P. 1
Mecanismele de Aparare. Tulburarile Psihice

Mecanismele de Aparare. Tulburarile Psihice

|Views: 632|Likes:
Published by Cristina

More info:

Published by: Cristina on May 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2013

pdf

text

original

Simona Trifu

Schizofrenie Nu există un factor etiologic unic. Modelul cel mai des utilizat este cel stress – diateză: • persoana care se îmbolnăveşte are o vulnerabilitate biologică specifică = diateză, • care este declanşată de stress = genetic, biologic, psiho-social, de mediu • şi duce la simptome schizo-. Problematica psiho-socială şi de mediu pacienţii ce provin din familii cu nivele crescute ale emoţiei exprimate au mai multe recăderi emoţiile exprimate = orice comportament excesiv de implicat, intruziv – fie ostil şi critic, fie controlator ş i infantilizant principalul mod de exteriorizare al emoţiilor exprimate este cel verbal disfuncţia familială e o consecinţă, nu o cauză stressorii psiho-sociali şi de mediu pot declanşa decompensări psihotice Factorii psihodinamici sunt importanţi pentru înţelegerea semnificaţiei simbolice a simptomelor trăirea intensă generează confuzie şi input senzorial crescut, ceea ce mobilizează mecanismele de defensă = ca o încercare a Ego-ului de a face faţă afectelor în schizofrenie există 3 defense primitive majore (ce interferă cu testarea realităţii): 1. proiecţia psihotică • = proiectarea în afară a senzaţiilor interioare de agresivitate, sexualitate, haos, confuzie • limitele dintre experienţa internă şi cea externă sunt confuze • proiecţia = defensa majoră ce stă la baza delirului para2. formarea de reacţie = transformarea unei idei sau a unui impuls tulburător în opusul ei (lui) 3. negarea psihotică = transformarea stimulilor neclari în delir şi halucinaţii Este preferată o terapie suportivă faţă de una orientată spre conştientizare, insight, deoarece Ego-ul estee prea fragil – sfaturi, reasigurări, educaţie, oferirea de modele; fixarea de limite; testarea realităţii. Regula este: oferirea unei conştientizări atât cât doreşte şi cât poate să tolereze! Se recurge masiv la relaţia terapeutică, la instilarea speranţei şi la informarea pacientului. Cel mai important este a înţelege ce simt şi ce gândesc. Faptul că au Ego-ul fragil le generează un simţământ instabil legat de sine şi de alţii, defense primitive şi o capacitate scăzută de a modula stressul Contactul trebuie stabilit astfel încât pacientul să aibă un echilibru tolerabil între autonomie şi interacţiune: • există o dilemă – nevoie în raport cu contactul interpersonal • frica de contact este frica de o intruziune fundamentală: a) frica delirantă de anihilare a lui şi a lumii b) frica de pierdere a controlului, a identităţii, a self-ului • dorinţa de contact vine din teama că fără interacţiune umană pacientul el este mort, neuman, mecanic, captiv • schizofrenul îşi proiectează asupra altuia imaginea de sine negativă, bizară, anxiogenă, motiv pentru care cel de alături se poate simţi inconfortabil, speriat, mânios • impulsurile agresive, ostile sunt anxietante pentru el însuşi, ceea ce-i provoacă dezorganizarea gândirii şi comportamentului • ofertale de ajutor pot fi trăite ca o coerciţie, forţare de a intra în neajutorare, senzaţia de a fi devorat Terapeutul trebuie să scadă haosul interior, singurătatea şi teroarea, să transmită empatie, fără a fi primejdios de intruziv: nu discuţii în contradictoriu aceşti pacienţi percep lumea primejdioasă, bizară, copleşitoare, invazivă, deoarece acesta este modul lor de a gândi trebuie auzite sentimentele din spatele ideilor delirante = frica, tristeţea, mânia, pierderea speranţelor; nu există intimitate, nici control; imaginea de sine este modificată pacinetul trebuie să ştie că am perceput ceea ce el simte nu mă consider obligată să spun ceva nu pretind că delirul lui este real (deoarece eu sunt reprezentantul realităţii), dar îi spun că am înţeles că pentru el este perfect real; fac asta fără să îl fac să se simtă umilit, rejectat

motiv pentru care respect nevoia de distanţă şi control a paranoidului. periculos (E. deoarece dacă ceea ce simt eu în momentul respectiv este indus de pacient. decât cu căldură şi empatie Tulburarea delirantă Teoriile psiho-sociale susţin existenţa în istoria personală de viaţă a unor factiri de genul: abuz fizic şi psihic părinţi cruzo. pe care nu se poate conta climat exigent. iar psihoterapia trebuie să se centreze asupra semnificaţiei evenimentelor de viaţă şi asupra formării unor mecanisme de coping mai adaptative. Factorii psihologici postulează o relaţie izolată din punct de vedere social: primul partener este dominant. Pacientul trebuie ajutat să îşi dezvolte mijloacele de a face faţă stressului. singurătate imigrare Testele psihologice proiective evidenţiază: • preocupări cu teme paranoide. Înţeleg că acesta este un mijloc de a face faţă ruşinii şi inadecvării. umilinţa. dependent Psihodinamic • • • cel dominant păstrează contactul cu realitatea prin cel submisiv cel submisiv caută îngrijirea şi acceptarea celui dominant cei doi au o puternică relaţie ambivalentă Tulburările dispoziţiei . perfecţionist mediu ostil. Psihoza este un răspuns defensiv pentru cineva cu mecanisme de coping necorespunzătoare. negarea = neagă ruşinea. îi înţeleg sensibilitatea faţă de orice jignire. proiecţia = defensa majoră = sentimentele inacceptabile sunt proiectate asupra altora Ca terapeut îl ascul când îşi exprimă îngrijorarea şi răspund cu înţelegere faţă de faptul că delirul este perturbator şi intruziv. grandioase • inferioritate • inadecvare • anxietate Factorii psihodinamici Defensele utilizate: 1. ceea duce la lipsa încrederii bazale hipoacuzie izolare socială. Importante sunt discreţia şi onestitatea. în timp ce terapeutul trebuie să afle de unde vine ruşinea şi inadecvarea. Erikson). înseamnă că aceast lucru reflectă stilul său caracteristic de interacţiune scchizofrenul este un om dominat de groază şi disperare. cu sistemul delirant constituit celălalt este submisiv. ei se simt mai confortabil dacă sunt trataţi cu formalitate şi răceală respectuoasă. Ajut pacientul să găsească o modalitate de a trăi mai confortabil cu delirul. Inferioritatea în grandiozitate) 3. Tulburarea psihotică indusă Cauza este în primul rând psihogenă. mai puţin devastatoare. inferioritatea 2. formarea de reacţie = transformarea sentimentelor inacceptabile în opusul lor (ex. deoarece aceşti pacienţi sunt hipervigilenţi faţă de înşelătorie şi nesinceritate. Contează stressurile ce au declanşat primul delir şi trebuie gândit întotdeauna cazul din perspectiva faptului că şi alte stressuri pot exacerba simptomele delirante.Simona Trifu acord atenţie felului în care mă face să mă simt = utilizarea contratransferului. dezordonaţă.

În general apare la structurile psihologice „necomplicate”. ideaţie suicidară (sentimentele ambivalente faţă de obiectul introiectat sunt redirecţionate către self) în manie: inadecvarea şi devalorizarea sunt negate şi prin reacţie şi proiecţie sunt transformate în deliruri grandioase Cognitiv a) b) c) depresie triada Aaron Beck: imagine de sine negativă – „lucrurile sunt rele pentru că eu sunt rău” interpretare negativă a trăirilor – „totul a fost întotdeauna rău” privire negativă asupra viitorului = anticiparea eşecului neajutorarea învăţată = cel în cauză nu poate controla evenimentele. introiectarea lor duce la conflict şi sentimente de vinovăţie. semnificaţia lor simbolică este mai clară şi de cele mai multe ori este acută.Simona Trifu Ipoteze psiho-sociale: Psihanalitic pierderea unui obiect al iubirii (reală sau simbolică) e percepută ca rejecţie mania. ceea ce generează doliu patologic dacă obiectul iubit este perceput ca pierdut = depresie severă cu sentimente de vinovăţie. ceea ce predispune pentru următoarele episoade pe parcursul vieţii scade endoreactivitatea şi următoarele episoade sunt declanşate de stressuri tot mai mici pierderea unui părinte la o vârstă mai mică de 11 ani ar duce la depresie Tulburarea de somatizare Etiologia reuneşte: procese psihologice inconştiente + factori culturali + factori de dezvoltare. motiv pentru care face Rolul evenimentelor de viaţă stressante preced primele episoade din tulburările dispoziţionale = primele episoade sunt endoreactive (Weitbrecht) pot cauza modificări neuronale permanente. durere. Psihodinamic • • represiunea mâniei faţă de alţii este întoarsă către sine personalitatea este organizată punitiv: Supra-Eu-l puternic generează conflicte ce la rândul lor provoacă simptome • stima de sine este scăzută • poate fi prezentă identificare cu un părinte de la care este preluat modelul de rol bolnav • din punct de vedere dinamic mecanismul este similar depresiei • reprimarea unor dorinţe duce la exprimare lor prin acuze somatice • anxietatea este convertită în simptome somatice Tulburarea conversivă Simptomele somatice sunt mai puţine ca număr (frecvent monosimptomatică). lipsă de valoare. furie. desconsiderare Freud vorbea despre ambivalenţa internalizată faţă de obiectul iubit. Simptomele care afectează partea stângă a corpului sunt mai frecvente. dispreţ. Relaţia temporală cu un stress este strânsă. . euforia = sunt defense împotriva depresiei subiacente Supra-Eu-l rigid îl pedepseşte pe cel în cauză cu sentimente de vinovăţie pentru impulsurile inconştiente sexuale sau agresive în depresie: obiectele pierdute sunt privite ambivalent. iar cel în cauză nu este conştient de faptul că le produce în mod intenţionat.

substituţia 3. de a menţine un mariaj fragil). deplasarea • frecvent este prezentă identificarea cu un membru al familiei care are acelaşi simptom. motiv pentru care trebuie deplasată asupra corpului = metodă de a obţine atanţia = pedeapsă = mecanismele defensive sunt: 1. Traumele fizice pot avea rol predispozant. Din punt de vedere al managementului terapeutic pacientul nu trebuie acuzat că încearcă să atragă atenţia. dar de cauză organică Premorbid pot exista tulburări de personalitate de tip evitant sau hy. Tulburarea algică = durerea psihogenă = preocupare pentru durere.Simona Trifu Psihodinamic • • există conflict reprimat pulsiunea sexuală sau agresivă este inacceptabilă pentru Ego şi deghizată în simptom • unii pacienţi afişează ceea ce numim „la belle indiference” • beneficiul primar este reprezentat de scăderea anxietăţii prin reprimarea pulsiunii. Relaţia pe termen lung este benefică. Asociat pot exista tulburări de personalitate de tip dependent sau hy. conflictele corelează cu instalarea sau agravarea durerii. Perspective: Comportamentală Comportamentele algice sunt reîntărite când sunt recompensate. despăgubiri. suferinţa sunt pedepse pentru pulsiunile vinovate inacceptabile Este utilă o psihoterapie pe termen lung care să aibe ca scop descoperirea semnificaţiei simbolice. persuasiune + terapie orientată spre conştientizarea conflictelor dinamice. Sunt frecvente simptomele depresive asociate. . aceasta este simbolizată prin simptom (ex. în absenţa unei boli somatice Stressul. represia Tulburarea hipocondriacă Psihodinamic • • • • agresivitatea faţă de ceilalţi este îndreptată asupra self-ului organul afectat are semnificaţie simbolică inconştient există o relaţie între stress şi doliu durerea. Psihodinamică Durerea = slăbiciune psihică. negarea 3. pacineţii nu sunt conştienţi de această dinamică • alte mecanisme de defensă sunt: 1. Simptomele dureroase pot deveni frecvente dacă sunt urmate de comportament atent sau de evitarea unei activităţi Interpersonală Durerea e un mod de a manipula sau de a câştiga avantaje (ex. astfel încât cel în cauză să înveţe să-şi accepte pulsiunile sexuale. agresive. Pot fi utilizate tehnici multiple – sugestie. formarea de reacţie 2. evitarea muncii. dependenţa de familie. braţul paralizat împiedică exprimarea pulsiunii agresive) • beneficiile secundare sunt cele conferite automat de statutul de bolnav – acţiune juridice. deplasarea 2.

represia = blocarea inconştientă a pulsiunilor tulburătoare negarea = ignorarea realităţii disocierea = separarea şi funcţionarea independentă a unor procese psihice faţă de altele Tulburarea disociativă a identităţii În copilărie există istoric de abuz sexual. memoriei. strălucire superficială. dar comportamentul este deliberat şi voluntar. 1. pacientul nu e confuz şi este conştient de pierderea memoriei. simbolici. care sunt perturbări ale conştiinţei. Se termină brusc şi recuperarea este spontană. Disocierea este defensa ce ajută persoana să se îndepărteze de traumă. Trauma emoţională este evidentă. Nu există la belle indiference. durere. 4. sexualitate. de tulburare factică cu semne şi simptome predominant somatice: sindromul Munchausen – caz tipic de pseudologie fantastică. dar întârzie travaliul psihologie necesar depăşirii acesteia. Tulburările sunt compulsive. De aici apare nevoia de distanţare a self-ului faţă de groază. Ex. Debutul e brusc. Simptomele sunt voluntare. . deşi există o aparentă indiferenţă. Psihodinamic • • • timpuriu se presupune că a existat o boală reală la care s-a adăugat rejecţia părinţilor pacientul recrează boala ca adult pentru a obţine acum atenţie = gratificarea masochistă unii se identifică cu anumite personalităţi ale trecutului care au avut anumite boli mecanismele: represie identificare cu agresorul regresie simbolizare Amnezia disociativă Aparţine tulburărilor disociative. 3. la fel şi conflictul intrapsihic dureros. 3. 2.. identităţii şi percepţiei mediului. în timp ce resursele emoţionale sunt limitate. Psihodinamic • • • este vorba de un conflict inconştient legat de partea distorsionată a corpului = represie are loc o distorsiune şi o simbolizare a părţii în cauză intervine şi proiecţia = convingerea că şi ceilalţi văd diformitatea imaginată Tulburările factice Pacientul produce intenţionat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-şi asuma rolul de pacient. 2. ceea ce duce la scindarea inconştientă a personalităţii. dar se pare că sunt implicaţi factori ce ţin de dezvoltare + factori ce ţin de stima de sine. competenţă. Spitalizarea este obiectivul primar. chiar dacă nu poate fi controlat! – asemănător tulburărilor de control a impulsurilor – „ştiu ce fac. Fiecare personalitate exprimă o anumită emoţie – furie.Simona Trifu Tulburarea dismorfică corporală Etiologia este necunoscută. psihologic şi lipsa suportului emoţional. Nu există câştig extern. Defensele: • 1. Nu există factori inconştienţi. dar nu mă pot abţine”. Când semnele şi simptomele sunt predominant psihologice pacienţii pot inventa poveşti cu un stress major de viaţă pentru a-şi explica simptomele = pseudologie fantastică = inventează minciuni exagerate în care crede.

simbolizarea Anxietatea se detaşează de situaţia iniţială şi se deplasează asupra unui alt obiect simbolic. iar recuperarea este incompletă. deplasare Ostilitatea. poate apare şi în situaţii normale dacă anterior a existat un stress crescut • legată de moarte = rezidă din frica de neajutorare. fără ca self-ul să fie distrus. de pierderea controlului. ce presupune: . de schimbările somatice. frică. eşec • legată de pierderea controlului de sine = în situaţii când controlul trebuie cedat (boală. care nu trec prin experienţa abuzului.Simona Trifu Protejarea de traumă se face prin disocierea de actele terifiante. Tulburarea obsesiv – compulsivă Defensele 1. relaţie strânsă • legată de vinovăţie şi pedeapsă = când subiectul aşteaptă pedeapsa pentru fapte reale sau imaginare. Anxietatea generalizată Tipuri particulare: • situaţională = legată de o situaţie stressantă ce copleşeşte capacitatea persoanei de a face faţă. proiecţie 2. Fobia Defensele 1. spitalizare) • legată de dependenţă sau intimitate = dacă anterior nevoile de dependenţă nu au fost satisfăcute subiectul în cauză se opune situaţiilor ce implică o anumită dependenţă – îngrijire medicală. Cel în cauză devine alte persoane. dar care declanşază mecanismele de defensă pentru a face faţă unei situaţii ameninţătoare Defensa . iar aceasta poate fi căutată activ sau chiar autoaplicată • anxietatea semnal (Freud) =anxietatea netrăită conştient. acte repetitive. de pierderea altora + din sentimentele de vinovăţie şi ruşine • legată de separare şi de străini = este legată de anumite evenimente din copilărie • legată de pierderea stimei de sine = este o reacţie la boală.regresie Anxietatea se exteriorizează deoarece represiunea pulsiunilor interzise nu este suficientă. Agorafobia Defensele 1. scindate . rejecţie.înţelegerea faptului că afectele pot fi exprimate de o singură personalitate. motiv pentru care acesta este privit primejdios. Refularea este prăbuşită total şi se produce regresia. izolare 3. desfacere 2. Panica Defensa – regresie Anxietatea copleşeşte personalitatea şi se descarcă în starea de panică. pierderea unei slujbe. formare de reacţie Supra-Eu-l sever acţionează împotriva pulsiunilor pentru care pacientul se simte vinovat. deplasarea 2. E utilă o psihoterapie orientată către conştientizare. sexualitatea reprimate sunt proiectate asupra mediului.Anxietatea e controlată prin gânduri. confuzie . Este cea mai severă şi mai cronică dintre tulburările disociative.reconcilierea afectelor disparate. mânia.înţelegerea motivelor disocierii – furie. Tulburarea de stress posttraumatică Defensele .

cu stima de sine puneri in rol pe baza conflictelor psihologice interioare. represiune = refulare 3. Superegoului probleme cu imaginea de sine. subiectul in mod inconstient refuza intelegerea si implicatiile evenimentului dureros b. Ego-ul retrăieşte anxietatea şi încearcă să o stăpânească. altii sunt vazuti in totalitate buni sau rai . agresive sunt inacceptabile şi exgurgitate simbolic • nevoia de dependenţă este compensată prin mâncat excecsiv • alimentele simbolizează afecţiune. negarea – evenimentele psihotraumatizante reale sunt excluse din constiinta. identificarea proiectiva – celalalt este fortat sa se identifice cu un anumit aspect proiectat al selfului astfel incit sa simta asemanator pacientului 2. acting-out – dorintele sau conflictele sunt exprimate prin actiuni. proiectia e. pulsiuni sexuale şi agresive reprimate • există o relaţie strânsă. gratifică anumite nevoi • unii pacienţi evită stimulii sexuali externi şi prin creşterea în greutate şi ating scopul inconştient devenind mai puţin atrăgători pentru sexul opus Tulburările de control ale impulsurilor Psihodinamic Există o vulnerabilitate mai mare dacă cel în cauză şi-a pierdut un părinte în prima copilărie sau dacă a fost lipsit de îngrijire parentală. de terminarea şcolii • lupta pentru separarea de mamă e jucată în planul ambivalenţei faţă de alimente • fantasmele sexuale.Simona Trifu 1. Anorexia Psihodinamic • tulburarea reprezintă o reacţie faţă de exigenţele din adolescenţă legate de independenţă. scindare – la pacientii borderline. funcţionare socială. defensele narcisice a. neglijarea familială sunt mai frecvente ca-n anorexie • şi aici există dificultăţi legate de exigenţele adolescenţei • sunt persoane extroverte. deoarece toleranţa la frustare corelează cu gratificarea nevoilor din prima copilărie. dar perturbată cu părinţii = incapacitatea separării de mamă • inconştient există frica de o posibilă sarcină Bulimia Psihodinamic • discordia. nu exista constiinta ideii sau a afectului respectiv. mânioase. pe baza experientei trecute Mecanismele de defensa = procese psihologice inconstiente si automate care impiedica anumite pulsiuni sa devina constiente. negare 4. Tulburările de personalitate Psihodinamic: • • • alterari ale functionarii egoului. idealizarea primitiva d. la personalitatile antisociale b. impulsive • există o teamă legată de părăsirea familiei. rejecţia. distorsiunea – modificarea semnificatiilor c. defensele imature a. deoarece in cazul in care acestea ar deveni constiente ar produce anxietate Clasificare (Kaplan 1994): 1. desfacere Trauma reactivează conflicte inconştiente. regresie 2.

sentimentele neacceptate sunt atribuite altora regresia – intoarcere in sens invers. mentinind o purtare onesta. actele autodistructive deliberate. intelectualizarea – proces prin care subiectul incearca sa dea o formulare discursiva conflictelor si emotiilor sale pentru a le domina f. tind sa devina si mai paranoizi si terapeutul trebuie sa se astepte la sta. proiectia – la paranoizi. sexualizarea 4. deplasarea – mecanism prin care afectul unei reprezentari se detaseaza de aceasta si se leaga de o alta reprezentare legata de prima printr-un lant asociativ. f. anticiparea c. inaintea sa j. tulburarea de personalitate paranoida = paranoica Psihodinamic: Exista istoric de abuz in copilarie. cu scopul ca afectul sa scada in intensitate b. negarea si rationalizarea. de ex: pacientii histrionici care par dramatici si superficiali emotionali c. acceptabila moral pentru o atitudine. represia – operatie psihica ce tinde sa elimine din constiinta o idee sau afect neplacut (refularea este o forma particulara a represiei) j. g. se pot oferi explicatii alternative dar fara confruntari). ei par distanti dar isi creeaza lumi si simbolizarea – mod de reprezentare indirecta si figurata a unui conflict sau a unei dorinte 3. defensele nevrotice a. actiune sau sentiment ale caror motive adevarate nu-i sunt accesibile h. nu ajunge sa se satisfaca in mod direct ci gaseste o satisfactie atenuata in activitati sau relatii care pot fi considerate aproximari in raport cu scopul initial e. esecurile intentionate h. e. disocierea – afectele neplacute sunt reprimate sau inlocuite cu unele placute. Supra-Eul este proiectat asupra autoritatii. curtenitoare si profesionala (deschidere. sublimarea – proces ce explica activitatile umane in aparenta fara legatura cu sexualitatea dar care se alimenteaza din forta pulsiunilorsexuale (activitatea artistica in investigatia intelectuala) f. defensele mature a. supresia Clusterul A = ciudat excentric mecanismele de aparare sunt fantasmele si proiectia exista o tendinta catre gindire psihotica 1. o reactie contra unei dorinte refulate (ex. de la un punct deja atins in evolutie la un stadiu aflat fantezia schizoida – la subiectii cu teama de intimitate. Defensele sunt proiectia. externalizarea d. prieteni imaginari k. formarea de reactii – o atitudine opusa fata de o dorinta refulata. inhibitia – pulsiunea sub efectul unor obstacole externe sau interne. umorul e. rationalizarea – subiectul incearca sa dea o excplicatie coerenta logic. pudoarea ce se opune tendintelor exibitioniste. nu umor. izolarea – la pacientii obsesivi compulsivi. inconstiente blocarea hipocondria identificarea introectia – subiectul isi atribuie in mod fantasmatic anumite calitati ale altora comportamentul pasiv-agresiv – intoarcere impotriva self-ului. dar atunci cind o fac. . d. altruismul b. faptele sunt reamintite fara afect g. Rar solicita tratament. constanta. Exista probleme de separare. Rusinea este o caracteristica proeminenta. ascetismul d. i.Simona Trifu c. autonomie. contrainvestire constienta opusa unei dorinte inconstiente) i.

emotional. Sunt dominati de impulsuri. iubire. dezordonat. Cu terapeutul. depresie. imprevizibil mecanismele de aparare sunt disocierea. rejectia. deoarece interventiile psihiatrice sunt percepute drept critici. 2. Tulburarea de personalitate antisocială (dupa ICD 10 tulburarea disociala a personalitatii) Psihodinamic: Exista istoric de abandon. Psihodinamic: Defensele folosite sunt: gindire magica. pedepse repetate (trasaturile sunt invatate. Boala somatica este perceputa ca o amenintare la adresa imaginii de sine grandiaosa. Terapeutul este idealizat sau devaloriat. manipulativ. Au deficite ale egoului legate de planificare si judecata si ale Supraegoului legate de constiinta primitiva. . Asociat exista sadomasochism. Tulburarea de personalitate histrionică Psihodinamic: Dificultatile interpersonale precoce au fost rezolvate prin comportament dramatic. 3.Simona Trifu 2. 3. pierderea precoce. Exista deficite ale relatiilor obiectuale (incapacitate de empatie. negarea. Preocuparile narcisice sunt mai mari la inceputul vietii adulte. Pacientul „se masoara” pe sine in functie de cei cu care se insoteste. scindarea si izolarea afectului Au nevoie de egoul auxiliar al terapeutului pentru testarea realitatii. Abandoneaza psihoterapia cind se simt mai bine. sfidator. Psihodinamic: Relatiile familiare precoce au fost perturbate. Inhibarea sociala este pervaziva. Clusterul B = dramatic. trecerea la act tulburarea de personalitate schizotipala tulburarea de personalitate schizoida 1. scindarea. Tulburarea de personalitate narcisică Psihodinamic: Sunt implicate absenta empatiei materne. In psihoterapie este dificila prezervarea stimei de sine. parintii nu stiu sa-i pedepseasca si abuzeaza fizic de ei). un astfel de subiect este cuceritor la suprafata. abuz parental. Grandiozitatea si lipsa empatiei apara impotriva agresivitatii primare. Nevoile sociale sunt reprimate pentru a indeparta agresivitatea. grandoarea compenseaza inferioritatea. narcisim. Tratamentul comportamental este eficient – fixare de limita. incredere bazala) Exista elemente agresive.

amenintarile. trecerile la act. dezolanta. elemente fobice ale părinţilor. cei care il plac si cei care nu il plac • idealizare primitiva • identificare proiectiva = atribuie altuia trasaturi idealizate pozitive sau negative. desfacerea.Simona Trifu Se considera ca modelul parental ar fi unul de tipul: tata distant. incearca inconstient sa-l faca pe terapeut sa joace rolul proiectat • pacientul are alternativ nevoi agresive crescute si foame obiectuala • exista frica de abandon • subfaza de apropiere a procesului de separare-individualizare este nerezolvata (este afectata constanta obiectului) ceea ce afecteaza structurarea si controlul intern • exista o intoarcere impotriva self-ului = ura. deşi aspiră la mai mult. Se presupune o identificare eronata cu parintele de acelasi sex si o relatie ambivalenta si seductiva cu parintele de sex opus. hiperprotecţie.tulburarea anxioasa a personalitatii) Psihodinamic: Factorii predispozanţi ar fi: tulburarea evitantă din copilărie. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva (dupa ICD 10 – tulburarea anankasta a personalitatii) Psihodinamic: Este frecventa la mai multi copii din aceeasi fratrie. ceea ce perturba identitatea Necesita psihoterapie mixta = suportiva + exploratorie. Sunt prezente fixatiile la nivel genital initial – trasaturi orale remarcate Exista o frica de sexualitate in ciuda seductivitatii. Sunt foarte potriviti cind se cere o munca ordonata. Se joaca un rol = cu emotionalitate si stil dramatic Defensele sunt: refularea. In terapie este important controlul. 2. apoi incearca sa-l angajeze in diferite interactiuni care sa-i confirme parerea. Aceşti subiecţi funcţionează bine într-un mediu protejat. dorinta de suicid. calcule. meticuloasa. fara compromisuri. sever. Exista probleme de sfidare si submisivitate (fixatii in perioada anala). grafice. sexual. Psihodinamic: • scindarea = exista furie fara constientizarea emotiilor pozitive sau ambivalente fata de cineva. Defensele sunt: izolarea. Viata personala este stearpa. . externalizarea. negarea. contratransfer. intelectualizarea. regresia. identificarea. Terapeutul este un ego auxiliar ce fixeaza limite si ofera structura. Este incriminata o disciplina aspra. Clusterul C = anxios-temator mecanismele de aparare sunt izolarea. Este important managementul pentru psihoza de transfer. somatizarea. supraimplicare parentala. conversia. este tranzitorie. abandon. dezaprobare parentală. disocierea. ei fac tabele. Poate exista istoric de abuz fizic. care sa asigure atentie crescuta datorita furtunilor de afecte. submisivitatea. pacientul este emotional si necesita atentie. Frica de rejecţie acoperă agresivitatea subiacentă oedipiană sau preoedipiană. drama superficiala este folosita impotriva defenselor. Testele proiective evidentiaza alterari in testarea realitatii. monitorizeaza. formarea de reactie. Exista o neincredere in altii. rai. rationalizarea. In hiperefortul de a recistiga controlul. Tulburarea de personalitate evitanta (dupa ICD 10. agresivitatea pasiva si hipocondria 1. Boala somatica este perceputa ca o amenintare la adresa controlului sau ca o pedeapsa. Tulburare de personalitate borderline Prevalenta este crescuta la mamele pacientelor cu borderline. Evitarea şi inhibiţia au un caracter defensiv. imparte eronat oamenii in buni. dispret fata de sine • disfunctia egoului este generalizata. In psihoterapie. intelectualizarea. 4. boală fizică deformantă. impozant si mama seducatoare.

vinovăţie. Dificultatea majoră în terapie o reprezintă opoziţia mascată faţă de intervenţii. autopedepsire. asertivitatea. 2. modelarea parentală. înjositor * e legată de abuzul parental 4. 3. a. pierdere precoce a obiectului iubit. Tulburarea de personalitate a înfrângerii de sine – DSM IV subiecţii îşi direcţionează viaţa către deznodăminte nefavorabile resping ajutorul. Psihodinamic: Factori predispozanţi: boli fizice cronice. stimă de sine scăzută. submisivitatea. Tulburarea de personalitate pasiv – agresivă – DSM IV(nu este inclusă în ICD 10) Tulburarea de personalitate dependenta Psihodinamic: Se presupune că ar fi implicate anumite comportamente învăţate. sfidarea. dependenţa. dificultăţi precoce cu autoritatea. b. Tulburarea de personalitate depresivă – DSM IV Psihodinamic: Sunt incriminate: pierderi precoce. Tulburarea de personalitate sadică – DSM IV Psihodinamic: * relaţii dominate de comportament crud. pierdere parentală în copilărie. coperant. 3. Poziţia dependentă e o defensă împotriva agresivităţii.Simona Trifu Într-o terapie. Trebuie antrenată asertivitatea. succesele au răspunsuri disforice la rezultate bune . autonomia. Subiectul poate să nu fie capabil să părăsească o relaţie agresivă. parentaj deficitar. c. În terapie coexistă tendinţa de a regresa şi frica de abandon. Alte tulburări de personalitate 1. Este în schimb sensibil la afirmaţiile ambigue. anxietate de separare nerezolvată. posibil umilitoare. subiectul e nepretenţios. nesolicitant. Scopul este ca subiectul să devină conştient de opoziţionismul lui. Trebuie antrenate abilităţile sociale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->