Explica ii preliminare ale Legii nr.

202/2010 privind unele m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor în domeniul penal

Judec tor Mihail Udroiu

Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta, Nr. 53, Sector 5 Tel.: +40 (21) 310.21.10 Fax: +40 (21) 311.02.34 www.inm-lex.ro

Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 3185

CUPRINS
1. Considera ii introductive ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ 4 Fa de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative i având în vedere termenul de 30 de zile (termen legal de drept public) calculat pe zile calendaristice de la data public rii Legii nr. 202/2010 în Monitorul Oficial (26 octombrie 2010), Ämica reform ´ a intrat în vigoare pe data de 25 octombrie 2010, ora 0,00................ 4 2. Competen a instan elor i a parchetelor potrivit Ämicii reforme´ ................................ ................................ ................................ ...... 5 2.1. Competen a judec toriei i a parchetului de pe lâng judec torie ................................ ................................ .............................. 5 2.2. Competen a tribunalului i a parchetului de pe lâng tribunal ................................ ................................ ................................ ... 8 2.2.1 Competen a material a tribunalului ................................ ................................ ................................ ................................ ... 8 2.2.2. Competen a func ional a tribunalului ................................ ................................ ................................ ............................... 8 2.3. Competen a cur ii de apel i a parchetului de pe lâng curtea de apel ................................ ................................ ........................ 9 2.3.1 Competen a personal a cur ii de apel................................ ................................ ................................ ................................ . 9 2.3.2. Competen a func ional a cur ii de apel ................................ ................................ ................................ ........................... 11 2.4. Modific ri de competen în justi ia militar ................................ ................................ ................................ .......................... 12 3. Modific ri cu privire la organizarea i competen a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie ................................ ................................ ..... 12 3.1. Completul de 5 judec tori ................................ ................................ ................................ ................................ ...................... 12 3.2. Competen a personal a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie ................................ ................................ ................................ ...... 13 3.3. Recursul în interesul legii ................................ ................................ ................................ ................................ ...................... 14 4. Reguli procedurale în caz de desfiin are sau de casare cu trimitere spre rejudecare ................................ ................................ ........ 17 5. Prorogarea de competen ................................ ................................ ................................ ................................ ............................ 17 5.1. Conexitatea i indivizibilitatea ................................ ................................ ................................ ................................ ............... 17 5.2. Chestiunile prejudiciale ................................ ................................ ................................ ................................ ......................... 17 5.3. Str mutarea ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ........... 18 5.4. Trimiterea cauzei la un alt parchet ................................ ................................ ................................ ................................ ......... 18 6. Ac iunea penal i ac iunea civil ................................ ................................ ................................ ................................ ................. 20 6.1. Acordul de mediere - impediment la punerea în mi care sau la exercitarea ac iunii penale ................................ ...................... 20 6.2. Tranzac ia, medierea i recunoa terea preten iilor civile ................................ ................................ ................................ ......... 21 7. Modific ri referitoare la faza de urm rire penal ................................ ................................ ................................ ........................... 21 7.1. Sesizarea organelor judiciare ................................ ................................ ................................ ................................ ................. 22 7.2. Neînceperea urm ririi penale ................................ ................................ ................................ ................................ ................. 23 7.2.1. Neînceperea urm ririi penale în cazul lipsei de pericol social concret al faptei ................................ ................................ . 23 7.2.2. Dispunerea neînceperii urm ririi penale. Motivare. Comunicare. ................................ ................................ ..................... 23 7.3. Clasarea ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ................ 24 7.4. Supravegherea urm ririi penale................................ ................................ ................................ ................................ .............. 24 7.5. Încetarea de drept a m surii arest rii preventive în caz de scoatere de urm rire penal sau de încetare a urm ririi pena le ......... 25 7.6.Liberarea provizorie în cursul urm ririi penale ................................ ................................ ................................ ........................ 26 7.7. Prezentarea materialului de urm rire penal ................................ ................................ ................................ ........................... 26 7.8. M suri de natur a contribui la desf urarea cu celeritate a urm ririi penale. ................................ ................................ ........... 27 7.9. Alte modific ri legislative referitoare la urm rire penal . ................................ ................................ ................................ ....... 28 8. Plângerea împotriva actelor i m surilor de urm rire penal ................................ ................................ ................................ .......... 29 8.1. Inadmisibilitatea unei noi plângeri pe cale ierarhic ................................ ................................ ................................ ............... 29 8.2. Eliminarea c ilor de atac împotriva hot rârilor pronun ate în temeiul art. 278 1 C.proc.pen. ................................ ..................... 30 8.3. Trimiterea pe cale administrativ a plângerilor gre it îndreptate. ................................ ................................ ............................. 31 9. Modific ri cu privire la faza de judecat . ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 31 9.1. Citarea p r ilor la judecat ................................ ................................ ................................ ................................ ..................... 31 9.2. Procedura simplificat a judec ii în cazul recunoa terii vinov iei ................................ ................................ ......................... 32 9.3. Modific ri referitoare la etapa procesual a apelului ................................ ................................ ................................ ............... 36 9.4. Modific ri referitoare la etapa procesual a recursului ................................ ................................ ................................ ............ 37 9.4.1. Hot râri supuse recursului ................................ ................................ ................................ ................................ ............... 37 9.4.2. ÄNoi cazuri de casare´................................ ................................ ................................ ................................ ..................... 37 9.4.3. Preciz ri cu privire la caracterul devolutiv al recursului ................................ ................................ ................................ ... 38 9.5. M suri de natur a contribui la desf urarea cu celeritate a judec ii . ................................ ................................ ..................... 39 10. Revizuirea ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ .................. 40 11. Competen a solu ion rii cererii de întrerupere a execut rii pedepsei ................................ ................................ ............................ 41
Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta, Nr. 53, Sector 5 Tel.: +40 (21) 310.21.10 Fax: +40 (21) 311.02.34 www.inm-lex.ro

2
Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 3185

12. Inadmisibilitatea contesta iei la executare ................................ ................................ ................................ ................................ ... 41 13. Rejudecarea cauzei dup extr darea/predarea condamnatului judecat în lips ................................ ................................ .............. 42 14. Modific ri survenite cu privire la art. 18 1 alin. (2) i (3) C.pen. ................................ ................................ ................................ ... 42 15. Art. 74 1 C.pen., atenuarea Äf r denumire marginal ´ ................................ ................................ ................................ ................. 42 16. Împ carea p r ilor în cazul v t m rii corporale din culp prev zut de art. 184 alin. (2) C.pen. respectiv art. 184 alin. (2) i (4) C.pen. ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ .............................. 45

Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta, Nr. 53, Sector 5 Tel.: +40 (21) 310.21.10 Fax: +40 (21) 311.02.34 www.inm-lex.ro

3
Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 3185

1. Considera ii introductive Legea nr. 202/2010 privind unele m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor1 reprezint una dintre principalele modific ri legislative intervenit în materie penal în ultimul deceniu, al turi de Legea nr. 281/2003, respectiv Legea nr. 356/2006 i Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 60/2006. Spre deosebire de celelalte acte normative, Legea nr. 202/2010 intervine în spa iul legislativ românesc atât în scopul asigur rii celerit ii procedurilor penale cât i în vederea preg tirii implement rii noilor coduri, unele dintre reglement rile cuprinse în viitoarea codificare reg sindu-se în aceast lege. În acest sens în expunerea de motive la aceast lege s-a ar tat c : Ädintre disfunc ionalit ile majore ale justi iei din România, cel mai aspru criticat a fost lipsa de celeritate în solu ionarea cauzelor. Întrucât procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare i de lung durat , s-a con tientizat faptul c eficacitatea administr rii actului de justi ie const în mare m sur i în celeritatea cu care drepturile i obliga iile consfin ite prin hot râri judec tore ti intr în circuitul juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judec ii. Prin reformarea codurilor de procedur («) s-a urm rit, ca obiectiv esen ial, crearea în materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care s r spund pe deplin imperativelor func ion rii unei justi ii moderne, adaptate a tept rilor sociale, precum i necesit ii cre terii calit ii acestui serviciu public. inând îns seama de termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a noilor coduri de procedur (1 octombrie 2011), se impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate în preg tirea implement rii codurilor i în acord cu solu iile legislative consacrate de acestea de natur s faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare i solu ionarea cu celeritate a proceselor.´ Prin raportare la obiectivele urm rite, Legea nr. 202/2010 a fost denumit de ini iatorul ei, Ministerul Justi iei, înc din faza dezbaterilor publice, Ämica reform ´ pentru a o delimita de Ämarea reform ´ a legisla iei penale i procesual penale care urmeaz a avea loc prin intrarea în vigoare a noilor coduri. De i, potrivit declara iilor ini iale ale ini iatorului, legea urm rea numai degrevarea Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, prin modificarea competen elor ce revin acestei instan e, precum i prin flexibilizarea i eficientizarea institu iei recursului în interesul legii, forma adoptat de Parlament scoate în eviden o palet extrem de larg de modific ri legislative. Fa de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative i având în vedere termenul de 30 de zile (termen legal de drept public) calculat pe zile calendaristice de la data public rii Legii nr. 202/2010 în Monitorul Oficial (26 octombrie 2010), Ämica reform ´ a intrat în vigoare pe data de 25 octombrie 2010, ora 0,00.

1

Publicat în Monitorul Oficial oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta, Nr. 53, Sector 5 Tel.: +40 (21) 310.21.10 Fax: +40 (21) 311.02.34 www.inm-lex.ro

4
Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 3185

plângerea împotriva solu iei de neîncepere a urm ririi penale. la tribunal. 202/2010. Competen a judec toriei i a parchetului de pe lâng judec torie Judec toria are plenitudinea de competen material judecând în prim instan toate infrac iunile. 9 din Legea nr. judec toria dobânde te competen a material de a judeca infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial .34 www.ro 5 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 202/2010. Sector 5 Tel. XXIV din Legea nr.proc. poate fi formulat în temeiul art. 241/2005. 145 alin. în acest scop parchetul de pe lâng judec torie va dispune declinarea acestor cauze la parchetele de pe lâng tribunal. (3) din Legea nr. De asemenea.02. 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale. Nr. 2781 C. cu excep ia celor date prin lege în competen a altor instan e. dispus de procuror dup data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´. 202/2010. . 2. cauza r mâne în competen a acestuia pentru efectuarea urm ririi Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 2781 C.parchetul de pe lâng tribunal este singurul competent s dispun începerea/neînceperea urm ririi penale cu privire la infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art. 3185 .pen. 9 din Legea nr. plângerea împotriva solu iei de neîncepere a urm ririi penale dispus de procuror dup data intr rii în vigoare a Legii nr. 241/2005. în acest scop parchetul de pe lâng tribunal va dispune declinarea acestor cauze la parchetele de pe lâng judec torie. În mod corelativ. 202/2010 poate fi formulat în temeiul art. personal i func ional .proc. parchetele de pe lâng aceste instan e vor avea competen a de a efectua urm rirea penal pentru aceste infrac iuni. la judec torie.10 Fax: +40 (21) 311. prorogarea de competen în caz de conexitate sau indivizibilitate sau de str mutare. Fa de dispozi iile art. a fost abrogat art. respectiv trimiterea cauzei la un alt parchet.21. ii) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng tribunal a efectuat doar acte premerg toare pentru infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . Prin Legea nr.inm-lex. potrivit c ruia competen a în prim instan a infrac iunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial revenea tribunalului.pen. vom distinge în leg tur cu aplicarea în timp a noii legii urm toarele ipoteze: i) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng judec torie a efectuat doar acte premerg toare cu privire la infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art.1. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe. 241/2005 dup data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´. acestea vor fi continuate de c tre parchetul de pe lâng judec torie. infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art. iese din sfera de competen material a judec toriei trecând în competen a material a tribunalului.2. 9 din Legea nr. care anterior erau în competen a material a tribunalului. . În mod corelativ.: +40 (21) 310. 9 din Legea nr.parchetul de pe lâng judec torie este singurul competent s dispun începerea/neînceperea urm ririi penale pentru infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . acestea vor putea fi continuate numai de c tre parchetul de pe lâng tribunal. Competen a instan elor i a parchetelor potrivit Ämicii reforme´ Modific rile legislative operate prin Ämica reform ´ în materia competen ei privesc în principal competen a material . iii) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng judec torie începuse urm rirea penal pentru infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art. 53. dup intrarea în vigoare a Legii nr.

Nr. sesizarea tribunalului de c tre parchetul de pe lâng judec torie. (4) C. 241/2005.în situa ia în care procurorul din parchetul de pe lâng judec torie dispune scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale cu privire la pentru infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art.pen. în cazul în care acesta respinge plângerea formulat sau nu se pronun asupra acesteia în termen de 20 de zile de la data înregistr rii.pen. potrivit art.. ..proc. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. se poate formula plângere în temeiul art. .ro 6 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. la judec torie.proc. se poate formula plângere în temeiul art. v) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng judec torie a dispus neînceperea urm riri penale.procurorul parchetului de pe lâng judec torie.pen.inm-lex. 9 din Legea nr. cu caracter temporar.în situa ia în care procurorul din parchetul de pe lâng tribunal dispune scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale pentru infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . în aceste cauze. sau poate trimite cauza în vederea redeschiderii urm ririi penale parchetului de pe lâng tribunal. 2781 C.02. la tribunal. este prev zut . iar imediat dup dispunerea solu iei de c tre procuror a intrat în vigoare Ämica reform ´. la prim . 278 C. potrivit legii. la prim . 209 alin.10 Fax: +40 (21) 311. 241/2005. . la tribunal. va trebuie s sesizeze judec toria. împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere. va trebui s sesizeze tribunalul. Sector 5 Tel.. 275-278 C. care este instan a competent potrivit normelor în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului. se poate f ormula plângere în 1 temeiul art. o situa ie derogatorie de la dispozi iile art.astfel. evitându-se astfel mutarea dosarelor de la parchetele de pe lâng judec torii la cele de pe lâng tribunale. evitându-se astfel mutarea dosarelor de la parchetele de pe lâng tribunale la cele de pe lâng judec torii. prin urmare. 53. potrivit c rora Äeste competent s efectueze urm rirea penal . în aceste cauze.proc. trimiterea în judecat a inculpatului.procurorul parchetului de pe lâng tribunal. care este instan a competent potrivit normelor în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului. în cazul în care acesta respinge plângerea formulat sau nu se pronun asupra acesteia în termen de 20 de zile de la data înregistr rii. nu va putea ridica nicio discu ie sub aspectul existen ei unui caz de nulitate absolut ca urmare a nelegalei sesiz ri.proc.. în cazul în care tribunalul admite plângerea poate re ine cauza spre judecare.proc.proc. la prim . potrivit art.pen.: +40 (21) 310. . 9 din Legea nr.penale. scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale cu privire la infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art.pen. 275-278 C. . împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere. 3185 .dac procurorul din parchetul de pe lâng judec torie dispune.pen. sau poate trimite cauza în vederea redeschiderii urm ririi penale parchetului de pe lâng judec torie.proc. 2781 C. i s exercite supravegherea asupra activit ii de cercetare penal procurorul de la parchetul corespunz tor instan ei care. cauza r mâne în competen a acestuia pentru efectuarea urm ririi penale.procurorul parchetului de pe lâng judec torie. în cazul în care acesta respinge plângerea formulat sau nu se pronun asupra acesteia în termen de 20 de zile de la data înregistr rii.34 www.pen. trimiterea în judecat a inculpatului. iv) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng tribunal începuse urm rirea penal pentru infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . 275-278 C. împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere.21.dac procurorul din parchetul de pe lâng tribunal dispune. judec în prim instan cauza´. în cazul în care judec toria admite plângerea poate re ine cauza spre judecare. potrivit art.

pen. iar decizia pronun at în apel este supus recursului la curtea de apel. 275-278 C. 9 din Legea nr. Sector 5 Tel. sentin a pronun at de judec torie este supus apelului la tribunal. iar imediat dup dispunerea solu iei de c tre procuror a intrat în vigoare Ämica reform ´. împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere.34 www. potrivit art.vi) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ parchetul de pe lâng tribunal a dispus neînceperea urm riri penale. 241/2005. vii) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ judec toria a fost sesizat cu o cauz în care inculpatul este acuzat de s vâr irea infrac iunii de evaziune fiscal prev zut de art.: +40 (21) 310. la judec torie.pen.. 2781 C. în temeiul art.10 Fax: +40 (21) 311. 53.proc. în cazul în care acesta respinge plângerea formulat sau nu se pronun asupra acesteia în termen de 20 de zile de la data înregistr rii. la prim . se poate formula plângere. Cererile de încuviin are a perchezi iei domiciliare sau a intercept rii comunica iilor vor fi adresate de procuror instan ei competente potrivit regulilor de mai sus.ro 7 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.21. scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale cu privire infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . Nr. evitându-se astfel declinarea competen ei judec rii cauzelor de la judec torii la tribunale.inm-lex.02. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.procurorul parchetului de pe lâng tribunal.proc. 3185 . va continua judecarea cauzei.

încetarea de drept a arest rii preventive.inm-lex.21. 3185 . 2) hot rârilor penale pronun ate de judec torii în materia m surilor preventive (spre exemplu.1 Competen a material a tribunalului Prin Legea nr. infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial ies din sfera de competen material a tribunalului trecând în competen a material a judec toriei.2.ro 8 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Astfel. Competen a tribunalului i a parchetului de pe lâng tribunal 2. prelungirea.02. Nr. De asemenea. care anterior era în competen a material a judec toriei. tribunalul judec numai recursurile formulate împotriva: 1) sentin elor pronun ate de judec torii privind infrac iunile pentru care punerea în mi care a ac iunii penale se face la plângerea prealabil a persoanei v t mate(de pild . În ceea ce prive te aplicarea în timp a dispozi iilor referitoare la competen a material a tribunalului a se vedea explica iile de la pct.34 www.2.2. Sector 5 Tel. 53. În mod corelativ. v t marea corporal . tribunalul va avea competen a func ional de a judeca numai în prim instan i în recurs. încheierile prin care s-a dispus înlocuirea m surii arest rii preventive cu obligarea de a nu p r si localitatea sau ara). 202/2010 tribunalul nu mai are competen func ional de a judeca în apel. violul în forma de baz .2. 2. revocarea. 202/2010 tribunalul dobânde te competen a material de a judeca infrac iunea de evaziune fiscal prev zut de art. violarea de domiciliu în forma de baz ). potrivit Legii nr. sentin ele pronun ate în prim instan de judec torie fiind supuse numai recursului. încheierile prin care s-a dispus luarea.1. amenin area.: +40 (21) 310. Ca instan de recurs.10 Fax: +40 (21) 311. 2. Competen a func ional a tribunalului Prin modific rile aduse Codului de procedur penal prin Ämica reform ´.2. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. parchetele de pe lâng aceste instan e vor avea competen a de a efectua urm rirea penal pentru aceste infrac iuni. 9 din Legea nr. 241/2005.

întreruperea execut rii pedepsei.3. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. iii) sentin ele pronun ate de judec torie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.3) hot rârilor penale pronun ate de judec torii în materia liber rii provizorii (de exemplu.1 Competen a personal a cur ii de apel În vederea degrev rii Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie al c rei rol era supraînc rcat. încheierile prin care s-a dispus luarea ori revocarea liber rii provizorii sub control judiciar ori pe cau iune). sentin ele pronun ate cu privire la o contesta ie la executare.inm-lex.10 Fax: +40 (21) 311. ii) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ judec toria a fost sesizat cu o cauz în care inculpatul este acuzat de s vâr irea unei infrac iuni pentru care ac iunea penal se pune în mi care din oficiu. astfel. XXIV alin.34 www. sentin a pronun at de aceast instan dup intrarea în vigoare a legii noi este supus apelului la tribunal. motivelor i termenelor prev zute de legea în vigoare la data sesiz rii instan ei (astfel. 3185 . iar decizia din apel poate fi atacat cu recurs la curtea de apel. XXIV din Legea nr. tribunalul p streaz pentru cauzele cu care judec toria a fost sesizat înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´. încheierile prin care s-a dispus în cursul judec ii luarea sau revocarea sechestrului asigurator). 2. Ämica reform ´ a operat modific ri în ceea ce prive te competen a personal a cur ilor de apel i a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. contopirea pedepselor etc) sau a reabilit rii.ro 9 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 1 din Legea nr. care au cel pu in rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia. vom distinge în leg tur cu aplicarea în timp a noii legii urm toarele ipoteze: i) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ tribunalul a fost sesizat cu o cauz în care inculpatul este acuzat de s vâr irea unei infrac iuni la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . Sector 5 Tel.21. 4) hot rârilor penale pronun ate de judec torii în materia m surilor asigur torii (de pild . ar trebui interpretat expresia Äa început procesul´ folosit de art. 202/2010. 202/2010). Prin Legea nr. iar decizia pronun at în apel este supus recursului la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. 53. Nr. evitându-se astfel declinarea competen ei judec rii cauzelor de la tribunale la judec torii. 5) hot rârilor penale pronun ate de judec torii în materia execut rii hot rârilor penale (spre exemplu. 202/2010 r mân supuse c ilor de atac. în special de cauzele având ca obiect solu ionarea plângerilor împotriva solu iilor de neurm rire sau netrimitere în judecat dispuse cu privire la persoanele a c ror calitate atr gea competen a instan ei supreme. dup cum urmeaz : i) infrac iunile s vâr ite de efii cultelor religioase organizate în condi iile legii i de ceilal i membri ai înaltului cler. competen a func ional de a judeca apelul.02.3. Competen a cur ii de apel i a parchetului de pe lâng curtea de apel 2. 202/2010. Fa de dispozi iile art. i în acest caz tribunalul p streaz competen a func ional de a judeca apelul.: +40 (21) 310. o serie de infrac iuni au trecut din competen a personal a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie în competen a personal a cur ii de apel. va continua judecarea cauzei. sentin a pronun at este supus apelului la curtea de apel.

precum i de procurorii de la parchetele de pe lâng aceste instan e. 2781 C. cele s vâr ite de judec torii de la cur ile de apel i de procurorii de pe lâng aceste instan e) poate conduce în practic la ivirea unor situa ii de incompatibilitate. 2 Potrivit art. trebuie remarcat c practica Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.34 www. trebuie s formuleze cerere de ab inere. iar nu Cur ii Militare de Apel (care va avea în continuare competen personal numai cu privire la infrac iunile s vâr ite de judec torii militari de la tribunalul militar sau tribunalul militar teritorial.21. de membrii Guvernului ori de persoanele asimilate acestora. de procurorii de la parchetele de pe lâng aceste instan e . generali.pen.proc.: +40 (21) 310. Atribuirea cur ilor de apel a competen ei personale cu privire la unele infrac iuni (de exemplu. iii) infrac iunile s vâr ite de membrii Cur ii de Conturi. având mai degrab scopul unei degrev ri temporare a activit ii Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie în vederea înt ririi rolului acesteia de instan de casa ie i de unificare a practicii. de mare ali. de judec torii de la cur ile de apel i Curtea Militar de Apel. dac apreciaz c impar ialitatea personal este tirbit datorit împrejur rilor cauzei. 135/2010 ÄÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie judec în prim instan infrac iunile s vâr ite de Pre edintele României. sau judec torul învestit s judece. precum i de persoanele care au gradul profesional asimilat generalilor i mare alilor. XXIV din Legea nr. evitându -se astfel mutarea dosarelor între parchete.ro 10 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. O particularitate prezint infrac iunile s vâr ite de judec torii militari de la Curtea Militar de Apel sau de procurorii militari de pe lâng aceast instan .inm-lex. la curtea de apel. 1 din Legea nr. de judec torii i magistra ii-asisten i de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.ii) infrac iunile s vâr ite de magistra ii asisten i de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.02. 40 alin. de pre edintele Consiliului Legislativ i de Avocatul Poporului. d e judec torii de la cur ile de apel i curtea militar de apel. Sector 5 Tel. o plângere formulat împotriva unei solu ii de netrimitere în judecat dispus cu privire la un coleg. în privin a c rora competen a de judecat apar ine cur ilor de apel (civile). nu a scos în eviden pân în prezent existen a unor situa ii în care activitatea de judecat s fie perturbat pe motiv de incompatibilitate. precum i cu privire la procurorii militari de la parchetele de pe lâng aceste instan e). de j udec torii care î i desf oar activitatea în cadrul instan elor interna ionale.10 Fax: +40 (21) 311. care a avut competen a personal de a judeca infrac iunile s vâr ite de c tre judec torii instan ei supreme sau de procurorii din parchetul de pe lâng aceast instan . Fa de dispozi iile art. 53. 202/2010. care are competen a personal s dispun începerea/neînceperea urm ririi penale pentru infrac iunile s vâr ite de aceste persoane. 3185 . În aceste ipoteze. senatori i deputa i. de europarlamentari. procurorul care trebuie s dispun o solu ie într-un dosar penal. vom distinge în leg tur cu aplicarea în timp a noii legii urm toarele ipoteze: i) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a efectuat doar acte premerg toare pentru infrac iunile s vâr ite de persoanele enumerate mai sus acestea vor fi continuate de c tre parchetul de pe lâng curtea de apel.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. plângerea împotriva solu iei de neîncepere a urm ririi penale dispus dup data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ poate fi formulat în temeiul art. cauza r mâne în competen a acestuia pentru efectuarea urm ririi penale. Totu i. de pild . de judec torii i magistra ii -asisten i de la Curtea Constitu ional . ii) în cazul în care la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie începuse urm rirea penal împotriva persoanelor enumerate mai sus. Nr. amirali. Aceast modificare legislativ nu urmeaz logica competen ei personale prev zut în Noul Cod de procedur penal 2.

Sector 5 Tel. Astfel. 2. iv) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a fost sesizat cu o cauz în care inculpatul are vreuna dintre calit ile enumerate mai sus. iii) în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´ Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a dispus neînceperea urm riri penale.proc.inm-lex. împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere. 202/2010 s-a prev zut competen a cur ii de apel.ro 11 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. la curtea de apel. 3185 .. va trebuie s sesizeze curtea de apel. Cererile de încuviin are a perchezi iei domiciliare sau a intercept rii comunica iilor vor fi adresate de procuror instan ei competente potrivit regulilor de mai sus. la procurorul. Nr. în cazul în care curtea de apel admite plângerea. . poate re ine cauza spre judecare. care este instan a competent potrivit normelor în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului. plângerea se solu ioneaz de procurorul ierarhic superior acestuia. 275-278 C.pen. sau poate trimite cauza în vederea redeschiderii urm ririi penale parchetului de pe lâng curtea de apel. 275278 C. la curtea de apel.34 www.pen.ef sec ie. se poate formula plângere. scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale.pen. scoaterea de sub urm rirea penal sau încetarea urm ririi penale cu privire infrac iunile s vâr ite de persoanele enumerate mai sus. trimiterea în judecat a inculpatului.pen. iar imediat dup dispunerea solu iei de c tre procuror a intrat în vigoare Ämica reform ´.: +40 (21) 310.ef de sec ie din cadrul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie (respectiv la procurorul ierarhic superior procurorului. dac solu ia a fost dispus de acesta din urm . Competen a func ional a cur ii de apel Prin Legea nr. la procurorul. sentin a pronun at este supus recursului la completul de 5 judec tori. în temeiul art. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.10 Fax: +40 (21) 311.3. 2781 C. se poate formula plângere în temeiul art. ca instan de recurs. 53. infrac iunile pentru care ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate date în competen a personal a tribunalului).ef de sec ie din cadrul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie (pentru actele procurorilor din acest parchet).2.. în aceste cauze. În aceste situa ii recursul este integral devolutiv nefiind limitat analiza instan ei de control judiciar numai la cazurile de casare. 2781 C. care este dat în competen a cur ii de apel. împotriva sentin elor pronun ate de judec torie cu privire la infrac iunile pentru care ac iunea penal se pune în mi care din oficiu. în aceste cauze. de a judeca recursurile împotriva hot rârilor penale pronun ate de judec torii în prim instan .proc.. când solu ia de netrimitere în judecat a fost dispus de procurorul.în situa ia în care procurorul din Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie dispune. potrivit art.proc. împotriva solu iei de netrimitere în judecat poate fi formulat plângere.dac procurorul din Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie dispune. va continua judecarea cauzei. cu excep ia celor date în competen a tribunalului enumerate mai sus (de pild . în cazul în care plângerea este respins sau nu este solu ionat în termen de 20 de zile de la data înregistr rii.02.21. se exercit numai calea de atac a recursului (nu apelul). în cazul în care acesta respinge plângerea formulat sau nu se pronun asupra acesteia în termen de 20 de zile de la data înregistr rii. potrivit art.proc.ef de sec ie al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

Modific ri cu privire la organizarea i competen a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie 3.21. precum i recursurile împotriva hot rârilor penale pronun ate de tribunalul militar în materia m surilor preventive.34 www. ca instan de recurs. judec recursurile împotriva sentin elor pronun ate de tribunalele militare privind infrac iunile pentru care punerea în mi care a ac iunii penale se face la plângerea prealabil a persoanei v t mate.inm-lex. Procesele în curs de judecat la completul de 9 judec tori la data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ vor continua s fie judecate de acest complet.Fa de dispozi iile art. Curtea Militar de Apel. 3. XXIV din Legea nr. dup intrarea în vigoare a Ämicii reforme´. Modific ri de competen în justi ia militar În mod similar cu dispozi iile referitoare la competen a material i func ional a instan elor civile a fost modificat i competen a în cadrul justi iei militare. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. sentin ele pronun ate cu privire la infrac iunile pentru care ac iunea penal se pune în mi care din oficiu sunt supuse apelului care va fi judecat de tribunal. ii) judecata altor cauze date în competen a lor prin lege. 202/2010 aceast competen func ional se va aplica numai cu privire la sentin ele pronun ate în cauzele în care judec toria a fost sesizat cu judecarea unei infrac iuni pentru care ac iunea penal se pune în mi care din oficiu. cu excep ia celor date în competen a tribunalului militar teritorial. Completul de 5 judec tori Prin Legea nr. a liber rii provizorii sau a m surilor asigur torii. 2. precum i în alte cazuri anume prev zute de lege. Astfel. nu asigura respectarea principiilor specializ rii i repartiz rii aleatorii a cauzelor. În locul Completului de 9 judec tori prin Ämica reform ´ au fost înfiin ate la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie 4 complete de 5 judec tori. Sector 5 Tel.: +40 (21) 310.1. În situa ia în care sesizarea judec toriei este anterioar intr rii în vigoare a Ämicii reforme´. care prin unicitatea sa i modalitatea de desemnare a judec torilor. 53. Modalitatea de aplicare în timp a noilor reguli de competen din domeniul instan elor i parchetelor militare este similar cu cea prezentat pentru instan ele i parchetele civile. precum i în alte cazuri anume prev zute de lege.02.ro 12 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. precum i ca instan disciplinar . Nr. 3185 . tribunalul militar teritorial. judec recursurile împotriva hot rârilor penale pronun ate de tribunalul militar în prim instan .10 Fax: +40 (21) 311. a hot rârilor penale pronun ate de tribunalul militar în materia execut rii hot rârilor penale sau a reabilit rii. care au în competen : i) solu ionarea recursurilor i cererilor în cauzele judecate în prim instan de Sec ia penal a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.4. ca instan de recurs. 202/2010 a fost desfiin at Completul de 9 judec tori (micul plen). decizia din apel fiind supus recursului la curtea de apel.

Legea nr. completul poate fi prezidat de un pre edinte de sec ie desemnat în acest scop de pre edintele sau. Cauzele se repartizeaz aleatoriu în sistem informatizat la cele dou complete de 5 judec tori. judec torii de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie precum i de procurorii de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. de vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.2. europarlamentari. f r citarea p r ilor. astfel. 3185 .inm-lex.ro 13 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Nr. pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea i func ionarea administrativ a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. Sentin a pronun at în prim instan poate fi atacat cu recurs la completul de 5 judec tori. Completul de 5 judec tori este prezidat de pre edintele sau vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. membrii Guvernului. a unei hot râri pronun ate în recurs sau în contesta ie în anulare. dou complete judec numai în materie penal . chestori. Înalta Curte de Casa ie i Justi ie judec în prim instan potrivit competen ei personale infrac iunile s vâr ite de: senatori. de vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. în lipsa acestuia. 3. în mod excep ional. În lipsa acestora. 202/2010 a prev zut c în termen de 15 zile de la data intr rii în vigoare a legii se va modifica în mod corespunz tor Regulamentul privind organizarea i func ionarea administrativ a Î altei n Cur i de Casa ie i Justi ie. Schimbarea membrilor completelor se face. 53. a unei încheieri care nu se atac decât odat cu fondul. amirali.Dintre cele 4 complete de 5 judec tori înfiin ate.21. Competen a personal a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie Urmare a reducerii competen ei personale a instan ei supreme operate prin Legea nr. Judec torii care fac parte din aceste complete sunt desemna i de pre edintele sau. În vederea asigur rii solu ion rii cu celeritatea a recursurilor care sunt judecate de completul de 5 judec tori.: +40 (21) 310. completul de 5 judec tori dispune.34 www. precum i în scopul descuraj rii formul rii în mod abuziv de recursuri inadmisibile pentru a se ob ine tergiversarea solu ion rii cauzei. respingerea cererii ca inadmisibil . mare ali.10 Fax: +40 (21) 311. Urmare a acestei modific ri în structura organizatoric a instan ei supreme. prin încheiere definitiv . În cazul în care constat c cererea de recurs este formulat împotriva unei hot râri care nu este supus niciunei c i de atac. Sector 5 Tel.02. de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. la începutul fiec rui an. deputa i. generali. asigurându-se. 202/2010. în lipsa acestuia. Pre edintele României (pentru înalt tr dare). judec torii Cur ii Constitu ionale. în materie penal se stabilesc dou complete de 5 judec tori formate numai din judec tori din cadrul Sec iei penale a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. s-a prev zut c examinarea admisibilit ii recursului se face de completul de 5 judec tori în camera de consiliu. principiul specializ rii magistra ilor care intr în compunerea completului. 202/2010. Colegiul de conducere al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie aprob compunerea completelor de 5 judec tori. Potrivit Legii nr.

dac este cazul. de judec torul desemnat de colegiul de conducere al Înalte i Cur i de Casa ie i Justi ie. 53. judec torii raportori vor întocmi i vor motiva proiectul solu iei ce se propune a fi dat recursului în interesul legii. ace tia vor fi înlocui i. pre edintele completului poate solicita unor speciali ti recunoscu i opinia scris asupra chestiunilor de drept solu ionate diferit. procurorul gener al al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. (2) În cazul în care chestiunea de drept prezint interes pentru dou sau mai multe sec ii. cu respectarea reg ulilor prev zute la alin. (8) La edin particip to i judec torii completului. (4) La primirea cererii.02. a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. fiecare judec tor va primi o copie a raportului i a solu iei propuse.ro 3 14 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. pentru a întocmi un raport asupra recursului în interes ul legii. Nr. cu cel pu in 20 de zile înainte de desf urarea acesteia. 472 Condi iile de admisibilitate Recursul în interesul legii este admisibil numai dac se face dovada c problemele de drept care formeaz obiectul judec ii au fost solu ionate în mod diferit prin hot râri judec tore ti definitive.10 Fax: +40 (21) 311. care se anexeaz la cerere. a Cur ii Europene a Dreptur ilor Omului. pre edintele completului va desemna 3 judec tori din cadrul acestor sec ii pentru întocmirea raportului. (2) Decizia se pronun numai în interesul legii i nu are efecte asupra hot rârilor judec tore ti examinate i nici cu privire l a situa ia p r ilor din acele procese. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. precum i câte 2 judec tori din cadrul celorlalte sec ii. jurispruden a relevant a Cur ii Constitu ionale.34 www. Odat cu convocarea.: +40 (21) 310. colegiul de con ducere al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie sau colegiile de conducere ale cur ilor de apel au îndatorirea s cear Înalte i Cur i de Casa ie i Justi ie s se pronun e asupra chestiunilor de drept care au fost solu ionate diferit de instan ele judec tore ti. nu vor mai solu iona recursurile în interesul legii. pre edin ii de sec ii din cadrul acesteia. (6) Raportul va cuprinde solu iile diferite date problemei de drept i argumentele pe care se fundamenteaz .21. 473 Judecarea recursului în interesul legii (1) Recursul în interesul legii se judec de un complet format din pre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. (7) edin a completului se convoac de pre edintele acestuia. 202/2010 Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. pre edintele completului va desemna un judec tor din cadrul sec iei în a c rei competen intr ch estiunea de drept care a fost solu ionat diferit de instan ele judec tore ti. (9) Recursul în interesul legii se sus ine în fa a completului. Sector 5 Tel. Dac exist motive obiective. a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene i opinia speciali tilor consulta i. (1). 135/2010 privind Codul de procedur penal 3). (10) Recursul în interesul legii se jud ec în cel mult 3 luni de la data sesiz rii instan ei. Art.3. dup caz. pre edintele acesteia va lua m surile necesare pentru desemnarea aleator ie a judec torilor din cadrul sec iei în a c rei competen intr chestiunea de drept care a fost solu ionat diferit d e instan ele judec tore ti. din oficiu sau la cererea ministrului justi iei. opiniile exprimate în doctrin relevante în domeniu. 471 Cererea de recurs în interesul legii (1) Pentru a se asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de c tre toate instan ele judec tore ti. Raportorii nu sunt incompatibili. 474 Con inutul hot rârii i efectele ei (1) Asupra cererii de recurs în intere sul legii completul Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie se pronun prin decizie. (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie s fie înso it . a Cur ii Europene a Drepturilor Omului sau. (2) Cererea trebuie s cuprind solu iile diferite date problemei de drept i motivarea acestora. (3). prevede c recursul în În noul Cod de procedur penal reglementarea recursului în interesul legii este urm toarea: ÄArt. (3) Dup sesizarea Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. Art. precum i doctrina în materie. Totodat . Nu se admit ab ineri de la vot. un num r de 14 judec tori din sec ia în a c rei competen intr chestiunea de drept care a fost solu ionat diferit de instan ele judec tore ti. Pre edintele comp letului este pre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. judec torul sau. 471474 din Legea nr. a Cur ii de Ju sti ie a Uniunii Europene.inm-lex. dup caz. 3185 . preluând reglementarea din Noul Cod de procedur penal (art.3. (5) În vederea întocmirii raportului. iar solu ia se adopt cu cel pu in dou treimi din num rul judec torilor completului. sub sanc iunea respingerii ca inadmisibil . pre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie stabile te sec iile din care provin cei 20 de jude c tori. În cazul în care chestiunea de drept prezint interes pentru dou sau mai multe sec ii. Recursul în interesul legii Potrivit Legii nr. Ämica reform ´. de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie sau de procurorul desemnat de acesta. precum i solu ia ce se propune a fi pronun at în recursul în interesul legii. Astfel. Art. jurispruden a Cur ii Constitu ionale. respectiv al cur ii de apel. a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. de copii ale hot râ rilor judec tore ti definitive din care rezult c problemele de drept care formeaz obiectul jude c ii au fost solu ionate în mod diferit de instan ele judec tore ti. precum i a judec torilor din celelalte sec ii ce intr în alc tuirea completului prev zut la alin. dup caz.

21.inm-lex. Partea I. Partea I. prin avocat.34 www.. care nu este supus niciunei c i de atac. (5) ±(8) se aplic în mod corespunz tor. 477 Con inutul i efectele hot rârii (1) Asupra sesiz rii sec ia se pronun pri n decizie. prin încheiere. (2) Dispozi iile art. 208 pe toat durata suspend rii. Dispozi iile art. Art. 473 alin. 475 Obiectul sesiz rii Dac . (3) La primirea sesiz rii. direct. în lipsa acestuia. pre edintele sec iei va desemna un judec tor pentru a întocmi un raport asupra problemei de drept supuse judec ii. inclusiv în cauza în leg tur cu care s -a ridicat problema de drept.10 Fax: +40 (21) 311. (4) Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instan e de la data public rii deciziei în Monitorul Oficial al României.02. Art. Pe lâng procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie stabile te sec iile din care provin cei 20 de judec tori. cum sunt cele de ucidere din culp i de v t mare corporal din culp s vâr ite de un conduc tor auto. al turat celei pen ale. în scris. în lipsa acestuia. Partea I. În cazul în care problema de drept prezint interes pentru dou sau mai multe sec ii4. (5) Sesizarea se judec f r citarea p r ilor în cel mult 3 luni de la data învestirii sec iei. Nu se admit ab ineri de la vot.ro 15 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. (2) Prin aceea i încheiere se poate suspenda judecarea cauzei pân la pronun area hot rârii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept. din oficiu sau la cererea p r ilor.C. concluzii privind problema de drept supus judec ii. Pre edintele completului este pre edintele sau vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.´ 4 A se vedea. 3185 .legalis. un complet de judecat al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. învestit cu solu ionarea cauzei în ultim instan . dup dezbateri contradictorii i dac sunt îndeplinite condi iile prev zute la art.interesul legii se judec de un complet format din 25 de judec tori dup cum urmeaz : i) pre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie sau. 475. în cursul judec ii. vor avea calitate procesual activ i colegiul de conducere al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie i Avocatul Poporului. iv) câte 2 judec tori din cadrul celorlalte sec ii. în termen de cel mult 15 zile de la comunicare. prin constituirea persoanei v t mate ca parte civil . care. decizia nr. de pild . prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. (4) Raportul va fi comunicat p r ilor.I. iii) un num r de 14 judec tori din sec ia penal . 476 Procedura de judecat (1) Sesizarea Sec iei penale a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie se face. pre edintele sau. iar solu ia se adopt cu jum tate plus unu din num rul judec torilor prezen i. Sector 5 Tel. Nr. de la data public rii deciziei în Monitorul Oficial al României. de prezentarea dezleg rilor diferite în practica instan elor ale problemei de drept sesizate. I. (3) se aplic în mod corespunz tor. (3) Dezlegarea dat problemelor de drept este obligatorie pentru instan e. 474 alin. constat c o problem de drept de care depinde solu ionarea cauzei respective a fost dezlegat diferit în practica instan elor. sau ministrul justi iei. Pierd îns calitatea procesual activ colegiile de conducere ale parchetelor de pe cur ile de apel.C. atât cu privire la preten iile formulate în leg tur cu decesul victimei sau cu v t m rile corporale suferite. În cazul în care inculpatul se afl în arest la domiciliu sau este arestat preventiv.: +40 (21) 310. sub sanc iunea respingerii ca inadmisibil . se aplic în mod corespunz tor prevederile art. (www. Sec iile Unite. a fost învestit s judece ac iunea civil . i colegiile de conducere ale cur ilor de apel. Art. cât i cu privire la preten iile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleia i fapte´. ii) pre edin ii de sec ii din cadrul acesteia.ro ) prin care s-a stabilit c ³Instan a penal învestit cu judecarea a c iunii penale în cazul infrac iunilor cu efecte complexe. numai cu privire la problema de drept supus dezleg rii. Cererea p r ilor trebuie s fie înso it . ÄMica reform ´ extinde i sfera persoanelor care au calitatea procesual activ de a sesiza Înalta Curte de Casa ie i Justi ie pentru a se pronun a în recurs în interesul legii. 53. Consider m c aceste colegii trebuie s aib în continuare rol activ în domeniul unific rii (3) Decizia se motiveaz în termen de cel mult 30 de zile de la pronun are i se public în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României. pot depune. va putea solicita Sec iei penale a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie s pronun e o hot râre prealabil prin care s dea rezolvare problemei de drept cu care a fost sesizat . 1/2004. al cur ii de apel sau al tribunalu lui. din vicepre edintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.

dup caz.02. judec torii raportori va/vor întocmi proiectul solu iei ce se propune a fi dat recursului în interesul legii. 212/2010 vor fi solu ionate în continuare de Sec iile Unite ale instan ei supreme. dac este cazul. pre edintele completului poate solicita unor speciali ti recunoscu i opinia scris asupra problemelor de drept solu ionate diferit. noua reglementare a recursului în interesul legii se aplic numai sesiz rilor formulate dup intrarea în vigoare a Ämicii reforme´. judec torul sau. consider m c o copie a raportului ar trebui înmânat i procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie sau procurorului desemnat de acesta pentru a participa la solu ionarea recursului în interesul legii. jurispruden a relevant a Cur ii Constitu ionale. 202/2010. edin a completului se convoac de pre edintele acestuia cu cel pu in 20 de zile înainte de desf urarea acesteia. astfel. Decizia se motiveaz în termen de cel mult 30 de zile de la pronun are i se public în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României.21. în vederea asigur rii cu celeritate a unei practici unitare i îmbun t irii. Partea I. Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instan e de la data public rii deciziei în Monitorul Oficial al României. nefiind posibil ab inerea de la vot a membrilor completului. de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie sau de procurorul desemnat de acesta. Nr. Sesiz rile pentru pronun area unei decizii în recurs în interesul legii înregistrate la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. precum i doctrina în materie. De i legea nu prevede expres.ro 16 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.inm-lex. 53. Fa de dispozi iile art.34 www. fiecare judec tor va primi o copie a raportului i a solu iei propuse. pre edintele acesteia sau. Raportul va trebui s cuprind : solu iile diferite date problemei de drept i argumentele pe care se fundamenteaz . Prin noua reglementare a recursului în interesul legii este creat o modalitatea mai rapid i mai specializat de solu ionare a chestiunilor de drept care au generat solu ii diferite în jurispruden . 3185 . Judec torii raportori nu sunt incompatibili s participe la judecata recursului în interesul legii. Decizia se pronun numai în interesul legii i nu are efecte asupra hot rârilor judec tore ti examinate i nici cu privire la situa ia p r ilor din acele procese. a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. vicepre edintele va lua m surile necesare pentru desemnarea aleatorie a judec torilor care intr în compunerea completului. respectiv al cur ii de apel. Odat cu convocarea. Totodat . Recursul în interesul legii se sus ine în fa a completului. În vederea întocmirii raportului. dup caz. În cazul în care problema de drept prezint interes pentru dou sau mai multe sec ii. La edin particip to i judec torii completului. dup caz. a Cur ii Europene a Drepturilor Omului.10 Fax: +40 (21) 311. Sector 5 Tel. a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene i opinia speciali tilor consulta i. pre edintele completului va desemna câte un judec tor din cadrul acestor sec ii pentru întocmirea raportului. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.: +40 (21) 310. Decizia se adopt cu cel pu in dou treimi din num rul judec torilor completului. Completul învestit cu recursul în interesul legii se pronun asupra acestuia prin decizie în cel mult 3 luni de la data sesiz rii.practicii judiciare i s sesizeze Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie problemele de drept care au generat solu ii contradictorii ale instan elor din raza lor de competen . Pentru solu ionarea recursului în interesul legii este obligatorie întocmirea unui raport de c tre judec torul din cadrul sec iei penale desemnat de pre edintele completului care va solu iona recursul. a calit ii actului de justi ie. de judec torul desemnat de colegiul de conducere al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. XXIV din Legea nr. Dup sesizarea Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. Partea I.

va trimite cauza spre rejudecare la judec torie. schimb rii încadr rii juridice sau a calific rii faptei. 5.34 www. va sesiza prin încheiere motivat instan a de contencios administrativ competent . Nr. Sector 5 Tel.02. (1) al art. respectiv când instan a de recurs caseaz atât sentin a. 5.: +40 (21) 310. În acest caz. fiind înl turat posibilitatea suspend rii judec rii cauzei penale în cazul în care în fa a instan ei penale se Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. Conexitatea i indivizibilitatea Legea nr. În situa ia în care curtea de apel sau Înalta Curte de Casa ie i Justi ie admite recursul i trimite cauza spre rejudecare în apel. Sentin a judec toriei este supus recursului la curtea de apel. O astfel de chestiune este excep ia de nelegalitate prev zut în materia actelor administrative unilaterale unde art. De exemplu. indivizibilit ii.4. din oficiu sau la cererea p r ii interesate. constatând c de actul administrativ depinde solu ionarea litigiului pe fond. prorogarea de competen poate avea loc în cazul: conexit ii. drept administrativ etc) de a c ror solu ionare depinde rezolvarea unei cauze penale. instan a competent s rejudece cauza se va stabili potrivit competen ei materiale din Ämica reform ´. 554/2004. 202/2010. decizia instan ei de apel va putea fi din nou atacat cu recurs. 554/2004 a contenciosului administrativ stipuleaz c legalitatea unui asemenea act poate fi cercetat oricând în cadrul unui proces. 53. (1) din Legea nr. Prin Ämica reform ´ a fost modificat alin.10 Fax: +40 (21) 311. instan a penal . i asupra unei cauze penale cu care a fost legal sesizat . chestiunilor prealabile/prejudiciale. 3185 . 5. dar care nu intr în competen a sa obi nuit . În situa ia în care procurorul în fa a c ruia se afl cauzele reunite a dispus disjungerea. în cazul în care Înalta Curte de Casa ie i Justi ie caseaz atât sentin a tribunalului. cât i decizia cur ii de apel cu privire la infrac iunile la regimul drepturilor de proprietate intelectual i industrial . 4 alin.inm-lex. 202/2010 prevede c în caz de indivizibilitate sau conexitate între infrac iuni pentru care competen a apar ine Direc iei Na ionale Anticorup ie i Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i Terorism. Sentin a pronun at în urma rejudec rii va fi spus c ilor de atac prev zute de Legea nr. 4 din Legea nr.2. drept civil. cât i decizia i trimite cauza spre rejudecare. Reguli procedurale în caz de desfiin are sau de casare cu trimitere spre rejudecare În cazul în care instan a de apel dispune desfiin area sentin ei i trimiterea cauzei spre rejudecare. competen a de a efectua urm rirea penal în cauza reunit apar ine organului de urm rire penal specializat mai întâi sesizat. cauza se va trimite parchetului competent potrivit regulilor de drept comun. dar care urmeaz a fi rezolvate cu prec dere de o alt instan decât instan a penal la care se afl pendinte cauza. Chestiunile prejudiciale Chestiunile prejudiciale sunt chestiuni extrapenale (de pild . Prorogarea de competen Presupune extinderea competen ei materiale sau teritoriale a unui organ de urm rire penal ori a unei instan e de judecat .21.1. pe cale de excep ie.ro 17 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. în cazurile strict i limitativ prev zute de lege.

Înalta Curte de Casa ie i Justi ie dispune str mutarea judec rii cauzei la una dintre instan ele din circumscrip ia aceleia i cur i de apel sau din circumscrip ia unei cur i de apel învecinate acesteia. (5) Dac instan a de la care a fost str mutat cauza a procedat între timp la judecarea cauzei. În acest fel. Sector 5 Tel.34 www. r mas irevocabil dup data r mânerii definitive a hot rârii penale care s-a întemeiat pe actul administrativ declarat nelegal de instan a de contencios. (1) din Legea nr. 5. Urmare a acestei modific ri Înalta Curte de Casa ie i Justi ie va solu iona cererea de str mutare prin sentin motivat (iar nu prin încheiere) care nu este supus niciunei c i de atac. 4082 C.proc. precum i cele îndeplinite de judec torul de camer preliminar de la care s -a str mutat cauza. 74 din Legea nr. hot rârea pronun at este desfiin at prin efectul admiterii cererii de str mutare. existen a unor costuri reduse pentru participan ii în procesul penal în leg tur cu participarea la desf urarea procedurilor. Str mutarea Legea nr. în acest sens. (6) Sentin a prev zut la alin. în m sura în care conduce la pronun area unei hot râri diametral opuse. Pân la interven ia unei astfel de modific ri legislative consider m c hot rârea instan ei de contencios administrativ.: +40 (21) 310. 60 C. 554/2004. Str muta rea judec rii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre cur ile de apel dintr -o circumscrip ie învecinat . (1) lit.pen. trebuie s fie considerat o Äîmprejurare nou necunoscut instan ei la momentul judec rii cauzei´ i. Desemnarea instan ei la care urmeaz a se str muta cauza nu mai este l sat la latitudinea instan ei supreme fiind determinat precis de legiuitor dup cum urmeaz : i) una dintre instan ele din circumscrip ia aceleia i cur i de apel sau din circu mscrip ia unei cur i de apel învecinate acesteia. prec um i instan a la care s -a str mutat cauza vor fi în tiin ate de îndat despre admiterea cererii de str mutare. 3185 . s constituie temei pentru formularea unei cereri de revizuire.pen. 4 alin. instan a penal s-a pronun at în cauz iar hot rârea a r mas definitiv (de pild .4. 394 alin.ro 5 18 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. au fost transpuse în legisla ia procesual actual dispozi iile art. 74 din Noul Cod de procedur penal 5. Trimiterea cauzei la un alt parchet Prin noul art. 177/2010 a fost introdus un nou caz de revizuire art.proc. 202/2010 a modificat art.proc. pe de o parte. previzibilitatea solu iilor în materie de str mutare. 326 din Noul Cod de procedur penal 6. 217 1 C.10 Fax: +40 (21) 311. 53. (4) Instan a de la care a fost str mutat cauza. 135/2010 : Ä (1) Înalta Curte de Casa ie i Justi ie solu ioneaz cererea de str mutare prin sentin .proc. ii) str mutarea judec rii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre cur ile de apel dintr-o circumscrip ie învecinat .). (3) Înalta Curte de Casa ie i Justi ie hot r te în ce m sur se men in actele îndeplinite în fa a instan ei.21. privind solu ionarea cererii de str mutare. urmare a înl tur rii posibilit ii suspend rii judec ii în cazul sesiz rii Cur ii Constitu ionale prin Legea nr. a) C.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. legiuitorul trebuia s prevad i posibilitatea formul rii unei cererii de revizuire în cazul în care pân la solu ionarea excep iei de nelegalitate. Odat cu modificarea art. transpunând integral dispozi iile art. care reglementeaz în fapt o Potrivit art. (2) În cazul în care g se te cererea întemeiat .pen. se asigur .invoc o excep ie de nelegalitate a unui act administrativ de a c rei solu ionare depinde rezolvarea unei cauze penale.3. (1) nu este supus niciunei c i de atac.inm-lex. 5. Nr. iar pe de alt parte.pen. potrivit art.02.

Rezolu ia prin care Procurorul general de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie dispune cu privire la trimiterea cauzei la un alt parchet trebuie temeinic motivat . iii) locul unde locuie te în fapt infractorul (forum domicilii). ce se poate dispune când exist o suspiciune rezonabil c activitatea de urm rire penal este afectat din cauza împrejur rilor cauzei sau calit ii p r ilor ori când exist pericolul de tulburare a ordinii publice. iii) locul unde locuie te persoana v t mat sau unde aceasta î i are sediul. nu doar cel c ruia i s-a repartizat cauza. dispozi iile art. instan a competent teritorial s judece cauza în ipoteza dispunerii unei solu ii de trimitere în judecat este: 1) instan a pe lâng care func ioneaz parchetul la care a fost trimis cauza i care a efectuat urm rire penal dac : A) în cazul infrac iunilor s vâr ite de persoane fizice în circumscrip ia teritorial a instan ei se afl : i) locul unde s-a s vâr it infrac iunea (forum delicti comissi).ro 19 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Spre deosebire de Noul Cod de procedur penal .34 www.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 3185 . 2171 C. Sector 5 Tel. Pentru a se dispune trimiterea cauzei la un alt parchet este necesar s se constate c to i procurorii din cadrul unui parchet. determinarea legal a parchetului la care se trimite cauza. iv) locul unde locuie te în fapt persoana v t mat (forum domicilii victimae). nu mai face trimitere la aplicarea în mod corespunz tor a dispozi iilor din materia str mut rii referitoare la procedura de informare. ii) locul unde a fost prins infractorul (forum deprehensionis).: +40 (21) 310. de pild pe motiv de pericol de tulburare a ordinii publice). 135/2010: ÄCând exist o suspiciune rezonabil c activitatea de urm rire penal este afectat din cauza împrejur rilor cauzei sau calit ii p r ilor ori exist pericolul de tulburare a ordinii publice. art.02. iar nu Judec toria Bra ov). 53. Dup finalizarea urm ririi penale de c tre parchetul la care a fost trimis cauza va fi sesizat instan a competent teritorial.Mure .Ästr mutare´ a efectu rii urm ririi penale. dac niciunul dintre locurile enumerate mai sus nu se afl în circumscrip ia teritorial a instan ei pe lâng care func ioneaz parchetul la care a fost trimis cauza. Competen a de a dispune trimiterea cauzei la un alt parchet egal în grad. la cererea p r ilor. la cererea p r ilor sau din oficiu (în acest ultim caz se poate re ine c însu i procurorul care efectueaz /supravegheaz urm rirea penal poate întocmi un referat prin care s informeze Procurorul General cu privire la necesitatea trimiterii cauzei la un alt parchet. nu pot efectua în mod obiectiv sau eficient activitatea de urm rire penal . înainte de trimiterea cauzei (de exemplu. 73 i 74 fiind aplicabile în mod corespunz tor. a unui subiect procesual principal sau din of iciu. poate trimite cauza la un parchet egal în grad.inm-lex.10 Fax: +40 (21) 311. de încuno tin are a p r ilor. în vederea înl tur rii oric rei suspiciuni cu privire la o interven ie nejustificat a procurorului ierarhic superior în activitatea de urm rire penal a procurorilor ierarhic inferiori.21. soarta actelor efectuate în cauz de parchetul de la care se Ästr mut ´ urm rirea penal . în vederea judec rii cauzei.pen. 2) instan a corespunz toare unit ii de parchet de la care a fost luat dosarul (competen a originar ). Aceea i instan va fi 6 Potrivit art. din alt circumscrip ie teritorial apar ine procurorului general de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. ii) locul unde se afl sediul persoanei juridice. Aceea i instan va fi competent teritorial s solu ioneze i eventuale plângeri împotriva solu iilor de scoatere sau încetare a urm ririi penale. În situa ia în care se dispune trimiterea cauzei la un alt parchet.proc. procurorul general de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. dac Procurorul General dispune trimiterea cauzei de la Parchetul de pe lâng Judec toria Târgu-Mure la parchetul de pe lâng Judec toria Bra ov în vederea efectu rii urm ririi penale. B) în cazul infrac iunilor s vâr ite de persoane juridice în circumscrip ia teritorial a instan ei se afl : i) locul unde a fost s vâr it infrac iunea. Nr. 326 din Legea nr. acest din urm parchet va sesiza Judec toria Târgu .

184 alin.).inm-lex. Acordul de mediere . Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.). s men ioneze faptul c au renun at expres la acestea). chiar dac ar mai fi înc în termenul legal de formulare a plângerii prealabile. 58 alin.: +40 (21) 310. 192 alin. acest termen se suspend pe durata desf ur rii medierii. Sector 5 Tel.).pen. Ac iunea penal i ac iunea civil 6. pentru aceea i fapt . 197 alin.10 Fax: +40 (21) 311.pen. 181 C.ro 7 20 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. dup caz. nerespectarea m surilor privind încredin area minorului (art. tulburarea de posesie (art. Procurorul care efectueaz sau supravegheaz urm rirea penal poate cere Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie s desemneze o instan egal în grad cu cea c reia i-ar reveni competen a s judece cauza în prim instan . (2) din Legea nr.).competent teritorial s solu ioneze i eventuale plângeri împotriva solu iilor de scoatere sau de încetare a urm ririi penale.). Nr.. 3185 .).pen. v t marea corporal din culp (art.impediment la punerea în mi care sau la exercitarea ac iunii penale Legea nr.pen.). socotindu-se i timpul scurs înainte de suspendare. trebuie s arate dac p r ile au beneficiat de asisten a unui avocat i de serviciile unui interpret ori. 180 C. furtul pedepsit la plângerea prealabil (art. 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator.pen. 202/2010 prevede un nou impediment la punerea în mi care sau exercitarea ac iunii penale constând în încheierea unui acord de mediere cu privire la latura penal a cauzei. 1 -4 C. violarea de domiciliu (art. 210 C.pen.pen. 1 C. tulburarea de folosin (art. De exemplu. abuzul de încredere (art. În situa ia în care procedura de mediere se desf oar înaintea începerii procesului penal i aceasta se închide prin împ carea p r ilor consemnat într-un acord de mediere . 1 C.pen. 320 C. În situa ia în care acordul de mediere este încheiat în mod legal pe parcursul actelor premerg toare. 199 C.). procedura medierii trebuie s se fi desf urat cu garantarea dreptului fiec rei p r i la asisten juridic i la interpret (procesul-verbal prin care se închide procedura medierii. persoana v t mat poate introduce plângerea prealabil în acela i termen. 214 alin. În situa ia în care p r ile nu încheie un acord de mediere. organul de urm rire penal (autoritate de lucru mediat). persoana v t mat nu mai poate sesiza.pen. abandonul de familie (art.pen. Potrivit art.)..).).). v t ma rea corporal (art. Dac procedura de mediere a fost declan at în termenul prev zut de lege pentru introducerea plângerii prealabile.02.pen. procurorul va dispune neînceperea urm ririi penale. acordul de mediere în care se consemneaz în elegerea p r ilor nu trebuie s cuprind prevederi care aduc atingere legii i ordinii publice. în cazul infrac iunilor pentru care retragerea plângerii sau împ carea p r ilor înl tur r spunderea penal 7. 305 C. 1C. este posibil medierea cu privire la urm toarele infrac iuni: lovirea sau alte violen e (art.pen.1.34 www.21. 53. Acest caz presupune ca p r ile s fi finalizat procedura de mediere prin încheierea unui acord în care s fi fost tran ate toate aspectele privind conflictul de drept penal dintre acestea. gestiunea frauduloas (art. iar în cazul minorilor trebuie respectate garan iile prev zute în procedura special penal . s solicite s fie desemnat instan a pe lâng care func ioneaz parchetul la care a fost a fost trimis cauza. divulgarea secretului profesional (art. 195 C.).pen. 307 C. 2 20 C. 21 3 C. care s fie sesizat în cazul în care se va emite rechizitoriul (de pild . violarea secretului coresponden ei (art.pen. distrugerea (art..pen. din care face parte procurorul care emite rechizitoriul). 6. 196 C. seduc ia (art.). 217 alin.).pen. 1 C. violul (a rt. tot astfel. care î i va relua cursul de la data întocmirii procesuluiverbal de închidere a procedurii de mediere.).

161 C.proc. f r a fi necesar administrarea de noi probe. În cazul în care acordul de mediere este încheiat în faza de judecat . ca o asemenea tranzac ie s fie încheiat i de învinuit. în cursul procesului penal. Tranzac ia. medierea i recunoa terea preten iilor civile: ³(1) În cursul procesului penal. 3185 .ro 21 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Nr. (2) Inculpatul. partea civil i partea responsabil civilmente pot încheia o tranzac ie sau un acord de mediere. Sector 5 Tel. f când referire la con inutul acestora în minuta hot rârii pronun ate. Cu privire la preten iile civile nerecunoscute pot fi administrate p robe. Potrivit art. inculpatul. dac au fost respectate dispozi iile legale de încheiere a acestor în elegeri. în acest interval de timp. urm rirea penal . p r ile nu au ajuns la o în elegere i nu au semnat acordul de mediere. cu privire la preten iile civile. procurorul trebuie s fac referire la acestea în rechizitoriu.: +40 (21) 310. partea civil i partea responsabil civilmente pot încheia o tranzac ie sau un acord de mediere cu privire la latura civil a cauzei. 161 C.inm-lex. În acest caz instan a va obliga inculpatul la plata desp gubirilor în m sura recunoa terii. în vederea limit rii supraînc rc rii activit ii parchetelor. Dac .7% fa de 1. Consider m c nu exist niciun impediment. instan a oblig la desp gubiri în m sura recunoa terii. 6.21. Dac acordul de mediere este încheiat în cursul urm ririi penale.10 Fax: +40 (21) 311. . inculpatul.În cazul în care procedura medierii se desf oar dup începerea urm ririi penale (mediere procesual ).. 135/2010 (Noul Cod de procedur penal )8. 53. cu acordul p r ii responsabile civilmente. cu acordul p r ii respons abile civilmente.pen. 202/2010 a fost introdus art.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. În aceast situa ie.pen.614 în anul 2008) a justificat interven ia legislativ punctual prin Legea nr. 202/2010 în scopul evit rii unui blocaj în sistemul judiciar. cu privire la preten iile civile. 8 Potrivit art. în tot sau în parte. modific rile referitoare la faza de urm rire penal au ca scop asigurarea eficien ei investiga iilor din faza actelor premerg toare.939. În cazul în care tranzac ia sau acordul de mediere cu privire la latura civil a cauzei intervin în cursul urm ririi penale.193. (3) În cazul recunoa terii preten iilor civile. preten iile p r ii civile.2. respectiv judecata se reiau. 7. care transpune în actualul cod prevederile art.02. instan a va lua act de încheierea tranzac iei sau a acordului de mediere. în cre tere cu 13. 23 din Legea nr. urm rirea penal . poate recunoa te.proc. În acest sens. pot fi administrate probe.34 www. Recunoa terea total sau par ial de c tre inculpat a preten iilor p r ii civile se poate face numai. medierea i recunoa terea preten iilor civile Prin Legea nr. Modific ri referitoare la faza de urm rire penal Cre terea semnificativ a num rului de dosare înregistrate la parchete (spre exemplu. 135/2010 intitulat Tranzac ia. potrivit legii. Cu privire la preten iile civile nerecunoscute. în anul 2009. instan a va dispune încetarea procesului penal. 23 din Legea nr. armonizarea dispozi iilor legale referitoare la prezentarea materialului de urm rire penal i asigurarea unui cadru legislativ eficient în cazurile în care sunt întâmpinate dificult i practice la prezentarea materialului de urm rire penal . num rul dosarelor de solu ionat a fost de 1. procurorul va dispune încetarea urm ririi penale. sau judecata se suspend pe o perioad de maximum 3 luni. nu numai de inculpat. asigurarea flexibilit ii i a eficacit ii actelor procurorului prin care se dispune neînceperea urm ririi penale. în situa i le în care nu este oportun începerea urm ririi penale.356.

7. În vederea asigur rii celerit ii procedurilor. (2) Fiecare stat membru se asigur c victima unei infrac iuni într -un stat membru. str in sau persoan f r cet enie. o transmite de îndat autorit ii competente pe teritoriul c reia a fost s vâ r it infrac iunea. prenumele.10 Fax: +40 (21) 311. organul judiciar este obligat s primeasc plângerea i s o transmit organului 9 10 11 În acest sens sunt i dispozi iile art. . s fie în m sur s : . f când trimitere numai la art. 290 alin. Nr. (4) al art. În cazul în care plângerea sau denun ul este depus la organul de urm rire penal necompetent material sau teritorial. în cazul în care aceasta nu a dorit s o fac . iar nu trimiterea administrativ .pen. se restituie peti ionarului pe cale administrativ . autorit ile trebuie. cet ean român.inm-lex. poate depune o plângere la autorit ile competente din ara de re edin . în mod inexplicabil de legiuitor10. c tre organul de urm rire penal competent. descrierea faptei care formeaz obiectul plângerii. 135/2010. o asemenea posibilitate nu este prev zut . 223 C. Potrivit art. în m sura în care nu î i exercit ea îns i competen a în acest sens. 222 alin. Sector 5 Tel.: +40 (21) 310. calitatea.ro 22 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 3185 . i domiciliul peti ionarului. 202/2010 s-a prev zut c plângerea i denun ul trebuie s cuprind în mod obligatoriu pe lâng numele. sau domiciliu/re edin . (9) din Legea nr. inclusiv denun ul poate fi restituit pe cale administrativ . 53. în cazul în care nu a putut s o fac în statul în care a fost s vâr it infrac iunea sau.21. De asemenea. prin care se sesizeaz s vâr irea unei infrac iuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene.34 www. Men ionarea codului numeric personal în plângere sau denun poate contribui la eficientizarea execut rii silite a cheltuielilor judiciare de c tre stat. În vederea transpunerii standardelor europene în materia protec iei victimelor11 unor infrac iuni. În acest scop.recurg cât mai mult posibil la dispozi iile privind videoconferin ele i teleconferin ele prev zute la articolele 10 i 11 d in Conven ia privind asisten a judiciar reciproc în materie penal între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000 [3] în scopul audierii victimelor rezidente în str in tate. în special în ceea ce prive te desf urarea proceduri i. Ämica reform ´ a stipulat c în situa ia în care plângerea este întocmit de c tre o persoan care locuie te pe teritoriul României. în special. 289 alin. (9) C. În cazul în care plângerea este îndreptat la organul de urm rire penal competent i nu cuprinde elementele de mai sus. fiind necesare i alte date care sunt implicit cuprinse în codul numeric personal (de pild . 11 din Decizia -cadru a Consiliului din 15 martie 2001 privind statutul victimelor în cadrul procedurilor penale (2001/220/JAI) intitulat victimele rezidente în alt stat membru Ä (1) Fiecare stat membru se asigur c autorit ile sale competente sunt în m sur s adopte m surile coresp unz toare pentru a atenua dificult ile care apar atunci când victima î i are re edin a în alt stat decât cel în care a fost s vâr it infrac iunea. indicarea f ptuitorului dac este cunoscut i a mijloacelor de prob i codul numeric personal în cazul persoanelor fizice.poat hot rî ca victima s aib posibilitatea s fac o declara ie imediat dup s vâr irea infrac iunii .proc. cu indicarea elementelor care lipsesc9. identificarea persoanei fizice care a formulat plângerea în bazele de date privind eviden a informatizat a persoanei nu se poate face numai prin raportare la nume. s-a prev zut c plângerea sau denun ul gre it îndreptate la instan a de judecat se trimite pe cale administrativ organului de urm rire penal competent.02. Autoritatea competent la care a fost depus plângerea. Organele judiciare au posibilitatea de a se sesiza din oficiu în leg tur cu faptele sau împrejur rile care rezult din plângerea sau denun ul formulate cu nerespectarea dispozi iilor legale.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. prenume.1. nu i la alin. este necesar declinarea de competen .. alin.pen. în cazul denun ului. 2 din noul cod de procedur penal . (8) al acestui articol (denun ul nu poate fi restituit pe cale administrativ ). data na terii). Potrivit art. în cazul unei infrac iuni g rave.proc. Aceast plângere este tratat în conformitate cu dreptul intern al statului unde a fost s vâr it infrac iunea. Sesizarea organelor judiciare Prin Legea nr. altul decât cel în care aceasta are re edin a.

(anterior modific rilor survenite prin Legea nr. Motivare. ii) in personam. 7. aplicarea sanc iunii amenzii administrative ar trebui s fie evitat [ar fi preferabil ca amenda administrativ s fie dispus numai în cazul solu iilor de scoatere de sub urm rire penal întemeiate pe dispozi iile art. Consider m c fa de natura solu iei pronun ate de procuror i de lipsa garan iilor procedurale ale unei ap r ri efective pentru f ptuitor. În cazul în care plângerea prealabil este depus la organul de urm rire penal necompetent material sau teritorial..]. 181 C. 3185 . se poate formula plângere în temeiul art.2. fiind considerat valabil . neînceperea urm ririi penale pentru lipsa pericolului social se poate dispune de procuror.]. Potrivit Legii nr. prin ordonan : i) in rem. plângerea prealabil este considerat valabil .: +40 (21) 310. 2781 C. în scopul asigur rii celerit ii procedurilor. în cazul în care plângerea prealabil a fost gre it îndreptat la instan a de judecat se trimite pe cale administrativ organului de urm rire penal competent.pen. 202/2010 procurorul trebuia s confirme prin rezolu ie propunerea de neîncepere a urm ririi penale). Sector 5 Tel.pen. 202/2010.21. Împotriva ordonan ei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urm ririi penale pe motiv c fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni.pen.1. (1) lit.ro 23 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 10 C. Comunicare. la procurorul ierarhic superior.competent din ara pe teritoriul c reia a fost comis infrac iunea. neînceperea urm ririi penale. 10 alin.inm-lex. În acest caz. când este cunoscut f ptuitorul iar fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni. c tre organul de urm rire penal competent. este necesar declinarea de competen . 278 C.34 www.pen.2. 275 . 10 alin. din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare penal . Dispunerea neînceperii urm ririi penale.pen. în cazul în care acesta respinge plângerea sau nu se pronun asupra ei în termen de 20 de zile de la înregistrare. îns fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni. dac a fost introdus în termen la organul necompetent. Neînceperea urm ririi penale în cazul lipsei de pericol social concret al faptei Prin Legea nr. Neînceperea urm ririi penale 7. 202/2010 se acord posibilitatea procurorului de a dispune neînceperea urm ririi penale i în cazul în care constat din actele premerg toare c fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni [art. (2) i (3) ale art. se poate formula plângere la instan în temeiul art. aplicarea unei sanc iuni administrative f ptuitorului nu este obligatorie. Regulile privind cooperarea judiciar în materie penal se aplic în mod corespunz tor. Urmare a modific rii alin.2.10 Fax: +40 (21) 311. 53. Prin Legea nr. Nr. Procurorul din oficiu ori în urma analizei propunerii organului de cercetare penal de a nu se începe urm rirea penal poate dispune prin rezolu ie (ordonan în cazul lipsei pericolului social).proc. 7. dac a fost introdus în termen la organul necompetent.proc.proc.pen. b1 ) C.02. în situa ia în care f ptuitorul nu este cunoscut. (1) lit. 202/2010 s-a prev zut c motivarea rezolu iei/ordonan ei este facultativ sau poate cuprinde doar argumente suplimentare în situa ia în care procurorul î i însu e te Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.proc. b 1) C. în cazul în care constat existen a unui impediment la punerea în mi care a ac iunii penale dintre cele prev zute de art.proc.art.2. Plângerea prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului. iar nu trimiterea administrativ .

21. Dac procurorul a redactat rezolu ia/ordonan a prin care s-a dispus neînceperea urm ririi penale. Clasarea În cazul în care urm rirea penal a fost început in rem.34 www.. prin ordonan . Copie de pe rezolu ia/ordonan a prin care se dispune neînceperea urm ririi penale i de pe propunerea organului de cercetare penal (în cazul în care procurorul nu a motivat personal rezolu ia sau a adus numai argumente suplimentare celor care se reg sesc în referatul organului de cercetare penal ) se comunic persoanei care a f cut sesizarea. pentru a permite organelor de cercetare penal s primeasc sesiz ri de la Oficiul Na ional de Prevenire i Combatere a Sp l rii Banilor atunci Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.proc. 656/2002 pentru prevenirea i sanc ionarea sp l rii banilor. 3185 . va fi obligat la cheltuieli judiciare persoana care a f cut sesizarea în cazul în care i-a exercitat abuziv acest drept. nu exist învinuit în cauz (în ciuda diligen elor depuse de organele de urm rire penal . care anterior era în competen a de urm rire obligatorie a procurorului.: +40 (21) 310.proc.inm-lex. Întrucât prin Ämica reform ´ nu s-au operat modific ri i cu privire la Legea nr. Sector 5 Tel. indiferent de temeiul de drept al solu iei.10 Fax: +40 (21) 311.]. parchetul din care face parte procurorul. cheltuielile judiciare sunt suportate de stat. prezentarea pe scurt a situa iei de fapt. iar nu scoaterea de sub urm rire penal . indicarea persoanei f ptuitorului cu toate datele de identificare.3. persoanei fa de care s-au efectuat acte premerg toare. precum i. pentru infrac iunile de sp larea a banilor care sunt în competen a DIICOT. 202/2010 nu a operat modific ri în ceea ce prive te Legea nr. 198 alin. Supravegherea urm ririi penale Prin Ämica reform ´ organele de cercetare penal dobândesc competen a de efectuare a actelor de cercetare penal cu privire la infrac iunea de sp lare a banilor . constatarea întrunirii condi iei negative prev zute de art. caz în care procurorul are obliga ia de a motiva aceast dispozi ie [pentru a se dispune obligarea petentului la cheltuieli judiciare. Nr. clasarea.ro 24 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. rezolu ia/ordonan a prin care se dispune neînceperea urm ririi penale trebuie s cuprind : data. Legea nr. (4) litera k) C. la actele premerg toare i la informa iile ob inute în urma efectu rii acestora.]. în situa ia în care procurorul este de acord cu solu ia de neîncepere a urm ririi penale.02. Când s-a dispus neînceperea urm ririi penale. În cazul în care procurorul apreciaz c trebuie s motiveze personal actul (de pild .4. procurorul dispune.pen. organizarea i func ionarea în cadrul Ministerului Public a Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i Terorism (DIICOT).pen. 508/2004 privind înfiin area. (6) C.proc. 228 alin. 10 C. numele. Ca excep ie.pen. încadrarea juridic . precum i pentru instituirea unor m suri de prevenire i combatere a finan rii actelor de terorism. nu este necesar s fi fost constatat în prealabil.argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penal . dispozi ia de neîncepere a urm ririi penale. 7. 7. urm rirea penal se va efectua în continuare în mod obligatoriu de c tre procuror. func ia. dup caz. dar nu i cu temeiul sau motivarea din propunerea organelor de cercetare penal ). referirea la modalitatea de sesizare. temeiul de drept [art. 53. se va comunica numai acest act. f ptuitorul nu a putut fi descoperit) i se constat c fapta nu prezint pericolul social al unei infrac iuni. abaterea judiciar prev zut de art. nu i copie de pe propunerea organelor de cercetare penal .

respectiv art. ii) în situa ia în care urm rirea penal a fost început dup data intr rii în vigoare a Ämicii reforme´.când se constat existen a unor indicii temeinice de sp lare a banilor. Încetarea de drept a m surii arest rii preventive în caz de scoatere de urm rire penal sau de încetare a urm ririi penale Art. în vederea punerii de îndat în libertate a celui Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 243 alin. XXIV din Legea nr. 202/2010 a fost modificat art.pen. Aceste dispozi ii legale ridicau mari probleme sub aspectul temeiului de drept al priv rii de libertate a persoanei împotriva c reia nu mai este formulat nicio acuza ie penal . organele de cercetare penal dobândesc competen a de efectuare a actelor de cercetare penal cu privire la infrac iunile privind protec ia muncii. Fa de dispozi iile art. s constate încetarea de drept a m surii preventive trimi ând. 3185 . 10 C. procurorul are obliga ia de efectua urm rire penal pentru infrac iunile privind protec ia muncii. întocmind în acest sens un referat în care trebuia men ionat impedimentul prev zut de art. pen.pen.pen. prevedea c dac se descopereau impedimente la exercitarea ac iunii penale prev zute de art. potrivit competen elor prev zute de lege. 7.proc.5. În termen de 24 de ore de la primirea de la procuror a dosarului.02.pen.pen. instan a trebuia s dispun . vom distinge în leg tur cu aplicarea în timp a noii legii urm toarele ipoteze: i) în situa ia în care urm rirea penal a fost început anterior intr rii în vigoare a Ä micii reforme´. constatând îndeplinite în cauz condi iile ar tate mai sus. De asemenea.proc. prin încheiere. (3) C. datorit constat rii existen ei unui impediment la exercitarea ac iunii penale. era privat de libertate în lipsa vreunui temei de drept intern. care anterior era în competen a de urm rire obligatorie a procurorului. în perioada cuprins între momentul dispunerii solu iei de netrimitere în judecat de c tre procuror i cea a punerii sale efective în libertate. 10 C. 5 parag. 53. respectiv pentru infrac iunea de sp lare a banilor (urm rire penal proprie).21.ro 25 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. (3) C. din oficiu sau în urma inform rii organului de cercetare penal . 1 din Conven ia european . 202/2010. 243 alin. Sector 5 Tel. persoana care nu mai avea calitate de învinuit sau inculpat. În aceast interval de timp. respectiv pentru infrac iunea de sp lare a banilor (supravegherea urm ririi penale). În vederea evit rii unei priv ri nelegale de libertate prin Legea nr. Înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´.proc. revocarea m surii arest rii preventive i punerea de îndat în libertate a învinuitului sau inculpatului. are obliga ia. De asemenea.proc.proc. 140 alin. ca urmare a dispunerii de c tre procuror a solu iei de netrimitere în judecat .: +40 (21) 310. 249 raportat la art.. art. Nr. 140 alin.10 Fax: +40 (21) 311. într-o cauz în care exist un învinuit sau inculpat arestat. astfel c procurorul..34 www.inm-lex. (3) C. prevedea c m sura arest rii preventive înceteaz de drept în caz de scoatere de sub urm rire penal sau de încetare a urm ririi penale. fiind astfel înc lcate exigen ele art. 99/2006 privind institu iile de credit i adecvarea capitalului pentru ca în situa ia existen ei unor indicii temeinice de sp lare a banilor secretul bancar i secretul profesional s nu fie opozabil organelor de cercetare penal . b) C.proc. nu a fost modificat nici Ordonan a de urgen nr. Dac procurorul dispunea încetarea urm ririi penale sau scoaterea de sub urm rire penal . trebuia s solicite de îndat instan ei revocarea m surii arest rii preventive. procurorul va supraveghea efectuarea urm ririi penale de c tre organele de cercetare penal pentru infrac iunile privind protec ia muncii. (1) lit. procurorul trebuia s se pronun e asupra încet rii urm ririi penale sau scoaterii de sub urm rire penal în aceea i zi în care a primit propunerea de la organul de cercetare penal .

prev zându-se c : ÄAtunci când cazul de încetare a urm ririi penale prive te un învinuit sau inculpat arestat. (3) C. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. se procedeaz la prezentarea materialului de urm rire penal .proc. procurorul poate dispune trimiterea în judecat învinuitului/inculpatului f r prezentarea materialului de urm rire penal dac : a i) învinuitul/inculpatul sau ap r torul s u a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urm rire penal (inclusiv în situa ia în care lipsa nejustificat este determinat de sustragerea învinuitul/inculpatului de la urm rirea penal ). de iii) învinuitul/inculpatul este disp rut (nu este necesar declararea dispari iei pe cale judec toreasc ).re inut sau arestat. cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cau iune se solu ioneaz de un singur judec tor.7. învinuitul sau inculpatul fiind pus de îndat în libertate. ii) învinuitul/inculpatul sau ap r torul s u refuz în mod nejustificat s ia cuno tin materialul de urm rire penal . Prezentarea materialului de urm rire penal Prezentarea materialului de urm rire penal este actul procesual ce const în chemarea învinuitului sau a inculpatului în fa a organului de urm rire penal i informarea lui cu privire la probele administrate.02. Aceste dispozi ii legale se aplic în mod corespunz tor i în cazul în care se dispune scoaterea de sub urm rire penal . Legea nr.inm-lex. este prins ori adus. dac pân la înaintarea dosarului la procuror învinuitul/inculpatul se prezint . Potrivit Legii nr. administra iei locului de de inere o copie de pe ordonan prin care s-a dispus scoaterea de sub urm rire penal sau încetarea urm ririi penale ori un extras cuprinzând urm toarele men iuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului.21. în ordonan se va face men iune i cu privire la constatarea încet rii de drept a m surii arest rii preventive.ro 26 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. (3) C.pen. 202/2010. Sector 5 Tel. 53. 202/2010 a prev zut c în cursul urm ririi penale. 7. 245 alin. num rul i data ordonan ei. 7. respectiv art. precum i temeiul legal al liber rii. procurorul trebuie s se pronun e asupra încet rii urm ririi penale în aceea i zi în care a primit propunerea de încetare de la organul de cercetare penal .³. asigurându-i-se totodat posibilitatea efectiv de a lua cuno tin nemijlocit de acestea.34 www. reprezint o garan ie a dreptului la ap rare în faza de urm rire penal fiind necesar prezen a personal a învinuitului sau inculpatului. indiferent de natura cauzei.³.6. 3185 . precum i la încadrarea juridic a faptei s vâr ite. În mod corelativ a fost modificat art. Nr.Liberarea provizorie în cursul urm ririi penale În vederea evit rii cre rii unei practici neunitare la nivelul Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie (unde în lipsa unei dispozi ii exprese completul care judec cauza în prim instan este format din trei judec tori). m sura arest rii preventive înceteaz de drept. pen. Dac procurorul a dispus încetarea urm ririi penale.: +40 (21) 310.proc. potrivit c ruia ÄÎn cazul în care încetarea urm ririi penale prive te un învinuit sau inculpat arestat.10 Fax: +40 (21) 311. 243 alin. num rul mandatului de arestare.

M suri de natur a contribui la desf urarea cu celeritate a urm ririi penale. în cazul în care mai multe p r i formuleaz cereri de revocare. autoritatea tutelar în a c rei raz teritorial domiciliaz minorul are obliga ia s efectueze ancheta social la cererea unit ii sanitare de specialitate care efectueaz expertiza. propunere de arestare preventiv . Nr.proc. care în vederea efectu rii unei expertize medico-legale psihiatrice nu are nevoie decât de realizarea unei anchete sociale.. iv) ancheta social în cazul expertizei psihiatrice a minorului. pentru ca la momentul intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ procurorii s aib acces la bazele electronice de date. v) posibilitatea procurorului de a desemna un reprezentant comun. Sector 5 Tel. iii) posibilitatea organelor de urm rire penal de a dispune aducerea prin constrângerea în temeiul unui mandat de aducere i a martorului. a comunic rii actelor de procedur sau a aducerii cu mandat la desf urarea procedurilor. în vederea asigur rii accesului direct al acestuia la informa iile existente în bazele electronice de date. avocat din oficiu. a perchezi iei domiciliare etc). iar aceste dosare sunt repartizate unor complete diferite). Aceast dispozi ie are rolul de a înl tura blocajele existente în prezent în practic . în vederea continu rii urm ririi penale (art.: +40 (21) 310. iar nu a unui referat de evaluare de c tre Serviciile de Proba iune. 53. nemodificat prin Legea nr. dosarul cauzei este solicitat în acela i timp (nu este necesar ca cererile s fie simultane. Pentru ca aceast m sur s fie eficient a fost prev zut obliga ia organelor administra iei publice care de in baze electronice de date de a colabora cu procurorul.7. Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar etc).8. Legea nr. În cazurile în care procurorul formuleaz în cursul urm ririi penale propuneri sau cereri care sunt în competen a de solu ionare a judec torului (de exemplu. Serviciul de Eviden Informatizat a Persoanei. în cursul urm ririi penale. a accesului la un sistem informatic.10 Fax: +40 (21) 311. procurorul sau organul de cercetare penal va înainta originalul dosarului.34 www. în vederea continu rii urm ririi penale. ci ca mai multe instan e s solicite în acela i interval de timp acela i dosar de urm rire penal ) de instan e diferite. 205 alin. ca urmare a unor cereri formulate de c tre p r i (de pild . înlocuire sau încetare a m surii arest rii preventive ce formeaz fiecare obiectul unui dosar. Registrul Comer ului. În vederea întocmirii expertizei psihiatrice a minorului pentru a se stabili dac acesta a ac ionat sau nu cu discern mânt.pen. legea prevede c în situa iile în care.inm-lex. procurorul are drept de acces direct la bazele electronice de date de inute de organele administra iei de stat (de pild . civile sau responsabile civilmente. în vederea realiz rii procedurii de citare. ca urmare a refuzului serviciilor de autoritate tutelar din cadrul prim riilor de a colabora cu Institutul Na ional de Medicin Legal .21. 202/2010).02. Administra ia Na ional a Penitenciarelor. procurorul înainteaz numai copii numerotate i certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. p strând copii de pe toate actele dosarului. 202/2010 cuprinde i alte m suri ce pot contribui la accelerarea solu ion rii cauzelor penale. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. în cauzele cu un num r mare de p r i v t mate. 3185 . 2 C. de încuviin are a intercept rii i înregistr rii comunica iilor. ii) accesul la bazele electronice de date. Organul de urm rire penal p streaz originalul actelor dosarului.ro 27 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. În acela i scop a fost prev zut obliga ia Ministerul Public de a încheia protocoale de colaborare cu autorit ile i institu iile publice care de in baze electronice de date. dintre care enumer m: i) urm rirea penal poate fi efectuat cu caracter de continuitate i în situa ia în care învinuitul sau inculpatul este supus unor m suri preventive sau procesuale. Ministerul Finan elor Publice. de prelungire a arest rii preventive.

ro 28 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.9. Tot astfel.21. 202/2010 a prev zut c în cazul în care un num r mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civil .: +40 (21) 310. Nr. Legea nr. constituite sau nu p r i civile. care nu au interese contrarii. pentru buna desf urare a procesului penal. acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care p r ile civile nu i-au desemnat un reprezentant comun. Pentru identitate de ra iune. consider m c i în cazul p r ilor v t mate este necesar ca rezolu ia procurorului prin care a fost desemnat un reprezentant comun s fie comunicat . obliga ia de a de a încuno tin a procurorul dac sunt de acord sau refuz s fie reprezentan i prin avocatul desemnat din oficiu. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. sau de care avocatul a luat cuno tin sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate. vi) posibilitatea aplic rii unei amenzi judiciare p r ii v t mate sau p r ii responsabile civilmente care lipse te nejustificat de la chemarea organului de urm rire penal . un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. În cazul în care p r ile v t mate nu i-au desemnat un reprezentant comun. în vederea efectu rii cu celeritate a urm ririi penale. Toate actele de procedur comunicate avocatului din oficiu. 3185 . dac p r ile v t mate încuno tin eaz pe procuror despre faptul c nu sunt de acord s fie reprezentate. Sector 5 Tel. care nu sunt constituite p r i civile. procurorul poate desemna.10 Fax: +40 (21) 311. 53. se va prezuma c accepta aceast reprezentare. care au obliga ia de a încuno tin a procurorul dac sunt de acord sau refuz s fie reprezenta i prin avocatul desemnat din oficiu.02. procurorul poate desemna. în cazul în care acesta din urm a apreciat c prezen a acestor p r i este necesar pentru buna desf urare a urm ririi penale 7. Avocatul din oficiu trebuie s fac demersuri pentru a lua leg tura cu persoanele reprezentate. nu încuno tin eaz parchetul cu privire la acordul sau dezacordul lor referitor la reprezentarea prin avocat în cadrul procesului penal. Dac p r ile civile încuno tin eaz pe procuror despre faptul c nu sunt de acord s fie reprezentate.inm-lex. i s încuno tin eze organele de urm rire penal despre aceasta.Legea nr. pentru buna desf urare a procesului penal. Rezolu ia trebuie s fie comunicat p r ilor civile. iar în cazul în care acestea nu î i manifest dezacordul cu privire reprezentarea lor prin intermediul avocatului din oficiu se va prezuma c accepta aceast reprezentare. În situa ia în care p r ile civile c rora li s-a comunicat de c tre procuror faptul c sunt reprezentate de un avocat din oficiu. citarea acestora precum i comunicarea actelor de procedur se va face individual. În situa ia în care prin fapta penal s-au adus v t m ri unui num r mare de p r i v t mate. citarea acestora precum i comunicarea actelor de procedur se va face individual. Dovada mandatului se face prin depunerea delega iei de avocat din oficiu. un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Alte modific ri legislative referitoare la urm rire penal . reprezentant al p r ii v t mate sau civile. prin rezolu ie motivat . prin rezolu ie motivat . acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele în cadrul procesului penal.34 www. 202/2010 nu prevede în cazul p r ilor v t mate.

o singur plângere la procurorul 12 Prin decizia nr. 202/2010 s-a prev zut c în situa ia în care procurorul ierarhic superior respinge plângerea formulat împotriva unui act sau unei m suri de urm rire penal care nu con ine o solu ie de neurm rire sau de netrimitere în judecat . 2781 C. s-a fost modificat art. a p r ilor sau din oficiu..ef de sec ie al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie ori au fost efectuate sau luate pe baza dispozi iilor date de c tre ace tia plângerea se solu ioneaz de procurorul ierarhic superior.pen. înainte de a dispune trimi terea în judecat . procurorului general al parchetului de pe lâng curtea de apel (pentru actele procurorilor din cadrul cur ii de apel). Plângerea împotriva actelor i m surilor de urm rire penal 8.pen. precum i orice alte persoane ale c ror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere instan ei de judecat în temeiul art. de a -l chema pe învinuit spre a-i prezenta materialul de urm rire penal . Prin Legea nr. în condi iile art. Inadmisibilitatea unei noi plângeri pe cale ierarhic În cursul urm ririi penale p r ile sau orice persoan fizic sau juridic al c rei interes legitim a fost v t mat sau este susceptibil de a fi v t mat printr-un act al organelor de urm rire penal pot formula plângere împotriva acestuia.ef de sec ie din cadrul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie (pentru actele procurorilor din acest parchet). 251 C.24/1999 Curtea Constitu ional ar tat c : Ä («) procurorul. prev zându-se c : ÄDespre aducerea la îndeplinire a dispozi iilor prev zute la art.proc. 278. 53. în care consemneaz i declara iile. intercept rile i înregistr rile audio sau video) pot fi supuse expertizei la cererea procurorului.ro 29 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Alineatul (21) al art. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.inm-lex.pen. În acest sens în jurispruden s-a ar tat c împotriva solu iilor de netrimitere în judecat se poate formula. 202/2010.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. competen a de solu ionare apar ine prim-procurorului parchetului (pentru actele procurorilor din subordinea sa). Sector 5 Tel. rezolu ia/ordonan a acestuia nu mai poate fi atacat pe cale ierarhic . 278 C.astfel. a fost l rgit cadrul expertizelor care se pot efectua cu privire la intercept rile i înregistr rile comunica ilor prev zându-se posibilitatea ca pe lâng expertiza tehnic (referitoare la mijloacele tehnice folosite pentru efectuarea supravegherii tehnice) s fie efectuat i expertiza criminalistic a vocii i vorbirii. ÄMijloacele de prob prev zute în prezenta sec iune (s.poc. 8. 916 C.34 www.proc.n.10 Fax: +40 (21) 311. 250 organul de urm rire penal (nu organul de cercetare penal ) întocme te proces-verbal.i) în scopul corel rii dispozi iilor legale referitoare la prezentarea a materialului de urm rire penal 12." .250-254 din Codul de procedur penal . iar nu latitudinea.02. Nr. urmând a se aplica în mod corespunz tor disp ozi iile art. introdus prin Ämica reform ´.: +40 (21) 310. Dac plângerea vizeaz actele efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozi iilor date de acesta. ori procurorului.1.. cererile i r spunsurile inculpatului. În aceast ipotez persoana v t mat . nu se refer la cazurile în care plângerea vizeaz o solu ie de neurm rire sau de netrimitere în judecat .21.pen. iar procurorul ierarhic superior a respins plângerea. chiar dac acesta i-a fost adus la cuno tin de c tre organul de cercetare penal . O plângere formulat împotriva solu iei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior va fi respins ca inadmisibil .proc. 3185 .´ ii) potrivit art. primind dosarul. are obliga ia. când m surile sau actele sunt ale prim procurorului ori ale Procurorului General al Parchetului de pe lâng Curtea de Apel sau ale procurorului.

Aceast solu ie pronun at în aplicarea dispozi iilor art. 10 C.10 Fax: +40 (21) 311.inm-lex. plângerea.. a) i b) C.pen. înainte de intrarea în vigoare a Ämicii reforme´. i nu procurorului ierarhic superior celui care a respins aceast plângere (I. 278 C. iv) admite.proc.C. (1) i (2) teza a IIa C. a) i b) C. Eliminarea c ilor de atac împotriva hot rârilor pronun ate în temeiul art. persoana v t mat .. 1/2009. chiar dac au fost pronun ate dup intrarea în vigoare a legii noi. (8) lit. 278 alin.pen. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 202/2010. î i p streaz valabilitatea. 53. sunt supuse recursului.pen.proc. desfiin eaz actul de netrimitere în judecat atacat i când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei re ine cauza spre judecare. prin sentin . vom distinge în leg tur cu aplicarea în timp a noii legii urm toarele ipoteze: i) 1 în situa ia în care instan a a fost sesizat cu o plângere formulat în temeiul art. iii) admite. prin care s-a infirmat rezolu ia sau ordonan a procurorului de netrimitere în judecat i s-a dat aceea i ori alt solu ie de netrimitere în judecat .pen. dar i încheierea 13 pronun at potrivit art.. a respins plângerea i a men inut solu ia prim-procurorului sau nu a solu ionat plângerea în termenul legal prev zut la art. (8) lit. 2781 C.pen. persoana nemul umit se poate adresa numai instan ei de judecat . i nici odat cu fondul. pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent. atât sentin ele pronun ate potrivit art. 202/2010 hot rârile pronun ate de judec tor sunt definitive.: +40 (21) 310. prin sentin .proc..legalis.34 www. 13 Încheierea pronun at ca urmare a admiterii plângerii i re inerii cauzei spre judecare nu poate fi atacat nici separat. plângerea.C. prin art.. (2) i (3) i ale art.proc. prin sentin . precum i orice alte persoane ale c ror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere instan ei de judecat . Numai în situa ia în care. c) C. procurorul ierarhic superior. plângerea ca tardiv .pen. 2781 alin. sentin ele pronun ate potrivit art. astfel sesizat.02. Instan a sesizat cu o plângere formulat în temeiul art. 8. potrivit c reia: ÄOrganul judiciar competent s solu ioneze plângerea împotriva rezolu iei sau ordonan ei prim-procurorului. 278 alin. prin sentin . 833 din 8 februarie 2006. iar dac aceasta este respins . 3185 .pen.pen.21.´.proc. 2781 alin.ro) De asemenea. desfiin eaz actul atacat i schimb temeiul solu iei de netrimitere în judecat sau neurm rire re inut de procuror cu un alt temei prev zut de art. www. desfiin eaz rezolu ia. XXIV din Legea nr. 2781 alin..proc. este procurorul ierarhic superior. (21) C. 277 din Codul de procedur penal . Prin urmare. sec ia penal . în aceast situa ie instan a se pronun prin încheiere.ro 30 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. nu este afectat dezlegarea în drept dat de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie în recurs în interesul legii prin decizia nr. Nr. 2781 alin. de retragerea plângerii formulate. decizia nr.proc. Fa de dispozi iile art. ordonan a ori dispozi ia de netrimitere în judecat din rechizitoriu atacat i trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii urm ririi penale. la rândul s u. ii) ia act. 2781 C.proc. poate dispune una dintre urm toarele solu ii: i) respinge.J. inadmisibil sau nefondat .2.proc. Potrivit Legii nr. (8) lit. nu sunt supuse niciunei c ii de atac. v) admite plângerea.ierarhic superior. Sector 5 Tel.pen.

9. prin avocat din oficiu care a luat leg tur cu partea reprezentat . Preschimbarea termenului se dispune prin rezolu ia Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 9. a) i b) C. 1 ii) dac instan a a fost sesizat cu o plângere formulat în temeiul art. Potrivit Legii nr. i s-a înmânat în mod legal cita ia pentru un termen de judecat . p r ile prezente personal la un termen de judecat iau în cuno tin noul termen. persoan juridic . Modific ri cu privire la faza de judecat . Sector 5 Tel.în situa ia în care instan a de control judiciar admite recursul i trimite cauza spre rejudecare.: +40 (21) 310. persoan fizic sau juridic . ori prin avocat ales sau avocat din oficiu (dac acesta din urm a luat leg tura cu partea reprezentat ). Luarea în cuno tin a termenului de judecat este procedura prin care unii subiec i procesuali sunt informa i despre termenul de judecat fixat. dup intrarea în vigoare a Ämicii reforme´. nemaifiind necesar citarea lor. (8) lit. s preschimbe termenul luat în cuno tin cu respectarea principiului continuit ii completului în situa ia în care din motive obiective instan a nu î i poate desf ura activitatea de judecat la termenul fixat ori în vederea solu ion rii cu celeritate a cauzei. sunt definitive.proc. 202/2010 a fost reglementat o procedur flexibil de preschimbare a termenului. Este prev zut astfel. 3185 . Citarea p r ilor la judecat Judecata poate avea loc numai dac p r ile sunt legal citate i procedura este îndeplinit . de asemenea are termen în cuno tin . este reprezentat la un termen de judecat prin avocat ales.34 www. sentin ele pronun ate potrivit art. chiar dac ar lipsi la vreunul din aceste termene.. înf i area p r ii nelegal citat în instan . acoper orice nelegalitate survenit în procedura de citare. va dispune trimiterea pe cale administrativ a plângerii în vederea solu ion rii de procurorul ierarhic superior. din oficiu sau la cererea p r ilor. În scopul desf ur rii cu celeritate a procedurilor penale. instan a în fa a c reia a fost depus o plângere împotriva unei solu ii de neurm rire sau de netrimitere în judecat .21.. În situa ia în care plângerea împotriva unei solu ii de neurm rire sau de netrimitere în judecat a fost depus la o instan de judecat necompetent . Astfel. se consider c are termen în cuno tin . f r ca petentul s fi parcurs anterior procedura intern . 202/2010 în cazul în care este lips de procedur sau un viciu al procedurii de citare. Trimiterea pe cale administrativ a plângerilor gre it îndreptate.1.pen. un caz de acoperire a nulit ii relative referitoare la procedura de citare prin prezentarea p r ii în instan . În vederea asigur rii celerit ii procedurilor. va fi dispus declinarea de competen . ori în cazul în care se prezint la termenul de judecat un alt reprezentant al p r ii. nemaifiind citate pentru termenele ulterioare. sentin ele pronun ate dup rejudecare sunt definitive.02. personal. personal sau prin reprezentan i. 2781 alin. în persoan sau prin reprezentant (în cazul persoanelor juridice). 278 C. 53. tot astfel.ro 31 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.10 Fax: +40 (21) 311.3. 8.. prin Legea nr.inm-lex. partea c reia. prin Legea nr.pen. 202/2010 s-a prev zut c i în situa ia în care partea. prin reprezentant sau ap r tor ales sau prin func ionarul sau persoana îns rcinat cu primirea coresponden ei. completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate. Nr.proc.

i s aleag s fie judecat în baza probelor administrate în faza de urm rire penal . nu este de natur a conferi un caracter negociat procedurilor. 1999. introdus prin Legea nr. Procedura simplificat a judec rii în cazul recunoa terii vinov iei. reprezint de fapt o procedur abreviat ce are la baz o pledoarie de vinov ie i poate fi aplicat dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: A se vedea CEDO. 378.inm-lex.2. 9. parag. În doctrin s-a ar tat c prin Äjusti ie negociat ´ se în elege acea procedur prin care se permite p r ilor s intervin . 202/2010 17. celorlalte p r i i persoanei v t mate asupra cererii formulate. (5) În caz de admitere a cererii. În acest sens Curtea de la Strasbourg a ar tat c acuzatul are posibilitatea de a renun a la dreptul garantat de art. 6 parag. F. în camera de consiliu i f r citarea p r ilor. în cadrul procedurilor penale. acesta din urm putând fie s renun e la acuza ii. 53. ajungându-se în final la pronun area unei hot râri care s reprezinte rezultatul negocierilor. 17 Reglementarea procedurii judec ii în cazul recunoa terii vinov ie reprezint transpunerea în procedura penal actual a dispozi iilor art. M. Tulkens.U. European Criminal Procedures. Nr. acuzatul putând s renun e la exercitarea sa în fa a unei instan e independente i impar iale. Sector 5 Tel. personal sau prin înscris autentic. Gerard. când se realizeaz un acord orizontal între persoana acuzat i procuror.L. fie într -o form pozitiv . fie s modifice învinuirea.02. Cambridge University Press. sau procedurii simplificate de tipul pledoariilor de vinov ie (de pild . Edition Cujas. nu poate pretinde c i-a fost înc lcat acest drept. 663 i urm. M.ro 32 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. F. Bruxelles. existând un acord vertical care se impune judec torului în stabilirea pedepsei. procedurile anglo-saxone Äplea guilty´ sau Äplea barganing´16). 15 14 (2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urm rire penal doar atunci când inculpatul declar c recunoa te în totalitate faptele re inut e în actul de sesizare a instan ei i nu solicit administrarea de probe. Pradel. J. potrivit art. Spencer. rezult c faptele inculpatului sunt stabilite i sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse i procedeaz la audierea inculpatului. La justice pénale: justice imposée. Ph. hot rârea din 28 august 1991. Acest drept are caracter relativ. Procedura simplificat a judec ii în cazul recunoa terii vinov iei Art. 6 parag.(a se vedea J. Paris.R. d) din Conven ia european garanteaz acuzatului dreptul s întrebe sau s solicite audierea martorilor acuz rii i s ob in citarea i audierea martorilor ap r rii în acelea i condi ii ca i martorii acuz rii. în Fran a procedura denumit la comparution sur reconnaissance prealable de culpabilite. justice participative. 374 din noul cod de procedur penal potrivit c ruia: (1) Pân la începerea cercet rii judec tore ti. pot rivit Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. s influen eze m car par ial con inutul acestor propuneri. Delmas-Marty. Droit Negocie. 3 lit. putând s influen eze prin demersul lor deznod mântul acestor proceduri.S. 49. Accentul cade pe posibilitatea p r ilor de a supune discu iilor aspecte ce in de desf urarea procedurilor penale. P r ile vor fi citate de îndat pentru noul termen fixat. în c auza Brandstetter contra Austriei. Procedure penale.10 Fax: +40 (21) 311. 2000. Tulkens. prin concesii reciproce. în cazul în care instan a î i întemeiaz hot rârea de condamnare pe declara ia dat în cursul urm ririi penale de un martor (inclusiv anonim). care implic o acceptare. (3) La termenul de judecat . sau în Italia procedura patteggiamneto). Van der Kerchove. fie într-o manier negativ . Posibilitatea conferit inculpatului de a refuza sau de a accepta anumite pro puneri. într -o m sur mai restrâns sau mai extins . 3185 . la a c rui audiere acuzatul a renun at14. având puterea ca.. pre edintele explic persoanei v t mate c se poate constitui parte civil i întreab p artea civil i partea responsabil civilmente dac propun administrarea de probe. Negociated justice. pe cale de consecin . Instan a poate dispune disjungerea ac iunii civile. F.: +40 (21) 310. 236 i urm. 3 lit.. p. când cauza se afl în stare de judecat . droit impose?.21. care presupune lipsa unui refuz. 2002. Ost.judec torului.34 www. p. 10 e édition. d) din Conven ia european i.) 16 În sistemul de drept anglo-saxon (care a stat la baza tuturor reglement rilor din dreptul continental în materia justi iei negociate) obiectul negocierii îl poate constitui pedeapsa ± în procedura sentence barganing. instan a îl întreab pe inculpat dac solicit ca judecata s aib loc în baza probelor administrate în faza de urm rire penal i acord cuvântul procurorului. justice consensuelle ou justice négociée? în. în M. p. Majoritatea statelor europene au prev zut în dreptul intern elemente de justi ie negociat 15 (de exemplu. privit izolat. Van der Kerchove . inculpatul poate declara. 124 i urm. din probele administrate. c recunoa te s vâr irea faptelor re inute în actul de sesizare a instan ei i soli cit ca judecata s se fac în baza probelor administrate în faza de urm rire penal . Ph. (4) Instan a de judecat admite cererea atunci când. ori chiar învinuirea ± procedura charge barganing.

´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. pot fi audia i ca martori în cauza disjuns cu privire la ceilal i inculpa i. prin care s -ar prelungi în mod nejustificat solu ionarea ac iunii penale. instan a va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru ace tia. . chiar dac inculpatul a ales s urmeze procedura simplificat . . pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii.pen.inculpatul trebuie s declare înainte de începerea cercet rii judec tore ti c recunoa te în totalitate fapta/ele re inute în actul de sesizare a instan ei i c nu solicit administrarea de probe. . . . (6) În caz de admitere a cererii. (8) În caz de respingere a cererii.02. 386 i 391 ±395 se aplic în mod corespunz tor. . instan a procedeaz potrivit art. 1411 C.21. Sector 5 Tel. prin pedeapsa prev zut de lege se în elege pedeapsa prev zut în textul de lege care incrimineaz fapta s vâr it în forma consumat . în cazul în care disjungerea este posibil .ro 33 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 53. cu respectarea dispozi iilor din cadrul procedurii speciale referitoare la persoanele citate s participe la judecat . judec torul care a pronun at solu ia de condamnare a inculpatului/ilor potrivit procedurii simplificate.recunoa terea faptelor poate fi f cut i de inculpatul minor.în situa ia în care în cauz sunt mai mul i inculpa i i numai unul/unii dintre ace tia recunosc toate faptele re inute în sarcina lor prin rechizitoriu. se poate afla într-o situa ie de incompatibilitate de a judeca cauza disjuns cu privire la ceilal i participan i la s vâr irea infrac iunii. ii) inculpatul s nu fie acuzat de s vâr irea unei infrac iuni pentru care legea prevede pedeapsa deten iunii pe via .: +40 (21) 310. dispozi iile art. dac pentru solu ionarea acesteia este necesar administrarea de probe. pe cale de consecin . cu excep ia înscrisurilor în circumstan iere pe care le poate administra la acel termen de judecat .inm-lex. f r luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.potrivit art. Dispozi iile alin. sau numai pedeapsa închisorii. care beneficiaz de reducerea cu o treime a limitelor de pedeap s prev zute de lege în cazul pedepsei închisorii i de reducerea cu o p trime a limitelor de pedeaps prev zute de lege în cazul pedepsei amenzii. Nr. prin încheiere. .34 www. iii) inculpatul s fi declarat personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instan ei c recunoa te s vâr irea faptelor re inute în rechizitoriu.în cazul în care inculpatul este acuzat de s vâr irea mai multor infrac iuni concurente este necesar ca pentru niciuna dintre acestea legea s nu prevad pedeapsa deten iunii pe via . iar instan a s fie competent s judece cauza i s fi fost legal sesizat . inculpa ii condamna i ca urmare a Äpledoariei de vinov ie´.instan a sau p r ile pot s invoce orice nelegalitate care atrage nulitatea absolut a urm ririi penale i. (1) ±(6) nu se aplic în cazul în care ac iunea penal vizeaz o infrac iune care se pedep se te cu deten ie pe via . .pentru a putea s se pronun e cu privire la vinov ia inculpatului în temeiul acestei procedurii simplificate actul de sesizare a instan ei trebuie s fi fost legal întocmit.în cazul în care inculpatul recunoa te numai o parte dintre faptele re inute în rechizitoriu. art.nu prezint importan dac pedeapsa deten iunii pe via este pedeapsa unic sau este prev zut de lege alternativ cu pedeapsa închisorii.i) instan a s fie competent s judece cauza i legal sesizat . dispunând. 3185 . procedura simplificat nu este aplicabil . disjungerea cauzei pentru ceilal i inculpa i. (7) Instan a va pronun a condamnarea inculpatului. restituirea cauzei la parchet. .procedura simplificat se aplic numai cauzelor având ca obiect infrac iuni cu privire la care legea prevede numai pedeapsa amenzii. 26. . 376 ±407.10 Fax: +40 (21) 311.

Tratat de Drept i Procedur Penal . A adar.ro 34 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. în perioada de timp în care este în vigoare. c : ÄDin principiul aplic rii imediate a legii procesual penale rezult c aceasta este numai activ i niciodat extraactiv .inculpatul nu este obligat s recunoasc i încadrarea juridic a faptei/faptelor astfel cum a/au fost re inut /re inute în actul de sesizare putând solicita schimbarea încadr rii juridice a acestora. profesorul I.02. . (. . Drept procesual penal.) fa de un act de procedur .inm-lex. vol. 3 lit. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. în materia legilor de procedur este aplicabil principiul tempus regit actum.pen. actele procesuale efectuate sub legea veche. prin urmare legea procesual nu este retroactiv . este aplicabil numai principiul imediatei aplic ri a legii de procedur .inculpatul trebuie s declare înainte de începerea cercet rii judec tore ti c în elege s se judece pe baza probelor administrate în cursul urm ririi penale pe care i le însu e te i c nu solicit administrarea de probe. în condi iile art. i nu este nici ultraactiv . T oate legile de procedur se aplic numai la actele ce se vor produce sub imperiul lor i ca atare nu se poate vorbi de retroactivitatea legilor de procedur penal ´.aceast procedur simplificat poate fi aplicat numai cu privire la cauzele penale în care nu a fost citit actul de sesizare. ceea ce s-a f cut sub imperiul legii anterioare nu se mai poate desface prin legea nou .) a adar nu exist lege de procedur care s se aplice unor acte efectuate înainte de intrarea ei în vigoare. 6 parag.chiar dac inculpatul solicit s fie judecat în baza tuturor probelor administrate în cursul urm ririi penale. în toate aceste ipoteze. încât nu se poate concepe ca un act de procedur s se produc sub imperiul unei legi i totu i s se zic c aceast lege este retroactiv fa de el. 194 6. Pop.. a a c este f r interes momentul comiterii sale. neavând aplicabilitate principiul mitior lex. se re ine utilizarea torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante pe parcursul audierilor). . obiectul normelor de procedur este alc tui t din acel complex de acte inerente desf ur rii ac iunii represive. 334 C. aducându-se astfel atingere semnificativ i substan ial caracterului echitabil al procesului penal. dup normele acesteia. la acte i la raporturi trecute. p. 1924. . 290 -291) c : Äobiectul legilor de procedur nu îl formeaz desigur infrac iunea. instan a poate.34 www. chiar i în cadrul acestei proceduri simplificate. fiindc nu se mai poate aplica proceselor sau actelor ce intervin sau conti nu dup ie irea ei din vigoare. În doctrina român (Tr.. i deci i toate efectele legale. indiferent de data s vâr irii infrac iunii pentru care se formuleaz acuza ia penal i de data începerii procesului penal (î nainte sau dup intrarea legii de procedur în vigoare). Aceast eroare nu este posibil decât dac raport m actul de procedur nu l a momentul în care el se efectueaz . Sector 5 Tel.. Toate aceste acte îns nu pot fi efectuate decât conform cu le gea din momentul în care ele au loc.proc. Tanoviceanu. ori drepturile i libert ile fundamentale garantate de Conven ia european (de pild . în mod întemeiat. Tipografia Na ional S. Nr. sub aspect procedural. vol. instan a poate aprecia c prin modul în care au fost administrate unele probe a fost înc lcat principiul legalit ii sau loialit ii în administrarea probelor. 3185 .´ Tot astfel. p. Tipografia Curierul Judiciar. Bucure ti. inculpatul nu mai poate beneficia de efectele procedurii simplificate. ce presupune c aceasta se aplic tuturor actelor efectuate în activitatea procesual . cu excep ia înscrisurilor în circumstan iere pe care le poate administra la acel termen de judecat . în cazul în care a fost început cercetarea judec toreasc la momentul intr rii în vigoare a Ämicii reforme´. tot ca urmare a acestor înc lc ri ale dispozi iilor legale se poate ridica un dubiu serios cu privire la fiabilitatea probelor (aptitudinea unei probe de a fi credibil ) administrate în cursul urm ririi penale.dreptul de a solicita audierea de martori în procedur public i contradictorie în fa a unei instan e impar iale i independente garantat de art. c ci acestora li se aplic imediat legea nou .10 Fax: +40 (21) 311.. iv) inculpatul trebuie s solicite ca judecata s se fac în baza probelor administrate în faza de urm rire penal . I. I. deci. normele de procedur fiind de imediat aplicare18. Tanoviceanu a ar tat (I. efectuat dup intrarea în vigoare a acestei legi. 210) s-a ar tat.21. Este. nu mai poate avea eficien asupra unui act procesual efectuat anterior intr rii ei în vigoare. 53.n. d) din Conven ia european este un drept relativ la care acuzatul poate renun a. profund gre it a se spune c o lege de procedur este retroactiv (s. î i p streaz valabilitatea lor originar . Cluj.A. nu mai poate atinge valabilitatea acestuia. ci la momentul la care s -a comis infrac iunea în a c rei ac iune represiv se cu prinde acest act de procedur . numai pentru simplul motiv c acel act se raporteaz la o inf rac iune comis anterior. s dispun excluderea 18 În procesul penal.: +40 (21) 310.. excep ie putând fi numai legea care modific competen a unei instan e f r a desfiin a îns i instan a. adic nu se va aplica în trecut.

prin încheiere. fiind plasat în momentul chestiunilor prealabile admiterii cererii de judecare potrivit procedurii prev zute de art. Aceast ascultare a inculpatului cu privire la recunoa terea vinov iei. Nr.probelor nelegal sau neloial administrate. . în cazul pedepsei închisorii. în cazul infrac iunilor contra patrimoniului când stabilirea întinderii prejudiciului este esen ial i pentru solu ionarea ac iunii penale). disjungerea acesteia.proc.proc. iar apoi acord cuvântul în dezbateri. aplicarea efectelor circumstan elor atenuante se face prin raportarea la limitele pedepsei închisorii reduse ca urmare a aplic rii procedurii prev zute de art. 69. nu are natura juridic a unui mijloc de prob (nefiind deci aplicabile prevederile art.pen. audierea inculpatului nu mai este necesar . În situa ia în care instan a re ine i circumstan e atenuante legale sau judiciare prev zute de art. 3201 alin. Instan a poate respinge cererea de judecare potrivit procedurii simplificate atunci când. nu rezult c faptele inculpatului sunt stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil i nu sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse. 3185 . procurorului i p r ilor.pen. 53. instan a admite cererea de judecare de judecare potrivit procedurii prev zute de art.în cazul în care se dispune excluderea unor probe. Dup acest moment inculpatul nu mai poate renun a pe parcursul procesului penal asupra op iunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (în cazurile în care legiuitorul a dorit s prevad o asemenea posibilitatea de revenire a prev zut-o în mod expres: de pild ..). în cazul pedepsei amenzii (cauz legal de reducere a pedepsei). din probele administrate în cursul urm ririi penale. proc.02. În situa ia în care sunt îndeplinite condi iile de mai sus. instan a poate încuviin a inculpatului numai administrarea probei cu înscrisuri în circumstan iere.: +40 (21) 310. ci reprezint o activitate procesual obligatorie în vederea stabilirii cadrului procesual. Dac pentru solu ionarea ac iunii civile se impune administrarea de probe în fa a instan ei. În aceast situa ie.pen. prin raportare numai la probele legal administrate în cursul urm ririi penale. instan a va proceda la administrarea de probe cu celeritate numai sub aspectul ac iunii civile. ci repunerea cauzei pe rol. se va dispune. cu ocazia deliber rii nu este l murit asupra împrejur rilor de fapt ale cauzei nu va dispune achitarea.pen. Sector 5 Tel. d citire actului de sesizare. dac sunt îndeplinite condi iile men ionate mai sus. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. (7) C. Procedura simplificat se poate desf ura i în lipsa inculpatului. Dup ascultarea inculpatului.proc. având în vedere calitatea de garant al respect rii dreptului la un proces echitabil. 320 1 C. instan a dup ce atrage aten ia inculpatului prezent la judecat asupra tuturor consecin elor ce decurg din alegerea procedurii simplificate.10 Fax: +40 (21) 311. in ipoteza în care recunoa terea s-a f cut în baza unui înscris autentic. în favoarea inculpatului.74 C.pen. Dup deschiderea procedurii simplificate.21.ro 35 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Caracterul obligatoriu al acestei activit i procesuale este corelativ dreptului inculpatului de a opta pentru procedura simplificat . i de reducerea cu o p trime a limitelor de pedeaps prev zute de lege. 73-741 C. potrivit regulilor generale de desf urare a dezbaterilor.inm-lex. renun area la apel/recurs).34 www. când disjungerea nu este posibil (de pild . În cazul în care instan a. procedeaz la ascultarea inculpatului sub aspectul recunoa terii faptelor descrise în rechizitoriu i însu irii probelor administrate în cursul urm ririi penale. Inculpatul care recunoa te s vâr irea unei infrac iuni i solicit s fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiaz de reducerea cu o treime a limitelor de pedeaps prev zute de lege. caz în care procesul va urma regulile procedurii de drept comun. instan a trebuie s întrebe din nou pe inculpat dac în elege s apeleze în continuare la procedura simplificat . 3201 C.

limitele pedepsei la care se va aplica reducerea prev zut de art. cele prin care se dispune restituirea cauzei la parchet. iar dup deliberare a constatat din ansamblul materialului probator c faptele descrise în rechizitoriu i recunoscute de inculpat sunt probate dincolo de orice dubiu rezonabil. ii) sentin ele pronun ate de tribunale cu privire la infrac iunile pentru care punerea în mi care a ac iunii penale se face la plângerea prealabil a persoanei v t mate. respectiv de cea prev zut de art. e) C. 3201 alin. (7) C.pen. 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri19. 3185 . iv) sentin ele de dezînvestire (de exemplu. 394 alin. Modific ri referitoare la etapa procesual a apelului Urmare a modific rilor legislative operate prin Legea sentin ele pronun ate de tribunal/tribunalul militar teritorial achitarea sau încetarea procesului penal.21. (7) C. 53.pen. proc. iar în timpul urm ririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la r spundere penal a altor persoane care au s vâr it infrac iuni prev zute de prezent a lege beneficiaz de reducerea la jum tate a limitelor pedepsei prev zute de lege.pen. toate hot rârile care nu se pot reconcilia fiind supuse revizuirii. i în cazul în care de i acesta a optat pentru judecarea potrivit procedurii simplificate. 3201 alin. este incident cazul de revizuire prev zut de art. 19 din Legea nr. limitele pedepsei de la care se va aplica reducerea prev zut de art. 20 alin. proc.: +40 (21) 310.inm-lex. 2±10. 2 lit. proc. Sector 5 Tel.´ Potrivit art.. sunt cele prev zute pentru tentativ la infrac iunea respectiv . de c tre tribunal. i/sau prin care precum i încheierile date în cursul judec ii în prim instan nr. 16 din Legea nr.´ 21 Potrivit art. iii) sentin ele pronun ate de Cur ile de apel sau de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. numai sub aspectul încadr rii juridice i al individualiz rii pedepsei. Nu pot fi atacate cu apel: i) sentin ele pronun ate de judec torii/tribunalele militare. sunt cele.10 Fax: +40 (21) 311. 202/2010 sunt supuse apelului: prin care s-a dispus condamnarea. v) sentin ele pronun ate în materia execut rii pedepselor (de pild .proc. 19 din Legea nr. 682/2002: ÄPersoana care are calitatea de martor. neputând renun a la op iunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.ro 36 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. iar în timpul urm ririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la r spundere penal a altor persoane care au s vâr it infrac iuni legate de dro guri beneficiaz de reducerea la jum tate a limitelor pedepsei prev zute de lege. 682/2002 privind protec ia martorilor21. reduse apoi la jum tate. cererile privind întreruperea 19 Potrivit art. 9. 3201 alin.´ 20 Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. (1) lit. 1 i 2. (2) din Legea nr. art. 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane20. În cazul în care inculpa ii care nu au recunoscut s vâr irea infrac iunii i cu privire la care judecata a fost disjuns . În cazul în care inculpatul beneficiaz i de cauza legal de reducere a pedepsei prev zut de art. sunt achita i printr-o hot râre definitiv . a) pct. Împotriva hot rârii de condamnare pronun ate în urma procedurii simplificate. iar înaintea sau în timpul urm ririi penale ori al judec ii denun sau faciliteaz identificarea i tragerea la r sp undere penal a altor persoane care au s vâr it astfel de infrac iuni beneficiaz de reducerea la jum tate a limitelor pedepsei prev zute de lege.3. a fost solu ionat ac iunea civil .Dac minorul a s vâr it o tentativ la o infrac iune i opteaz pentru procedura simplificat a recunoa terii vinov iei. i care a comis o infrac i une grav . pen. 678/2001 :´ Persoana care a comis una dintre infrac iunile prev zute de prezenta lege.02. 143/2000: ³Persoana care a comis una dintre infrac iunile prev zute la art. inculpatul poate formula apel/recurs. (7) C. sau declinarea de competen ). Nr. (2) din Legea nr. 16 din Legea nr. 20 alin. Consider m c inculpatul trebuie s beneficieze de cauza legal de reducere a pedepsei prev zut de art. instan a a respins cererea i a aplicat regulile de drept comun cu privire la judecat . în sensul art.34 www. reduse ca urmare a aplic rii celorlalte cauze de reducere.

Prin Legea nr. sentin ele pronun ate de judec torii/tribunale militare. iii) încheierile cu privire la care legea prevede c pot fi atacate separat cu recurs (de pild .pen. 202/2010 reprezint o consecin a deciziei Cur ii Constitu ionale nr. 3185 . prenumele. 694/2010 prin care instan a de contencios constitu ional a apreciat c : Äprin eliminarea posibilit ii de a contesta pe calea recursului o hot râre Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. (1) C.4. ii) sentin ele pronun ate în prim instan . Nr. cu excep ia cazurilor prev zute în art. calitatea i domiciliul.: +40 (21) 310. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infrac iuni sau când instan a a pronun at o hot râre de condamnare pentru o alt fapt decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecat .4.21. Art. 3899 alin. în cursul urm ririi penale ori al judec rii în prim instan sau apel. 202/2010 a fost completat art. contesta iile la executare etc. Sector 5 Tel. (1) pct. sentin ele pronun ate în materia execut rii hot rârilor penale ori a reabilit rii etc.proc.proc. încheierile prin care se dispune suspendarea judec ii etc. 334±337´.) sau cele privind cererile de reabilitare.2. cu o prevedere cu caracter de recomandare potrivit c reia cererea de apel trebuie s cuprind : numele. codul numeric personal. sentin ele pronun ate de tribunal care au ca obiect infrac iunile pentru care punerea în mi care a ac iunii penale se face la plângerea prealabil a persoanei v t mate. încheierea prin care a fost admis cererea de recuzare). Hot râri supuse recursului Potrivit modific rilor operate prin Legea nr.).execut rii pedepsei. încetarea de drept sau prelungirea unei m suri preventive. 9. 12 C.pen. încheierile prin care se dispune. 9. 366 alin. Introducerea acestui caz de casare prin Legea nr. încheierile pronun ate în materia arest rii preventive). sau cele care nu pot fi atacate cu nicio cale de atac (de exemplu.10 Fax: +40 (21) 311. sentin ele de dezînvestire. Modific ri referitoare la etapa procesual a recursului 9. re edin a sau locuin a declarantului. încheierea prin care s-a confirmat m sura de siguran a intern rii medicale. în cazurile în care legea prevede recursul ca singura cale ordinar de atac (de exemplu.inm-lex. s indice hot rârea apelat i num rul dosarului în care a fost pronun at i s fie semnat de persoana care face apel. Ä12.1. 53. ÄNoi cazuri de casare´ A.ro 37 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 202/2010 sunt supuse recursului urm toarele hot râri: i) deciziile pronun ate de instan ele de apel (curtea de apel) precum i încheierile date în cursul judec ii în apel. revocarea.34 www.4. vi) încheierile dispuse de prima instan pentru care legea prevede în mod expres c pot fi atacate separat cu recurs (spre exemplu. înlocuirea.02. luarea.).

17 2 C.J. 356/2009..ro 38 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.20 raportate la art. 3899 alin. de curtea de apel sau de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.C.proc. 21 privind accesul liber la justi ie. poate fi invocat de instan . Sector 5 Tel. (1) pct.judec toreasc atunci când nu sunt întrunite elementele constitutive ale infrac iunii.. (1) pct.publicat în Monitorul Oficial nr. Art. 404 din 15 iunie 2009 ± a fost admis excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.proc.. Nr. A a fiind.(1) 9 pct. 185 din Legea nr. S ec ia penal .inm-lex. 171 C.184 din Legea nr.356/2006 în ce prive te partea referitoare la modificarea dispozi iilor art. critica formulat de inculpa i prin referirea la cazul de casare prev zut în art. (1) pct. devine actual i posibil . 783 din 12 mai 2009 .4. de art. 185 din Legea nr. Änoul caz de casare´ prev zut de art. I pct.C. în baza legii.pen.12 din Codul de procedur penal contravin dispozi iilor constitu ionale ale art.13 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale.´ B. 385 9 alin.385 alin. instan a de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situa ia în care consider necesar pentru asigurarea dreptului p r ilor la un proces echitabil. : Ä172.proc. www. 356/2006 pentru modificarea i completarea Codului de procedur penal . Spre deosebire.34 www.pen.3. 2461 din 26 iunie 2009.21. s examineze legalitatea i temeinicia hot rârii pronun ate în vederea înl tur rii erorilor de fapt sau de drept. încalc dispozi iile constitu ionale ale art. Prin decizia Cur ii Constitu ionale nr. Preciz ri cu privire la caracterul devolutiv al recursului Potrivit Legii nr. 3899 alin. (1) pct. 17 1 C. 20 din Constitu ie referitoare la tratatele interna ionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. pen. sens în care dispozi iile art. când hot rârea este contrar legii sau când prin hot râre s-a f cut o gre it aplicare a legii´ Acest caz de casare este identic cu cel prev zut de art.I pct. 202/2010 recursul declarat împotriva unor hot râri care. care a fost abrogat prin art.. 17 2 C. (1) pct. 3185 . 9. Urmare a acestei decizii instan ele au apreciat c acest caz de casare este din nou în vigoare22. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conven ia pentru ap rarea dre pturilor omului i a libert ilor fundamentale.pen. 3859 alin. închide p r ii interesate calea valorific rii efective a dreptului înc lcat. precum i a le art.21 i ale art.ro) 22 Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.02.: +40 (21) 310.10 Fax: +40 (21) 311. prin dispozi iile declarate neconstitu ionale. 53. (I. 171 C. decizia nr.pen. din oficiu. pen. instan a fiind obligat ca în afara temeiurilor invocate i a cererilor formulate de recurent. 171 C. nu este limitat la cazurile de casare mai sus men ionate. când a influen at asupra hot rârii în defavoarea inculpatului. 3899 alin. 3899 alin. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil i ale art. nu pot fi atacate cu apel (sentin ele pronun ate de judec torie. 1 pct. proc. I pct. sau cele pronun ate de tribunale pentru infrac iuni la care ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate). în aceste cauze. proc. Curtea Constitu ional a motivat c abrogarea art.proc.legalis.

un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. În cazul în care p r ile v t mate nu i-au desemnat un reprezentant comun. Registrul Comer ului. civile sau responsabile civilmente.inm-lex. 53. 202/2010 cuprinde i alte m suri ce pot contribui la accelerarea judec rii cauzelor penale. prin încheiere motivat . care au obliga ia de a încuno tin a instan a dac sunt de acord sau refuz s fie reprezenta i prin avocatul desemnat din oficiu. obliga ia de a încuno tin a instan a dac sunt de acord sau refuz s fie reprezenta i prin avocatul desemnat din oficiu. instan a poate desemna. consider m c i în cazul p r ilor v t mate este necesar ca încheierea instan ei prin care a fost desemnat un reprezentant comun s Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.ro 39 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. Serviciul de Eviden Informatizat a Persoanei. Sector 5 Tel. citarea acestora precum i comunicarea actelor de procedur se va face individual. pentru buna desf urare a procesului penal. Dac p r ile civile încuno tin eaz instan a despre faptul c nu sunt de acord s fie reprezentate.10 Fax: +40 (21) 311.21.5. pentru buna desf urare a procesului penal.: +40 (21) 310. în vederea efectu rii cu celeritate a urm ririi penale. în vederea realiz rii procedurii de citare. iii) posibilitatea instan ei de judecat de a desemna un reprezentant comun. care nu sunt constituite p r i civile. acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele în cadrul procesului penal.Legea nr. 3185 . Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar etc). Pentru identitate de ra iune.9. prin încheiere motivat . în cauzele cu un num r mare de p r i v t mate. În acela i scop a fost prev zut obliga a i Ministerului Justi iei de a încheia protocoale de colaborare cu autorit ile i institu iile publice care de in baze electronice de date. . M suri de natur a contribui la desf urarea cu celeritate a judec ii . În situa ia în care p r ile civile c rora li s-a comunicat de c tre instan faptul c sunt reprezentate de un avocat din oficiu. în vederea asigur rii accesului direct al acesteia la informa iile existente în bazele electronice de date. instan a de judecat are drept de acces direct la bazele electronice de date de inute de organele administra iei de stat (de pild . În situa ia în care prin fapta penal s-au adus v t m ri unui num r mare de p r i v t mate. Pentru ca aceast m sur s fie eficient a fost prev zut obliga ia organelor administra iei publice care de in baze electronice de date de a colabora cu instan a de judecat . pentru ca la momentul intr rii în vigoare a Ämicii reforme´ procurorii s aib acces la bazele electronice de date. instan a poate desemna. Legea nr. În cazul în care p r ile civile nu i-au desemnat un reprezentant comun. un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. nu încuno tin eaz organul jurisdic ional cu privire la acordul sau dezacordul lor referitor la reprezentarea prin avocat în cadrul procesului penal.02. Ministerul Finan elor Publice. 202/2010 a prev zut c în cazul în care un num r mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civil . acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele în cadrul procesului penal.34 www. 202/2010 nu prevede în cazul p r ilor v t mate. dintre care enumer m: i) accesul la bazele electronice de date. Legea nr. Administra ia Na ional a Penitenciarelor. Încheierea trebuie s fie comunicat p r ilor civile. Nr. care nu au interese contrarii. avocat din oficiu. ii) posibilitatea instan elor de judecat de a dispune aducerea prin constrângerea în temeiul unui mandat de aducere i a martorului. a comunic rii actelor de procedur sau a aducerii cu mandat la desf urarea procedurilor. constituite sau nu p r i civile. se va prezuma c accepta aceast reprezentare.

citarea acestora precum i comunicarea actelor de procedur se va face individual. în cazul în care cererea de revizuire a fost adresat parchetului necompetent. în camera de consiliu f r citarea p r ilor i f r participarea procurorului urm toarele aspecte: i) dac sunt invocate motive de revizuire cu respectarea prevederilor art. ceea ce conducea la prelungirea nejustificat a procedurii). în cazul în care aceasta din urm a apreciat c prezen a acestor p r i este necesar pentru buna desf urare a judec ii.pen. presupune o procedur necontradictorie23 în care instan a examineaz . Astfel. 53. (1) i (2) C.fie comunicat . Cererea de revizuire care se întemeiaz pe alte motive decât cazurile prev zute de art. 394 C. reprezentant al p r ii v t mate sau civile. ii) dac hot rârea atacat este o hot râre definitiv prin care a fost solu ionat fondul cauzei.ro 40 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. decizia nr. 24 23 Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 202/2010 s-a prev zut c cererea de revizuire adresat direct instan ei se trimite pe cale administrativ procurorului competent. www. Avocatul din oficiu trebuie s fac demersuri pentru a lua leg tura cu persoanele reprezentate.24. i s încuno tin eze instan a despre aceasta.pen. Tot astfel. se va dispune declinarea pentru efectuarea actelor de cercetare prealabil c tre parchetul competent. respins definitiv..C.inm-lex. iv) dac motivele i probele în baza c rora este formulat cererea nu au mai f cut obiectul unei cereri de revizuire anterioare. apel.C. iar în cazul în care acestea nu î i manifest dezacordul cu privire la reprezentarea lor prin intermediul avocatului din oficiu se va prezuma c accept aceast reprezentare.proc. Toate actele de procedur comunicate avocatului din oficiu.21. În acela i sens sunt i dispozi iile art. au fost operate modific ri cu privire la analiza admisibilit ii în principiu a cererii de revizuire. trebuie efectuat pentru fiecare etap procesual a fazei judeca ii (prim instan . sau de care avocatul a luat cuno tin sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.proc. recurs) Dovada mandatului se face prin depunerea delega iei de avocat din oficiu. Desemnarea unui avocat din oficiu.ro). 135/2010.10 Fax: +40 (21) 311.scj. iii) dac cererea de revizuire a fost introdus în termenul prev zut de art. 398 alin. admisibilitatea în principiu. Revizuirea Prin Legea nr. dac p r ile v t mate încuno tin eaz instan a despre faptul c nu sunt de acord s fie reprezentate. în limitele calit ii lor procedurale. 3185 .J.34 www. Sec iile Unite. i de c tre una dintre persoanele prev zute de art. 396 alin. urmare a modific rilor aduse Codului de procedur penal prin Legea nr.proc. (2) C. 202/2010 primul stadiu. LX/2007. De asemenea.02. 394 din Codul de procedur penal .pen. Sector 5 Tel. 10. es te inadmisibil (I.: +40 (21) 310. în vederea asigur rii celerit ii procedurilor penale (anterior trimiterea se realiza prin sentin atacabil cu recurs. 459 din Legea nr. iii) posibilitatea aplic rii unei amenzi judiciare p r ii v t mate sau p r ii responsabile civilmente care lipse te nejustificat de la chemarea instan ei de judecat . Nr. reprezentant comun al p r ilor v t mate/civile.

53. dup r mânerea definitiv a unei hot râri pronun ate cu privire la o contesta ie la executare. 26 A fost astfel consacrat în plan legislat iv solu ia pronun at de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie în recurs în interesul legii prin decizia nr. În baza celor constatate. Sector 5 Tel. de temei legal. prin sentin . 3185 . dac hot rârea a c rei revizuire se cere putea fi atacat cu recurs. Cererea de întrerupere a execut rii pedepsei adresat unei instan e necompetente material sau teritorial se trimite pe cale administrativ instan ei competente (în aceste cazuri nu se va dispune declinarea de competen ).inm-lex. de motive i ap r ri cu cea judecat definitiv ini ial25. În acest caz. instan a competent s dispun asupra întreruperii execut rii pedepsei este numai instan a în a c rei raz teritorial se afl locul de de inere sau. Regulile generale referitoare la procedura la instan a de executare. respingerea acesteia. apelului. hot rârea ce s-ar pronun a în apel este susceptibil de recurs. instan a poate dispune.v) dac din probele strânse în cursul cercet rii efectuate de procuror rezult date suficiente pentru admiterea în principiu. încheierile prin care se dispune admiterea în principiu pot fi atacate numai odat cu fondul. când persoana condamnat se afl în stare de de inere sau execut pedeapsa la locul de munc . de asemenea. 25 A fost astfel consacrat în plan legislativ solu ia pronun at de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie în recurs în interesul legii prin decizia nr. 36/2009.10 Fax: +40 (21) 311. se aplic în mod corespunz tor.21. 11. prev zute de art. Nr. corespunz toare în grad instan ei de executare. 36/2009. dup caz. 12. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. 202/2010. 202/2010 s-a prev zut c . instan a competent s dispun asupra întreruperii execut rii pedepsei este numai instan a de executare. Inadmisibilitatea contesta iei la executare Prin Legea nr. de temei legal. de motive i de ap r ri. 460 C. atunci i sentin a prin care se respinge cererea de revizuire în faza analizei admisibilit ii în principiu este supus . În cazul în care persoana condamnat se afl în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare a execut rii pedepsei. unitatea unde se execut pedeapsa la locul de munc ..: +40 (21) 310. sentin a prin care s-a respins cererea de revizuire este supus acelora i c i de atac ca i hot rârile la care se refer revizuirea (dac hot rârea a c rei revizuire se cere putea fi atacat cu apel. atunci i sentin a prin care se respinge cererea de revizuire în faza analizei admisibilit ii în principiu este supus numai recursului).34 www.ro 41 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.02. admiterea în principiu a cererii de revizuire sau.proc.pen. cererile ulterioare sunt inadmisibile dac exist identitate de persoan . prin încheiere. Dup respingerea prin hot râre definitiv ca inadmisibil sau neîntemeiat a unei cereri de revizuire cererile ulterioare sunt inadmisibile dac exist identitate de persoan . Competen a solu ion rii cererii de întrerupere a execut rii pedepsei Potrivit modific rilor introduse prin Legea nr. operând autoritatea de lucru judecat a primei hot râri26.

pentru a evita situa iile de aplicare discre ionar a noii reglement ri. dispozi iile Titlului III din Legea nr. art. dup cum urmeaz :´ Ä La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ine seama de modul i mijloacele de s vâr ire a faptei. Art.pen.pen. îns f ptuitorul nu este cunoscut. cât i persoanelor predate pe baza mandatului european de arestare29.10 Fax: +40 (21) 311. predarea poate fi supus condi iei ca autoritatea judici ar emitent s dea asigur ri considerate suficiente pentru a garanta persoanei care face obiectul mandatului european de arestar e c va avea posibilitatea s solicite o nou procedur de judecat în statul membru emitent i s fie prezent la judecat ´. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare i procedurile de predare între statele mem ale U. s-a operat o completare. care transpun în dreptul intern Decizia-cadru a Consiliului U.E. a execut rii hot rârii definitive prin care s-a dispus condamnarea petentului în urma unei judec i in absentia. (3) al art. În ceea ce prive te alin. procurorul sau instan a trebuie s aprecieze în func ie de particularit ile cauzei dac aplicarea unei sanc iuni administrative f ptuitorului cunoscut. care au fost judecate i condamnate definitiv în lips de c tre instan ele române. atenuarea Äf r denumire marginal ´ Decizia-cadru este disponibil pe site-ul www.ro 42 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. garantând rejudecarea cauzelor la cererea persoanelor extr date pe baza conven iilor multilaterale. 15. a tratatelor bilaterale sau pe baz de reciprocitate. Aceast modificare era necesar pentru a se oferi procurorului posibilitatea de a dispune neînceperea urm ririi penale in rem. dac sunt întrunite condi iile legale. Ädac este cunoscut. 18 1 alin. de împrejur rile în care fapta a fost comis .E.ro. pentru fapte s vâr ite înainte de o anumit dat . aplicarea unei sanc iuni administrative a devenit facultativ . Sector 5 Tel.28 Prin urmare. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare i procedurile de predare între statele membre ale U. instan a poate lua oricare dintre m surile preventive.E.. de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce i de persoana i conduita f ptuitorului.34 www.. prin dispozi ii le dreptului statului membru de executare. (2) i (3) C. Nr. Sunt exceptate totu i statele membre pe teritoriul c rora se afl persoana urm r it care au formulat declara ii în sensul neaplic rii Deciziei -cadru a Consiliului U.inm-lex.E. 27 bre au înlocuit dispozi iile cu privire la extr dare în rela iile cu statele membre U. 181 C. 29 Potrivit art.02.proc. a fost necesar acoperirea acestei lacune legislative.21. învinuitului sau inculpatului este necesar i propor ional cu scopul urm rit. motivat. 14. Modific ri survenite cu privire la art. de scopul urm rit.: +40 (21) 310. executarea mandatului european de arestare de c tre autoritatea judiciar de executare poate fi condi ionat .pen.13. în tot sau în parte. 741 C.just. De asemenea.pen. în situa ia în care fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni. în situa ia în care fapta nu prezint pericolul social concret al unei infrac iuni. Totodat a fost prev zut posibilitatea instan ei de a dispune. suspendarea. 3185 . 5 din decizia-cadru privind garan iile pe care trebuie s le ofere statul membru emitent în cazuri speciale. (2) al art. de existen a posibilit ii rejudec rii cauzei dup predare în vederea execut rii pedepsei: Ämandatul european de arestare a fost emis în scopul execut rii unei pedepse sau a unei m suri de siguran pronun ate printr -o decizie dat în absen a uneia dintre p r i i în cazul în care persoana în cauz nu a fost citat personal i nici informat în alt mod despre data i locul audierii care a dus la decizia dat în absen .E. 53. Prin modificarea alin. 302/2004. nr. Astfel.pen.. 181 C.E. Este necesar ca organele de urm rire penal s aib în vedere criterii unitare de apreciere a gradului de pericol social concret al faptei. 28 27 Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.´. Rejudecarea cauzei dup extr darea/predarea condamnatului judecat în lips Dup aderarea României la U. 5221 C.

249 C. neglijen a în serviciu (art. abuz în serviciu contra intereselor publice (art. limitele pedepsei prev zute de lege pentru fapta s vâr it se reduc la jum tate. se poate aplica pedeapsa cu amend .21.).pen. pân la primul termen de judecat . credem c în interpretarea acestei no iuni trebuie avute în vedere infrac iunile al c ror obiect juridic îl constituie rela iile sociale referitoare la buna desf urare a activit ilor în circuitul economic-financiar. întrucât în aceast ipotez nu este îndeplinit condi ia producerii unui prejudiciu. 53. i în a c ror tipicitate obiectiv intr producerea unui prejudiciu (de pild .34 www. 741 C. 741 a fost introdus în Codul penal. 10 din Legea nr.02. în el ciune (art. 31/1990 privind societ ile comerciale.nu poate beneficia de aceast cauz de reducere a pedepsei inculpatul care a s vâr it o tentativ la una dintre infrac iunile enumerate mai sus. 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale. (1).pen.). Dac prejudiciul cauzat i recuperat în acelea i condi ii este de pân la 100. cele din domeniul concuren ei) În cazul s vâr irii uneia dintre infrac iunile care intr în domeniul de aplicare al art. inclusiv când aceast infrac iune este s vâr it în form calificat potrivit art. 000 euro. Nu intr în domeniul de aplicare a acestui articol infrac iunile prev zute de Legea nr.pen.pen. delapidare (art. vom distinge între urm toarele situa ii: i) dac prejudiciul este mai mare de 50.. . (1) nu se aplic dac f ptuitorul a mai s vâr it o infrac iune prev zut de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin.000 euro. 246 C. (2) Dispozi iile prev zute la alin. infrac iunile economice prev zute de Codul penal.).pen. având în vedere aceste limit ri ale accesului la institu ii de drept penal (cauze de reducere a pedepsei. în echivalentul monedei na ionale. în echivalentul monedei na ionale.ro 43 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 741 C.pen. 2151 C. se aplic o sanc iune administrativ . în celelalte ipoteze) pe considerente de drept extrapenal. în echivalentul monedei na ionale. infractorul (f ptuitor. 3185 . 78/2000 pentru prevenirea.).pen. potrivit c ruia: ³(1) În cazul s vâr irii unei infrac iuni de evaziune fiscal prev zute de prezenta lege.: +40 (21) 310. Dac prejudiciul cauzat i recuperat în acelea i condi ii este de pân la 50. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. inclusiv când aceast infrac iune este s vâr it în form calificat potrivit art.10 Fax: +40 (21) 311..inm-lex. sau de Legea nr. 2481 C. Nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat). unele dintre infrac iunile prev zute de Legea nr. .. Modelul urmat de legiuitor este cel prev zut de art.).´ Institu iile de drept penal cuprinse în art. în cursul urm ririi penale sau pân la solu ionarea cauzei în prim instan .000 euro. învinuit sau inculpat) acoper integral prejudiciul cauzat. Tot astfel vor fi avute în vedere infrac iunile economice prev zute în legi speciale. respectiv circumstan e atenuante sau cauze de nepedepsire. se pot aplica numai cu privire la una dintre urm toarele infrac iuni prev zute de Codul penal: gestiune frauduloas (art.). dac în cursul urm ririi penale sau al judec ii. descoperirea i sanc ionarea faptelor de corup ie. care se înregistreaz în cazierul judiciar.pen. se pot ridica discu ii în leg tur cu Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta. limitele pedepsei închisorii prev zute de lege pentru fapta s vâr it se reduc la jum tate (cauz legal de reducere a pedepsei). 248 C. 2481 C. de c tre Camera Deputa ilor (camera decizional ). învinuitul ori inculpatul acoper integral prejudiciul cauzat. nu beneficiaz de aceast cauz legal de reducere a pedepselor nici inculpatul care a achitat doar par ial prejudiciul. 214 C.pen.tot astfel. prin care s-a pricinuit o pagub . iar înainte de începerea urm ririi penale. de i legiuitorul folose te o no iune cu un grad ridicat de imprevizibilitate respectiv Äinfrac iuni economice´.pen. sau infrac iunile la care prejudiciul nu poate fi evaluat (de pild .Art. 215 C. Sector 5 Tel.

pen. pe care îl acoper integral. ca pre al accesului la o m sur de politic penal . este contrar i principiului consac rat în Constitu ie i în conven ii interna ionale.(2) i ale art. poate fi condamnat fie la pedeapsa închisorii ale c rei limite sunt reduse la jum tate. pe care o creeaz dispozi ia lega l atacat . Determinarea limitelor speciale ale amenzii penale se realizeaz potrivit art.137 lit.´ Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.în cazul participa iei penale va beneficia de cauza de reducere a pedepsei doar învinuitul/inculpatul care repar efectiv paguba în mod voluntar.în situa ia în care inculpatul a fost trimis în judecat pentru mai multe infrac iuni prin care s-a produs un prejudiciu. î n acelea i condi ii. .inm-lex. a cheltuielilor de judecat i a desp gubirilor civile nu constituie un impediment în ob inerea reabilit r ii judec tore ti [art. 3201 C. Inculpatul care nu are posibilitatea obiectiv de acoperire a pr ejudiciului înaintea pronun rii hot rârii de condamnare nu poate avea acces la condamnarea cu suspendarea execut rii pedepsei. iar înainte de începerea urm ririi penale. în cursul urm ririi penale sau pân la solu ionarea cauzei în prim instan .al turi de aceast cauz de reducere a pedepsei se poate re ine în favoarea învinuitului sau inculpatului i o circumstan atenuant legal sau judiciar . De asemenea.proc. 63 C.000.16 din Constitu ie.81 alin. învinuit sau inculpat) acoper integral prejudiciul cauzat. (4) C. dispozi iile art.34 www. 74 1 alin.4 alin.compatibilitatea art. având în vedere considerentele instan ei de contencios constitu ional cu privire la neconstitu ionalitatea art. fie la pedeapsa amenzii penale.84 din Codul penal). se înf ptuie t e pe baza regulilor de drept civil i nu poate influen a r spunderea penal a autorului prejudiciului. prin raportare la limitele pedepsei închisorii reduse la jum tate (nu la cele prev zute de norma de incriminare) . în situa ia în care to i învinui ii/inculpa ii au contribuit la repararea pagubei. ii) dac prejudiciul cauzat este de peste 50. (2) teza I C.în cazul participa iei penale va beneficia de efectele acestei circumstan e atenuante personale doar învinuitul/inculpatul care repar efectiv paguba în mod voluntar. 3185 . condi ionând luarea unei m suri de politic penal cu grave consecin e . creeaz un regim de discriminare între cet eni i vine în contradic ie cu prevederile art. . indiferent de propor ia în care au contribuit. Nerepararea prejudiciului n u condi ioneaz r spunderea penal decât dac se dovede te reaua -credin a f ptuitorului. în echivalentul monedei na ionale. la care este îndrept it. în cazul r s punderii civile solidare. cauza de nepedepsire se va aplica tuturor. întrucât în aceast ipotez nu este îndeplinit condi ia producerii unui prejudiciu. infractorul (f ptuitor. al turate ac iunii penale în cadrul procesului penal. sau pot fi aplicat i reducerea limitelor de pedeaps prev zut de art. dar nu mai mult de 100. Aceast reglementare legal determin o discriminare pe criteriul averii. dispozi iile art. în situa ia în care to i învinui ii/inculpa ii au contribuit la repararea pagubei. tot astfel nu beneficiaz de aceast cauz legal de reducere a pedepselor nici inculpatul care a achitat doar par ial prejudiciul. constrângerea inculpatului de a repara un prejudiciu pe care nu l-a creat ori nu l-a produs în m sura pretins de persoana v t mat . (1) C. Accesul inculpatului la unele m suri de politic penal neprivative de libertate. i anume dreptul la un proces echitabil care s -i asigure posibilitatea de a dovedi în mod exact întinderea drepturilor i obliga iilor în cazul conflictului adus în justi ie . indiferent de propor ia în care au contribuit. 53. la care el este îndrept it din punctul de vedere al politicii penale i al dreptului penal. cum este suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei de solu ionarea unei probleme de drept extrapenal.: +40 (21) 310. nu -i poate fi interzis pe criterii str ine justi iei penale . . pe care îl acoper integral. neachitarea. Repararea prejudiciului cauzat persoanei v t mate prin infrac iune i care constituie obiectul ac iunii civile.al turi de aceast circumstan atenuant se poate re ine în favoarea învinuitului sau inculpatului i o alt circumstan atenuant legal sau judiciar .pen30. (circumstan atenuant legal personal ). în cazul r spunderii civile solidare. cum ar fi acoperirea integral a prejudiciului. . 741 C. 463/1997.nu poate beneficia de aceast cauz de reducere a pedepsei inculpatul care a s vâr it o tentativ la una dintre infrac iunile enumerate mai sus.pen. dac cel condamnat dovede te c nu a avut putin a de a îndeplini acele obliga ii (art. neîndeplinirea obliga iilor civile stabilite prin hot rârea judec toreasc de condamnare nu poate duce la revocarea suspend rii execut rii pedepsei. Astfel.pen.10 Fax: +40 (21) 311. circumstan a atenuant se va aplica tuturor. sau pot fi aplicat i reducerea Prin decizia nr.ro 30 44 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr. 81 alin.în situa ia în care inculpatul a fost trimis în judecat pentru mai multe infrac iuni prin care s-a produs un prejudiciu.pen. cu exigen ele constitu ionale. Sector 5 Tel.02.d) din Codul penal].pen. Pe lâng discriminarea pe criteriul averii.21. 741 alin. Nr. se vor aplica numai cu privire la infrac iunile enumerate mai sus. .4 din Codul penal. se vor aplica numai cu privire la infrac iunile enumerate mai sus. Curtea Constitu ional a ar tat c : ³ dispozi iile art.000 euro. .

În aceast situa ie procurorul va dispune neînceperea urm ririi penale. 53.). 184 alin. 184 alin. 184 alin.02. slu irea. iii) dac prejudiciul cauzat este de pân la 50. avortul ori punerea în primejdie a vie ii persoanei). Nr. (când v t mare corporal a fost s vâr it din culp . ac iunea penal se pune în mi care sau se exercit din oficiu.. încetarea func ion rii acestora. Împ carea p r ilor în cazul v t m rii corporale din culp prev zut de art..pen.). încetarea func ion rii acestora. Chiar dac sunt îndeplinite condi iile enumerate mai sus.pen. (2) C.pen. iar înainte de începerea urm ririi penale. (2) C. Pentru aceste forme ale infrac iunii de v t mare corporal din culp . o infirmitate permanent fizic ori psihic . 3185 . în ipoteza re inerii i a altor circumstan e atenuante. în cursul urm ririi penale sau pân la solu ionarea cauzei în prim instan .pen.pen. 184 alin. (2) i (4) C.pen. i a avut ca repercusiuni producerea unor leziuni traumatice care necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau pierderea unui sim sau organ.34 www. care se înregistreaz în cazierul judiciar.21. sau încetarea urm ririi penale. slu irea. 741 alin. potrivit regimului cel mai favorabil (cel prev zut de art. (2) teza a II-a C.10 Fax: +40 (21) 311.000 euro. cauza de reducere a pedepselor/circumstan a atenuant legal /cauza de nepedepsire nu va fi aplicabil dac f ptuitorul a mai s vâr it o infrac iune dintre cele enumerate mai sus într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei.: +40 (21) 310.pen. iar instan a încetarea procesului penal. va opera cauza de nepedepsire prev zut de art. avortul ori punerea în primejdie a vie ii persoanei. Totodat legiuitorul a prev zut i obliga ia procurorul sau a instan ei de a dispune aplicarea unei sanc iuni administrativ . îns poate interveni împ carea p r ilor sau încheierea unui acord de mediere. 16.proc. în echivalentul monedei na ionale. 76 C. 741 C. Institutul Na ional al Magistraturii B-dul Regina Elisabeta.limitelor de pedeaps prev zut de art. Legea nr. pentru care a beneficiat de efectele art. o infirmitate permanent fizic ori psihic . infractorul (f ptuitor. 202/2010 a prev zut posibilitatea împ c rii p r ilor în cazul s vâr irii infrac iunii de v t marea corporal din culp în forma prev zut de art. respectiv cea prev zut de art. 3201 C. învinuit sau inculpat) acoper integral prejudiciul cauzat. (2) i (4) C.ro 45 Operator de date cu caracter personal / Autorizatia nr.inm-lex. ca urmare a nerespect rii dispozi iilor legale sau a m surilor de prevedere pentru exercitarea unor profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea unei anumite activit i. va opera o singur atenuare a pedepsei.pen ( când urmarea v t m rii integrit ii corporale const în producerea unor leziuni traumatice care necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau a vreuneia din urm toarele consecin e: pierderea unui sim sau organ. respectiv art. Sector 5 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful