Joc secund

Poezia se încadreaz în rândul artelor poetice moderne. Autorul prefer lirica pur , nu pe cea declamatorie, astfel c textul s u corespunde paradoxului de a comunica i încifra în acela i timp ideile. Viziunea poetului asupra crea iei este c prin art are loc adev rata cunoa tere a lumii, despov rarea ei de superficial, perceperea esen ei. Este prezentat i condi ia poetului. Acesta are rolul de a încifra mesajul poetic, f cândul receptibil doar de c tre ini ia i. Prin tehnica aceasta în elesurile nu sunt p trunse la un nivel superficial, ci ori în toat profunzimea lor, ori deloc. Titlul poeziei sugereaz c poezia este o altenativ a lumii acesteia, o imagine a ei cur at de superficial i surplus. Jocul secund este perspectiva poetului, claritatea în elegerii sale asupra lumii. Numind poezia un joc secund se în elege c exist i un joc prim . Acesta ar fi realitatea perceput senzorial, no iunile pur i simplu numite, nep trunse în adâncul tâlcului lor. Textul urmeaz s prezinte raportul dintre aceste dou lumi, realitatea i reflectarea ei în art . Tema o reprezint ilustrarea condi iei poeziei moderne ermetice i a rolului poetului. Autorul consider poezia declamatorie, care doar nume te i define te realit i, no iuni, ca fiind lene . El este adeptul unei poezii labirint . Cititorul trebuie s aib un anumit nivel intelectual pentru a percepe mesajul textului, lectura fiind un mijloc de îmbun t ire capacit ilor sale de îne elegere, de deduc ie. Poezia începe prin precizarea c adâncului no iunilor ce alc tuiesc universul, mediul înconjur tor se reg se te în crea ia artistic . Poetul sus ine c arta, crea ia este forma de cunoa tere absolut , c prin reflectarea în propriul suflet, în prorpia gândire, lumea se reveleaz , î i face cunoscute celui care contempl cele mai profunde sensuri ale sale. Arta este a adar form de cunoa tere a lumii prin interiorizarea acesteia, prin recrearea ei în sine i astfel p trunderea ei în adâncul sensurilor sale. În continuare strofa a doua prezint procesul crea iei. Poetul caut cu istovire pentru m nunchiul s u de idei, pentru misterul ce vrea s -l transmit o form pe m sur , astfel încât doar ini ia ii, cei care depun un adev rat efort intelectual s p trund mesajul. Ideea poetului este c pentru a percepe o idee profund este imposibil o citire de suprafa , o lectur u oar . Pe cât este mai mare misterul, pe atât mai complex i ermetic trebuie s fie forma poeziei ce exprim . Cititorul este avertizat -l desprea acea, c de nu va fi dispus s lase la o parte gândirea cu care s obi nuit, vechiul -a concep iilor sale, atunci nu va putea s p trund noul exprimat de poeziei. Pentru a accede la misterul crea iei artistice cititorul trebuie s fie preg tit pentru a primi în mintea sa valorii sau chiar temelii noi. Poezia este structurat pe dou catrene, având m sura versurilor de 13-14 silabe, ritmul iambic, rima încruci at . La nivel sintactic se remarc limbajul simplificat de prepozi ii i conjunc ii precum i absen a predicatului în prima strof (care constituie o fraz ). Textul poate fi împ r it în dou secven e corespunz toare celor dou strofe. Prima secven prezint raportul dintre realitate i realitatea ilustrat prin art , iar cea de-a doua secven prezint procesul crea iei i rezultatul actului creator. Imaginile vizuale create au rol alegoric i trebuie interpretate în plan simbolic, în spatele concretului ascunzându-se idei. Primul vers con ine imaginea vizual adâncul acestei calme creste , realizat prin metafor . Creasta este simbolic pentru lumea înconjur toare care prin oglind (sinele artistului) trece într-o forma cunoscut des vâr it de poet. Adâncul crestei este poezia, arta. Poetul consider c aceasta înseamn esen a lumii, a no iunilor ce ne înconjoar . Calm este dat de profunzimea ul cunoa terii. Numai în situa ia când eul nu p trunde sensurile lumii apare nelini tea, agita ia. Dar dac eul reu e te interiorizarea lumii i prin aceasta deslu irea ei pân la cel mai adânc nivel atunci nu poate avea decât o stare de deplin luciditate, de calm. Adâncul (crea ia artistic ) este independent de timpul lumii acesteia ( Din ceas, dedus ). Se sugereaz c arta d inuie în lumea etern a ideilor. În plan alegoric este redat raportul dintre realitate i arta ca reflectare purificat , plin de în eles a realit ii prin imaginea vizual a cirezilor ce se reflect în ap . Metafora joc secund sugereaz c

arta porne te de la realitate, dar nu r mâne subjugat acesteia, ea o înal , o transform , îi reveleaz frumosul neb nuit i misterul. De aceea, ce rezult în art este mai pur . A doua secven începe cu prezentarea condi iei poetului prin metafora nadir latent . Figura de stil sugereaz orientarea cugetului acestuia spre interior, spre recrearea lumii înconjur toare în sine. Misterul, incertitudinea privind multitudinea de idei din sine sunt sugerate de latent . Prin metafora poetul ridic însumarea de harfe resfirate este sugerat actul creator de aducere laolalt a ideilor ce compun perspectiva pe care vrea s o transmit poetul. Îns mesajul nu este prezentat declamatoriu, ci în zbor invers , adic încifrat, ambiguizat. Cititorul e avertizat c va pierde ideile dac se va a tepta la o p trundere a lor prin simpl luare la cuno tin a textului. Precum autorul istove te ca s creeze cântecul poeziei, a a i cititorul trebuie s istoveasc pentru a descifra mesajul ei. Este oferit i o m sur a încifr rii: mesajul e ascuns precum sunt meduzele în adâncul m rii. Imaginile vizuale ale harfelor resfirate , ale meduzelor sunt interpretabile în plan simbolic, ele fiind concretizarea ideii de crea ie artistic ermetic . Poezia este o art poetic modern care prezint tipul poeziei ermetice i rolul poetului de truditor asupra mesajului pentru a-l face inteligibil doar pentru ini ia i. Printr-un limbaj puternic metaforizat i printr-o sintactic unic autorul transmite c misterele mari cuprinse în texte necesit un efort pe atât de mare din partea cititorului pentru a le descifra i c textul artistic declamatoriu, format din simple enun ri de idei, este gol de în eles i tain .