MACROECONOMIE

Întrebări deschise
1.

Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt: a) creşterea economică; b) cresterea ratei ocuparii fortei de munca-cresterea nr persoanelor ocupate c) reducerea inflatiei—sau mentinerea nivelului general al pretustabilitatea preturilor………………… . PIB-ul poate fi calculat utilizând: a) metoda cheltuielilor; b) metoda veniturilor………………. ………; c) metoda valorii adaugate brute.…………………… .

este___PIB________
2.

3.

4.

5.

Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă _ CICLITATE Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă _____ RATA NATURALĂ DE Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă şi Şomajul fricţional apare în rezultatul ____ Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de Legea lui Okun arată _ Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este _Inflatie_____________ Reducerea nivelului general al preţului este ____ DEFLAŢIA __________ Nivelul inflaţiei se calculează ___=P1-P0/P0__ Inflaţia prin cerere apare în rezultatul _____________cheltuielilor agregate excedentare in Inflaţia prin costuri apare în rezultatul _________cresterii costurilor medii si a reducerii ca Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ___Investitii nete___________ Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale reprezintă Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate

ŞOMAJ __
6.

structurii economiei este _____somaj structural_________
7.

muncă
8.

efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %..._____________
9. 10. 11. 12.

conditiile caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie_
13.

uramare a ofertei agregate_____
14. 15.

_____cheltuieli guvernamentale_-cheltuieli publice________
16.

1cresterea cantitatii de moneda in circulatie 2majorarea cheltuielilor guvernamentale 3majorarea deficitului bugetar 4.cresterea exportului net 1

17.

Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate

1cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii muncii 2majorarea preturilor de la materiile prime 3.majorarea impozitelor
18.

Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt __cheltuieli Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi grafic ce

publice____________
19.

efecte are o creştere a ofertei de bani. Cresterea ofertei de moneda va duce la majorarea ofertei reale de moneda si la reducerea lui r si deplasarea liniei ofertei de moneda spre dreapta
20.

Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând modelul IS• •

LM , arătaţi grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat: nivelul venitului;---- sa scadem rata dobinzii rata dobânzii. ---- sa scadem venitu Daca impozitele cresc inseamna ca curba IS se va deplasa spre stinga jos adica va scadea
21.

Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este ____Xn-exportul Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea costurilor? Reducerea costurilor Politici de crestere a productivitatii-stimulente fiscale, incurajarea cercetarii dezvoltarii, acordarea subventiilor firmelor ce investesc in tehnologii de performanta Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii Blocajul monetar-restrictionarea cresterii masei monetare Blocajul cheltuililor publice- mai putine piete publice pt sectorul privat inseamna o activitate mai redusa a acestuia si un somaj mai ridicat Blocajul veniturilor si al costurilor salariale-poate lua forma autoritara a blocajului salariilor, ceea ce afecteaza compromisul ce se face, de regula, intre patronate si salariati. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.----totalitatea marfurilor Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips. Curba care caracterizeaza relaţia de

net__________
22.

• •
23.

agregate? • • •
24.

si serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii economici intr-o perioada relativ scurta de timp
25.

compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei —sensul economic---factorii de care depinde inflatia: de PIB, anticipari , de modificarile in economie

2

Adevărat / Fals 1 Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice în jurul lui PNB real.----F---- Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice. 2 Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. -F Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. 3 Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj. F Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei. 4 În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul venitului A C = Ca+b( Y-T). 5 Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A 6 Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.F 7 Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi antreprenor.F 8 Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului. F 9 Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.F 10 Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate. A 11 Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului pentru care piaţa mărfurilor este echilibrată.F 12 Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F arata corelatia dintre venuituri si investitii 13 În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se realizează prin intermediul banilor.A 14 Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.-A 15 Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.-A 16 În cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei dobânzii. şi de nivelul venitului.F 17 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. -F 18 Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.-F 19 Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A 3

b) salariile profesorilor. 4.A 22 Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile mărfurilor autohtone va deplasa cererea spre produsele de import. d) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse întrvaloarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o valoarea activelor de care dispune ţara la un veniturile obţinute în economie. b) ţară timp de 1 an. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia: a) include teoria banilor. c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică. d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut. 21 Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.20 Daca înclinaţia marginală pentru import este mică. cu atât efectul multiplicator este mai slab. cu cât PIB-ul aditional. deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii 4 .A înclinatia marginala pentru import (parte din PIB aditional afectat cumparatorilor din exterior). d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport. deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii. nu sunt incluse în PIB. c) utilizează în special noţiuni de agregare. notata cu (m). sunt incluse în PIB. deoarece reprezintă venituri.. d) efectuate. c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje. atunci multiplicatorul fiscal creşte. A Teste . c) moment dat. care rezulta din cheltuielile publice aditionale m determina cresteri ale importurilor si ale impozitelor. b) nu face abuz de ipoteze.dreapta sus cererea o sa cresca pt marfurile de import 23 Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a sunt incluse în PIB. si invers. Care din următoarele nu se includ în PIB: a) bacşişul plătit şoferilor de taxi. 2. b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007.grilă 1. 3. Produsul Intern Brut constituie: a) o ţară timp de 1 an. incluse în PIB. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007: a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită. Transferurile sunt: a) b) c) veniturilor. d) foloseşte termeni ai echilibrului economic. 5.

8. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor. d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. 10. 11. b) b) impozite pe asigurări sociale. c) Consumul plus investiţiile. rentei şi a dobânzii. d) transferurile sociale. b) suma salariilor. c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor: a) PNB plus amortizarea. c) investiţiilor nete. b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri. VPD= VP – Ipoz. b) PNB la preţul pieţei. 12. b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea: a) exportului net. VPD include: a) venitul personal.+ Transferuri 13. d) amortizării. c) venitul destinat consumului. d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.pe venit c) venitul naţional după plătirea amortizărilor. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor: a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea. Venitul Personal al menajelor reprezintă: a) venit obţinut din moştenire. 14. d) PNB minus amortizarea. c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an. c) consumul personal.pe venit 5 . Venitul Naţional Brut constituie: a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an. Venitul naţional nu poate depăşi: a) PIB la preţul pieţei. 9. c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori. Venitul personal include: a) profiturile societăţilor neindustriale. b) VN plus impozitele indirecte. b) impozite personale. VPD= VP – Ipoz. VP=VN-V fac. d) economiile menajelor. 7. b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte. b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea.6. d) PNB la preţul costului de producţie. c) PIB la preţul costului de producţie.

23. b) achiziţii guvernamentale. c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor. c) consum.B. b) la preţurile unui an de referinţă. În aşa caz PNB real: a) va creşte. potenţial este definit prin: a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente. d) exportul net de mărfuri şi servicii. 19.pe venit c) pozitivă. PIB1=500/125=4 d) nu poate fi calculat. c) PNB şi PNN. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este a) negativă.d) plata dobânzii. 18. creşterile periodice ale PIB. b) egală cu zero. VPD= VP – Ipoz. PIB2= 600/150=4 e) nu este corect nici un răspuns. e) salariile. 15. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în: fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a) investiţii brute. 17. Deflatorul reprezintă raportul dintre: a) PNN şi PNB. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente. c) valoarea producţiei finite. lei. 16. d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare. Fazei relansării economice îi corespunde: 6 . c) la preţurile pieţei. P. ml. c) va rămâne neschimbat. eliberată de influenţa inflaţiei. PIB real se va calcula ca: a) raportul dintre PIB nominal şi deflator. 21. b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile. b) PNB nominal şi PNB real. 22. 20. iar deflatorul PNB a crescut de la125 la 150. d) PNB şi rata inflaţiei.I. PNBr=PNBn/Ipnb b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal. contracţiile periodice ale PIB. b) se va micşora.

29. 31. b) creşte salariul real. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat. b) mărimea exporturilor. 30. d) mărimea profitului firmelor. c) ratei şomajului. 25. 26. c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea şomajului. b) vor suferi indivizii care muncesc. ce urmări va avea această decizie: a) vor beneficia şomerii. a fost încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. c) reducerea preţurilor. b) reducerea profitului. creşterea PIB-ului. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune: a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj. 7 . b) nivelului general al preţurilor. d) cheltuielilor de consum. Care din indicatori este contraciclic? a) volumul vânzărilor de bunuri. 27. b) scăderea ratei ocupaţiei.a) b) c) d) reducerea investiţiilor. Care din indicatori este prociclic? a) profiturile firmelor. c) mărimea şomajului. În perioada de recesiune economică. micşorarea colectărilor impozitare. c) reducerea ratei dobânzii. b) creşterea investiţiilor în sectorul privat. d) reducerea preţului acţiunilor. creşterea deficitului bugetar.28. Aceasta va aduce la: a) creşterea ratei ocupaţiei. c) va scădea cantitatea cerută de muncă. cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă: a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal. 24. b) nivelul şomajului.d) deficitul bugetului de stat. d) va influenţa ocuparea în diferite moduri. c) nu va schimba gradul de ocupare. are loc creşterea: a) investiţiilor private. În perioada scurtă. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%. d) toate răspunsurile sunt corecte. c) utilizarea capacităţilor de producţie.

d) răspunsul corect lipseşte. c) şomajul ciclic.d) nu se vor produce schimbări. 34. b) şomajul structural. 37. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional. b) existenţa şomajului ciclic. 38. Curba lui Okun se deplasează în sus. Şomajul fricţional are loc în cazul când: a) în economie se petrec schimbări tehnologice. c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil. c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală. Rata şomajului efectiv reprezintă: a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi. 8 . b) PNB nominal. c) structurali. c) existenţa şomajului natural. c) şomajul natural este constant. e) nici o variantă corectă. b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă. b) lipseşte şomajul fricţional. c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial. somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul natural si determina rata naturata a somajului care nu este constanta d) şomajul structural este de scurtă durată. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: a) fricţionali. c) reducerii cererii de muncă. dacă creşte: a) rata naturală a şomajului. Şomajul este rezultatul: a) pierderii locurilor de muncă. 35. b) ciclici. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când: a) există şomaj ciclic. b) creşterii ofertei de muncă. d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi: a) PNB real. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune: a) lipsa totală a şomajului. Rş = Mş/ Pa . 40. b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice. 32. 33. 39. b) rata şomajului ciclic. d) voluntari. 36.

există un şomaj ciclic considerabil. d) stimularea creşterii ratei dobânzii. 43. într-o ţară. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia? a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare. 42. c) stimularea creşterii importurilor. c) când cresc preţurile la resursele energetice. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă: a)nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent. c)diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului precedent. Stagflaţia este situaţia: a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie. b) mărirea transparenţei pieţii muncii.--inflatiei cererii b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie. c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie. c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei. mărimea parametrilor curbei lui Okun. d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj. În corespundere cu efectul Fischer. 47. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 44. b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice. guvernul acestei ţări poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui: a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice.-cerere 46. c) ratei reale a dobânzii. b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative. Caracterizeaza modificarea relativa a nivelului mediu a preturilor 45. un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a) stocurilor monetare ale populaţiei.c) d) venitul naţional al ocupării totale. d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor. 9 .-oferta d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor. b) ratei nominale a dobânzii. 41. b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului precedent. În situaţia în care.-cererea b) o creştere a preţului petrolului.-ofertei c) o reducere a impozitului pe venitul personal. d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului curent. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei agregate: a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara.

m. b) orizontală. c) afectează în mod negativ sectorul public. d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului. 54. peste un an ar primi 1120 u. c) curente.) cererea agregată. b) complementare. dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în mărime de 20% anual. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă: a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează: a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în microeconomie sunt noţiuni: a) identice. 52. 55. 50. b) efective. Dacă i-ar depune la bancă. c) crescătoare. ducând la creşterea datoriei publice. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei. Cu ce va fi egală rata reală a dobânzii? a) 10%. d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare. Ce sfat îi veţi da studentului? a)să cheltuie mijloacele de care dispune. Va cistiga 8%  51. b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului. Un student dispune de 1000 u. rata reala=rata nominala a dob-rata eventuala a infl b) 20%. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile: a) a) planificate. 56. c) substituibile. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%. Rata inflaţiei constituie 14% anual.48. Relatia de compensare a inflatiei-somaj si include si inflatia prin costuri (prin oferta) si inflatia prin cerere 53. d) descrescătoare. b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc.m. b) să le depună la bancă. banca acordă credite şi încasează 30%. 49. a) oferta agregată. iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată? a)să cheltuie mijloacele de care dispune. c) 30% . Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a. deoarece rata dob=12% si e mai mica ca rata inflatiei b) să facă economii. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă). d) nici un răspuns corect. 10 .

b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei. b) o reducere a ofertei de monedă. d) este verticală. 59. în perioada lungă. Curba cererii agregate exprimă: a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei.-. b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre: a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB. c) este orizontală. d) există o mai mare ofertă nominală de bani. c) creştere a cheltuielilor publice. e) exportul net. c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor. b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB. 57. 64. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când: a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii. c) investiţia în stocuri rămâne constantă. d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional. 11 . Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci: a) apare investiţia nedorită în stocuri. b) cheltuielile investiţionale brute. necesare. o deplasare a curbei cererii agregate spre dreapta : a) o creştere a nivelului general al preţurilor. Component al cererii agregate nu sunt: a) achiziţiile publice.d) e) f) g) viitoare. b) posedă o pantă negativă. 61. 62. c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.stocurile se maresc b) dispare investiţia în stocuri. curba ofertei agregate: a) posedă o pantă pozitivă.-jos—adica va scadea b) în dreapta. d) impozitele. Care din următorii factori va provoca. În corespundere cu modelul keynesist. nici o variantă corectă. 60. 63. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga.-cantitatea marfurilor oferite c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB. c) cheltuielile de consum. 58. posibile.

71. b) creşterea ofertei de bani. b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă. ca rezultat a avut loc: a) micşorarea economiilor populaţiei. c) consumul a rămas la acelaşi nivel. La o creştere a venitului disponibil. b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere în: a) volumul de producţie. ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului. b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil. Înclinaţia marginală spre consum semnifică: a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor. Consumul este condiţionat de creşterea: a) venitului brut. 70. iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică. b) venit. 66. b) venitul disponibil. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când: a) există şomaj ciclic şi structural. dar curba cererii de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0. dar curba ofertei de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul. d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. c) înclinaţiei marginale spre consum. în abordare keynesistă: a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul. Funcţia de consum C=0. d) micşorarea coeficientului. 69.65. c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului.42Y. c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică. c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil. 68. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există: a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei. c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare. d) toate răspunsurile sunt corecte. c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun. d) achiziţiile guvernamentale. 72. d) toate răspunsurile sunt greşite. Cheltuielile de consum reprezintă: a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă. 67. c) preţuri. 12 . b) creşterea economiilor populaţiei.

b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri. Consumul autonom este cel care: a) depinde de preţurile bunurilor de consum. Investiţiile globale brute sunt: a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat. iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata dobânzii. Înclinaţia marginală spre economisire este:MPS—este de obicei o marome pozitiva si subunitara si de obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre consum. c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare. c) nu se va schimba. 80. I=e-d*r r –rata dobinzii b) se va mări . c) creşterea economiilor naţionale. 76. c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum. b) negativă. 77. b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital. 73. Micşorarea ratei dobânzii duce la: a) creşterea investiţiilor. c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp. c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor? a) se va micşora. Investiţiile nete includ: a) construcţia depozitului pentru producţia finală. Micşorarea economiilor ne arată că scade: a) cererea pentru resursele de credit. d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă. b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară. c) constantă. 79. b) suma tuturor activelor familiale. în sens macroeconomic. suma lor fiind intotdeauna egal cu 1 a) pozitivă. 74. c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor. semnifică: a) depozitele populaţiei în băncile comerciale. b) oferta pentru resursele de credit. Sub aspect macroeconomic. e) nici una din cele anterioare. d) nici o variantă corectă.d) consumul a crescut. Economiile. b) diminuarea investiţiilor. investiţiile reprezintă: a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă. 13 . d) micşorarea economiilor naţionale. Presupunem că volumul economiilor este constant. 78. 75. 81. b) cheltuielile legate de factorul capital.

c) veniturile publice scad. b) creşterea nivelului preţului. c) creşterea venitului real. 89. b) economiilor private. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: a) mărimea ofertei agregate. însă nu afectează venitul real. d) toate răspunsurile sunt corecte. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o scădere în rata dobînzii. b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la: a) creşterea nivelului preţului şi venitului real. c) deplasează curba ofertei agregate. 14 . c) masa impozitelor colectate în buget. însă nu afectează nivelul preţului. d) economiilor naţionale. b) cheltuielile publice cresc.82. b) deficite publice. La stabilizatori automaţi se referă: a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător. nici venitul real. 88. c) economiilor publice. d) nu afectează nici nivelul preţului. b) mărimea cererii agregate. 86. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a: a) investiţiilor. O schimbare în cheltuielile publice: a) nu afectează curba cererii agregate. 90. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când: a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice. b) o creştere în cheltuielile de consum. c) cheltuieli pentru apărarea naţională. O creştere a impozitelor presupune: a) o deplasare în jos a funcţiei de consum. 84. d) deplasează curba cererii agregate. b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj. e) progresele tehnologice. c) o lichidare a stocurilor. daca impozitele cresc consumu scade b) o reducere a cererii aggregate. 85..Curba Laffer arată că veniturile totale din impozitare cresc odată cu rata de impozitare d) nici un răspuns nu este corect. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor: a) cheltuieli publice. 87. d) o creştere a importului. 83. c) o reducere a venitului de echilibru.

b) se vor micşora cu 84 mil.lei. Politica fiscală stimulatoare presupune: a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor. c) nici un răspuns nu este corect. 95. Politica bugetar . b) micşorarea ritmului inflaţiei. b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor. mijloc de circulaţie şi plată.lei. 92. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă: a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. 98. c) reglementarea transferurilor. 94. 15 . d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat. b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. 91.lei. d) se vor majora cu 36 mil. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre: a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie.lei. c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. e) se vor majora cu 84 mil.lei. b) cu scopul micşorării inflaţiei. d) modificarea cotelor impozitare. c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat. b) mijloc de plată oficializat în ţara dată. Politica fiscală restrictivă presupune: a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor. 97. nici un răspuns nu este corect. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0.fiscală restrictivă se realizează: a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile. c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor. c) măsură de evidenţă. c) stabilizarea ratei de schimb. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale: a) modificarea achiziţiilor publice.lei. d) toate răspunsurile sunt incorecte.7. c) se vor micşora cu 120 mil.c) d) taxele vamale şi accizele. d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.lei. Moneda reprezintă: a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor. ce se va întîmpla cu economiile naţionale? a) se vor micşora cu 36 mil. 96. b) reglementarea ratei dobânzii. 93. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil. f) se vor majora cu 120 mil.

b) Banca Centrală şi băncile comerciale. b) oferta monetară. Oferta monetară depinde de: a) rata dobânzii la credite bancare. c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină: a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. 101. 106. d) nici unul din răspunsurile de mai sus. 107.d) toate răspunsurile sunt corecte. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt: a) cheltuielile publice. c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă. cererea monetară: a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie. Creşterea ratei de refinanţare duce la: a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. În condiţiile creşterii venitului naţional. 105. c) rezervele bancare şi rata dobânzii. d) rata nominală a dobânzii scade. Prin cerere monetară se înţelege: a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate. b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale.cererea reala de moneda creste b) scade din motive de speculaţie. b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali. 100. c) un mijloc de control al ofertei monetare. d) reducerea multiplicatorului bancar. 99.. d) operaţiunile pe piaţa deschisă. b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni. b) PIB-ul real scade. b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii. 104. 102. Cererea monetară creşte când: a) PIB-ul real creşte. Oferta de bani va creşte dacă: a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii. c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni. c) creşterea multiplicatorului bancar. achiziţiile publice şi impozitele. d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă. b) cererea de active financiare sub formă monetară. 103. impozitele şi rata rezervelor obligatorii. C) Instituţiile publice. c) rata nominală a dobânzii creşte. c) statul va emite obligaţiuni. rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de: a) Ministerul finanţelor. 16 .

c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat. 114. 115. 111. d) politica fiscală este ineficientă. creşterea nivelului venitului. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează : a) în condiţiile unei situaţii economice stabile. Creşterea ofertei monetare va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. b) politica monetară este ineficientă. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului.108. 110. creşterea nivelului venitului. baza monetara este numerarul inafara sistemului bancar si rezervele bancilor comerciale b) micşorării ratei rezervelor obligatorii. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă: a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. 113. dar reducerea ratei dobânzii. b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. b) cu scopul micşorării inflaţiei. Panta curbei LM devine abruptă când: a) politica monetară este eficientă. c) politica fiscală este eficientă. c) deplasarea curbei IS la dreapta. dar reducerea ratei dobânzii. 109. Masa monetară se va reduce. dar reducerea ratei dobânzii. creşterea nivelului venitului. dacă Banca Centrală: a) reduce rata rezervei obligatorii. dar reducerea ratei dobânzii. c) deplasarea curbei IS la dreapta. creşterea nivelului venitului. creşterea nivelului venitului. c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale. d) toate răspunsurile sunt corecte. b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. Majorarea impozitelor va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. d) toate răspunsurile sunt incorecte. e) sunt corecte răspunsurile b şi c. 112. c) ridică taxa rescontului. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: a) majorării bazei monetare. c) creşterea ratei dobînzii. d) deplasarea curbei LM la dreapta. b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. 17 . b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. c) deplasarea curbei IS la dreapta. dar reducerea ratei dobânzii. dar reducerea ratei dobânzii. creşterea nivelului venitului. d) toate cele enumerate mai sus. d) deplasarea curbei LM la dreapta. d) deplasarea curbei LM la dreapta. d) reducerea ratei dobînzii. b) vinde HVS.

121. 117. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net : a) deprecierea monedei naţionale. Mica economie deschisă semnifică: a) un teritoriu mic după suprafaţă. 120. c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate. b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat. c) creşterea exportului net. d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la: a) scumpirea relativă a bunurilor de import. b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali. 122.116. d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale. b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale. 118. d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului. dacă: a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice. b) export net. X-import c) export. c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării. 119. b) o pondere mică a importului-exportului în PIB. Balanţa comercială reprezintă: a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum naţional. c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale. d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo. d) import. c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale. Balanţa comercială a ţării este deficitară. 18 . b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone. c) deprecierea monedei străine. b) exportul şi importul de bunuri şi servicii.

PNN 4.7 Venit personal=VN-Vi+transfer=4068.7 273. u.7-273. Veniturile corporaţiilor 9.8 614. Venit personal In formă de dobândă 13.7 112. Venit personal disponibil • • • • • 5000.PROBLEME 1.2 28. Amortizarea 3. PNB 2. Plăţi de transfer 6.3 2.0 523.3 3907. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit. Venit personal 15. Plăţile nete pentru dividende 10.6 4476.m. Dotaţii (subvenţii) 7. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 16.2 481.4 410.3 PNN=PNB-A Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete=4068.7 Impozite indirecte nete=Impozite indirecte –Subventii=407. Transferuri de la Guvern 12.5 4068. Plăţi pentru asigurarea socială 11.9 437.5 610. Impozite indirecte 5. Dividende 14. Venitul naţional 8.5 3293.2 Venit personal disponibil=VP-Imp 19 . completând următorul tabel mld.2 450. 1.

m. 1. 5. Procente încasate pentru credite V 2. Investiţii private brute C 3. plăţi neimpozabile 6. 1. 8. u. Exportul net C 8. Achiziţii guvernamentale C 9. Metoda cheltuielilor PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472 Xn=X-Import Metoda veniturilor Dob+salarii+renta+profit PNB=27+290+131+17+32=497 2) Produsul Naţional Net. 4. Analizaţi datele din tabel. =479-34=445 Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34 17 70 290 131 34 27 12 98 52 32 4 25 288 3. 6. Venituri pe proprietate V 11. Impozite indirecte. 7.m. Cheltuieli de consum C Calculaţi : 1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor. Analizaţi datele din tabel. 3. Investiţii nete private C 10. Dotaţii întreprinderilor de stat 12. Profiturile corporaţiilor V 5. Indicatorii Mld. Indicatorii u. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate V 7. PNN=PNB-A =497-18=479 A=I-In=18 3) Venitul naţional PNN-Impozite nete. Salarii Asigurarea socială plătită de întreprinderi Asigurarea socială plătită de lucrători Transferuri pe venit Impozite pe venitul persoanelor fizice Dividende nete Beneficii nedistribuite Subvenţii 800 240 32 24 40 160 40 4 20 . Salariile V 4. Transferuri către populaţie 13. 2.2. plăţi de transfer.

Amortizarea 20 10.m.570 u. cheltuielile guvernamentale -1500 u. cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m. PNN=PNB-A=7630 Investitii=0 Importul=X-Xn=445 21 .m. =6130-270=5860 Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270 3) Venitul Personal Disponibil.125 u. PNB=1000 2) Venitul naţional.m. PNN=PNB-A=980 Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76 VN==PNN-Impozite indirecte nete=904 3) Venitul Personal Disponibil.. Impozite indirecte 80 Calculaţi: 1) Produsul Naţional Brut. exportul net .9.m. Indicatorii u. exportul .. Analizaţi datele din tabel. amortizarea . 2) Mărimea investiţiilor. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u. Determinaţi: 1) Produsul Naţional Net. 210 170 4800 610 1500 140 110 330 490 60 PNN=PNB-A=6200-70=6130 2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete..=PNN+A A=Investitii brute –Investitii nete=70 6200 750 680 . VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-Vi+Transf=6000 5.m.370 u. - PNB investiţiile brute investiţiile nete dobânzi chirii salarii dividende cheltuieli publice transferuri publice exporturi nete impozite indirecte impozite pe veniturile persoanelor fizice subvenţii Calculaţi: 1) Produsul Naţional Brut. 3) Volumul importului... VP=VN-Vi+Transf=928 VPD=VP-Impozit=888 4.m.

m. Determinaţi: 1.+ Transferuri 22 .m.m Ib=In+A A=200u..m PNN=5000-200=4800u.. PNN. Exportul net. Economiile menajelor. Amortizarea. PIN.6. exportul net -80 u. investiţiile nete 800 u. 4. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u. 3. 3...m.. PIB=G+C+Ib*Xn Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480 7..m. Venitul disponibil al menajelor. 2..m. Determinaţi: 1. PNN=PNB-A Ib=In+A A=Ib-In=1000-800=200u.m. cheltuielile guvernamentale 800 u.pe venit VP=VN-V fac.m. excedentul bugetar 30 u. cheltuielile guvernamentale 960 u.m PIB=C+G+Ib+Xn Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u. 5. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u. Investiţiile brute.m VPD= VP – Ipoz.m. 2.m 2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340 Xn=Ex-Imp 3 Ib=In+A In=Ib-A=2480-170=2310 u. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.. Investiţiile nete. amortizarea 170 u. 4. Volumul importului. Determinaţi: 1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m.m 4..m.m..m. investiţiile brute 1000 u. exportul 260 u.

u. Indicele de deflaţie..5 PIBr=PIBn/IP=100/1. Indicele de deflaţie 1 2 11.7 3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe) D=100/66.m. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10 Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10 Determinaţi: 1. Completaţi tabelul: Anul PNB nominal ml. Indicele de deflaţie 1 2 3720 4000 2200 2400 1. 3. exportul 570 u. Completaţi tabelul: Anul PNB nominal ml.m.084 1. cheltuielile guvernamentale 2100 u. amortizarea 270 u.667 12. u.691 1. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. PNB real ml. Completaţi tabelul: Anul 6720 5634 6200 5200 1. PIB nominal pentru ambele perioade. Indicele de deflaţie 23 . IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1. Volumul importului. Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m. m. 1PIBn=∑Pi*Qi n-1 PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50 n PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100 2PIBr=PIBn/IP.m. u..m.7*100%=150% 10. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u. PNB real ml. Mărimea investiţiilor. u.. PNB real ml.m Xn=Ex-Imp PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m 9. Determinaţi: 1..m.m. u. 2..m Imp=Ex-Xn=570-125=445u. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u. u.. exportul net 125 u.5=66.0835 PNB nominal ml. PIN. 2.m. PIB real pentru anul „n”.m. 3.8.m.m.

3.33% 16.5 mil Ro(rata ocuparii)=PAO/PA*100%=75% Rs=S/PA=0.1480 13. că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? 1U0=L-E=84889-80796=4093 U7=95453-17524=7924 Ru=U/L*100%=4093/84889*100%=4. Apti de munca=8 mil. Determinaţi: 1. cetăţeni. persoane. iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 3. 2. iar numărul şomerilor 10 mil. din care 8 mil.locurilor de munca. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000 Forţa de muncă Angajaţi Numărul şomerilor Rata şomajului 84889 80796 4093 4.82% Ru=U/L*100%=7924/95453*100%=8. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. persoane au fost eliberate. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună.necestati de recalificare Creste nivelul economiei 3L=95453------100% X=7924*100/95453=8% U=7924 Nu de oarece 8%>6% Procentul admisibil al nivelului somajului dintr-o tara cu economie de piata 15. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.1875 14.1 2 4820 5281 4200 4600 1. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil.31 Determinaţi: 1. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.5 mil. 2.5=89. 2. Determinaţi: 1. Rs=S/PAO+S=2%/2%+4%=0. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. calculaţi rata şomajului. Ocupati = 6 mil.5mil persoane 24 .82 2009 95453 87524 7929 8. persoane.3% 2Creste nr.5 mil persoane 3U1=U0-1mil+0.5=9. Someri= 1. După o lună. 4. Rata şomajului efectiv. 1Ru0=U0/L0=10/90+10*100%=10% 2E1=90-0. Se poate de afirmat. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. din numărul celor ocupaţi 0.1476 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă. Numărul şomerilor peste 1 lună. sunt apţi de muncă.

1.7)=+2. 25 .3 % în 2006.8 % în 2008.1%rezulta scaderea U cu 0.6%-6%)=-0.u.0 % în 2007 şi 4. PIB potenţial pentru anul 2008. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial.0083 19. aplicând legea lui Okun.5 Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6.u.PIBp/PIBp-PIBp-PIBp=3. în anul curent .6 PIBr/PIBp=4.4/0.1% 2007:-3(5.5 V2-Vp/Vp=PIBreal/PIBp/PIBp PIBp –productia optinuta in cazul folosiri depline a resurselor PIBr-devierea de la PIBp 2005:-3*(6.0083% PIBr-PIBp/PIBp=-β(Ur-Un).5/19.4RU=U1/L1=9.025=-3(Ur-6%).6%=1479.2007 diferenta absoluta =PIBef-PIBp=3705-3800=-95milarde u.Legea Okun-devierea dintre somajul real(U2)si somajul nominal(Un) va duce la deviere PIB V2-Vp/Vp*100%=-β*(U2-Un) β-Coificiet de sensibilitate ~3~2.6% 17.6% PIBp=PIBr/4.-95/3800=-3(Ur-6%). 5.6 si duce la scaderea PIB cu 0. 1.3%-6%)=-3*(-0. -0.018 Rezulta cresterea Ur siUncu 0.6%.m Diferenta relativa=PIBef/PIBp=3705*3800=0.Ur=6.6% 2.m 18.5/99*100%=9.6 % în 2005. Determinaţi: 1.m. Rata şomajului. Nivelul şomajului natural a alcătuit.975 2. (mlrd.m.) Anul 2006 2007 2008 PIB potenţial 3000 3800 4125 PIB efectiv 3000 3705 3712. 4 mil. nivelul şomajului alcătuind 6%. 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. În 2006 economia activă în condiţiile ocupării depline.5+9.0083 Ur=6. Ur-6%=0.PIBreal-PIBp/PIBp=3. dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2.5=9.8%-6%)=-3*(-1.2)=+3.018% Un=Uf+Us→6% (U nominal admisibil) Uf somaj functional Ur =Uc+Un Us somaj admisibil Un somaj natural Uc somaj ciclic 2006:-3(5. 5.(Un=6%) 3705-3800/3800=-3(Ur-6%). Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial. 2. Determinaţi: 1. PIB efectiv în 2008 constituind 1479.046=32161 mil u. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an.7 si cresterea PIB cu 2.0%-6%)=-3*(-1)=+3% 2008:-3(4.

π= . Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3.ritm infl asteptate.β(u – Un)± e coeficient. β.5 10 0. coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0. şomajul natural 5.05).4%.7 (U-0. Determinaţi: Rezolvare: π 1 = π -1 – 0. Rata naturală a şomajului.5.20 25 2 7 30 25 1. calculaţi rata efectivă al inflaţiei. Un.4)=4+0. Un-niv somaj natural. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005) Denumirea Q 2005 P (u. 1)Un= 0.m Uc=Ur-Un=10-6= 4 % abaterile – PIBr de la cel PIBp= 8% 20. π-1. 2.6 – 5. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp. 22.05=5% 2) π2=π1-4.05).55 2 12 12 0. rata inflaţiei anticipate 4%.2(10-6)= .m. Rezolvare: π-ritmul real al inflatiei . dacă PIB efectiv a constituit 600 mil. m.const 26 .) 2009 Rochii 1 Pantofi 25 Caiete 12 Manuale 6 Pantaloni 3 Ciorapi 5 Indicele tip laspeyres Pentru rochii Il=2.9 %.5(3.5 Pantofi Il=3.decalajul= -β(Ur-Un)= . 2)PIBr=600mil u.7 (U-0. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3. e-skimbarile de soc ale i π= 4 – 0.6%.nivelul somajului real.083 Ciorapi Il=6 21.u. Determinaţi: 1.8 %.? Rezolvare: 1) β=2 . e=0. U.5 Pantofi Il=2.2. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips.9=4.2 Manuale Il=2.64 Caiete Il=3.

Calculaţi venitul naţional. 3. 24.7(U . PNB de echilibru în perioada scurtă.0. 2.7Y PNN=PNB-A PNB=C+I+G+Xn PNB=225+0.0. G=420 mil.0.7(Y -Т).2 0.2 0.8 1-b=inclinatia marginala spre economie=0. Înclinaţia marginală spre economii. 2.2Y S1=20 S2=60 S3=100 S4=140 S5=180 Yd=Y Formule pentru rezolvare:C= Ca + Vd=C+S. Determinaţi: 1. Prezentaţi grafic situaţia dată.7 puncte procentuale.8Y.7*u U=5. Economiile. 23. lei.05) -4= .deci descresterea π cu 4 puncte va duce la majorarea somajului cu 5. Nivelul inflaţiei în perioada lungă. 3. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil 600 800 1000 1200 1400 Cheltuielile de consum 580 740 900 1060 1220 Economiile 20 60 100 140 180 Înclinaţia marginală spre economii 0. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u. impozitele =200 mil.2 Determinaţi: 1. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P.7 – puncte.7( Y-T)+245+420=750+0. lei.m.2 0. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii 27 .05) -4= . I=245 mil. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0. VN=PNN-Impozite nete=750+0.2 0.7Y 26.π1 – 4 = π-1 – 0. iar în anul curent Y= 3 270 – 3P. =∆S/∆Vd *Vd 25. Ca=100 b=inclinatia marginala spre consum=0. lei. Cheltuielile de consum.7(U.0.2 S(economiiile )= -Ca+(1-b)Yd= -100+0. Funcţia de consum este C = 100 + 0.

m. 0.m. rezulta VN=280 29. Xn=0 V=300+0. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. Determinaţi: 1. u.8Y 27.m 28 . S=I 1) 30=0.7V+300+600. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă.m.u.? Rezolvare: S=Vd-C..20.. cheltuielile guvernamentale constituie 300 u. I = 60 mld.25Vd-20: VN=Vd*S. Funcţia economiilor reprezentă S = 0.7V+300+(600+100) 0.m 28..) C = 8 + 0. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u. iar exportul net 5 mld.25Yd .8Y+60+100=170+0.m.3(Y–T)–300.3PIB=63 PIB=210 mld u. 2. bugetul de stat este echilibrat.2Y. Venitul disponibil. iar investiţiile 600 u.5Y. V=4000 – venit de ekilibru 3)Venitul disponibil V=300+0. rezulta =1. Venitul de echilibru.m. 4..7 rezulta ca C=300+ 0.5PIB+50+0.8Y .25Vd-20 So=I 30+20=0. Venitul naţional de echilibru.m 2)S1= S0+20. =1-0. I = 0. So+20=0.3V=1200.3V=1300 V=4333.. u.33 u. cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. Rezolvare: PIB=AD+C+G+I+Xn.7(Y-T) 2)AD=AS=V AD=C+G+I+Xn. G = 100 mld. Determinaţi: 1.3=0.Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=Ca+ *Vd 1)Ca=300 + =1.m.m.2PIB+5 0. aşteptând o micşorare a veniturilor.m. Funcţia de consum. Vd = 200 u. gospodăriile vor majora economiile cu 20 u. u.parametri: C = 10 + 0. u. 2.m. PIB=8+0. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd. Conform prognozelor.m. PIN=10+0.25 Vd-20. 3. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u. Rezolvare: S= Vd-Ca + =1.

8(0. Determinaţi: 1. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m.4.75)+0.m.05(Vo-153)+85.m.05Vo-7.25+0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.8(Y-T).depline= 153 u.005 y+85.m. dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.? 32. că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u. Consumul menajelor este С = 151. Ve = Vocup.u.25(V0-153)+0..3+0. investiţiile I= 0.05Y+85. u. în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? AD=AS C’0. Economia se află în stare de echilibru.m C= 151. achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele.m.25. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline.m.9Vo+99 0..4 G=Imp.. deficitul bugetului constituind 0.4 Vo-153=0.m.25 r imp= imp venit imp=r imp*V AD=VN=C+G+I+Xn.3 33.6 (Y-T).3+0. iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.3+0. G = 100 u.25Vo-38.75Vo114. Cum se modifică PIB de echilibru.8 ________________ 29 . guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.1Vo=252 Vo=2520u.8 Import=0 deltaG=0. rata de imp pe venit=0..65+85.? Se mareste venitul persoanelor se micsoreaza venitul statului 2. PNB1=1000 G1=100 G2=160 PNB2=1200 MPC=delta C/deltaYd=0.m.8. u. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0.4-153=151. Cunoaştem.8[Vo-153-0. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0.30. rata de impozitare pe venit este egală cu 0.3+08( y-T) I=0. Majorând cheltuielile cu 60 u. –venitul national in cayul ocuparii depline 31. Xn=0 Ve= Vo-153 Vo-153=151.25(Vo-153)]+0.

m. 2)Ve=10000u.m.75 12000-1000=2000 deltaG=1/1-C deltaG=500U. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0.75*Ve+1000+1500 0... lei.75 (Y–T).9PIB0+600+390 30 .m 34. pentru ca economia să atingă starea de echilibru? rezolvare: Y=3500 U..m. C’=0. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u. bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2.8 Ve=3700u.M. 2. investiţiile constituie 1500 u. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m.M 36.m.m.9Yd. 3.m. T=400u.m..25Ve=3000 Ve=12000u..75(y-t) I=1500u.m. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante). PIB de echilibru.deltaPIB=deltaG-1/1-C = 2*1/1-0.m G=1000u. 2.8..m ________________1)Ve=C+G+I+XN. C’=0. G = 600u. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. înclinaţia marginală spre consum 0. cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale. Determinaţi: Venitul de echilibru.9Y G=600u.m ________________1) deltaPIB=delta G*1/1-C Ve-Y=deltG*1/1-C deltaG=(3700-3500):1/1-0.m. cheltuielile publice 1000 u. funcţia de consum este C = 500 + 0. venitul de echilibru Y* = 3700 u. dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. I = 390u.m I=390u. XN=0 Ve=500+0.m. Într-o economie. REZOLVARE: C=500+0..8=10mld u.m. T = 400 u. REZOLVARE: C=100+0.. 1. ______________________ 1)PIB0= 1000+ 0.8=200:5=40 trebuie sa se majoreye 2) deltaIX=? delta V=deltaG*1/1-C 35.

8(Y -Т). 39.8(V-0.m. Y=180N-N2 (funcţia de producţie).25.m.. Să se calculeze: I=1500 G=1000 1) Venitul de echilibru.m Timp pe venit=0. dacă acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică? 31 .5 u.8Yd.8(1476-T*1476)+356.8 -1180. cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice.7+184.5u..5 u.5 u. cu bugetul public echilibrat. Considerăm o economie.25.m G=307. t=0.7+184.8(Y-T) I=184.4V=492 V=1230 V1=1. în care există un sector public şi în care funcţia de consum este: C=1500+0.m.9=10 3)deltaPIB=deltaG*K=1*10.1PIB0=1990 PIB0=19900 u. achiziţiile guvernamentale 307.m se va majoraPIB 37.ven=chelt Taxe=G V=C+G+I+XN XN=0 V=C+G+I..2*1230=1476 deltaV=1476-1230=246 => deltaG=49.7u.5+49.21 38.5 1180.m G1=307.m. G=2000.2 ___________________ buget echil.O=10 u. deltaG= V= C+G+I=0.0. Investiţia constituie 1500 u.2 u.8T+356.m. Să se afle rata dobânzii de echilibru. taxa impozitelor pe venit 0. venitul de echilibru.25*V)+307. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru.8 deltaV=deltaG*1/1-0.5+184.m 146=0. utilizând metoda bugetului echilibrat? REZOLVARE: C=0.75(Y-T). Sunt cunoscute următoarele date: С=0.5 1476=1180. 2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.8.m.5 0. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie.8T=246 => t1=0. iar cheltuielile publice – 1000 u. 2)K=1/1-C C=0. deltaV=deltaG*1/1-C’ C’=0.9 K=1/1-0.2=356. volumul investiţiilor 184. însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1.25 V=V0*1.2 ori. I=3000-100r. Se dă: C=0.. când N=100.

Om=530=Ld=>d’9% 4.moblilul de tranzactie L2-mobilul de speculatii V(PIB).m.piata monetara LD = Li(V)+L2(d’). Rezolvare: LM.u. Calculaţi cererea monetară totală în baza datelor tabelului.LD=510mlrd u.u.Om=450=Ld=>d’13% 41.u.m.venit d’-rata dobinzii Qm=510 mlrd u.m. % 14 13 12 11 10 9 8 Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 150 Cererea monetară totală 400+30=430 400+50=450 400+70=470 490 510 530 550 Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.m. Rata anuală a dobânzii.u. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. c) exportul ţării creşte. b) impozitul pe venit creşte. se reduce până la 450 mlrd. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade..m d’=10% 3. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.40. Determinaţi rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.m 2. Evenimentul Care piaţă este influenţată 2 PIATA MONETARA PIATA MONETARA PIATA BUNURILOR SI SERVICIILOR Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 LM LM IS Cum se modifică venitul naţional 4 VA SCADEA VA CRESTE VOR CRESTE Cum se modifică rata dobănzii 5 R↓ R↓ R↓ 1 a b c 32 .cererea de bon L1.

importul de bunuri : 21758 u.m..m 33 . Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii.m.. Rezolvare: Balanta de plati=I+II+-2438+243. transferuri unilaterale în exterior : 2388 u. 3. Soldul contului curent. marf) >balanta serviciilor >balanta serviciilor >balanta transferurilor unilaterale Balanta comerciala=EX –Imp= 19650-21758-2108 Balanta veniturilor=Ven. cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.. Soldul balanţei de plăţi.. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.platite=3621-1394=2227 Balanta transferurilor=-2388u.8=0=>echilibru Soldul contului curent=incasari-plati Balanta contului curent cuprinde>balanta comerciala(import. Determinaţi: 1. c) oferta de bani creşte..m. 2. b) viteza de rotaţie a banilor scade. veniturile ţării din turism :1750 u..din exterior-ven.LM-piata monetara IS-piata bunurilor si servicii IS=LN.m.m.. export. venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u. Evenimentul Care piaţă este influenţată 2 Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Cum se modifică rata dobânzii 5 1 a b c Bunurilor si serviciilor monetara monetara IS LM LM VN cr. Soldul contului de capital şi financiar. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare..m. ieşirea de capital din ţară : 4174 u. VN mic VN cr.m.echilibru I-investitii S-economii 42. intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.m. venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.. D’ cr D’ cr D’ mic a) reducerea S’ b) viteza de rotatii a bunurilor scade c)oferta de bunuri creste 43.

25Y G = 400 L = 0.1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0.5 120.2Y – 10i.5)+(20-15)-(-5)=+120+(+5)+5=+130mln u.5-120.Transfer externe Mln.m 45.0.4Y-8r M=580 P=2 M/P=L Determinaţi: 1.m. Achiziţii guvernamentale G = 100. Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 .5 + 0.m.Im. Consumul şi economiile 34 . Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil.Venit din exterior 4.bun 3. 1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.venit catre exterior 5.): Funcţia de consum C = 47. Investiţiile I = 100-5i.8 Y I = 200-10r T = 0. 2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? 3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.Balanta servicilor=chel-ven din turism=1919-1750=-169 Soldul contului curent=-2108+2227-2388-169=-2438u. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0. Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.u. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? 1. u.5 20 15 -5 Bp=(240. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2.m 240.Ex.85Yd.m Balanta contului de capital si financiar:>balanta miscarii de capital pe Ts si Tl:> balanta rezervelor valutare internationale II balanta de capital= intrari-iesiri= 6612-4174=+2438u.m 44.bun 2.

4. Dacă G creşte cu 100 u.3.35r+ r² 35 . E=C(Y-T)+I+G+Xn=37.6Y(Y la patrat)+600-10r E=313162.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.5Y+0.5Y+0. Soldul bugetar.4Y-8r Y=725+20r E=37.5+18140r+400r² E=7828+45.375Y²(Y la patrat)+600-10r M/P=L L=580/2=290 290=0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful