UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE „ VICTOR BABEŞ” TIMISOARA FACULTATEA DE MEDICINĂ- COLEGIUL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ GRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ

-PROBA SCRISĂ

1. NURSING ÎN BOLI INFECŢIOASE 1.În perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infecţioase reprezintă o sursă de infecţie pentru: a. membrii familiei b. personalul de îngrijire c. bolnavii din spital 2. Aceeaşi ploscă trebuie folosită de către: a. un bolnav b. doi bolnavi c. patru bolnavi 3. Bolnavul cu dizenterie bacteriană poate fi externat numai când: a. lipsesc scaunele diareice b. nu prezintă colici abdominale c. coprocultura este negativă 4. În perioada prodromală a gepatitei acute virale A, gradul de infecţiozitate este: a. redus b. ridicat a. c.absent 5. În perioada de convalescenţă a hepatitei acute A gradul de infecţiozitate este: a. maxim b. scăzut c. crescut 6. Îngrijirea bolnavilor cu boli infecţioase se face: a. în concordanţă cu fazele evolutive ale bolii b. la fel pentru toate afecţiunile c. la fel în toate stadiile bolii 7. Pe lângă efectuarea tratamentului asistenta va urmării: a. apariţia unor simptome b. apariţia complicaţiilor c. igiena corporală a bolnavilor

8. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbată: a. săptămânal b. la 3 zile c. ori de câte ori este nevoie 9. Nerespectarea îngrijirii mucoaselor la pacienţii cu boli infecţioase poate produce: a. otite secundare b. stomatite c. conjunctivite purulente 10. Îngrijirea mucoaselor prezintă o importanţă deosebită în: a. rujeolă b. scarlatină c. varicelă 11. La pacienţii trataţi cu antibiotice, mucoasa bucală şi limba se poate bandijona cu: a. glicerină boraxată + o substanţă antifungică b. neopreol c. hidrocortizon 12. Pentru prevenirea unor reacţii alergice grave se recomandă: a. aplicarea antibioticelor pe mucoase b. aplicarea sulfamidelor pe mucoase c. evitarea aplicării de antibiotice şi sulfamide pe mucoase 13. Dizenteria bacteriană se transmite pe cale: a. respiratorie b. digestivă c. sexuală 14. Scarlatina se transmite pe cale: a. digestivă b. sexuală c. respiratorie 15. Gripa se transmite pe cale: a. digestivă b. cutanată c. respiratorie 16. Pentru prevenirea infecţiilor stafilococice se recomandă: a. dezinfecţia lenjeriei de pat a. b.dezinfecţia saltelelor b. sterilizarea instrumentelor medicale 17. Pe cale a respiratorie se transmite:

a. rujeola b. scarlatina c. varicela 18. Pe cale digestivă se transmite: a. meningita meningococică b. heapatita virală A c. dizenteria 19. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti se poate realiza prin: a. procedee umede de curăţenie a. b folosirea substanţelor şi soluţiilor antiseptice b. izolarea bolnavilor în saloane separate 20. Sindromul icteric poate fi prezent la pacienţii cu: a. hepatite acute b. ciroze hepatice c. icter mecanic 21. Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienţii cu: a. menigită bacteriană b. meningită virală c. meningită TBC 22. Tratamentul antibiotic este obligatoriu în : a. scarlatină b. erizipel c. rubeolă 2. FARMACOLOGIE 23. Nu se administrează pe cale intravenoasă: a. soluţii uleioase b. soluţii iritante c. suspensii d. soluţii apoase izotone e. substanţe hemolizante 24. Precizaţi medicamentele implicate frecvent în reacţii alergice: a. Ampicilina b. Penicilina G c. Penicilina V d. Procaina e. Sulfamidele

Următoarele substanţe medicamentoase nu se pot administra în amestec cu alte medicamente în administrare injectabilă: a. este utilă în rahianestezie 28. Flumazenil b. În intoxicaţia acută cu benzodiazepine antidotul specific este: a. are acţiune rapidă. antiagregantă plachetară e. şocul anafilactic b. analgezică b. Sunt utilizări terapeutice ale Adrenalinei: a. antipiretică d. hemostatic local e. sarcina e. Ampicilina 26. Diazepam c. antiinflamatoare c. intensă dar şi mai toxică decât Procaina d. tratamentul în feocromocitom 27. insuficienţa respiratorie severă d. Atropina 29. Naloxona d. Diclofenac . Manitol e. Digoxina b. şoferi c. Sunt antiinflamatoare nesteroidiene: a. este numai un anestezic local de suprafaţă c. Fitomenadiona d. uricozurică paracetamolul au comune următoarele acţiuni 31. Xilina: a. asocierea cu anestezice locale d. are şi efect antiaritmic e. şocul hemoragic c. Acidul acetilsalicilic şi farmacodinamice: a. sindrom depresiv b. Midazolam c. Contraindicaţiile administrării barbituricelor sunt: a. este un anestezic local de profunzime b. Nalorfina e. în epistaxis. insomnia 30.25.

Nitroglicerina se administrează pe următoarele căi: a. tahicardie e. Medicamentul util. în criza gravă de astm bronşic este: a.b. bradicardie d. Prednison b. administrat i. Paxeladina d. Fenitoina şi fenobarbitalul sunt inductori enzimatici 33. Salbutamol d. Acidul valproic poate produce osteoporoză d. Diazoxid c. Nitroprusiat de sodiu d. Ambroxol e. subcutanată d.v. e. Fenobarbitalul este util în sindromul convulsivant la copil b. sublinguală b. d. vărsături c. Fenitoina produce deseori o gingivită hipertrofică e. greţuri b. Sunt expectorante mucolitice: a. cutanată e. Carbamazepina poate determina alopecie c. c. Bromhexina b. Indicaţi care dintre următoarele simptome sunt specifice intoxicaţiei digitalice: a. Enalapril b. Celecoxib Ibuprofen Nimesulid Metamizol 32. Hemisuccinat de hidrocortizon e. Acetilcisteina 34. intravenoasă c. Salmeterol c. Atenolol . În urgenţele hipertensive se administrează: a. Ketotifen 35. bigeminism ventricular 36. Care dintre următoarele afirmaţii despre anticonvulsivante sunt corecte: a. orală 37. Mesna c. Bisoprolol e.

activă în febra tifoidă 45. Heparina are următoarele contraindicaţii: a. în congelator c. Fibrina e.38. hemofilie c. embolie pulmonară 41. învelită în folie de aluminiu d. Gentamicina : a. la temperatura de aproximativ 4oC 44. antiinflamatoare b. hemoragii b. imunosupresivă e. Indapamida c. se absoarbe rapid şi aproape complet după administrare orală b. Adrenalina b. Apa oxigenată. se administrează în doză unică pe zi e. tromboză venoasă profundă e. Spironolactona 40. soluţie 10-20% d. Fitomenadiona 42. Care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: a. Indicaţi care dintre următoarele medicamente poate fi util în edem cerebral: a. Amoxicilina: a. anevrism cerebral d. antialergică c. Hidroclorotiazida d. are nefrotoxicitate importantă . uricozurică d. Insulina trebuie păstrată: a. la lumină e. este utilă în infecţii pulmonare d. la temperatura camerei b. Glucocorticoizii au următoarele acţiuni farmacodinamice: a. Trombina c. are absorbţia neinfluenţată de alimente c. este un antibiotic aminoglicozidic b. Manitol b. hipokaliemiantă 43. Amilorid e.

este indicată în sterilitate c.c. se administrează oral c. balotare ) c. are proprietăţi antioxidante b. În lăhuzie se urmăreşte: . este utilizat ca laxativ b. este o vitamină hidrosolubilă 49. acţionează prin iritarea mucoasei intestinale c. nu poate fi folosit timp îndelungat 50. Doxiciclina : a. Uleiul de parafină: a. pentru administrare. nu interferă peristaltismul intestinal e. Rifampicina b. Vitamina E: a. semnele subiective 52. NURSING ÎN OBSTETRICĂ 51. Gentamicina c. Sunt medicamente utile în tratamentul tuberculozei: a. MAF. nu are proprietăţi adsorbante d. absorbţia sa nu este influenţată de alimente d. Pirazinamida e. scade meteorismul abdominal c. În prima jumătate a sarcinii diagnosticul se pune pe: a. este un antituberculos d. Amikacina 48. prezenţa semnelor fetale ( BCF. contraindicată în sarcină e. este un antibiotic bacteriostatic cu spectru larg b. poate produce carenţe vitaminice d. se administrează injectabil 46. Izoniazida d. se administrează oral şi intramuscular d. poate produce colorarea în brun a dinţilor 47. scade absorbţia vitaminelor liposolubile e. modificările organelor genitale externe b. Diosmectita: a. este un silicat natural b. pătrunde bine în LCR e. pulberea se suspendă într-o cantitate mică de apă 3. se acumulează în ţesutul adipos e.

se urmăreşte pulsul şi tensiunea arterială c. nici una din primele două variante 60. regim uscat c. cefalee c. VDRL. asistenta recomandă: a. diabetul zaharat c. tulburări de vedere 57. Rh. temperatura b. tulburări digestive b. nu se efectuează înainte de 12 săptămâni de sarcină b. tulburări de vedere 56. alimentaţia necorespunzătoare a gravidei b. luarea în evidenţă a gravidelor cu exces ponderal 58. Examen Papanicolau 55. alterarea confortului manifestat prin greţuri şi vărsături b. Rx pulmonar b.a. Examinarea ecografică în sarcină: a. În prima jumătate a sarcinii semnele subiective sunt: a. permite diagnosticul de sarcină gemelară 59. constipaţia c. În primele stadii ale travaliului: a. bilanţul preoperator . test HIV c. alimente sărace în celuloză 61. Pregătirea preoperatorie pentru intervenţiile pe cale joasă ( vaginală sau perineală ) presupune: a. Diagnosticele de nursing posibile în sarcină sunt: a. involuţia uterină c. pacienta este adusă în stare de travaliu şi pregătită pentru naştere b. amenoree. se urmăreşte starea lohiilor 54. Consultaţia prenatală din săptămânile 29-40 de sarcină are ca obiective: a. HTA maternă. lohiile 53. Suferinţa fetală în cursul sarcinii are drept cauză: a. consumul de lichide ( 6-8 pahare/zi ) b. În cazul alterării confortului gravidei manifestat prin constipaţie. evitarea patologiei sarcinii b. informarea gravidei despre semnele declanşării travaliului c. permite localizarea placentei c. În cursul sarcinii se efectuează următoarele investigaţii paraclinice: a.

începe din ziua a 2-a postoperator b. examenul apanicolau. începe după ieşirea din sală c. îndepărtarea uterului. îndepărtarea uterului c. în leziunile colului uterin 66. vărsături c. steriletul b. Etapele screening-ului pentru cancerul colului uterin sunt: a.b. lăhuzele cu tuberculoză pulmonară b. metoda calendarului 67. colposcopie. lăhuzele cu tromboflebită 70. Alăptarea este contraindicată la: a. examinarea cu valvele. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală presupune: a. . examen ecografic 65. tulburările vizuale 68. tulburările neuro-vegetative b. Dispozitivul intrauterin este contraindicat: a. greţuri. în caz de suspiciune de sarcină ectopică b. nu se urmăreşte după operaţie 63. colului şi a anexelor b. toaleta locală c. administrarea de antispastice 62. examen ecografic. la pacientele cu boală inflamatorie pelvină . chiuretaj uterin evacuator 69. hormonal b. Puncţia fundului de sac Douglas se efectuează: a. antispastice c. Tratamentul în caz de avort incomplet este: a. contraceptivele orale c. îndepărtarea uterului şi a colului uterin 64.Metodele naturale de contracepţie sunt: a. Supravegherea pansamentului după intervenţiile pe cale abdominală: a. Simptomele subiective în menopauză sunt: a. lăhuzele cu HTA c. Rx pulmonar c. la multipare b. biopsie b. în boala inflamatorie pelvină c.

Nursing in neurologie 76. repaus la pat b. tratament cu metronidazol 73. examen Babeş – Papanicolau b. apariţia halucinaţiilor în timpul crizei . excesul de antibiotice b. reflexul cornean 79. consum de lichide 72. contraceptivele hormonale 4. tratatrea partenerului b. Înaintea examinării ginecologice se recomandă: a. reflexul fotomotor d. În serviciul de urgenţă care este prioritatea nr 1 intr-un traumatism cranicerebral? a. Vaginita candidozică este o afecţiune produsă de: a. Infecţia cu Papilloma virus se depistează prin: a. Care din următoarele semne nu atestă creşterea presiunii intracraniene ? a. examen ecografic c. Ce este aura epileptică ? a. tratament chirurgical c. În caz de sarcină extrauterină tratamentul este: a. evitarea spălăturilor vaginale c. culoarea irisului b. refacerea volemiei c. clismă evacuatorie c. restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii b. amnezie postcritică b.c. decelarea unei fracturi cervicale 77. hemostaza plăgilor d. examen cu valve 74. dimensiunea pupilelor c. antispastice 75. golirea vezicii urinare b. la femeile sub 30 de ani 71. În cazul vaginitei triconomiazice se recomandă: a. igiena necorespunzătoare c.

tratament antibiotic. Repaus la pat c. Tratamentul anticonvulsivant b. c. 5 minute . un simptom care apare înaintea crizei d. Rigiditatea musculară c. Manitol c. Antiinflamatoare nesteroidiene 89. Durere pe faţa posterioară a coapsei cu iradiere pe faţa anteroexternă a gambei c. amxiolitice 90.c. Dispoziţie b. Antibiotice d. Stărea de vigilitate 86. Care este durata unui acces major epileptic grand mall: a. Efortul fizic cât mai precoce b. Monitorizarea semnelor vitale 94. Durere pe faţa anterioară a coapsei b. Tratamentul cu Levo-Dopa în boala Parkinson determină o ameliorare în: a. Tulburările respiratorii din miastenie pot necesita: a. Pacientul cu AVC hemoragic trebuie să primească în primele minute: a. 1 minut b. Melo şi talazoterapie d. Un pacient cu hernie de disc lombară prezintă : a. 82. În faza acută a hemoragiei subarahnoidiene este indicat: a. Durere intercostală d. Tulburări de sensibilitate la nivel toracic 92. benzodiazepine d. stare de relaxare după criză a. Tratamentul în status epilepticus vizează prioritar: a. Apetit d. intubaţie orotraheală b. Anticoagulante b. Balneofizioterapie 87. Oxigenare adecvată cu menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii c.

Miotonie 5. Modificări ale cutiei toracice b. Poliradiculonevrită c. Mers cu pasi mici. Scăderea suprafeţei de schimb alveolar d. Accidentul vascular cerebral d. Însămânţare prin plăgi toracice . deglutiţie d. Îmbătrânirea aparatului respirator se manifestă prin: a. Insuficienţa renală cronică b. Leucemia. Prezenţa unei flore saprofite asociată cu floră patogenă b. Hemipareza datorată infarctului cerebral nu se asociază cu : a. Diabet zaharat d. Scăderea VEMS-ului şi debitului ventilator de repaus 102. Adenocarcinomul pancreatic d. Sindrom parkinsonian 99. Factori predispozanţi pentru afecţiuni respiratorii la vârstnici: a. nesigur c. Musculatura diafragmatică puternică c. NURSING GERIATRIC 100. Ateroscleroză c. mielomul multiplu 101. Ciroza hepatică c. câteva secunde 96. Alterarea reflexului de tuse. 2 ore d. Spasticitatea este frecvent întâlnită în: a. Care din următoarele simptome nu sunt caracteristice pacientului cu lacunarism cerebral: a. Hipertensiunea arterială b. Reflux duodenogastric şi gastroesofagian e. Aspiraţia de germeni din stomac c.c. feriprivă e. Boala Parkinson b. Declin cognitiv b. Miastenia 97. Creşterea volumului curent respirator e. Cauze de osteoporoză secundară a. Hipertrofia musculară d. Anemia hipocromă.

Scăderea reacţiei imunologice generale d. Prezenţa unui accident vascular c. Bronho-pneumonia la vârstnic se manifestă prin: a. Hiperlipoproteinuria severă b. Boli asociate cardiovasculare. Activităţi profesionale fără stres. Pneumonia la vârstnic . delir. confuzie d. Boala Hodgkin cu localizare mediastinală e. inapetenţă. Pneumonie virală cu evoluţie rapidă spre vindecare c. Infarctul miocardic anteroseptal c. Stare generală toxică b. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronho-pulmonar la vârstnic se face cu: a. Sindrom hematologic – poliglobulie compensatorie e. Antecedente heredocolatearle de boli cardiovasculare d. Hipertensiunea arterială cu debut la vârste tinere c. Factori sociali precari – venit mediu scăzut b.endocrin – hipercalcemie. Tulburări de ritm . Hiperpirexie variabilă 105. Factori de risc în ateroscleroză: a. Tuse cu expectoraţie muco-purulentă d. Prezenţa osteoporozei severe c. Sindroame paraneoplazice întâlnite la vârstnic: a. hipertiroidie 107. Dispnee inspiratorie accentuată c.manifestări clinice specifice: a. Consumul de alimente hipoglicemiante în cantitate crescută e. Anevrismul aortei abdominale d.103. Manifestări nervoase – delir. Prezenţa căderilor urmată de fracturi b. tutun 109. Sindrom neuromuscular – dermatomiozită d. Tuberculoza la vârstnic este cauzată de: a. Tumori pulmonare benigne (chist hidatic) b. Confuzie. Adinamie. Stare de nutriţie bună e. absenţa consumului de alcool. Accident vascular ischemic cerebral . Complicaţii ale hipotensiunii arteriale la persoanele vârstnice: a. Sindrom cutanat – furunculoză diseminată b. Stări depresive generate de pierderea partenerului c. Sindrom neuro. Amiloidoză şi sarcoidoză pulmonară 108.tahicardie e. Tulburări de tranzit pentru gaze şi solide e. digestive 106. scădere ponderală 104. lipotimie b.

Retinopatie hipertensivă e. Dispnee paraxistică expiratorie b. Fibrilaţia atrială apare frecvent în următoarele situaţii: a. Boala coronariană ischemică – angină pectorală de grade diverse e. Simptomatologia ulcerului gastroduodenal la vârstnic se manifestă prin: . Embolie arterială la iliaca dreaptă c. Embolie pulmonară de diverse cauze e. Durere precordială cu durată variabilă e. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin: a. Uneori redoare de gleznă şi impotenţă funcţională e. Insuficienţă cardiacă congestivă d. Dispepsie gazoasă 115. Tulburări digestive – refluxul gastroesofagia 113. Dezvoltarea unei tromboflebite la gamba stângă 111. Edeme albe pufoase generalizate d. Afecţiuni cardiace – tahiaritmii 116. Prezenţa cardiospasmului c. Afecţiuni bronhopulmonare e. Vărsături biloase asociate cu greaţă c. Palpitaţii permanente sau intermitente c.scotoame d. Principalele complicaţii ale hipertensiunii arteriale: a.mixedemul d. Prezenţa hipotiroidismului . Afectarea renală – dezvoltarea litiazei renale d.d. Simptome în insuficienţa cardiacă: a. Tulburări vizuale . Prezenţa hipertiroidismului latent frust b. Cefalee intensă. Manifestări neurologice diverse – hemipareză 112. obnubilare b. Polimitoze esofagiene d. pleurezie b. Crize de anxietate. Afecţiuni pulmonare acute – pneumonie. Afecţiuni proliferative tiroidiene 114. Diagnosticul diferenţial al bolii coronariene ischemice a. Afecţiuni esofagiene mai frecvent întâlnite la vârstnic a.stenoza mitrală c. Leziune valvulară . tulburări de echilibru e. Esofagita de reflux b. Accident vascular cerebral c. Insuficienţa cardiacă stângă b. Poliurie compensatorie 110.

Cancerul hepatic se manifestă prin: a. d. Durere precordială cu durată variabilă c. Balonări postprandiale mai accentuat diurn b. b. e. c. Insuficienţa cardiacă congestivă d. predominante în hipocondrul drept b. e. în special diabetul zaharat 121. Refluxul gastroesofagian la persoanele vârstnice apare în următoarele situaţii: a. Pleurezie serofibrinoasă dreaptă . Cauze ale cirozei hepatice la vârstnic: a. Prezenţa neoplasmului hepatic primar sau secundar e. Infecţii cutaneo-mucoase recidivate c. Ciroză hepatică stadiul A Child d. Afecţiunile ficatului frecvent întâlnite la vârstnic: a. d. Consumul de toxice diverse e. b. Hernia transhiatală cu pirozis retrosternal b. Obezitate asociată sau nu cu diabet zaharat c. Prezenţa unui hemoperitoneu depistat prin puncţie e. a. Durere intermitentă abdominală cu aspect claudicativ d. Hemoragie digestivă superioară e. Icter sclerotegumentar + semne de impregnare malignă 122. Colici renale repetate în dreapta 118. Tulburări metabolice. Hepatite cronice de etiologie diversă b. Angio colecistite cronice acutizate c. Coloraţie roz-violacee a tegumentelor c.a. Prezenţa de tumori benigne – angioame. c. Dureri abdominale difuze. rare Dureri în micul bazin 119. Cancerul colorectal se manifestă prin: Hematokezie Tranzit intestinal absent Alternanţă constipaţie – diaree Scaune subţiri. Prezenţa unei litiaze biliare asimptomatice d. chisturi 120. Sindrom dispeptic sistematizat Durere epigastrică iradiată lombosacrat Prezenţa unui sindrom de constipaţie Prezenţa hemoragiilor digestive superioare Prezenţa hemoragiei digestive inferioare 117. Colita ischemică a vârstnicului se manifestă prin: a. Vărsături alimentare cu alimente vechi semidigerate d. Consumul cronic de alcool b.

datorat riscului radiatiilor ionizante c. Boli contagioase – rujeola 125. are ca premiza esentiala asepsia . prezinta dezavantajul invazivitatii. Dificultatea de a se ridica din pat b. Boli infecţioase severe acute b. cuprind examenul radiologic toraco-pulmonar si electrocardiograma c. Plagile: a. Boli metabolice – diabet zaharat 124. Pacientul vârstnic în funcţie de statusul patologic sau socio-economic poate fi dirijat astfel: a. este o metoda ce s-a impus in clinica prin caracterul neinvaziv. cele perforante intereseaza numai tegumentul 129. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur lung d. Cauze ale retenţiei urinare acute la vârstnic: a. Bronhopatie cronică obstructivă şi la tuşitorii cronici 123.e. pot fi doar iatrogene c. Tulburări de orientare cu durată temporară sau permanentă c. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur mediu c. accesibilitate. Stări toxice după sevraj alcoolic e. Stări toxico-septice de cauze diverse c. posibilitatea repetarii examinarii b. NURSING IN CHIRURGIE 126. Secţii de psiho-geriatrie în care se poate realiza un sejur mai lung 6. Cămin spital pentru asistenţă medico-socială e. sunt nespecifice. sunt solutii de continuitate la nivelul tesuturilor si organelor b. ofera date specifice cu inalta relevanta diagnostica 128. Examenele paraclinice ale bolnavului chirurgical: a. avand valoare diagnostica majora b. mobilitate. În spitale de geriatrie – un sejur scurt sau mediu b. Plaga operatorie: a. include tomografia computerizata la toti bolnavii ce necesita interventie chirurgicala 127. Sondaj vezical urmat de infecţii d. Condiţii favorizante ale incontinenţei urinare a. Ultrasonografia: a. transesofagiana si transrectala. Scaune de consistenţă scăzută d. Stricturi urinare situate pe ureter superior e.

transfuzie de sange de urgenta la locul accidentului 136. dehiscenta si evisceratia b. este o infectie produsa de agenti micotici saprofiti b. frison c. eventratiile (herniile cicatriciale) 131. impune tratament chirurgical cu excizia „bureletului marginal” 135.b. hemoragia. Erizipelul: a. pozitionarea decliva a capului (cu membrele inferioare mai sus) c. cu topice locale 134. hemostatice pe cale intravenoasa c. infectia. pansament compresiv b. garou la radacina membrului inferior bilateral 137. localizarile principale sunt periunghiale c. tratamentul este exclusiv conservator. este o coagulare intravasculara locala c. boli infecto-contagioase c. Tromboza venoasa profunda (boala trombo-embolica): a. urmareste obtinerea vindecarii primare 130. poate fi punctul de plecare al unei embolii . Afectarea respiratorie din accidente impune: a. febra. determina alterarea starii generale. Complicatiile plagii operatorii sunt: a. afectiuni produse ca urmare a actului chirurgical sau cele care necesita tratament chirurgical 132. reprezinta necroza foliculului pilo-sebaceu infectat cu stafilococ b. stari septice de etiologie variata b. Hemoragiile din accidente vor fi oprite prin: a. este o coagulare intravasculara diseminata b. impune tratament chirurgical in mod constant c. conduita operatorie este sa creeze cavitati si tromboze vasculare pentru evitarea sangerarii c. Furunculul: a. la nivelul fetei poate prezenta tromboza septica cu interesarea sinusului cavernos 133. Infectiile chirurgicale reprezinta: a. este reprezentat de necroze multiple epifasciale care pornesc de la furuncul si conflueaza in tesutul subcutan b. ileusul postoperator si boala tromboembolica c. eliberarea cailor respiratorii superioare b. Carbunculul: a.

stripping etc) 142. combaterea durerii. trombolitic. sunt modificari de tip celulita la nivelul membrului inferior 141. frecventei respiratorii b. numarul de calorii si principiile nutritive) 145. tranzitului digestiv c. cuprinde regimul alimentar (tipul. revascularizare prin indepartarea sau ocolirea blocului arterial obliterativ c. asigurarea unei alimentatii rationale si mobilizarea activa a pacientului c. Anestezia generala trebuie sa indeplineasca urmatoarele deziderate: a. hipnoza b. antibioterapie c. antibiotice si curarizante b. se stabileste in functie de afectiunea chirurgicala si bolile asociate c. Tratamentul ischemiei cronice: a. Tratamentul trombozei manifeste este: a. este indicata doar in cazurile cu traumatisme ale membrelor inferioare . radioterapie locala si imunosupresie 140. dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans) b. urmarirea diurezei. edematierea membrului respectiv. Mobilizarea postoperatorie precoce: a. ritmul. Varicele: a. tratamentul sclerozant b. Tratamentul varicelor primitive cuprinde: a. sunt artere subcutanate dilatate b. previne tromboflebita profunda. retentia de urina c.138. Simptomatologia trombozei venoase profunde cuprinde: a. sunt vene subcutanate dilatate c. pregatirea preoperatorie: a. Alimentatia preoperatorie: a. este contraindicata de rutina b. Ingrijirea bolnavului chirurgical. pulsului. examenul clinic general cuprinde evaluarea: temperaturii. pregatirea psihica 144. tensiunii arteriale. tratament local cu efect vasoconstrictor 143. accentuarea desenului venos 139. protectie antisoc si vegetativa 146. se stabileste in functie de posibilitatile si preferintele personalului medical b. interventia chirurgicala (crosectomie. anticoagulant b. chimioterapia sistemica c. asigurarea relaxari musculare. cresterea pulsului si temperaturii c.

Conduita de urgenţă în hemoragia digestivă superioară presupune:ăăă a. perfuzii cu soluţii macromoleculare în caz de stare de şoc e. aplicarea pungii cu gheaţă în regiunea epigastrică d. diabetul zaharat c.147. tensiune arteriala. repaus la pat obligatoriu b. dupa 72 ore postoperator c. pansament c. fistulele 150. NURSING ÎN BOLI INTERNE 151. socul. Sondajul gastric: a. puls. administrarea de Mialgin sau Morfină c. se urmareste tranzitul intestinal. dupa 4-6 ore postoperator b. dupa 15 minute postoperator 148. se urmaresc temperatura. aspiraţie duodenală cu sonda „ a demeure” . Lichidele sunt perimise de regula: a. administrarea per os de ceai cald e. internarea nu este obligatorie 153. Prima zi postoperator: a. apare scaunul b. perfuzie cu soluţii cristaloide sau glucoză 5% c. se efectuează în condiţii de a jeune b. pacientul poziţionat în decubit dorsal c. are ca scop aspiraţia continuă în ocluzii intestinale şi după intervenţii chirurgicale pe tubul digestiv 152. se reia alimentatia normala 149. pungă cu gheaţă pe abdomen d. verificarea poziţiei corecte a sondei se face prin aspirare cu ajutorul unei seringi montate la capătul liber al sondei e. Atitudinea de urgenţă în pancreatita acută în faza prespital constă în: a. repaus fizic absolut b. tuburile de dren b. Zilele II-III postoperator: a. se suprima aparatul gipsat 7. se scot firele tegumentare c. Sindroamele postoperatorii precoce legate direct de actul operator sunt: a. sonda se lubrefiază cu o substanţă uleioasă d. viroza pulmonara b.

repaus la pat 155. Criza de astm bronşic: a. condiţiile de asepsie şi antisepsie sunt obligatorii 156. se efectuează în toate formele de insuficienţă respiratorie acută b. nu este necesară dezobstrucţia prealabilă a căilor aeriene d. vîrful sondei nazale se fixează cu benzi de leucoplast la nivelul narinelor 159. Obiectivele îngrijirii bolnavului cu insuficienţă renală acută în spital vizează: a. se spitalizează obligatoriu b. se efectuează numai de către medic b. forţarea diurezei prin administrare de lichide 2-3 litri/ zi e. tratamentul etiologic este suficient . Oxigenoterapia: a. Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică are următoarele particularităţi: a. se administrează sedative pentru combaterea stării de anxietate a pacientului 157. aport lichidian zilnic nerestricţionat d. dezinfecţia meatului urinar se face cu tinctură de iod c. se efectuează în condiţii de a jeune b. nu se administrează nici o medicaţie pnă la sosirea medicului d. administrarea pe sondă nazo. instituirea tratamentului antibiotic injectabil c. se utilizează oxigen umidificat prin barbotare e. se asigură repausul la pat al bolnavului în decubit dorsal c. aplicare locală de pungă cu gheaţă b. anestezia generală este obligatorie c. în preziua examinării se testează prezenţa unei reacţii alergice la Xilină e. Sondajul vezical la bărbat: a. restricţia alimentelor cu conţinut mare de potasiu 160. se administrează antispastice sau simpaticolitice sub formă de spray imediat e. normosodat în absenţa complicaţiilor cardiovasculare c. asistenta poate exercita presiune pe regiunea hipogastrică pentru a accelera evacuarea urinei e.faringiană este cea mai utilizată metodă c.154. la indicaţia medicului se administrează un sedativ în seara dinaintea examinării şi în dimineaţa zilei examinării d. lubrefierea sondei este obligatorie d. aport lichidian zilnic în funcţie de bilanţul hidric e. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie: a. dacă nu apare urina după introducerea sondei. nu se informează pacientul despre manevră pentru a nu-i spori anxietatea 158. tratament antalgic şi spasmolitic d. hiperproteic b. Conduita de urgenţă în colica renală constă în: a.

Transfuzia de sînge impune respectarea următoarelor măsuri: . alcool sanitar b. asigurarea unui regim alimentar hipocaloric. În criza de tetanie asistenta va acţiona prin: a. administrarea zilnică a insulinei c. recunoaşterea şi aplicarea măsurilor de prim ajutor în coma diabetică şi hipoglicemie 162. c. Dezinfecţia locală pentru puncţia articulară se face cu: a. asigurarea repausului la pat şi protecţia împotriva lovirii b. educaţia referitoare la îngrijirea piciorului diabetic d. oxicianură de mercur d. d. asigurarea repausului absolut la pat d. gulere) care stînjenesc respiraţia c. administrarea de sedative intarmuscular sau intravenos e. îndepărtarea obiectelor de îmbrăcăminte ( cordoane. administarea perfuziei cu glucoză 5% d. a sării iodate şi a medicamentelor care conţin iod e. apă oxigenată c. restabilirea diurezei corecţia echilibrului hidro. administrare de sare iodată minim 2 grame/ zi 165. nu va acţiona în nici un fel pînă la sosirea medicului 166. hiposodat b. administrarea perfuziei cu ser fiziologic 9%0 c. educaţia pacientului pentru menţinerea echilibrului glicemic: regim alimentar. mişcare fizică b. administrarea intravenoasă de calciu gluconic 1-2 fiole în bolus d.b. Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu hipertiroidie spitalizat cuprinde şi: a. Conduita de urgenţă în coma diabetică cuprinde: a. asigurarea temperaturii camerei de minim 24 C c. administarea de insulină rapidă subcutanat b. monitorizarea funcţiilor vitale e. e. Competenţele cadrului mediu în îngrijirea pacienţiilor cu diabet zaharat în ambulatoriu constau în: a. nu este necesară nici o intervenţie pînă la spitalizarea pacientului 163.electrolitic şi acido. administrarea de sedative pentru combaterea stării de agitaţie e.bazic reducerea azotemiei monitorizarea funcţiilor vitale nu este obligatorie 161. rivanol e. evitarea alimentelor care accelerează tranzitul intestinal. nici o substanţă dintre cele enumerate mai sus 164.

utilizarea de sînge izogrup. gură la gură b. aspirarea secreţiilor traheo. utilizarea colăceilor şi a cremelor epitelizante în prevenirea şi tratarea escarelor de decubit 169. masaj parţial şi general d. b. supravegherea sondei de intubaţie care se poate cuda. Respiraţia artificială se poate executa: a. e. Oxigen pe sondă nazo. la nivelul apendicelui xifoid c. la nivelul regiunii precordiale stngi d. c. gură la mască d. izoRh efectuarea prealabilă a probelor de compatibilitate în vitro şi în vivo transfuzarea de sînge încălzit la temperatura corpului agitarea flaconului înaintea utilizării pentru a asigura omogenizarea verificarea valabilităţii şi compatibilităţii transfuzionale nu intră în sarcina asistentei medicale 167. Ser fiziologic 9%0. întreruperea ventilaţiei mecanice atunci cînd consideră că aceasta nu mai este necesară d. decomprimarea balonaşului sondei de intubaţie de 2 ori/ zi e. sau glucoză 5% tamponată cu insulină rapidă în perfuzie endovenoasă d. nici una din variantele de mai sus 171. la nivelul epigastrului e. d. în faza prespital. în treimea superioară a sternului b.bronşice la nevoie c. În infarctul miocardic acut. Masajul cardiac extern se execută: a.faringiană e. asistenta medicală poate administra din proprie iniţiativă: a. asigurarea igienei corporale şi a lenjeriei e.a. sau deplasa de la locul ei 168. Aspirină ½ tb per os c. Antalgice majore ( morfină sau derivaţi) 170. Competenţele asistentei medicale în îngrijirea pacientului în stare gravă aflat pe ventilaţie mecanică cuprind şi: a. monitorizarea funcţiilor vitale şi a expansiunii pulmonare bilaterale b. Nitroglicerină sublingual b. cu ajutorul balonului Ruben . mobilizarea pasivă şi activă a membrelor c. gură la nas c. Măsurile preventive ale imoblizării prelungite constau în: a. schimbarea frecventă a poziţiei pacientului în pat b. astupa cu secreţii.

Toate variantele de mai sus 173. soluţiile de aminoacizi d. heparina 175. administrarea de antispastice intravenos şi spitalizarea pacientului 8. Anxietate 178. forţarea diurezei prin administrarea a 2-3 litri de lichide/zi d. TA < 160/ 80 mmHg b. insulină rapidă intravenos 10 u/oră d. Delirul paranoid d). ventilaţie mecanică controlată 172. aplicare de pungă cu gheaţă pe lomba dureroasă c. Inserţia gândurilor c). Sindromul halucinator se caracterizează prin următoarele: a). Conduita de urgenţă în colica renală febrilă este: a.e. hemisuccinat de hidrocortizon b. Atacul de panică 177. Delirul congruent c). Halucinaţiile b). Delir primar şi secundar e). insulină rapidă subcutanat 10 u c. TA < 140/ 90 mmHg d. Comportament delirant d). In coma diabetică se va administra de urgenţă: a. Halucinaţii auditive b). perfuzie cu clorură de sodiu 9% 174. Tensiunea arterială normală la un adult sănătos este: a. TA > 140/ 90 mmHg c. Care din următoarele simptome sunt incluse în sindromul productiv al schizofreniei: a). insulină semilentă subcutanat 10 u b. Următoarele preparate terapeutice nu se pot administra în amestec cu alte medicamente în administrare injectabilă: a. Din sindromul delirant fac parte următoarele simptome: a). insulina c. perfuzie cu glucoză 33% e. NURSING PSIHIATRIC 176. . repaus la pat la domiciliul pacientului b. ampicilina e. Halucinaţii auditive .

Delir de persecuţie d). Manie c). Demenţa 180. Depresia b). Riscul suicidar d). Transpiraţii abundente e). Sindromul maniacal se caracterizează prin următoarele: a). Insomnia de trezire e). Dezinhibiţia psihomotorie b). Atac de panică . Halucinaţiile vizuale c). Caracteristicile sindromului depresiv sunt următoarele: a). Formele clinice de schizofrenie sunt următoarele: a). Halucinaţiile tactile d). Cecitate psihică 183. Absenţa controlului sfincterian d). Comportament halucinator e). Euforie b). Principalele simptome din delirium tremens sunt: a). Inhibiţia psihomotorie c). Disfuncţia tiroidiană d). Obsesii 181. Catatonă 182. Compulsia 184. Delir megaloman e). Depresie c). Dezorganizată-hebefrenă c). Insomnie pe toată durata nopţii d). Halucinaţii scenice 179. Hiperreactivitate ineficientă c). Paranoidă b). Dezorientare temporo-spaţială c).b). Deficit de memorie b). Următoarele trăsături sunt caracteristice maniei: a). Demenţa Alzheimer are ca simptome principale: a). Paranoia b). Simplă d). Cu cicluri rapide e).

Delir c). Fobie c). Reacţia de doliu se caracterizează prin. . Depresie accentuată b). Cele mai importante caracteristici ale dependenţei biologice de substanţe psihoactive sunt: a). Preocuparea excesivă cu ideea sau frica că are o boală gravă. Risc suicidar 189. se numeşte: a). Comportament antisocial b). Personalitate histrionică (isterică) se caracterizează prin: a). Suspiciozitate e). Îngrijorare 187. Sindromul anxios se caracterizează prin: a). Inhibiţie psihomotorie e). Tulburări vegetative c). Intoleranţă la frustare 190. Autism 186. Atacul de panică se caracterizează prin. a). Intoleranţă la frustrare 191. Sindromul de sevraj e). Sentiment de moarte iminentă b). Tulburare conversivă d). Fobie c). Insomnie de adormire b). Egocentrism d). Manie d). Tremurături e). Teatralism b). Psihorigiditate c). Delir de persecuţie d). Relaxare musculară d). Preocupări pentru teme abstracte c). Altruism . Suspiciune b). Suspiciozitate e). Hipocondrie b). Neglijarea obligaţiilor c). Tulburare de somatizare 188. Personalitatea paranoidă are următoarele trăsături: a). a).185. Creşterea toleranţei la substanţă d).

Confabulaţii c). Pierdere în greutate peste 15% din greutatea ideală d). Atac de panică c). Halucinaţii imperative c). Compulsii obsesive 196. Debutul după 40 ani e). Black-out d). Sindromul fobic se caracterizează prin. Bulimia nervoasă se caracterizează prin: a). etc e). Hiperalimentare. Halucinaţii vizuale şi tactile b). Tentative de pierdere în greutate prin diete severe. diuretice. Delir d). Ideaţie suicidară d). urmată de sentimente de vinovăţie b). Frica extremă b). Anorexia nervoasă se caracterizează prin: a). Frica de a nu deveni obez c). Halucinaţii e). Care din următoarele simptome apar în delirium tremens ? a). Iluzie c). Pierderea controlului asupra cantităţilor de alimente ingerate c). exerciţii fizice.d). Refuzul de a-şi menţine greutatea normală b). Nevoia de a fi într-o companie înţelegătoare 192. Fobii b). Stare confuzională 193. emetice. Percepţia unui obiect care nu există în realitate se numeşte: a). Ritualuri compulsive e). Luptă pentru propria dreptate e). Fluctuaţii în greutatea corporală d). Care din următoarele simptome impun internarea urgentă în spital a pacientului suferind de schizofrenie? a). Tulburări de schemă corporală 194. Euforie 195. Deshidratarea . Halucinaţie b). Depersonalizare 197. Comportament de evitare d). Derealizare e). Comportament heteroagresiv repetat e). a).

Vorbeşte cu pacientul despre experienţele sale şi stimulează-l să-şi exprime emoţiile 9. în cuvinte simple şi mesaje scurte d). Comunică cu pacientul clar şi concis. Anxioliză eficientă c). d. expectoraţie progresiv mai abundentă 4. Bronşita cronică se caracterizează prin: 1. e. Bifaţi variantele corecte: a). Care din următoarele simptome sunt caracteristice bolii Paranoia ? a). e. Care din următoarele efecte care pot fi induse de Diazepam sunt corecte ? a). Halucinaţiile b). raluri bronşice ronflante şi sibilante a. a. c. frica se poate transmite uşor b). Delirul paranoiac c). hemotoraxul 202. Lasă pacientul deosebit de anxios să stea singur c). MEDICINĂ INTERNĂ 201. agent cauzal frecvent incriminat – fumatul 2. b. Nu dă dependenţă biologică b). Ai grijă să rămâi calm şi să nu pari ameninţător. c. Hipnotic adjuvant d). În tuberculoză calea de contaminare este: aeriană digestivă intrapartum genitală nici un răspuns nu este adevărat . Plan de îngrijire a pacientului anxios. Sindromul de transparenţă-influenţă d). 203. Principalele cauze ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt: fibrozele interstiţiale traheostenozele astmul bronşic bronşita cronică pneumotoraxul. Disociaţia ideo-verbală 200. tuse matinală la debut 3.198. dispnee intensă precoce b. Antidepresiv 199. b. d.

efortul fizic d. Durerea în criza de angină pectorală de efort este descrisă de pacient ca: a. În pneumonia francă lobară: a. acces de astm bronşic sever. subiectiv apare claudicaţia intermitentă la efort. examenul obiectiv este normal e. examenul obiectiv evidenţiază sindromul de condensare pulmonară 206. boala arterială periferică e. factorii precipitanţi: infecţiile respiratorii severe. junghi toracic d. durere cu durata de 2-3 h e. violent. întreruperea bruscă a corticoterapiei. infarctul miocardic acut este consecinţa ocluziei unei artere coronare . Starea de rău astmatic (SRA) are următoarele caracteristici: a. acidoză respiratorie e. înţepătură b. În HTA condiţiile clinice asociate sunt: a. probele biologice evidenţiază: hipoxie. În arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare sunt adevărate afirmaţiile: a. boala cerebrovasculară d. hipercapnie. durere ce cedează la nitroglicerină sublingual sau după întreruperea efortului 209. În infarctul miocardic acut sunt adevărate afirmaţiile: a. nici o afirmaţie nu este adevărată 210. boala coronariană b. durere cu caracter constrictiv c. hipertrofia ventriculară stângă c. examenul obiectiv decelează diminuarea sau dispariţia pulsului arterial c. durată > 24 h b. durere accentuată de inspir profund d. durerea în repaus apare în toate stadiile boli e. agentul etiologic este Pneumococul b. etiologia este aterosclerotică b.204. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumeraţi cu excepţia: a. HTA b. debutul este brutal prin: febră > 390 C. dislipidemiile 207. durerea în repaus apare din stadiul III al bolii 208. simptomatologia clinică este redusă d. etiologia este virală c. expunerea brutală şi intensă la alergeni. frison unic. fumatul c. diabetul zaharat e. folosirea abuzivă a β-2simpaticomimeticelor c. netratată duce la exitus 205. mers d.

localizată retrosternal d. e. macroangiopatia diabetică 216. este de scurtă durată. nanism mitral e. c. examenul obiectiv general evidenţiază: facies mitral. idiopatică) d. cea mai frecventă formă de HTA este cea secundară c. trombembolism sistemic 214. În hipertensiunea arterială (HTA) sunt adevărate afirmaţiile: a. obiectivul general în tratamentul HTA este scăderea TA< 140/90mmHg. aria orificiului mitral în SM este micşorată (<2 cm2) c. cea mai frecventă formă de HTA este cea esenţială (primară. sfâşietoare durerea este localizată retrosternal. etiologia cea mai frecventă este cea reumatismală d. coma diabetică hiperosmolară c. În legătură cu stenoza mitrală sunt corecte afirmaţiile: a. durerea din infarctul miocardic acut este atroce. Diagnosticul de diabet zaharat (DZ) poate fi pus în caz de: a. edem pulmonar acut. are durată peste 20 de minute până la câteva ore c. glicemie á jeun < 110 mg% . iradiază frecvent în braţe în infarctul miocardic acut nu se recomandă internarea de urgenţă în infarctul miocardic acut se recomandă internare de urgenţă 211. nefropatia diabetică d. în DZ franc: glicemia á jeun ≥ 126mg% la 2 determinări în aceleaşi condiţii c. glicozuria apare numai în diabetul zaharat echilibrat metabolic 215. cetoacidoza diabetică b. aria orificiului mitral în SM este normală b. tromboză atrială stângă. în tratamentul HTA se preferă preparatele cu acţiune prelungită pentru creşterea complianţei 213. iradiază frecvent în braţe e. În diabetul zaharat (DZ) pot apare următoarele complicaţii cronice: a. este atroce. În diabetul zaharat (DZ) sunt adevărate afirmaţiile: a. În infarctul miocardic acut durerea are următoarele caractere: a. este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică b. retinopatia diabetică e. sfâşietoare 212. HTA este definită prin creşterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste 140mmHg şi/sau diastolice peste 90mmHg b. în punct fix b. d. respectiv < 130/80mmHg la diabetici e. în DZ franc: glicemia á jeun < 110mg% d. complicaţii posibile: fibrilaţie atrială.b. glicozuria apare numai în diabetul zaharat dezechilibrat metabolic e.

tegumente fără modificări patologice b. prezenţa circulaţiei colaterale pe abdomen e. e. este frecventă la bărbaţii peste 40 ani c. obezitatea poata fi primară sau secundară 218. la examenul obiectiv se evidenţiază: a. bradicardie sinusală d. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. se poate produce prin diminuarea masei totale de ţesut adipos c. în ulcerul gastro-duodenal apariţia durerii este în legătură cu mesele şi are caracter de arsură b. debutul este acut de obicei noaptea d. d. însoţită de semne de inflamaţie e. icter sau subicter sclerotegumentar d. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. tahicardie sinusală e. este o boală caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos b. uratemia este scăzută 219. Pylori este tripla asociere (Omeprazol + Amoxicilină + Claritromicină) d. În ciroza hepatică. explorarea paraclinică de elecţie este examenul radiologic baritat e.b. guşă b. Pylori este dubla asociere (Omeprazol + Amoxicilină) c. Care din afirmaţiile legate de obezitate sunt adevărate: a. glicemie á jeun ≥ 126mg% la două determinări în aceleaşi condiţii glicemia la 2h la TTGO (test de toleranţă cu glucoză oral): 140-200 mg% glicemia la 2h la TTGO: > 200 mg% glicemie á jeun 110-125mg% 217. În tabloul clinic al bolii Basedow întâlnim: a. c. pentru aprecierea gradului obezităţii se foloseşte indicele de masă corporală (IMC) d. Legat de artrita acută gutoasă sunt corecte afirmaţiile: a. explorarea paraclinică de elecţie este endoscopia digestivă superioară 221. durerea articulară este intensă. atrofie musculară la nivelul membrelor. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate afirmaţiile: a. este frecventă la femei b. caracteristică în prezenţa ascitei → aspect de „păianjen” . scădere ponderală cu apetit păstrat / exagerat 220. steluţe vasculare toracice c. obezitatea este definită printr-un IMC ≥ 30kg/m2 e. exoftalmie de obicei bilaterală şi uşor asimetrică c.

proteinurie 224. litiaza biliară d. Sindromul nefrotic se caracterizează prin: a. Un pacient ce slăbeşte marcat e bănuit de hipertiroidism pe baza: . apare şi se intensifică la efort. Expectoraţiilor hemoptoice e. numărătoarea reticulocitelor d. absenţa edemelor palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare c. determinarea sideremiei e. hipoalbuminemie. Tusei cronice c. Explorări paraclinice utile în anemie: a. hernia hiatală 223. c. variabilă în funcţie de pragul individual şi de localizare e. Durerea articulară din boala artrozică se caracterizează prin: a. SEMIOLOGIE a. hepatita cronică e. alcoolismul cronic c. Febrei înalte b. poliurie d. gastrita acută b. Tuberculoza pulmonară este bănuită pe baza: a. toate răspunsurile sunt corecte 10. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare b. Transpiraţiilor nocturne 228. Frisoanelor d. meteorodependenţă b. hipoproteinemie e. b. Cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică este: a. se ameliorează în repaus c. apare şi se intensifică în repaus d.222. e. d. dozarea colesterolului seric b. 226. biopsie medulară 225. hemograma c. Scăderea ponderală prin creşterea consumului de energie se întâlneşte în: Pancreatita cronică Diabet zaharat Hipertiroidie Febră Tuberculoză 227.

Diabetul zaharat decompensat se caracterizează prin: a.a. Glaucom b. Vărsăturilor c. Lipotimii b. Polidipsie c. d. c. O comă instalată la câteva ore după un traumatism cranian pune suspiciunea de: a. b. Scădere în greutate e. c. Migrenă d. Contractii tonico-clonice d. 231. Cefaleea din meningită se caracterizează prin: Hemicranie Febră Redoare de ceafă Fotofobie Tulburări de memorie 232. Tumori cerebrale a. Vărsături 230. e. Bradicardie 234. b. d. Hemipareză b. Agitaţiei d. e. Poliurie d. Transpiraţii e. Vărsături c. Comoţie cerebrală b. Hemoragii cerebrale e. Coma din epilepsie este precedată de: a. HTA c. Coma hipoglicemică este suspectată pe baza: a. Epilepsie 233. Guşă Polifagie Diaree Disfagie Tahicardie 229. Hemoragie cerebrală d. Hemoragie meningee e. Diabetului zaharat b. Hematom subdural c. Cefaleea vasculară se întâlneşte în: a. Paraliziei membrelor inferioare .

Cu colici abdominale 237. Febră b. Hepatită b. Pielonefrită cronică 240. Antidepresive 236. Durerea din litiaza renală dreaptă apare: a. Febră b. Tumoare colică e. Colică 239. Constipaţia din colonul iritabil apare: a. Cu flatulenţă d. Durerea abdominală în hipocondrul stâng poate fi de cauză: a. În alternanţă cu diaree b. Diuretice c. Antibiotice e. Cu dureri ano-rectale e. Agitaţie 238. Gastroduodenală b. Diaree acută e. Iradiere în umărul drept c. Convulsiilor 235. Opiacee b. Splenică c. Sevraj c. Hepatomegalie e. Icter d. Urologică e. Durerea din colecistită este acompaniată de: a. Diaree 241.e. Convulsiile din etilismul cronic apar pe fond de: a. Constipaţia medicamentoasă apare după: a. Insuficienţă cardiacă dreaptă d. Delir d. Cu scaune amestecate cu sânge c. Durerea surdă în hipocondrul drept însoţită de hepatomegalie şi edeme apare în a. Infarct miocardic d. Antiacide d. Litiază biliară c. În hipocondrul drept .

c. Durează ore 247. Durează câteva ore 246. Apare icter intens d. Durere şi o tumoră mată hipogastrică indică: a. Durează câteva minute e. În peritonita acută: a. iradiază spre umăr iradiază spre picior iradiază spre organele genitale este însoţită de hematurie 242. Se însoţeşte de intreruperea tranzitului intestinal 243. Este intensă b. Angina pectorală: a. Se întrerupe tranzitul intestinal 245. Apare la efort c. Se calmează în poziţie şezândă d. Se însoţeşte de galop c. d. Tumoare rectală e.b. Apare silentiu auscultatoric e. Apare frecătură pericardică . Fibrom uterin 244. e. Apare abdomen „de lemn” c. Durează minute e. Durerea în apendicita acută: a. Punctul McBurney este sensibil c. Durerea din infarctul miocardic a. Este însoţită de febră d. Este iradiată spre ligamentul inghinal e. Apare la efort b. Este în fosa iliacă stângă b. Durează câteva secunde d. Glob vezical b. Durerea este în etajul abdominal superior b. Durează secunde d. Fecalom d. Uter gravid c. Apare nocturn b. Durerea din pericardita acută: a. Cedează la nitroglicerină c. Iradiază pe braţul stâng e.

Expectoraţiei purulente 11. Suspectăm embolie pulmonară pe baza: a. Junghiului toracic d. Este sub formă de greutate c. nu are caracter recidivant d. roseata b. tumefactia este centrata de firul de par e. caldura c. Durerea toracică din pleurezie la debut: a. Este însoţită de raluri subcrepitante e. 253. reprezinta o infectie cu E. infectia caracterizeaza glandele sudoripare apocrine . riscului aparitiei endocarditei infectioase e. Caracteristic hidrosadenitei este: a. Este sub formă de junghi d. functio laesa 252. CHIRURGIE GENERALA SI SPECIALITATI INRUDITE 251. se vindeca spontan si fara complicatii c. comunicarii cu vasele orbitei oculare b. Apare cu frecătură pleurală 250. nu este foarte grav . E agravtă în decubit e. Durerea din pneumonie: a. Dispneei cronică b. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt: a. E agravatăîn inspir c. Dispneei paroxistice c. Hemoptiziei e. ischemia d. vecinatatii sinusurilor maxilare si frontale c. durerea e. E însoţită de tuse cu expectoraţie 249. Este sub forma de gheara b. Furunculul fetei prezinta un grad mare de gravitate datorita: a. coli b. E însoţită de timpanism pulmonar d.248. comunicarii venelor fetei cu sinusul cavernos d. E însoţită de tuse b.

retentia de corpi straini in plaga b. abcesul subperiostic (la 5-6 zile) b. semnul lui Milian d. la palpare se simt ca niste cordoane indurate d.254. regiunea mamara d. streptococci b. apare adenopatie satelita d. Caracterele limfangitei tronculare sunt: a. semnele generale nu sunt importante e. spatiul retroperitoneal c. avorturile septice . intereseaza vasele mici b. Conditiile favorizante in aparitia gangrenei gazoase sunt a. In infectiile osoase examenul radiografic evidentiaza: a. sechestre osoase 260. Sediile predilecte de dezvoltare ale flegmoanelor sunt: a. intereseaza vasele mari din reteaua tegumentara b. nici una din afirmatiile de mai sus 255. regiunea fesiera e. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni: a. edemul generalizat al membrului inferior b. Caracteristic erizipelului este: a. mediastinul 258. dedublarea corticalei (la 14 zile) e. Limfangita acuta reticulara este caracterizata prin: a. regiunea scalpului b. zone de rarefiere osoasa d. placardul eritematos e. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate 256. apare edem discret de vecinatate e. virusurile hepatitice 257. apare la distanta de focarul inflamator c. semne de ischemie acuta distala 259. zone de condensare osoasa c. stafilococi c. apare sub forma unor linii rosii cu traiect ascendent de la focarul inflamator c. arsurile intinse c. gonococi d. chlamidii e. bureletul marginal c.

Antibioprofilaxia nepotrivita b. bradicardie 262. Edem marcat d. contractura muschilor fetei (rizus sardonicus) b. Frecvente in unitatile de dializa e. arsurile e. isolate sau in pachete c. In septicemia hemocultura se efectueaza: a. Administrarea de solutii perfuzabile 266.d. Frecvente in unitatile de terapie intensiva 265. Infectii intraspitalicesti c. in plina ascensiune a curbei febrile c. indiferent de conditii 264. disfagie d. Conditiile favorizante infectiei tetanice sunt: a. Spitalizarea de lunga durata c. Varice simple b. Varice sacciforme. interventiile stomatologice 261. Infectiile nosocomiale sunt: a. opistotonusul c. In stadiul II al bolii varicoase apar: a. stare de prostratie e. repetat de cel putin doua ori pe zi d. Infectii grave de regula b. Contaminarea plagilor operatorii d. Mentinerea sondelor urinare mult timp e. Se trateaza cu antibiotice uzuale d. plagi contuze c. Tulburari trofice tegumentare e. in plin frison b. din sange arterial e. plagi intepate b. manevrele urologice endoscopice e. plagi murdarite cu pamant 263. In stadiul III al bolii varicoase apar: . Nici una dintre cele enumerate mai sus 267. Perioada de stare a tetanosului este caracterizata prin: a. contaminarea cu continut intestinal a plagilor d. Conditii favorizante ale infectiilor nosocomiale sunt: a.

Hepatita etanolica c. Toate afirmatiile de mai sus sunt valabile 272. Meteorism abdominal d. Circulatie colaterala cavo-cava la nivelul trunchiului c. Marginile sunt neregulate d. Semne de compresiune mediastinala e. e. Nici una din afirmatiile de mai sus 273. Edeme ale membrelor inferioare b. Chistele hepatice voluminoase e. Este dureros e. Edem “ in pelerina” d.a. Este un ulcer rar al gambei b. Are forma rotunda sau ovalara c. Caracteristicile ulcerului varicos: a. Edeme asimetrice c. Sindromul ascitic b. c. d. Suprafata ulcerului este curata c. Nici una din afirmatiile de mai sus 269. Nu recidiveaza 270. Ciroza hepatica b. Tromboza venei cave inferioare este caracterizata prin: a. Caracteristicile ulcerului posttrombotic sunt: a. Tumorile hepatice d. Este insotit intotdeauna de varice importatnte b. Manifestarile clinice ale hipertensiunii portale sunt: a. Dureri lombare e. Se trateaza usor d. b. Cardiomegalia . Cauzele hipertensiunii portale sunt: a. Se suprainfecteaza frecvent e. Splenomegalia c. Nici una din afirmatiile de mai sus 271. Edeme declive b. Senzatie de jena in gamba Prurit discret Senzatie de “neliniste in gamba” Claudicatie intermitenta Nici una din afirmatiile de mai sus 268. Tromboza venei cave superioare poate fi cacacterizata prin: a.

“saltaret” c. Trombocitopenie e.d. Puls tahicardic. Caracterele socului septic sunt: a. Puls mic. Caracterele socului hipovolemic sunt: a. Nici una din afirmatiile de mai sus . Hipertensiune arteriala e. Encefalopatia portala 274. Leucopenie cu neutropenie b. Presiune venoasa centrala crescuta d. Tahipnee cu hipoxie d. Bradicardie 275. filiform b. Varicele esofagiene e. Tahicardie c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times