j\R I-I I l~ E C rrl' F

,/-\

REVISTA

SOCIETATII JARHITECTILOR ROlANI

. .

PIV180

\:~ I, II

.L\ j\ l ~ I ~ II TI POGRAFI;\ .TRIl):'-lFUL"

PRF,rj'10

. LEI

f\nul II No.1'!

ARHITECTUI~A

~_~S.URqTI, IIINUIIRlf 1920

NEOROLOGIE

ARHITECTUL EDUARD PAULIN

'_'(',

Related Interests

    ll[,1 }'" •

    I _ ,':',l,(_

    hl t.. 'v"-

    " I ~.

    \ '

    -' I,

    1'11111 dillll"f c-e-i mui Ik se:llllrl :ll"lli!f'cti .i i

    Frall\ei [lI"Or(,,,,rII'];1 :';>("t):ti" dr. he lc-v.ule- din

    I'ari:-; ~dlllllllli Pnuliu ,I 111111"il lillP;-1 {J "',("111"1,-1 horl» In '.21 ~1)("ll1hl"it' I~l[.\ ill timpul 1'{lzhoiullli m nudi.rl

    'vriiu ]"4-'/.111:'1 in Plltillt' ru viulc

    Related Interests

      j,I###BOT_TEXT###lt;I m.uelui pr-olt-s.n d:l11t1 -;;i l';'!lI'\;1 11011' hiogr:ilil'e lu.u« rlintrun SI'III"I .uti col al l'ol(:'.;.;ulili ]);1111 (ILLldl"'l puhlical -ill .. lllIlt-lilllll ~. A_ D. r..: dill ~I:fi 1'111',

      Edl110lHi Pill!!ill s";1 n.i sc-ul ill l'ilpiLll<l Fr:11l[ei 10 j(J \('ph.:'lllllril' ISIS. liu uuic- ;11 111111i ros! otilcr. dllp;-\ () pr('p:Il"a\ie 1:1 ~l'():tl:\ de ;11'1<:' dt'cor~l\i

      Related Interests

        t', ;1 inlrul 1;1 ~(,()~II;\ de IJell' .ule. sel"\i~1 de :OlriIill'l'lllr:-I. l rin c{lpil:-Iri(' ;ll',-t\:h(' p:Tdi"po'

        zilii arlistice rO::lrtc pronuu l.ue, c.ui rilCe~lll sit s{"" prcvnd[1 "Irftlut'ita lu: c.uieru de mui t.uziu.

        A j'os\ ele vul .uhil eclil.»: ])acl';ll·d. vaudover ~i Liinnin . !)tlp(1 11111l1f>!"();p.;(' surrest- avule ill ~('():-t!:1. o hlin u ill l~j.-) "Ie gr~lI1d prix til' i{clllll'" ru un pro ect de Palal de .l us tili e. Prilltrc re!eveuri!r-. trimi-«. d(' Edmond Paulill dela Hom:) ('iI:-IIll: Pol"lil'lll Oc:l<l

        Related Interests

          il.'i. P;l\-il("~OIlIlI. 'lenlru] 11Ii ~Ia!"cellis. 0 ItlCt'I"l':Il't' tit' l"es\aU1"al"l' :l "lr-mpl nlui Teseu din .-\Iell~l. ;1 III YOll1I1 hisericei S,l\l Lorrnz o - tuor: le-ru urn dill Ho mu, ulturul del:l O,-S'lfl ~li("lieJe ~i I:riza spilnlul ui dill l'isloia da: Ct"il m a i inlt-'I'f's:lllia lucr.ue :l lost resl nurareu Tr-rm elor lui l Iiorlefiun.

          EdlllClllll ]>;11IIill ern un dcsPIl:lloj" i rnpe cahi]

          ARIIITECTURA

          Palatul Bursel ~i al Camerel de Oomert din Bucuresti

          - Conllnu". -

          Un teren Inwat pentru proectul unci Burse,

          o atnulii ee nu d1\ perspectlva ncecsarli pulatului, in!r'un cuvilnt amplasamentul nics, a fiien! ca solupunea d-lui architect Burcus ~li aibA 0 valoare cu atllta mal mare. Impuujlndu-se numai prin vnloarea ei.

          In of orA de aceasta, prin eoncepliunea ansam-

          hlului se trcce peste rutina de clasicism nplicul de obiceiu Burselor ~i se dn 0 infjili~arc modernn. ca pentru oarnenii acestor Iirnpuri ~i corespun:clnd eu modul de a vedca al epocei nctualc.

          Pcnlru II ....,.6; ;'0 I".;: ,10 0co .. dll o: .. "·~ .10

          urchltectura, ar trebui iuute ill cOllsid('no\iuIIC nenumaratele calWili. cari au determinnt juriul

          Planul Parterulul.

          st. Hurcus, Ar tntcct.

          Concursulul international linut in 1907 siH decearnli prennul l, - ~I aceasta ar fJprea mult pentru cadrul restrsns al reviste! noastrc, I)C

          edt ar fi de interesant. •

          Opera, de altfel e in picioare, ~I vorbeste slngura acelora carl voesc sll 0 cunoascli _- ~i carl DU pot sil nu 0 aprecieae.

          Ceeace am don, este sit atragcm atenfia asupra rezolvirei programului, asupra sAliJor iatertoare, sala Bursel, sala sedlntelor Camerei

          lie Comert, veslibulul,· scara de onoare etc. earl sunt rezolvate cu multa mo('slric ~i cunoastere a ortei arclutectonice.

          Hevista .ArchilcClura" i~i face datoria sii continue $i sii termine ill acest numar, publicatln interioarelor ~i vederilor exterlonre ale Bursei noaslre core de sigur va (,Rnlline ca 0 lucrare de valoare.

          .~IlC:1II rECTliIlA.

          3

          ARHITECTURI\

          Vederca fatadcl din atr. Smflrdan.

          st. Burcus, Arhitcct.

          5

          6

          ARHITECTURA

          Intr.u'ca in llurs.i.

          st. Burcus, Arhitect.

          ARHITECTURA

          Vestibulul Bursei.

          st. Burcus, Ar hitect ,

          8

          A RHITECTURA

          Sate Bursei.

          st. .Hurcu~·, Arhf tcct.

          ARHITECTURA

          Dare de Seama a Socletatll Arhitectilor Romani pe anul 1919

          Domnilor Membri,

          Dupi anii de grele incerc.iri prin cari ne-a Irecut tara ~i de cari a avur 5;1 sufere ~i Socieratea noasrr.i , anul r8r9 ne-a dar putinta s.i reluam cu incetul act ivitarea noastr.i.

          Pe langj dureroasele perderi ce am incercat in cursul r.izboiului, avern inc.i de inregistrat, in cursul acestui an, incetarea din via\:i a colegilor Gh. Cazaban si A. Schukerle, a carer amintire va rdrnine vecinici printre noi.

          Toate cestiunile ce ne preocup.i in mod constant de ani de zile, au fast reluate de cornirerul d-v. fie pentru a Ie studia din nou, conform noilor date ji cerinti, fie pentru a incerca rcalizarea aspiratiunilor de cari se legau in mod asa de Stn'l11S.

          Legea de organizare a corpului de a rchitecti funqionari la Stat; legea de protejare a tirlului de arhitecr , reglementarea expertizelor de arhitectura ; reglementarea concursurilor publice; crearea unui Consiliu Superior de Arhirecturj , reorganizarca Scoalei de Arhirectur.i ; publicarea Revistei si Buletinului Sociefatei, precum si alte cestiuni de interes general penrru corpul nostru, au fost printre punctele de capetenie cari au cerut mai mult timp ~i studiu din partea comitetului d-voastra,

          - In general s'a procedat prin formarea de comisiuni speciale de stu diu si aqiune pentru fiecare cestiune capitald, s'au dar delegatiuni speciale atdt membrilor comitetului dt si multora din colegii nostri mai experimentari cari nu tigurau in comiret.

          Astfel avern comisiuni speciale pentru reate cestiunile mai sus enuntate, dintre cari unele si-au terminat lucr.irile, precum e cornisiunea de reglem entare a concursurilor publice care nu asteapra decar imprimarea, proectului s.iu de regulament. Aceasta comisiune a studiat pe baza a trei anteproecte intocmite deosebit de d nii St. Burcus, Duiliu Marcu ~i N. Nenciulescu ~i e compus.i .pe lingI colegii de mai sus de c.itre J nii E. U",-

          resell, P. Smar.indescu, Victor Simionescu $i C, Ioutzu. In cur.ind veri fi convocati sci V,\ pronuntati asupra Iucrarei acestei comisiuni.

          Delega~i din sanul corniretului ~i anume d-nii:

          St. Ciorran, Duiliu Marcu, P. Srn.ir.indescu ~i S. Vasilescu, au avur si lucrezc in comisiunca special.i a Asociatiei Gcnerale a Inginerilor Romani format i pentru studiul unei legi generale de organizare a corpului tehnic de ingineri si arhiteqi funqionari la Stat. Tot aeolo delegatii nostri au avut S;l studieze cestiunea prorej.irci titlului de arhitecr precurn ~i aceea a expcrtizelor. Prill conlucrarea noastr.i eli inginerii in aceste capirale cestiuni J am inteles si sporim efectul luprei noastre, asociindu-ne sfor tarea c.itre aceeasi tiur.i eu a celei mat importante gruplri de tehniciani din tad.

          In cestiunea expertizelor s'au mai LieU! interventiuni la aurorit.iti!e interesate ,i s'a redactar de c.itre colegul P. Smdrindescu un memoriu care sa inrnanat presedintilor Curtilor ~i Tribunalelor,

          S'a depus ~i s'a primit la Minisrerul de Lucr.iri Publice un proect de lege pentru infiintarea unui Consiliu Tehnic Superior de Arhitectur.i.

          Publicarea revistei noastre a inta mpinat mari greurari din cauza lipsurilor ~i scumpetei exceptionale de care sufer.i industria imprimeriei. Totusi primele doua numere, cu un bogar material tehnic ~i artistic, se vor distribui In curand insernnatului nurnar de cititori ~i abon atil or pe cari cont.irn.

          Cornitetul d-voastra a mai vrut sa intervin:i,-si a (acut-o adesea ell succes, in organ iz area COI1- cursurilor publicate in condiriuni ce nu corespundeau normelor stabilite de Societatea noastr.i. Astfel, s'a cerut schimbarea conditiunilor de concurs stabilite de entre Academia Roman.i, Prim.iria Capitalei, prim.iria com. Braila, co mitetul de initiarivi pentru ridicarea unui mausoleu national la M"r;lje~ti ~i alrele.

          Delega\iidin corn itet au Lieut parte din jurii de judecata pentru concursuri, iar altii au luat parte ~i au ap.irat punctul de vedere al asociatiei

          9

          10

          noastre, la Societatea «Mormiutcle eroilor c.izu\i in Razboiu».

          Proectul legei elccrorale elaborar de guvernul liberal, a adus prilej comitetului dvoastr.i si intervina alaturi de ingineri ~i de doctori pentru a se acorda arliitectilor functionar i dreptul de a fi alesi in Camera ~; Scnat ,

          In sfir?;t delegatii nostril au colaborat in mod lndclungat ~i ell succes la inrocmirea ante proiectului de lege privitor la reorganizarea inv.it.imantului rehnic superior.

          Prin legca proectat i, scoala noastr.i va primi insernnatc imbun.itdtiri. iar gradul invj~;lm;lntlllui acestei scoli va fi asimilat ell acela al Universir.ite i, din care de altfel scoa la va urma si fac.i parte.

          In afarii de mcmbrii s.ii, corniterul a recurs la price perea .~i experienra m ultora din membrii 50- cieGi,ei noastre, car i s'au gr:ibit 5.\ ne de a (0[1- cursul lor eel mai ncconditionat. Dc nii S. Burcus, E. Doneaud, Nanescu ~i Ncnciu lescu, sunt ptintre acestia.

          Num irul cresdnd al cererilor de inscriere in societates ncastr.i, care az i nutuir.i r 27 membrii,

          ARHITECTUJ{A

          ne indrituesre a ..:.rede d asociat.a uoastr.i a devenit un roart c putcrnic organ de so.idaritate profesiona l.i, care capat.i din ce III ce mai multa autor itate gratie, rna: ales, dorinte: tutu ror colegilor nostri de a conlucr:i cit rnai str:ins uniti la bi ne le de interes general ce ne grupeaz.i.

          Accstei inalte ~i bune senti mente de colegialitare ce ne intdresc din ce in cc mai mult, se maui. fesLl. ~i se traduc ~i prinrr'o foarte buna stare material.t a societ.itei. E destul 5:i spun em c:i in" cas.iril e cotizntiu nilor intrec de trei ori pre vcdcrilc bugetului. Avem exced entc ~L fondul nostru de rez erv.i sporesre.

          In rezumat, accsta e acrivul de munc.i )i preveJere eu care comitetul se prcsinr.i in fap d ... v. ~i pentru care \.:1 roaga a-i cia apr obarca .~i descurcarea ce asteapt:i.

          Al.itura; sc gisq te Bilantul, Proecrul de buget al Societ:i\ei .)i acela "I Revistei pentru anul 1920. Raportul d-Iui censor com plecteazu aceste inchccri ce v.i supuncm sprc aprobare,

          Bucurcsti, no Ianuarie 1920.

          Pr esedinrc, P. r\l'.'lO.

          Related Interests

            ESCI:

            HOTEL PENTRU LUCRATORI

            Aceastii lucrure face parte din prournmul in" tocmit de Ingincrul L Tcodoru, directorul taliricei de chihrituri dela Filaret, ill scopul de " imbunatatl soarta Iucratorilor ~i lucratoarelor acestei import ante institutiuni industiale.

            In colaborare eu eolcgul nostru Jean Pornpilian, care <I reusi t sa dea prograrnului expresiuneu practicii ~i artisticn a unui ansarnblu de locuinte moderne pcntru lucratorii Iahricci.

            Cladirea cste procclata a se a~ez:, in cenlrul cartierului nou de locuinte construil de Societ. Cornunala de locuinte icftinc, pentrn familiile lucratorilor din fabrica, continand 120 carriere.

            Mui coniine la parter 0 cantina si 0 salii mare care serveste en salii de mfincare ~i ca snla de intruniri, precum ~i 0 aWl sala pentru masa Iunctionarilor. avund si 0 terasa. Toate aceste piesc sun I deservite printruu 011" ciu. in legiiturii·cu subsolul unde sunl instalate 1>1Idilariile. depozitele si pivnitele.

            La parter s'a previizu: 0 sodii de lcctur.i ~i una de b ilia rd.

            In etaje sunt cnmcrilc de locuit.

            Etajele sunl dcservite printr-o salii principuhi si scari secundurr- de serviciu.

            La untre-sol, Ung" scara principala. sc giisesc camerc pentru udministratia hol elului. iar in spre teras». caleva cab inc de bae.

            In rnans.udii sunl cumerile de serviciu.

            nin inleresantul studiu ,11 d-Iui urhitcct Jean Pcmpilian, reproduccm planurile parterului ~i etajclor. cum si vederca perspectivii a fatadelor, concepule in sti! ronuinesc.

            Directiunca Iabricei de ehibrituri Film-ct. indata dupu Ircecrea aclualei sWri de lucruri, vu realiza desigur aceustn importnnui lucrare. venind in ajulorul Jucratorilor mui ales in timpul de rata c.Ind criza locuintelor cslc alUl de scuta.

            ARHITECTURA

            11

            .~

            12

            ARHITECTURA

            ARHITECTURA

            I ,

            13

            2

            <

            14

            ARHITECTURA

            Primlru din purtea D·llli G. Zagortt, fratele colegului nostru A. Znport], mort pentru patrie. occstc runduri, ~i nc laccui 0 nioasii dntor-ie 0 le publica ill revlsta noastr a.

            AHlIlTi:CTURA

            Arhitectul Alexandru M Zag oritz (1831 - 1916)

            Fruuedul artist. care venise 111 anii din urrna s[t se adauge, ell uvfiutul spornicelor ~i sCirguitourclor lui tinercti. In ceutu vcslilorilor renasterii urtisticc rorrulnes.i, s'a niiscut, din parin]i ploosleni. la :n ~laill 18::;1 in sutul ~HlI1e~li, pe malul Prahovei.

            Din ziua III care H inceput sa poarte condeiul, all p~il minuni. ~lai ales dnd, in primele clase de i iccu, descoperi puterea neasemunnta

            Prop!'. Vasile Zagori], Spluiul Cogalniccanu, 25, Buc.

            pe care () aven in mfll1<1 lui creionul. al carui maesuu deveni in urrn.i. el umpln necontenit de () sincer" admirntie pe loti acei ee-l ClInoslcau.

            Desena la incepul chipuri de profesori ~i de colegi. ori lncruri cari purtau in ele \Te-O exprcsie dcoschita, arbori, C:lSC.

            Apoi natura il cuccri eu 10 lui, ca pe un lanar si pios inchinator. In cursul superior al liceului alcatui a colectie de peisage, in creion, de rnarimeu unci oplirni de coalr. alba, sute de peisage, pe care mcreu Ie sporea, euless toate de prin erilngurile din vccinatatea orasului Ploesli. In ele arborii, tufisurile ~i iurba, luncile ~i rna' lurile garlelor, prinse in (esntura u~oara ~i lotusi rohustii a dcsenului. ca intro piinzi'l de paiajen de cunind fnculii, piireuu en trcmurii de ncca viata t5nnra pe care le-o da riicourea si roua dirninetii.

            Tal alai de lirnpuriu yen! 55 se vesteascii. deodat.i ~i tinandu-sc. mereu Idnga dcsen, ca 0 statornica 10v:lr1i~ie de zane, nil mai putin puternica dispozitic pentru poesie.

            In clasa 1Il-,. licealii cornpuse primul cact de versuri, iar III clasa V-a al doilea.

            Versuri!e lui sun I desenurile lui, spuse prinlr'o ncpatrunsa tuinu, in cuvinle fcrmecate. Acccasi lina sirntire, aceensi lina armonie, acelas sullet dorilor care lnlineresle lucrurile, Ie inoeste. Ie invie, faeflnd sa triiiasca iarjisi divinitatea care slii udormitii ~i neb.inuiui de noi in clc.

            lulu douii dill aceste urrnoniouse incercari dinuuu.

            Tu sfinte din cor-ur-i de sus, Aplraca·ti catarr-n sprc mine, La tine ml-e gaudul, 1<.1 tine Mt-c trupul ~i sullctul dus

            Cuvtntc Is us !

            In ochii lui natura are un inteles tainic si en Ir:ie~le 0

            Related Interests

              iatD supusii unor doruri ~i iubiri straine, unor vointi neinjelese. P:lnfi ~i "PI:: A)TH! II PUART . .( eN non IN SA:<UL sAu·. In crtingul "L()~iIA:\T~~ "v.LvrOL VOnDE$TE~ si 1,SPUNE DE UN C;\NTEC vn/\JIT~ arborii :,C;\NT;###BOT_TEXT###quot;'. ~i versul se intoarce eu drag spre gandul nedatator de pace,

              care lolll~1 ,.If' m.lng:l(' ~i Ie race sri tc sirn li detine nproapc",

              In crang 10(i plilpii s'au mirat De mini ~; IlU stiam ce vor. Vor+iiau sl IlU i-am tntclcs Am r:is ~i ci e.uitnu ill vflu l Iucct. .luios .. Ern llll cant! :;i 'n urtnf all plfms .'ji ei. C.urgc<.l ~i r;hhl$il de 'ned

              ~i ct plfuigea ~ Am pE"tns ~i co.

              :. i 'rnl lot "inca sa pblllg ruereu .... Sti, gfwd': ~i i-dul e poet '

              u~llrilll" desenului ~i prictcnin Iiternr.i a co Icgului san de liccu 'lorna T. Socolescu, din () vcche Iumiiir. de mestcri de case ~i arhitcc]: din Plocsti, it !,'.cur5 sa sc hotarasca pentru ""ricr" de .uhilecl.

              In lim put studiilor hi ~coala XalionaJ:i de Aruircctuni. nlciillli cu acccasi ncintrccutu sarguin1tl ~i ell acciusi mfini" usonrii, en cure desr-nusc mai uninlc chipuri ~i peis~lge, 0 nou;, colectle de descnuri in crcion dupa nalurii, 101 pe Ioi de hlrlie alb'l de rnuri meu unci oplimi de coalii. infil\i~ .. 'ind motive rOJl)tl11t'~li dl:' ronslrlle\il', decorutie ~i ornamentutie nrhitcctonie.t. mai ales sculpturi in pbll'i"i $i lcrnn .. At'l)~1S(ti eclectic () imbogfqi ell 0 r~l

              Related Interests

                nCI nt]ll"cgelflloare ill 6rlfltorii fiicllie mai mull pc jus lu 1''''''1. pl' la vechi biserici, cruci, cimitire, ~i case t~1r~nesti. Din e" a puhlicat millie di-senur: in arucolelcsale publicate ill unii 1~11~ 1!l1lj ,),

                La terminnrcn sludiilor. diu ills;n'cillilrC':I ~cn~~lei de Architectuni. a r'1C1l1 ill colahorare ell colcgul san C. Iotzu. relcveul munnstirci Yflcaresti I, HJOS), in curs _ de puhlicare.

                lute si vitcaz dill fire inca din copiliuic. d plerfi ell 11015r;I'c ill r5zboill, In l!Jlli, cum pornise ~i la HI1:1, spuu.tud p'.rin\ilor lui: nAcum c timpul sit arflti'llll ce puleru si niei eu n 'am s6 mil las mai pe jo s deefll altii "

                Nici 0 dorintii llll rlnieil ell 0 Ilacartl mai vieIn cl dedi acecn de a d:'1 ochi de nproape ell dusnianul. Odnl" ell supte soldati a fugfu'it o ccata in\rcngil de Bulgari. d.ind ~i alnostri,

                1) In H\!LE'I"ll###BOT_TEXT###quot;Ul. SOGJI:.~f.A.TLl .~J\lJITECTILOH rH)~l###BOT_TEXT###quot;( din August 1912; (~JN###BOT_TEXT###quot;onHml Ll"n:I\Af1E dint re Noetuvr-ie IUt2 __ lunie IOtO; I.iUI.F:TliJJ. cmlblll.1 ~1(l:"iC.\It<~~lELOH [STOruce dintrc April 1(H3 - Martie lOlG; :I11Ill::CTU1\ .... din Fevrunrie ~i Maiu 19l6.

                ARHITECTURA

                d"nd ~i ui. p,in" ce i-n trccut diucolo de liniile lor,

                l.a :20 Septernvrio. pe inscrule, urnuirind pe Ilulgnri in relr3gel'e<l lor del a Amzncen, cl i~i .lusc inuintc ell niull ~1":lnt unitatca si gHsind od"I,) cu d'.dcrea Iloplei, lin loc rnui ,"liiposlil. i~i bag:l oumenii III trunscc si muse acolo, 1"itrfl ~[l hilnuias<',-I muc.u err se g[ls(.>~lc cilia!" intre

                Cusa Nicu Ciucu Popa.Tatu, .Vll Hucuresti.

                uvantposturite bulg"re. cu ~(X) Ill, qil in urur;; de liniile noustre cell' mai inniutute.

                Dimineata inniute de rcvarsnrca zorilor, dod incepe umbra sa sc miuite C'lI amurgul. cl era in picioare, sus pe malut transcului, ell nmhele brute ridicule pc 0 nrmii ell care lnccrcu sil ochiasca. Uu soldat hulgnr csi atunci de dupa o rnovil.i ~i.1 ochi dclu ·10 de pasi dcparlarc. Dotunaturu ~i nil strigflt: .. .Mainilc mc!e :", 1'£)sunara in (lGee:1~j dipii.. Amandoll[, oasele hrn[elor, intre urncri ~i coaste, ii fuseserfi sfi'u,tullate de ucclas glon\. venit dinspre droapla.

                15

                16

                ARHITECTURA

                ln soldut ul sau Panaite HUSll. dela Capusneni din Tutova, ii lega bratele ell tunica si-l

                niseric:! vcc:rc de Irmn IlC

                Related Interests

                  ;11('<1 Cricovul Pruhovu.

                  sc'oaSt' mai mull rr.r" voia lui dill linia de lupta,

                  duc.indu-I incet de suptioara. Mai incolo il luara patru saldali pe 0 roae de cort.

                  Acesl soldut. care-I iube« pentru inirnu lui dreaptn si viteuza. deveni de alunci tovarnsul siiu nedesparti: de suferinla, ingriiindu-l ziuu ~i noupteu, en pe un prune cc nu sc ponte ajula de nulini, pu nii la nioarte.

                  Cuci toatc ingrijirilc dale de inimosul doctor Luchian in arnhulunta niobila a d-nei Constunlu Cuntacuzino, dcla Fele~li. unde a ajunx la d teva zile. dura ce rani Ie sc infectuseru, au rusl zudarnicc. Dupa 0 prihe:.(ic prin Ramnicul S,,rat. veni In Bucurcsti ~i incet.i din vialii in sanatorul doctorului Gerota, in ziua de:l1 Octornvrie 1!11 (j.

                  Dupu intervenirea d-Iui L

                  Related Interests

                    . JOl'ga, s'a pus lu dispozitic de \linisterul Lucrurilor publico un vagon p entru trunsportare« rorpului lu I'loe~li, uncle a fost inmorm.lntut la cirn itirul Viisoar.i, ell Iru mo ase onoruri milit.uc, ;n ziua de ;, ?\oclllvl'ie.

                    10 Mm-tie 1~JL6,

                    Architectul Wilhelm Steinbach

                    \'ilhellll Ste inhuch ni:iscllt in unul Hi71i, A f;klll purte din prima serie de elevi c~ili din )eoala de Architccturu din Hucurr-sli. A plecut apoi lu \Iil"no unde ~i·a Iacut sludiile de archi led lira la scoulu polilechnica de acolo ~i uncle' in anul 1!IO;l c>'piil:, media cca mai mare dintre diplo mani din accl an. Hccomundat de senu ton" Colo mho dircciorul Politcchnicnlui. pleat''' illledial 1<1 :'\ew·York in .\lIIpric;l. nude in sell]"! limp si dupu () munca gre~l. devine ~cr urchitee: al dep.utum c ntului de urchitccturt' ul companiei Ldison din :"\e\' York conduca nd timp dc II (uusprezr-re ) aui lucriuile cele mui import.mte (:'x(:'cu\;lll' de aCl'a co mpunic In diferit« orase din St.uele-L'niic.

                    l nl ors in \:"'" pentru scurt limp spre a se odihni ~i " ,~i revedca patria, se oprcst« in 1311- cllre~li und« i~i rorJllC'<'lz;J un hiuro u de archiiecturu. Surpriuz.lndu-I rnzhoiul, a I'ost detusut lu serviciul po durilor de sub conducorca dIui inginer Huilcnuu si in noaptcu de :d!) Deccmbric 1!llli plec.uid I" la~i spte asi depune ruportul lucnuilor, i~i gflse)le lragicul sr~lr~il in accidentul de", Ciurca.

                    A(lCIIITECTL'n,\,

                    Wilhelm Steinbach.

                    ARHITECTURA

                    .':.>,'<'.;: ,I,

                    Turuuri ~i zidnri de aparare ale Cebitei Slbiu. Schita.

                    C. Nanescu, Arhitect.

                    17

                    18

                    ARHITECTURA

                    TurnuJ orasului (Cetatea) Sibiu. Schill.

                    C. Nanescu, Arhitect.

                    ARHITECTURA

                    DESPRE

                    HALL

                    Asa numitul ILILL enulezesc estc una dintre incapcrilc principulc ale locuintelor modernc.

                    EI ;)re 1I1l rol ell totul deoschit de cclclnltc odai, cnci serveste in acclns tirnp drepl vestibul. camera de locuit si camera de prirnirc. !L\LL-ULil gasimin Anglia incii din timpurile medievnlc ~i cl constituin incupcrea eea

                    l'rczcntn HAI.I. UI.IJI face co trcccrea dintro mine in ccnlaltii sil sc fa 6, pe ncsimtite, a stfel in eftt socictatca ceu mui nurneronsii sa poata Ii coprinsii in ele f5,·5 en hnricra unci anticumere reci ~i goalc sc, izoleze pc oaspeti.

                    JI.\I.L·L;j" servcsle ill aeela~ limp si C:J o daie de locuit ~i oft"·,, celor intimi ui cusei un loc-

                    ',,'1 iii iii i i 1

                    Cnsf din U~\d1.u procctuta si cxecutat.i de arb. Clcjan.

                    Planul Purtcrului.

                    mni prirniloure ~ caselor cnglezc$ti ~i mai tarziu ~i " caselor brctone. Treptat IL\I.L-U), s'a !i1sp,indil ininlrcg oecidentul si aslazi el [orrneazji sulletul Iuluror casclor de locuil. priu cl se sluhilcsle acea IcgiJlllrii slr:.lnsa $i intima inlre rcslul camcrelor. el dr, c"ldurn si viala intregei locuiu]i.

                    sor placut .)i coniortabil . lrebue insa sa fie prccerlnt ~i de 0 anticurnera ce serveste drept vcsliar.

                    In cele rnni mulie cazuri I],ILL·VL coniine ~i scara principnlri ce duce In carnerele din elaje ore 1'" prin solutio ei molivele cele mai decoralive de urchilecturii. In generc scara Hind din

                    19

                    20

                    ICIllIl, prezinta imprcuna ClI ,.A"IIR'~-urile lin aspect inlim ~i cnld

                    C:lnd 11<11." ul are aceill.~i I"i'rllilnc en clnjul. scnra se continuii prin bnlcoanc sau g .. ilerii. c.ui sluhilesc comunicatiu inlre odiHie ctujului. ecia ee d" nu.r.-ulu! 0 inlutisnrc lllilreHI" $i oferri nstfel 0 privirc gencrnlii nsupru inciiperilor din corpul de sus.

                    Lumina in 11,11.1. se ohline .uleseu prin rcrcsIre mente in pcretele scnrei ;' ell' sc pl'clullgcse in acest cnz p,lnu ]a ctnj, pcrrnitund usttcl 1'01'marea de motive interesunte It, faladii.

                    Daca 11.11."-111 nu poale ave:, Iuminf direcl.i,

                    ARHITECTURA

                    (chcrninc«) c.imin. care sll'llnge dose-uri in jurul IWeiirci Ini phicule gaz"a impreunii ell onspcIii ci,

                    \[iirimca CIIt':)II:i(:E-ului C in leg:llurii cii miirimcn u.u.r-ului ~i tnl ocnzio In dcs

                    Related Interests

                      olt'lre:l :1rlislict, in dctuliiic intcriorului. Dc nhicciu 1:1rt::~II!,\I~l'>lll cstc inlrcuit prin hiinci luternlc S;1lI vitrine cc rOI'I11CtlZ;-1 un TOT urmonios illlpn'lillfl ell lcnm'iriu cc imbr'll:il pcrctii.

                      llcstul mohilicrulni formal "in Iotoliuri, 1>1'1'gi'I'es1 rniisulc, risipite c~H de mullc ~i 1111 hiliard, route combinate ell mull gust. fO),ll1caz[1 caracrerul locuibil [II nccslci incapcri.

                      C:lsa din Bncriu procc.turri ~i exccutalf de :11"11. Clcjnn.

                      Plallul El;l.iului.

                      el 0 prirncste cu njulorul unui lumiuiilor construit in plafon din gellllluri colorate in mod discrct, ceeace dii lin aspect impozanl u.u.i-nlui.

                      Un nil mod de n-i da lumina indirccui, prezinltlnd in acelas limp mull efeel artistic, esle comunicatin lui eu salonul sau allii carneni de prim ire printr'o desehidere iarga, care perruitc unci lumini ahundente sa piitrunda in IIA<.L prinlre cutele hugnl c ale unei draperii cc sc desfuce si 0 Incadrcazii

                      Plafonul HALI.-ului udesen in lemn sau in caselc de stuck bognt omamcntatc, cornplectcazji cfcelul miirc] al earnerei.

                      o mnre podonbii a uxr.i-ului csic l1~a zisul

                      ~lai important ins[1 C di Il.u.l.·ul permitc gazdci sii-~i munilcste in modul col mni lihur personalitntea ci nrtisticn; Iuhlouri, slaluclc ~i oriel' rei de obieclc de arlii. trofcc de ,,,In,\toure, aminliri din dlIf,lorii ~i anlichiliili, i~i au locul ~i cfcctul cuvcnit in cudrul primilor ul ucestei cumcre.

                      Aliirurntnl sludiu - reprczinui in pcrspcctivu a parte din 11,,1, ul vilei doclorului P. (Buciiu), vilfi cure la inceputul riizhoiului uoslru a servit de Mnrcle Cartier al d-Iui general Prcsau ~i ma! 1;lrziu a 1'051 ocupulii de d-I gcner:rl AvereSC11.

                      i\HIIlTJ::CT I;. Ct.I·:.I.\'.

                      Af(I"IITECTURA

                      PROECT DE BISERICA

                      Comuna Slanic-Prahova

                      Rcproduc aei cliscc dupe un proecl ce am avut CX[lllS la Al en eu in IVlt;, Fiind lIll proccI care urrn ,'1 sa sc execute. urn c[ll1t~ll sa ceo nomisuse grosil1lcH zidurilor uncle nu era I1CCCsarti, inliuind c:tt mai mull celc ·1· puncte muri c.ui sustiu p.mtocrntul.

                      De uscrncni sunt mui accentuate zidurile pc cari se ridid clopotuiln. rcstul Hind xiduri mui

                      spatios ~i care S;t pont" Ji cuprins eu ochiul, uproupe in inlrcgilllc, chi.n: clcln intrareu in hiscric«. 'lrebuia S(I sc construinscii inainlea r(lzhuiului dupe un d cviz de ,~() mii lei, E IIll studiu consliincios pc care f-nm r;\cut in vnrn unului l\JJ:\, ujutut la dcsenuri de cle vul-arhiteet, incep.itor pc .uunci, dar care pro mitca sit dcvic ce a ~i njuus ill urm.i, unul din cei m.ii

                      T. T. 80co1csCII, Arhitcct.

                      jouse ~i cari suslin numai holt; uso.ue de rubi] si aeopcri~ld. Problema cc mi-am propus a fost sii ridic o ' clopoillitit ineiipi"ltoarc dcnsupra intr.ue], :17a (;1111l snnt Ia multo din hiscriccle ruoldovencsti. [iii'" a [,we ins:, corp upnrlc, lipil de hiscricu propriu zisi:l, cu m sun I hi 11114 milclc hiserici. Am llI"mi"lrit priu 1':1

                      Related Interests

                        ld" si"1 1110- tivez (;(ll1sI11Ic\ia, (';;"1:,"<1 Si"1 ariuouizcz siluetcle ~i I'o['mele l'\l'rioare cu 1111 interior ('.Cd mui

                        huni clevi pc care in dut scouln din l3ucure~ti,G, II()g'I~, un sullct de .ulist si de erou. mO

                        Related Interests

                          I pentru patri« "ell la\a la inamic'' in luplel e dcla Miirii~c~1i dill Augusl H)17, la punctul zis ,)(onra Hosie".

                          E 0 gre;) picrdcre pcntru arluteclurn romfincusc« d eslul de srirac[\ si :1~:I 'in clemente cinstilc de muucilori pcntru ideul

                          Arhilcct TOII.\ T, SOC:OLESCl",

                          21

                          22

                          ARHITECTURA

                          Rezultatul concursului public dela Prlmaria Capitalei

                          In localul Prirnariei Capilalei a avul loc la 17 Noembrie a. c., concursul public intre arhitectii ~i sculptorii rornani. pentru proectul PI.ACET COMEMORATIVE MONUMENTAI.E, A f'UNCTIONARILOR PRIMARIF.I Of\A~ULUI BUCURE~Tl, MOHTI 1N n.<wol. In luna Seplembrie

                          a. e., a fost anuntatii prin ziare deschiderca concursului ; care s'a tinut conform condi[iunllor sl programului urrnator :

                          constructiune, un de i se va rezerva loeul de onoare, Domnii coucurenti VOl' avea in vedere acest fapt, pentru ca cornpozitiile d-Ior sa armonizezc cu ansarnblul arhiteeturei bogate a noului palat, iar numnle eroilor sa apara vizihil

                          la 0 distants de 8- 10 metri.

                          3. Materialele din care se va executa monumentul VOl' Ii bronzul si marmora. Executia ~i monlarea la locul indicat la a;'\.' 1 se VOl' faccjn limita surneide 50.000 lei.

                          4. Peutru proectele prezentate la concurs se acorda 2 premii :

                          a) PREMIUL. I 5000 lei, autorul fiind obligat sa execute si luera rea in term en de ' eel muIt 5 luni, adica pana la 15 Aprilie i920: cand urmeazii

                          a se face receptiunea ~i desvelirea monumenlului.

                          b. PREMIUL II lei 2000 (doua mii),

                          !'i. Proectele prerniate devin proprietatea cornitctului.

                          Concurs public

                          Comiletul instituil

                          pentru comemorarea functionarilor Primariei Capitalei, morti in razboi, deschide un concurs public intre arhitectii si sculplorii rornflui, diplomati ai scoalelor de arle frumoase, recunoscute de Stal, penlru a elabora proectul UNEI PLACl COMEMORATlVE MONUMENTALE, pe care se VOl' inscrie cele 60 nume ale functionarilor cornunei Bucuresti, rnorti in campania 1916- 1919.

                          La intocmirea proectelor se va uvea in vedere urrnatoarele :

                          1. Spatiul disponibil pe peretele vestibulului din etaj al Prim ariei Capitalei in lirnita dimensiunilor de 3.08 m, latime si 5.46 rn. iualtime un de se va aseza placa in mod provizoriu.

                          2. In cazul construirei noului palat comunal, aceasta placa comemorativii se va muta in noua

                          6. Pentru complecta imparlialitale In judecarea proectelor ~i decernarea prerniilor, juriul exarninator se

                          va compune diu 5 mernbrii : un delegat al cornitetului, 2 arhitecti, 2 scul ptori, cad VOl' fi nurniti in preziua concursului dupii recomandatia societatilor de arhitectura si sculptura, unde se va iuterveni in acest scop de catre comitet.

                          Mncheta Ddor arhitect C. Nanescu sl sculptor I. Iordanescu.

                          PREMtUL l.

                          ARlilTECTURA

                          7. Proeclele penlru concurs se YOI' prezcnla in macheta de ipsos de dimcnsiunile 0,31 Ill. latime si (),~;) m. iniillirne, adica la scara de 10 centimetri pe melru al loc1I1IIi disponibil previizut la art. 1 ~i se vor incredinta d-lui Mihail Ionescu, din serviciul secretariutului general, Prima.fa Capilalei, in ziua de 16 Noernbrie W1!!, orelc G p. m., flU'a sernnatura autorului. Proeclele YOI' f1 marcate cu UIl sernn distinctiv sau un molto. care se

                          va pune ~i pe un plic

                          lnchis ~i sigilat, in care se va nlla num ele autorului,

                          Plicurile se VOl' preda odnta cu Iucrarile ~i nu se VOl' deschide decal ccle 2 corespuuzatoure prerniilor.

                          8. Se recornnndri d-lor concurcnti a respecla ell strictete condiliunile expuse, cunoscftnd Cfl numui "in aceste condiliuni proectele pol n primite In concurs.

                          !! . .luriul cxnminutor se vn Inlruni 'in ziua de 17 Xoemlnie HI1!J. orele 10 a. m .. dud vn du si rczultalul concursului.

                          Tol in aeeaslii zi se VOl' achita ~i surnele corespunziitonre premiilor.

                          Prescdlotcle comitctulul

                          (s) V. UALAcE:SCli

                          Secretar general al Prtmanet Cnpltalei.

                          1U Septemtn-ie, 1919.

                          .luriul examinator al fost com pus din d-nii : arhilecl Petre Antonescu, profesor al scoalei de arhitectura diu Bucuresti si presedinlele socieliilei arhitectilor rornfini ; arhitect Leonida Negrescu amfindoi alesi de societates arhitectilor ; d-nii sculptor Maleescu profesor al scoalei de arte frurnoase din Iasi si sculplor Ciresescu alesi de societatea sculptorilor rom ani ; d-l arhitecl Daniel Renard, delegat al comitetului de initiativa.

                          Juriul intocmil con-

                          form c1auzei programului, s'a intrunit in ziua de 17 Noembrie a, c., ora 10 a. Ill. si dupa 0 amanuntita exarnlnare a celor 2:1 machete, au clasiflcat lucrarile, cu unanimitale de voturi, in 01'dinea urmatoare :

                          PI1F.MIUL I macheta ell molto: «CARTEA NEAMULUI",apar\inand dolor arhitect C. Nanescu ~i sculptor I. Iordanescu.

                          PREMIIJI. II machela cu molt a «IDEALUI. NATIONAL", aparlinflnd d-lui sculptor ~Hili\uanu,

                          Dupa publicarea reo zultatului acestui concurs, dol Primal' al Capitalei, a primit 0 petitiune deprotestare sernnata de 10 concurenti dill cei 23, prin care cereau : anularea concursului, invocand diferite molive. examinarea din nou a lucrarilor de ciitre uu juriu propus

                          de sernnatarli proteslului, precum si dislribuirea altor prernii, decal cele prevazute in conditiunile programului.

                          Comitelul de initiativa intrunit in sedinta dela 24 Noernbrie a. c., a respins acest protest ea neinlemeial, aprohflnd c1asif1carea lucrarilor holarila in juriul exarninator.

                          Mncheta D-Iui sculptor Malananu.

                          Prcmiul al II-lea.

                          La 1G Noernbrie :I. c" ora (\ seam, s'au prezenia I in locnlul Primnriei d-lui :-lihail lonescu, delegelul comiletului de inilialivii, 2;1 PROF-CTE in macheta de ipsos, incheindu-se un procesverbal.

                          23

                          24

                          ARHITECTURA

                          Arhitectii Primariei Capita lei, persona lui directiunei arhitccturei, directori si sofi de serviciu din administratia Primariei, precum ~i cflliva mernbri ai societatei arhitectilor, au dat unbanchet in seara de 27 Noembrie a. c., in sala restaurantului Iordache, In onoarea d-lor arhitect C. N anescu si sculplor I. Iordiinescu autorii pro-

                          Proec! de Biser ica.

                          PI"'I .

                          T. T. Socolcscn, Arhitect

                          ......... _ _ _._._._._._._._._._ _._._._._._f

                          Proect de Biscrlce. F;IIHda principuui.

                          T. T Soculescu. Arhitect

                          eclului prem ial int.liul lu ucesl concurs.

                          Au loaslal d-nii arhltecti : )lcfon Burcus ajulor de primnr al Capitalci, 'ilcfnn Ciocurlan, Crislofil Cerchez. M. Simionescu-Merci, d-l inginer Cincinat Sfinlescu. direclorul cndustrului si easei lucrurilor orusului. d-nul Robnu directorul serviciilor administrative, dl Ancstin sef de serviciu, d-J Lconle zinrist. d-nul sculptor ]. 101'danescu ~i arhilect C. Nanescu.

                          o frumoasa ~i laudahila manifestare colegiala.

                          AHH1TECTlJIlA.

                          INFORMATIUNI

                          Din lipsa de spatiu nu putem publica Programul Concursului deschis de Primaria Capitalei pentru proectul noului Cimitir «Belu Nou».

                          Concursu! este cu 2 probe. - Proectele pentru l-a probi trebuesc trimise pana la J 5 Martie 1920 la Directiunea Generala Technica a Primariei Capitalei.

                          Explicatiuni si Inforrnatiuni la Directia Cadastrului si Casei Lueririlor Prim iriei Capiralei,

                          * •

                          In ultimul moment pnml1l1 din partea d-Iui Ingincr Cincinat Sfintescu Directorul Cadastrului si Casei Lucr.irilor Primariei Capitalei, un i nteresant articol «Elemente si Conditiuui de Irumusete urbana» -- in care d-sa arat.i conditiunile 111 cari trebue sa se desvolte orasele noastre in vederca sistematiz.irei ;;i infrumuset.irei lor in legjturi eu nouile principii ale Urbanismului Modern.

                          Vorn publica acest articol In num.irul nostru viitor.

                          AJH':UITECTUR.A

                          26

                          a Prirnririei Cnpitalei. ill m.ina rI lui secretur al directiunei, Vasile lonescu, iur numelc uutorului in plic sigilat pe care 5C vn scrie ucelus motto. in ziua rle :11 ~I;rtie 1\)20, ora 12 a. Ill .. nc admildndu-se nici un rei de int.uxicre ~i niri anticipatie. I .a accu data se va inclu-i» de efltr(' directiunea general" Iechnicn 5i eel putin doi niernbri ai cornisiune i de exuminuro lIll proces verbal de lucrarilc prezcntate. Pr-nlru procclclc de ruse sc V" liher« contra chit"utii.

                          ;). Rezullalul coucursului se ":1 ria 111 lenllPIl de 0 luna dela data inchidr-re i lui de c:rtre ('11- misia peutru cxuminnrcn proectelor. Ace"st" cornisiune se va compune din:

                          1. Priuunul f:apilalf'i sau delega!lll S[IU.

                          2. Un inginer ~i un arhitcc! al Cousiliului Teelr

                          nie Superior.

                          :l. Un dclcgal "I ~co"lpj de Arhitectur«. 4, Un delegal "I Socieliitei Arhitcclilor ;,. lin d('legal "I Socielftlei SClilplorilol'.

                          (i. Directorul I;enel'al Technic "I Capilalc].

                          7, Directoru) scrviciului Arhitecturci Cnpira!ci. tl. Directorul Cudustrului $i Casei r .ucr.ullor

                          orasului. care va fi ~i secrctur al com isiunei.

                          Premiil« se VOl' decerue priu VO{;-II'(" ('II mnjoritato de voturi, dllpel ce so va cit! .~i depuue rnportul critic de liniti v al lncrarilor prez cntute, ranort semnat de mcrnlnii comisiunci. in carr pot n scrise oi opiniile separate. r .a ~edillta in care se va decerne prr-m iilr; va 'trchu) S:I in parle eel putin '2/:\ din nurniuul mcrnhrilor comisiunci.

                          I'Iicurile en mol\o se YOI' dcschidc nurnui dU!"ii judecareu procctclor ~i numui ale proectelor prerninrc. Celelalle plicuri vor r'"II;\n(' ne deschise ~i se YOI' restitu: impreun.: cu proeclelc nepremiate poscsorilor lor.

                          Ii. Dupa dare" rezultalului concursului de cornisiune, pro ecte!e pre min!«, YOI' Ii r xpus« publicului In 0 salii de e x pozitie, limp de 1;' z ilc. 7. Pentru proeclele cele m.u hune si com pleele se vor dee erne urmatoarclc prcrnii :

                          In prcrniu in valoare de AI doilea

                          AI treilea

                          L-),(~lO lei 10,()()() (i.OOIl

                          Procctele premiate raman proprietatea comunei.

                          8. Oriel' detalii si planuri de situatii In scara 1 : 500 se pol lua de coucurenl dcla dircclia cadastrulul si easel lucrarilor din Primariu Capita lei strada S-ta Vineri.

                          ARHITECTURA

                          II

                          Programul concursului de proecte pentru amenajarea pietei 17ictoriei din Bucur esti,

                          1. Se inxtilue lin concurs inhc ruhi lcrlii (sail in coluhorure ell inginl'rii ~i sculptoiii ) st;!hi!ili in t~lr", penlru procctarca .uuenujerci pietei victorici.

                          ~. Proeclele de .uncu.rj.n« YOI' trdllli sfl cuprinda :

                          a) Planurile de situatie la scuru 1: lIMI.

                          h) Plunuri ell vcde ri de rat~. scctiuui, vedcri laterule de perspectiva, etc. " lucrurilor pmpllsc I" S('.;II·" 1· ;in ~i dup;, speriflciuil« de rnui jos,

                          e) Planuri de dciulii ce se gibese nccesur m ai ales penlru npreciere.i ealil,qiior l ucriuei. rouIrolarcu dcvizclor $i untcnuisurntorilor ~i examinarr-a execuliei lurnuilor ln scnru cc sc vu gfisl ni meril.

                          d) Perspective " lucrarilor prop lise SPI'(, punclele rcnuucabile ale pielci.

                          c) () perspectiv« ,.n vol doiseuu " inl'Tgei piete in directi;) era mai importunta r.

                          1) Deviwl tuturor lucriuilor propuse hazatc pe melrul patrut de suprufutn de ronslruttic S:1lI instulnlic edili\arii, nv.lndu-se in vcderc preluri!« co. sc "or pilleir ohlinc in Capital;' in primii ;) ani ce VOl' 111'111,'1.

                          :1. Procctele se vor slndiir pe ('ollsideraliilc urm.itonre :

                          <I) l 'iulu Viciorici cslc 0 piat" de cirenl"tie ~i III acclas lilllp ~i pL.lFi arhilectural.i.

                          Ca piatiI de circulnlie vn Irch"i ill prirnul rurul sfi conduca Iucle de cirl'uhl\ie, sa inlrchuintcze f,1:\C\:

                          Related Interests