“Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor.

Acţiunea vântului”

Elaborat de: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Colectiv de elaborare 1. 2. 3. 4. 5. Prof. dr. ing. Dan Lungu Şef lucr.dr.ing. Alexandru Aldea Prof. dr. ing. Sorin Demetriu Dr. ing. Cristian Arion Ing. Tiberiu Cornea

1

CONTINUT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Scop………………………………………………………………………………….3 Reprezentarea acţiunii vântului……………………………………………………4 Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z)……………………………………………...6 Forţe din vânt, Fw…………………………………………………………………....7 Viteza de referinţă a vântului, Uref…………………………………………………8 Presiunea de referinţă, qref……………………………………………….………….9 Rugozitatea terenului (categorii)……………………………………….…………10 Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de rugozitate, cr (z).…11 Intensitatea turbulenţei, I(z)………………………………..……………….……13 Factorul de rafală, cg (z)………………………………………………….……….15 Factorul de expunere, ce (z)……………………………………………….………16 Coeficienţi aerodinamici de presiune, cp, şi de forţă, cf………………….……...18

Anexa A Zonarea acţiunii vântului asupra construcţiilor pe teritoriul României……56 Anexa B Metoda simplificată de calcul dinamic la vânt conform EC 1………………..63 Anexa C Reguli pentru solicitări din vârtejuri………………………………………….68

2

1. Scop Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru proiectarea la vânt a construcţiilor în România, în acord cu dezvoltările din codurile avansate: codul european de vânt (Eurocodul 1, Partea 2-4), documentul ISO referitor la acţiunea vântului şi codul american ASCE 7, 2000. Sunt indicate metodele şi procedurile practice de evaluare a forţelor din vânt pe construcţii şi structuri uzuale, adoptându-se pentru reprezentarea acţiunii vântului modelul din Eurocode 1. Sunt detaliaţi factorii de rugozitate, de rafală, de expunere, de răspuns dinamic la vânt precum şi coeficienţii aerodinamici pentru construcţii cu forme uzuale după formatul şi datele de bază din Eurocodul 1, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice INMH existente la INCERC. Prima versiune a prezentului cod a fost elaborată de către UTCB şi IPCT între anii 1995-1996, forma actuală fiind finalizată la UTCB în anii 2001-2002. Codul constituie un pas înainte în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Comunitatea Europeană, îmbunătăţind nivelul de înţelegere şi de reprezentare a efectelor statice şi dinamice ale acţiunii vântului pe construcţii şi structuri în România. Codul se refera la structuri şi construcţii curente (cu înălţimi şi deschideri sub 200m) şi la elementele lor componente. Proiectarea structurilor şi a construcţiilor speciale ca tip şi complexitate şi a podurilor suspendate/hobanate nu este decât în parte acoperită de prevederile prezentului cod. Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este necesară luarea unor măsuri de siguranţă suplimentare celor din prezentul cod.

3

5 4 . 2. 2. 2. caracteristicile turbulenţei.1 În cele ce urmează se stabilesc elementele de bază şi metodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea acţiunii şi efectelor vântului asupra construcţiilor şi structurilor curente.3 Atât viteza vântului cât şi răspunsul structurii la vânt sunt modelate ca mărimi aleatoare.galopare .răspuns rezonant provocat de vârtejuri . 2. Reprezentarea acţiunii vântului 2.).2 Efectele vântului asupra construcţiilor şi structurilor depind de proprietăţile vântului (viteza medie.6 Răspunsul total pe direcţia vântului datorită turbulenţei poate fi considerat suma dintre: (i) o componentă care acţionează cvasistatic şi (ii) o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaţii ale excitaţiei având frecvenţa în vecinătatea frecvenţelor proprii ale structurii.răspuns provocat de interferenţa unor construcţii vecine amplasamentului construcţiei. de proprietăţile dinamice ale structurii. componenta rezonantă este neglijabilă şi răspunsul la vânt poate fi simplificat considerat static. Pentru majoritatea structurilor cu răspuns dinamic la vânt. dimensiunile şi orientarea construcţiei (structurii) faţă de direcţia vântului. etc.2. de amplasamentul structurii în mediul natural şi construit învecinat.fluter .7 2. Presiunile sau forţele din vânt acţionează normal pe suprafaţa expusă. 2. Pentru majoritatea structurilor având frecvenţa fundamentală sub 1 Hz.răspuns static sau cvasistatic . tangenţiale. etc. Acţiunea vântului considerată în proiectarea structurilor poate produce: (i) Forţe excesive şi instabilitate pentru structură în ansamblu şi pentru elementele sale componente (ii) Deplasări şi rotiri excesive ale structurii şi elementelor structurale (iii) Forţe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale (iv) Instabilitate aerodinamică în care caz mişcarea structurii în vânt produce forte aerodinamice care amplifica mişcarea şi (v) Mişcări ale căror caracteristici pot cauza disconfortul ocupanţilor structurii.răspuns stochastic rezonant datorita turbulenţei şi curgerii aerului în spatele structurii . În anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar şi forţele de frecare orizontale. Răspunsul structurilor şi construcţiilor la vânt poate fi clasificat în următoarele tipuri: . ponderea componentei rezonante corespunzând frecvenţei fundamentale a structurii este de obicei dominantă faţă de ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenţelor modurilor superioare de vibraţie.4 Acţiunea vântului este evaluată fie de presiunea vântului fie de forţele produse de vânt pe construcţii şi structuri. de forma.

2. pe structurile cu înălţime (clădiri. complexitate şi dimensiuni.9 Pentru încercări experimentale în tunele de vânt acţiunea vântului trebuie modelată astfel încât să fie respectate (i) profilul vitezelor medii şi (ii) caracteristicile turbulenţei care corespund amplasamentului real al construcţiei.2. antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m şi pe antenele ancorate şi pe podurile suspendate nu sunt decât parţial evaluate în acest cod şi necesită studii speciale de ingineria vântului.8 Efectele vântului pe structurile neuzuale ca tip. 5 .

3 Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucţiunile cu semnul (-). w(z) 3.factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului.coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafeţe exterioare şi cpi pentru suprafeţe interioare). pe suprafeţele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determină cu relaţia: w(z) = qref ce(z) cp unde: qref este presiunea de referinţă a vântului.12 din prezentul cod. 3.3. (1) 6 . 3. Presiunea vântului pe suprafeţe. definit în Cap.11 cp . conform Cap.2 Presiunea totala a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate către suprafaţă) şi sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele 2 feţe ale elementului. definită în Cap.1 Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului.6 ce(z) .

Fw.11 cf .coeficientul de răspuns dinamic la vânt al construcţiei. 4. pe o arie de construcţie de referinţă orientată perpendicular pe direcţia vântului (Aref). definit în Cap.5 Forţa de frecare din vânt sumată pe suprafeţe expuse de dimensiuni mari se obţine din expresia: Ffr = [qref ce(z)] cfr Afr unde: cfr este coeficientul de frecare Afr .4 Efectele de torsiune generală datorită acţiunii oblice a vântului sau datorită rafalelor necorelate ale vântului acţionând pe structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat considerând aplicarea forţei Fw cu o excentricitate e = b /10 (3) (2) unde b este dimensiunea laturii secţiunii transversale a construcţiei orientată (cvasi) perpendicular direcţiei vântului. beton) .3 Forţa globală pe direcţia vântului.01 = 0. 4.6 Valorile coeficientului de frecare în funcţie de rugozitatea suprafeţei pereţilor sau acoperişurilor pot fi luate astfel: . 4.Suprafeţe rugoase (beton) . orizontală. orientată paralel direcţiei vântului.aria de construcţie verticală.4.Suprafeţe cu nervuri cfr = 0.factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului. (4) 7 .12 cd .04. Fw 4.coeficientul aerodinamic de forţa.1 Forţa din vânt acţionând asupra unei structuri sau asupra unui element structural poate fi determinată în 2 feluri: (i) ca forţă globală sau (ii) prin sumarea presiunilor acţionând pe suprafeţele (rigide) ale structurii. se determină cu relaţia generală: Fw = qref ce(z) cf cd Aref unde: ce(z) .Suprafeţe netede (oţel. 4.02 = 0. Anexa B restul simbolurilor fiind definite în legătura cu relaţia (1). 4.2 Forţa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabila direcţie a vântului faţă de structură. etc. conform Cap. Forte din vânt.

5.98 este: U0.98 poate fi stabilită cu expresia: (6) ln( − ln p) ⎤ ⎡ 1 − ⎢0..02 probabilitate de depăşire într-un an (viteza caracteristică) se determină din analiza statistică a maximelor anuale ale vitezei. determinată la o înălţime de 10.98 = m1 + 2. 5. Factorul direcţional este egal cu 1.5 Dintre repartiţiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale vitezei vântului se recomandă repartiţia Fisher-Tippet de tipul I. Viteza de referinţă a vântului.02 (intervalul mediu de recurenţă 50 de ani). în funcţie de climat.593 σ1 = m1 (1 + 2. Numărul de ani pentru care există înregistrări trebuie să fie comparabil cu cel al perioadei medii de revenire asociată vitezei caracteristice.593 V1) unde m1 şi σ1 sunt respectiv media şi abaterea standard a setului de viteze maxime. Datele trebuie să fie omogene în privinţa expunerii la vânt (câmp deschis. 5.05U1h = U10min = 0.1 Viteza de referinţă a vântului este viteza vântului mediată pe o durată de 10 min. etc.10-0.35.84U1min = 0. iar V1 = σ1/m1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale. Uref 5.67 U3sec ref ref ref ref (5) 5. Gumbel.593V1 (7) Coeficientul de variaţie al vitezelor maxime anuale ale vântului este. Pentru teren deschis se recomandă următoarele relaţii de conversie între vitezele vântului mediate pe diferite intervale de timp: 1.03 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0. În această repartiţie viteza maximă anuală având probabilitatea de nedepăşire p = 0. 8 .) şi a timpului de mediere.4 Viteza vântului având 0. 1 + 2. Pentru zonarea acţiunii vântului se recomandă utilizarea unui singur tip de repartiţie. în câmp deschis (lungime de rugozitate z0 = 0.3 Acţiunea vântului este presupusă orizontală şi direcţională.6 Viteza de referinţă a vântului pentru o probabilitate anuală de nedepăşire diferită de 0. în intervalul 0.0 în absenţa exprimării direcţionale.5. 5.7 Repartiţia maximelor în N ani ale vitezei vântului este deasemenea o repartiţie Gumbel.2 Medierea vitezei vântului pe o durata de 10 min. ⎣ ⎦ U Up = 0. conduce la o definiţie stabilă a vitezei vântului pe o suprafaţă mai mare decât cea a construcţiei şi pe o perioadă de timp suficientă pentru dezvoltarea integrală a răspunsului dinamic al structurii.98 . pentru maxime.45 + V1 1282 ⎥ . 5.

3 Presiunea de referinţă a vântului în România determinată din viteza de referinţă mediată pe 10 min. Presiunea de referinţă. Pentru aerul standard ρ=1. (9) 6.44q 3s . în Pascali. ref ref ref ref (10) 6.612 U2 ref [ m / s] . qref 6. şi având 50 ani intervalul mediu de recurentă este indicată în Harta de zonare şi în Tabelul din Anexa A. latitudine şi anotimp.25 kg/m3 şi presiunea de referinţă.7q1min = 0. este data de relaţia: q ref [ Pa ] = 0. 9 . temperatură.1 Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă: q ref = 1 2 ρUref 2 (8) în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcţie de altitudine.6.2 Relaţiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite intervale de mediere se obţin din relaţia (5): 11q1h = q10min = 0. Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din Hărţile şi Tabelul din Anexa A (în special zonele de munte) se recomandă consultarea INMH pentru obţinerea de date primare şi a instituţiilor de specialitate din domeniul construcţiilor pentru analiza acestor date.

pentru diverse categorii de teren 1) 2) Descrierea terenului z0. m interval Valoare de cod I. Păduri cu înălţime medie a arborilor de cca. Terenuri cu obstacole singulare nu mai înalte de 10 m. Trebuie considerată de asemenea şi variaţia rugozităţii terenului cu direcţia vântului.8 . terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe direcţia vântului pe o distantă de cel puţin 500 m şi respectiv 800 m în faţa construcţiei.3 densitate redusă a construcţiilor Zone urbane dens construite. Ea reprezintă o măsura a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaţa terenului.Zone suprafaţă este acoperită cu construcţii având mai mult urbane. lacuri. Rugozitatea terenului (categorii) 7.4 0.Câmp deschis Terenuri agricole şi cu iarbă. 7.0.0 0.01 0. 1. Tabelul 1. în metri.1. Alternativ. Categoria terenului Lungimea de rugozitate z0.2 În Tabelul 1 categoriile de teren sunt clasificate în funcţie de valoarea lungimii de rugozitate z0.5 m II.7.03 .0. 2) Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III şi IV. Arii expuse vânturilor venind dinspre suprafeţe întinse de 0.1 Rugozitatea suprafeţei terenului este descrisă aerodinamic de lungimea de rugozitate z0. în care cel puţin 15% din IV.01 apă.0.07 0.05 Zone cu densitate redusa a construcţiilor şi III. 15m Păduri 1) Valorile mai mici ale lui z0 provoacă valori mai mari ale vitezei medii a vântului. în metri.5 ln ⎟ ⎜ ln ⎟ z0 ⎠ ⎝ ⎝ z0 ⎠ 2 2 (11) unde k = 0. 10 .2 de 15 m înălţime.1.003 . Mare. 0. Zone cu zone împădurite 0. Teren plat (sau uşor ondulat) cu obstacole rare nu mai Teren plat înalte de 1. rugozitatea terenului poate fi descrisă şi prin coeficientul k definit în funcţie de lungimea de rugozitate z0 prin expresia: ⎞ ⎞ ⎛ ⎛ ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ 1 ⎟ ⎜ k ⎟ =⎜ k= 10 ⎟ ⎜ ⎜ 10 ⎟ ⎜ 2.4 este constanta lui von Karman.

viteza medie a vântului la înălţimea z U(zr) . cr(z) 8.4 2 ref3 k r ( z0 ) 0.8.2 Profilul vitezelor medii ale vântului pentru diferite categorii de teren în funcţie de viteza de referinţă Uref se exprima din următoarea relaţie empirica ce da viteza medie a vântului la înălţimea z deasupra terenului având rugozitatea z0. Pentru o categorie de teren specificată prin caracteristică de rugozitate z0. este: z ln U( z) z0 (12) = zr U( z r ) ln z0 în care: z este înălţimea deasupra terenului zr . împreună cu rapoartele corespunzătoare pentru presiuni. Teren plat 0. Tabelul 2.înălţime de referinţă U(z) . Uref : U(10) 10 = k r ( z 0 ) ln U ref z0 este dat în Tabelul 3. Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. densitate Păduri redusă a construcţiilor 0.07 (13) Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2. U(10) şi viteza medie la 10 m în câmp deschis. 8. (14) 11 . în funcţie de viteza medie a vântului la înălţimea zref = 10 m în câmp deschis: ⎛ z0 ⎞ ⎜ ⎟ U( z) ⎝ z 0.viteza medie a vântului la înălţimea zr . scrisă în forma standard. lacuri.ref ⎠ z z = ln = k r ( z 0 ) ln 10 U ref z0 z0 ln z 14 0.3 Raportul dintre viteza medie la 10 m în diverse categorii de teren. Factorul de rugozitate.22 0. Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de teren Mare.19 8.24 Categoria terenului kr (z0) 0. legea logaritmica.17 Câmp deschis Zone urbane Zone cu dens construite.1 Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului datorită rugozităţii suprafeţei acestuia este cel mai bine descrisă de o lege logaritmica.

1 din înălţimea stratului limită atmosferic).55 0.Tabelul 3. 1 Factorul de rugozitate. Pentru înălţimi de peste 200 m se pot adăuga termeni suplimentari în ec. utilizarea sa este recomandabilă în special pe primii 200 m de la suprafaţa terenului (cca. Păduri 0.00 1. 0. (12) sau se pot utiliza alte profile.77 0.30 1.5 1 1.5 cr(z) 2 2. lacuri.00 8.5 3 Fig.40 Câmp deschis Zone cu densitate redusă a construcţiilor 0. m 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 Zone urbane dens construite Zone cu densitate redusa a constructiilor Camp deschis Mare 0.4 Factorul de rugozitate. cr(z) defineşte variaţia presiunii medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcţie de presiunea de referinţă : c r ( z) = q ( z) q ref ⎛ z⎞ = k ( z 0 )⎜ ln ⎟ . 12 .5 Profilul logaritmic este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie >10 m/s) în atmosferă neutrală (unde corecţia termică verticală a aerului poate fi neglijată). cr (z) 8. terenului Teren plat U(10) Uref q(10) qref 1.18 1. Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălţimea stratului limită atmosferic.60 Zone urbane dens construite. Raportul între viteza (presiunea) medie a vântului la 10 m pentru diferite categorii de teren şi viteza (presiunea) de referinţă Categoria Mare. ⎝ z0 ⎠ 2 r 2 (15) 200 Inaltimea deasupra terenului z.

t ) I( z ) = U( z) 2 1/ 2 = σu U(z) (16) U(z.t) Rafale : fluctuaţii ale vitezei faţă de medie u(z. U(z): u( z.856 ln z 0 ≤ 7. Fig.5 ln z0 (17) 9.3. Intensitatea turbulenţei.5 ≤ β = 4. Intensitatea turbulenţei la înălţimea z deasupra terenului se calculează din raportul între rădăcina pătrată din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale vitezei pe direcţia vântului.t) 0 Intervalul de mediere a vitezei (10 min) U(z) t Fig.2 Potrivit măsurătorilor. Tabelul 4: 4. independente de înălţimea deasupra terenului z. U(z.5 (18) 13 .t) u(z.t) Intensitatea turbulenţei la înălţimea z poate fi scrisă în forma generală: I( z ) = β z 2.5 − 0.t) = U(z) + u(z. m) şi sunt considerate. u(z.t) U(z) 0 Viteza medie t U(z.1 Intensitatea turbulenţei este coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor vitezei în jurul vitezei medii.t) şi viteza medie a vântului la înălţimea z.9. simplificat.2 Procesul stochastic al vitezei vântului la înălţimea z deasupra terenului. I (z) 9. valorile lui β variază cu rugozitatea suprafeţei terenului (z0.

5 ln z0 (19) Variaţia intensităţii turbulenţei cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite rugozităţi (categorii de teren) este reprezentată în Fig.65 Zone cu densitate redusă a construcţiilor 2. I(z) 14 .Tabelul 4. Valori ale lui β Categoria Mare.1 0. pentru valorile z0 recomandate în Tabelul 2.3 0. m 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0.73 2. lacuri. 9.35 Zone urbane dens construite. este: I(10) = β 10 2. 4.4 I(z) Fig. 3 Intensitatea turbulenţei.3 Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea de referinţă de 10m. terenului Teren plat β Câmp deschis 2.2 Zone urbane dens construite Zone cu densitate redusa a constructiilor Camp deschis Mare 0. Păduri 2.4 Pentru câmp deschis intensitatea turbulenţei I(z) poate fi aproximată de relaţia : I( z ) ≅ 1 z ln z0 (20) 200 Inaltimea deasupra terenului z.12 9.

Factorul de rafală la înălţimea z deasupra terenului este o funcţie liniară de intensitatea turbulenţei. Factorul de rafală. cg (z) 10. (21) valoarea recomandată a factorului de vârf este g=3.4 Factorul de rafală pentru viteza vântului mediată pe 10 min.7c 10 min g g c 1 h ≅ 1.4.1 Factorul de rafală este raportul dintre presiunea de vârf (produsă de rafalele vântului) şi presiunea medie (produsă de viteza medie a vântului): c g ( z) = q g ( z) Q( z) = Q( z) + g σ q Q( z) = 1 + g Vq = 1 + g[2 I( z)] (21) în care : Q(z) ..4.5 este reprezentat în Fig.5.1c 10 min g g (22) (23) 10. Factorul de rafală. 4. 200 180 Inaltimea deasupra terenului z. aproximativ egal cu dublul coeficientului de variaţie al fluctuaţiilor vitezei : Vq ≅ 2 I(z) .3 Valorile factorului de rafală depind în mod esenţial de intervalul de timp de mediere a vitezei de referinţă a vântului: c 1 min ≅ 0.5 2 2.factorul de vârf.10.5 3 3.2. 10. deci o funcţie descrescătoare cu înălţimea deasupra terenului. cg(z) 15 . iar abaterea standard a factorului este 0.coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor presiunii. 160 140 120 100 80 60 40 20 0 1. În utilizarea practică a ec. categoriile de rugozitate z0 din Tabelul 2 şi g = 3. 10.2 Valoarea medie a factorului de vârf este 3.rădăcina pătrata din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale presiunii pe direcţia vântului . t ) Vq g .5 Zone urbane dens construite Zone urbane cu densitate redusa de constructii Camp deschis Mare cg(z) Fig.este valoarea medie a presiunii produsă de viteza medie a vântului 2 1/ 2 σ q = q( z.

5 ori înălţimea falezei.5. Se aplică vitezei vântului de la baza dealului sau a coastei.4) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) în Fig. interval de mediere a vitezei vântului se defineşte ca produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate corespunzător vitezei mediate pe 10 min. El este reprezentat (cu datele din Fig. ce(z) 11.5 Valoarea maximă a presiunii vântului la înălţimea z deasupra terenului poate fi evaluată cu expresia : (24) q (z ) = c g (z )c r (z )q ref 11. 16 . El trebuie luat în considerare pentru amplasamente situate la o distantă mai mică de jumătate din lungimea pantei dealului măsurată de la creasta sau de 1. 5 Factorul de expunere.1 şi Fig.2 Factorul topografic ct(z) evaluează creşterea vitezei medii a vântului peste dealuri izolate şi alte accidente de topografice (nu peste dealurile ample din regiunile muntoase). Factorul de expunere.10.0 factorul de expunere pentru 10 min. 200 Inaltimea deasupra terenului z. m 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 1 2 ce(z) 3 4 5 Camp deschis Mare Zone urbane dens construite Zone urbane cu densitate redusa de constructii Fig.2 Pentru ct(z) = 1. ce (z) 11.1 Factorul de expunere sau combinat ce(z) este produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate: c e ( z) = c g ( z) c r ( z) (25) şi după caz. şi factorul topografic : c e ( z) = c g ( z) c r ( z) c t ( z) (25') 11.

înălţimea obstacolului topografic.05 unde: (26) Φ= H/L este panta obstacolului topografic L – lungimea pantei expuse vantului H .Factorul topografic este definit astfel: ct = 1 pentru Φ < 0. ct(z) poate fi considerat 1. 17 .4 pentru Φ ≥ 0. Pentru structuri situate în văi sau pentru poduri rezemate pe versanţii abrupţi ai unor văi ar trebui luată în considerare orice creştere a vitezei vântului cauzata de efectul de tunel de vânt. În văi.05 1 < ct ≤ 1.0 dacă nu se aşteaptă creşteri ale vitezei vântului datorate efectului de tunel de vânt.

1 cpe = c pe.2). În al doilea caz. Ei sunt daţi în tabele.10. forţa din vânt este produsul a trei factori: presiunea vântului pe un plan perpendicular pe direcţia sa. şi zvelteţea efectivă şi factori de reducere în funcţie de zvelteţe (12.3). Nota: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acţiunea vântului în secţiunea care este de calculat. steaguri (12. pentru arii expuse A de 1m2 şi 10m2. 12.1.2. cf 12. Nota: cpe = cpe. sub notaţiile cpe.7). Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria şi dimensiunile construcţiei.1) log10A cpe = cpe. etc. de categoria de rugozitate a suprafeţei terenului la baza construcţiilor. coeficientul de forţă global al construcţiei şi aria frontală a acesteia. pereţi verticali. de numărul Reynolds.12. aria de referinţă va fi aria care corespunde grosimii stratului de zăpadă sau gheaţă.4). structuri cu zăbrele (12.10 .1 + (c pe. Abordarea este utilizată în cadrul procedurilor de calcul a răspunsului structural. cp şi de forţa. Abordarea este specifică pentru părţi şi elemente ale structurilor. garduri şi panouri pentru reclame (12.12). Coeficienţi aerodinamici de presiune. respectiv cpe.10 A ≤ 1m2 1m < A < 10m2 A ≥ 10m2 2 Fig. elemente structurale cu secţiune poligonala regulată (12. În primul caz. copertine (12. sfere (12.c pe. 6. elemente structurale şi componente: clădiri (12. cilindri circulari (12.8).9). În capitolul 12 se prezintă coeficienţii aerodinamici pentru următoarele tipuri de structuri. elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (12.6). cpe. pentru clădiri şi părţi individuale din clădiri depind de mărimea ariei expuse . de unghiul de atac al vântului (poziţia relativa a corpului în curentul de aer).1 Elemente generale Coeficienţii aerodinamici se aplică fie presiunii medii.A.11). Elemente generale (1) Coeficienţii de presiune. Dacă sarcina din zăpadă sau gheaţă este importantă.10). 6 Variaţia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A 18 . elemente structurale cu secţiune rectangulară (12.2 Clădiri 12.5). forţa din vânt este rezultatul sumării forţelor aerodinamice perpendiculare pe o anumita suprafaţă. Pentru alte arii expuse variaţia valorilor poate fi obţinută din Fig.1. Există două moduri de evaluare a efectelor vântului asupra corpurilor rigide : (i) utilizând coeficienţi de presiune şi (ii) utilizând coeficienţi de forţă. fie presiunii de vârf a vântului. În anumite cazuri coeficienţii aerodinamici pentru presiunile exterioare trebuie combinaţi cu cei pentru presiunile interne. pentru configuraţii tipice de clădiri.

dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului) (2) Coeficienţii presiunii c pe.(2) Valorile c pe. 19 . între zonele precedente. o zonă superioară extinzându-se în jos de la vârful clădirii pe o lungime b. 7 Înălţimea de referinţă ze în funcţie de h şi b (b . divizată în benzi orizontale cu o lăţime de maximum b. (3) Forţele de frecare vor fi considerate numai pentru clădirile lungi (vezi 4.10 şi c pe.8 sunt daţi în Tabelul 6 în funcţie de raportul de d/h. Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară. o zonă de mijloc. pentru zidurile verticale ale clădirilor rectangulare în plan depinde de raportul h/b şi este dată în Fig.2 Pereţi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan (1) Înălţimea de referinţă. B.5). 900 şi 1800. (3) Valorile sunt aplicabile numai pentru clădiri. 12. (c) pentru clădiri la care înălţimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b. ze. (b) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mare decât b.1 din Tabelele 6 ÷ 11 sunt date pentru direcţiile ortogonale ale vântului de 00.10 şi c pe.7 pentru următoarele trei cazuri: (a) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mică decât b se va considera o singura zonă. dar reprezintă cele mai mari valori obţinute intr-o marjă direcţională a vântului de θ=±450 faţă de direcţia ortogonală relevantă a vântului. dar mai mică decât 2b se vor considera două zone: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b şi o zonă superioară. D şi E definiţi în Fig.1 pentru zonele A. Fig.2. C.

3 c pe.1 -1.10 -0.5 -0.1 +1.0 c pe. B* C D E Zona d/h c pe.8 -0.3 -0.0 -1.1 ≤1 ≥4 20 .0 c pe.ELEVATIE CAZUL d>e PLAN Direcţia vântului Direcţia vântului Direcţia vântului CAZUL d<e e=b sau 2h care este mai mică Fig.0 c pe.10 -0.5 c pe.10 -0.10 +0.6 c pe. Coeficienţii de presiune pentru pereţii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan A B.0 +1.0 -1. 8 Notaţii pentru pereţii verticali Tabelul 6.3 -1.1 -1.8 c pe.8 +0.10 -1.1 c pe.3 c pe.

3 Acoperişuri plate (1) (2) (3) (4) (5) Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta lor este în intervalul de ± 40. Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 7. Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului Direcţia Vântului Fig.5) Limita streasina parapeţi streaşină curbă înălţime de referinţă: ze = h e=b sau 2h care este mai mică b .2.9 Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h. Acoperişurile vor fi divizate în zonele indicate în Fig. 9 Notaţii pentru acoperişurile plate 21 .12.

Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri plate Zona Caz c pe.2 -0.2 α=300 D α=450 α=600 Note: (i) pentru acoperişurile cu margini.7 -0. în cazurile B şi C se poate interpola linear pentru obţinerea valorilor intermediare pentru hp/h şi r/h.0 -1.20 -1.4 -0.4 -0.8 -1.2 -1.3 -1.5 -2.2 -1.5 -1.5 c pe.2 ±0.2 ±0.1 -2.7 -0.3 -0.4 -1.2 ±0.8 -1.9 -1.2 -1.5 -1.10 -0.6 -1.1 ±0.2 ±0.Tabelul 7.4 -0.2 -1.2 ±0.8 -1.025 B hp/h=0. 450 şi 600.7 -0.8 -0.10 -1.2 -1.2 -0.0 -1.5 -1.3 c pe.05 C r/h=0.0 -1.8 -1. 22 .10 A hp/h=0.2 -2. (iii) Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.1 -1.7 -0.6 01.9 c pe. (ii) pentru acoperişurile cu margini.9 -0.3 -0.10 r/h=0.2 ±0.2 -1.2 ±0.8 -1.2 c pe.2 ±0.0 -1.5 -1.8 -1.8 -1.8 -1.05 hp/h=0. în cazul D se poate interpola linear între α=300.4 -1.2 ±0.7 -0.10 c pe. Pentru α>600 se interpolează linear între valorile corespunzătoare pentru α=600 şi valorile corespunzătoare cazului A.10 r/h=0.5 -1.3 F G H I c pe.1 -2.3 -0.9 c pe.0 -0.1 -0.

10 Notaţii pentru acoperişurile cu o singură pantă 23 .10. Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 8.12.5) Pentru colţurile alungite ale acoperişului (vezi Fig.dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului streaşina de jos (c) direcţia vântului θ = 900 Fig.4 Acoperişuri cu o singura panta (1) (2) (3) (4) (5) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. vânt streaşina de jos streaşina de sus vânt streaşina de sus streaşina de jos inalţime de referinţă: Directia Vantului e=b sau 2h care este mai mică (b) direcţia vântului θ = 00 si θ = 1800 streaşina de sus Direcţia Vântului b . Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4. Înălţimea de referinţă va fi considerată ca fiind h.2. Această regulă este aplicabilă şi pentru acoperişuri de alte tipuri.10) zona R este supusă aceleiaşi presiuni ca şi peretele vertical corespunzător.

Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu o singură pantă Zone pentru direcţia vântului θ = 00 Zone pentru direcţia vântului θ = 1800 panta α Zone pentru direcţia vântului θ = 900 panta α Note: (i) Pentru θ=00 valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α=150÷300 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative. (ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.Tabelul 8. 24 .

12.dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului (b) direcţia vântului θ = 00 Direcţia Vântului coama sau dolie (c) direcţia vântului θ = 900 Fig. Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 9.5 Acoperişuri cu două pante (1) (2) (3) (4) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.2. 11 Notaţii pentru acoperişuri în două pante 25 .5) vânt panta expusă panta neexpusă vânt panta ă panta neexpusă Unghi de panta pozitiv Unghi de pantă negativ panta expusă panta neexpusă Coama sau dolie Direcţia Vântului inalţime de referinţă: ze = h e=b sau 2h oricare este mai mică b .11. Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.

26 . pe panta expusa vântului. valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α=150÷300 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.Tabelul 9 Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu două pante Zone pentru direcţia vântului θ = 00 panta α Zone pentru direcţia vântului θ = 900 panta α Note: (i) Pentru θ=00. Pentru situaţii între α=+50 şi α=-50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate. (ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.

12. 12 Notaţii pentru acoperişuri cu patru pante 27 .6 Acoperişuri cu patru pante (1) (2) (3) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 10. Direcţia Vântului Direcţia Vântului inalţime de referinţă: ze = h e=b sau 2h oricare este mai mică b .dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului Direcţia Vântului vânt (a) direcţia vântului θ = 00 (b) direcţia vântului θ = 900 Fig. Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.2.12.

6 -0. (ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.8 +75° cpe.0 -0.1 -1.2 N cpe.4 -2.2 -2.2 +0.4 -1.6 -1.0 -0.7 +60° +0.5 -1.1 Unghiul de pantă F α0 pentru Θ =0° şi α90 pentru c c Θ =90° pe.6 -1.0 -0.2 -0.3 -0.5 +0.1 cpe.3 -0.Tabelul 10.6 -0.10 cpe.4 -0.7 +0. 28 .3 -2.4 -0.5 -0.2 -2.0 -0.8 -1.4 -2.10 cpe.8 -1.5 -1.0 -0.3 -0.1 cpe.6 -1.7 +45° +0.9 -2.0 -1.5 -1. Pentru situaţii între α=+50 şi α=-50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate.2 -2.7 +0.3 -0.10 -0.2 -0.2 -0.2 -0.5 +5° -0.10 pe.0 +15° +0.7 -1.2 -0.3 -0.0 -0.5 +30° +0.0 -0.2 -2.8 +0.3 -0.6 -0.2 -0.8 -0.6 +0.5 -0.0 -1.2 -0. valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α=150÷300 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.10 cpe.2 -1.2 +0.10 cpe.3 +0.10 cpe.2 -0. pe panta expusă vântului.3 -1.8 -1.4 +0.1 cpe.7 +0.1 cpe.6 -1.7 +0.4 Note: (i) Pentru θ=00. Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu două pante Zone pentru direcţia vântului Θ = 0° şi Θ = 90° G H I J K L M cpe.5 -0.1 cpe.5 -0. (iii) Unghiul ascuţit al pantei expuse vântului va domina coeficienţii de presiune.1 cpe.2 -2.6 -0.1 -1.10 cpe.10 cpe.3 -0.7 -2.2 -1.2 -1.

Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.acoperişuri cu o singura pantă .2.5) (2) (3) inalţime de referinţă: ze = h Fig.12. 13 Notaţii pentru acoperişuri multiple 29 .2. Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.modificându-se în funcţie de forma acoperişului conform Fig.13.4 .6 Acoperişuri multiple (1) Pentru fiecare deschidere a unui acoperiş cu deschideri multiple coeficienţii de presiune se stabilesc conform 12.

c pe.15.2.10 se obţine prin interpolare lineară (ii) pentru 0. 12.2.8 Acoperişuri cilindrice şi cupole (1) (2) (3) (4) Aceasta secţiune se aplică acoperişurilor cilindrice şi cupolelor. Note: (i) pentru 0 ≤ h/d ≤ 0. Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind: ze = h + f/2 Coeficienţii presiunilor pentru pereţi vor fi luaţi cf. 14 Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cilindrice pe plan dreptunghiular şi l/(h+f)≤10 30 .10 (iii) diagrama nu este aplicabilă pentru acoperişuri plate Fig.12.14 şi Fig.5 se vor considera două valori pentru c pe. Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.2 ≤ f/d ≤ 0.3 şi h/d ≥ 0.5.2.

intersecţiilor de sfere şi a planelor normale pe direcţia vântului.Note: (i) c pe. În acelaşi mod se pot obţine prin interpolare liniară în Fig.17.5.10 în A dacă 0<h/d<1 şi în B sau C dacă 0<h/d<0.10 pentru cupole pe plan circular 31 .10 este constant de-a lungul arcelor de cerc. B şi C de-a lungul arcelor de cerc paralele cu direcţia vântului. valorile lui c pe. 15 Coeficienţi de presiune c pe. într-o primă aproximaţie poate fi determinat prin interpolarea liniară între valorile în A. Fig.

0.5 (7) În Fig. curba continuă descendent spre o valoare mai mică. 32 . în absenta partiţionărilor interioare şi a planşeelor. (8) (9) Presiunile interioare şi exterioare sunt considerate simultane. Dacă în zonă există unul sau mai multe goluri dominante cu o sucţiune mai intensă decât -0.8 Înălţimea de referinţă zi este egală cu înălţimea silozului.25. opuse şi paralele cu direcţia vântului (2) Înălţimea de referinţă zi.8 sau cpi = -0. (6) Pentru clădirile închise cu partiţionări interioare şi goluri prevăzute cu ferestre se pot utiliza valorile extreme: cpi = 0.2.5 (punctul cel mai de jos de pe curbă). (3) Înălţimea de referinţă zi pentru clădiri fără partiţionări interioare dar compartimentate prin planşee interioare este înălţimea medie a nivelului considerat. Un gol este definit ca dominant dacă raportul dintre suprafaţa sa şi a restului de goluri este mai mare de 10.9 Presiuni interioare (1) Coeficientul presiunii interioare cpi pentru clădiri fără partiţionări interioare este dat în Fig. (5) Pentru orice combinaţie de goluri posibile se va considera cea mai defavorabilă valoare.18 sucţiunea maximă este considerată cpi = -0. Coeficientul presiunii interioare pentru un siloz deschis este: cpi = 0.5.12. (4) Pentru o clădire cu planul aproximativ pătrat şi o distribuţie omogenă a golurilor se va utiliza valoarea cpi = .18 şi depinde de raportul golurilor µ definit ca: Σ suprafeţelor golurilor de pe laturile opuse şi paralele cu direcţia vântului µ = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ Σ suprafeţelor golurilor de pe laturile expuse. este înălţimea medie a golurilor cu o distribuţie omogena a înălţimii golului predominant.

această valoare fiind cea mai defavorabilă. coeficientul cpin este dat în funcţie de deformabilitatea straturilor. (ii) Dacă ambele straturi sunt impermeabile. Forţa din vânt pe alte straturi: În cazul unui strat secundar pe faţa exterioară sau interioară a celui mai puţin permeabil strat. valorile lui cpin indicate în cazul (1) în Tabelul 11 sunt aplicabile numai dacă permeabilitatea stratului exterior este de 3 ori mai mare decât permeabilitatea laterală a stratului de aer. 16 Coeficienţi de presiune interioară cpi pentru clădiri cu goluri în pereţi 12.4).2. coeficientul cpin în stratul de aer intermediar este dat în Tabelul 11 în funcţie de permeabilitatea la aer a straturilor. Dacă permeabilitatea stratului exterior este mai mică decât de 3 ori permeabilitatea stratului de aer. 33 . (2) Dacă valoarea cpe variază pe suprafaţa stratului exterior. forţa din vânt este calculată separat pentru fiecare strat de închidere după cum urmează: (i) Forţa din vânt pe stratul cel mai impermeabil: Presiunea netă acţionând normal pe stratul cel mai puţin permeabil la aer este diferenţa presiunilor pe fiecare faţă a peretelui sau acoperişului considerând semnele lor (vezi 5.Fig. de grosimea stratului de aer şi de alte elemente (de exemplu cazul 4) în Tabelul 11. se va utiliza pentru toată suprafaţa peretelui sau acoperişului valoarea medie a lui cpin.10 Presiuni pe pereţi exteriori sau acoperişuri cu mai mult de un strat de închidere (1) În cazul pereţilor exteriori sau acoperişurilor cu mai mult de un strat de închidere.

(ii) dacă extremitatea stratului de aer este închisă valoarea lui cpin este aplicabilă (Fig.17b). 17 Presiuni pe pereţi exteriori 34 . în apropierea colţului unei clădiri: (i) dacă extremitatea stratului de aer este deschisă valoarea lui cpin nu este aplicabilă (Fig.17a). În particular. valorile cpin indicate în cazurile (1) şi (3) nu sunt aplicabile. a) b) Fig.(3) Dacă accesele aerului pun stratul de aer în comunicaţie cu alte laturi ale clădirii decât latura pe care este situat peretele.

1) µe µi (5.3) grosimea stratului de aer d > 5mm grosimea d ≤ 5mm µe µi sau grosimea d > 5mm cu partiţionări impermeabile µe cpin=cpi vezi (5.Tabelul 11.3) pt. dacă rigidităţile sunt egale: cpin= (cpe + cpi) / 2 cpin = cu cea mai mica valoare cpe pe exteriorul peretelui sau acoperişului efect de sucţiune (cu condiţia ca impermeabilitatea peretelui exterior şi interior sau a acoperişului sau orice partiţionare impermeabila a stratului de aer sa fie menţinută sub deformaţia acestora) cpin= cpe Nota: Procentajul golurilor µ este suma suprafeţelor golurilor împărţită la aria totală a porţiunii de perete (interior sau exterior) considerată.1% µe < 0. substituirea exterioarelor cu interioare sau invers flexibile rigide flexibile flexibile rigide rigide Corespunzător rigidităţilor respective.1% cpia=1/3 cpe cpia=0 cpin=2/3 cpe vezi (4) / (5) cpin=1/3 cpe Idem învelitoare interioară Permeabila Impermeabila (panouri juxtapuse cu îmbinări deschise şi cu dimensiuni mici în raport cu cele ale construcţiei) Impermeabilă µe ≥ µi Permeabila 3µi>µe>µi/2 Permeabilă µi ≥ µe (1) Fără acces de aer la extremităţi µe µi (2) µe µi (3) Fără acces de aer la extremităţi µe µi (4) Cu acces de aer la extremităţi µe µi (5) Fără acces de aer la extremităţi Regula egalizării scurgerilor cpin=( µe2 cpe + µi2 cpi ) / ( µe2 + µi2 ) sau (1) daca acest caz este mai defavorabil cpin=cpi cpin=2/3 cpi Finisaj impermeabil sau panouri cu îmbinări impermeabile Impermeabile cpin=cpe sau cpi în volumul interior cu care comunica fluxul de intrare al aerului (posibil printr-o parte permeabilă) rigide flexibile (5.2) (5. µi 35 . Învelitoarea exterioară Coeficienţi de presiune interioară c pin în stratul de aer interior unui perete sau a unui acoperiş Învelitoarea interioară Alte condiţii şi etanşeizări cpin Calculul acţiunii vântului asupra învelitoarei exterioare Suprapresiune exterioară cpe < 0 Sucţiune exterioară cpe < 0 µe ≥ 1% µe < 1% µe ≥ 0.

Figura 21. de exemplu staţiile de benzină.pentru copertine cu o singură pantă. El depinde de raportul de soliditate ϕ care se defineşte ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstrucţii de sub copertină şi aria copertinei. fiecare deschidere va fi calculată prin aplicarea factorilor de reducere din Tabelul 14. Tabelul 13. Copertinele vor fi capabile sa preia încărcările maxime antigravitaţionale după cum urmează: .12.18. . Se vor considera şi forţele de frecare (vezi 4. (vii) 36 . iar cealaltă pantă este neîncărcată. Coeficienţii locali reprezintă forţa locală maximă pentru diferite direcţii ale vântului.pentru copertine cu două pante repetitive. După obstacol. o copertina cu două pante se va proiecta astfel încât să poată prelua o situaţie de încărcare în care una dintre pante preia încărcarea maximă.19. Fig. . Copertina ce acoperă un spatiu liber (ϕ = 0) Influenta bunurilor depozitate în zona copertinei (ϕ = 1) Fig.5). la valorile coeficienţilor de presiune din Tabelul 13.20. cu observaţia că ambele arii sunt normale la direcţia vântului. Valorile intermediare se obţin prin interpolare liniara. Coeficienţii globali reprezintă forţa rezultantă. în plus.3 Copertine (i) (ii) Copertinele sunt acoperişuri ale construcţiilor care nu au închideri verticale. 13 şi 14 pentru ϕ=0 şi ϕ=1. centrul de presiune se va lua la ¼ din dimensiunea corespunzătoare direcţiei vântului. valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt cele corespunzătoare cazului ϕ=0.18 Gradul de blocare la copertine (iii) (iv) (v) (vi) Valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt date în Tabelele 12. Gradul de blocare este descris în Fig. Fig. centrul de presiune se va lua în centrul fiecărei pante.pentru copertine cu două pante. Tabelul 12.

în sus zref=h Fig. 19 Încărcări pentru copertine cu o singură pantă 37 .Tabelul 12. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu o singură pantă Panta α Coeficientul ϕ Coeficienţi globali Coeficienţi locali + în jos .

în sus zref=h 38 .Tabelul 13. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante Panta α Coeficientul ϕ Coeficienţi globali Coeficienţi locali + în jos .

Fig. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante repetitive Numar de deschideri Poziţia Valori pentu orice ϕ Coeficient global maxim (în jos) Deschideri de capat A doua deschidere A treia si urmatoarele deschideri Coeficient global minim (în sus) Fig. se determină prin aplicarea factorilor din Tabelul 14 la coeficienţii globali corespunzători copertinelor cu două pante izolate.21 Copertine cu două pante repetitive (viii) Încărcările pe fiecare pantă a copertinelor cu două pante repetitive. Fig. 39 .20 Încărcări pentru copertine cu două pante Tabelul 14. 21.

22 Pereţi verticali izolaţi 40 .2 1. (ii) Valorile nete ale coeficienţilor de presiune cp. Tabelul 15. sunt indicate în Tabelul 15 pentru două valori ale coeficientului de umplere (soliditate).2 1. 12.8.12. coeficienţii aerodinamici trebuiesc obţinuţi ca pentru suprafeţele cu zăbrele (pct. 12.22. Pentru ziduri având ϕ < 0.8 1.1 Pereţi verticali izolaţi (i) Peretele trebuie împărţit conform Fig. (v) Înălţimea de referinţă ze se consideră a fi h.1 1. iar ϕ = 0. cu sau fără colţuri. net pentru ziduri şi parapete izolate. Aria de referinţă este în ambele cazuri aria totală. (iv) Factorul de zvelteţe ψλ (pct.13) poate fi aplicat.1 1.4 Pereţi verticali izolaţi.2 C 1.2 D 1.4 1.10).4.8 A 3.2 0.8 înseamnă pereţi care au 20 % goluri. ϕ = 1 înseamnă pereţi plini. Coeficienţi de presiune pentru pereţi verticali izolaţi Soliditate Zona cu colturi fără colturi ϕ=1 ϕ = 0.7 1.2 B 2.8 < ϕ <1. garduri şi panouri publicitare 12.4 2.3 h 2h 4h A B C D h (a) Zonele ze = h 0 0 Fără colt Cu colt (b) Unghiul de atac al vântului Fig. (iii) O interpolare liniară poate fi utilizată în intervalul 0.

4.3 pentru zona haşurată (27) Coeficientului de adapostire ϕ a protectiei x/ h Fig. un factor suplimentar de ecranare poate fi folosit pentru obţinerea coeficientului de presiune net.3 Factori de ecranare (i) Daca pe direcţia vântului avem alţi pereţi sau alte panouri care au o înălţime egală sau mai mare decât peretele sau panoul de înălţime h. 23 Factorul de ecranare ψs pentru pereţi izolaţi şi panouri 41 . s = ψs ⋅ cp.10. înălţime de referinţă: ze = h A se folosi 0.2 Coeficienţi de presiune pentru garduri şi împrejmuiri cu goluri (i) Gardurile şi împrejmuirile având ϕ ≤ 0. Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de: cp. 12. net. Valorile sunt reprezentate ca o hartă de contur în Fig.8 trebuiesc calculate ca suprafeţe zăbrelite folosind indicaţiile de la punctul 12. net (ii) Factorul de zvelteţe ψλ de la punctul 12. zonele de capăt având o lungime egală cu înălţimea h a peretelui vor fi calculate pentru încărcarea completă din vânt. Valoarea factorului de ecranare depinde de spaţiul dintre pereţi şi de valoarea coeficientului ϕ a peretelui sau panoului protector. luând în considerare efectul direcţiei vântului. 23. (iii) Pentru fiecare perete ecranat.13 poate fi aplicat.4.12.

cu o excentricitate: e = ± 0. 24).13). 24 Panouri publicitare 12.0 este coeficientul de forţă pentru secţiuni rectangulare cu colturi ascuţite şi cu valoarea zvelteţii λ infinită (λ = l/b. l = lungimea. b = lăţimea elementului). sunt daţi de: cf = 2. 25 (30) 42 . 12.5 Elemente structurale cu secţiuni rectangulare (i) Coeficientul de forţa cf pentru elemente structurale cu secţiune rectangulară şi cu vântul suflând perpendicular pe o faţă este dat de: cf = cf.0 ψr ψλ unde: cf. (ii) Forţa rezultantă normala pe panou trebuie aplicată la înălţimea centrului panoului. Fig.4 Panouri publicitare (i) Coeficienţii de forţă pentru panourile publicitare separate de suprafaţa terenului de cel puţin d/4 din înălţime (Fig.5 ψλ unde: ψλ este factorul de zvelteţe (pct.25 b b (28) (29) b d d ¼b ze ¼b zg ¼ b¼ b zg Nota: (i) înălţimea de referinţă: ze = zg + d/2 (ii) aria de referinţă: Aref = b d (iii) zg ≥ d/4 daca nu este considerată ca zid marginal Fig.4.12.

13) (ii) Aria de referinţă Aref este: Aref = l⋅b (31) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a elementului considerat.4.ψr .2) creşterea forţelor la anumite unghiuri de atac ale vântului poate atinge 25 % (de exemplu. Fig. (iii) Pentru secţiunile subţiri (d/b < 0.factorul de reducere pentru elemente cu o valoare finită a zvelteţii (pct. 26 ψλ . Limitele superioare aproximative ale valorilor lui ψr sunt date în Fig. vezi pct. 12. ψr depinde de numărul Reynolds. 12.factorul de reducere pentru secţiuni pătrate cu colţuri rotunjite. 25 Coeficienţi de forţă pentru secţiuni rectangulare cu colturi ascuţite şi zvelteţe (λ = l/b) infinită şi intensitatea turbulenţei vântului IV ≥ 6 % 43 .4).

27 Secţiuni cu muchii ascuţite (ii) Ariile de referinţă sunt: pe direcţia x : Aref. Pentru toate secţiunile şi pentru ambele direcţii ale vântului: cf.27) este dat de: (32) cf = cf.0 ψλ unde: cf. b = lăţimea elementului). 44 .0 = 2. ψλ - factorul de zvelteţe. y = l⋅d (iii) În toate cazurile înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a secţiunilor considerate. l = lungimea. 26 Factorul de reducere ψr pentru secţiuni pătrate cu colturi rotunjite 12.0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii λ infinită (λ = l/b. x = l⋅b pe direcţia y : Aref.6 Elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (i) Coeficientul de forţă cf al elementelor structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (Fig.0.Fig. y b x d Nota: l = lungimea Fig.

factorul de zvelteţe (pct. Re (1) toate valorile toate valorile Re ≤ 2.75 (2) toate tipurile suprafaţă netedă (3) colturi rotunjite toate celelalte tipuri suprafaţa netedă (3) colţuri rotunjite suprafaţa netedă (3) colţuri rotunjite Numărul Reynolds.1 1.0 ψλ (33) unde: cf. Re.7 ca la cilindrii circulari 0.7 Elemente structurale cu secţiune poligonala regulată (i) Coeficientul de forţă cf pentru elemente cu secţiune poligonală regulată cu 5 sau mai multe feţe este dat de: cf = cf.0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii λ infinită (λ = l/b.3m şi r=0.75 (2) suprafaţă neteda r/b ≥ 0.3 1. 28 Secţiuni poligonale regulate (ii) Aria de referinţă Aref este: Aref = l⋅b (34) (iii) Înălţimea de referinţă ze este egala cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a secţiunii considerate.3 1.13) Fig.3 1. ψλ . este definit la pct. Tabelul 16.1 ca la cilindrii circulari 0. 28) definit în Tabelul 16.7 10 12 decagon dodecagon 16 Re < 2 ⋅ 105 Re ≤ 4 ⋅ 105 Re < 2 ⋅ 105 2 ⋅ 105 < Re ≤ 1.12.2 ⋅ 105 cf. 12. b = diametrul cercului circumscris.8 (2) r = raza de racordare a colţului.6 1.2 ⋅ 105 Re < 2 ⋅ 105 2 ⋅ 105 < Re ≤ 1.3 0.06 b 45 .01 pentru secţiuni poligonale regulate Număr de laturi 5 6 8 Secţiunea pentagon hexagon octogon Finisarea suprafeţei şi a colţurilor toate tipurile toate tipurile suprafaţa netedă r/b < 0. pct. Coeficientul de forţă cf.0 1.9 1.2 ⋅ 105 18 Nota: (1) Numărul Reynolds. 12. b = diametrul (3) Conform testelor în tunelul de vânt pentru elemente de oţel galvanizat şi cu o secţiune cu b=0. l = lungimea.4 ⋅ 105 Re ≥ 3 ⋅ 105 Re ≤ 2 ⋅ 105 Re ≥ 7 ⋅ 105 toate valorile 2 ⋅ 105 < Re ≤ 1. Fig.8 1.45 1.

(iv) (36) (iii) Valorile coeficientului extern de presiune cp.vâscozitatea cinematică a aerului (ν = 15 ⋅ 10-6 m2/s) vm(ze) . Fig. Re definit astfel: Re = b ⋅ v m (z e ) ν (35) unde: b este diametrul ν . 29 ψλ .αA pentru (37) unde: αA defineşte punctul de separare a curgerii.factorul de zvelteţe (pct.1 Coeficienţi de presiune (i) Coeficienţii de presiune pentru structuri cu secţiuni circulare depind de numărul Reynolds.8 Cilindri circulari 12. vezi pct.factorul de zvelteţe.viteza medie a vântului definită la înălţimea echivalenta a structurii (ii) Coeficienţii de presiune cpe pentru cilindri circulari sunt daţi sub forma generală: cpe = cp.8. vezi pct.0 este coeficient extern de presiune pentru valoarea infinită a zvelteţii.αA ≤ α ≤ 360° pentru αA ≤ α ≤ 360° .0 este dat în funcţie de unghiul α în Fig.12. (iv) Factorul de zvelteţe ψλα este : ψλα = 1 ψλα = ψλ 0° ≤ α ≤ αA 360° . 29 Distribuţia presiunii pentru cilindri circulari de zvelteţe infinită. 29 pentru diferite valori ale numărului Reynolds. (iii) ψλα . 12.0 ψλα unde: cp. la diferite valori ale numărului Reynolds 46 .13) Fig.

0 este coeficientul de forţă pentru cilindri cu zvelteţe infinită (Fig.0 ψλ unde: cf. Valori tipice ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.0 pentru cilindri circulari cu zvelteţe infinită şi pentru diferite valori ale rugozităţii echivalente k/b 47 .valoarea coeficientului de presiune minim αA .factorul de zvelteţe (pct.min -2.poziţia punctului de separare a curgerii cp0.2 Coeficienţii de forţă (i) Coeficienţii de forţă cf. (v) Aria de referinţă Aref este: Aref = l⋅b (38) (vi) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului. (c) Datele din figură se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului.5 αA 135 120 105 cp0. 30) ψλ .8.min .7 -0.h coeficientul de presiune de referinţă.Nota: (a) Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară (b) Valori tipice pentru Fig.2 -1.29 sunt date în tabelul de mai jos Re 5 x 105 2 x 102 107 αmin 85 80 75 cp0. 12. pentru un cilindru circular finit sunt daţi de: cf = cf. k/b mai mică de 5⋅10-4 .h -0.13) (39) Fig.30 Coeficienţii de forţă. 12.4 -0.8 unde: αmin caracterizează poziţia unde se realizează minimul presiunii pe suprafaţa cilindrului cp0.9 -1. cf.

0015 0.02 0.x pentru sfere este dat în Fig. Re.12. 32 ca funcţie de numărul Reynolds (pct. cf. Pentru zg < b/2 coeficientul de forţă cf. unde zg este distanta de la sferă la suprafaţa plană.05 0. (iv) Aria de referinţă Aref este: Aref = l⋅b Tabelul 17. v b zg Fig.0 2. 31 Cilindru lângă o suprafaţă plană 12. cf.x va fi multiplicat cu 1.1) şi de rugozitatea echivalentă k/b (Tabelul 17).2 pentru orice valori ale nr. Reynolds.9 Sfere (i) Coeficientul de forţă pe direcţia vântului.2 0.0 3.31) este necesară o analiză suplimentară. iar b este diametrul. Fig.5 (Fig. (iii) Pentru cabluri împletite cf.z pentru sfere va fi considerat astfel: 48 .002 0.6.2 1. (vi) Pentru cilindri în vecinătatea unei suprafeţe plane cu o valoare a distantei zg /b < 1.0 este egal cu 1.0 (40) (v) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului. (iii) Coeficientul de forţă pe direcţie verticală.8. (ii) Valorile din Fig. 33.2 0. Rugozitatea k Tipul de suprafaţa Sticlă Metal polizat Vopsea fină Vopsea stropită Otel lucios Fier Otel galvanizat Beton neted Beton rugos Rugină Zidărie Rugozitatea k (mm) 0. 32 sunt limitate pentru valori zg > b/2.006 0.(ii) Valori ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.

10 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje (i) Coeficientul de forţă. pentru sfere z v x b zg Fig.z = + 0.6 pentru zg > b/2 pentru zg < b/2 (41) (iv) În ambele cazuri aria de referinţă Aref este: Aref = πb2/4 (v) Înălţimea de referinţă va fi luată astfel: ze = zg + b/2 (43) (42) suprafaţă netedă Fig. 33 Sfera lângă o suprafaţă plană 12.cf.z = 0 cf.0 ψsc ψλ unde: (44) 49 . cf pentru structuri zăbrelite şi schele este dat de: cf = cf. 32 Coeficientul de forţă pe direcţia vântului.

g (45) unde: AB. numai pentru prima faţa expusă vântului Ac . b = lăţimea elementului. ϕ = A/Ac (46) 50 .aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcţia vântului l . 34 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje (ii) Factorul de obstrucţie este dat de: ΦB = A B. 34) este dat de Fig. dar afectate de faţadele pline ale clădirii (Fig.aria guseului i (iv) Aria de referinţă Aref este definită astfel: Aref = A (v) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea structurii deasupra suprafeţei terenului.0 este coeficientul de forţă pentru structuri cu zăbrele şi eşafodaje având zvelteţea λ infinită (λ = l/b.37 în funcţie de valoarea coeficientului de umplere. Pentru structuri spaţiale se va determina mărimea A.factorul de zvelteţe (pct.aria totală a feţei (iii) Factorul de umplere.12. (iii) şi de numărul Reynolds. Re Re . ϕ.cf.13) Fig.n A B.numărul Reynolds dat de ecuaţia (21) şi este calculat utilizând diametrul bi ψsc .g . pct. 35 .factorul de reducere pentru eşafodaje fără suprafeţe pline.n este aria netă a feţei AB.lungimea structurii cu zăbrele b .lăţimea şi lungimea elementelor i ale structurii Agi . 38). Fig. calculat în funcţie de factorul de obstrucţie ΦB ψλ .lăţimea structurii cu zăbrele bi li . l = lungimea. ϕ este definit astfel: unde: A este suma proiecţiilor ariilor elementelor structurii pe un plan perpendicular pe direcţia vântului ∑i b i l i + ∑i A gi .

0 pentru structuri spaţiale cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de factorul de umplere ϕ 51 . 35 Coeficientul de forţă cf.0 pentru structuri plane cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de factorul de umplere ϕ Fig. 36 Coeficientul de forţă cf.Fig.

Fig. 37 Coeficientul de forţă cf. în funcţie de factorul de obstrucţie φB 52 . 38 Factorii de reducere pentru coeficienţii de forţă pentru eşafodaje afectate de faţadele pline ale clădirilor.0 pentru structuri plane sau spaţiale cu zăbrele având elemente cu secţiune transversală circulară cu pereti de protectie cu tiltzi cu plase Fig.

53 .densitatea aerului ze . (ii) Ariile de referinţă măturate de vânt Aref sunt indicate în Fig. Tabelul 18.12 Coeficienţi de frecare (i) Coeficienţii de frecare cfr pentru ziduri lungi şi suprafeţele de acoperiş sunt daţi la punctul 4.6 în funcţie de tipul suprafeţei.11 Steaguri (i) Coeficienţii de forţă. 12. cf şi aria de referinţă Aref pentru steaguri sunt daţi în Tabelul 18.coeficientul de zvelteţe λ .zvelteţea h/l Nota: Ecuaţia dată pentru steaguri nefixate include forţele dinamice datorate fluturării steagului.12.înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului ψλ . 39. Coeficienţii de forţă cf pentru steaguri Steaguri Steaguri fixe Forţa normală pe plan Steaguri libere Forţa în plan unde: mf este masa unităţii de arie a steagului ρ . (ii) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului.

(iii) Înălţimea de referinţă ze va fi luată în considerare după cum este indicat în Fig. 39.

vânt

vant

Fig. 39 Aria de referinţă Aref pentru ziduri şi suprafeţe de acoperiş
12.13 Zvelteţea efectivă λ şi factorul de zvelteţe ψλ

(i) Zvelteţea efectivă λ este definită în Tabelul 19. (ii) Factorul de zvelteţe ψλ, în funcţie de zvelteţea efectivă λ şi pentru diferite valori ale factorului de umplere ϕ este dat în Fig. 40.

Fig. 40 Factorul de zvelteţe ψλ în funcţie de factorul de umplere ϕ şi de zvelteţea λ
54

Tabelul 19. Zvelteţea efectivă λ pentru cilindri, secţiuni poligonale, secţiuni rectangulare, panouri publice, elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite şi structuri cu zăbrele
Nr. Pozitia structurii, vânt perpendicular pe aria expusă Zveltetea efectivă, λ

Pentru

(iii) Factorul de umplere este dat de relaţia (Fig. 41): unde: ϕ = A/Ac (45)

A este suma proiecţiilor ariilor elementelor Ac - aria totală Ac = l⋅b

Fig. 41 Definiţia factorului de umplere

55

ANEXA A

Zonarea acţiunii vântului asupra construcţiilor pe teritoriul României

Generaţia de standarde de acţiuni din anii '70 din ţările avansate a introdus conceptele specifice teoriei statistice a valorilor extreme şi a definit intensităţile acţiunilor din hazard natural (cutremur, vânt, zăpada ş.a.) cu anumite intervale medii de recurenţă (perioade medii de revenire), în ani. Practica internaţionala utilizează valori caracteristice ale acţiunilor din vânt şi zăpada având intervalul mediu de recurenţă T = 50 ani. Aceste valori au probabilitatea de depăşire 2% intr-un an şi 64% în 50 ani. Desigur, calitatea rezultatelor obţinute în analiza statistică a valorilor extreme depinde în primul rând de calitatea informaţiei statistice primare - seria statistică de extreme maxime anuale măsurate, dar - nu în ultimul rând - şi de acurateţea procedurilor de calcul probabilistic adoptate. Rezultatele analizei statistice a maximelor anuale ale vitezei vântului (mediata pe 1-2 min.) la 10 m deasupra terenului, măsurata în staţiile meteorologice ale Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, au fost ordonate în Tabelul A.1 structurate după modelul codului american ASCE 7 în coloane de date cuprinzând: (i) Denumirea staţiei meteorologice (alfabetic) (ii) Numărul anilor de observaţie (iii)Valoarea maximă observată (iv) Media maximelor anuale (v) Coeficientul de variaţie (vi) Valori caracteristice având intervalul mediu de recurenţă T = 50 ani, calculate în repartiţia Gumbel, pentru maxime. Selectarea acestei repartiţii s-a argumentat prin: (i) Corelaţia între coeficienţii de oblicitate şi de variaţie ai maximelor anuale în 120 staţii meteorologice din România pe o durata de 20-50 ani; (ii) Recomandarea utilizării acestei repartiţii în ultimele 3 ediţii ale standardului american ASCE 7-88, 93 şi 2000, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, în Documentele Joint Committee on Structural Safety, Wind loads, 1995, 2000 şi în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev, Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures; (iii) Consecinţele numerice ale tipului repartiţiei asupra valorilor caracteristice avind intervale medii de recurenţă mari (T > 100 ani). Valorile recomandate în Hărţile de zonare pentru maximele anuale ale vitezei şi presiunii vântului la 10m deasupra terenului având 50 ani interval mediu de recurenţă sunt: • Viteze mediate pe 1 min.: 31, 35 şi 41m/s • Viteze mediate pe 10 min.: Uk = 25.8, 28.9 şi 34.2 m/s • Presiuni mediate pe 1 min.: 0.6, 0.75 şi 1.0 kPa • Presiuni mediate pe 10 min.: Qk = 0.4, 0.5 şi 0.7 kPa, unde s-a ţinut seama de datele din Tabelul A.1. Pentru fiecare staţie meteorologica, rezultatele analizelor statistice efectuate au fost consemnate în hărţile de zonare cuprinzând valorile caracteristice ale vitezei şi presiunii de referinţă a vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă. Hărţile de zonare a intensităţii acţiunii vântului având 50 ani interval mediu de recurenţa cuprind viteze mediate pe 1 min., precum şi viteze şi presiuni corespunzătoare mediate pe 10 minute, conform recomandărilor din documentul ISO DP 4354. În zonele cu o expunere specială la vânt (de exemplu Sud-vestul Banatului ş.a.) şi frecvent la munte, vitezele vântului (mediate pe 1 min.) având 50 ani interval mediu de recurenţa au rezultat sensibil mai mari: 45-50 m/s.
56

35 0.23 0.22 0.32 0.25 0.21 0.29 0.22 0.36 0. în 145 staţii ale INMH (repartiţia Gumbel) Nr.23 0.30 0.14 0.16 0. 35 Cluj 36 Constanta 37 Corugea 38 Craiova 39 Cuntu 40 Curtea de Argeş 41 Dedulesti 42 Dej 43 Deva 44 Diniasi 45 Dilga 46 Dorohoi 47 Dragasani 48 Drobeta Turnu Severin 49 Dumbrăveni 50 Fagaras 57 .19 0.27 0.19 0.24 0.32 0.27 0.30 0.28 0.21 0.26 0.16 0.28 0.18 0.21 0.10 0.22 0. mediate pe 1 minut.Tabelul A1 Vitezele maxime anuale ale vântului la 10 metri.26 0.24 0.37 0.27 0.29 0.32 0.31 0.23 0.27 0.29 0.21 0.16 0.23 0.21 0.15 0. Staţia meteorologică Numărul anilor cu înregistrări 27 27 27 27 25 27 27 27 27 28 27 27 28 27 27 27 27 27 28 27 23 27 17 27 25 27 27 27 27 27 27 27 12 28 27 27 27 27 27 25 27 27 27 27 27 27 27 27 27 28 Maxim observat m/s 24 40 40 17 40 40 40 40 34 40 34 24 28 24 40 28 28 40 28 40 40 40 28 37 28 25 40 24 40 31 33 24 40 36 34 28 23 34 40 31 34 20 25 34 34 40 35 40 28 28 Media maximelor anuale m/s 17 23 26 11 18 25 18 18 20 26 17 18 16 16 19 20 18 22 23 36 19 25 19 24 16 17 26 19 25 19 20 14 24 18 21 20 17 22 21 13 16 15 16 19 22 26 22 22 15 19 Coeficient de variaţie 0.17 Viteza caracteristică având T= 50 ani m/s 27 35 45 20 34 37 35 34 36 42 30 25 27 26 37 28 30 37 33 45 33 44 30 37 28 26 46 26 38 29 34 23 41 34 35 29 24 36 39 25 29 24 25 30 33 40 36 37 24 27 1 Adamclisi 2 Adjud 3 Alexandria 4 Apa Neagra 5 Arad 6 Avrameni 7 Bacau 8 Baia Mare 9 Balintesti 10 Banloc 11 Baraolt 12 Bailesti 13 Baisoara 14 Bechet 15 Berzeasca 16 Biclesu 17 Bistrita 18 Birlad 19 Blaj 20 Boita 21 Borod 22 Botoşani 23 Braşov 24 Brăila 25 Bucureşti Baneasa 26 Bucureşti Filaret 27 Buzău 28 Calafat 29 Caracal 30 Caransebeş 31 Calarasi 32 Ceahlău Sat 33 Chisineu Criş 34 Câmpulung Moldov. având 50 ani interval mediu de recurenţă.21 0.21 0.27 0.28 0.32 0.

20 0.17 0.21 0.24 0.30 0.23 0.45 0.19 0.22 0.19 0. Staţia meteorologică Numărul anilor cu înregistrări 27 27 25 25 20 27 25 25 27 27 27 27 23 27 27 27 27 13 27 27 27 25 28 27 27 27 27 27 24 28 16 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 Maxim observat m/s 20 34 40 40 24 30 30 36 20 28 20 25 40 28 34 40 40 20 40 25 34 40 20 36 34 28 28 34 20 34 24 40 34 40 30 25 40 28 35 40 40 17 28 28 37 28 36 28 24 28 34 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 Fălticeni Faurei Feteşti Fundata Fundulea Galaţi Giurgiu Goleşti Gorgova Grivita Gurahont Hirsova Holod Huedin Huşi Iaşi Iezer Ineu Întorsura Buzău Joseni Jurilovca Lacauti Lugoj Mangalia Maicanesti Marculesti Medgidia Miercurea Ciuc Minis Moldova Veche Moneasa Izvor Negreşti Ocna Sugatag Odorhei Oncesti Oradea Oraviţa Paclesa Paring Paltinis Patirlagele Petroşani Petru Groza Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Podul Iloaie Poiana Stampei Polovraci Predeal Rarau Media maximelor anuale m/s 17 23 22 26 18 22 19 21 16 20 14 20 21 19 23 22 31 14 20 15 24 38 15 20 21 18 19 21 15 25 12 24 18 18 17 17 34 17 20 32 19 12 16 22 17 19 19 14 16 19 24 Coeficient de variaţie 0.31 0.21 0.23 0.14 0.23 0.24 0.23 0.27 0.20 0.30 0.Nr.28 0.24 0.34 0.29 0.20 0.31 0.30 0.31 0.21 0.14 0.21 0.24 0.16 0.30 0.26 0.09 0.26 0.33 0.19 0.20 0.30 0.26 0.30 0.28 0.18 0.15 0.19 0.25 0.24 Viteza caracteristică având T= 50 ani m/s 23 36 36 46 24 32 30 32 25 31 23 27 37 31 39 40 47 22 35 24 37 47 23 31 34 29 30 38 22 37 26 40 32 33 29 24 51 28 36 48 32 18 28 30 33 28 33 25 25 31 38 58 .23 0.16 0.

24 0.22 0.20 0.16 0.25 0.29 0.25 0.22 0.12 0.16 0.21 0.17 0.19 0.30 0.15 0.32 0.25 0.24 0.25 Viteza caracteristică având T= 50 ani m/s 38 38 25 21 38 36 26 31 26 28 29 50 27 25 34 39 23 32 25 38 35 33 31 33 23 28 30 31 16 21 37 36 40 39 23 25 32 36 20 34 31 47 16 27 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 Radauti Rauseni Rimnicu Sărat Rimnicu Vilcea Roman Roşiori de Vede Salonta Sarmas Satu Mare Sacuieni Sebeş Semenic Sfintu Gheorghe Sf.25 0.19 0.17 0.Nr.28 0.31 0.20 0.24 0.29 0. Gheorghe Delta Sibiu Sighet Sinnicolau Mare Slobozia Stolnici Suceava Sulina Supuru de Jos Tecuci Timişoara Titesti Titu Tirgoviste Tirgu Jiu Tirgu Logresti Tirgu Mureş Tirgu Neamţ Tirgu Ocna Tirgu Secuiesc Tulcea Tulnici Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Videle Viziru Vladeasa Voineasa Zalău 59 .25 0.15 0.28 0.21 0.16 0.18 0.24 0.23 0.13 0.29 0.37 0.20 0.37 0.28 0. Staţia meteorologică Numărul anilor cu înregistrări 27 27 27 25 25 25 9 24 27 27 27 27 13 27 27 28 28 11 27 27 27 21 26 28 27 27 25 27 27 27 27 27 27 27 28 26 27 27 27 27 27 27 27 27 Maxim observat m/s 38 34 24 19 40 34 24 28 26 28 28 40 28 24 34 34 24 30 28 34 35 40 28 29 23 28 34 35 14 22 40 36 40 34 24 28 35 35 20 34 28 40 16 28 Media maximelor anuale m/s 23 22 17 13 22 24 16 19 17 19 19 32 18 18 21 21 17 21 15 23 25 17 20 19 12 21 17 17 11 15 21 21 24 22 17 18 20 23 12 21 21 39 10 16 Coeficient de variaţie 0.26 0.15 0.08 0.

0 Vitezele caracteristice ale vântului definite cu 100 ani şi 10 ani interval mediu de recurenţă se pot calcula simplificat în funcţie de viteza caracteristică a vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă.55 0.4 27 0.7 34. Cdir 1) ________________________________________________________________________ Direcţia N NNE NE ENE E ESE SE SSE ________________________________________________________________________ CDir 0.4 25. cu următoarele relaţii: UIMR=100 ani / UIMR=50 ani≅1.3.8 36. __________________________________________ kPa 10 min.48 0.52 0.3.38 0. ________________________________________________________________________ 0.2 41 0.97 0.31 0.34 ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Direcţia S SSV SV VSV V VNV NV NNV ________________________________________________________________________ CDir 0.38 0.83 0.5 44 0. şi 10 min.8 50 _____________________________________________________________________ În Câmpia Română. 1 min. Factorul direcţional al vitezei vântului având 50 ani perioada medie de revenire .2 Conversiuni ale vitezei vântului mediată pe 1 min.9 38.38 ________________________________________________________________________ 1) Pentru toate direcţiile CDir = 1.6 31.41 0.5 28.0 40.Tabelul A.8 31 0. pentru oraşul Bucureşti s-au calculat şi valorile factorului direcţional pentru vitezele maxime anuale ale vântului pe 16 direcţii.25.09 UIMR=50 ani / UIMR=10 ani≅1. Tabelul A.6 38 0.41 0. Tabelul A.9 35 0.52 0.7 47 1. 60 . (ISO DP 4354) ________________________________________________________________________ Presiunea vântului bazată pe Intervalul de mediere a vitezei vântului viteza mediată pe 10 min.42 0.3 22.52 0.34 0.

Romania Viteza vântului (m/s) Mediată pe 1 min. Demetriu. Valori caracteristice ale vitezei vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire) 61 . la 10m 50 ani interval mediu de recurenţă Lungu. 1994 Figura A.1.

mediată pe 10 min.Romania Presiunea de referinţă a vântului (kPa) mediata pe 10 min. Demetriu.2 Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului. 1994 Figura A. la 10m 50 ani interval mediu de recurenţă Lungu.. având 50 ani interval mediu de recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire) 62 .

5I v (z)] q ref = c e (z) q ref (B.factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei de rafală (viteza mediată pe 10 min.5[2 Iv(z)] ce(z) = cr (z)cg(z) este factorul de expunere ze = 0. în celelalte cazuri. cd .1) respectiv c 10 min d q ref qd(z) = ce(z) 1 + 7 I( z e ) În relaţiile de mai sus: cr(z) este factorul de rugozitate cg(z) = 1 + 3.termen care evaluează componenta nerezonantă a răspunsului Rx2 . înmulţită cu factorul de rafală cg(z)).6 din înălţimea totală a clădirii cd10min . ) Q 2 + R 2 0 x 1 + 7 I v ( z e.factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii Q02 .3) 63 . (B. ) (B. Înălţimea echivalentă ze se defineşte ca fiind înălţimea ce corespunde unei înălţimi egale cu 0.6 din înălţimea paralelipipedului aşezat vertical sau înălţimea până la centrul ariei expuse a construcţiei.ANEXA B Metoda simplificată de calcul dinamic la vânt conform EC 1 Se recomandă pentru structuri paralelipipedice.termen care evaluează componenta rezonantă a răspunsului. Presiunea vântului pentru proiectarea structurilor cu răspuns dinamic la vânt.factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei mediate pe 10 min.2) 14 244 4 3 1 + 7 I v (z e ) 1 + 7I v (z e ) cg ( z ) 1 + 2gI v ( z e. Factorul dinamic pentru evaluarea răspunsului de vârf la vânt al structurilor se defineşte ca un factor ce amplifică presiunea vântului calculată la o înălţime a structurii z = zechivalent = ze pe baza vitezei vântului care conţine factorul de rafală cg(z): cd = unde: Iv(ze) este intensitatea turbulenţei la cota z = ze g . qd(z) se poate scrie ca produsul următorilor factori: 2 2 1 + 2gI v (z e ) Q 0 + R 2 1 + 2gI v (z e ) Q 0 + R 2 x x qd(z) = c r (z)[1 + 2 ⋅ 3.

în Hz.8) Exponentul ε are valorile: Expunerea I Mare ε= II Câmp deschis III Zone cu densitate redusă a construcţiilor IV Zone urbane dens construite.5 ln z0 64 (B. factorul de vârf al răspunsului structurii. a rafalelor vântului pe structuri rigide şi. (B.5) n1x este frecvenţa fundamentală. iar ν este frecventa medie a vibraţiilor structurii dominate de modul fundamental.Semnificaţiile celorlalte mărimi din expresia factorului dinamic de răspuns la vânt sunt descrise în cele ce urmează: (i) În formula factorului dinamic de răspuns cd10min. ⎛ z ⎞ Li(z) = 300⎜ ⎟ ⎝ 300 ⎠ ε (B. factorul de vârf al răspunsului structurii g se defineşte astfel: g= 2 ln ν t + .7) b şi h sunt lăţimea şi înălţimea ariei structurii expuse vântului U(ze) .46 ( b + h) bh + 10. 0557 2 ln ν t (B.46. la înălţimea deasupra terenului ze Li(ze) . în Hz.lungimea scării integrale a turbulenţei. respectiv pentru z<300m. după EC1: ν0 = în care: U( z e ) 1 ⋅ L i ( z e ) 111S 0. iar ν0 este frecvenţa medie. Aceasta poate fi aproximata cu formula : ν= 2 ν 2 Q 2 + n 1x R 2 0 0 x 2 2 Q0 + R x (B.viteza mediată pe 10 min.6) S = 0. în metri.9) .4) unde t = 10 min.615 .13 0. g poate fi luat acoperitor g = 3.37 0. a vibraţiilor structurii pe direcţia vântului.5. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinţă a vântului.58 Li (ze ) Li (z e ) (B. Păduri 0.26 0. Simplificat. (ii) Intensitatea turbulenţei vântului se defineşte cu formula (17): I( z ) = β z 2.

05 ≥ 0.8 0.11) unde δ reprezintă decrementul logaritmic al amortizării ale cărui valori recomandate în cod sunt: .5 0.47 R d ) 2δ 2 x (B.015 ÷ 0. se defineşte conform EC1.3 0.10) 0.0001 0.1 0.6 0.53 + 0. care evaluează partea rezonantă a răspunsului. Pentru z = ze : I( z ) = β 2. astfel: π2 R = R N R h R b (0. care evaluează partea nerezonantă a răspunsului.045 n1 ≥ 0.1 Factorul Q0 (iv) Factorul Rx2.10 (beton) δ = 0.03 (beton) 65 .01 0.05 (otel) = 0.4 0.5 ln ze z0 (iii) Factorul Q0.045 n1 + 0.pentru coşuri (turnuri) δ = 0.2 0.pentru clădiri .7 0.1 1 10 100 (b+h)/L u Figura B.001 0.1993. se defineşte conform EC1 ca fiind: Q2 = 0 1.unde valorile β sunt cele din formula (18).075 n1 > 0. 1 + 0.63 (B.9[( b + h) / L i ( z e )]0.9 2 Factorul Background response -Q0 1 .030 (otel) = 0.0 0.0 0.

00 0. transversală şi în lungul vântului date de: Rη = unde pentru Rh pentru Rb pentru Rd η = 4. Rb şi Rd sunt respectiv funcţiile de corelaţie verticală.15) 1 1 − 2 (1 − e −2 ξ ) η 2η (B.20 0.15 0.) η = 4.25 6.47 Rd). (B.01 0.RN .4 N1x d / L1(zechiv.6 N1x h / L1(zechiv. ) (B.53+0. respectiv: π2 (B.12) (B.). Ec.14) Acoperitor şi simplificat.6 N1x b / L1(zechiv.8N x (1 + 10.11) se recomandă a fi utilizată fără factorul (0.) η = 15.2 N x ) 5/ 3 n 1x L i ( z echiv.1 1 10 100 Nx Figura B. RN Rh. (B.13) Densitatea spectrala de putere adimensionala -RN Resonant nondimensional PSD 0.16) R2 = R NR hR b .0001 0.001 0.2 Densitatea spectrală de putere adimensională. x 2δ 66 .10 0.05 0.densitatea spectrală de putere adimensională (normalizată) a fluctuaţiilor faţă de medie ale componentei longitudinale a rafalelor: RN = unde Nx = 0. ) U( z echiv.

2 0. Rη 67 .3 0.8 0.9 Aerodynamic admittance corelatie R Functia de function 0.1 0.4 0.5 0.6 0.0 0.7 0.0 0.1.3 Funcţia de corelaţie.0001 0.1 1 10 100 η Figura B.01 0.001 0.

4 Acţiunea vântului.ANEXA C Reguli pentru solicitările din vârtejuri Regulile pentru solicitările din vârtejuri şi efectele aeroelastice urmează a fi introduse în cod după definitivarea Anexei C (informativa) a Eurocodului 1 .Partea 2. 68 .