UNIVERSITATEA ”POLITEHNICA” BUCUREŞTI UNIVERSITATEA ”POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA: TRANSPORTURI FACULTATEA: TRANSPORTURI
SECTIA: TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI SECTIA: TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI
PROIECT
PROIECT
LA
LA
ELECTROALIMENTARE
ELECTROALIMENTARE

Profesor indrumator: Profesor indrumator: Student: Student:
Iordache Valentin Iordache Valentin
2009 – 2010
Tema proiectului:
Să se proiecteze două surse stabilizate de tensiune continuă:
- cu componente discrete
• alimentare monofazată, cu frecvenţa de 50 Hz, cu tensiune sinusoidală cu
valoare nominală de 220V, având variaţii admise de -25%…+10% din
valoarea nominală;
• puterea maximă de ieşire P
0
(W);
• tensiunea maximă de ieşire U
0
(V), tensiunea de ieşire poate fi reglată între
(0,5…1)U
0
;
• sursa poate lucra în regim de generator de curent constant, la o valoare a
curentului de ieşire limitată în plaja (0,1…1)I
0
;
• sursa este protejată la supratensiuni care pot apare dinspre intrare sau ieşire,
sau intern. Se prevăd protecţii la supracurenţi prin intrare sau ieşire;
• gama temperaturilor de lucru este 0…70° C.
• cu componente discrete, unde I
0
=luna naşterii/5 şi U
0
=10+ziua naşterii/2
- cu circuite integrate
Proiectul va conţine:
• memoriu de calcul, cuprinzând toate etajele proiectate;
• schema electrică, cu valorile componentelor rezultate în urma calculelor;
• nomenclatoarele de componente: denumirea componentei, codul acesteia,
valoare, dimensiuni;
• programul în Pspice pentru schema sursei cu circuit integrat;
• desenul cablajului imprimat;
• bibliografie.
Sursa stabilizată de tensiune realizată cu componente
discrete
Cap.1. Schema bloc
Sursa stabilizată este formată din următoarele blocuri funcţionale:
 transformator de reţea;
 redresor;
 filtru de netezire;
 element regulator serie (ERS):
• menţine tensiunea de ieşire la nivelul specificat, sub controlul
amplificatorului de eroare;
• furnizează curentul de ieşire;
• reduce sau blochează curentul la ieşire la acţionarea circuitelor de
protecţie;
• micşorează rezistenţa serie a stabilizatorului.
 sursă de tensiune de referinţă (REF): furnizează o tensiune de referinţă
caracterizată printr-o mare stabilitate în timp, faţă de variaţia tensiunii de
intrare sau a temperaturii;
 amplificator de eroare tensiune (AEU): compară tensiunea de referinţă cu o
parte sau cu întreaga tensiune de ieşire, pentru a acţiona asupra elementului
regulator;
 convertorul tensiune-tensiune (U/U): furnizează o tensiune proporţională cu
tensiunea de ieşire;
 amplificator de eroare curent (AEI): compară tensiunea de referinţă cu o
tensiune proporţională cu curentul de ieşire, pentru a acţiona asupra
elementului regulator;
 convertorul curent-tensiune (I/U): furnizează o tensiune proporţională cu
curentul de ieşire;
 elemente de protecţie (la supratensiuni şi supracurenţi);
Parametri de pornire:
Luna nasterii: 7
Ziua nasterii: 25
Ismax = I
0
=luna naşterii/5 = 7/5 = 1.4
Vsmax = U
0
=10+ziua naşterii/2 = 10 + 25/2 = 22.5
Vs min=1,5V
Variaţiile procentuale ale tensiunii reţelei
Temperatura mediului: +15…+30
Cap.2. Etajul de redresare şi filtrul de netezire
Se va folosi un etaj de redresare dublă alternanţă în punte cu filtru capacitiv. Filtrul
de netezire capacitiv este suficient deoarece dupa acesta urmează un stabilizator de
tensiune.
Filtrarea capacitivă constă în conectarea unui condensator C
1
în paralel, pe ieşirea
redresorului, cu respectarea polarităţii în cazul condensatoarelor polarizate.
particularitate importantă a filtrării capacitive constă în faptul că, în absenţa
consumatorului (cu ieşirea în gol), tensiunea de ieşire este egală cu valoarea de
vârf a pulsurilor, depăşind astfel de 2 ori valoarea eficace a tensiunii alternative
care se redresează.
Tensiunea minimă de la ieşirea redresorului cu filtru de netezire se alege astfel
încât sa fie mai mare decât suma tensiunii de ieşire U
0
şi a căderilor de tensiune pe
celelalte blocuri înseriate (ERS şi I/U, sumă pe care o aproximăm la valoarea de
3V).
Deci: U
C
≥ U
0
+ U
Stab
=> Uc ≥ 22.5 + 3 => Uc ≥ 25.5V
Se consideră valoarea riplului: ΔU = U
0
/6 = 22.5/6 = 3.75V
D1
D2
D3
D4
Esinwt
C1
Uc
Uh
Ul
U
t1 t2 T T/2
t
Rezultă că valoarea de vârf a tensiunii redresate va fi:
U
red
= U
C1
+ ΔU = 25.5 + 3.75 = 29.25V
Tensiunea în secundar va trebui însă să fie mai mare, datorită pierderii pe cele două
diode prin care circulă curentul. Tensiunea de deschidere a unei diode cu siliciu se
apropie de 1V la curenţi mari.
Deci tensiunea efectivă în secundar va avea valoarea de vârf:
2
2
1
V U U
U
C
s
+ ∆ +
·
=> Us = (25.5 + 3.75 + 2 )/

√2 = 22.05V
Puntea redresoare conţine diode identice. Acestea sunt alese îm funcţie de curentul
care trece prin ele, adică pentru jumătate din valoarea maximă a curentului de
sarcină dorit.
Pentru ca în timp de o semiperioadă (Δt = 10ms) condensatorul să se descarce cu
ΔU sub un curent I
0
, capacitatea trebuie să aibă valoarea:
U
t I
U
Q
C

∆ ⋅
·


·
0
1
=> C =( 1.4 *10)/ 3.75 = 373 uF => aproximam la 470 uF
Cap.3. Transformatorul
Datele de pornire cunoscute pentru calculul transformatorului de reţea sunt: U
P
, U
s
,
I
0
.
Puterea totală în secundar va fi:
2 , 1 1 , 1
0
⋅ ⋅ ⋅ · I U P
S S
=> Ps = 22.05 * 1.4 * 1.1 * 1.2 = 40.74 W
unde 1,1 şi 1,2 sunt coeficienţi de siguranţă ai tensiunii de ieşire şi ai redresării.
Puterea totală în primar va fi:
( )
Cu Fe S P
P P P P + + ⋅ · 1
= 40.74 (1 + 0.035 + 0.045) = 44 W
unde P
Fe
= 0,035 reprezintă pierderile în miezul magnetic, iar P
Cu
= 0,045
reprezintă pierderile în conductoarele de cupru.
Calculul ariei sectiunii miezului se face pentru frecvenţa υ = 50Hz după formula:
( ) [ ]
2
50
9 , 1 ... 4 , 1 cm
P
S
P
Fe
ν
⋅ ≥
=> Sfe = 1.9 *√Pp = 12.6 cm
2
Numărul de spire pe volt (necesar pentru a se obţine cu o tensiune de 1V o anumită
inducţie maximă B) pentru înfăşurarea primară se calculează după formula:
Fe
p
S B f
w
⋅ ⋅ ⋅
·
44 , 4
10
4

]
]
]

V
sp
=> ωp = 10000 / 4.44*50*1.2*12.6 = 6.06 sp/v
unde inducţia magnetică B = 0,8...1,2T (recomandându-se valoarea superioară
pentru puteri mai mici).
Numărul de spire pe volt pentru înfăşurarea secundară se calculează după formula:
( )
Fe p s
P w w + ⋅ · 1
=>
ωs = 6.06 * ( 1 + 0.035) = 6.27 sp/v
Numărul de spire în înfăşurarea primară va fi:
P P P
U w n ⋅ ·
= 654
Numărul de spire în înfăşurarea primară va fi:
S S S
U w n ⋅ ·
= 68
Diametrul conductoarelor de bobinaj se calculează după formula:
J
I
d si
J
I
d
S
S
P
P
13 , 1 13 , 1 ≥ ≥
dp ≥ 0.415 => dp = 0.5 mm
ds ≥ 1.09 => ds = 1.1 mm
unde J = 2
2
mm
A
este densitatea de curent admisibilă a conductoarelor.
Se alege un transformator cu tole de tip E+I.
Se determină dimensiunea tolelor după formula:
[ ] mm S a
Fe
) 4 , 4 ... 7 , 3 ( ·
=> a = 4 *
√Sfe = 14.19 mm
Se determină grosimea pachetului de tole:
[ ] mm
a
S
b
Fe
2
100
·
=> b = 44.38 mm
Se verifică dacă bobinajele încap în fereastra transformatorului, prin verificarea
factorului de umplere:
41 , 0 ... 38 , 0
3
2
2 2

+
·
a
d N d N
F
S S P P
u
=> Fu = 0.40
Se alege grosimea tolei g = 0,35mm şi rezultă numărul de tole:
g
b
nr
tole
·
=> nr tole = 127
Cap.4. Elementul regulator serie
Elementul regulator serie este elementul de execuţie al schemei. El este
format dintr-un tranzistor sau grup de tranzistoare bipolare. Elementul regulator
serie este comandat pe rând de unul din cele două amplificatoare de eroare
(amplificatorul de eroare tensiune şi amplificatorul de eroare curent).
Cele două amplificatoare de eroare lucrează succesiv; în orice moment e
activ doar unul dintre ele.
Amplificatorul eroare tensiune compară o tensiune proporţională cu
tensiunea de ieşire obţinută din blocul convertor tensiune-tensiune (U/U) cu o
tensiune de referinţă furnizată de blocul tensiunilor de referinţă. Când tensiunea de
ieşire tinde să crească peste valoarea prescrisă amplificatorul eroare tensiune
comandă regulatorul serie către blocare cea ce are ca efect scăderea tensiunii de
ieşire.
Stabilizarea fiind pozitivă (minusul la masă) se va folosi un tranzistor de
putere de tip NPN, T
1
. Alegerea acestuia se face impunând valorile minime:
¹
¹
¹
'
¹
⋅ ⋅ · ≥

⋅ ≥
0
0
0
1 , 1 u n d e 2
1 , 1
I U P P P
I I
U V
C M M D
C M
C C E

Vceo ≥ 28.05 V
 I
CM
≥ 1.41 A
Pd ≥ 61.71 W
Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile:
- Vceo = 45 V
- I
CM
= 15 A
- Pd = 80 W
- h21 = 40
- Tjmax = 150
o
C
- Rj-c = 1.56
o
C/W
min 21
0
max
h
I
I
B
·
=> Ibmax = 1.4 / 40 = 35 mA
Cap.5. Sursa de tensiune de referinţă
Este realizată cu ajutorul unei diode Zener (cel mai simplu stabilizator de tensiune
paralel). Acest tip de stabilizator se numeşte şi stabilizator parametric, deoarece
utilizează caracteristica tensiune-curent a diodei Zener fără să mai recurgă la
circuite suplimentare de comandă. Rezistenţa de balast este astfel aleasă, încât
curentul prin ea (I
R
) să fie mai mare decât curentul necesar în sarcină (I
S
), diferenţa
fiind curentul necesar impus de funcţionarea diodei în zona Zener (I
Z
).
Se alege o diodă zenner dioda în plaja de tensiuni 5...6V.
Dioda aleasa e 1N751A cu caracteristicile:
- Vz = 5.1 V
- I
ZM
= 70 mA
Rezistenţa trebuie să îndeplinească condiţiile:
( )( )
C ZM Z red R
C ZM
Z C
I I U U P
I I
U U
R
+ − ≥
+

·
1
,
1
Cap.6. Amplificatorul de eroare tensiune
Amplificatorul eroare tensiune compară o tensiune proporţională cu tensiunea de
ieşire obţinută din blocul convertor tensiune-tensiune (U/U) cu o tensiune de
referinţă furnizată de blocul tensiunilor de referinţă (REF).
Proprietatea de a genera la ieşire un semnal proporţional cu diferenţa între cele
două semnale care le sunt aplicate la intrări o au amplificatoarele diferenţiale. În
cazul în care tranzistoarele amplificatorului diferenţial sunt realizate tehnologic
identic şi sunt cuplate termic, se poate obţine o deosebit de bună stabilitate termică.
Etajul amplificator diferenţial este compus din două etaje de amplificare în
configuraţie emitor comun, cuplate în emitor printr-o rezistenţă (R
E
).
Rezistorul R
3
asigură curentul de bază al elementului regulator serie, fiind în
acelaşi timp şi sarcină în colectorul tranzistorului T
4
, iar rezistorul R
2
ajută la
disiparea puterii pe T
3
(are rolul de a simetriza montajul).
ERS B
ERS BE C
I
V U U U
R R


− − −
≤ ·
5 , 1
0
3 2
=> R2 = R3 ≤ (25.5 – 2.5 – 1.6 - 1.5) / 0.003=
33Ω
Vf pentru dioda = 1 V = Vref
Alegerea tranzistoarelor:
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹




C M C E D
R E F C
C M
C C E
I V P
R
V U
I
U V
0
2
0
2

 Vceo ≥ 25.5 V
 I
CM
≥ 0.74 A
 P
D
≥ 37.74 W
Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile:
- Vceo = 45 V
- I
CM
= 15 A
- Pd = 80 W
- h21 = 40
- Tjmax = 150
o
C
- Rj-c = 1.56
o
C/W
Rezistenţa R
4
se calculează astfel:
2
4
2
6 , 0
R
V U
V
R
REF C
REF


·
=> R4 = (1 – 0.6) /2*((25.5 - 1)/33) = 27Ω
Standardizam R4 la 33 Ω
Curentul de sarcină I
S
pentru sursa de tensiune de referinţă este egal cu curentul de
bază al tranzistorului T
2
, adică:
3 3
3
T
REF C
T
CM
BT C
R
V U I
I I
β β

· · ·
=> Ic = (25.5 – 1) / (33 * 40) = 18 mA
( )( )
C ZM Z red R
C ZM
Z C
I I U U P
I I
U U
R
+ − ≥
+

·
1
,
1

R1 = (25.5 – 5.1) / (0.07 + 0.018) = 231Ω
Standardizam R1 la 220Ω

P
R1
= (29.25 - 5.1) * 0.088 = 2.12 W
Cap.7. Convertorul Tensiune-Tensiune
Este un divizor rezistiv alcătuit din două rezistenţe şi un potenţiometru. Divizorul
polarizează baza tranzistorului T
4
din amplificatorul de eroare cu o tensiune direct
proporţională cu valoarea tensiunii de ieşire.
Prin el trebuie să circule un curent mult mai mic decât curentul de la ieşirea
stabilizatorului, şi mult mai mare decât cel de la intrarea amplificatorului de eroare
pentru ca tensiunea obţinută să nu depindă de variaţiile de curent din ieşirea
redresorului sau din intrarea în amplificatorul de eroare tensiune.
3 4
20 20 20
BT BT cursor d
I I I I · · ·
 Id = 20 * 18 = 360 mA
Atunci când stabilizatorul este în echilibru iar tensiunea de la ieşirea lui este
menţinută constantă, tensiunea KU
0
este egală cu valoarea tensiunii de referinţă
V
ref
.
Se consideră cele două situaţii extreme: când cursorul potenţiometrului se află la
capătul dinspre rezistenţa R
1
(caz în care tensiunea de la ieşirea stabilizatorului este
minimă, adică 0,5U
0
) şi când cursorul potenţiometrului se află la capătul dinspre
rezistenţa R
6
(caz în care tensiunea de la ieşirea stabilizatorului este maximă, adică
U
0
)
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
+ +
·
+ +
·
+ +
+
·
6 5 1
1 6 5
6
6 5
6 1
5 , 0
5 , 0
R R P
Uo
I
P R R
R
Uo KUo
R R P
R P
Uo KUo
d
 P1 = 1.41Ω, standardizam la 2.2 Ω
 R5 = 28.46 Ω, standardizam la 33 Ω
 R6 = 1.38 Ω, standardizam la 2.2 Ω
Cap.8. Convertorul Curent-Tensiune şi Amplificatorul Eroare
Curent
R
7
şi D
6
formează un convertor curent tensiune. Tensiunea este preluată prin
divizorul de tensiune şi aplicată în baza tranzistorului, care are rolul de a comanda
elementul regulator serie.
Dioda D
6
se alege astfel încât I
D0
> I
0
.
Vom alege dioda D6 1N4001 cu Ido=1A.
Io=0,8A
0,1*Io=0,08A
Din grafic rezultă: VFM=0,9V şi VFm=0,75V
Căderea maximă de tensiune pe convertorul I/U se va alege de 1,5V. Putem calcula
valoarea rezistenţei R astfel:
0
7 0 7 max 7 max /
5 , 1
5 , 1
7
I
V
R I R V I R V U
FM
FM R FM U I

· ⇒ + · ⇔ + ·
R7=(1,5-0,9)/0,8=0,75Ω
P
R7
=0,75*0,8²=0,48W. Se alege un rezistor R7=1Ω cu puterea de 1W.
Condiţiile impuse tranzistorului T
5
sunt
¹
'
¹


V V
I I
CEo
bERS CM
3
Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile:
- Vceo = 45 V
- I
CM
= 15 A
- Pd = 80 W
- h21 = 40
 I
CM
≥ 3 mA
 Vceo ≥ 3 V
Valorile rezistoarelor R
8
, R
9
şi a potenţiomentrului P
2
se află rezolvând sistemul:
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
< <
+ +
+
< <
+ +
+ ·
+ +
+
+ ·
Io
P R R
V R I
h
I
P R R
R
V R I V
R R P
R P
V R I V
Fm
T
bERS
FM
Fm
1 , 0
1 , 0
) ( 6 , 0
) 1 , 0 ( 6 , 0
2 9 8
7 0
5 21
2 9 8
9
7 0
9 8 2
9 2
7 0
P2 = 383.83, se alege de 400 Ω
R8 = 287.5, se alege de 287 Ω
R9 = 366.17, se alege de 365 Ω
Cap.9. Elemente de protecţie
Protecţia la supracurent este realizată prin intermediul siguranţelor fuzibile F
1
,
F
2
, F
3
şi F
4
.
Dacă aparatul lucrează cu conductor de împământare se vor amplasa siguranţe pe
ambele fire de alimentare. F
1
şi F
2
sunt conectate în primarul transformatorului şi
au valoarea de (1,5…2) I
p
, unde I
p
este curentul nominal din primarul
transformatorului.
F1 = F2 = 2*Ip = 2 * 0.2 = 0.4 A
Alegem F1=F2=1A
F
3
protejează la supracurent toate elementele conectate în secundarul
transformatorului. Valoarea ei va fi de (1,5…2)I
0
. Siguranţele vor fi de tip lent.
F
4
este o siguranţă ultrarapidă inserată pentru a decupla alimentarea stabilizatorului
în cazul în care este acţionată protecţia cu tiristor. Valoarea ei va fi de (1,5…2)I
0.
F3 = 2*Is = 2* 1.4 = 2.8A
Alegem F3=F4 = 3A
Protecţia la supratensiune se face pentru intrare şi pentru ieşire, iar
supratensiunile ce pot apare pot fi de durată, sau scurte (impuls).
Protecţia la impulsuri scurte pe intrare se face cu filtrul R
10
C
2
.
Filtrul R
10
C
2
va avea valorile:
R
10
= 47 [Ω ]
C
2
= 100 [nF]
Dioda D
8
protejează la tensiuni inverse ce pot apare la înserierea mai multor surse,
sau datorită unor sarcini inductive.
Alegem D
8
de tipul 1N4001.
Condensatoarele C
4
şi C
5
absorb supratensiunea în impuls şi micşorează impedanţa
de ieşire a sursei. Pentru frecvenţe joase şi medii protecţia este asigurată de
condensatorul electrolitic, iar la frecvenţe înalte, protecţia este asigurată de cel
ceramic.
Condensatorul C
4
este de 470 [μF].
Condensatorul C
5
este de 0,1 [μF].
La apariţia unei supratensiuni pe ieşire, dioda D
7
din ieşirea stabilizatorului se
deschide şi amorsează tiristorul, scurtcircuitând punctul de intrare în stabilizator şi
distrugând fuzibilul F
4
datorită supracurentului.
Alegem dioda DZ 91Z cu tensiuni cuprinse intre 85 si 96 [V]
Protecţia la supratensiuni în regim permanent se face prin scurtcircuitare şi este
asigurată de tiristorul Th. Amorsarea la impulsuri foarte scurte de tensiune a
tiristorului este împiedicată de filtrul R
11
C
3
.
Filtrul R
11
C
3
va avea valorile:
R
11
= 220 [Ω ]
C
3
= 100 [μF]
Condiţiile pentru tiristor sunt:
( )
¹
'
¹
⋅ ·
⋅ ≥
0
3 . . 2
1 , 1
I I
U U
A
r e d A K
Alegem tiristorul: T6F – 1P cu caracteristicile:
¹
¹
¹
'
¹
·
·
·
] [ 2
] [ 6
] [ 1 0 0
V V
A I
V U
G T
A
A K
Nomenclatorul de componente:
Tip componenta Valoare Numar de catalog
R1 231Ω
R2, R3, R4, R5 33 Ω
R6 2.2 Ω
R7 0.75 Ω
R8 287 Ω
R9 365 Ω
R10 47 Ω
R11 220 Ω
P1 2.2 Ω
P2 400 Ω
C1 470uF
C2 100nF
C3 100uF
C4 470uF
C5 0.1uF
D1,D2,D3,D4,D6 1N4001
D5 1N751A
T1, T2, T3, T4, T5 BD 245
Th T6F – 1P
F1, F2 1A
F3, F4 3A
Sursa stabilizată de tensiune realizată cu circuite integrate
Date de pornire:
Vs min = 1.5 V
Vsmax = 2 + luna nasterii + (ziua nasterii/10) = 2 + 7 + 2.5 = 11.5 V
Is max = 0.5 A
Variatiile procentuale ale tensiunii retelei : ± 10%
Temperatura mediului: 15...30
o
C
Schema electrică:
1 o h m
D 1
P 1
3
1
2
V s
V r e f
C 3
V ' r e f = 1 , 7 . . . 1 , 8 V
R 6
P 2
3
1
2
-
+
T D A 2 0 3 0
1
3
4
2
5
C 2
1 0 0 u F
R 3
R 5
L E D
D 2
+
C 1
R 2
0 , 2 2 u F
1 0 0 n F
V r
Drept sursă de tensiune de referinţă vom folosi un LED care va furniza o
tensiune de referinţă de V’ref=1,7…1,8V.
Alegem LED-ul cu numărul de catalog: LED55BF cu tensiunea
Vforward=1,7V ,deci V’ref=1,7V.
Se determină tensiunea minimă pentru alimentare:
Vrmin=Vsmax+VCEs+Vorm+(0,5…1) (V)
Pt Ismax=0,5A rezultă VCEs=1,1V
Vorm=0,1*Ismax(Vsmax+5)/(1+0,05*Vsmax)=0,52V
Vrmin=11.5 + 1.1 + 0.52 + 0.5 = 13.62 V
Vrmin=13.62 ≥ 6 + Vorm = 6,52 V, deci se îndeplineşte condiţia.
Se determină valorile nominală şi maximă ale tensiunii redresate la curent maxim
şi în gol:
λ=0,15
Vr=Vrmin/(1-∆Vro-/Vro(1+λ))=13.62 / (1 – 0.1*(1 + 0.15)) = 15.38 V
Vrmax=Vr(1+ ∆Vro+/Vro(1+λ))=15.38 (1 + 0.1 * (1 + 0.15)) = 17.14 V
Vro=Vr(1+1,5λ )= 18.84 V
Vromax=Vro(1+∆Vro+/Vro) = 20.72 V

Se verifică Vromax = 20.72 < V
+
MAX = 36V
La diferenţa de tensiune
∆Viemax = Vrmax – Vrmin = 17.14 - 1,5 = 15.64 V şi din figura 2.2 pt curba
marcată PdMAX=15W rezultă posibilitatea realizării unui current maxim de
sarcină de 1,5A.
Iomax=30+0,55Vrmax=30+0,55*17.14 = 39.42 mA
Pdmax=(Vrmax-Vsmin)*Ismax+Vrmax*Iomax =
= (17.14 – 1.5) * 0.5 +17.14 * 0.039 = 8.48 W
Cum Pdmax = 8.48W, e nevoie de radiator.
Rezistenţa termică radiatorului trebuie să fie:
Rthra ≤( 140-tamax)/Pdmax-3-2,5 = 7.47
o
C/W

Aria suprafeţei de contact dintre capsulă şi radiator:
A=650m/(Rthra-3,3 √m/λ*d) (cm²) ⁴
Alegem m=1 rezultă poziţie orizontală şi culoare naturală, λ-conductivitate termică
λ=210 /W pentru aluminiu, d=5mm grosimea tablei
A = 95.44 cm²
Rthjc şi Rthcr sunt date în catalog pentru TDA2030.
Se estimează curentul de scurtcircuit al stabilizatorului
Pdscmax = (tjMAX - tamin) / (Rthjc + Rthcr + Rthra)=10.4 W
Vrmin = 13.62 V => ICsc=0,8A
Calculăm R5. Pentru Iled=10mA şi 1mA prin divizorul P2-R6
R5 = (Vr - V’ref) / 11 = (15.38 - 1,7) / 11= 1.5 kΩ;
P2 = (V’ref – 1 ) / 1 = 0,5 kΩ
R6 = P2 / (V’ref - 1) = 857 Ω, se standardizeaza la 866 Ω
Se adoptă Vref = 1,5V = Vsmin
P1=(Vsmax - Vref) / Id = (11.5 – 1.5) / 2=5 kΩ.
R2 = P1 * Vref/ (Vsmax - Vref) = 750 kΩ, se normalizează la 866 Ω
Irmaxsc = Icsc + Io = 0,83A
Schema electrică cu valorile calculate:
Nomenclatorul de componente:
Tip componenta Valoare Numar de catalog
P1 5K Ω
P2 0.5K Ω
R2 866 Ω
R3 1 Ω
R5 1.5k Ω
R6 866 Ω
C1 100uF
C2 100nF
C3 0.22uF
D1 1N4001
D2 1N4001
LED
LED55BF
AO TDA 2030
Cablajul:
Bibliografie:
- www.datasheet.com
- http://www.e-piese.ro/
- http://www.datasheetcatalog.com
- http://www.datasheetarchive.com/
- Notiţe sedinte de proiect electroalimentare

Tema proiectului:
Să se proiecteze două surse stabilizate de tensiune continuă: •
• • •


• •

- cu componente discrete alimentare monofazată, cu frecvenţa de 50 Hz, cu tensiune sinusoidală cu valoare nominală de 220V, având variaţii admise de -25%…+10% din valoarea nominală; puterea maximă de ieşire P0 (W); tensiunea maximă de ieşire U0 (V), tensiunea de ieşire poate fi reglată între (0,5…1)U0; sursa poate lucra în regim de generator de curent constant, la o valoare a curentului de ieşire limitată în plaja (0,1…1)I0; sursa este protejată la supratensiuni care pot apare dinspre intrare sau ieşire, sau intern. Se prevăd protecţii la supracurenţi prin intrare sau ieşire; gama temperaturilor de lucru este 0…70° C. cu componente discrete, unde I0 =luna naşterii/5 şi U0 =10+ziua naşterii/2

- cu circuite integrate Proiectul va conţine: • memoriu de calcul, cuprinzând toate etajele proiectate; • schema electrică, cu valorile componentelor rezultate în urma calculelor; • nomenclatoarele de componente: denumirea componentei, codul acesteia, valoare, dimensiuni; • programul în Pspice pentru schema sursei cu circuit integrat; • desenul cablajului imprimat; • bibliografie.

Sursa stabilizată de tensiune realizată cu componente discrete Cap. • reduce sau blochează curentul la ieşire la acţionarea circuitelor de protecţie. • furnizează curentul de ieşire. sub controlul amplificatorului de eroare. . filtru de netezire. redresor. element regulator serie (ERS): • menţine tensiunea de ieşire la nivelul specificat.1. Schema bloc Sursa stabilizată este formată din următoarele blocuri funcţionale:     transformator de reţea.

      • micşorează rezistenţa serie a stabilizatorului.4 Vsmax = U0 =10+ziua naşterii/2 = 10 + 25/2 = 22. pentru a acţiona asupra elementului regulator. amplificator de eroare tensiune (AEU): compară tensiunea de referinţă cu o parte sau cu întreaga tensiune de ieşire. sursă de tensiune de referinţă (REF): furnizează o tensiune de referinţă caracterizată printr-o mare stabilitate în timp. Parametri de pornire: Luna nasterii: 7 Ziua nasterii: 25 Ismax = I0 =luna naşterii/5 = 7/5 = 1. elemente de protecţie (la supratensiuni şi supracurenţi). pentru a acţiona asupra elementului regulator.5 Vs min=1. convertorul tensiune-tensiune (U/U): furnizează o tensiune proporţională cu tensiunea de ieşire. convertorul curent-tensiune (I/U): furnizează o tensiune proporţională cu curentul de ieşire. amplificator de eroare curent (AEI): compară tensiunea de referinţă cu o tensiune proporţională cu curentul de ieşire.5V Variaţiile procentuale ale tensiunii reţelei Temperatura mediului: +15…+30 . faţă de variaţia tensiunii de intrare sau a temperaturii.

75V . tensiunea de ieşire este egală cu valoarea de vârf a pulsurilor.2. Etajul de redresare şi filtrul de netezire Se va folosi un etaj de redresare dublă alternanţă în punte cu filtru capacitiv. Filtrul de netezire capacitiv este suficient deoarece dupa acesta urmează un stabilizator de tensiune.5V Se consideră valoarea riplului: ΔU = U0/6 = 22. depăşind astfel de 2 ori valoarea eficace a tensiunii alternative care se redresează. particularitate importantă a filtrării capacitive constă în faptul că. în absenţa consumatorului (cu ieşirea în gol).5/6 = 3. sumă pe care o aproximăm la valoarea de 3V). Tensiunea minimă de la ieşirea redresorului cu filtru de netezire se alege astfel încât sa fie mai mare decât suma tensiunii de ieşire U0 şi a căderilor de tensiune pe celelalte blocuri înseriate (ERS şi I/U. Deci: UC ≥ U0 + UStab => Uc ≥ 22. pe ieşirea redresorului. cu respectarea polarităţii în cazul condensatoarelor polarizate.Cap.5 + 3 => Uc ≥ 25. Esinwt D1 D3 C1 Uc D2 D4 Filtrarea capacitivă constă în conectarea unui condensator C1 în paralel.

adică pentru jumătate din valoarea maximă a curentului de sarcină dorit. capacitatea trebuie să aibă valoarea: C1 = ∆Q I 0 ⋅ ∆t = ∆U ∆U => C =( 1.74 W unde 1.4 *10)/ 3.2 = 40.2 .U Uh Ul t1 T/2 t2 T t Rezultă că valoarea de vârf a tensiunii redresate va fi: Ured = UC1 + ΔU = 25.3.75 = 29. Acestea sunt alese îm funcţie de curentul care trece prin ele.5 + 3.2 sunt coeficienţi de siguranţă ai tensiunii de ieşire şi ai redresării.75 = 373 uF => aproximam la 470 uF Cap.25V Tensiunea în secundar va trebui însă să fie mai mare.1 ⋅1.1 * 1.05V Puntea redresoare conţine diode identice. Pentru ca în timp de o semiperioadă (Δt = 10ms) condensatorul să se descarce cu ΔU sub un curent I0. I0. datorită pierderii pe cele două diode prin care circulă curentul. Puterea totală în primar va fi: PS = U S ⋅ I 0 ⋅1.5 + 3. Us. Puterea totală în secundar va fi: => Ps = 22.1 şi 1. Transformatorul Datele de pornire cunoscute pentru calculul transformatorului de reţea sunt: UP.75 + 2 )/ √2 = 22. Tensiunea de deschidere a unei diode cu siliciu se apropie de 1V la curenţi mari.05 * 1.4 * 1. Deci tensiunea efectivă în secundar va avea valoarea de vârf: Us = U C1 + ∆U + 2V 2 => Us = (25.

06 sp/v unde inducţia magnetică B = 0.035 + 0.44*50*1.6 = 6.9 ) ⋅ 50 PP ν [cm ] 2 2 => ωs = 6.4.2*12. mm 2 Se alege un transformator cu tole de tip E+I.8.1.1 mm unde J = 2 A este densitatea de curent admisibilă a conductoarelor.415 => dp = 0.6 cm Numărul de spire pe volt (necesar pentru a se obţine cu o tensiune de 1V o anumită inducţie maximă B) pentru înfăşurarea primară se calculează după formula: => ωp = 10000 / 4. 1...045) = 44 W unde PFe = 0.9 *√Pp = 12.2T (recomandându-se valoarea superioară pentru puteri mai mici). . Numărul de spire pe volt pentru înfăşurarea secundară se calculează după formula: ws = w p ⋅ (1 + PFe ) wp = 10 4  sp  4.045 reprezintă pierderile în conductoarele de cupru.74 (1 + 0.13 I IP si d S ≥ 1.5 mm  ds ≥ 1.09 => ds = 1. iar PCu = 0.= 40.035) = 6.13 S J J = 654 = 68 Diametrul conductoarelor de bobinaj se calculează după formula:  dp ≥ 0.06 * ( 1 + 0.44 ⋅ f ⋅ B ⋅ S Fe  V    PP = PS ⋅ (1 + PFe + PCu ) S Fe ≥ (1.035 reprezintă pierderile în miezul magnetic..27 sp/v n P = wP ⋅ U P n S = wS ⋅ U S Numărul de spire în înfăşurarea primară va fi: Numărul de spire în înfăşurarea primară va fi: d P ≥ 1.. Calculul ariei sectiunii miezului se face pentru frecvenţa υ = 50Hz după formula: => Sfe = 1.

.. prin verificarea factorului de umplere: N d +N d Fu = P P 2 S S ≤ 0. Elementul regulator serie este comandat pe rând de unul din cele două amplificatoare de eroare (amplificatorul de eroare tensiune şi amplificatorul de eroare curent).35mm şi rezultă numărul de tole: nr tole = b g => nr tole = 127 Cap.7.38.Se determină dimensiunea tolelor după formula: a = (3. ..19 mm Se determină grosimea pachetului de tole: b= 100 S Fe [ mm ] 2a => b = 44.4) S Fe [m ] m => a = 4 *√Sfe = 14.41 3a => Fu = 0.38 mm Se verifică dacă bobinajele încap în fereastra transformatorului.0. 4.4. El este format dintr-un tranzistor sau grup de tranzistoare bipolare. Elementul regulator serie Elementul regulator serie este elementul de execuţie al schemei..40 2 2 Se alege grosimea tolei g = 0.

71 W Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile: . Stabilizarea fiind pozitivă (minusul la masă) se va folosi un tranzistor de putere de tip NPN.h21 = 40 . Când tensiunea de ieşire tinde să crească peste valoarea prescrisă amplificatorul eroare tensiune comandă regulatorul serie către blocare cea ce are ca efect scăderea tensiunii de ieşire.ICM = 15 A .Cele două amplificatoare de eroare lucrează succesiv. T1.Vceo = 45 V . Alegerea acestuia se face impunând valorile minime:  VC E0 ≥ 1.Rj-c = 1.Pd = 80 W .Tjmax = 150 oC .5.41 A  Pd ≥ 61. Amplificatorul eroare tensiune compară o tensiune proporţională cu tensiunea de ieşire obţinută din blocul convertor tensiune-tensiune (U/U) cu o tensiune de referinţă furnizată de blocul tensiunilor de referinţă.1 ⋅ U ⋅ I eM C 0  D M  Vceo ≥ 28.1 ⋅ U C   IC M ≥ I0  P ≥ 2P u n dP = 1.05 V  ICM ≥ 1.4 / 40 = 35 mA Cap.56 oC/W I B max = I0 h21 min => Ibmax = 1. în orice moment e activ doar unul dintre ele. Sursa de tensiune de referinţă .

IZM = 70 mA Rezistenţa trebuie să îndeplinească condiţiile: R1 = UC −U Z . Se alege o diodă zenner dioda în plaja de tensiuni 5. Rezistenţa de balast este astfel aleasă.1 V ... deoarece utilizează caracteristica tensiune-curent a diodei Zener fără să mai recurgă la circuite suplimentare de comandă. Acest tip de stabilizator se numeşte şi stabilizator parametric.Este realizată cu ajutorul unei diode Zener (cel mai simplu stabilizator de tensiune paralel). Dioda aleasa e 1N751A cu caracteristicile: .6V. I ZM + I C PR1 ≥ (U red − U Z )( I ZM + I C ) . diferenţa fiind curentul necesar impus de funcţionarea diodei în zona Zener (IZ). încât curentul prin ea (IR) să fie mai mare decât curentul necesar în sarcină (IS).Vz = 5.

iar rezistorul R2 ajută la disiparea puterii pe T3 (are rolul de a simetriza montajul).5 – 2.Cap.5) / 0.6 .6. Amplificatorul de eroare tensiune Amplificatorul eroare tensiune compară o tensiune proporţională cu tensiunea de ieşire obţinută din blocul convertor tensiune-tensiune (U/U) cu o tensiune de referinţă furnizată de blocul tensiunilor de referinţă (REF). R2 = R3 ≤ U C − U 0 − U BE −ERS − 1.5V I B −ERS => R2 = R3 ≤ (25. Rezistorul R3 asigură curentul de bază al elementului regulator serie. În cazul în care tranzistoarele amplificatorului diferenţial sunt realizate tehnologic identic şi sunt cuplate termic. se poate obţine o deosebit de bună stabilitate termică. Etajul amplificator diferenţial este compus din două etaje de amplificare în configuraţie emitor comun.1. Proprietatea de a genera la ieşire un semnal proporţional cu diferenţa între cele două semnale care le sunt aplicate la intrări o au amplificatoarele diferenţiale.5 – 1. cuplate în emitor printr-o rezistenţă (RE).003= 33Ω . fiind în acelaşi timp şi sarcină în colectorul tranzistorului T4.

5 – 1) / (33 * 40) = 18 mA .Tjmax = 150 oC .Pd = 80 W .Vceo = 45 V .5 V  ICM ≥ 0.ICM = 15 A .Rj-c = 1.74 W Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile: .56 oC/W 4 Rezistenţa R se calculează astfel: R4 = VREF − 0.5 . adică: I C = I BT 3 = I CM U C − V REF = βT 3 RβT 3 => Ic = (25.6) /2*((25.1)/33) = 27Ω Standardizam R4 la 33 Ω Curentul de sarcină IS pentru sursa de tensiune de referinţă este egal cu curentul de bază al tranzistorului T2.h21 = 40 .6 U − V REF 2 C R2 => R4 = (1 – 0.74 A  PD ≥ 37.Vf pentru dioda = 1 V = Vref Alegerea tranzistoarelor:  VC E0 ≥ U C  U −V  IC M ≥ C R E F  R2   PD ≥ 2VC E0 I C M   Vceo ≥ 25.

07 + 0.1) / (0.018) = 231Ω Standardizam R1 la 220Ω  R1 P = (29.5 – 5.5. Convertorul Tensiune-Tensiune . I ZM + I C  R1 = (25.088 = 2.1) * 0.7.12 W Cap.25 .R1 = PR1 ≥ (U red − U Z )( I ZM + I C ) UC −U Z .

adică U0)  P1 + R6  KUo = 0. Convertorul Curent-Tensiune şi Amplificatorul Eroare Curent . Prin el trebuie să circule un curent mult mai mic decât curentul de la ieşirea stabilizatorului.5Uo  Id =  P1 + R5 + R6   P1 = 1. tensiunea KU0 este egală cu valoarea tensiunii de referinţă Vref.5Uo P + R + R 5 6  R6   KUo = Uo R5 + R6 + P1  0.8. adică 0. standardizam la 33 Ω  R6 = 1. I d = 20 I cursor = 20 I BT 4 = 20 I BT 3  Id = 20 * 18 = 360 mA Atunci când stabilizatorul este în echilibru iar tensiunea de la ieşirea lui este menţinută constantă.2 Ω  R5 = 28.5U0) şi când cursorul potenţiometrului se află la capătul dinspre rezistenţa R6 (caz în care tensiunea de la ieşirea stabilizatorului este maximă.41Ω. standardizam la 2.Este un divizor rezistiv alcătuit din două rezistenţe şi un potenţiometru.38 Ω. şi mult mai mare decât cel de la intrarea amplificatorului de eroare pentru ca tensiunea obţinută să nu depindă de variaţiile de curent din ieşirea redresorului sau din intrarea în amplificatorul de eroare tensiune.2 Ω Cap.46 Ω. standardizam la 2. Se consideră cele două situaţii extreme: când cursorul potenţiometrului se află la capătul dinspre rezistenţa R1 (caz în care tensiunea de la ieşirea stabilizatorului este minimă. Divizorul polarizează baza tranzistorului T4 din amplificatorul de eroare cu o tensiune direct proporţională cu valoarea tensiunii de ieşire.

Tensiunea este preluată prin divizorul de tensiune şi aplicată în baza tranzistorului.75V Căderea maximă de tensiune pe convertorul I/U se va alege de 1.8=0.1*Io=0.R7 şi D6 formează un convertor curent tensiune.5V.08A Din grafic rezultă: VFM=0. care are rolul de a comanda elementul regulator serie. Dioda D6 se alege astfel încât ID0 > I0.8A 0.9V şi VFm=0.9)/0.5 − V FM I0 R7=(1. Vom alege dioda D6 1N4001 cu Ido=1A. Putem calcula valoarea rezistenţei R astfel: U I / U max = V FM + R7 I R7 max ⇔ 1. Io=0.75Ω .5-0.5 = VFM + R7 I 0 ⇒ R7 = 1.

Pd = 80 W .8²=0.9.1I 0 R7 + VFm ) P2 + R8 + R9  R9   0.48W. Elemente de protecţie .Vceo = 45 V .83. Se alege un rezistor R7=1Ω cu puterea de 1W.17.6V = (0.5. R9 şi a potenţiomentrului P2 se află rezolvând sistemul:  P2 + R9 0.6V = ( I 0 R7 + VFM ) R8 + R9 + P2  0. Condiţiile impuse tranzistorului T5 sunt  V ≥ 3V  CEo Se alege tranzistorul BD 245 cu proprietatile: .PR7=0.ICM = 15 A . se alege de 400 Ω  R8 = 287.1Io  h R8 + R9 + P2  21T 5  P2 = 383.1I 0 R7 + VFm  I bERS << < < 0.h21 = 40  ICM ≥ 3 mA  Vceo ≥ 3 V I CM ≥ I bERS Valorile rezistoarelor R8.75*0. se alege de 365 Ω Cap. se alege de 287 Ω  R9 = 366.

F1 = F2 = 2*Ip = 2 * 0. unde Ip este curentul nominal din primarul transformatorului. F4 este o siguranţă ultrarapidă inserată pentru a decupla alimentarea stabilizatorului în cazul în care este acţionată protecţia cu tiristor.5…2)I0. . Valoarea ei va fi de (1.2 = 0. Alegem D8 de tipul 1N4001. F1 şi F2 sunt conectate în primarul transformatorului şi au valoarea de (1. Valoarea ei va fi de (1.4 A Alegem F1=F2=1A F3 protejează la supracurent toate elementele conectate în secundarul transformatorului.Protecţia la supracurent este realizată prin intermediul siguranţelor fuzibile F1. F2.5…2) Ip. Filtrul R10C2 va avea valorile: R10 = 47 [Ω ] C2 = 100 [nF] Dioda D8 protejează la tensiuni inverse ce pot apare la înserierea mai multor surse. sau datorită unor sarcini inductive. Siguranţele vor fi de tip lent. Protecţia la impulsuri scurte pe intrare se face cu filtrul R10C2.5…2)I0. F3 şi F4. Dacă aparatul lucrează cu conductor de împământare se vor amplasa siguranţe pe ambele fire de alimentare. F3 = 2*Is = 2* 1.4 = 2. iar supratensiunile ce pot apare pot fi de durată.8A Alegem F3=F4 = 3A Protecţia la supratensiune se face pentru intrare şi pentru ieşire. sau scurte (impuls).

Filtrul R11C3 va avea valorile: R11 = 220 [Ω ] C3 = 100 [μF] Condiţiile pentru tiristor sunt:  U A K ≥ 1. dioda D7 din ieşirea stabilizatorului se deschide şi amorsează tiristorul. protecţia este asigurată de cel ceramic. La apariţia unei supratensiuni pe ieşire. 3) ⋅ I 0 . Alegem dioda DZ 91Z cu tensiuni cuprinse intre 85 si 96 [V] Protecţia la supratensiuni în regim permanent se face prin scurtcircuitare şi este asigurată de tiristorul Th. scurtcircuitând punctul de intrare în stabilizator şi distrugând fuzibilul F4 datorită supracurentului. Condensatorul C5 este de 0.  I A = ( 2. iar la frecvenţe înalte.Condensatoarele C4 şi C5 absorb supratensiunea în impuls şi micşorează impedanţa de ieşire a sursei. Condensatorul C4 este de 470 [μF]. Pentru frecvenţe joase şi medii protecţia este asigurată de condensatorul electrolitic. Amorsarea la impulsuri foarte scurte de tensiune a tiristorului este împiedicată de filtrul R11C3.1 [μF].1 ⋅ U r e d  .

R4. T4. T2.D6 D5 T1.D2.Alegem tiristorul: T6F – 1P cu caracteristicile: V  U A K = 1 0 [0 ]   I A = 6[ A]  V = 2[V ]  GT Nomenclatorul de componente: Tip componenta R1 R2. F4 Valoare 231Ω 33 Ω 2. T3.75 Ω 287 Ω 365 Ω 47 Ω 220 Ω 2. T5 Th F1.2 Ω 0.D4. F2 F3.5 V . R3.1uF Numar de catalog 1N4001 1N751A BD 245 T6F – 1P 1A 3A Sursa stabilizată de tensiune realizată cu circuite integrate Date de pornire: Vs min = 1. R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 P1 P2 C1 C2 C3 C4 C5 D1.2 Ω 400 Ω 470uF 100nF 100uF 470uF 0.D3.

1*Ismax(Vsmax+5)/(1+0.7V . Alegem LED-ul cu numărul de catalog: LED55BF cu tensiunea Vforward=1..52V Vrmin=11.5 V Is max = 0.5A rezultă VCEs=1.5 = 13.52 + 0.05*Vsmax)=0.8V.62 V Vrmin=13. deci se îndeplineşte condiţia.1V Vorm=0.30 oC Schema electrică: V r C + 1 1 0 0 u F 2 C 1 0 0 n F R 5 D 1 3 V ' r e f = 1 .deci V’ref=1. Se determină tensiunea minimă pentru alimentare: Vrmin=Vsmax+VCEs+Vorm+(0.5…1) (V) Pt Ismax=0.5 + 1.52 V. . 1 .5 A Variatiile procentuale ale tensiunii retelei : ± 10% Temperatura mediului: 15.7…1.5 = 11. 7 .Vsmax = 2 + luna nasterii + (ziua nasterii/10) = 2 + 7 + 2. ..7V. 8 V 1 L E D R P 2 2 V r e f 1 2 + 3 5 4 T D A 2 0 3 0 1 D 2 2 3 R R 2 3 P 1 C 3 V s 6 0 .62 ≥ 6 + Vorm = 6.1 + 0. 2 2 u F 1 o h m Drept sursă de tensiune de referinţă vom folosi un LED care va furniza o tensiune de referinţă de V’ref=1. .

5 +17.1.2 pt curba marcată PdMAX=15W rezultă posibilitatea realizării unui current maxim de sarcină de 1. λ-conductivitate termică λ=210 /W pentru aluminiu.5 = 15.5) * 0.14 V Vro=Vr(1+1.72 < V+MAX = 36V La diferenţa de tensiune ∆Viemax = Vrmax – Vrmin = 17.38 (1 + 0.42 mA Pdmax=(Vrmax-Vsmin)*Ismax+Vrmax*Iomax = = (17.62 / (1 – 0.55Vrmax=30+0.15)) = 17.55*17.14 = 39.84 V Vromax=Vro(1+∆Vro+/Vro) = 20.14 .1*(1 + 0.38 V Vrmax=Vr(1+ ∆Vro+/Vro(1+λ))=15.1 * (1 + 0.3⁴√m/λ*d) (cm²) Alegem m=1 rezultă poziţie orizontală şi culoare naturală.14 – 1.72 V Se verifică Vromax = 20.039 = 8.48W. e nevoie de radiator.Se determină valorile nominală şi maximă ale tensiunii redresate la curent maxim şi în gol: λ=0.5 = 7.48 W Cum Pdmax = 8. d=5mm grosimea tablei A = 95. Iomax=30+0.15)) = 15.47oC/W Aria suprafeţei de contact dintre capsulă şi radiator: A=650m/(Rthra-3.5λ )= 18.44 cm² .14 * 0. Rezistenţa termică radiatorului trebuie să fie: Rthra ≤( 140-tamax)/Pdmax-3-2.64 V şi din figura 2.5A.15 Vr=Vrmin/(1-∆Vro-/Vro(1+λ))=13.

5) / 2=5 kΩ.83A Schema electrică cu valorile calculate: .5 kΩ R6 = P2 / (V’ref .4 W Vrmin = 13. P2 = (V’ref – 1 ) / 1 = 0.1.Rthjc şi Rthcr sunt date în catalog pentru TDA2030.Vref) = 750 kΩ. Pentru Iled=10mA şi 1mA prin divizorul P2-R6 R5 = (Vr .38 .tamin) / (Rthjc + Rthcr + Rthra)=10. Se estimează curentul de scurtcircuit al stabilizatorului Pdscmax = (tjMAX . R2 = P1 * Vref/ (Vsmax .V’ref) / 11 = (15.62 V => ICsc=0.5V = Vsmin P1=(Vsmax .7) / 11= 1. se normalizează la 866 Ω Irmaxsc = Icsc + Io = 0.5 kΩ.1) = 857 Ω. se standardizeaza la 866 Ω Se adoptă Vref = 1.8A Calculăm R5.Vref) / Id = (11.5 – 1.

Nomenclatorul de componente: Tip componenta P1 P2 R2 R3 R5 R6 C1 C2 C3 D1 D2 LED AO Valoare 5K Ω 0.22uF Numar de catalog 1N4001 1N4001 LED55BF TDA 2030 .5k Ω 866 Ω 100uF 100nF 0.5K Ω 866 Ω 1Ω 1.

e-piese.Cablajul: Bibliografie: - www.com http://www.ro/ http://www.datasheet.com http://www.com/ Notiţe sedinte de proiect electroalimentare .datasheetarchive.datasheetcatalog.