An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer. In economia f-aptelor. dar in jrrr nu era nimeni. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.. . soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.rdrie.r I{ctczat.1. Dupi ce a alimental.neu venea dintr-un scur.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical..pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi.ati prin Africa 9i America I_atina.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.r dar. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii. multc apc)uri cle la acclirgi numir.rd de momcntui de .te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini..i pr-cli..i indivizi. Dar cxisti qi ur. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1..ii .00 metri iniltirre . li'a o clirninca{i de iulie. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. nu s-a sinchisit cn nimic. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi.i pe scaun slitea un si-i spunem ..i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi..r \. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl.al spun cd cel cc suna era un amic.lr. lcgal . In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. de culoare verdc inchis..r'roltslrat. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins. Contrariat a ciutat s. Trecuse . .ascnr sii nar.np clc data aceasta erau doi aga-zi.dc dccor"!' Trecdr. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. ..adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.rislicii...r l'cl de creasti ca o qopirli.90-2.r!ll (l\.. bine regizati qi qi-a lclual drumul. Mai mult nu cste un fal.. .trupe de comando".rrrrr \!tr \\. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . dcl..torcea'' cu rnotorul pornit.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.ir r. Intr-iind ir. ofiler superior din armata. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.cc rrllteirzil riil lc rclatez a..czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei..tlcr. . rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.c.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. . rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.tl Lt 'ln unnuk kiyersus. iar ca plcgiitirc avca specializarea .r.. Pentru cI lucmrilc 5-11.

alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.r r.tli lil An trnnak ki ver..tiut la ciue cs(c butonr.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.. lv . Dar..atat.....l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.. Un lucru cste sigur. co m ..1n untt. ( ci d.1.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc. trrlrri nrlrii tlczatnigiri.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.!n-uttnok ki tersus.Olf '..r*.lim care nc cstc rrrerrilc. clar arca 5i trn 1'el treit-o. Nici o imagiue! An..---i. rotal ncstinghcriri cirrtl .rl ..creatrtri" clal. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .r Lt llitttctti..i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.r lirsl int.t. Iicranul era verde gi.rlc scr.:ic\. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen. Emil Striinu .On" qi .. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru ..nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.ticipanti la tr.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.i ai qol'cli liccau scmne spre .ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.tstrl cor. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.. fbarte ciudat in mod singur:.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.ri liril puterea de a o dc.Delete" sau rllcar ccl . aver.. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.. nu a oi-. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur. atat.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.i "11 0 r.c au dispir-ut in tlornba isciurl . Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.n ci o cunoa$tem..r.rttt ..

I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. degi in prezcnt neoficiald. Aceastd grupare. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. ceea ce avea sd imi spund. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. IErd idei preconcepute. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. . De la el am aflat cd acegti anunna-kki. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. s-a desprins o grupare din rAndul lor. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. la inceput destul de banald. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Se pare cd demult de tot. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. Disculia. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. cu o capacitate extraordinard de sintezi. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. sd v-o expun. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte.

ana: lJste ader.rilor lundamcntale. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.nicir.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. Iar din picate aceste linor.ri cu aspcct de lorrrada.or inmulti.X: in 1930. Vot fl incendii qi iuunr.X: Nu. De-a lungul anilol. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. ir. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr. X: Sunt dovedite qtiinjific.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer.ri. Este acum ori niciodati.al. Nu va fi o I'ard nolnali. expr. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.ki An unncrk ki t.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice.l . Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.r comun.rci. crilui.. l)npa anii '90. inlr-o minii din Dakota de SLtd. despre cataclisrle. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.nt*.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. Va ii prdpid. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.6 ln tinok kiyersus An unndk.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. api. ca tiincl r-Ln <r'er. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. LJn sfert de secol mai tirziu. ciclonii se.. rcalizind o revolulie in N. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. ce pilea a 1l invizibili.2000 de neultini produ.X: Da. vor ailct'na abcrant cu cele de minim.ra sutd de rnetri.r. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. cnergii lbrmate din par-ticuie.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. Ray Darvis.'llrlttrl X: (. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.i in Soarc. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. Arl. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. trrce pr-in aceste 1'elomeue. Vor exista turtur.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. .rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.-l. r.rtclaclilu. se da1 D.co urntd. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. aer.neue nu rol Jl izolate. numiti ulterior ncutlin.im clar. A: Te re ['eri la acei t. Este posibil ca acesti neutrini. ca sd mi.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.rentrini? Dl. L-. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.itii. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr.r1 1r16[].

X: Ba ne afccteazi. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. De asemenea oamenii dc . un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor.laponiei. acolo ullde a fost posibil.ii sub accsl aspcct. S-a reuSit ider. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. Chiar. cum ar fi reactiile nucleare c.rrile. Dupi cum spuneam. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. hr r-rltimii zece ani. mai exact.. Ncntrinii sunt pretutincleni. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. inseamni ci nu ne rrlccteazd. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. s-au rulat runumite programe. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Irc care il culloa.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. atmost'era. ci joacir un . acesta se incilzeqte. S-au fhcut simuliri pe calculator.. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule.1n ttnnuk kit. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. Dl. dar daci nn ii sirntim.X: Ce p()r sa ili spun.{ vor exploda mai mulli vulcani. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric.X: Da. in accclcratoarc de palticule.sa carc ii ploduce: Soarcle. A: Te referi la cuitmure. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.I . I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. Se po1 face presupuneri. dar llu intotdeauna ili ies. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. vulcani? Dl. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. insd in lnai anul ce r.ine. qd in r:!oiembri.. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor..lcl. ci se translbrma dintr-un tip in altul. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i..n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui.) A: Bine.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.ln unnak ki q lui. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.X: Da. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Dl.riJor'. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. reactorlrl sau accclclrtor-ul. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. in atmosf'ela Pin:intulni. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c.trsut . se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. in timpul zborului.

ut Eansa sd . Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.lrii translblnntolLelor.ti viala gindindu{e la apocalipsii. Dl.4rune cd pc undeva plir.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. lri trcbuic si se ajute singuri . 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. eu sunt dif'erit lajir de voi . lslauda. Dc lapt.X: Daci aq 1r in loct vostrrl. spune mult. rupcri cle lblii. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. Ei sunt asigurali. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Nu se cuno.il cc\il. t. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. nici cdt va line Se prcsr.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. Acum. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.r n-riLi la anul.tie gi sd igi ia misnri. Se pare cit Turcia. sd qtii.ziilor vLtlerniec.tiu cd nu mai avem timp..ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. iri dri .X: Nimeni nr"l $tic.strt .. dar de aici qi pini la a llisa totul. Spanra.rre . En qliu ce va ver. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. se . cll nll sirnt asta.ri Ei .10 . Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. cJlll l. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.tci clalele se schitnbii. A1i ai. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Ei au ln:rt mirsuri pcr. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. A: Spni <ei>.1n urtnttk ki versu.. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri.lar contin ttu.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. Acest lucru va f'ace ca n. atlu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.i idcntic cu ei. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. dar nu gliu ce si zio.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.riru ei gi lamiliile lor.. A: $i cAt va f ine? DI. i. nlri irre ct srrr rnli t.tu tnai lArziu.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot..i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. Un uric reiirgiu qi o r.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. Dc cc sd ir. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir.cr. miri alcs cf. cutrcmllr esle prost spus. $i eu sunt ca ci. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.rilc exact nici cand va incepe. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. Ar trebui ca oarletiii si .tic'? l)l. . A: l)nl ccva concret.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.ral tercn in Patagor. A: Am mai auzit varianta.. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.X: Ba da. Er-r nu pot sta pasiv. cLentuJr'cr erpl.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.c.. c calc lungi. sprc a nu ti luali prin snlprindere.r'rici rezerui dc alimenle tru strici.

hazati pc rlte prilcrpii.rexistente. Semi{ii.tc .tr r :r li.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.i bani. cam la 2-3 ur.-!!d. doar doud rniliarde au viitorul r.i ci ne va mai da c. Exista unii mici.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.20 m. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. ln timp oe vorbea.i acegti Gri. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. deqi ir. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. dli ir. Va 1l ncccsalir o r. iir.. Davici mi-a explicat lirar. Ali licut in a.ansi. lntrc timp au evoluat $i ei. Am ri'imas r. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.i implicarea pc care le aliga. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. nriJ A: Nu.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iltbe. iar in llecutul indepirtai al planetci.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.i e1brt.r mesagcr clir:r r iitor'. ia CreatorDl. Poate (:rtc doal inraginalia lnea.t.X: Da.olbea David..ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. care vin din zona Olion . iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. econornic. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i.l -.rclucigarea cu pimdnlcnii. in delrirrcntul srrlietului. polie . Dl.lrt ttnn. trei din aceste rase au fbst cclc care .rtem cei ce vI conduccm de milcnii.ri clutrate. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. tlltr rrr lolrtc astca simt .tk kt versur t rr l)umnezeu ne .ndsuri dc protectie L..ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.r timp s-a pelr.. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. Pirr.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. $i a.ratura lor. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.nis ir.t. nn itnpr-tls .le iubire venit dc la El.4.: i.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.1-al). Despre acegtia i. ir.iaiizirt alcnt. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .** 12 )tt itnn. care vi. Confom cu'sartina aotual.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.ners mai depana.u snllt ur. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.I indcpritluL ric ('r'cirlor.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. care sunt agresivi pr-in insdqi r. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. 1. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.. care sunt destul de paqr-rici.i priorititilc. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. l'otul se va schimba.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. l-am lr. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.: La I)unrnezeu. dal ari ci.rsi micar acru. Noi snr.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. La l)umnezeul Suprem.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r.te clar. dar esre daroric rnea sd incerc.". Dupi ce va trecc anul 2012. I)l. de lploximativ 1. Voi ma puteli crctlc stru nu.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. ctr lcittc astea. geograflc.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. inainte de deznodirnintul tragic.roui orirrJuire. dar cu acccaqi r. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.rtul.r:rsiunea .A. cd Iloctc n\. $iln ca esrc o misiune gru.X: La care Ei te rcltri? . lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne.

Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. Asta cstc pArcrca tr]ca.X: Sunt un hibrid. !l acca explozie solari. $i cr-uu si vi. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. horneopatiei. Ei sur.1 An unnttk ki vet sus . A: $i daci reugim? Dl. cea carc a tbst prezenlli aici.rJclc atAla Dl. crisLaloterapiei. dar nrr r or lerrpi. viitorul arati altf-el. crol.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. Dl. Dl. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. A: Dar asta e un lucru bun. ver. Ei vor sA plcvini accst lucrll.X: O si ii adormim la loc. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.1. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.ea batalie care se tirnp. etc. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.ln unnttk ki . dar au qi ceva dc la insecte.r. clinci la a trcia. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.lti utnak ki tlucc.r. Jpui rrrrii lLr pleclt. atunci o altir spccie.X: Da. genereazd o energie. A: lncearcd. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.ri . t I i t . Ei sunt aici de mult schimbarea. daci ii pot nurni aga.r rnul1i ani in un.iirs aici. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.te din acegtia. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. mai putin una.rodelelc dc viu.rtru a se indcphrta omul de pirnant. lacem sf. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. l3i au avut mari problcmc ill trecut. etc. iar acest lucru ne va ajuta sf.uai exact doar o par.rcntelor alternaLive. La itrccput au oolaborat cu lolii. r. i.stts An tmnak ki 15 struciure. Dl.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. pc 'l'erra.ln. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. ctc.rI ircr ll rLr rcr. A: I)ar sunt urnanoizi. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. r. dar r.e. dar aga imi vine. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.-*Dacf. ln prezent sc incearca montarca ur. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. A: Adici'l . Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.X: Pe naiba.X: Exisla anurnite date cheie.raj orita tea. Au lbst ibarte boinavi. Mai ales ccca cc va vcr.X: Vom vcdca.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. credir. repiilc'? Dl.noterapici. scoitterea in alala lcgii a tratar.ri.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. daci nu. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. A: Eu nu cred ci vol reugr.n cci ce aLl r. numar. Ei nu vor schimbarea. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. care deja cxista. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.ror scuturi u4aq. Dc lapt asta esle ntal. culoare.lin punct de vcdere ceorroriric..r. Sur.X: Daci reugim. numcrologiei.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile.

se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . I6 . A. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . Nir. este o explicaqie copilircascd. Std dour'$i aSternli. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.adicir o natalitate crescutir.n spuneam. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .) Dl.4t lunok ki . care survolcazd ir. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. natalitatea cste in scildcre globalir.rl'. Nurrai ur. etc.rperimentul-i ieLrgit. . [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. clar voi vcti sul'eri dc lbame. copii zb'.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.r auzite.rgd respcctarea agcr. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. A: Dar dc ce toate acestea.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. acum instl . cam de 12.nanrl popLr lalici..rtt . r'acante clc lux.1n unnak. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. sir vi nioclillce strllcturil r.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd.ligantici navd..-!*.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. t)l. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave.iruajla s^d schimbai..ttt'' .000 kntp.r r..rpi pcslc rloaptc.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.rici.n.rdei lor.X: Pe ldr.r cc si iqi plitcasca rlirile.ric rnai mult dir.rbe. clin Univcr s vine o r.rl scop: lr..l( nour cn('r'tlic. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. dar c rcllir.i. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr. cate c interesul lor''l Dl. ritiirtitilc vor fi co5r. Cici vLri putcti lnce orice.ttttlici cLt rr. dttl llLl irrll intbrmalii .t. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. in prezer. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. la un momcllt clat a lbst un baby-boor.1n ttnnttk ki t'ersus . rcspectiv zr llobalizdrii. pini ir. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.X: 'lbatc accstca all ur. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . rrre si vd invArtiji pe vccie.itiintificc. anl aiturs . care lttt cott. itrseatltlit t .iblationald. bcnzina sc va scun.lc parliiule.X: Dupi cLu.. A: lltnc.rrdalnici.X: Da.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (amentele sc vor ieliini.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.) Dl. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. cu o sinsuri monccld. .r orq11!41 . din cit qtiu eu. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . mincarea sc va strica in lafluri.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. dar carc csle scclp'. ma5ini la superolcr-ti. corect.r sinu. A: De cc'.X: Ba cla.

-i. l.r lrre-.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.rtunci vir r.X: Da. eu am \'.t I)rr'.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. in 2015. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr. lu\. l. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.)r'\eu.rvciiTtir:tar. Dl.ttrt In trttnok ki I9 Dl. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. L. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r..1 8 lt.or dc conc{us. Hai.r i.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi.nrrretli rhr'. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.'r'Liliri. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.re cu nrailasea broa5tci.-.rt. llsh-nrir.X: Pcnlr.ri rii itrr. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc.logrrlicii si r.izLrt viitorul planetci. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl. Noi arn cliclit-o.. ascnrinritoa.i ii r espccti..iatir c..iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. dar acc.rjrll i. nlrita tot.lli-uiit. ci dacar nu scipati clin robic.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt. trn ilis opac.n privirca lui era lipsita de viata. rititelti rireitt.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.r sau tclelbn. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.lul cltrr:r Ir r. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi.... etc. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. I)upir cunr \puneam. ci laccala degajatd dc cr.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. t. clar.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. Toti piimdnlenii vor'li .oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.ln unnuA Ai t cr. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. a. nraqini. .i rrr.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. clar ..isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn. Dl.'' i:. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.? A: Nu..ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat..i. Spun/inil aceste cuvintc.i tltnpor'ali. '. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral.ie in r. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.rii ritr' . Noi vi clirnr . Atat lc s l)t nccesari C'..s ln unntA Ai ..i noi o concluccnr A. cltrc criz:r ur.rrll c.re siar.a cs1c.'l \ r'i trr'trttit sa \. l.\ccls1a ' .ijlr(lu-Dri.r inccpttl \ii su c. Abia atunci. imi pirea ca $i eur./.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. 3\ cr Ii.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.:iruta. doar cf. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. va Il o tlCimE.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.r se 1a sliir'pi.l.etc.. . l. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.cti da seatna .i qtic. sarnaltxtc.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti. \. Subliniez: rerltlr. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .X: Poatc.rc: bani.X: lla lor \ cni.. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.rrlilt rr: . cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal._.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. adrcii oameni siurplr.tir. \. fi i1r ciar ..rtir 'pi urritrrrii.rstincte ataviccl $i lumca ii .ar Yor line prizonicri inca 26..l (inc! . li . Lrnntl: ki t tt :tt.

nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea.0'1 . populaJia va fi decimatd. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. A: Am mai auzit teoria.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri.20 An. O Terra evoluatd. Cercetdtorul Andrew Cleland. Al. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. universul . A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. adicd la nivel subatomic. fari boli. cel care a r-calizat experimentul. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.X: Pe Tena. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.unnak. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi.X: Vor fi mai multe simultan.ki yersus An. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. griji.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd qansd de a supravielui. care se invdrl in nucleul unui atom. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.ki An.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. lilectronii. Totuqi. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. dar intr-o altd dimensiune. o gaurd de vierme.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. spirituald. una plind de pace gi brindtate. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. aceasta este noua Terra. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. qtiinlifice. A: Este un lucru imposibil! Dl. Cdteva guveme.2014 se va deschide o poarte stelar[.X: Ba existd. de dimensiunea unui fir de pdr. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. nu exist6 d ovezi clare. Acest lucru se poate int6mpla.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. tunelul Einstein-Rosen. A: Adicd pe o alti Terra? Dl.unnak.r-rp.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei.unnqk.ki versw An. de evolulie spirituald. citegti o carte.unnqk. Le veJi vedea pe cer. Va incepe un rdzboi nuclear. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. lipsuri. dar intr-un alt univers. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili.

ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.X: Nu. A: Este foarle greu de infeles. sexualitate. Ar fi posibil. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. Nimic. si gtie. ki versus An. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. climatericA.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.unnak. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.ki An. Atata tot. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. A: $i nu este a. sociald. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Cei ce lucreazS. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul.. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. De fapt timpul nu existd. Cam aga ceva. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. Pentru voi curge intr-un singur sens. S-au fEcut cercetdri .X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul.X: Da.. bduturd sau mai rau.annak. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.2014. intotdeauna va exista un univers. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire.. cdci el nu este doar liniar.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde.a? Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. tlisperate.l(llca. I)l. Dl.22 An. sete. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.X: Da. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Este singura voastrd $ansa. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. politic5.wnak kiversus An unnak. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere.X: Sn o dai oamenilor. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. dar puJin probabil. sinucidere.' A.X: Da. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. La tl 1.X: Da. Md refer la situalia cconomic5. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Dl. Voi vedeli timpul ca fiind real. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. nimic nu va putea fi redresat.

reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. tot trupul tdu va fi luminat".''. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi.ki yersus An. oamenii. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. cecrezi?. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. . Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. de evitat nu se poate. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl.. or sa apare migene. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . ir. un con. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Pdnd sd ajungeli acolo.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. inccndii.unnak. j afuri. omul va deveni mai sensibil. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Dionisius. Shiva. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd.i Iisus v-a spus: . Exista informalii peste tot. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Omul este supus acestor schimbdri. stdri contradictorii. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. tllr totugi normald. $i mie imi este greu sd le accept.X: Da. Este chiar pcnibil. doar manipulabili. Vd arr. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii.. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii.Luminitorul trupului este ochiul. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. DI. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului.. Este o teorie noud. asemdndtor glandei pineale. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. A: Muribunde sau nu. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. cAci este prestabilit. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal.X: Noud? Se qtie din vechims. Ceea ce am constatat clar.unnak. simJurile se vor asculi. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Dl. etc. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. ce va veni sar o sutd se il contrazicd.p3l.unnqkki versus An. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. Noi. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. zeul babilonian line in mdnd un con.unnak. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii.SJ.. Thamus.X: Nu sunteli idiofi. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. dureri de cap.ki An. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Dl. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. A: $tiu. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia.24 An. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.. chiar dacd este zugravit in roz. violuri. Dacd va ii ochiul tdu curat. Ldngi ea se afld un sarcofag.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde.. Pane. Existd reprezentdri antice. Dar este tlltoritd vou5. tefi orbi qi progti.

Este unic in istoria Creatiei. v-am spus 5i repet. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat.ki versus An. . Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. a pdcii gi a rrrbilii. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.ki 27 spune adevlrul sau nu. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. de portaluri..rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. Intr-adever. ci din contri atunci va incepe o lume noud..1rrrrrc inima. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. pe care nu are sens sa il relatez. existd 1'or. pierderi. dacA verifici din mai multe surse. Poate c5. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor.r'opul final. diu cale . ci ei au pierdut bitdlia. tunak. boli. Pur qi simplu. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.unnak.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. ca si nu mai vorbim de Biblie. Au fEcut-o de milenii '. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. rr. dar sd nu uitiim . insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. au emolii. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc.r ce in ce rnrri dcs.. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. dar am fEcut-o cu un scop anume. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Vanga.r/ez ps niciun argument $tiinlific. Eu cred Pemantul.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. Ei au venit sd ne ajute. ba mai mult. in epoca spirirualitalii. lipsitn de griji. Cu sigurangd este o lume aparent bund. ---R-estul disculiei a fost unul banal. vom avea lipsuri. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre..ki lrr caLc se An. Nu e greu.ibilitatea si mi ingel. din ce gtiu gi ce simt. iar desprinderea . dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator.rrrr lLln. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare.rs gi o noud umanitate. restructurdri.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. ki versus An. Repet: ce cred eu. Eu nu spun ca am dreptate. De aceea au creat un univers paralel.unnak. nu mI lr. Ei sunt. etc. Irlgar Cayce. Probabil cA aceste '. vom rrlra in Epoca de aur.. etc.26 An. Sundar Sing. apropierea de Creator.unnak.' Din tot ce gtiu.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. boli. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. Ei trebuie sd plece. Eu cred si revenim. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna.ceri.

mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Kig. Numele de . Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . iar hitilii sanhara. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. cuvdntul ebraic era ginar. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. Ninive 9i Assur. Babilon. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . Localizarea lor. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. Se pare cd .. ca aqezare geograficd. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege.TI in continualea c54ii. printre care: Ur. (lunoscut ca ..sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. pe care le-am avut... dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. N ippur. ('rrvintul akkadian . rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.strdini cu fala neagrd".

. Uruk.Hr.Hr.Hr. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. arta qi scrisul.ki 30 An. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. armura. zeiJa . ovine qi bovine. Tot din Sumer rrc-au parr. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Sumerienii erau un popor migrator. Ultcrior.lrrt: Ur. Lagaq. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea.ki versus An.r. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. morile.. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. Ritualul de inmormAntare era complex. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Nipur.llr. ziduri. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului.unnak. roata olarulrri. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. urmat apoi de Eridu. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.y An.Hr. cum era cel din Ur..untak.. laceau vase ij. harponul.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. inelele. de lirnbi semitd. roata. '. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. venind posibil din zona stepelor siberiene. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. carul de luptl.ru qi lapislazuli. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat.). templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. care era qi mare preot.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. sandalele. dalta. in nec.unnqk..An unnak. EA era prietena .rele ora$e-cetdli ale omenirii. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale .tit in gapte etaje. r\stl'cl. sistemele de irigajii. astronomia.inci.ianti. Zigwatul era impf. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. in jurul rrrrului 3300 i. qeile. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.ki 3 1 civilizafia sunreriani. . Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. In orice caz nu erau autohroni. etc. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. lurrnaqamentul cailor. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. cuiele. Practicau agricultura gi cregLcau suine. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii.rpci. acul.renit qi primele date despre o religie politeistd.Hr. calenda- rclc.kiyersu.o1'. matematica. se pot afla din sludierea operei sumeriene.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. in jurul anului 2000 i. sibiile. Cunogteau lesutul Si oldritul. Umma. Regele. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. zeila . Astfel au apdrut numeroase ora$e.t. piatrd. Zeila . ivitd in zona pe la 3500 i. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat.

ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. etc. precum zeul soarelui gi al apei.zeifa f'ertililafii $i a dragostei.32 An unnak.kiversus An. economic Ai religios. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.rLlirclieni. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Ninhursag . inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur..ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. \15-2279 i. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. formAnd o singuri r rr ilizalie. Dupd cum am mai spus. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. Ea .zeul soarelui . rege in frunte qi o zeitate supremi.ri.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor.r rrncrieno-akkadiani.ki versus Art. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. Inanna .Hr. cu o singuri limbd.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. o va inlocui pe cea '. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli.rrrncriand.'izare qi administrare. cucereqte intreaga o transformd in 1. Nanna(Sin) era zeul lunii.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . l'rin anii 1958-1916 i.e erau ilc ordin politic.zeila apei.'ra. le .zeul aerului . Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. ki An.zeila-mamd. care a dat legi privitoare la orga. .). legume. Aceste certuri dintre . Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Shamash .unnak. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. supranutnit cel Mare. r'l mai puternic Ai mai bogat . . stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. semitd. Enlil .rrii.Hr. imbrdcdminte. puterea Sumerului dddea '. limba akkadianS. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. unnqk.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale.FIr. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. astfel ci regele semit Sargon I (circa . parfumuri. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.

Din pdcate nu s_au .unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. care se v[d cu ochiul liber. cavalerii gi divizia de arcagi. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. preponderent din lut gi piatrd. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. sociald. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. efectuate de Sir Lavard din Telloh. pe care se tradus decAt foarte pufine. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. Aceasta ar fi istoria oficiald. cei care au venit din cer pe pdmdnt.ki yersus An. in urma unor argumente coerente.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului.000 de ani. buni sau rii. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. istoric qi poliglot. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. religioasi Ei politice din acea perioadd. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.000 de ta-blifc ai cilindri.lalte cul_ umanitdlii. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald.unnak. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. ir i cele $i c i arheologice. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. atat din punct de vedere istoric.34 An. prczcntatd succint. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. care ui. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. printrc consideranduJe neverosimile. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>.ki . primelc 5 pla_ nete.Ele sunt considerate ca fiind ur. cAt qi religios.in traducere.unnak. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. a Sumerului. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. poafii nume sumeriene.unnak.ki An. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6.

ei dc pc plancta lor. agticultura.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. dar tlo. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. zond numitd de sumerieni AB. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.rcricnii avearr ample. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. dindu-q. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.ltratia ci anunnakki au a. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat.ZU.tea perioadd. Tot cl spunc ca acc. Singur.000 an j.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. numit Planeta X. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. Inilial au lbst 900 de colonizatori. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. in truduccrea lui Sitchin.s )n unnak. Nihursag. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. cre6nd astl'el Homo Sapicus. planeta Nibiru ar li cauzat.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.(c lulrgii. insi dr-rpir o perioadi. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. dar totoda. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. Asta ar insemna aproximativ 411. rnir. canalizarc.irrca 1i orbitele acestota. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. Cor. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3.000 de ani pdmdnteni. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. ba rnai mult. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. nelireqti pentru r.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. etc. De aceca au vcnit aici.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. Pe tnblile gisint alir.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. astronomia.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. In anur. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar.i sciura ci nu pot lace munca.. intrucAt aceasta se deteriorase.ahmtt (Marte) 9i Luna. dc pdui Ia 500. rcpr. oonstructia de olaqe.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical.600 de ani.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.

si guvernezc pr'u. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. rivali. primul Flon. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.i la nilologia grcaca Isis. 1'ot . la fel de bruscd ca prima. etc. Se parc ca ruegri . in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. intr-m final.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.rlil gi linki.yus An unnak ki An.ro Sapiens.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. asupra ADN-ului uman.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. Barati. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. A.liica.DU doar rareori. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. Tiblilclc r. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc.RI.An unnak ki ver.LU.nllriul. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. iar daci nc gdndir.tiinla dcmonslreazi cd acum 115.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.n . oare erau fraii vitregi. inapli in a muusi.000 de ani. Nagterca primului om. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.

ki An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor. Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf. care exploda la cel mai mic incident.ki versus An unnuk.

Cel mai important zeu era Anu. dumnezeu din cer. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Este important de menlionat cf. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. regdsindu-se in arnbele scrieri. care se traduce din acadiand ca mlre!. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. El a fost latdl lui Anunnaku. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. rege al zeilor. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului.rranki. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Termenul lblosit este ELU. un prin! din Sippar. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici.unnak ki An unnulLki versul. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi.12 An unnak. stAnd in fata unei plante. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. adicd cei puri. Enlil gi Enik. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Pe una din tiblije apare Enmedr. care a fost indrbgit de Anu. . El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. strdlucitori. Uneori sunt ununoizi. stdpAnul constelaliilor. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. in traducere cel venit din cer. ci DIN.GIR. ki yersus An.

rt atet de mult.n apioxinrativ I 1. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.xrLr.r liiii lui Durrrnczcu.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. de la onr pinir ia r. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.i s-a innrultit I'ourle llrr. . Ici colo lipar noi descopelili.tal. tot voi picrdc.rt.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. dar care nu sunt luate in seami. lii rrt . citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.i apdrcau ir.cclrlilc q. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. sufelir. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti..rtul. $i a crcscut apa utercu.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.rr 1.i tt.rhrit. pc fcra s-a nroclus o catastloti. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . su1f.ia.r!. dczaslrc.clulti cc tl inccput a se inn. anirnalele. . $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.. Din scrieri alliln cd in . 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.i ci atunci cind ploLra .i ii Iot piimir. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.r fiirtlrt cerc se al1it |i.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.Lrscat.i uccasta s-." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. zeiia celelielor'. fiarelc.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.. care pe cine ii voit.:le prc pirrr.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia.hrt.000 i.c 1. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. 'l'oatc cclc tlc 1tt. pentnl cli strnt nnnrai trLrp.I+. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.tnrti ki +i llr.i de aceea alribuiau e.irrtu lLli.r.rc . \. $i a zis Don.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. $i a spolit apa pc pirntir.i (nclilinti).rnul: .rcea zoni geografica ploilc crau rare . calc erau sub cer. loatc s-aLr stiirs .rli.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc.

De asemenea a existat ur.ki An unnak. zeul iernii. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. Aceasta la blestemat.ki 47 Ashnar. iar Enik s-a imbolndvit.ki versus An. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. in traducclo doamna coastd.r conflict . Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . ora$e $i ternple $i Eten. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.46 An. Ea se numea Nin-Ti. Apare apoi o ceartA intre Emesh. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd.unnqk.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). constluclii. care era responsabil cu nagterile Ei roditul.unnak kirersus . zeul verii. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA.4n unnak. rAspunzdtor de flora. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.

casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):. l.epr.\ccasla a tlcvcnit ullcr.rn (lc lcLt !.iu.riu(lc in ghcarc . Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni ..1tt trrrtttk ki -19 :./iitof dc llntani.l l)ltrer171 qlj.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus . giisital in i ll-.i irn liu crr ]:nr(.:loi cci._-FF +8 lit trttr.u .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.dzut cil ljilt(l nisl)Lln.ior zcita p.eirlc. l'r'cscu din crrpi'tl.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.r-ziltl pe \ilrLrr. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.(. I)csrrre N"iltLtr:. .tli ki rtt '.srrr .l Ir..l$urilor. iirr.uL se $lie cal u llut o liieii . l9(X)-235(l i. l:a o r..Lri.

imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.r. llnrk s-a inrprcunal i. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.riii. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl .rdscut Uttr. Enlil estc descris t lr lirrr. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S. in alhra acestor principali zei... lLri principal se nurlea I. \:. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.l cea a caducculLli. fi /i:.1n ttnnul li An tunak kiver:.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. stabilitd de Sitchin.ri.50 '!tt ttnnttl ki vtr. in urma tradtrceri tablitelor.I{r. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.us . Tiblitcle :.1.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. aa_ 1l [n rcprezentili [r. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.prrrr .\R. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.l rrrr zr'Lr trl v.:.-ENGIJR-RA.. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.rttt .i cu accasta $i astt'el s-a r. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. .ittulrri sar-r al clominaliei.1n unnak kr 5l zeilol.i familia lr. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.lrnAntLilui $i cstL.i tulLri. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. o localitate situati in zona vilii liutl'a. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. apare adcsea reprczcn'. )/ -.000 i..VIUN. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu.

De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Enik este trimis in Africa. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. care este fiul lui Anu.unnqk kr An. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Metalul cra r. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi.000 300. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori.52 445. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.000 in minc. pe orbita.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. 430. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. Minereurile el. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.cnlrul Metalr. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.000 Anur. Enlil. Odatd ajuns aici.urakki.i (. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. 41 6.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Acest htcm face ca viata sd regreseze. Acest lucm il infurie pe Enlil. . Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.alrnat gi apoi trirnis in sus. 380. 49. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.rrgic din Shunupak. 200. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.000 An unnak kiversus An. 400. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. De aici cra incdrcat ir.rr. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei sur.au hanspor[ate din . Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. incdlzindu-se. Ei sunt conduqi de Enik. Acegtia incep si se cupleze cu ele.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru.

500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Egiptul este condus de semizei. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. unnak ki An. care era nepoata lui Anu. viitorul Ierusalim. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. ki yersus An. IEcdnd valea Nilului cultivabild.6'10 i. 10. Este momentul in cate apare civilizalia.400 Este o perioadl a pdcii. Ninurta.970 Fiul lui Osiris. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. 7. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e.An.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. 8. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11.unnak. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. 9. 8. Dinastia Ra. Oamenii incep sf.Marduk igi pierde puterea. 8. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Apele se revarsi asupra pdmdntului.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. 3. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Se construie$te Heliopolisul. ki 13.800 ferlil. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. . in port pentnr navele spatiale.780 Primul ndscut al lui Enik. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. pe nume Ra/Marduck. fiul lui linik. Enik intervine 9i el. unn ak.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. cultive mai intAi in zonele inalte.ki versus An unnqk. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Anu vine in vizite pe Terra. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah.tlr. Peninsula Sinai este transformatf. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. Unul dintre acestea se afla in Jericho. pe nume Horus.

poarta zcilor'. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. cel care o tr6. 2.ului. in Nippur apare calendmul.220 2. Ninr-uta face prima capitald la Kish. dar reuqegte sd scape printr.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. ocazie cu care capitala se mutA. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. 2. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Marii amrnnakki atacd Agade.56 An.3r6 Sargon. 100-3.ki yersus An unnakki An. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin..371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).3 50 2. 2. 2. Sunt ani de haos. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune.ki versus An unnak. Mesopotamia. . Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 2. 3. 2. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Inanna reuqe$te sd scape. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. pleacd din Africa.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.un tunel.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. fratele lui Marduk.193 Este anul in care Terah. Pleacd apoi in exil. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. Marduk este zidit de viu in marea piramida. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze./Marduk. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. fratele lui Thoth. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. Dumuzi.unnak. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor.unnak..ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.

2. 2. Terah. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi.unnak. Abraham pleac5 in Egipt.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. ki yersus An. 2. Ur_ Amar-Sin. devine regele Urului. fiind ajutat de o trupA de elitd. 2./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar.048 Moare Slugi. pentru tathl sdu. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Marduk se mutd in linutul hitililor.58 2. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.unnqk.ki An unnuk kiversus An.047 Nammu. Fiul lui Marduk obfine adepJi. 2.113 se na$te Abraham. Imperiul incepc si prospere.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. de unde revine dupi cinci ani. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei.123 in Nippur 2. PdmAntul Prinfii din Theba. 2. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului.041 Amar-Sin. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind.ki 59 Egiptul se imparte in doud. care ii erau loiali lui Ra. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. din Asia de Vest. _ Era decisivl 2.038 in timp ce imperiul se destramS.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. 2. 2. ghidat de Inanna.unnak. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Tatll lui Abraham. insolit de mai multe trupe. pdmdntul din Shem. 2. Mentuhotep I. Nabu. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. cunoscut din Biblie ca Amraphel. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.180 A n.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. il inlocuieqte 2. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.

Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. situat[ in sud-estul Bagdadului. in locuri pure. au restaurat o tebhle.unnok.ki A n. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. .023 in jurul datei de 12 iunie 2006. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.ki versus An unnak.60 An. 2. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. Agenlia Nalionald de Securitate. ordonantele divine au fost exaltate. un batalion de infanterie. transcrieri ale textului strdvechi. impreund cu guvemul american gi britanic. sd analizali cdt mai multe suse. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. au aperut simultan in mai multe orage. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. oficiali sau neoficiald a istoriei. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. unnak. Ziusudra. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. in acest mod. al doulea Badtibira. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. ki versus An.unnak.

I..kr An. in acele zile.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. pe cdrdmizile arzdloate.Un vuiet perturbat de zei. mdntul. In acel loc indepdrtat trdim. Enlil mi-a spus.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.unnak. templele gi magazinele. dar ploile nu urlf. inundalia tr.care a viut ce a lost - ascuns. Tigris qi Euphrates.unnqk.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. Acum. parte de in oragul celui mai puternic erou. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Altd inundalie vine.Tu"..a Gihon. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Pishon. Vei lua decizii pentru alta. imparre inlelepciunea. coliba roqie. ZidColiba roqie ascultd. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Cdnd Enlil a ajuns. Ascunde-le. la sursa marilor rduri trdim. in acele timpuri. Acolo.dezastru. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. . imparte bogalia. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. Inspecteazi funda{iile. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.unnok. Dupd ce oragele au fost distruse. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. . Din nou peste pdmdnturi. Admiri grddinile. distrugdtoarea vieJii.. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. sub. Jine sufletul in viaJi.ki versus An. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese.62 Atr. a spus . centrele cultului au fost distruse dc asemenea. Zid. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. Au mirosit mireasma. aga vei face qi tu. construieqte o barcl Lasd posesiunile.ki yersus An. . toate locu- rile magnifice. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. cdtre Utnapishtim.Jur cd pe acest medalion albastru.unnqk. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Coliba rogie..imisi si acopere tot pd_ -Dupd. in fali tdbliJele.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. zid reflectd Dijos coliba. niciodatd!. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. Belelili a venit. O noud furtund se apropie. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile.

. etema mamd creatoare . ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .raqiya. invadatorii au continuat (ilizibl) An. unnak. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. Bad-tibir4 larsa.. acesta a fost predes_ .. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile.unnqk.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. naliunile multitudinii.64 A n. unnak ki An. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost.._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . An. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. ritualuri gi cerer . ki yersus An.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . Enlil. ei au venit In cea mai violentd form5. ki versus An.

Ninki.66 (ilizibil) 1n unnak.unnak. intunelic sau lumind.i-au luat zborul De pe pdmAnt. naliunile alese gi triburile au zburat.ki versus.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. monotonia ddinuia. triburile . nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. creatorii oamenilor au a.4n unnak. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. Prind cAnd nafiunile. Umal. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. iicute din trestii pure. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. nici zi.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Nici noapte. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia.ki Ca An.ki versus An.unnak. inghifind cerul. intoarcerea copiilor. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd .

dupd cum spunea cineva. ma face deschizitor de drumuri. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. Zeii din Apsu. una pro umanitate gi una contra umanirale.4n unnqk. Am aldturi oameni dragi. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. locurile sacre. asemeni mie. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. Adevdr gi Iubire. ilizibil. Majoritatea md intreabd ce sd facem. cu ure. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui.ki 69 in acele locuri. nu sunt zeu sau supraom. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. propria realitate. Eu. . intreg Universul gi intreaga Crea{ie.unnak. La doud. Eu nu gtiu dacd este adevdrat.unnqk. dar asta nu md situeazd desupra niminui. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. ca aceste ..68 ln unnak. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. flora. cereale. planificatele nave. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. care imi confirmd bdnuielile. Umal. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. noile nave. care izvordgte din inimile noastre.ki An. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. . Eu simt ci trebuie sd fim unifi. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. ilizibil) nu va merge.ki versus . Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei.. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. insi este bine sd avem o contra. sd iubim fauna. cu rdzboi. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf.kiversus An.

linlic..projeclcamelot. .I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. nu ne liudim cu aceste lucruri. insi pe noi ne lasd in ignoranld. Vd rog sd vd rdspundefi sir. e1c. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. care a trimis in 2008. .. Eu cred cu tirie cd. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. Totugi. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. nu vrem mdrire. linigtitoarc. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. schirnbdri climaterice.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. din interiorul organizajiilor se fac auzite. Ei qtiu qi qi-au luat n. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.org. Noi nu dorim l. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd.tiinJa. .i apropo de daci. fie spre a-gi linigti conr.. fie spre a ne avertiza. care ne <linigtesc). acest popor este un popor himit de Creator. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.rguri.... contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti.. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. despre intAlniri extratereste. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. cu aparentul scop de a nu crea panicf. din cind in cdnd. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. Mie personal mi se pare extrem de in. . ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. la voievozi. domnitori. daci. cine sau de ce ne_a vAndut fara.. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. dar vA inlreb altfel.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. voci.rdsuri. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne..... descoperiri gtiinlifice revolujionare.

rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Din datele pe care le am la dispozifie. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. Conform planurilor . cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. se produca in aceastd perioadd. organizate deja de armata norvegiani.unnak. cu ajutor din partea S.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. in addposturile sublerane. inainte de anul 2012. cercetatori. rAndul lor. ki versus An unnak. etc. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. Eu gtiu ci voi fi trimis.i cA nu il putem trece sub tdcere.ki An. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc .unnqk. in zona Mosjoen. printre ciue gi Israelul. rogu. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici.. Sunt foarte revoltat.U.600. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. albastru 9i verde.E. numcroase baze subterane 5i buncdre. membrii guvemului norvegian au inceput. la ordinul guvernului.elitei". Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Aceasta inseamnd cd 2. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. pot aflrma cA in multe alte_1dri. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. incepAnd cu anul 200g 2.A 9i U.72 A ntnnak. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. oameni de $tiinta. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. ki versus An. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. iar ceilalli vor muri. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. precum gi in alte localii din intreaga lard. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. considertn totu.

evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. vd rog sd mi Ie adresali. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar.. Deschideli ochii. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Mai .unnak. De asemenea.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot.. Dacd aveli intrebdri. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%..sfarsitul lumii". am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. destul de des. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. Pentru mine este..unnak ki versus An. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.urtrtuk kiversus An. armata va face curSlenie printre supravieluitori. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea.74 An.. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Am cunoscut-o pe Benazir. Numai dacA acfiondm.ilor. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. respunsul oficial va fi probabil: ..ki An. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. de asemenea. Penlru ultimadatd md rog: . DupA aceea. Acestea sunt. Observ. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Moartea ei a fost una tragicd.

chipurile.ki An ulnak.rp"._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . Ca argument suplimentar.. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.u. . .. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. i"U:t#i#LX'.. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei .i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului.. dar precizdm ci el ne_a spus numele .bru. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. i. in Norvegia. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. oferindu-vd aceste informa!ii. unnok. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. <Am vizitat mai multe baze subterane."*alo*.d".r. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. guvernul va dispdrea farn ili i le. Atunci cAnd va veni momentul.ulpf. ) sum. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12..'F^.. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. atunci cand va sosi momentul. Acest lucru este deja cunoscut . au fost selectate pentru a Ie vizita. Trebuie sd facem ceva. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd.iiii". care deline in totalitate controlul asupra lor. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Cu tot respectul.. existA o serie de simboluri. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. voasrre.di . Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. Am i"..unnak.este important sd inJelegeji acest lucru.. doar anumite persoane. doar cd pe rdnd.t" redus.ki vers s An. trenuri speciale. de asemenea. lizate de amatA._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a..semenea.ki versus Att unnqk. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. spun toate aceste lucruri.. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. triunghiuri portocalii. . Ne_am deplasat in subteran ct.t.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No.uptim. aqa cum ne-au parvenit. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. de exemplu..n_ tare autorului ei. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. la alegerile din 2009. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. . i-am adresat nigte intrebdri . dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.aqa cum fac eu acum.. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus.Luali-a.76 An. . Eu am fost un grup restrAns. In ultimul moment.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. ilpr..n nu_A. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. fou."a"r" iOb"7" in sursele mele.

. insemnele nu erau foarte mari.."lar.. deja protejafi... cred. Am fost imparfiti in grupuri. dar erau suficient de clare penku a le vedea. ::?r:i:.pecriva. Avea lorma unui . Cel pu{in a$a parea. triunghiurile erau pozil ionate in jos. Mb g6ndeam.urri"tuiJr. nu este o literd in nicio limba oe .T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. .E.. oare. cdnd am u.. era un gemule! chiar in spatele lor gi.. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. CAnd am ajuns la capdtul tunelului. * Semnele nu erau.3. re.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^". pozi_ gionate in dreplul umdrului.ki An..'i:?H# Fj iul . de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd.:lil":. .urnuir..." Mai rrirziu.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. * Mai tArziu. Acestea erau mai rnari ..unntk... fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|... pentru a ne pdzi qi a ne insoli.rr.. . am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . de . Am trecut de acele u$i imense. am pus qi inro. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: .E.nur"u.. n. . Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. sau cel pulin a$a pfuea. constltule rnlbrmatii suplimentare. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. djn c6te imi iduc aminte." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.musilel.. pulin TREABA.ki versus An unnak... care iradiau o lumind de aceeagi culoare. Nu suntem.. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.ki 79 postdri. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.ki versus An unnak.uu un "itTI crudat in interiorul lor.. . dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. Fac in vileag .up. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau..rirui Ianga"#T .. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali.u-ur.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.. de culoare albastruviolet. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie....proteclia noastrd". cele portocalii avrind un n triunghi verde. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. domnule. ii'uu. cA iformele cunoscute de noi.N Jeil i'. ::3:1.pentru propria noastrd proteclie". Cu tot respectul..a vlemulilot care vor urrna. Md intrebam: .. . Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi.a .. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.Ce este acesta?" El a rdspuns: .E.oi." p"il...Nu trebuie sd gtifi acest lucru.78 An. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi ..ie. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.. primite ulterior.ry* acest simbol lnrenor. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru . aveau dimensiuni obignuite." .lXfr paragratet. .luii_ fica unele detalii.elo..trnnak.. .. ca un fel de piramiaa . dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.

avea o formd ascufitA in f.i.ie.ii"iji'ra :::::_1.unnak.. cu litere ciudate. uit"ru. o .80 decAt cele An.o mulllme de aslfel de trenuri. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. gi c fost destul de bine. $.il..l". Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.""rura intoarcerea lor. ca acel <E> despre gare v-am povestit . Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.i. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. dar nu loarte mare. ".NOT PURE.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele."*:?:i Mai tdrziu.. Apoi totul a devenit foarte ciudat..PURE . deoa. dar ni un ..Pur .. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.ld i.Fiinfe non-umane .i"rr""ril."# in lungime.'. Nu mai vizusem aga ceva inainte.ki versus An..l.*:i*:..#.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta.T##.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .rau a$a cum pdrea. ..". Am fost legali cu . m-am gdndit: Existd gi .ki An.**ri J"". ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.?ll: mativ 'j.a" i".. .. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ."niiT:l ili:. ..unnak. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.'.r_ii.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . si [-. Trenurile erau ase nelor de metrou. dupd ce am intrat in politici. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza. .. p.ilj%"# r"'"i"a i.. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd..".li.p..arcursut cllitoriei.t. Atunci cAnd am ajuns in sta!.'i. lumirJ s_a ".NOT PURE. i. Nu am inJeles ce scria. Am observat un ecran pe un perete..'i. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Cdnd am ajuns afard.$i un spaliu pentru mar6.:tTrJ"T:*il: dinduntru.iJ:'. Dedesubt mai era scris ceva. in .n...u ln Jur. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.a f.ki versus An unnak. ceea ce v-am povestit deja.^ntr-un gen de "i tunel aspirator. .NOT HUMAN . incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea..'rp"i. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Din prima cdl6torie."u-a". vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.i mare. ai.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.PURE . . Acolo erau gardieni inannali peste tot. + Exista.' ..NOT HUMAN . [Fiinle umane . e 'fi. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. pnve. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.i.. fird n n. '-'-'-' ?. . am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei. repede.r#. F. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. pe care scria HUMAN .al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.#."nsu.

dar orientat altfel. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.o . ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe.ki versus An.. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele..]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile .Planeta X" (planeta Nibiru).arcele" de salvare ale guvernului. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public.. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. . a$a am crezut inifial.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.. deoarece nu sunt om de gtiinfd. Mai tdrziu. cred cd acest cataclism este legat de . imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . cdnd am intrat in politicd.. Dar ceea ce gtiu precis este cA. cu scaune. inainte de 2012. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. cale vor fi folosite de cei din elitd. sau. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.ki An.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio.. Va exista o ameninJare din exterior..rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. fNurne furnizat.82 An unnqk. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Din nou. care urmau sd ne ducd jos. cel pufin. * In lift.unnak. am inceput sd cercetez mai in detaliu.. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. Din tot ce am aflat pAnd acum. in jos. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. cu vArlul in jos. atr. Am aflat cd aceste baze sunt . pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. . se vor folosi aceste adiposturi. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. membrii .

Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. prevestiri gi dezvdluiri din interior. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Sud (http ://yowusa. Ne-a promis. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. din motive lesne de inleles. in fiecare moment. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. dar doregte sd rimdnd discret. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. El este bine.al doilea Soare". De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. cu orice pret. Esre plauzibil. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. pentru a-l proteja de . nu existA nicio informafie clard.ki versus An unnak. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse.unnqk. de asemenea.. fiind politician. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. atAt cele pozitive. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. a fost construit pentr-u numegte. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile.ki An. dacd se va considera necesar. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax.84 An unnak. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie.ki versus An unnak. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. cAt gi cele negative. Dupd o sdptdmdnd de linigte. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim.

desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. h yersus An. din cAte a . mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. toate. care atunci cdnd au fost ficut publice. cu. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. cu diferite destinafii. evenimentele din preajma anului 2012 etc. cu privire la bazele subterane. care a fost gi el acolo. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. Doar anumite persoane vor fi primite. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Dar el a spus ca. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din .ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. care monitorizeazd o zond imensA. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. de asemenea. care a lucrat rrurr guvernamentale. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. dar acegtia creeazd diferite mArci. a spus ea. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. conduse in realitate de o m6nd de oameni. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii.86 An. in caz de urgenjd.. cu cAJiva ani in urmd. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. norvegian. care conduc aceste corporaJii in totalitate. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. de asemenea. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. politicieni. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. $i eu sunt. baza este uriagd gi cd are multe camere. Mi-a dat. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare.unnak. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. Am atagat poza aici.elita" societdlii noastre.unnak. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. El mi-a spus c5. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. Locul se nume$te Baneheia. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5.

El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. tehnologie extrateresftA etc. cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. cdldtorii in alte dimensiuni. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. patru au murit de cancer. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. Am fost acolo de mai multe ori. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. in loc sd foloseascd nave spajiale. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. in 2001. vArf De asemenea. acest articol nu mai este disponibil pe internet. Unul dintre prietenii mei.ki versus An unnak. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. am ajuns intr-o . In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. de asemenea. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. mi-a furnizat. personal pot spune chiar genial. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni.ki An. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent.I 88 An unnak. degi pare se existe ceva viald in subteran.. Cu toate acestea. Personal am vizital citteva dintre acestea. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. in acest moment. Din pdcate. La un moment dat. care erau amplasate la o addncime foarte mare.

Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba.unnak ki An unnak. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. pe sub rdu. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace.i departe de orice drum. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. nu am nicio idee. Franla.-ului. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. in partea superioard a acestui munte. VA dau dreptate. este un munte uriag. precum gi la poli. De asemenea. organisme. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. care avea pe ea o roate nr incuietori.ki versus An. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. China. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . ducAnd la acea camerf. Rusia. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. cu lacuri deasupra. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. De fapt. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Dupd cum vedefi. cu o ugi imensd de fier.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. Elvelia.I 90 An. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. aga cum am menJionat mai sus. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . in mijlocul pidurii. cd sunt baze militare sau depozite. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. iar noi ceilalli nu $tim nimic. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met.unnak. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. Aceasla este un lucru ciudat. dar.30 miliarde de dolari.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. Acestea sunt cele care se cunosc. in baza unor informafii precise. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. Ceea ce ne spun ei. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii.F. Aceasta a fost in Gimlemoen.ru. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare.

ki An unndk.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. ci este bun qi drept. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. I brlizarea unitdlii nalionale. Se pare cd noi am ales. Dacd emili grAnduri de iubire. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente..unnak. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. care deschide orice poartl este cheia iubirii. etc. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. canalizarc. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. climalizare. cale afirmd cd in urma prefacerilor. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. se ii asuprim. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. dar cl. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. in misiunea lui. de control al teritoriului. . Am fost adesea acuzatd de nafionalism. sa cream haosul. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor.92 An unnqk-kiyersus An. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. Frica nu este a noastrA a oamenilor. din neptiinld sau sub falsi indrumare. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. $i cel mai important lucru. $tiu cd vi se par cuvinte mari. sd ii atacdm. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea.reia universald. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. dacd suntefi oameni. in spiritualitatea noastrd. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. Noi suntem divergi sub aspect fizic. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. Deci. gi da sunt nalionalistd. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. care insd nu au amploarea celor din striinatate. dar mili la nivel vibrafional. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. De aceea suntem astlzi aici. Eu sunt nalionaliste. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. i ilor. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei.

M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. sd vedem cAt rezistd valva. bunii nogtri cond. R: Se incearcd captarea. magnificii. . Robert: Dupd cum gtii. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele.vrea sA vd propun un scenariu. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. a solului. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn.ki toli minunalii. etc.. R: Da. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia.tnnak.4n. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem.94 . dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici.. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da. Suntem un organism independent. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. noastre. a alimentelor. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului.ki versus. gi noi in Ag. BdnurrediaEutlcolo. insd pe mine m-a dezamdgit.Atori intrd in subteran. Este un vechi prieten.ln unnak. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. md rog. Am auzit.

Este o catastrofE. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Gandegte-te cd din 20 aprilie. insb firi sncces. Asta va amplifica gi mai mult efectul. sunt Louisiana qi Florida. Se pot face doar estimari. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. dar nimeni nu gtie cdt va curge. insd diferd mult condiliile. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. De scafandri nici nu poate fi vorba. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Prima datd au forat ru$ii.ime atat de mare.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. De restul. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali.unnak. stridii gi creveJi. pescuit. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. scoici. Poate doar la evenimentul de la Valdez. in a1'ara celor din imediata apropiere.i cicloni. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva.A fost o mare gre$eal5. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. $i asta nu este tot. in prezent zonele afectate. viteza valului de lifei ar putea cre$te. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. respectiv ecosistem. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. Aici vorbim despre o exploatare marind. turism. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. nici nu mai poate fi vorba. dupa Alaska. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. Este cea mai impofiante zond. ki v ersus A n unna k.96 An. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum .

ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. An.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. in anumite zone (dj fracturd>.unnak. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. la un congres de gtiin!6. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. cam prin 1946. Pe scurt. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. De aceea au investit masiv in cercetare.unnak. fiind acoperite ulterior de sedimente. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca.98 fie cealalti. dorind sd descopere originea petrolului. care se afld la mare adAncime. care a declangat tempelaturi ani. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. prin care. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. In 195 I . El a susfinut existenla unor falii la mare addncime.ki An unnqk. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. Bineinleles cd teoria este contestatd. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. .ki versus An. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor.ki versus An-unnak. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. 350 . afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt.i. Aga au realizat cd americanii.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov.

A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Odatd intrat in organism. R: Nu am informalii in acest sens.u nnak. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. pentru care este toxic. Atacd sistemul nervos. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie.ne$te cu fo4d maximd. iar la concentralii peste 0. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd.1% poate ucide in cdteva secunde. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. Problema este ca nu se spune nimic. care ar face orice spre acelagi loc. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. cine crezi $i cf. iar zdcdmdntul este uriag. repet. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. Benzenul iritd ochii. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. ki yersus An. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor.100 A n. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. pielea gi clile respiratorii.unnak. Va fi o catastroid planetara. iar inghilirea sa . iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. plecdm la un anumit moment. Totul va fi expus poludrii.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. benzen $i clorura de metil. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii.unnak ki An. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Asta md frdmAntl. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. cA a fost o gregeald. In zonele de iesire lifeiul fa.

adici i .u nnak. poate intervenJia divind. gtim. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. A: Bun. Austria gi o buni parte din Rusia. dar toxicitatea maximd o au acolo. degi substanle care ies odatd cu petrolul. h versus A n. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. Dar dacd nu se face nimic.tie. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. R: Nu mi se pare corect. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.unnak. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Cehia. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. O sd fim inconjurali de apd. in acea regiune. Daca acest ciclu este unul continuu. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. a continud aga.ki An.unnak. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd.102 An. Nimic nu dI rezultate.ki versus An.unnak. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. dar nu am solufii. In rest se vede neputinla pe fafa lor. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. R: In prezent nu existd nimic concret. la fel 9i I Ungaria. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. dar sunt doar teorii. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. nu i. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva.i erea. dizolvi plassA existe. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. Dacd omul nu . Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. in zone diferite.

Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei.on" uor-f. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da.unnak. totul este un intreg. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. fotoni. Absolut totul se invdrte. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. compacte. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.ki An. ca o centurA.ki versus An unnak. $i noi. care . jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. denumita gi Soarele Pleiadeior. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. preiG6ilite. Aici este vorba de mii de ani. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. demonstrate fizic. A: Bine. Totul are o logicd. Dar el s A: Da.104 An. de unde gi numele.unnqk ki versus An. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Vezi tu. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .000 de ani. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor.w|nak. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri.-'-r 26.ki 105 i' I in sistemul nostru solar.

Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. sunt teorii.unnak kiversus An unnqk. A: $i dacd sunt posibile teoretic. dat nu tur lucru bun. la o noud lume.ig! datorira radialiilor qi ui uG. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. dar este dificil de afirmat. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. nu am auzit sd se fi deschis vreuna.spec. de puntea EinsteinRosen. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor.ki rersus An.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. l---^-:-rr-. Se face aceasti analogie cu un vierme. Md rog. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. Nu existd do_ ambele emisfere. Nimic atiinlific. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. am auzit de asta. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Dar de deschis.Sunt ipoteze. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Asta este o lume noui.ki Ah ltn1ak. . A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.\ 106 An. unnak. Va fi ca o noud na$tere. la o viald mai bund. R: Da. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol.. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate.

. A: Pe Tena nu. arunci cu siguranrd u. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra.'p"_lm"rff*f.u fi r. a"-ie nJ'* . Intri intr-o tiacfiune de secundd. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. . iardgi. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. A: Eu il vdd. S_ar uita in interior. R: Iardgi.r1un" a.108 An unnak. dar trebuie si existe aplicabilitate. doar cd tu nu realizezi.pu1irf . dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. nimic palpabil... A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. R: $i cine sau de ce crezi cd a. molecular.Oricum eu vdd aici o hibi.. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.e adormi simrurire 3 si:n'ild.l. dar sunt zvonuri. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.Ei nu au logicd..u. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd.J. tu stai prins in trecere.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. put. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. Sd p.. sunt speculalii.. }. dar de iegit nu iegi.. dar vei sta un infinit. . Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic.ki 109 rostul. Dar repet. sunt consideralii teoretice..Ji'..d ". . A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. .J icolo? R d1. Intri._ recteze anumite imagini care sd te atragd. st[pdni gi realitatea? A. haos. A: Cum adicd? R: Simplu. telepor- f.ri Daci srapdnesc rimpul gi . asta nu inseamnd cd este demonstrat cd .rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate..T:. R: $i eu admit. rie...s. R: Cam aga ceva. aflat la capdtul tunelului.. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. pdnd nu vid nu cred. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . Am auzit qi eu anumite zvonuri. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. dar pe alte planete poate. in teorie poli presupune orice.i .ki yenus An unnak. . drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.qyfi. Nu ar putea sa iti . R: Toate exisrd in teorie.. .ki An unnak ki versus An unnak. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd."*i.:'iT ilf..'.qi ar vedea o lume mirificd.

in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. au fost capturate de cdtre . A: Dar sunt poze. insd abia in 1938. lacuri gi izvoare termale. primele expedilii germane cdtre Antarctica. au inceput cam prin 1903. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud.1l0 An. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. dar asta nu inseamnS. nnqk kiversus An unnak. . Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. . A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. atunci poli presupune cd sunt pamantene. Acolo era o zon5. nimic special. filmulete cu nave extratereste.T.unnqk.ki Yersus An unnqk ki 111 existd.ki An. prin '40? R: Oficial. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. pegteri. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. Este o posibilitate. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond.

Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. A. intr-un mod simPlist. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. t)a. Sunt tot legi ale fizicii. cdmp magnetic terestru fotuqi. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. nu reprozrnta nirric special. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. R: $tiinla este in continul expansiune. dar astea sunt supozifii.unnak. prea se intdmpld toate acum. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc.. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003.112 An. Nibiru' care . expulzie de materie. ki An. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. Dacd faci ceva intr-o parte. intr-adevdr se intAmpld cd a. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. cdci scala fusese depa$rta.. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. Tiebuie sd rAmanem ralionali. unnak. unn a k. care oricum nu se puteau aplra. asta cu soarele se qtia mai de mult. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. cd au zburat cu nave. in ce mai mult. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. ^-e. R: Putem plesupune orice. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. To ui u'tiit d" o noul planetd.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. ki versus An. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. explozie sosl6bit. vei avea un rdspuns in cealalti. Eu c:red cd timpul care va veni. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.

114 An unnqk.ki yersus An. a cutremurelor? R: Da. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Ji-am spus. aceastd invazie de descoperiri. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. sunt reale gi palpabile. A: Dar este un aparat. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. A: Totugi. . A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. se inlAmpld. toate au o influenld. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant.unnak. Soarele are un comportament aparte. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. trecem printr-un nor de energie. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd.ki An. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. Puerto Rico 9i Norvegia. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor.ki yersus An.unnak. strapungand to(ul.

sus. Eu aga consider cd este corect. ki v er. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. ki y ersus A n. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi.R: Da.: [.si echilibratd. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul.''t 116 An unn a k. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. unnak. . Impofiant este sa asculte ambele tabere. adicA centura de care i1i vorbeam. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. unn ak. dar o fac in cunogtinld de cauzd. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . este rdspunderea mea. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul.niversul? .4n. R: Nu. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. A: ldeea e ca nu putem face nimic. dar exista anumite calcule care se pot face. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. Sunt lucruri logice. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. ki An. cu pedepse divine.

cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. disperatd. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. A: Dar care este motilr. nu doar sub aspect economic. moralitate. recunoa$tere internalionald. spiritual. o fiinlA pentru care iubire. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. trebuie si admitem cd suntem . De-a lungul timpului. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. ci in primul rdnd sub aspect moral. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. prin munca. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA.rl. abnegalia gi ddruirea sa.V Argus este un bun prieten. derutati. nu sunt doar cuvinte goale. cum se doregte a se llsa impresia. armonie. echitate. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu.

sunt chintesenle de adevdruri care. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). manevratd.pdcat" al Evei gi al lui Adam. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug.ioasd. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor.a ium il relevd cunoaqterea actuald.ki An. s-a schingiuit. neindurdtor gi aspru. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. N-au putut realiza o masA criticd.120 An.unnak. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. l-a culpabilizat pentru aga zisul .. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. i s-a spus. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. iertarea. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. dacd ar fi fost respectate. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. A dominat .i cel politic. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. s-a excomunicat. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. dupd o clipd de eufbrie. o mare dezastrul unui rdzboi. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.ki yersus An unqk. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. a fost rdstignit. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . in loc de entitate izbdvitoare.ki versus An. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. A: Aqa este. religioaqi se. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. a crimelor gi a rdzboaielor.unnok. Marea masd a fost totdeauna minlita. exploatatI $i linutd in ignoranti. dar ce putem face. Totugi accentuarea prdpastiei economice. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. indiferent. Mdntuirea. Sistemul occidental' cel mai ldudat. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. gi eu cred acela$i lucru.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi.. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. In numele acestui zeu. egoist. Treptat. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. treptat. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .

fiecare gest distructiv au provocat $i continui. Universul nu mai are ribdare.tmqk ki An. am fEcut mult rlu ucigand. cd deci. Nu a inleles cd totul este interconectat. cauzd prim5 a intregului Univers. separat de intreg. lumea este a$a cum o gAndim.$ An. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare.utnqk ki versus An. mai clar spus. . Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori.ki vers. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei.unnak. bine sau rau. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. neiertrind. influenleaze intregul univers. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. evident. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. cd tot ceea ce facem sau ni se face. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. prin mii de surse venite din univers. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. Fiecare intenfie de a face rdul. distrugAnd. jefuind. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. Ne putem salva acum sau niciodatd. DacA nu ne place lumea in care trdim. Nimic nu poate exista izolat.unndk. Din nefericire.122 An. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.

". Vezi tu. pimAntul. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .. o epoca a congrii.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. irt. An.in evolulia sa $i la incepur O" . Argus: Din nefericire. intreaga lume vie. J.-". f*..124 des. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. De noi depinde dacd va mai fi... vor r5. .p. Cu alte cuvinte. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.oaa.i.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.upra:i^:19i. insd in plan energetic.. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak.a.i timp al transformdrii. Gralie acestui fenomen... s-o numim metaforic adamicd.".. in consecinld qi vechile . Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.tei spirituatizaie. toate celulele "^.'A rnceput de. agresivirate.. Universul. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.." . cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt... ori nu va fi deloc. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . nu molecular.l. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.i. Este suficient doar sd vrem. foloseqte pentru cvenfd christicd". Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.... Tot ceea gindi re negativd. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.d.la marea sincron zare galacticd.. Ca urmart .irn? ..ii. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. Din cei mul1i. ori nu va fi deloc. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. Beneficiile vor fi imense. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. modificanJ "i. numit de cdtre unii "orrni"".. Se crede ci intr-o epocd. cei ce vor supravielui vor suferi . boli incurabile.i .sau distructive ia adresa naturii ". "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".egoism."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.!i*. Voi . razbunare .afectdnd cerul.. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd...... a viefii ".. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.. iri"a."i.r. ADN-ul uman va mai adduga. va stabili un raport de rezonantd..r'.

Are o conotalie strict darwinistd : . de origine vegetald. Braden sustine cd se va trece. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. punerea sa in inferioritate sub orice formd.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. bazatd pe concurenle.126 An unnak ki versus An undk.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare.ra transcende conditia sa animal5. intr-o lume spiritualizatd.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.. prind la intelegerea sacruiui. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. Voa. proprietatea privatd se va plstra..*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p.._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. n9u creier pi o noud biologie. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. . ".. op*anau_r" adevdrului despre noi. aanau_i_se u. o indumnezeire a omului care . adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.ki An. dar numai in limitele bunului sim!. altfel spus. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine.. propdvdduit prima oard de lisus. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private.tea la fen9m91 biologic inevitabil.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd.il. . ConcurenJa este inumand gi imorald.unnqk.. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. int-o lume sdraci este imorald. ua iirpur"... In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G.. Nu are nici o gans[ in viitor.". pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum.. de huzur. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. dominantd astdzi.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei.i . dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. conhard ideii de divinitate.ki versus An..invinge ca sd nu fii invins" .""i. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". specii cu alta.". Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i..""t i.unnak.. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. Va avealoc. este contrard moralei divine. cum naiv considera Darwin gi if . Este total de neinleles cum. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Vom inleiege vrala este doar o experienp. doborArea partenerului de competi{ie. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum.

frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas.sponsabilitatea pe care o au. Sd spunem cA a$a este. Noi . iubesc RomAnia qi poporul romdn. dar adesea se dovedegte contrariul. Goana dupd audienfd. eu cred cA presa.ki A n. . gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. culmea. ftrd culturd. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. obrdznicia gi anatomia posteriorului. ki versus An unnak. O presd liberd inseamnd o lume liberd. este o unealtd de nddejde a democrafiei. noi venim dupd zeci de . lfugus: Sigur. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. Sunt oameni de caracter. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. A Trebure sd fii ingiduitor.. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. de o mass-media putemicd. cinsti$ 9i care. Dar cAnd cAinele turbeazi. corecli. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.unnak. responsabili.128 An. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. Argus: Sigur. Poate par aga. de ccnzur6. de mare calitate umand gi profesionald. liri culturS. Probabil cd cu timpul se va cerne.unnak.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. dar cu oameni onegti. .hi verstrs An unqk. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. societatea are nevoie de pres6.rr:. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei.. . A: Eu nu subscriu ideii. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. conqtienfi de rr.

..rnnak.de acljune totald. p.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. Ei urcd.i. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. cataclisme. corecli. pe .ii*. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. " "ir".". $t in.Ul rroenate.i." . etc. Adicd..i" 1"-. 311. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. cu siguranle.130 An.. .anarhie in Rom6nia.ri reme." i. noi cobordm..J a-. "t.. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. C: Da..i to curningiria !f.kiversus An.. care .. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . * .t...... -occidentali.]. Altfel Lrf .J viala cu legile universului. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. a" on"qti in"at penrru cei care..j viala. regr runclronale.. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd... noi suntem responsabili. erupfii. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. sd observAm unde am ajuns noi ".. cA toate instituliile existente 6.... dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. d.. conduc ar fi altruigti..ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. ditate pe care universul nu o mai tolercazd.i prin in """r." rz"rd de o democrafie adevaratl. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.unak.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.r. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.jT::Y:11" cd viitorur om.lucreazd in presd gijustili. n.i. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.. ."ri'..i". Noi am generat situaliile respective. rdzboaie.. D.... A: $tiu.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. etc. acelasi timp.5t'i*..g"'..rrir"r. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni.lp'l.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . p"t. ordinea *. .a s" uarn. _"rg"i'rrrll departe. "".l. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild.

trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare.ki versus An. noi doar i-am dat putere. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Dacd informalia existd acolo.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. Este cam acelagi lucru. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. noi l-am fEcut manifest. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. etc. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. da. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. in ambele cazuri insd. Pol Pot. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da.unnqk ki versus An. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Jont generate de noi. adicd devine vizibili. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. corespunzetor unei frecvenfe. gAndul care a stat la bazd este nereal. de polaritatea acfiunilor.unnakki An. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. dar menlionez i""a oAute. frica.unnak. Stalin. Existd o sdmAnJd. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd.ismic. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. A: Mai clar. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. Ele existd gi sunt reale. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. Asta inseamnd cd informalia. dar energia este manifestd.132 An rnnak. este resplata noastrd.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

disttibuitor sau separator de razd". in schimb. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. 1 aparat? .. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. declangate de obiecte astronomice super dense.wtnak. sd intreb. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. nici mdcar lucrurile legate de Terra. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. care trec prin brafele perpendiculare. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1.rui sursd era acesta? kHZ.142 An.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.unnak. trwfiita .rea undelor gravitationale. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Acest lucru nu a fost realizat. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd.. Se i afla in apropiere de Sarsted. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. in Germania.unnak.ki 143 Nu am stat sd analizez. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni.ki versus An. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine..ki versus An. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta.ki An unnak. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. lungi de c6te 600 metri. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. . Aceasta imparte lumina in doud fascicole.

.unnak.uru.. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd..... f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . Principiul holografic susline cd. Luni la rAnd s_au stua_ r. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. Nu te mai plictisesc cu amanunte. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment.ff . Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in.d1lgs evalorarea lor rreptata :.ki An. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.unnak._) .i'.. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune...144 An. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. Ideca nu este noud..i grii dispare.j:itca nol tralm si cd L.t?r"Ji. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.. suslinea a fel ca gi d."ril. bidirnensionald aflata la distanfa.. fizician. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard.. insa toale explicatiile erau dat..". gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. susskind. toati informa_ peltnr. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului. de cuanrum spatio_temporal :ill^r. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.. " i1i aui'r. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate."ul... RdmAndnd pe principiul holografic. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu..unnak.. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.unnqk.t crspantla.ki versus An. Aici apdrea insd o altd probleml. "on. Jontinutul .. urcqe Ti"r.Ifli. Craig Hogan.::1:1. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.fru3!ruTfiT i.na cosmice.t5 .#'. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor.apruf A: Ce este aoesta. ki versus An.."scopice lntr_o holograj.sranule.

cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald. r ar. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp..146 An unnak. . dar le perccpi aga nalrsm. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. se intdmpld.. Iogic..i' "'..u.: . tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. in curdnd pe Terra.:: structura vibrafionald."liat. simti.T. este dezinteresatd.T1 Aici cred cd ai dreptate.ki 147 matrixurilor. . Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului.jte!_ i l I I I I stai qi .' . "a'..ki An..li. vei insipi! de ei. 9.-Pe d-e alti pa!e."*.. dacd familia ta nu wea se se asigure.evrt asrf'el de disculii."fffr. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'.unnak.it u arf. 9. De ce sa pierd .unnak. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. .i.. .irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. Noitrebuie sd ne modificam..l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir..P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu ." .ki yersus An. daga !q -q!!!. atunci de ce sA nu ii lagi in pace. este problema lui. E. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor..liflro A: Nu. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie.. Eu cred cd timpurite. -lqlpldg a coniilor.lismice. nu crede. fie intr_un loc O.i. $i nu va fi de bine... dar nu gtiu incolro si o .. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. lau. deoarece i.. rrf"i"* "rfi.unnak ki versus An. Eu simt asta. C: Vezi. i1i spun cd eu cred cu . ugr'.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. Vezi. tac. Asta gtiu sigur. . i. extrapoldnd. anumite fenomene vor incepe in iamd. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. chiar spre primavard. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege... p.OU vrea sd imi iau mdsuri. J.-.::.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri.?i?ffi l. C: Atunci. iri exp a? alii il. dar preponderent la anul."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da."il. fi. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.

inghe! in Brazllia.ine. Clima a lualo razna. de a trage un semnal de alarrnd. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. In incheiere weau sf. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. uragane. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. nu este o fiinld izolat[. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. soarelc are anomalii . Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. ghefarii se topesc alarmant de repede. incendii gi inundalii peste tot. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Dacd vrem un viitor nou. Astdzi. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului.

dar este o iluzie. deznddejdea.. granilele.unnak. avarili4 etc. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. Ciind veli auzi de lucruri urate. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. rele.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. crirna. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. ctc nu vcr mai exista. rdutatea. ultra-nalionalismul.ki versus An. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Nu peste mult timp. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. Schimbarea va veni oricum. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre.unnak. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie.trnnqk. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. in baza unor idealuri gi valori eronate. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Daci ei cred cu tlrie in asta.150 An. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. foametea. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.ki versus An. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. noi. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. sd lupte ei.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' .ki An. Prin puterea gAndului noi voin ar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful