Interbelic i postbelic în muzica româneasc (I

)
Tensiunea între na ional i universal i-a urm rit în principal pe compozitorii interbelici. Or mul i dintre ei mai au multe de spus dup 1945. În pu inii ani pân la abdicarea for at a Regelui Mihai, libertatea de expresie este înc una ambigu . Dup 1949 nu va mai fi posibil, mult vreme, s scrii muzic sacr declarat , a a cum f cuse Paul Constantinescu între 1946-48. Oratoriul s u bizantin Na terea Domnului a avut chiar premiera la Ateneu, în decembrie 1947, sub bagheta lui Constantin Silvestri. Oratoriul de Pa ti al lui Paul Constantinescu, spre deosebire de cel de Cr ciun din care am auzit câteva fragmente, nu a putut fi auzit în versiune definitiv pân în 1990. Dar aceasta este o alt poveste. S observ m, pentru început, momentul tranzi iei de dup r zboi, reflectând schimb rile tragice din structura societ ii române ti. Dac pân la terminarea r zboiului, LA CONDUCEREA SOCIET II COMPOZITORILOR ROMÂNI (SCR) SE AFLASER DOU PERSONALIT I MARCANTE PRECUM GEORGE ENESCU (PRE EDINTE) I CONSTANTIN BR ILOIU (SECRETAR), ÎN CONTEXTUL SCHIMB RILOR POLITICE AMÂNDOI VOR P R SI, DEFINITIV, ARA (a a cum o f cuser mul i intelectuali valoro i): Br iloiu în 1944, când pleac la Geneva unde va înfiin a Arhivele Interna ionale de Folclor, iar Enescu în 1946, când c l tore te în SUA, într-un turneu, dup care se va stabili în Fran a. În 1948, Enescu definitiveaz dou lucr ri atât de caracteristice celor dou drumuri simbolice pe care a apucat-o alternativ. Pe de o parte, poemul Vox maris, op.31, început înc din 1925, reverbereaz ceva influen e debussyste, impresioniste. Pe de alta, Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc, op.32, închide simbolic irul acelor compozi ii al c ror titlu arat apartenen a programatic la spiritul na ional (Sonata a III-a pentru pian i vioar , Suita S teasca sau Impresii din copil rie). Dac prin al turarea celor dou muzici am

vrut s subliniez exact ideea de pendulare între universal i na ional, nu inten ionez totu i s o exagerez. La Enescu, delimitarea între lucr ri integral sau par ial folclorice i acelea ancorate mai pregnant în universalitate nu se poate face dogmatic. Uvertura de concert a fost cântat în prim audi ie mondial în ianuarie 1949, cu Enescu la pupitrul Orchestrei Na ional din Washington D.C. Anul 1949 marcheaz ± peste ocean i invizibila cortin de fier ± un reper pentru istorici: se încheie perioada de ³tranzi ie´ între 1944-49 care înseamn , pentru compozitori, vremuri tulburi în care unii fac compromisuri, al ii au o ascensiune fulger toare pe scara social , iar al ii î i men in pozi iile cu fermitate, find încet-încet înl tura i, acuza i sau chiar persecuta i. Cu Paul Constantinescu i George Enescu vedem doar cum modernitatea muzicii române ti, câ tigat cu succes în perioada interbelic , are doar reflexe, din ce în ce mai palide pe teritoriu românesc. În schimb, g sim acum interven ia violent a ideologicului, înl turarea modernului i a oric rei încerc ri a artistului român de a se racorda la avangarda european . Dar despre toate acestea ± în emisiuni viitoare. Înc de la sfâr itul anului 1944, încep s se constituie ³comisiile de epura ie´ care urm resc înl turarea din toate domeniile (inclusiv cel muzical), din via a public , a adversarilor politici, fie ³reprezentan ii claselor exploatatoare´, fie ³colabora ioni tii´ cu armatele naziste, fo tii legionari .a.m.d. Începe desigur o perioad plin de nedrept i, de r zbun ri personale manifestate prin acuze neîntemeiate i neverificate. Cum se manifest aceste persecu ii? Eventual prin suspendarea salaria ilor: de exemplu, compozitorul i dirijorul Ionel Perlea, plecat în str in tate, eliberat de armatele aliate dintr -un lag r nazist, e suspendat din SCR i, dealtfel, nu se va mai întoarce în România. Persecu iile includ i blocarea mijloacelor de existen , norme de îngr dire a spa iului de locuit (în apartamente sau case se introduc

care. devenit . LA CONSTRUIREA CANALULUI DUN RE-MAREA NEAGR . George Enescu. muzicienii au avut poate mai pu in de suferit decât litera ii sau filosofii români. A CERUT S SE P STREZE UN MINUT DE RECULEGERE PENTRU ABOLIREA MONARHIEI! Va fi marginalizat. asupra lui Mihail Jora. reabilitat. în emisiunea viitoare. Atitudinea sa ferm îl va transforma într-o int a oficialit ilor ca ³decadent´ i ³reac ionar´. Din acest ultim punct de vedere. Voi reveni. este arestat împreun cu so ia sa. unde aveau loc audi ii din Bach sau Wagner. pre edinte fiind doar onorific. ca RECTOR AL ACADEMIEI DE MUZIC . Este caracteristic gestul lui Jora din 1948. dar exist totu i cazuri de citat: DIMITRIE CUCLIN ESTE TRIMIS LA MUNC SILNIC . Folcloristul Harry Brauner. situa ie ce se va perpetua timp de decenii) sau chiar privarea de libertate. dizident . de i comunist. MIHAIL JORA R MÂNE DIN 1944 PÂN ÎN 1949 VICEPRE EDINTE AL SCR (ÎN URMA PLEC RII LUI BR ILOIU). de altminteri. graficiana Lena Constante. va fi înl turat i din conducerea Societ ii. apoi din nou. Poate cel mai proeminent compozitor interbelic al turi de Enescu. JORA VA MEN INE PE CÂT POSIBIL INDEPENDEN A INSTITU IEI FA DE CONDUCEREA DE PARTID. A i ascultat o sec iune din Demoazela M riu a. i în lips . balet scris în 1940 i criticat oficial pentru . o int a presei ce-l acuz de ³formalism´ în crea ie.for at numero i chiria i. spre sfâr itul anilor ¶40. pentru simpatiile sale legionare. a Academiei Regale de Muzic al c rui Rector era. În aceast calitate. Pretextul pare a fi fost calitatea sa de invitat al unor reprezentan e diplomatice occidentale la Bucure ti. treptat. i voi cita atacurile la adresa muzicii sale. ca f când parte din gruparea lui Lucre iu P tr canu. l sat o vreme f r mijloace de existen . treptat. izolat.

Silvestri nu a mai scris mult muzic dup venirea comunismului. Scriitori.. observ m. Pe de alta. nu se putea asorta realismului socialist. ideologia invadeaz brutal ara româneasc .atitudinea compozitorului. vin s controleze i s dicteze activitatea acesteia. unde armonia disonant . PRIN EA SE VA CONTROLA VIA A ARTISTIC . apoi la Confedera ia General a Muncii.. a lui CONSTANTIN SILVESTRI. dar a revizuit în 1950 o lucrare compus la vârsta de 20 de ani. persecu iile îl vor împinge. S privim i o alt atitudine. dificil de definit. când oameni din afara institu iei. accentuate în 1945-46. îns cu func ii importante în partidul comunist. are asprimi independente de melodie. Asupra întregii SCR încep presiunile politice. for ând afilierea sa la Uniunea Sindicatelor de Arti ti. s aleag exilul. Cu toate acestea. În acela i an. Dar cum ar ta aceast via muzical ? Pe de o parte. personalit ile proeminente ale muzicii române ti interbelice î i continu prudent activitatea. Ziari ti. Silvestri va evita dup 1944 s compun în linia oficial . de Äboier cosmopolit´. care ia în derâdere obiceiurile poporului. în scopul "înfr irii dintre muncitori i intelectuali". a unui folclorism facil. I EL INT A ATACURILOR DE FORMALISM . cu o func ie de suport neutru. fiind o personalitate imposibil de trecut cu vederea sau de marginalizat. i este ´suportat´ în via a muzical româneasc mai cu seam datorit calit ii sale dirijorale. stilul s u caracteristic neoclasic (din anii 30-40). PE 18 IULIE 1947 APARE LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA TEATRELOR. Trei piese pentru orchestr de coarde. OPERELOR I FILARMONICILOR DE STAT I PENTRU REGIMUL SPECTACOLELOR PUBLICE. în . stabilindu-se în Anglia. în deceniul al 7-lea. Muzica sa puternic cromatizat . senin a acestei partituri nu va duce spre interzicerea ei în via a de concert a timpului. Poate c i-a dat seama c atmosfera echilibrat .

Articole din presa de partid calific drept ³du m noas ´ atitudinea lui Jora ce împiedic . ATACURILE ASUPRA LUI MIHAIL JORA SE INTENSIFIC . ce culmineaz pe parcursul anului 1949. ÎN EDIN ELE SCR: SE INE TEORIA ³SIMPLIFIC RII´ MUZICII. A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL URSS ÎN PROBLEMELE MUZICII. De altminteri. LARG DEZB TUT ÎN PRESA ROMÂNEASC . SPRE O MUZIC PE ÎN ELESUL TUTURORA. Socor devine personaj principal al pove tii noastre. ARTISTUL RETR GÂNDU-SE TREPTAT. PRIN ÎMPOTRIVIREA FA DE ABUZURILE DE TEHNICITATE. Interbelic i postbelic în muzica româneasc (III) Discu iile vor atinge absurdul atunci când se va încerca stabilirea criteriilor dup care o muzic este progresist sau decadent (de pild : înclina ia spre triste e conduce la decadentism«). drept arm ideologic trebuie s contribuie la educarea maselor. pe în elesul maselor largi. Inventat i impus de Jdanov i de Stalin. între 1949 i 1954. DREPT URMARE. ci i s se ³dezve e´ de multe tehnici adoptate înainte de 23 august 1944. Oricum.octombrie. ROLUL PARTIDULUI SOVIETIC FIIND COMPARAT CU CEL AL BISERICII DIN EPOCA ÎNFLORII CONTRAPUNCTULUI VOCAL RENASCENTIST. for at de împrejur ri. Rezolu ia sovietic va constitui punctul central al ofensivei ideologice asupra compozitorilor români. Un cor al lui Matei Socor poate fi exemplar. din via a public i parcurgând momente extrem de dificile în a. s fie mobilizatoare. realismul socialist va fi ³implementat´ în spa iul românesc: muzica. Congresul Uniunii Sindicatelor proclam realismul socialist ca metod unic de crea ie. compozitorii nu numai c trebuie s înve e. iar cine sus ine c nu face politic . s fie accesibil .i câ tiga existen a. nu se concepe crea ie muzical în afara liniei ideologice. FA DE ³ELITISM´. gre e te. Urmeaz REZOLU IA DIN 10 FEBRUARIE 1948.

trebuiau s . nu va putea exista practic în România muzic difuzat în afara acestui organism: chiar i compozitori nemembri sau studen i la compozi ie. achizi ii. apologetic a pornografiei i a sinuciderii drept surs de inspira ie pentru lieduri´. de Alfred Mendelsohn. un ton pe gustul presei . pensii. Theodor Rogalski nu nimere te. sus inut de guvern. Crea ia lui Mihail Jora nu poate fi decât ³profund reac ionar .i prezinte lucrarea respectiv birourilor de crea ie de la Uniune. altfel piesa era interzis . devenite ulterior celebre. care oferea condi ii favorabile crea iei prin sistemul de comenzi. Astfel. de Hilda Jerea . pentru a ob ine cel pu in calificativul ³bun de difuzat´. locuri de odihn etc. în cele Trei dansuri române ti din 1951. cenzura ideologic era permanent prezent . Nu se va putea interpreta. Scriai inspirat din teme populare. însemna c te adresai poporului. VOR PRIMI UN SUPORT FINANCIAR REMARCABIL PRIN ÎNFIIN AREA FONDULUI MUZICAL. ca ³acoperire´. /«/ în preferin a manifestat agresiv pentru poezia descompus . în deplin contrast cu linia realismului socialist exprimat în melodiile tonale simpliste ale cântecelor de mas sau ale lucr rilor vocal-simfonice semnate pe atunci de Matei Socor. de unde i interesul oficialit ilor de a de ine persoane obediente în conducerea Uniunilor de crea ie. ajutoare. Cum supravie uiau compozitorii care nu se raliau cu prea mult entuziasm cerin elor vremii? Inspira ia folcloric p rea cea mai potrivit . COMANDATE DE NOUA IDEOLOGIE.a. ³fascismul´ muzicienilor români din diaspora. Totu i. SCR devine Uniunea Compozitorilor din Republica Popular Român i r mâne singurul mod prin care exist compozi ie în România. PARTITURILE DORITE. Sunt blamate de ASEMENEA ³ COALA BURGHEZ ANTIMELODIC ´ A UNUI SILVESTRI i. în bloc. în momentul când erau inclu i în vreun program de concert. mascat sub aparen a controlului profesional.³progresul´.

Interesant este evolu ia sa componistic târzie. revenind la o modernitate a cromatismului. Exist i pozi ia de integrare în politica comunist a lui Alfred Mendelssohn care. iar muzica pe care o va scrie de-acum încolo se va încadra cu stricte e. Dup 1944. departe de a mai fi angrenat în func ii politice de c tre regimul lui Nicolae Ceau escu. Activist comunist în ilegalitate înc din anii 30. va cita în simfoniile .... când. ascensiunea sa politic este spectaculoas . renun benevol i autocritic la orice apropiere de modernul muzical. va fi pre edinte al Uniunii Compozitorilor (din 1949). i în Germania) i demonstrase autentice aptitudini componistice. la interven ia conducerii SCR. de la dodecafonia avangardist la tonalul angajat politic: Eisler. cu puterea exemplului. în favoarea realismului socialist i a func iilor importante. va de ine func ii de conducere importante în Radiodifuziune. prin interesul s u pentru dodecafonism i pentru muzica lui Hindemith (studiase. în grani ele realismului socialist. Am anun at într-o emisiunea trecut c Matei Socor era eroul zilei. din anii ¶70. va deveni din 1947 un prolific ³cronicar´ al evenimentelor contemporane. fost elev al lui Schönberg. Enescu i mai ales Mihail Jora fac demersuri la oficialit ile vremii pentru a salva de închisoare ³un tân r compozitor de mare talent´. Adic va cânta conduc torii comuni ti (cantata Glasul lui Lenin). î i ³redescoper ´ oarecum trecutul estetic. în deceniile interbelice.comuniste. MATEI SOCOR se plasase. a structurilor evoluate. Socor este închis în lag r (pentru convingerile antifasciste) în 1940 i eliberat în 1943. De i sunt fermec toare tocmai prin orchestra ia str lucitoare i subtil . ini ial influen at de studiile sale vieneze în experimentarea politonalului sau chiar a muzicii dodecafonice. dealtfel. au fost criticate pentru Äabuz de striden e´ i Äartificii de orchestra ie´. în avangarda muzical . O posibil compara ie a evolu iei postbelice a lui Matei Socor cu cea a lui Hanns Eisler din RDG va trasa aceea i linie. Într-adev r..

a.m. Ioan Chirescu. Ulterior. principiile lui A. la polul opus. Ludovic Feldman. SPRECHGESANG ESTE O DECLAMA IE ISTERIC DE LUNATIC. care au scris la rândul lor coruri pentru Stalin: Teodor Bratu. dar agresive în acea perioad .A. Pozi ia public . nici el nu va rezista tenta iei de a se reîntoarce spre tehnicile moderne abandonate mult timp.a.sale cântecul de mase.Jdanov din Rezolu ia sovietic în probleme de muzic . ca expresie a decaden ei. este l udat cultura socialist (cu citatul din Maxim Gorki despre scriitori ± ³ingineri ai sufletelor´). Mansi Barberis. MECANICE I CACOFONICE´. fiind . În istoria muzicii române ti a anilor 50 g sim nume obscure azi. înseamn în primul rând criticarea schönbergienilor: ³ATONALISMUL ESTE FORMALIST I NEAG MELODIA. ERWARTUNG PROPAG PESIMISMUL. semnificând elanul constructiv al oamenilor muncii . NEAG NATURA.m. Mar ian Negrea . Opozi ia fa de muzica occidental . mai g sim nume binecunoscute pentru merite componistice i pedagogice. ca Mauriciu Vescan. PE DE ALT PARTE. NEAG SUFLETUL OMENESC I PROPUNE COMBINA II DE SUNETE ARBITRARE. Tradi ia muzical româneasc este privit din perspectiv deformat .d. HINDEMITH I MESSIAEN PROPOV DUIESC MISTICISMUL. IAR. Sabin Dr goi. Desigur. Nicolae Buicliu. rapoartele i discursurile celui ce devine între 1949-54 pre edinte al compozitorilor i directorul Radioului na ional ± Matei Socor ± traseaz liniile ideologice ale muzicii române ti.

Gheorghe Gheorghiu-Dej. germane). În consecin . formaliste se observ în crea ia interbelicilor care. este încurajat orientarea spre folclor îns doar într-un con inut nou. Cum se vor pune în practic toate aceste linii ideologice? Prin cenzura operat de comisiile Uniunii de triere a crea iei muzicale i muzicologice. Manifest rile cosmopolite. î i aleg subiecte mitologic-exotice. folclorismul. atitudinea fa de regimul comunist etc. Acestea aveau obliga ia (p strat pân în 1989) s includ în programe muzic româneasc . mai cu seam din contemporaneitate . De remarcat sunt permanentele discu ii în jurul muzicii programatice ± aceasta fiind practic singurul gen muzical u or de controlat ideologic. decorativul. Prin omiterea de pe listele cu membri a tuturor compozitorilor români care tr iau în str in tate (inclusiv a lui Enescu!). cu titluri care s reflecte ³realitatea omului nou´.apreciat un compozitor romantic precum Ciprian Porumbescu (pentru ³leg tura cu masele populare´). Lenin sau (în mai mic m sur ) conduc torului român. Prin verificarea membrilor Uniunii ± a ³dosarului de cadre´ al fiec ruia: provenien a social . accesibil. pe când al i compozitori români se formeaz la colile decadente ale apusului (franceze. în loc s ilustreze muzical marile figuri ale istoriei românilor. De aceea. eclectismul. din repertoriul celor aproximativ 20 de orchestre simfonice i Filarmonici. inclusiv Socor ce. lui Stalin. academice. Un alt aspect al acestor ani îl reprezint buna reprezentare a crea iei române ti în programele de concert din ar . i nicidecum în spiritul lozincii burgheze ³art pentru art ´. favorizând simplismul sinonim cu accesibilitatea. socialist. trecutul politic. SE . Prin încurajarea (îndeosebi financiar ) a imnurilor dedicate partidului. linia oficial promoveaz cu obstina ie crea iile cu program.i face astfel autocritica.

ce invoc starea s n t ii sale. partitura enescian va . compozitorul refuzând s vin printr-o scrisoare elegant . din care a i ascultat un fragment. AL TURI DE AL I MUZICIENI STABILI I ÎN STR IN TATE. Cum s-a manifestat de fapt atitudinea fa de Enescu în aceast perioad ? Dup PLECAREA SA ÎN STR IN TATE. Simfonia de camer . PENTRU O SCURT PERIOAD . De-abia în 1954. ACEASTA ÎNSEMNÂND C . Maria Cantacuzino. dup promi torul început cu Rapsodiile române. China. DDR. reproduc cronici despre succesele sale. Ungaria. doar pu ine lucr ri ale sale ar avea spirit folcloric. so ia lui Enescu. DE PE LISTELE DE MEMBRI AI UNIUNII. invitat ca pre edinte de onoare al S pt mânii. Enescu va fi reînscris ca membru al Uniunii. NU EXCLUS. festival la care sunt invita i muzicieni doar din rile ³democra iei populare´ (URSS. Un aspect interesant legat de acest eveniment este reevaluarea atitudinii oficialit ilor fa de George Enescu. dat fiind c nu se admitea decât de inerea unei singure locuin e în ar ). Bulgaria. NU VA MAI FI PREZENT ÎN VIA A MUZICAL ROMÂNEASC . Treptat îns . doneaz Ministerului Artelor vila Lumini de la Sinaia (de voie. COMPOZITORUL VA FI OMIS. de nevoie. R MÂNE PRE EDINTE ONORIFIC AL SCR. dar sunt cântate i crea ii importante. Polonia). Adic . ÎN 1946. compozitorul se rupe de via i de sursa minunat de inspira ie care este poporul i se las cople it de putregaiul muzical al apusului. Din 1954 dateaz i ultima sa lucrare. dat fiind doar ³superficialul´ s u ³contact cu masele´. autentic moderne (de i criticate în presa vremii). prin 1949 ideologia oficial începe s -l minimalizeze pe Enescu. practic. se afl înc în centrul aten iei. Complex i modern . Cehoslovacia. ziarele îi urm resc cu mândrie patriotic turneele.ÎNFIIN EAZ I UN FESTIVAL ± S PT MÂNA MUZICII ROMÂNE TI (ÎN 1951) ± unde predomin desigur lucr ri politizate.

s aib un sens u or de în eles. iar în 1954. este l sat în umbr . Ion Dumitrescu: una din consecin ele schimb rii prin care trece acum societatea româneasc . în emisiuni viitoare. fie neglijate.DUMITRESCU ÎN ORATORIUL TUDOR VLADIMIRESCU. dup 50 de ani. Cât de pl cut era într-adev r aceast muzic a comenzii sociale de c tre masele largi de oameni ai muncii. TEMA ISTORIC A EROISMULUI POPULAR SE NUM R PRINTRE CELE PREFERATE.i asigur astfel ascensiunea. FORME SIMPLE. Stalin moare în 1953. compara ia cu trecutul (interbelic) ar ar ta doar superioritatea cantitativ a lucr rilor compuse acum. ceea ce ± al turi de nesiguran a vremurilor tulburi . dealtminteri. Genera ia de compozitori interbelici. Parametrii partiturilor cerute acum r mân extrem de simpli: ARMONIE TONAL-DIATONIC . A a cum o demonstreaz GH. Despre aceasta.nu îi încurajeaz pe ace ti muzicieni s continue preocup ri anterioare. nicidecum cea calitativ . partiturile cele mai importante sunt fie aspru criticate. e greu de spus azi. Doar foarte pu ini dintre ei scriu piese de circumstan ideologic (cântece de mas . Muzica trebuie s aib mesaj. cantate) care. Deocamdat . Ascensiunea politic i mandatul de pre edinte al lui Socor coincid cu perioada stalinist . afirmând buna asimilare a doctrinei realismului socialist de c tre noi compozitori ce.deveni curând un model pentru tân ra genera ie de compozitori aflat pe b ncile Conservatorului. MELODII ³MOBILIZATOARE´. Ascensiunea unei valoroase genera ii de compozitori dup 1954 (1) . predomin . dac ne uit m la bilan ul a 10 ani de muzic româneasc (1944-54). care contribuise hot râtor la configurarea colii moderne de crea ie. oratorii. Matei Socor este înlocuit din conducerea Uniunii de fratele lui Gheorghe Dumitrescu.

. Iat efecte ale unei aparente democratiz ri. i se vor observa. DAR ACUM VA FI DIN CE ÎN CE MAI ACTIV LA MANIFEST RILE MUZICALE ALE ACESTEIA. ora 15. interna ional. dup 1954. vizibil dealtfel în întreaga societate româneasc dup moartea lui Stalin. Acum. dar nici nu li s-a permis o vreme participarea la "Toamna var ovian ". fondul politic. Încep îns s apar diverse nuan e critice fa de Matei Socor. uzinelor i p cii este una neobosit . În ansamblu îns . Drept exemplu se poate da. 8 Noiembrie 2009 . faptul c a fost posibil i permis înfiin area în 1957 a unui festival prestigios. socialismului. cu toate c era organizat în blocul estic. pe parcursul deceniilor urm toare. momente de (am gitoare) liberalizare. dup modelul sovietic al realismului socialist. antierelor i ogoarelor. Marcel Mihalovici. totalitarismul comunist se manifest . Compozitorii români nu numai c nu au putut organiza un asemenea festival. precum i diferite repara ii morale: MIHAIL JORA FUSESE ÎNC DIN 1953 REINCLUS ÎN UNIUNE. substratul ideologic r mân inevitabil acelea i. Activitatea producerii de coruri dedicate partidului. structura comunist a societ ii române ti e bine consolidat . Compozitori stabili i în str in tate sunt acum reprimi i ca membri (Enescu. în România. când acesta i ³cultul personalit ii´ sale încep a fi criticate. cu o pregnan sporit fa de alte ri de dup ³cortina de fier´. din 1954 pân în 1977 fiind pre edinte Ion Dumitrescu. Stan Golestan).Duminic . muncii. De i conducerea Uniunii Compozitorilor i organizarea intern a acesteia se schimb . alternând cu ³strângeri ale urubului´. precum Toamna var ovian . în Polonia. proiectând compozitori polonezi în aten ia Europei muzicale de avangard .00 Sfâr itul perioadei staliniste în cultura român înseamn doar încheierea unei etape violente i agresive de presiune ideologic .

Bucure ti. Discursurile sale. cu aceia interesa i în primul rând de ³muzica nou ´ a secolului 20. mai nuan ate decât cele ale lui Matei Socor. cu semnale venind de la doi absolven i ai Conservatorului din Moscova. de c utarea extravagan elor care ascund sursa de inspira ie. de etnografismul exterior. Mai precis.ilustrate de muzica pe care o scria . de dispre ul fa de cultura altor popoare. de experimentele formale. p. de cosmopolitismul depersonalizator. pentru ace tia doi. Muzical . îndoctrinare comunist . aceea de a promova în func ii de r spundere persoane care nu sunt membri de partid. studiile în Uniunea Sovietic nu s-au finalizat nicidecum prin ideologizare. Edit. p streaz inevitabil fundalul ideologic. .c la sfâr itul anilor ¶50 va intra în conflict cu o parte a tinerei genera ii de compozitori. ce scrie în forme clasico-romantice.´ Citat din Octavian Laz r Cosma. Universul muzicii române ti: Uniunea Compozitorilor i Muzicologilor din România (1920-1995). care arat lipsa adev ratei m iestrii. str in de ovinism.Ion Dumitrescu r mâne timp de un sfert de veac un bun organizator al institu iei i corespunde unei alte politici comuniste. ACELA I AN 1957 REPREZINT începutul afirm rii unei noi orient ri estetice promovate de tineri. sus inut cumva i de convingerile estetice personale ale sale. de avangard . mul i dintre ei studen i în anii µ50.292. muzicieni n scu i între 1926 i 1932. 1995. Este interesant de remarcat c . ci prin însu irea unor tehnici solide de compozi ie (pentru care coala moscovit era renumit ) la clasa unui Aram Haciaturian sau Evgheni Messner. ANATOL VIERU I TIBERIU OLAH. Nu este de mirare. într-un limbaj tonal colorat cu elemente folclorice române ti: ³Muzicienii no tri în eleg tot mai adânc esen a artei na ionale cu adev rat avansat . de compozitor tradi ionalist. cunoscându-i aceste convingeri .

DE ALTMINTERI UN COMPOZITOR TRADI IONALIST. INEXISTENT ÎN CURSURILE OFICIALE DE LA CONSERVATOR. ora 15. COALA A DOUA VIENEZ . MUZICA LUI BARTÓK. CORNEL RANU VOR ALC TUI ÎN FINALUL ANILOR µ50 I PE PARCURSUL ANILOR µ60 UN GRUP COMPACT. m refeream la entuziasmul unui segment din lumea muzical . traversat de acelea i interese pentru muzica nou . AUREL STROE. VIERU. AL TURI DE COLEGII LOR TEFAN NICULESCU.00 Povesteam în emisiunea trecut cum tinerii studen i ai anilor µ50. PRIN INTERMEDIUL C RORA PRIMEA PARTITURI I BENZI CU . Ascensiunea unei valoroase genera ii de compozitori dup 1954 (2) Duminic . AVEA BUNE RELA II CU AMBASADELE OCCIDENTALE LA BUCURE TI. ANDRICU. MIHAIL ANDRICU. ci ar prefera s fie în ele i de elite. ÎI INSPIR MODERNITATEA LUI GEORGE ENESCU DIN SIMFONIA DE CAMER . ADRIAN RA IU. MESSIAEN. puteau doar cu mare dificultate s cunoasc ceea ce se întâmpla în modernitatea muzical aflat dup cortina de fier. în epoca respectiv . STRAVINSKI (ÎN M SURA ÎN CARE ESTE POSIBIL CONTACTUL CU PARTITURILE ACESTORA.OLAH. DAN CONSTANTINESCU. HINDEMITH. ÎN CASA ACESTUIA SE ASCULTA MUZICA ³DECADENT ´ I ³FORMALIST ´ A APUSULUI EUROPEI. DORU POPOVICI. DIFICIL DE PROCURAT). Au primit un ajutor substan ial din partea UNUI PROFESOR AL LOR. Tocmai despre palpitanta aventur a consult rii ilicite i asimil rii de Ämuzici decadente´ va fi vorba în emisiunea viitoare. unitar. 15 Noiembrie 2009 . Dac pomeneam succesul acestor muzici. MYRIAM MARBE. interesa i de muzica nou . cum muzicienii ar evita s se adreseze Ämarilor mase´. Sunt semnale care arat atunci.

iar Andricu va fi exclus din Uniunea Compozitorilor (între 1959-1962). sunt în schimb încuraja i s . LE ANALIZAU I LE COMENTAU CU PASIUNE. . Desigur c . E binecunoscut spectaculoasa transformare stilistic din crea ia lui Ludovic Feldman. trebuie observat faptul c aceea i orientare (deloc promovat oficial) îi intereseaz i pe confra ii mai în vârst . a a cum e anun at înc din 1 958. ÎN CARE MEMBRII COMISIEI DE MUZIC SIMFONIC DE LA UNIUNEA COMPOZITORILOR S NU POATE NUM RA PRIMELE 12 SUNETE CROMATICE DIN PARTITUR . la ³neoexpresionism´. Revenind îns la preferin a tinerilor pentru noutatea cromatic a dodecafonismului. în urma unei edin e populare ³de prelucrare´.i consolideze raportul cu doctrina realismului socialist. un soi de fuziune între Schönberg si Bartók. ace ti tineri sunt doar sporadic programa i în via a de concert. pian i percu ie. ³convertirea´ sa de la un folclorism neoclasic la dodecafonism.MUZICI DIN A DOUA COAL VIENEZ . aici. STRAVINSKI SAU MESSIAEN. Muzici patriotice continu a fi scrise. care ³demasca´ o ³jalnic epav a trecutului´. Î I COPIAU APOI DE MÂN PARTITURI. Exist în interiorul acestui tân r grup o solidaritate pe care nu o vom mai întâlni la nici o alt genera ie a muzicii române ti: ANALIZEAZ I EXPERIMENTEAZ SERIALISMUL ÎN FORMULE INEDITE. în cantit i impresionante. DIN HINDEMITH. TINERII STUDEN I SE ADUNAU LA ASEMENEA AUDI II PRIVATE. în Concertul pentru dou orchestre de coarde. Cineva a pârât. din 1953 pân în 1963 conduc tor al Biroului pentru muzic simfonic i de camer al Uniunii Compozitorilor. devenit acum ceva mai ³liberal ´.

EXPLOREAZ MODURI CROMATICE. de . MYRIAM MARBE.MUZICA MAI DIFICIL . WILHELM GEORG BERGER. ADRIAN RA IU. DUMITRU CAPOIANU. THEODOR GRIGORIU. TEFAN NICULESCU. Amorul doctor. CA I MIHAIL JORA ÎN BALETUL S U. ACUM O S PT MÂN . dup Molière. Ei nu reprezint îns global o genera ie: colegi de aceea i vârst prefer O ALT LINIE ESTETIC . CORNEL RANU. de i acesta pare cel mai apropiat de preocup rile lor. ANATOL VIERU. MAI CROMATIC . lui Pascal Bentoiu îi reu e te o spumoas revigorare a spiritului buf în 1964. adic de Ion Dumitrescu) ± PASCAL BENTOIU. PE TIBERIU OLAH. Este vorba de alt grup de compozitori valoro i (apreciat mai favorabil de conducerea Uniunii din acea epoc . NICOLAE BELOIU. i care vor promova cu consecven atitudinea unui modern moderat. ÎN MINUNATUL TRIPLU CONCERT PENTRU VIOAR . DEVINE UN TEREN AL EXPERIMENTELOR ÎN ANII 60: PAUL CONSTANTINESCU. VIOLONCEL I PIAN. DORU POPOVICI. I-AM ENUMERAT. AUREL STROE. DAN CONSTANTINESCU. Respectând principiile suverane în dramaturgia de oper . mai ales atunci când compozitorul parodiaz spre grotesc atitudini ale personajelor. Ace tia nu pot fi nicidecum unifica i de un termen stilistic generic (de pild ± neoclasicism). AL ECHILIBRULUI ÎNTRE TRADI IE SIMFONIC UNIVERSAL (MAI CU SEAM FRANCEZ ) I PRINCIPII ALE FOLCLORULUI ROMÂNESC. ÎNTOARCEREA DIN ADÂNCURI. cu sugestii din diferite zone ale muzicii (dansuri i ritmuri de jazz nu sunt excluse. propune o incursiune în comic. dar nici profiluri dodecafonice. ACE TIA SUNT PROFESORII TINERILOR ÎN JURUL C RORA SE ÎNVÂRTE EMISIUNEA DE FA . ACEEA POST-ENESCIAN ÎN SENSUL UNEI MODERA II ÎNTRE VECHI I NOU.

Dar despre absen a dimensiunii interna ionale a muzicii române ti din aceast perioad ± în emisiunea viitoare. LA RÂNDUL S U. AUREL STROE. ÎN VALURI SUCCESIVE. totalul cromatic întregesc armonia propus DE BERGER. sisteme sonore la fel de sofisticate i intelectualiste. 22 Noiembrie 2009 . CARE VA FI COMENTAT CU MARE INTERES ÎN LUMEA MUZICAL ROMÂNEASC . SURVENITE ÎN 1965. PRIN ANII µ60.00 SCHIMB RILE ÎN INTERIORUL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN.Berger. Iat c . DINSPRE REGISTRUL GRAV AL MUZICII SPRE CEL ACUT. Pun i între muzic i matematic sunt la mod în aceast epoc în Europa occidental . moduri. în plin comunism. la rândul lor. WILHELM GEORG BERGER MEN INE CU FIDELITATE O AX A TRADI IEI ORCHESTRALE ÎN AMPLELE SIMFONII PE CARE ÎNCEPE S LE SCRIE PRIN 1960 (va completa zece lucr ri în acest gen). Din p cate. stimulat i de c ut rile colegului s u W.G. ASCULTÂND ACEAST MUZIC . de i izola i. PO I VIZUALIZA TRASEUL ARCADEI ARHITECTONICE. Deschideri i închideri: 1965-1977 Duminic . compozitorii români configureaz . STROE VA SCRIE ÎN 1962 O LUCRARE INTITULAT ARCADE. Tonalitate. ora 15.pild în ÄScenele doctorilor´). CARE INVENTEAZ DE ASEMENEA. DUP MOARTEA LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ I ASCENSIUNEA LUI . colegii lor vestici nu au cum s le cunoasc i s le aprecieze. STRUCTURI MUZICALE BAZATE PE SEC IUNEA DE AUR. PE IRUL LUI FIBONACCI. Aici se intersecteaz cu ideile altui coleg . Aurel Stroe a pornit i el de la irul lui Fibonacci.

i anume aceea de a nu participa cu trupe militare române ti. De altminteri. de a nu aproba agresiunea sovietic ± i-a atras simpatii pronun ate în context interna ional.NICOLAE CEAU ESCU. s-a putut circula mai u or spre Occident. CU O STR LUCITOARE CULOARE ORCHESTRAL . regina Angliei i pre edintele comunist român plimbându-se împreun cu calea ca regal . E VORBA DE SUITA LUI DUMITRU CAPOIANU. Dumitru Capoianu colaborase înc din anii µ50 cu Ion Popescu-Gopo. o anumit liberalizare s-a f cut sim it în jur de 1965: unii de inu i politici (din epoca Dej) au fost elibera i sau reabilita i. Pozi ia lui Ceau escu fa de invazia sovieticilor în Cehoslovacia anului 1968 ± singular în blocul estic. tim azi c iluzia liberaliz rii nu a durat prea mult. Poate c cel mai pregnant a r mas în amintirea genera iilor ce au tr it acea epoc sentimentul de speran c se va schimba ceva în bine în România. A r mas faimoas invita ia Reginei Elisabeth la Londra i imaginea celor doi conduc tori. distins cu ³Palme d¶Or´ la Festivalul de la Cannes din 1957. Este unicul exemplu de succes interna ional al unei muzici române ti noi înainte de 1960 i acesta gra ie Äalipirii´ la pelicul . S ascult m deocamdat o muzic a anului 1966. iar acel desen animat intrat în legenda cinematografiei române ti ± Scurt istorie -. CU INFLUEN E DINSPRE JAZZ. . care aduce în genul simfonic românesc interferen a modern cu domeniul filmului. c tân rul Ceau escu este un pozitiv reformist« Într-adev r. are muzica semnat de Capoianu. VARIA IUNI CINEMATOGRAFICE. situa ia economic a rii p rea lini titoare (m surat în nivelul de trai al popula iei). CU O RITMIC ANTRENANT . AU DETERMINAT FIRE TE TRANSFORM RI ÎN VIA A ROMÂNEASC .

contactul cu informa ia cultural devin.. unii compozitori reu esc s trimit prin po t partituri la concursuri interna ionale prestigioase. ecoul muzical românesc în exterior fusese ca i inexistent. iar Wilhelm Georg Berger alte distinc ii importante în 1964 la Prin ul Rainier III de Monaco. eventual promova în str in tate partiturile române ti cântate în Festival. i 1965 la Concursul Reine Elisabeth de la Liège. în fine. extrem de productiv pentru noua compozi ie româneasc . Lista ar putea continua. Tinerii interesa i de avangard . prioritar interpre i i nu compozitori sau muzicologi occidentali ce ar fi putut aprecia. Anatol Vieru ob inând în 1963 premiul Reine Marie-José la Geneva. PRIN HOT RÂREA CONSILIULUI DE MINI TRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE). când un reprezentant al editurii Schott a venit la Bucure ti pentru a ob ine drepturi de tipar pentru crea ia româneasc în Occident. Totu i. CU PRIMA EDI IE ÎN 1958. la sfâr itul anilor ¶60 .. A TREIA ÎN 1964 (CONTINUÂND APOI LA INTERVALE DE TIMP ALEATOARE). Prin anii µ60.Altfel. posibile. vioar . pe la mijlocul anilor µ60. nu i s-a acceptat oferta. turneele forma iilor române ti în str in tate nu incluseser în repertoriu lucr ri române ti noi. Îns nu s-a întâmplat astfel. S-ar putea presupune c una din posibilele rampe de lansare interna ional a muzicii române ti ar fi putut-o constitui Festivalul i Concursul Interna ional ³GEORGE ENESCU´ (INSTITUIT DUP MOARTEA LUI ENESCU. A DOUA ÎN 1961. Compozitorii nu putuser s se înscrie în nicio organiza ie mondial . S revenim îns înspre finalul anilor µ60. iar invita ii str ini de prestigiu fiind. plecarea arti tilor în str in tate. România nu semnase cu nimeni conven ii de copyright. de asemenea.începutul anilor µ70. canto). accentul de senza ional fiind pus mai mult pe concursurile de interpretare (pian. Oricum.

COMPOZITOR CU O PREA SCURT EXISTEN (A TR IT ÎNTRE ANII 1937-1981). Drept urmare. O simpl enumerare de titluri e suficient ca argument: OPERA ZAMOLXE DE GLODEANU. Compozitorii pot deocamdat circula. DAR I PRIVIREA ARUNCAT SPRE ARHAISMUL ROMÂNESC. de Moldovan. pentru moment. OBÂR II. observ m în celelalte genuri o alt polarizare. corurile patriotice. CEAU ESCU VA FI ³INSPIRAT´ ÎN A URMA MODELUL REGIMULUI COMUNIST ASIATIC. LIBERALIZAREA ANUN AT DE REGIMUL CEAU ESCU DUP 1965 NU A DURAT ÎNS PREA MULT. o nou ofensiv ideologic va marca întreaga societate româneasc . i eforturile unor compozitori de a se men ine permanent racorda i la nout ile avangardei artistice mondiale. Dac d m deoparte. PIESELE SCOAR E. Societatea româneasc din jur de 1970. ÎN URMA UNOR VIZITE ÎN COREEA DE NORD I CHINA. procedee matematice. SE OBSERV PREGNANT MODERNISMUL RADICAL AL LIMBAJULUI. LA MIHAI MOLDOVAN.d. RITUALE . În via a muzical continu cu succes paralelismul între muzici de circumstan . LIVIU GLODEANU (1938-1978). TULNICE. a a-numite patriotice. În . pot beneficia de burse de crea ie în str in tate. ADAPTAT ÎNTR-O DICTATUR PROPRIE. dar i elemente ale muzicilor orale.m.exploreaz tehnici seriale. îndeosebi dup 1977. A a ceva apare în toate epocile i zonele compozi iei vest-europene. Dar compozi ia româneasc nu se reduce la aceste dou linii simplificatoare. eventual datorat diferen ei de genera ii: tradi ionali ti versus avangardi ti. CARE NU A APUCAT S ÎMPLINEASC VÂRSTA DE 40 DE ANI. ÎN 1971.a. BOCETE. i colegul s u de genera ie.

despre ÄRevolu ia cultural ´ i ÄCântarea României´ ± în episoade viitoare. TREBUIE S NE ADUCEM AMINTE I ÎN CE TAB R SE PLASA NEOBOSIT COMPOZITORUL N SCUT ÎN 1927 I DISP RUT DINTRE NOI ÎN 2008. cu participare organizatoric i mediatizare intens din partea Radiodifuziunii i a Televiziunii. CEL CARE NE-A FOST MULTORA PROFESOR DE COMPOZI IE SAU ANALIZE MUZICALE. îndeosebi corurile de amatori (³oameni ai muncii´). LA UNELE DINTRE NUMELE CONSACRATE SAU CHIAR LA MAE TRII VENERA I AI GENERA IILOR MAI VÂRSTNICE. va însemna pentru muzicieni în primul rând Cântarea României. este doar începutul. Ascultând muzica semnat de TEFAN NICULESCU. promova cu insisten ansamblurile. Înfiin area acestui concurs coral. NICULESCU SPUNEA. (Citat de Octavian Laz r Cosma. CAZURI DE INTOLERAN FA DE REALIZ RILE CELOR MAI TINERI´.396). p. . ini iat de regimul Ceau escu prin 1971. M SURPRINDE CU ATÂT MAI MULT S CONSTAT. Despre cealalt fa a activit ii compozitorilor români dup 1970. dat fiind c desf urarea sa anual . ISON II DIN 1975. sub forma unui concurs artistic între jude e. LA ADUNAREA GENERAL A COMPOZITORILOR DIN 1968: ³NU AM V ZUT PÂN ACUM I SPER C NU V D ÎN RÂNDURILE CELOR MAI TINERI CAZURI DE INTOLERAN FA DE STILUL UNUI CONFRATE MAI VÂRSTNIC.România acestor ani se vor ad uga i ceva nuan e ideologice la perpetua Äceart ´ între Äantici´ i Ämoderni´ (pentru a parafraza francezii secolului 17). Cântarea României se va transforma curând în mult doritul fenomen de mase. ³Revolu ia cultural ´. Universul muzicii române ti.

ARS NOVA (COORDONAT DE CORNEL RANU). A a cum la începutul anilor µ50 abundau piese închinate lui Stalin. dar i zilele de na tere ale ³conduc torilor iubi i´. mai u or de detectat în literatur decât în compozi ie. cenzura Ministerului Culturii. precum cântarea frumuse ilor patriei sau pacea. A UNOR ANSAMBLURI SPECIALIZATE ( I) PE MUZIC CONTEMPORAN ± PRECUM FORMA IILE CAMERALE MUSICA NOVA (CONDUS DE HILDA JEREA). pe stadioane. Cuvintele scrise pot fi decodate. este adev rat. 23 august. partiturile pline de note. al turi de partid. noii protagoni ti obligatorii vor fi. expresie a avangardei la care unii compozitori români visau s r mân racorda i. Cel lalt tip de crea ie muzical . ÎN DECENIUL APTE. . APARI IA. pianistul Alexandru Hrisanide .a. i alte subiecte ³general-umaniste´ preferate. agresivitatea acestor manifest ri artistice se va remarca în mont ri fastuoase. Se accept . Noi valuri de lucr ri de circumstan sunt cerute acum Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor din Republica Socialist România. Elena i Nicolae Ceau escu). Ceau escu i so ia sa. în spectacole costisitoare de televiziune care ³concurau´ pe acelea dedicate zilelor de festivit i comuniste (bun oar 1 mai. bineîn eles. î i continu drumul paralel. vegheaz vigilent i din ce în ce mai dur (mai ales în acela i deceniu nou ) la tentativa de dep ire a limitelor impuse. de bine de r u. CORUL MADRIGAL (SUB BAGHETA LUI MARIN CONSTANTIN) ± sau ascensiunea unor soli ti extraordinari precum clarinetistul Aurelian-Octav Popa. portative i alte semne ± mai pu in. În anii µ80. Si crea ia coral trebuia pliat pe astfel de cerin e interpretative. a Partidului Comunist. Cât despre alte sectoare ale crea iei componistice.îndrumate eventual de profesioni ti.

Al ii . unii dintre ace tia propunând în µ60-µ90 solu ii proprii pentru muzica spectral . pocnete de degete. Corul poate deveni un instrument viu. sau caut noi timbre (vocale. dup criterii aparent f r logic . În poemul s u pentru clarinet i band . teatrul instrumental. corale. orchestrale). Compozitorii investigheaz sunetul muzical. modernizate prin combina ia de clarinet cu band magnetic . cu insisten a pe un sunet originar. ajungând la definirea unor arhetipuri. unde Ion . este cazul lui Corneliu Dan Georgescu. electronic . Al ii extrag sofisticate principii de compozi ie din morfologia folclorului românesc. Mihai Moldovan. Astfel se întâmpl i la Uniunea Compozitorilor. accentuarea ideologiz rii se resimte la toate nivelurile. plin de efecte surprinz toare.impulsionaser experimentalismul. Prin 1976-77.ca Nicolae Brându sau Ulpiu Vlad . pentru cea de medita ie. cenzura sau aproba toate problemele importante de cadre din domeniul înv mântului i culturii române ti era cabinetul Elenei Ceau escu. b t i din palme sau picioare. Chiar i crea ia coral se las Äcontaminat ´ de efectele moderniste. numit Taaroa. adaosuri de percu ie). inclusiv în versiunea sa spectral . Liviu Glodeanu. Corneliu Cezar anun ase înc din 1968 câteva din ideile sale inedite: numele zeului polinezian din titlu evoc incanta ii arhaice. ³Forul superior´ de partid ce aviza. minimalismul. Ea este cea care hot r te schimb ri i numiri în func ii de conducere. Cezar apar ine unor serii de compozitori n scu i între 1935-45. I-am putea numi aici pe Octavian Nemescu sau pe Hora iu R dulescu. dar promovând oameni din ce în ce mai obedien i regimului. instrumentale. de onomatopee i zgomote interesante ( oapte.tatoneaz aleatorismul (mai mult sau mai pu in controlat).

Profesor de estetic la Liceul de muzic bucure tean ÄGeorge Enescu´ (este ipostaza profesional în care l-am cunoscut. fie prin diverse afinit i estetice. Adrian Iorgulescu se plaseaz f r efort în primplanul genera iei sale. determinând adesea un etos particular. Liviu D nceanu. fie prin trainica punte de la maestru la discipol. Scriitura pe texturi eterofonice. Christian Alexandru Petrescu. ca elev a acelui liceu). Penderecki) va fi caracteristic pentru multe din lucr rile unora din ace ti compozitori. fiecare cu idei i tehnici proprii. interiorizat. Cvartet sau de coarde nr.2.Dumitrescu este demis. . totodat rector al Conservatorului bucure tean. între 1945-55) select m doar câteva nume: Valentin Petculescu. dar i lega i de ceilal i. Sorin Lerescu. arat câteva atribute ale muzicii sale: economie de mijloace (cvartetul se construie te pe patru sunete generatoare). Adrian Iorgulescu. Anii `80 ± privi i global în noua muzic româneasc ± înseamn coexisten a mai multor genera ii de compozitori. cu grij pentru propor ia între contraste. Adrian Pop. Dintre cei mai tineri ap ru i în via a de concert ( i n scu i undeva. par ial aleatorice. Violeta Dinescu. conducerea de partid impunându-l în 1977 ca pre edinte pe Petre Brâncu i (1928-1995). un limbaj muzical care îmbin modalul cu serialul. nu i-ar fi putut imagina nimeni ± cu atât mai pu in compozitorul însu i ± ascensiunea politic a lui Adrian Iorgulescu de dup 1990. Doina Rotaru. un mesaj expresiv rezervat. Maia Ciobanu. preluat i din muzica polonez a acelei perioade (Lutoslawski. În anii 80. Fred Popovici. în fine. C lin Ioachimescu.

despre plec ri în str in tate i degradarea vie ii cotidiene.Vom continua în emisiunea viitoare incursiunea prin anii `80 i avatarurile muzicienilor: despre interdic ia oficial a muzicii sacre. .