PROIECT

ORGANE DE MAŞINI

CUPRINS
Tema de proiectare .................................................................................... pg. 3 Metodologia proiectării sistemului .......................................................... pg. 4 Analiza temei ............................................................................................... pg. 5 Proiectarea la scara a ansamblului ............................................................... pg. 5 Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forţei de către şurubul principal - precizarea solicitărilor ..............................................................pg. 8 - alegerea materialului pentru cupla şurub-piuliţă .................. pg.9 - predimensionarea filetului ........................................................ pg. 10 - verificarea condiţiei de autofrânare ....................................... pg. 11 - verificarea la flambaj ............................................................... pg. 12 - determinarea numărului de spire in contact ......................... pg. 13 - verificarea spirei filetului ....................................................... pg. 15 - verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului ......... pg. 15 - dimensionarea piulitei ...............................................................pg. 16 Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului - utilizarea lagărului axial .......................................................... pg. 16 Proiectarea sistemului de acţionare ................................................................ pg. 18 Proiectarea corpului ......................................................................................... pg. 23

2

Tema de proiectare (Tema nr. când se obţin reduceri însemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupă şi şurub. aceasta trebuie să se rotească liber pe capul şurubului 1. deci intre cupă şi şurub există un lagăr axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire(rulment axial). Şurubul principal 1 execută atât mişcare de rotaţie cât şi cea de translaţie. Piuliţa 2 este fixată in corpul 3. 3 . utilizarea rulmentului este avantajoasă în special pentru ridicarea sarcinilor mari. 64) Să se proiecteze un cric auto pentru o sarcină maximă F1=18500N. care desfăşoară o cursă de H=200mm) EXEMPLE DE UTILIZARE A TRANSMISIEI ŞURUB – PIULIŢĂ ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. Pentru evitarea mişcărilor relative intre sarcina de ridicat şi cupa 4.

Tema proiectului Analiza temei Precizarea listei de cerinţe şi dorinţe Evaluare Da Proiectarea calitativă (Concepţia) Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit. iterativă. Căutarea şi găsirea de soluţii Concept posibile Nu Evaluare Da Proiectarea la scară Calcule de dimensionare Definitivări constructive prin desen Verificări Desen de ansamblu şi desen de execuţie Nu Nu Evaluare Da Pregătirea fabricaţiei 4 . împreună cu interconectarea dintre ele. ale cărei principale etape sunt prezentate în figura următoare.METODOLOGIA PROIECTĂRII SISTEMULUI Procesul de proiectare al unui produs oarecare este o activitate complexă.

În mod normal date de acest fel ar trebui incluse insă în tema proiectului 2) Comparaţi tema anterior menţionată cu următoarea formulare: Să se proiecteze un cric pentru autoturismul Dacia 1310 PROIECTAREA LA SCARĂ A ANSAMBLULUI Figura următoare reprezintă o variantă relativ generală.cerinţe. această dorinţă devine cerinţă. Algoritmul are în vedere o abordare preponderent funcţională a proiectării. În această fază se proiectează o listă de cerinţe care trebuie.ANALIZA TEMEI Analiza temei constituie prima etapă în rezolvarea oricărei proiectări. menghine sau alte dispozitive de lucru acţionate manual. etc. Aceste condiţii restrictive vor fi denumite . sau doar se vor a fi îndeplinite de către obiectul proiectării. În faza de analiză a temei se pot găsi următoarele cerinţe şi dorinţe: Cerinţe             să se poată regla înălţimea până la caroserie să deplaseze pe verticală 18500N pe 200mm să nu alunece sub sarcina. Între cerinţele din listă sunt unele care constituie cerinţe restrictive fără de care sistemul nu poate funcţiona. Aspectele de ordin structural şi constructiv sunt abordate cerinţei îndeplinirii rolului funcţional. nu-şi îndeplineşte funcţia. 5 . de algoritm pentru proiectarea la scară a unei transmisii şurub piuliţă. incluse în cricuri. prese. De exemplu dacă gabaritul este impus de condiţia de încadrare în dimensiunile portbagajului. de sub caroserie (să nu se răstoarne) să se poată acţiona manual să se poată acţiona pe o singură parte să nu se afunde in pământ moale Acţionare uşoară (randament bun) Acţionare rapidă (timp de ridicare mic) Gabarit şi greutate mică Cost redus Durabilitate bună (cât autovehiculul) Construcţie simplă Dorinţe Observaţii: 1) În anumite situaţii dorinţele de tipul celor de mai sus pot deveni condiţii restrictive (cerinţe). Celelalte condiţii a căror realizare este doar dorită vor fi denumite – dorinţe. La fel se poate întâmpla şi cu greutatea sau costul cricului.

Sinteza dimensională Studiul cinetostatic (pentru mecanismele cu pârghii) Proiectarea sistemului de Preluare-transmitere a forţei De către şurubul principal Nu Acţionarea Se face prin şurubul Principal? Da Proiectarea sistemului de acţionare Definitivarea constructivă a şurubului principal Verificări finale. Proiectarea constructiva a Evaluarea desenelor de blocare a (costuri cu materialele şi tehnologia) Pregătirea sistemului fabricaţiei ProiectareaVerificăriansamblului (implicit corpului finale Constructive tehnologiilor) de acţionare stabilirea etc. . finale piuliţei 6 . dorinţe Soluţia concept Tema proiectului. Nu Exista un şurub secundar Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forţei de către şurubul secundar Da Nu Acţionarea se face prin şurubul secundar? Da Proiectarea sistemului de acţionare .Funcţii de îndeplinit Cerinţe.) (randament. Definitivarea constructiva a şurubului secundar (şi principal) Verificări finale Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forţei de către piuliţă Acţionarea se face prin piuliţă? Proiectarea sistemului Evaluarea tehnico-economică Definitivareatehnico-economică ElaborareaConvine? de execuţie Verificări şi definitivăripiuliţei. .

Nu Da Nu Da Nu Da PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE .TRANSMITERE A FORŢEI DE CĂTRE SURUBUL PRINCIPAL 7 .

sunt determinate pentru următoarele: Rezistenţa corpului (tijei) şurubului la solicitări compuse şi la flambaj.PIULITĂ 8 . hotărâtoare pentru tipul şi intensităţile uzării sunt tensiunile de contact între spire Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitărilor de încovoiere şi forfecare la piciorul filetului. Pentru a pune în evidentă tipul solicitărilor care se produc se construiesc diagramele de eforturi - - Rezistenta spirelor şurubului şi ale piuliţei.Funcţii de îndeplinit: Transformarea şi transmiterea mişcării şi a forţei (transmiterea unui flux energetic) PRECIZAREA SOLICITĂRILOR ŞI A FORMELOR DE DETERIORARE POSIBILE Dimensiunile cuplei şurub – piuliţă. Spirele se pot distruge prin uzare sau rupere La viteze mici la care are loc acţionarea cricului. Se face observaţia că în realizarea rezistentei filetului sunt deopotrivă implicate dimensiunile filetului cât şi numărul de spire în contact. În concluzie cupla şurub – piuliţă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:  transmiterea şi transformarea mişcării şi a forţei  rezistenta corpului (tijei) şurubului  rezistenta spirelor filetelor şurubului şi a piuliţei  asigurarea condiţiei de autofrânare Se doreşte totodată:  un cost redus ( material şi manopera)  o bună durabilitate  un bun randament ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CUPLA ŞURUB . deci ale celor două filete în contact.

În general cu cât staniu este în cantitate mai mare cu atât bronzul este mai dur şi poate fi folosit la încărcări mai mari. rezistentă mare la coroziune . Necesitatea asigurării rezistentei la uzare şi a unui coeficient de frecare redus presupune utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune. 9 . CuSn6Zn4Pb4STAS197/2-83. OL 60 stas 500/2-80(oţel laminat de uz general) . OLC45.CuZn40PbSnT. OL50.OLC50.FC100 ÷ FC400 STAS568-82 Fonta cenuşie cu grafit lamelar turnată în piese. Şurubul se poate confecţiona din următoarele oţeluri: Fără tratament termic . coeficient mic de frecare pe oţel. OLC45. Proprietăţile antifricţiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate în principal de către materialul piuliţei. CuPb10Sn10 SATS1512-80 Aliaje cupru-plumb-staniu turnate în piese .OLC60 STAS 880-80 (călite cu flacără sau prin inducţie) Observaţii: 1) În principiu tratamentul termic este necesar la transmisiile şurub – piuliţă foarte încărcate şi acţionate de un număr mare de ori pentru a micşora uzura 2) După tratamentele de cementare-călire sau călire prin inducţie cu flacără este necesară rectificarea ceea ce sporeşte semnificativ preţul prelucrării 3) Întrucât dimensiunile cuplei sunt determinate totodată şi de către materialul piuliţei. FcA 4.OL42.Condiţiile care trebuie îndeplinite de către materialele cuplei şurub – piuliţă rezultă din lista cerinţelor şi a dorinţelor. Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari. FmA 2 STAS 6707 – 79 Fonta rezistentă la uzare în condiţii de frecare cu ungere Aliaje pe bază de cupru (bronzuri) . utilizarea otelurilor aliate se justifică în principal prin posibilitatea aplicării tratamentelor termice de durificare şi/sau prin agresivitatea mediului de lucru (mediu coroziv. OLC55.Fca 1. Aliaje pe baza de cupru şi zinc (alame) . CuZn38Pb2Mn2T. se recomandă să se folosească numai în situaţii speciale. FcA 3. material cu caracteristici mecanice reduse.FmA 1.OLC60 STAS 880-80 (normalizat) . Prezenţa grafitului sub forma lamelară asigură proprietăţi antifricţiune. OLC60 STAS 880-80 (îmbunătăţite) . CuSn12. abraziv) Se va alege pentru şurub un oţel fără tratament termic: OL50 Piuliţa se poate executa din: Fonte .CuAl9(10)Fe3 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese – au rezistenţa mecanică ridicată. .OLT45. foarte scump. materialul acestuia este de regula oţelul. Întrucât staniu este un material deficitar. FnA 1.CuSn14.OLC35.OLC35. OLT55 STAS8183-80 (oţel laminat pentru ţevi) Cu tratament termic . CuSn10Zn2.CuPb20Sn5. FgnA 2. FcA 2. CuPb15Sn8. CuZn40Mn2AlT STAS 199/2-86 Aliaje cupruzinc turnate în piese Aliaje pe baza de aluminiu -AlSiCu5 STAS 201/2-80 Aliaje din aluminiu turnate în piese. OLC50.

poate fi impus şi de solicitările mari din corpul acesteia. Un exemplu în acest sens este piuliţă cricului auto (Dacia). poate transmite sarcini mari. ALEGEREA TIPULUI FILETULUI ŞI A DIMENSIUNILOR STANDARDIZATE Necunoscutele care trebuie determinate în cazul dimensionării unei cuple şurub piuliţă sunt: . Unde: d3 = diametrul interior al filetului şurubului σ 2= tensiunea admisibilă la compresiune σ C = limita de curgere CC = coeficientul de siguranţă faţă de curgere Valori pentru factorul γ 10 . variabile. totuşi în acţionări rare. F1 fiind forţa care acţionează asupra şurubului.numărul de spire în contact Tipul filetului Se va alege un filet trapezoidal. iar γ (γ >1)= factor de majorare a forţei F1 . Din diagramele de eforturi rezultă că şurubul este solicitat la compresie  rezistenţa spirelor la strivire (uzare)  rezistenţa spirelor la solicitarea compusă de încovoiere şi forfecare  dacă şurubul este solicitat la compresiune. în ambele sensuri. în condiţiile de mai sus. să nu flambeze  să asigure condiţia de autofrânare Predimensionarea la solicitarea compusă. pentru a considera şi solicitarea de răsucire. Predimensionarea filetului Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan următoarelor cerinţe:  rezistenţa corpului şurubului la solicitarea compusă. Oţelul ca material pentru piuliţă. Se va alege pentru piuliţă un bronz: CuPb10Sn10 PREDIMENSIONAREA FILETULUI. se poate folosi şi oţelul.mărimea filetului .Observaţii: 1) Pentru a asigura siguranţă faţă de gripare nu se recomandă utilizarea oţelului pentru construcţia piuliţelor şuruburilor în mişcare. în condiţiile unor presiuni mici pe spire. se face la compresiune pe baza unei forte de calcul Fc= γ ∗ F1 . permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării – prin utilizarea unei piuliţe secţionate. Are o bună rezistentă şi rigiditate.tipul filetului .

d3 = 4γF1 γ 1.3 ∗18500 3. d 25 Diametrul nominal mediu d2 = D2 23. Filetele asigură autofrânare atunci când unghiul de înclinare al filetului ψ este mai mic decât unghiul de frecare redus ϕ ’: ψ <ϕ ’ P Unde: tg ψ = πd 2 iar tg ϕ ’= µ ’= cos µ α 2 În care α – reprezintă unghiul profilului filetului (pentru filet trapezoidal α = 30°) µ ’ .27÷1. şurubul principal al cricului cu dublă tracţiune. µ ’ 0.15 = 0.3 Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75 Diametrul nominal al filetului.5 al filetului interior D1 22.32 .27÷1. de calitatea şi starea de ungere a suprafeţelor Valorile coeficientului de frecare Cuplul de materiale Otel pe bronz tg ψ = 3.1415 ∗21 . Diametrul nominal exterior al filetului interior 25.0 Pasul P 3 Deci se ia un filet Verificarea condiţiei de autofrânare Asigurarea autofrânării apare ca cerinţă în majoritatea construcţiilor cu şuruburi de mişcare. presa cu lagăr de rostogolire la capătul de atac al şurubului. şurubul Cricul simplu.5 T 25 X 3 .32 π σa d3 = 4 ∗1.044 => ψ = 2. La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de către filet.08 ÷ 0.54° 11 . se alege γ = 1.5 Diametrul nominal interior al filetului exterior d3 21.coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale. şurubul secundar al cricului telescopic.Sistemul.9mm γ = 1. şuruburile cricului telescopic.1415 ∗70 = 20 .5 3 Coeficientul de frecare.

965 ψ <ϕ ’ 0.35 ÷1.08° condiţia de autofrânare este îndeplinită. Pentru verificarea flambajului se vor urma paşii:  se stabileşte felul rezemării. Dimensiunile filetului anterior precizate.124 => ϕ ’ = 7.flambajul este elastic Mărimi caracteristice flambajului Materialul OL50 SATS 500/2-80 i min = 2 . solicitate la compresiune sunt în pericol de a se flamba.4 * H Lf = 2 * L λ = lf i min Unde lf – lungimea flambajului lf = 2 L = 2 * 280 = 560 i min – raza de inerţie minimă i min = πd 32 I min 4 = d3 = A 4 πd 34 64  se compară λ cu valorile limita λ 0 Dacă: λ < λ 0 .12 = 0.375 mm 4 λ 0 a MPa 335 b 1. trebuie să asigure o siguranţă suficientă şi faţă de flambaj. Verificarea la flambaj Şuruburile lungi. Pentru sistemul cu un şurub se ia L = (1.flambajul este plastic λ > λ 0 .tg ϕ ’= 0.45)H unde H = cursa de realizat  se calculează coeficientul de svelteţe λ şi se determină tipul flambajului L = 1.5 1 = 5.62 89 12 .

sunt tensiunile de contact (presiunea) între spire.λ = λ >λ 560 5. d 26 Diametrul nominal mediu d2 = D2 24. Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75 Diametrul nominal al filetului.1415 ∗22 .042 => ψ = 2.5 Diametrul nominal exterior al filetului interior 26.5 Diametrul nominal interior al filetului exterior d3 22.3 N Lf 2 560 2 Imin = Cf = πd 34 π ∗ 21.3 =3. principalul parametru care determină intensitatea uzării şi implicit durabilitatea.5 al filetului interior D1 23 Pasul P 3 Verificarea condiţiei de autofrânare tg ψ = 3.75 64 64 69321 .13 (625 − 484 ) ∗15 (d − D12 )σ as 4 4 Numărul de spire fiind prea mare se alege un nou filet Se va lua un filet T 26 X 3 .1415 Z= π 2 = = 11.18 => flambajul este elastic Ff F1  se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj Cf Cf = ≥ C fa Cfa = 3 ÷ 5 π 2 ∗ E ∗ I min 3.43° 13 3 .5 = 0.5 4 = = 10488 . se va determina din condiţia de rezistenţă la uzare În acţionările cu viteze mici. numărul de spire necesare rezultă din relaţia: F1 18500 3.75 Ff = = =69321.1415 2 ∗ 2.1 ∗10 5 ∗10488 . În ipoteza repartizării uniforme a sarcinii pe spire şi neglijând unghiul de înclinare a spirei.747 18500 Cf ≥ Cfa Determinarea numărului de spire în contact Numărul minim de spire ce va fi în permanenţă în contact .375 0 = 104.Z.

5 2 = 5.1415 2 ∗ 2.559 64 64 Cf = 83146 .1 ∗10 5 ∗12580 .1415 = 10.559 = =83146.68 (676 − 529 ) ∗15 (d − D12 )σ as 4 4 Se v-a lua Z = 11 Verificarea spirei filetului Solicitările la care sunt supuse spirele filetului sunt: încovoierea şi forfecarea.625 0 = 99.5 4 = = 12580 .305 = 4.tg ϕ ’= 0.965 ψ <ϕ ’ lf i min 0.08° condiţia de autofrânare este îndeplinită.55 => flambajul este elastic  se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj Cf Cf = Ff F1 ≥ C fa Cfa = 3 ÷ 5 Ff = π 2 ∗ E ∗ I min 3.124 => ϕ ’ = 7.494 18500 Cf ≥ Cfa Determinarea numărului de spire în contact F1 18500 Z= π 2 = 3.12 = 0. Verificarea la flambaj λ = i min = λ = λ >λ 2 .305 N Lf 2 560 2 Imin = πd 34 π ∗ 22.625 mm 4 560 5. F1/z l i 14 .

4 5 1 0 2 =7 . Se calculează: d 24 .3 1 5 9 2 +4 7 .267    3 W= = 2 2  = 32.08 ) = 37846.5 tg ( 2.0 0 4 8 < σ a =140MPa unde: σ a = Cc = 1. Cr = (2)2.5 3 16 16 σ ech 2 = σ + 4τ 2 ≤ σ a 15 .391 N/mm W 32 . Solicitarea este de compresie (tracţiune) cu forţa F1 şi de răsucire cu momentul de înşurubare M12.267  =153.25 ∗ 0.25 2 i= z = 11 = 65 .25 ∗ 0.37mm2 2 2     ech Tensiunea echivalentă: f σ ech = σ i2 + 4τ 2 ≤ σ a σ = 6 .5 + 1.63 ∗11 f = km ∗ z = = 17 .375 τ = 12 = = 16.5 ÷ 5 Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului Deoarece dimensiunile filetului determină implicit dimensiunile altor elemente ale sistemului este necesar să se efectueze o verificare la solicitare compusă a porţiunii filetate a şurubului care este secţiunea periculoasă având diametrul cel mai mic.5 + 1.37 Unde pentru filetul trapezoidal: 2 p 3 πD4 ( + 2l i ∗ tg15  ) 2 π ∗ 22.52 N / mm2 4 4 M 37846 .149 Solicitarea la forfecare τ F1 18500 2 0.92 2 N / mm2 πd 3 π ∗ 22.375 N * mm M12 = F1 2 tg (ψ + ϕ ' ) = 18500 2 2 F 18500 σ = 12 = πd 3 π ∗ 22.5÷3(4) .h b Solicitarea la încovoiere σ F1 18500 li * 1.43 + 7.5 2 = 46.149mm 6 6 A = πD4  P  3  + 2l i ∗ tg15   = π ⋅ 22 .405 N/mm A 153 .

52N / mm2 Dimensionarea piuliţei Piuliţa este plasata in fluxul de forţă intre şurub si corpul ansamblului .5 ⋅ 36 = 54 mm hg = (0. manoperă).3 ÷1.σ ech = 4 . înălţimea gulerului piuliţei se determina cu relaţia : Pentru bronz sau fonta : σ ac = D g = (1. dar prezintă avantajul unor momente de frecare de cel puţin 10 ori mai mici decât lagărul de alunecare.Astfel.5 6 2 2 +4 ∗ 6 .62mm ≈ 36mm 3. pârghia cu clichet trebuie să treacă peste capul şurubului .6 ≅ 7 mm Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului principal Utilizarea rulmentului poate conduce la cheltuieli suplimentare (materiale .5) De => D g = 1. Este posibila si situaţia inverse când sarcina este preluata de piuliţa si transmisa apoi şurubului .2 ÷ 0.2 ⋅ 33 = 6. 16 . F π 2 Amin = ( De2 − D4 ) = c 4 σ ac Fc = γ ⋅ F = 1. De exemplu .3 ⋅18500 = 24050 N F π 2 ( De2 − D4 ) = c => 4 σ ac De2 = ( 2 Fc π ⋅ D4 4 4 Fc 2 + ) = > De = + D4 = σ ac 4 π σ ac ⋅ π 4 ⋅ 24050 + 26. Totodată durabilitatea unui asemenea lagăr este mult mai mare . Corpul piuliţei este solicitat la tracţiune F2=F1=F si la răsucire M12=M21 conform diagramelor de eforturi din capitolul I.9 1 2 2 = 57.14 ⋅ 54 σ rc 270 = = 54 MPa C rc 5 Crc=5…6 Diametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitării de contact dintre piuliţa si corp: π F 2 Amin = ( De2 − D4 ) = => 4 σ as Diametrul gulerului . Rulmentul se va folosi ori de câte ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de acţionare ancombrante sau atunci când acţionarea este frecventă şi se doresc momente de acţionare mici pentru micşorarea efortului uman .5 2 = 35. Sistemul de acţionare montat pe capul şurubului poate impune o serie de restricţii în proiectarea rulmentului axial .25 ) H p => h g = 0. piuliţa preia sarcina de la şurub prin intermediul spirelor filetului si o transmite corpului ansamblului . Din aceasta solicitare se va determina diametru exterior al corpului De.

de uz general. cel mai frecvent fiind folosite asamblările cu pană paralelă prin profile poligonale.4 Se estimează momentul de frecare din rulment: M f = M 41 = µ ⋅ F dm 23. Roata de clichet şi clichetul se vor confecţiona din otel. Una din formele în care se execută penele paralele este: 17 . Roata de clichet este plasată în fluxul de forţă între clichet şi elementul final de antrenat: şurubul sau piuliţă. prin elementul care execută mişcarea de rotaţie. să fie cel puţin egală cu sarcina de preluat de către şurub. s-a folosit pentru momentul rezistent total notaţia Mtot. Asamblarea cu pană paralelă Standardul 1004-81 stabileşte dimensiunile penelor paralele obişnuite. de regulă.01 ⋅ 18500 = 2173. Se alege un rulment axial cu bile a cărui capacitate statică de încărcare C0. C0 ≥F1 Simbolul 51202 d 15 D 32 Di 17 T 12 r 1 Dimensiuni de montaj dα min 25 Dα max 22 rα max 0. Această acţionare poate fi privită ca o introducere de energie în sistem. În principiu. Proiectarea asamblării dintre roata de clichet şi elementul pe care se montează Se va alege tipul asamblării.5 = 0.6 Sarcina axiala de baza C0 [KN] 20.Indiferent de tipul reazemului ales trebuie avut grijă ca dimensiunile şurubului să permită înşurubarea în piuliţă pe unul din capete . în diagramele de eforturi.75 Nmm 2 2 Proiectarea sistemului de acţionare Pentru sistemul în discuţie acţionarea se face . prin mişcări alternante la care o cursă este activă şi alta este pasivă. dispozitivul cu clichet permite acţionarea pe o singură parte. energie necesară învingerii rezistentei din cupla şurub-piuliţă şi în cel de-al doilea reazem. Corespunzător acestor rezistenţe. destinate în principal îmbinării pe capete de arbore cilindrice sau conice cât şi pentru îmbinări pe arbori precum şi canale corespunzătoare în arbore şi butuc. În cursa activă clichetul împinge în dintele rotii de clichet care antrenează şurubul sau piuliţă.

Dacă roata de clichet este montată pe şurubul principal D poate fie gal cu DC precizat la proiectarea celui de-al doilea reazem.6 min 0.lungimea de calcul necesara penei Precizarea elementelor rotii în zona de contact clichet roata de clichet Pentru roata de clichet se pot alege profile dreptunghiulare sau triunghiulare.9 mm h ⋅ D ⋅ σ as 8 ⋅ 100 ⋅ 32 unde: Mtot = Mt1 + Mf =37846.125 Nmm h: înălţimea penei materialul ales pentru pană este OL60 => σas= (80…120) se ia 90 MPa Se estimează lăţimea minimă necesară pentru roata de clichet. Bmin= lp= lcp + b = 22 + 10 = 32 mm unde: lp.09 de la 22 Pană l C sau r1 până la max 110 0.375 + 2173.Pentru început se stabileşte diametrul D la care are loc asamblarea. în zona de asamblare cu şurubul sau piuliţă. Se recomandă profilul dreptunghiular cu dinţi având flancuri paralele. se determină lungimea de calcul necesara penei: 4 ⋅ M tot 4 ⋅ 40020. S-a ales constructiv: D = DC = 32 mm În funcţie de acest D se aleg din standard dimensiunile în secţiune transversală ale penei şi canalului.lungimea penei lcp.036 h Abateri limită h11 0 -0. Profilul dreptunghiular permite o inversare mai rapide a sensului de rotaţie prin mutarea clichetului în poziţia 18 . d b peste 30 până la 38 nominal 10 Abateri limită nominal h9 0 8 -0.4 Din solicitarea de contact.75 = 40020.175 l cp = = = 6.

Acesta va trebui să fie suficient de mare pentru a cuprinde asamblarea roata şurub şi pentru a asigura rezistenta corpului roţii. Pentru asamblării cu pană: Di ≈ 1.25 ⋅ pe = Di + 0. Solicitările sunt: încovoiere şi strivire Din solicitarea de încovoiere în ipoteza acoperitoare ca forţa s-ar aplica la capătul dintelui. se revine asupra primei alegeri făcute.2 = = 3.5 ⋅ 1 − 0.5 * D = 48 mm Se alege Z numărul de dinţi ai rotii. Se calculează diametrul De. Împingătorul cu arc .simetrică.4 = 0.7 mm h ′ ⋅ σ as 4 ⋅ 100 2 ⋅ M tot 2 ⋅ 40020 Fn = = = 1482. al clichetului orizontal şi forma simetrică a clichetului vertical fac posibil acest lucru. rezulta: 6 ∗ Fne ∗ h 6 ∗1334 ∗ 6 B ⋅ b 2 M i 6 Fne h Wmin = = = => Bmin = = = 3. De şi Z De − Di 60 − 48 = = 6 mm 2 2 π ∗ De π ∗ 60 b = 0.5 ⋅ De = Di π ⋅ De => Z 48 = = 59.25pe unde : pe. în ipoteza unor dinţi cu înălţimea : h=0.28 = = 28.h şi lăţimea – b în funcţie de Se diametrele finale Di.42 2 ∗140 6 σ ai σ ai b 2 ∗ σ ai 2 ∗ M tot 2 ∗ 40020 = =1334N De 60 Din solicitarea de strivire rezulta: Unde Fne = Anec = h ′ ⋅ B = Fn 2876 . Diametrul mediu al danturii Dm nu se cunoaşte încă.42 mm 8 z h= Se determină lăţimea minimă necesara rotii cu clichet la contactul cu clichetul.72 ≈ 60mm π 3.pasul pe cercul exterior De = Di + 2 ⋅ h = Di + 0.76 σ as 100 Bmin = Fn 1482.2 N Dm 54 D + Di 60 + 48 Dm = e = = 54mm 2 2 19 . Daca este nevoie . Se recomandă Z = 8 dinţi pentru Dm<70 mm iar pentru Dm>70 mm se poate lua Z = 10.14 1 − 0.5 Z 8 calculează înălţimea .4 ∗ = 9.86 mm 9. Se alege diametrul interior al danturii Di.

. manivela se confecţionează din OL.7 ≅ 2mm τ af ⋅ 2π 325 ∗ 2 ∗ π τ af ≈ 0..unde: h′ .2 mm 2 ⋅ δ m ⋅ db 2 ⋅ d b ⋅ σ as 2 ⋅ 3 ⋅ 30 În ipoteza unui contact mobil (ipoteza acoperitoare) σas = 20 . se determină din solicitarea la strivire: σ as = Fn Fn 1482 .înălţimea efectiva de contact din care se scad razele de racordare.OL60 si OLC45 În acest caz s-a ales ca material OL50 Diametrul bolţului db se determină din solicitarea de forfecare.. Solicitările din zona asamblării sunt: forfecarea şi strivirea. teşituri.65 ⋅ 500 = 325 d h11 3 D h14 5 k 1 C1 0. dintele rotii de clichet trebuie sa fie teşit la capete pentru a nu agata clichetul in cursa pasiva.22 = > Bmin = = = 16.6 C max 1 d1 13 0. se determina din solicitarea de strivire.65 ⋅ σ at = 0. Materialul bolţului poate fi : OL50.5 r max 0..30 Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi clichet –B. F π ∗ d b2 Anec = n = 2 τ af 4 2 ∗ M tot 2 ∗ 40020 Fn = = = 1482 . Proiectarea asamblării dintre clichet şi manivelă Asamblarea dintre clichet şi manivelă se realizează printr-o articulaţie cu ajutorul unui bolţ cilindric cu cap.8 l1 min 1.22 σ as= = >δ m = = = 8.6 l 6.22 ∗ 4 = = 2.22 N Dm 54 db = Fn ⋅ 4 1482.46 mm db ⋅ B σ as ⋅ d b 30 ⋅ 3 unde: σ as = 20 .. 40 MPa Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi manivela δm.. 40 M Pa 20 .9 = 1. Fn Fn 1482.

91 n.Proiectarea împingătorului cu arc Împingătorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapidă şi asigurarea contactul dintre clichet şi dinţii roţii. în cursa pasivă clichetul ar antrena roata şi ar produce deşurubarea. n=7.5 3 f n 8 ⋅ Dm ⋅ n 3 + 1 unde: G. Fn (L0) Ln N/mm mm 39.5 .91 31.5 n=5.65 ≈ 4 spire 3 8 ⋅ Dm ⋅ C 8 ⋅ 10 3 ⋅ 2. conform formei clichetului. Se impune săgeata la montaj: f 1 = 2. pe poziţia corespunzătoare deşurubării.5 C (L0) Ln C N/mm mm N/mm 2. a împingătorului (săgeata arcului în funcţionare) atunci când clichetul este basculat în poziţia pentru deşurubare.5 . Dm <B .lăţimea clichetului.2 21.indicele arcului. B.5 104 MPa Această rigiditate dorită trebuie obţinută prin alegerea corespunzătoare a mărimilor :Dm. Aceste mărimi trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: 1. d. i = m = 4.. ”s”. Arcul împingător trebuie să fie relativ moale (cu rigiditate mică)pentru a nu împiedica oscilaţiile clichetului în cursa pasivă.9 n=5.. 16.se rotunjeşte la un număr întreg 21 .5 ⋅ 10 4 ⋅ 12 n= = = 3.6 10. Rigiditatea arcului trebuie să fie mică şi pentru a putea fi comutat.4 7. Astfel. n. 3mm Rezultă deformaţia maxima în funcţionare: Se impune forţa maximă în funcţionare: f n = f1 + s = 3 + 1 = 4 Fn ≅ 10 N Se alege materialul arcului OLC55A Rigiditatea arcului care ar funcţiona în aceste condiţii se calculează cu formula: F G⋅d4 10 C= n = = = 2..modulul de elasticitate transversal. prin simpla apăsare cu degetul . Dm=16mm D D 16 =1 2..85 d 1 D1 9 (Dm) mm 10 D 11 4. se determină numărul de spire active: G⋅d4 8. atunci când el trebuie să treacă peste dinţii roţii. Pe desen se determină cursa. pentru otel G=8. => d = m = d i 16 i.4 1. se recalculează Dm pentru d standardizat n=3. Prin desen se stabileşte unghiul la vârf al împingătorului.

5…2 pentru arc cu capete închise prelucrate.1 ⋅ d .65 3 8 ⋅ Dm ⋅ n 8 ⋅ 10 3 ⋅ 4 se recalculează Fn.1 = 1. Ajustajul dintre împingător si manivelă trebuie să fie cu joc ( el se va unge) Proiectarea manivelei Manivela susţine roata de clichet . deci arcul rezistă.14 ⋅10 π ⋅ Dm ⋅ nt 3. clichetul.5 ⋅ 10 4 ⋅ 14 C= = = 2.95 N nt = n + n r = 2 + 4 = 6 Numărul total de spire : unde: nr. Pentru început trebuie determinată raza.14 ⋅ 10 ⋅ 6 = = 190.65 ⋅ 3 = 7. Fn= C * fn= 2.3 mm cos α 0 0. la care trebuie aplicata forţa muncitorului : M 40020 Ra = tot = = 307 mm Fm 130 Fm = (100 −150 ) N Se stabilesc constructiv pe desen celelalte dimensiuni. Forma şi dimensiunile manivelei sunt determinate de condiţiile tehnologice( execuţie şi montaj) şi de solicitările mecanice care apar.9 ⋅ 4 + ( 2 − 0. nr=1. jocul dintre spire in stare încărcată Înălţimea arcului in stare libera: H 0 = t ⋅ n + ( nr − 0.6 1.6 =1 + =1.5) d = 1.1 − 3 = 6. se recalculează rigiditatea arcului cu valorile finale Dm. Se justifica acest mod de lucru întrucât un mare număr de cote sunt impuse de dimensiunile elementelor deja proiectate. G⋅d4 8.65 * 4 = 10.1 ⋅ 10 ⋅ 10. n.6 = = 297 π ⋅d3 3. se verifică tensiunile din arc corespunzătoare săgeţii maxime: 8 ⋅ K ⋅ Fn ⋅ Dm 8 ⋅ 1.1 mm Diametrul exterior al arcului: Di = Dm + d = 10 + 1 = 11 τt = Unghiul de înclinare a spirelor: α 0 = arctg Lungimea sârmei : l = t 1. bolţul şi împingătorul cu arc.numărul spirelor de reazem. 22 . În continuare se calculează : Forţa de prestrângere la montaj: F1 = C ⋅ f1 = 2.14 ⋅ 13 1.99 Împingătorul poate avea o formă cilindrică cu teşituri pe doua laturi. Ra.5)1 = 9. f 4 Pasul arcului : t = d + n + j = 1 + + 0.9 = arctg = 3.9 n 5 j = 0.46 ° π ⋅ Dm 3.6 7.6. d.1 unde: K =1 + i 16 Pentru oţeluri se recomandă τat= 900MPa În urma calculelor efectuate a rezultat τ t ≤ τ at . Se consideră acceptabil n=2…8spire 5.1 mm Înălţimea arcului în stare montată: H n = H 0 − f1 = 9.

sau trebuie să fie folosite. Corpurile turnate vor avea o mică conicitate. Pentru stabilirea diametrului inferior al bazei de aşezare se iau în vedere următoarele recomandări : Pentru corpurile turnate plecând de la De se determina Din Din = De + (5 ÷10 )mm = 36 + 10 = 46 mm Dbi = 88mm Diametrul exterior al bazei Dbe . Tehnologia de fabricaţie determină în mod semnificativ costul produsului şi din acest motiv trebuie corelată cu seria de fabricaţie Forma şi dimensiunile corpului trebuie să asigure posibilitatea transportului. Pe lângă această funcţie . Zona de prelucrare a sarcinii de la piuliţă a fost proiectată. Varianta manivelei dintr-o bucată nu este tehnologică.5 * π * 88 0. Pentru corpul studiat s-a ales ca procedeu de realizare turnarea. ca de altfel a întregului ansamblu trebuie să fie plăcută privirii. Se prelucrează mai greu suprafeţele interioare de rezemare pentru roata de clichet. Corpul acestui cric se află în fluxul de forţă între piuliţa fixă şi suprafaţa de aşezare a cricului. În mare parte sistemul de blocare a rotirii piuliţei sau şurubului este de asemenea concretizat.5 pentru beton 23 . deci să îndeplinească şi condiţia de estetică. să asigure o manevrare uşoară şi sa corespundă normelor de protecţie a muncii. Proiectarea corpului Alegerea materialului Forma şi dimensiunile corpului trebuie să răspundă cerinţelor formulate în tema proiectului ( să îndeplinească rolul funcţional) Forma şi dimensiunile corpului trebuie să asigure o bună siguranţă de funcţionare din punct de vedere al tuturor solicitărilor care se pun în evidenţă. Forma şi dimensiunile corpului. corpul cricului include şi sistemul de blocare a piuliţei.Manivela poate fi dintr-o singură bucată sau cu un prelungitor montat într-un alezaj cilindric. Pentru cursa de 200mm conicitatea va fi de 1:10 cu un unghi de înclinare de ≈ 6 o Înălţimea corpului trebuie să fie atât de mare încât în poziţia limită inferioară a şurubului să se realizeze înălţimea minimă sub sarcină. Forma şi dimensiunile corpului sunt determinate şi determină la rândul lor procedee tehnologice care se vor. se determină din solicitarea de contact : Anec = F π 2 2 = ( Dbe − Dbi ) = > σ as 4 2 4 F + σ as π ⋅ Dbi = σ as π Dbe = 4 * 18500 + 0.5 * π = 234 mm σ as = 0. precizată în tema proiectului .

Pentru sistemele de evitare a rotirii piuliţei între piuliţă şi corp se recomandă următorul ajustaj : Pentru De = 32 .50 H7/k6 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful