe scala galvanometrului. electrodul de hidrogen este `nlocuit cu al]i electrozi indicatori ai activit\]ii ionilor de hidrogen: electrodul de sticl\. verificând cu o solu]ie tampon cu pH cunoscut dac\ acul galvanometruluiindic\ pH-ul solu]iei tampon. Datorit\ unor inconveniente de ordin experimental. `n func]ie de valoarea aproximativ\ a pH-ului solu]iei de cercetat. Se introduc electrozii `n solu]ia de cercetat. butonul “Operation” se a[eaz\ `nclinat la stânga (0-7 pH) sau la dreapta (7-14 pH). electrodul de antimoniu.Realizarea practic\ a celulei implic\ un electrod indicator al activit\]ii ionilor de hidrogen [i un electrod de referin]\. Se introduce aparatul `n priz\. se regleaz\ valoarea pHului cu compensatorul “Buffer”. se [terg cu hârtie de filtru [i se preg\tesc pentru o nou\ determinare. Se fixeaz\ temperatura din compensator. butonul “Operation” trebuie adus `n pozi]ia 0. Dup\ fiecare citire. Dintre ace[tia. se cl\tesc cu ap\ bidistilat\. electrodul de sticl\ este cel mai utilizat. ~nainte de orice determinare se face etalonarea aparatului. 76 . Butonul “Operation” trebuie s\ fie pe pozi]ia 0 când electrozii nu sunt `n solu]ie. Modul de lucru Se cupleaz\ la aparat cei doi electrozi (electrodul de sticl\ p\strat `n ap\ distilat\ [i electrodul de calomel p\strat `n solu]ie saturat\ de clorur\ de potasiu). Se scot electrozii din solu]ie. electrodul de chinhidron\. Dac\ nu. se deschide pentru a se `nc\lzi timp de 15 minute.

d = 1. amfoli]i: defini]ie [i exemple. teoria lui Bronsted a2 .1. exemple a3 .natura for]elor de afinitate `ntre dizolvant [i substan]a ce se dizolv\ a3 .8cm3 solu]ie de hidroxid.expresia energiei libere a lui Gilles a2 . Dizolvarea substan]elor.defini]ie a2 . Dizolvarea compu[ilor covalen]i a1 .cazul de excep]ie al dizolv\rii glucidelor 2.ce este normalitatea a4 .2.2.exemple de solu]ii molare 2. Defini]ie 2.TEME DE VERIFICARE V\ rug\m s\ expedia]i `n scris r\spunsurile dvs. Mac. Acizi: a1 . 1. s-au folosit 4.84 2. Acizi.tipuri de dizolvan]i a2 .5. S\ se calculeze titrul unei solu]ii de hidroxid de sodiu. Concentra]ia molar\ a1 . baze.05n ? MH2SO4 = 98. CH2SO4 = 98%. teoria lui Bronsted a2 . Concentra]ia solu]iilor 2. 1. F = 1.concentra]ia procentual\ `n unit\]i de mas\.6. 1.. [tiind c\ la titrarea a 5 cm3 solu]ie de acid oxalic 0.consecin]e 1.5.exemple de baze [i acizi conjuga]i 77 . exemple 2. Dizolvarea compu[ilor ionici a1 . Baze a1 . exemple a3 . exemple a3 . Concentra]ia procentual\ a1 .1. Concentra]ia normal\ a1 .defini]ie.clasificare a3 ..4. Aspecte termodinamice a1 .factor entropic .factor entalpic [i consecin]e a3 .4.clasificare a3 .3. Ce cantitate `n grame de acid sulfuric este necesar\ pentru a prepara 250cm3 solu]ie 0.exemple de acizi [i baze conjugate 3.concentra]ia procentual\ `n unit\]i de volum.ce este molaritatea a4 .. Dizolvarea substan]elor..echivalent chimic.exemple de solu]ii de diferite normalit\]i 2.natura for]elor de afinitate `ntre dizolvant [i substan]a ce se dizolv\ a3 .tipul de dizolvan]i `n care sunt solubili a2 .defini]ie.defini]ie a2 .oxalic = 126.3.1n. (maxim 10 pagini dactilografiate dup\ normele conven]ionale).hidratarea ionilor 1.. defini]ie.defini]ie a2 .exemple . m\rimea pH [i importan]a sa: 3. MNaOH = 40 3.2.mol.

sedimentarea coloizilor 5.rela]ia dintre gradul de hidroliz\ [i constanta de hidroliz\. Explica]i acest fapt..difuzia a .medicin\. Hidroliza s\rurilor. Constanta de hidroliz\ a1 .efectul Tyndall 5. Tipuri de s\ruri care hidrolizeaz\ 4.expresie matematic\ [i deducerea sa din produsul ionic al apei a3 .exprimarea concentra]iei produsului `n func]ie de concentra]ia ionilor de hidroniu [i hidroxil a4 . constanta [i gradul de hidroliz\ 4.opalescen]a a . sunt toxici pentru organismele vii. Defini]ia hidrolizei 4. Propriet\]ile solu]iilor coloidale 5. Care este constitu]ia micelei de iodur\ de argint atunci când iodura de potasiu este `n exces? 5.2.industria alimentar\ 3.4.exemple de amfoli]i anorganici a3 .generalit\]i a .exprimarea reac]iei mediului `n func]ie de valorile pH a5 .1.importan]a pH-ului:`n agricultur\. CN.. Gradul de hidroliz\ a1 .expresia matematic\ a3 .5.3.3.defini]ie a2 .5. 5.presiunea osmotic\ a ..mi[carea brownian\ a .5.electroosmoza a . S\ se scrie micela coloidal\ de sulfur\ arsenioas\ 5. Ionii Cu. Pb.exemple de amfoli]i organici a4 . Propriet\]ile electrice a . Propriet\]ile optice a .3. 78 .electroforeza 5. Exemple de s\ruri. M\rimea pH a1 .constanta de hidroliz\ a unei s\ri format\ dintr-un acid slab [i o baz\ slab\ 4.coagularea cu electroli]i 5.coagularea a .defini]ie a2 .1.6.stabilitatea solurilor a . Scrie]i reac]iile de ionizare ale acidului fosforic 4. ion cu caracter amfoter 3.4. Propriet\]ile cinetice a . Mg.constanta de hidroliz\ a unei s\ri format\ dintr-un acid tare [i o baz\ slab\ a3 .. Stabilitatea [i coagularea coloizilor a .3.defini]ie a2 .4.ionul aluminiu.constanta de hidroliz\ a unei s\ri format\ dintr-un acid slab [i o baz\ tare a2 . 4. Amfoli]i a1 .2.7.

determinarea concentra]iei solu]iei de KMnO4 prin titrare cu o solu]ie de acid oxalic de concentra]ie cunoscut\.3.9 cm3 KMnO4. 79 . Poten]ialul redox [i m\rimea rH. fier.5. Metode volumetrice bazate pe reac]ii de oxido-reducere (permanganometria). caracter oxidant [i reduc\tor (defini]ie [i exemple). S\ se scrie ecua]iile reac]iilor `n care acidul azotic are caracter oxidant 7. a3 . M\rimea rH: defini]ie [i expresie matematic\. Oxidare [i reducere. Exemple de reac]ii redox `n care s\ se arate procesul de oxidare [i reducere 7. Substan]e cu caracter oxidant [i reduc\tor 7.generalit\]i a2 . dac\ la titrarea a 5cm3 solu]ie de acid oxalic 0. M acid oxalic = 126 7. sulf. 7.6. a1 . Poten]ialul redox: defini]ie [i expresie matematic\ 7. 7.1.7.S\ se calculeze titrul. mangan? 7. Ce numere de oxidare au urm\toarele elemente: azot.6. S\ se scrie ecua]ia reac]iei dintre Cu [i HNO3. M KMnO4 = 158 . F = 1. s-au folosit 4.2.4. normalitatea [i factorul unei solu]ii de KMnO4 .05N. Importan]a acestor m\rimi cantitative pentru sistemele biologice. oxigen.

1977 4. Pedag. Pedag. Iulia Afusoae .BIBLIOGRAFIE 1.Chimie Curs C. Patra[ Antoanela . Neni]escu D. Afusoae Iulia.M. Did. Bucure[ti 1980. 80 . Bucure[ti.Chimie general\ Ed. Agr. Univ. Universitatea Agronomic\ Ia[i 1994 2.Chimie (lucr\ri practice) C. 1996 3. Did..Chimie [i biochimie vegetal\ Ed. . Ionela Popescu. Gavril Neam]u .C. Burnea I. Maria Savu.M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful