P. 1
vibratii referat

vibratii referat

|Views: 1,572|Likes:
Published by adytza12

More info:

Published by: adytza12 on May 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

ZGOMOTUL

Cuvinte cheie • zgomot - sunet nedorit, subprodus al activităţii zilnice a societăţii; vibraţie mecanică a unui mediu elastic solid, lichid sau gazos, prin care energia se trannsmite de la sursă prin unde sonore progresive. • nivel de tărie - scară de măsură pentru evaluarea subiectivă a tăriei sunetului. • nivel de zgomot continuu echivalent – nivelul unui zgomot constant în timp, care acţionând pe toată durata săptămânii de lucru, dă acelaşi indice compus de expunere la zgomot ca şi nivelurile de zgomot globale ponderate ale zgomotelor reale măsurate în cursul săptămânii de lucru. • clasa de risc - reprezintă gradul de risc de accidentare în muncă şi de îmbolnăvire profesională dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector • echipament individual de protecţie - totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus

GENERALITĂŢI–PREVEDERI NORMATIVE–EFECTE MEDICALE
1. INTRODUCERE ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar şi forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaţii acustice cu frecvenţa peste 16.000 Hz.) şi nici infrasunete cu frecvenţa sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 – 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezintă un ansamblu de sunete particulare, încărcate de informaţii utile comunicării dintre indivizi. În numeroase situaţii de muncă, comunicarea verbală este imposibilă din
1

cauza zgomotului ambiant. Organul de percepţie al zgomotului, urechea, este formată din trei compartimente: - urechea externă cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanică; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului şi care comunică cu gâtul prin trompa lui Eustachio; - urechea internă, unde vibraţiile sonore, undele sonore sunt convertite în impulsuri nervoase. Pe de altă parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc –Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă – elaborate de către I.N.C.D.P.M. Bucureşti, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de muncă, ca şi element al oricărui sistem de muncă. Zgomotul provoacă o jenă asupra realizării sarcinii de muncă, o oboseală auditivă sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate. Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor. Zgomotele agravează situaţiile de stres, agravează afecţiunile cardiovasculare şi digestive, generează insomnii, măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, accentuează deficienţele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă, a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB, potrivit art. 594, al.(5) din N.G.P.M. Ediţia 2002. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, această limită se reduce la 75 dB şi respectiv 60÷50 dB. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure următoarele măsuri: 1. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate, prin instruire, asupra: - riscurilor potenţiale pentru auz, datorită expunerii la zgomot; - măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme; - purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. 2. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora, accesul la determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului devine obligatorie.
2

minuţiozitatea. este sonometrul. Alţi factori care pot afecta auzul prin modificarea circulaţiei sanguine sau a activităţii nervoase la acest organ – urechea – sunt: . de la orice loc de muncă. . cu încărcare senzorială şi mentală. de tipul celor spumoase sau flexibile. percepţia urechii nu poate fi tolerată decât prin consumul de alcool. nivelul sonor recomandat este de 55 dB 3. 170) precizează că folosirea dopurilor pentru protejarea urechii.Literatura de specialitate (4. Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie. .fumatul. tranchilizantele şi alte droguri slăbesc abilitatea muşchiului stapedius. Grăsimile. instrument portabil. Factorii de mai sus măresc aportul de sânge la ureche şi afectează auzul. Urechea internă este foarte bine vascularizată şi are un metabolism ridicat. 2. este necesar să se cunoască nivelul şi caracteristicile fizice ale acestui factor de risc – zgomotul. COMBATEREA ZGOMOTULUI Pentru a putea stabili o strategie coerentă. marijuana. la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. droguri. de a se contracta.colesterolul. se contractă şi reduce transmisia sunetelor spre urechea internă. reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%. pag. realistă şi cu efecte concrete asupra ambianţei mediului fizic. În localuri cu muzică zgomotoasă. urechea devine mai vulnerabilă la leziunile provocate de zgomot. alimentaţia cu grăsimi animale. colesterolul în exces provoacă îngroşarea sângelui. S-a demonstrat că alcoolul. Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a 60 dB.hipertensiunea arterială. ateroscleroza. Acest muşchi mic din urechea medie este stimulat de zgomote. Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot. Când acest mecanism de siguranţă (automatism funcţional) este compromis prin consumul de droguri sau alcool. Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe mai mulţi ani. 3 . ori hipertensiunea arterială. ca şi fumatul activ sau pasiv. Instrumentul cel mai des folosit pentru măsurarea nivelului de presiune acustică. cu încetinirea microcirculaţiei.

în condiţiile de măsurare a valorilor de vârf. trebuie plasat un etalon acustic direct pe 4 . Octava este diferenţa care separă două frecvenţe ale sunetului. pentru alimentarea unui înregistrator de nivel. După prima amplificare. Valoarea citită pe instrument este nivelul de presiune acustică în decibeli. Un circuit de reţinere poate menţine acul instrumentului la valoarea maximă apărută. de asemenea. Semnalul sonor fiind de nivel scăzut. semnalul trebuie trecut prin reţeaua de pondere sau printr-un filtru de o octavă ( sau de o treime de octavă). dar poate efectua şi măsurări obiective şi reproductibile ale nivelului de presiune acustică. Acest aparat – sonometrul – fiind un instrument de precizie.Acest aparat are un răspuns faţă de sunet ca şi răspunsul urechii umane. Un filtru de o octavă este astfel dimensionat încât frecvenţele sale limită f1 şi f2 sunt într-un raport de 1 la 2. care poate fi conectat din exteriorul aparatului. Pentru etalonarea lui la faţa locului. la o fişă de ieşire. trebuie amplificat înainte de a se putea citi pe ceasul instrumentului. este necesară etalonarea lui pentru a putea obţine rezultate reproductibile şi constant precise. după care semnalul este indicat pe instrumentul de citire. Din schema bloc a unui sonometru reiese că sunetul de măsurat este convertit într-un sunet electric identic prin intermediul unui microfon. Semnalul este disponibil. raportul frecvenţelor limită este: Urmează a doua etapă de amplificare suplimentară. Un detector de vârf poate fi inclus pentru determinarea valorii de vârf a semnalelor de impulsuri. iar frecvenţa centrală fc se determină cu relaţia: fc = f1 x f2 unde La filtrele de treime de octavă. dintre care una este dublul celeilalte.

pentru nivelul echivalent continuu pe baza unor nomograme Lech. Utilizarea reţelei de ponderare permite măsurarea nivelului de zgomot global ponderat. Acest concept este extrem de util în situaţiile concrete de zgomot tipic industrial. O măsurare fără reţeaua de ponderare şi fără setul de filtre. Cele mai răspândite tipuri de dozimetre sunt cele portabile (de buzunar). reprezinta ansamblul format din sursele de zgomot. în decibeli şi evaluarea nivelului echivalent continuu – Lech. va indica o valoare globală a nivelului de presiune acustică în decibeli. SOLUTII DE COMBATERE A ZGOMOTULUI Combaterea zgomotului este o problema de sistem de munca. 5 .metoda europeana. mediul de propagare (caile) a energiei acustice şi receptorii. Nivelul de zgomot echivalent este o formă standardizată a unui nivel de zgomot mediu pe termen lung.metode de combatere a zgomotului pe caile de propagare. 2. montate pe subiecţi. la o crestere a nivelului de zgomot cu 5 dB.1. în acest caz. Astfel se disting: . sistemul.microfonul de măsură. care fluctuează mult şi conţine perioade diferite de zgomot intens sau mai puţin intens. Pentru măsurarea potenţialului de nocivitate a zgomotului. într-un buzunar pe perioada zilei de lucru.metode de combatere a zgomotului la receptor.metoda americana care cere o înjumatatire a timpului de expunere. Acest etalon este în principiu un difuzor miniatural care ne oferă un nivel de presiune acustică bine definit. şi . se foloseşte dozimetrul. luând în considerare pe lângă nivelul presiunii acustice şi durata de expunere la acest factor de risc. Valorile citite pe afişajul aparatului sunt transformate în decibeli. . Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se cunosc două metode: . .metode de combatere a zgomotului la sursa. care cere o înjumatatire a timpului de expunere la fiecare crestere cu 3 dB a nivelului de zgomot. Metodele de combatere a zgomotului trebuie încorporate elementelor acestui sistem. microfonul fiind montat în apropierea urechii.

Prin amplasarea unui asemenea ecran se obtine o atenuare a nivelului de zgomot aproape pe întreaga gama de frecvente. constau în montarea sursei de zgomot (utilaj.Înainte de a alege o tehnica de combatere a zgomotului este necesara o definire exacta a obiectivelor de urmarit. insomnie. Prin aceasta masura se obtin atenuari pe întreaga gama de frecvente. Aceasta masura asigura o atenuare a nivelului de zgomot. în conditii optime. sistemul nervos prin oboseala. diminuarea pericolului de aparitie a surditatii profesionale. Principalul scop îl constituie. în majoritatea cazurilor. utilajul respectiv trebuie prevazut cu o carcasa fonoizolanta. carcasarea trebuie efectuata astfel încât sa asigure racirea componentelor echipamentului. Prin aceste masuri nivelul de zgomot la componentele de frecventa de peste 600 Hz scade sub 40 dB. în principal pe componenta de joasa frecventa a oscilatiei acustice. 2. La amplasarea ecranului trebuie avut în vedere ca acesta sa nu deranjeze procesul tehnologic şi sa permita supravegherea functionarii masinii şi accesul la elementele de comanda. Un alt obiectiv îl poate constituit asigurarea protectiei sub aspectul efectelor generale. sistemul cardiovascular. Nu în ultimul rând. este foarte importanta pentru siguranta şi securitatea angajatilor în procesul muncii. utilajul se poate monta într-o carcasa dubla. adica pentru evitarea instalarii efectului de jena şi de interferare a atentiei. între 75 – 1200 Hz. între acesta şi sursa de zgomot se interpune un ecran fonoabsorbant şi fonoizolant. 6 . sau altfel spus. În cazul în care sunt necesare conditii deosebite de izolare fonica. un obiectiv însemnat îl constituie diminuarea efectelor extraauditive sale zgomotului ( situatii de stres. Pentru a realiza o atenuare mai mare a nivelului de zgomot. echipament) pe elemente vibroizolante. atât utilajul cât şi carcasa interioara fiind montate pe elementele vitroizolante. 3. Principalele solutii de combatere a zgomotului la sursa şi pe caile de propagare. atenuarile mai mari fiind înregistrate la frecventele de peste 2400 Hz. în cazul în care conditiile concrete permit. deficiente de comportament). Dar. iar atenuarea minima realizata este de 22 dB la frecvente de 150 Hz. asigurarea protectiei sub raportul efectelor locale. 1. în contextul în care asigurarea inteligibilitatii comunicatiilor. În cazul în care este necesar sa se micsoreze nivelul de zgomot într-un anumit punct.

Pentru a se înlatura acest dezavantaj s-au realizat atenuatoare active celulare. Atenuarea realizata depinde de caracteristicile fonoabsorbante ale materialului utilizat la captusire. fiind direct proportionala cu perimetrul atenuatorului. atenuatoarele pot fi active şi reactive. Utilizarea atenuatoarelor de zgomot se încadreaza în metodele de combatere a zgomotului la sursa. La acest ultim tip de atenuator (cu şicane) prezenta caturilor de 90o şi a întoarcerilor de 180o contribuie pozitiv la readucerea nivelului zgomotului. lungimea atenuatorului şi invers proportionala cu suprafata sectiunii lui. Acesta se prezinta sub forma unei camere ale carei dimensiuni sunt mari în raport cu lungimea de unda. Peretii camerei sunt captusiti cu material fonoabsorbant.Prezenta unor fante în peretele carcasei diminueaza capacitatea de atenuare a zgomotului. Atenuatoarele active simple sunt eficace numai pentru zgomotele ale caror lungimi de unda sunt mai mari decât jumatate din dimensiunea maxima a canalului. Un alt tip de atenuator activ este cel cu şicane. este necesar ca orificiile prin care se face accesul aerului de racire sa fie prevazute cu atenuatoare de zgomot. Daca intrarea şi iesirea canalului din camera de absorbtie nu au aceeasi axa de simetrie. Atenuatoarele active sunt construite de regula sub forma unui canal captusit cu material fonoabsorbant. lamelare şi circulare sau şicane fonoabsorbante. construit astfel încât sa realizeze schimbari de directie a zgomotelor prin intermediul unor pereti fonoabsorbanti. Pentru a se evita acest fenomen. Ele constituie o solutie eficienta şi frecvent folosita pentru diminuarea efectelor surselor de zgomot de natura aerodinamica. fiecare suprafata interioara a celulelor fiind captusita. Daca pe un astfel de atenuator sunt dispuse o serie de panouri fonoabsorbante se realizeaza atenuatoare active celulare. obtinute prin împartirea canalului într-o serie de celule identice. 7 . Dupa principiul care sta la baza functionarii lor. Un alt tip de atenuator activ se bazeaza pe pierderea de energie acustica produsa în urma dilatarii şi comprimarii undelor la intrarea şi iesirea din atenuator. se obtine o atenuare şi mai mare a zgomotelor.

Acestea sunt niste cavitati cu pereti rigizi şi care comunica cu conducte printr-un orificiu. a rezultat atenuari maxime de 40 dB la cele cu 2 camere. se înscrie şi ECRANUL FONOIZOLANT. În aceeasi categorie de masuri prin care se poate combate nivelul de zgomot pe caile de propagare. sa realizeze reducerea necesara a nivelului de zgomot. Aceste cavitati (ramificatii laterale) pot fi cu sectiune constanta sau cu sectiune variabila.prin elementele componente ale masinii – zgomot structural. Una din cele mai raspândite metode de diminuare a zgomotului pe caile de propagare o constituie închiderea completa a unei surse de zgomot într-o carcasa fonoizolanta. fata de numai 20 dB la cele cu o singura camera.prin neetanseitati sau prin deschideri tehnologice – zgomot aerian. din cauza influentei masei şi a elasticitatii aerului în celulele atenuatorului. Cercetari recente au confirmat faptul ca din punct de vedere practic nu este recomandat sa se utilizeze mai mult de doua camere identice. pe urmatoarele cai: . Pentru reducereazgomotului structural transmis în exteriorulcarcasei trebuie ca toate legaturile dintre elementele masinii şi carcasa. zgomotul se poate propaga în exteriorul ei. Din compararea spectrelor atenuarilor masurate la atenuatoarele cu doua camere. Din aceeasi clasa a atenuatoarelor reactive fac parte şi atenuatoarele de rezonanta. este benefica realizarea unor atenuatoare reactive combinate. iar tubul de racord dintre camere este avantajos sa fie montat în interior. Un astfel de atenuator este constituit dintr-o serie de cavitati şi tubulaturi astfel montate. . .prin peretii carcasei – zgomot aerian. Eficienta lor variaza în functie de dimensiunile lor şi de frecventa acustica a sursei.prin structura carcasei – zgomot structural. respectiv fata de pardoseala. . fata de cele cu o camera. încât prin discontinuitatile pe care le creeaza. În cazul unei asemenea carcase. Pentru a largi plaja de frecvente în care se pot obtine valori importante ale atenuarii. Ecranele fonoizolante sunt bariere acustice între sursa de zgomot şi receptor. Atenuarea nivelului de zgomot aerian în acest caz este cu atât mai mare cu cât absorbtia acustica a interiorului carcasei este mai mare. sa fie realizate prin elemente vibroizolante.Atenuatoarele reactive asigura disiparea energiei acustice prin formarea unui „DOP DE UNDE” care împiedica trecerea sunetului la unele frecvente. 8 .

în cazul nivelurilor ridicate de zgomot şi în cazul unor activitati cu solicitare redusa a atentiei.Se recomanda ca latimea ecranului sa fie de 1.realizarea unor antifoane selective. reducând la minimum perioada de expunere la zgomot a lucratorilor (la operatii privind mentenanta echipamentului).TROMET-75 . cele mai daunatoare de altfel. .utilizarea selectiva a antifoanelor. Capri-caracteristici similare pct. pentru conducte.asigura inteligibilitatea vorbirii. AE. 2. ferestrelor nu trebuie sa diminueze caracteristica de atenuare a cabinei.Spasciani Italia-caracteristici similare pct. care sa permita desfasurarea unei convorbiri normale şi care sa neutralizeze frecventele înalte ale zgomotului. La realizarea cabinelor fonoizolante trebuie respectate urmatoarele reguli: . trebuie etansate adecvat. cu atenuatoare de zgomot.5 ÷ 2 ori mai mare ca înaltimea lui. Dintre antifoanele externe amintim câteva produse: 1. 3. prin folosirea mijloacelor individuale la receptori. Antifon CAR 810 . .decupajele din pereti sau plafon.dotarea cabinelor cu sistem de ventilare sau de circulatie a aerului. . Antifon SAFI–Franta–Comasec. de particularitatile receptorilor.posibilitate de spalare.legatura cabinei cu structura cladirii trebuie realizata printr-un sistem vibroizolant.sistemele de etansare a usilor. de natura muncii prestate şi de durata de expunere.1. cabluri. în cazul unor depasiri mici ale nivelurilor limita admise se recomanda antifoanele de tip intern.materialele utilizate trebuie sa asigure capacitatea de izolare la zgomotul aerian. .greutate – 200 g. controlate şi supravegheate de la distanta. .usile şi ferestrele se realizeaza în constructie fonoizolanta. . se recomanda antifoane de tip extern. în functie de nivelul zgomotului. 9 . au pus în evidenta urmatoarele doua tendinte: . Acest lucru este posibil în cazul unor procese tehnologice ce pot fi comandate. Pentru combaterea zgomotului la receptor se recomanda pe lânga mijloacele individuale de protectie şi protejarea acestuia în cabine fonoizolante.1. Astfel. ROMANIA . Studii ale problematicii legate de protectia împotriva efectelor nocive ale zgomotului. . .atenuare cu ≈ 45 dB la frecventa de 2000 Hz.

neasteptat. INFLUENTA ZGOMOTULUI ASUPRA ACTIVITATII PRODUCTIVE Zgomotul se caracterizeaza prin: . în conditiile îndeplinirii unei activitati productive într-o ambianta zgomotoasa. Fie ca este vorba de o activitate predominant intelectuala sau motorie. intermitente. Într-un atelier de montaj scaderea intensitatii zgomotului cu 20 dB a condus la o crestere a productiei cu 30%. chiar de scurta durata. Influenta negativa. duce la o perturbare a acesteia şi la o scadere temporara a performantei de lucru. chiar şi în cazul unei obisnuinte” cu ambianta zgomotoasa. Astfel într-un atelier mecanic dupa reducerea zgomotului cu 25 dB constatat o scadere cu 50% a pieselor rebutate. ritmice sau întâmplatoare este situatia ce mai nociva pentru organismul uman. nivelul zgomotului în interiorul halei depaseste limita 10 . în ambianta de lucru. reactii de scurta durata din partea organismului. scaderea performantei se poate constata şi dupa încetarea actiunii zgomotului. solicitând memoria imediata şi luarea deciziilor. STUDIU DE CAZ În cadrul unei otelarii electrice dotate cu un cuptor electric de 100t şi o instalatie LF de 100t. Expunerea la zgomote neasteptate. aparitia unui zgomot intens. care influenteaza realizarea sarcinilor de munca.INTENSITATE. În cazul în care prezenta zgomotului la locul de munca se prelungeste un timp mai îndelungat. .COMPOZITIE SPECTRALA. 4. dupa reducerea intensitatii nivelului de zgomot la locul de munca. 3.4. Într-o atmosfera zgomotoasa. rezolvarea unor probleme tehnice şi efectuarea unor calcule. Expunerea la acest tip de zgomot nu produce obisnuinta. generând dificultati în realizarea sarcinii de munca. Aceste caracteristici constituie factorii principali. se constata mai ales atunci când activitatea depusa are un caracter complex. În acest caz aparitia neasteptata a zgomotului poate declansa de fiecare data.DURATA. . În literatura de specialitate se citeaza numeroase situatii de ameliorare a indicatorilor cantitativi şi calitativi privitor la productia realizata. Antifon tip 1200-1701-American Optical-caracteristici similare pct. este mult mai dificila decât într-o ambianta silentioasa.1. a unui zgomot continuu.

Introducere Dezvoltarea impetuoasa a industriei înregistrata în ultimele decenii. genereaza în ultima instanta pierderi economice. afecteaza nefavorabil caracteristicile functionale şi de siguranta ale instalatiilor şi gregatelor amplasate în zone poluate. Cercetarile ştiinţifice efectuate au pus în evidenta faptul ca zgomotul şi vibratiile. ca urmare a îmbolnavirilor şi accidentelor profesionale. a condus la cresterea numarului şi a puterii surselor de zgomot şi vibratii. Datorita disconfortului creat angajatilor. având ca urmare poluarea cu zgomote şi vibratii a numeroase locuri de munca şi chiar a unor zone foarte întinse. a. pensionari premature ş. temporar sau definitiv. INTERDEPENDENTA DINTRE ZGOMOT ŞI VIBRATII I. Pe de alta parte. Pe plan social se constata o crestere rapida a numarului de persoane expuse actiunii nocive a zgomotului şi vibratiilor. cât şi locatarilor a caror locatie se afla în apropierea amplasamentului. Metodele moderne de combatere a zgomotului şi vibratiilor urmaresc atingerea a trei scopuri distincte: 11 . concedii medicale. medico-sanitare şi cele sociale. unitatea a comandat un studiu pentru eliminarea efectului zgomotului.admisa. a unui numar mare de angajati. care va avea ca efect refacerea elementelor de constructie în care se afla cuptorul şi prevederea unor tratamente fonoabsorbante pe partea interioara a acestora. De asemenea limita admisa este depasita şi în spatiul limitrof zonei debitoare de zgomot. concetatenilor care îsi desfasoara activitatea în localuri limitrofe halei. cu efecte negative asupra sigurantei în exploatare şi asupra calitatii produselor. prezinta efecte nocive cu grave consecinte pe plan medico-sanitar prin afectarea sanatatii şi capacitatii de munca a angajatilor. scoaterea din circuitul productiv. Ambele aspecte. care depasesc anumite intensitati. Protectia acustica a zonei înconjuratoare se poate realiza printr-un ecran având rol fonoizolator şi fonoabsorbant. cercetarile clinice au pus în evidenta pe baze statistice faptul ca zgomotul şi vibratiile. care rezulta din scaderea capacitatii de munca fizica şi intelectuala a angajatilor. care depasesc anumite limite.

O cantitate mai mare sau mai mica din aceasta energie primita de corpul care vibreaza este transferata mediului înconjurator. 2. un scop de natura tehnica. motoarele. 3. efecte care afecteaza confortul fizic şi psihic. II. Prin analogie cu nivelul acustic al zgomotului marimile corespunzatoare vibratiilor sunt date în tabelul urmator: 12 . a scaderii calitatii produselor şi a degradarii premature a elementelor componente ale acestora. la actiunea daunatoare a acestor forte şi în fine actiunea daunatoare a ultrasunetelor în cazul expunerii la astfel de solicitari. în vederea evitarii înrautatirii caracteristicilor functionale. care consta în înlaturarea aspectului de noxa sociala. difuzoarele etc. instrumente muzicale. un scop de natura sociala. iar undele acustice generate. pe care îl prezinta poluarea cu zgomote şi vibratii. radiatorul acustic devine o sursa sonora. precum şi sub forma de sunete. şi în general orice corp prin vibratie genereaza sunete. Daca în urma acestei radiatii se produce un sunet. se produc vibratii care în anumite situatii sunt percepute de om sub forma de trepidatii. Pentru a putea vibra. starea de sanatate şi capacitate de munca. ce consta în realizarea de instalatii şi agregate care sa elimine generarea de zgomot şi vibratii peste limitele admise. În continutul acestei lucrari ne referim la cei doi factori de risc şi confortul acustic. corpul primeste din exterior o anumita energie. un scop de natura medico-sanitara. Interferenta dintre zgomot.. transporta la distanta aceasta energie. în deplasarea lor prin mediu. adica corpul radiaza. Ca exemplu de surse sonore pot fi mentionate: vocea omeneasca. care consta în protejarea angajatului împotriva efectelor complexe provocate de aceste noxe. vibratii şi ultrasunete Este cunoscut faptul ca atunci când un corp se afla în miscare oscilatorie datorita unei forte exterioare.1.

vibreaza pe frecventele sale proprii care vor determina spectrul zgomotului generat. fixe (de exemplu. rotirea axelor în lagare genereaza zgomot prin frecare. vâscozitate etc. Corpul pus în vibratie în urma frecarii. polizoare. acesta depinzând şi de amortizarea interna a vibratiilor corpurilor în trecere. sau în corp pot lua nastere unde de încovoiere . Astfel. 13 . Zgomotul aerodinamic. denumit şi zgomot de sirena este generat de scurgerea unui fluid între suprafete rigide. forma spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile şi forma conductei de scurgere a fluidului.Zgomotele luând nastere ca urmare a vibratiei unui corp. ca în cazul placilor şi barelor ale caror dimensiuni sunt mari în raport cu lungimea de unda asunetului generat . cât şi la miscarea de rotatie a doua corpuri. de debit. În cazul zgomotului de jet. a rotorului unei masini) care atrage dupa sine variatii de presiune. în cazul zgomotului produs prin ciocnire. Rularea rotilor pe şine. masinile de stantat. Când zgomotul este produs de vibratiile unui corp ca urmare a actiunii fortelor de frecare care iau nastere atât la miscarea de translatie. în urma careia un corp poate vibra ca un tot. planseele supuse actiunii de impact etc. având asperitati mai pronuntate cu atât intensitatea zgomotului produs este mai mare. rezulta ca pot fi grupate în mai multe categorii în raport cu natura fortelor care produc aceste vibratii. acesta este generat de actiunea unei forte datorita ciocnirii. rotirea unei elice. Frecventele sunetului emis în urma unei actiuni de şoc depind de frecventele proprii de vibratii ale corpurilor lovite. precum şi scurgerea fluidelor datorita miscarii relative a suprafetelor (de exemplu. refularea aerului printr-o gura de ventilator). cu cât suprafetele corpurilor sunt mai rugoase.când rigiditatea corpului este relativ scazuta. razboaiele de ţesut. În aceasta categorie intra zgomotele produse de ciocanele de forja şi ciocanele pneumatice. prelucrarea pieselor la raboteze. viteza curentului. Prin urmare.şi intensitatea sunetului depinde de natura materialelor din care sunt confectionate corpurile care se ciocnesc de masa corpului care vibreaza şi de dimensiunile acestuia. fiind independente de frecventa de repetare a şocurilor. intensitatea sunetului produs depinde de coeficientul de frecare şi de reactiunile normale dintre corpurile în contact.intensitatea sunetului vitezei particulei corpului. ansamblul punctelor deplasându-se în fata – când rigiditatea corpului este apreciabila .

masini textile. generând zgomot. ciocane. Astfel. masini de gaurit etc. aceasta datorându-se şi aparitiei fenomenului de rezonanta între vibratiile proprii ale focarului şi vibratiile generate de arzator. în conditii egale de frecventa şi intensitate. Frecventele acestor vibratii se afla în limita inferioara a frecventelor audibile sau în domeniul infrasunetelor. acesta se datoreaza fortelor periodice care se exercita în interspatiul dintre stator şi rotor. tractoare.).).). În cazul zgomotului magnetic. * o alta situatie este aceea în care întregul organism este supus vibratiilor produse de catre masini şi aparate care se misca împreuna cu omul (autovehicule. actiunea daunatoare a zgomotului asupra organismului omenesc este şi mai accentuata atunci când zgomotul este însotit de vibratii mecanice. în care actioneaza simultan zgomote şi vibratii de diferite frecvente şi spectre. zgomotul se datoreaza formarii de turbioane în focar. cât şi datorita interactiunii acestor doua noxe. iar componentele radiale nu contribuie la efectuarea unui lucru mecanic util. care este specific masinilor electrice. le pun în vibratie. * mai exista situatii în care numai anumite parti ale corpului omenesc sunt supuse la actiunea directa a vibratiilor produse de diferite masini. motoare de avioane etc. Consecintele asupra sanatatii şi capacitatii de munca a persoanelor care lucreaza în industrie. raspunzând la frecventele foarte joase. În toate cazurile. Componentele tangentiale ale fortelor magnetice dau nastere momentului (cuplului) total care produce lucrul util al motorului.analizele spectrale au pus în evidenta şi existenta unui spectru infrasonor şi ultrasonor. mai ales în situatia în 14 . În spectrul unui asemenea zgomot predomina componentele de joasa frecventa 60 . în raport cu alte sectoare sunt mai periculoase şi mai grave. În aceste ultime situatii corpul este supus la vibratii prin contact direct cu corpurile solide în vibratie.260 Hz. ci actionând asupra elementelor masinii electrice. deosebindu-se mai multe situatii: * o prima situatie este aceea în care omul se afla în încaperi în care sunt în functiune diferite masini şi instalatii. de marimea componentelor radiale ale fortelor magnetice depinde şi intensitatea zgomotului generat. Deci. Astfel. desprinderii turbioanelor de pe marginea arzatorului şi vibratiilor aerului în focar. aparatul vestibular este sensibil la acceleratiile corpului şi la modificarile de pozitii în câmpul gravitational. poduri rulante etc. deoarece atât zgomotele cât şi vibratiile sunt mai puternice şi de durata mai mare. având ntensitati ridicate (masini de prelucrare a metalelor sau a lemnului. instalatii sau unelte (unelte pneumatice.

în încaperi sunt deschiderile de usi şi ferestre. atunci când sursa de vibratii excita ea însasi elementele constructiei. planseele şi pardoselile devin radiatori acustici care produc zgomot aerian în aerul dimprejur atunci când frecventa de vibratie este mai mare decât 20 Hz. o masina unealta.cu amplitudini suficient de mari . . Oscilatiile acustice care iau nastere în timpul functionarii masinilor şi agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman. Transmiterea zgomotului aerian între doua încaperi separate între ele printr-un perete etans are loc atunci când undele pun în vibratii . oscilatiile acustice se clasifica în: . Alte cai de acces ale zgomotului aerian. cu frecventa sub 16 Hz.infrasunete. utilajelor industriale care vibreaza. Datorita undelor transversale care iau nastere. . cu frecventa cuprinsa intre 16 şi 16. Zgomotul aerian se produce atunci când surse sonore.000 Hz. Daca frecventa vibratiilor este sub aceasta limita se produc trepidatii. de exemplu. fara luarea masurilor necesare de atenuare a transmiterii vibratiilor la elementele de constructie ale cladirilor industriale respective. Zgomotul structural poate fi generat şi de masinile şi instalatiile din cladiri. Zgomotul structural poate fi redus daca se întrerupe continuitatea traseului de propagare. Întâlnind în calea lor suprafete capabile sa radieze energie acustica.000 Hz. Zgomotul structural ia nastere. dau nastere la vibratii care se propaga sub forma de unde în aerul înconjurator.care zgomotul poate fi amplificat prin montarea agregatelor masinilor-unelte. De aceea. Energia instantanee de vibratie este în cazul impactului mult mai mare decât cea generata de sursele obisnuite de zgomot aerian.sunete. de trântitul usilor.ultrasunete. iar vibratiile acestuia sunt transferate aerului din încaperea vecina. Perceperea lor de catre organismul uman. în problemele de productie împotriva zgomotului trebuie sa fie solutionat atât zgomotul aerian cât şi cel structural. 15 .elementul de separatie. prin organul auditiv. cu frecventa peste 16. canalele de ventilatie şi golurile din jurul conductelor instalatiilor sanitare şi electrice. Din punct de vedere al actiunii daunatoare asupra organismului uman. acesta este cazul şocului sau impactului în plansee şi pardoseli. exceptând zgomotul şi vibratiile o au şi ultrasunetele. ca. o importanta deosebita. Zgomotul de impact este o forma de zgomot structural provocat de forte care actioneaza pe planseele şi pardoselile din cladiri provocând vibratii care se propaga prin medii solide. deschiderile din pereti şi plansee. aceste vibratii sunt transformate în zgomot aerian audibil.

având o frecventa ridicata (peste 16. intensitate. gama frecventelor acustice interferând cu cea a ultrasunetelor. Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizeaza prin declansarea unor reactii de oxidare şi degradarea macromoleculelor care conduc la denaturarea proteinelor. precum şi elementele constitutive ale celulelor. infrasunetele. 16 . termice şi chimice. Infrasunetele sunt prezente în numeroase locuri de munca. la fiecare loc de munca predomina o anumita gama. Efectul mecanic se manifesta prin deplasari violente şi dezordonate ale moleculelor la nivelul protoplasmei celulare. care au drept consecinta „dilatarea” celulelor.şi de natura elementelor celulare sau a ţesuturilor expuse. În industrie. Actiunea biologica a ultrasunetelor se concretizeaza în efecte mecanice. durata de timp . la frecventele de la 1 la 20 Hz şi nivelul de intensitate de 143 dB. fie sunt generate de instalatii special destinate acestui scop.În mediul industrial. degenerarea nucleelor celulare şi alterarea cromozomilor. sunetele şi ultrasunetele se suprapun atât în ceea ce priveste componenta spectrului oscilatiilor generate de masini şi utilaje. Efectul termic al ultrasunetelor se manifesta printr-o crestere generala a temperaturii organismului. Oscilatiile acustice întâlnite în mediul industrial au.000 Hz). Ţesuturile cele mai vulnerabile sunt cele neomogene. ultrasunetele apar fie în compozitia spectrului unor zgomote puternice. de obicei. a motoarelor Diesel. la frecventele de la 5 la 20 Hz şi nivelurile de intensitate de 102 . El este caracteristic pentru ultrasunete şi este cu atât mai mare cu cât ultrasunetele au o frecventa mai ridicata şi cu cât organele expuse au o structura mai compacta. nu provoaca senzatii auditive. frecvente foarte variate. Ultrasunetele de intensitate mica şi frecventa ridicata sunt amortizate în mare masura în aer şi. imprimând anumite caracteristici mediului fizic ambiant. la frecventele de la 10 la 20 Hz şi nivelurile de intensitate de 98 dB. Actiunea biologica a ultrasunetelor variaza în functie de caracteristicile acestora . în mod practic nu au o actiune nociva asupra organismului uman. Totusi. Ultrasunetele se deosebesc de sunete prin faptul ca.frecventa.103 dB. cât şi în privinta actiunii lor asupra organismului lucratorului. Cele mai periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare şi frecventa joasa care se amortizeaza putin în aer şi se raspândesc în toata încaperea de lucru. Acestea apar în cazul functionarii motoarelor cu ardere interna cu aprindere prin scânteie. Infrasunetele apartin partii inaudibile a spectrului sonor având frecventele inferioare valorii de 20 Hz. a motoarelor cu reactie.

Metode şi echipamente de măsurare a zgomotelor şi vibraţiilor Masurarea şi analiza de vibratii şi zgomot presupun o atentie cu totul deosebita. În literatura de specialitate se descrie actiunea ultrasunetelor asupra organului auditiv. de înregistrare şi de redare a sunetului. -pentru determinari fiziologice şi medicale. lichid (hidroacustica). La masurarea zgomotului. se folosesc mai multe instrumente diferite. afectând numai anumite organe sau sisteme. endocrin. se folosea un simplu manometru de sunet cu indicator. Instrumentul principal folosit la masurarea zgomotului este un manometru de sunet. -pentru caracteristicile aparaturii folosite în scopurile de mai sus. În fine ultrasunetele de intensitate şi frecventa foarte mare au o actiune generala asupra organismelor vii.5 kHz la intensitati de 160 . ale aparaturii de comunicatii. sau locala.165 dB.25. Acestea se pot face: -pentru caracteristicile undei elastice la propagarea ei în mediul solid (vibratii). Anterior. sistemului nervos. muscular. interesând întregul organism. blocurile de masura sunt indicate în (fig de mai jos) 17 . putând conduce la moarte. gazos (acustica).Actiunea ultrasunetelor poate sa fie generala. În esenta. La nivelul plasmei sanguine. expunerea la ultrasunete provoaca scaderea numarului de leucocite. Astazi se folosesc instrumente digitale avansate capabile sa indice valoarea medie şi nivelul de zgomot masurat în multe feluri. sângelui. epidermei etc. Frecventa critica este socotita a fi cea de 22 .

masuratorile de zgomot sunt foarte dependente de conditiile meteorologice în special când se efectueaza masuratori la distanta mare de sursa de zgomot. sa fie înregistrat pe banda in-situ şi apoi analizat cu ajutorul computerului în laborator. Când se ataseaza un printer. apoi prin masurarea propriu-zisa. Aceasta înseamna ca întreaga prelucrare de date se efectueaza cu ajutorul computerului. Calibratorul acustic este un aparat fixat microfonului instrumentului care are ca marime de iesire un anumit nivel de presiune a sunetului.trebuie avut grija ca nivelurile de zgomot masurate sa nu fie afectate de interferenta externa. echivalent. . De obicei zgomotul este masurat în urmatoarele conditii: * viteza vântului < 5 m/s * directia vântului sa fie de la sursa de zgomot spre punctul de masurare * fara inversiune 18 . în principiu. în cazul unor analize avansate ale zgomotului. . astfel de sisteme de masurare constau dintr-un microfon atasat la un computer. zgomotul este de obicei înregistrat pe banda. apoi analizat într-un laborator. pe o banda de hârtie. masuratorile trebuie efectuate în momentele în care interferenta externa este nesemnificativa sau nivelul interferentei externe trebuie determinat şi scazut din nivelul de zgomot masurat. dar cel mai adesea la instrumentul de masurare este atasat un printer sau un înregistrator de nivel. Acest lucru se face de obicei cu ajutorul unui calibrator acustic. valorile masurate pot fi printate. La masurarea zgomotului este important sa se calibreze instrumentul de masurare. Astazi exista sisteme de masurare bazate pe computer. Inregistrarile testarii pot fi trecute pe hârtie. Zgomotul poate. Zgomotul este de obicei masurat prin pozitionarea instrumentului de masurare direct la punctul de testare. Manometrul de sunet este astfel etalonat încât sa indice nivelul corect de presiune a sunetului. pot aparea probleme şi trebuie luate în considerare anumite puncte importante: .Aceste asa-numite manometre de sunet integrate sunt capabile sa masoare nivelul de zgomot masurat. care arata variatia în timp a zgomotului. Când se ataseaza un înregistrator de nivel se poate printa un grafic. de asemenea. constant.este esential ca toate conditiile de functionare ale întreprinderii sa fie respectate simultan cu efectuarea masuratorilor. de exemplu. Sursa de zgomot cea mai importanta a întreprinderii trebuie de exemplu sa fie în functiune în momentul masurarii. Probleme legate de masurarea zgomotului Legat de masurarea zgomotului.

este posibil sa se calculeze nivelul zgomotului. * descrierea conditiilor operationale. Acesta este probabil cel mai important avantaj al calcularii nivelului de zgomot. este posibil sa se determine sursele cu cel mai mare impact şi sursele ce trebuie supuse controlului de zgomot. * înregistrarile de testare. se masoara nivelele 19 . se evita problemele de interferenta externa şi de conditii meteorologice. se obtine doar o cifra pentru sarcina totala de zgomot. Raportul trebuie sa contina urmatoarele puncte: * scopul masuratorilor. * natura zgomotului (tonuri şi impulsuri). apoi se determina nivelul de putere a sunetului al acestor surse . * descrierea conditiilor de masurare (interferenta externa şi conditii meteorologice). La calcularea nivelului de zgomot se calculeaza contributiile individuale ale celor mai semnificative surse de zgomot ale întreprinderii. în principiu. * o schema care sa arate pozitia surselor de zgomot. Se efectueaza o asa-numita masuratoare de nivel a puterii sunetului sursei. * gradul la care înregistrarile de testare sunt nedefinite. Calcularea zgomotului Dupa cum s-a mai mentionat anterior. La calcularea nivelului zgomotului. * numele întreprinderii care a comandat masuratoarea.* fara strat de zapada Raportul de masurare Dupa efectuarea masuratorilor de zgomot se elaboreaza un raport de masurare a acestuia. * descrierea instrumentelor de masurare folosite. în anumite cazuri ar fi mai adecvat sa se calculeze decât sa se masoare nivelul zgomotului. * numele operatorului. Aceasta se poate efectua într-unui din modurile urmatoare: * prin masurarea zgomotului lânga sursa. daca trebuie redusa sarcina totala de zgomot. Prin masurarea zgomotului. La calcularea nivelului de zgomot se selecteaza întâi sursele cele mai importante. * descrierea metodei de masurare. în consecinta. * numele institutului care face masurarea. * o schema care sa contina indicarea punctelor de masurare.

în esenta. * se calculeaza absorbtia în aer. * se calculeaza atenuarea datorata terenului pe baza conditiilor de teren şi suprafata ca şi a nivelului sursei şi a punctului de receptie. Retelele de integrare permit masurarea atât a parametrilor viteza şi 20 . se calculeaza barierele de zgomot pe baza pozitiei lor şi modelului lor fizic. se poate calcula contributia surselor la punctele selectate de calcul. Este de dorit o verificare a rezultatelor calculului cu ajutorul masuratorilor de orientare. Masuratori de vibratii Un instrument pentru masurarea vibratiilor consta. * se calculeaza atenuarea datorata distantei. Preamplificatorul converteste impedanta ridicata a traductorului întro impedanta mult mai coborâta. calculele sunt facute prin includerea unor factori de corectie. sarcina totala de zgomot poate fi calculata prin adunarea acestor contributii. De obicei se aplica valori de atenuare corespunzatoare la 15°C şi 70 % umiditate relativa a aerului.de zgomot la mai multe puncte situate într-un careu de masurare care înconjoara sursa de zgomot. de la producatorii din interior. se pot obtine informatii asupra nivelului puterii sunetului sursei. Pe baza determinarii nivelului de putere a sunetului sursei. pe baza lungimii caii de transmisie. astfel încât putem utiliza cable lungi între preamplificator şi instrumentul indicator. * se pot aplica valori sau niveluri ale puterii sunetului sursei obtinute la amplasamente similare. * se calculeaza atenuarea datorata vegetatiei pe baza întinderii şi înaltimii vegetatiei. Factorii de corectie sunt efectul calculat al actiunii zgomotului în timpul transmisiei de la sursa la punctul de calculare. * informatii asupra nivelului puterii sunetului sursei pot fi de asemenea obtinute din manualele de referinta etc. * în anumite cazuri. ca şi a nivelului sursei şi a punctului de receptie. Dupa ce s-au calculat contributiile surselor individuale. urmatoare) Accelerometrul fixat la obiectul în vibratie converteste acceleratia vibratiei într o tensiune electrica proportionala. * se ţine cont de reflexie în cazul în care sursa zgomotului este pozitionata lânga suprafete. în practica se aplica un program de computer pentru modelarea calculelor. pe baza distantei dintre sursa şi punctul de calculare. în principiu. din blocurile din (fig.

înlocuind accelerometrul cu un traductor de forta sau cu un cap de impedanta. semnalul poate fi prezentat pe un instrument etalonat în unitati de vibratie.deplasare. reduc posibilitatea de interferente cu zgomote de frecvente coborâte şi ridicate. şi este un aparat portabil universal capabil sa masoare acceleratia. eliminând şi rezonanta accelerometrului. Dupa amplificare şi detectare corespunzatoare. viteza şi deplasarea. cât şi a acceleratiei. Pentru masurarea fortelor dinamice. Filtrele trec sus şi jos. înregistratoare de trepidatii etc. 21 . Se mai pot folosi analizoare de vibratii portabile. Aparatul folosit în prezent pentru masuratori de vibratii se numeste „masurator universal de vibratii". utilizam acelasi set de aparate. Instrumentele utilizate în mod curent pot consta din unitati compacte sau din instrumente separate. cu un accelerometru şi preamplificator conectate ca un sistem de detectie şi de conversie separat.

II. 1984. Ed. III. Ştiinţifică şi Enciclopedica.. Dascalescu A. Bucuresti.. OID – ICM. Bucuresti. [5] *** Ghid de protectie a muncii.. [9] Darabont A. Ed. 1985. E. Bucuresti. Ed.Bibliografie [1] Darabont. – Vibratii şi zgomote. H. Tehnica. [8] Meret N. – Managementul securitatii şi sanatatii în munca. Costin.N Pece. Şocuri şi vibratii. 1980. Bucuresti. Junimea. Dascalescu. [4] Cyril. Ciodaru Michaela – Masurarea zgomotului şi vibratiilor în tehnica. Cacovean. Pece... 1969. N. Tehnica şi Enciclopedica. A. Vol. 1980 22 . Iasi. IV. A. [3] Meret. Şt. 1985.. M.vol. Protectia omului în procesul muncii. Tehnica.. Vol. C. Merticaru V. [7] Darabont A. Iorga I. AGIR.. Bucuresti. Metode moderne privind combaterea zgomotului şi vibratiilor în industria chimica.. [6] *** Normele generale de protectie a muncii. Bucuresti. Protectia omului în procesul muncii. Vol. Chorles. Ed. Bucuresti. Managementul securitatii şi sanatatii în munca.. Şt. AGIR – Bucuresti – 2001. I. Ed. 2002. 1983 [10] Gafitanu M.. Ed. Pece Şt. Ed. Focsa V. 2001 [2] Darabont. A.. A. 1-2-ed. Biborosch L.. Cacovean N. Pece Şt.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->