UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

SPECIALIZARE T.C.M.

PROIECT DE AN

Tehnologii de Deformare Plastica la Rece

(specializare T.C.M)

Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA

Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-
MADALIN
Grupa: 631 AA

Anul calendaristic:
* 2009-2010*

-1-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

A. PROIECTAREA PROCESULUI
TEHNOLOGIC DE PRELUCRAE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza

unor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in
cazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau
matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se
desfasoara pe o singura stanta sau matrita).

1Analiza piesei

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a

echipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor
initiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei,
volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei
prelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc.
Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document
tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificata
preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In
multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit
de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau
ar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei
activitati propriu-zisa de proiectare trebuie realizata cu
responsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie.
Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere,
principalele fiind mentionate in continuare.

1.1Rolul functional al piesei

Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care

aceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor
acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in

-2-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a

ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin
linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se
mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei.
Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare
suprafetele ce o definesc.
Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformare
plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza
suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare
plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare ale
acestora.

1.2 Verificare desenului de executie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu

scopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii
eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de
executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa
ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toate
informatiile necesare unei proiectari corecte.

Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi,

detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea
nastere la interpretari subiective. Astfel, piesa “Suport lama” este
prezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul se
considera complet si nu este necesara interventia celui care a
proiectat piesa.
Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni care
sa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista
un orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetate
M2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire la
existenta acestora.

-3-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Piesa este definita ca forma in vederile desenului de

executie, grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm,
respectiv M2,5.
Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilor
intre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii
ale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela o
scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe
desen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata in
indicator.
Razele de racordare in cazul piesei “Suport lama” este de
0,5mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe
desen, sau nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupra
indicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare.
Grosimea materialului din care se executa piesa este
trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm.
Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas
de precizie mijlocie.
Din cele mai multe ori indicaiile privind calitatea
suprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa “Suport
lama” rolul functional al aceteia este asigurat de forma ei si nu de
calitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezulta
prin stantare obisnuita(6,3...12,5µm) este suficienta.
Greutatea piesei nu este specificata in desenul de
executie astfel incat aceasta trebuie calculata.
Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele
actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de
livrare, gradul de ecruisare, etc.

-4-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.3 Materialul piesei.

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se

executa piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de
proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date
referitoare la:
. Proprietati fizico-mecanice.
. Compozitia chimica.
. Forme si dimensiuni de livrare
Din standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de
livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind
prezente in tabelu 1.

Tabelu 1

Material Stare Rezistenta Compozitie Greutate Forme si dimensiuni

STAS de la rupere chimica specifica de livrare
livrare Rm [%] γ
[kg/dm3]
[N/mm2]
benzi foi de tabla

0 1 2 3 4 5 6
10,12,14,15,16,
HA 370.....440 37%Zn 8,2 18,20,21,22,24, 500x2000
CuZn37 25,26,28,29,30,
63%Cu 32,35,36,40,42,
560x2000
45,46,47,48,50, 1000x2000
52,55,56,60,63,
65,70,72,75,80,
81,85,90,94,95,
100,103,105,10
6,110,115,120,1
30,135,140,145,
150

-5-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Caracteristici de material prescrise:

- Semnificaţia codului materialului:
Cod material: CuZn37 (Alamă)
Semnificaţie: 37% Zn, restul Cu
- Compoziţia chimică - se prezintă tabelar
- Structura metalografică - se prezintă tabelar
- Proprietăţi fizico-mecanice - se prezintă tabelar (rezistenţa
de rupere, duritate, alungire etc.)

Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90)

este reprezentata in tabelul 2 .

Tabelul 2

Compozitia chimica %

Marca Elemente de Duritate

aliaj aliere Impuritati,max Kg/dm3

Cu Zn Pb Fe Mn Al Sn Total

CuZn37 62-64 Rest 0,3 0,2 0,1 0,3 0,1 0,8 8.4

-6-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeţelor

reprezentate in tabelul 3 .
TABELUL 3

Rugozitatea, Toleranţa(-e) Poziţia

Forma Dimensiuni şi de formă relativă Alte
S nominală a Ra [mm]
b [μm] (duritate,
a acoperiri de
t protecţie etc.)
e
ri

[mm]
S1 plana 6±0,6/42±1,2 6,3 - - -
S2 elicoidala M2,5/1,5 3,2 - - -
S3 plana 1,5±0,6/6±0,6 6,3 - - -
S4 plana 8±0,8/8,5±0,8 6,3 - - -
S5 plana 1,5±0,6/8±0,8 6,3 - - -
S6 Plana 1,5±0,6/42±1,2 6,3 - - -
S7 cilindrica R2/R0,5 6,3 - - -
S8 plana 1±0,6/1,5±0,6 6,3 - - -
S9 cilindrica Ø4,2/1,5±0,6 6,3 - - -
S1
Plana 1,5±0,6/9,5±0,8 6,3 - - -
0
S1
Cilindrica R0,5/6±0,6 6,3 - - -
1
S1
cilindrica R0,5/R2 6,3 - - -
2
S1
Plana 1,5±O,6/7±0,8 6,3 - - -
3
S1
plana 1,5±0,6/6±0,6 6,3 - - -
4
S1
elicoidala M2,5/1,5 3,2 - - -
5

* Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

-7-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in

tabelul 4 .
Tabelu 4

S Funcţia(-ile)
S1, S4 Supafete de contact.
S3,s S5, S6,
S7, S8, S9,
Suprafete de margine/delimitare a piesei.
S11, S12, S13

S10, S2, S15 Suprafete de fixare a piesei

S14
Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

S1

S15
S14

S13

S12

S10
S2
S9
S8
S3
S11

S7 S6 S5 S4 Fig 1

-8-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformare

plastica la rece.
1.6 Masa si volumul piesei.

Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului

INVENTOR .

ffig2ff

-9-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.7 Împărţirea piesei în categorii de dimensiuni

1.7.1 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

L = ΣLi + ΣLφi
unde :
Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;
Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

Fig 2

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :

Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :

φi = unghiul porţiunii curbe [grade];

ri = raza interioară;
x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de
racordare;
Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

Φ = 1800 – α unde :

α = unghiul interior de îndoire [grade].

- 10 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel

pentru cazul de faţă avem următoarele variante :
• Pentru Lφ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:

Tabelul 5
Raportul r/g 0,333
Coeficientul x 0,356

 Calculul Lφ1 :
φ = 1800 – α = 1800 – 900 = 900
Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=42-ri-g=42-0,5-1,5=40 mm

Calculul L2=3-ri-g=3-0,5-1,5=1 mm

În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este

următoarea :

L = (L1 + L2) + Lφ=40+1+1,624=42,624 mm

- 11 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.7.2 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

L = ΣLi + ΣLφi
unde :
Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;
Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

Fig3

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea

formulă :

Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :

φi = unghiul porţiunii curbe [grade];

ri = raza interioară;
x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de
racordare;
Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

Φ = 1800 – α unde :

α = unghiul interior de îndoire [grade].

Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel

pentru cazul de faţă avem următoarele variante :
• Pentru Lφ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:

Tabelul 5
Raportul r/g 0,333
Coeficientul x - 120,356
-
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

 Calculul Lφ1 :
φ = 1800 – α = 1800 – 900 = 900
Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=14,5-ri-g=14,5-0,5-1,5=12,5 mm

Calculul L2=10-ri-g=10-0,5-1,5=8 mm

În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este

următoarea :

L = (L1 + L2) + Lφ=12,5+8+1,624=22,124 mm

2 Studiul tehnologicităţii piese

Tehnologicitatea unei piese este o caracteristică a acesteia care evidenţiază

gradul în care piesa poate fi executată în condiţii normale de lucru. de execuţie, cu
posibilitaţi1e pe care le oferă procedeele de deformare respective, valori ce se
găsesc recomandate în literatura de specialitate.
Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastică la rece se
analizează din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecărui procedeu de
deformare în parte
- 13 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

2.1 Tehnologicitatea condiţiilor tehnice impuse

În tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de
execuţie şi preciziile posibil de realizat prin procedee de deformare plastică la rece
pentru fiecare dimensiune nominală, reprezentete in tabelul 6.
Tabelul 6
Dimen- Precizia impusă piesei prin Precizia posibilă de realizat prin Con- Biblio-
siunea desenul de execuţie procedee de deformare plastică cluzii grafie
nomi- la rece
nală Abateri Abateri Abateri Rugozi- Abateri dimensio- Abateri Rugozi-
dimen- la cote de tatea nale de tatea
sionale libere forma suprafe- Defor- Defor- forma suprafe-
STAS ţei mare mare de ţei
11111-86 normală precizie
42 - ±1,2 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
3 - ±0,6 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
1,5 - ±0,6 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
8,5 - ±0,8 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
24 - ±1 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
8 - ±0,8 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3.2 DN
6 - ±0,6 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
10 - ±0,8 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
14,5 - ±1 - 6,3 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
2.5 - ±0,6 - 6,3 ±0,52 ±0,25 - 3,2 DN
4,2 - ±0,6 - 3,2 ±0,04 ±0,02 - 3,2 DN
2 - ±0,6 - 3,2 ±0,04 ±0,02 - 3,2 DN
5 ±0,5 - - 6,3 ±0,10 ±0,04 - 3,2 DN
2.2 Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin decupare

Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii: h ≥ 1,2g; a ≥ 1,2g; b < 15g.

- 14 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig1

În cazul piesei”Suport lama “ sunt întâlnite următoarele situaţii pentru

conturul decupat reprezentat in Fig 2:

a>1,2g Fig2
8>1,2x1,5
8>1,8
Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ poate fi
obtinuta prin decupare.

2.3 Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin perforare

Având în vedere limitele procedeului de perforare în ceea ce priveşte forma

suprafeţelor perforate precum şi condiţiile dimensionale şi de poziţie relativă se
compară piesa reală cu piesele model din următoarea figură:
- 15 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig. 3 – Condiţii limită pentru perforare

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ reprezentata in

Fig 4, poate fi obtinuta prin perforare.

a>g 2>1,5

- 16 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4

2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei

Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza

minima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de
indoire , lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6

Fig5

Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta din
CuZn37.

- 17 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig6

r≥0,3g 0,5≥0,45
h>2g 10>3
t>r+d/2 4>0,5+4,2/2 =>4>2,6

Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii de

tehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a pieselor
rezulta ca piesa “Suport lama” poate fi executata prin deformare plastica
la rece.

3.Analiza diferitelor variante de procese.

- 18 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai

multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una
sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat.
Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a
procesului de prelucrare:

- pe stante si matrite simple;

- pe stante si matrite complexe;
- pe matrite combinate.

Varianta 1:
- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de
decupat;

Fig 3.1 Piesa

Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.

- 19 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.2
Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de
perforat este reprezentata in Fig 3.3.

Fig 3.3
Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de
indoit este reprezentata in Fig 3.4

- 20 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.4

Varianta 2

Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva

Fig3.5

Fig3.5

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este

reprezentata in Fig 3.6

- 21 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 3

Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

Fig3.7

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este

reprezentata in Fig 3.6

- 22 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 4

Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata

cu actiune succesiva.

Fig3.7
Nr Denumir
Varian
cr ea Schita
ta Denumirea fazei
t operatie operatiei
tehn.
i Observatii
1 0 2 3 4 6

- 23 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

a.Introducerea benzii; Productie scazuta .Scule

Pe Decupar 1.Decupare simple.Precizie
scule e b.Avansul benzii Fig3.2 scazuta.Timp de productie
simpl c.Scos piesa indelungat.Necesita un
e numar mare de
1 a.Introdus semifabricatul in muncitori.Necesita un
Perforar numar mare de prese.
stanta;
e
b.Orientarea
semifabricatului; Fig3.2
1.Perforare;
c.Scos piesa.
a.Introdus piesa in matrita;
Indoire
b.Orientare;
1.Indoire; Fig3.3
c.Scos piesa.

a.Introdus banda; .Productie scazuta.Scule

Perfora 1.Perforare; simple dar mai complexe
re+decu b.Avans; decat pe scule
pare 2.Decupare; simple.Numar mare de
c.Scos piesa. muncitori.Precizie mai
Pe
Fig3.4 buna decat pe scule
scule
simple.
compl
2 exe
a.Intodus piesa; Timp de productie
Indoire b.Orientare; indelungat.
1.Indoire; Fig3.5
c.Scos piesa.

Perfora a.Introdus banda; .Productie scazuta.Scule

re+decu 1.Perforare+decupare; simple dar mai complexe
pare b.Scos deseu; decat pe scule
c.Scos piesa. Fig3.6 simple.Numar mare de
muncitori.Precizie mai
buna decat pe scule
3 a.Introdus piesa; simple.
Indoire b.Orientare;
1.indoire Fig3.5 Timp de productie
c.Scos piesa indelungat.

Nr Variant Observatii
Denumirea Schita Denumirea
cr a Denumirea fazei
operatiei operatiei sculei
t tehn.

- 24 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1 2 6
0 3 4 5
a.Introdus banda; Productie
1.Perforare; mare.Scule
2.Slituira; complexe.Pre
3.Indoire; cizie
4.Retezare buna.Numar
Perforare+ b.Scos piesa Matrita mic de
Slituire+ . combinata muncitori.Nec
Indoire+ cu actiune esita o
Pe scule retezare succesiva singura
combin Fig3.7 presa.
4 ate

- 25 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%)

impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale
de eficientizare a procesului de deformare.

a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin intermediul

poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

Fig4.1

b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu

ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.

- 26 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.2
c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu
ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.

Fig4.3

d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de

pas este reprezentata in fig4.4

- 27 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4.4

e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas

este reprezentata in fig 4.5

Fig4.5

f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

- 28 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.6

g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata

in fig4.7

Fig4.7
Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt
reprezentate in talelul 7

- 29 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Nr. Variante de croire Modul de Schita Lungimea benzi

crt realizare croirii
a pasului. Calculata lc Standardizata
ISTAS
0 1 2 3 4 5
1 dreapta pe cu poanson de pas Fig4.1 48,18 50
un rand
2 cu opritor Fig4.2 46,18 47
cu
3 deseuri fata in cu poanson de pas Fig4.7 27,68 28
fata
4 pe mai cu poanson de pas Fig4.5 47.92 48
cu multe
deseuri randuri
putine
5 cu opritor Fig4.3 42,82 45

dreapta pe
6 un rand cu poanson de pas Fig4.4 44,82 45

7 combinata cu poanson de pas Fig4.6 51,28 52

Tabelul 7

Lungimea benzi:
500
L= y ×g
m

500
L= 8,2 ×1,5 =40,65m
Alegem L=45m

Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire

asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit

- 30 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile

initiale impuse.
Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8.

Tabelul 8
Nr. Criterii de selectare Decizia
SCT SCTA
P Tehnice Tehnologice sau
Cntur Forme Conditii Produc- Directia Com SCTN
curb complexe tehnice tivitate de plex-
tangent de laminare itatea
precizie sculei
1 A A A A A A SCTA

2 A A A A A A SCTA

3 A A N A A A SCTN

4 A A A A A A SCTA

5 A A A A A A SCTA

6 A A A A A N SCTN

7 A A A A A N SCTN

Criteriul economic aplicat schemelor de croire ethnic acceptabile

(SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO).
Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.

- 31 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Nr CRITERIUL ECONOMIC Ierarhizarea

SCTA schemelor
Kc[%] Ku[%]

1 82,50 84,16
4
2 87,77 89,54 3

4 91,67 93,52 2

5 91,98 93,88 1

Tabelul 9

Calculul puntitelor

a=k1xk2xk3xa1;
b=k1xk2xk3xb1;
k1=1 pentru alama
k2=1(o singura trecere);
k3>0,8 pentru ghidare precisa
a1,b1- stas
a1=1,6mm
b1=2,2mm

a=1x1x0,8x1,6=1,28mm
b=1x1x0,8x2,1=1,68mm
a-puntita intermediara;
b-puntita laterala;

Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu se

alege din tabelul 9.

- 32 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Grosimea materialului g[mm] Puntita c[mm]

<1 1.5
1,5…..2,5
2
2,5…..3,5
2.5
Tabelul 9

Din tabelul 9 se allege valoarea puntitei c=2mm iar pentru opritor c=o.

Calculul coeficientului de croire kc a materialului:

n ×A 1 ×973 ,584
1.kc = ×100 = ×100 =82,50%
p ×l 23 ,6 ×50

n ×A 1 ×973 ,584
2. kc = ×100 = ×100 =87,77%
p ×l 23 ,6 ×47

n ×A 1 ×973 ,584
4.kc= ×100 = ×100 =91,67%
p ×l 23 ,6 ×45

n ×A 2 ×973 ,584
5.kc= ×100 = ×100 =91,98%
p ×l 44 ,1 ×48

n-numarul de randuri de croire;

A-aria piesei determinate de conturul exterior al acesteia;
p-pasul de croire;
l-latimea benzi;

Calculul latimii benzii:

- 33 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Abaterea de latime a semifabricatului

1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
Δ B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=48.18±0,4

2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm

b1= 2,1 b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1.68
c=0 (opritor)
Δ B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 ± 0,4+1*0=46,18±0,4

3. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm

b1= 2,1 b= 0
c=0 (opritor)
Δ B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 ± 0,4+1*0=42,82±0,4

4. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1.28 =>p=22.32+1.28=23.6mm

b1 =0 => b= 0
c=2mm
Δ B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*0±0,4+1*2=44.82±0,4

5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=42,82+1,28=44,1mm

b1 =0 b= 0
c=2mm
Δ B=±0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*0±0,4+1*2=47.92±0,4

6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm

b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
Δ B=±0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*1,68±0,4+1*2=51,28±0,4
7. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=4+1,7+20,82=26,52mm

- 34 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68

c=2mm
Δ B=±0,4
Lc =n*d+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=27,68±0,4

Calculul coeficientului de utilizare:

N × Ao 1694 ×993 ,731

1.ku = ×100 = ×100 =84,16%
L ×l 40000 ×50

N × Ao 1694 ×993 ,731

2. ku = ×100 = ×100 =89,54%
L ×l 40000 × 47

N × Ao 1694 ×993 ,731

4. ku = ×100 = ×100 =93,52%
L ×l 40000 × 45

N × Ao 1814 ×993 ,731

5. ku = ×100 = ×100 =93,88%
L ×l 40000 × 48

n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat.

L
N= p

Ao-aria efectiva a piesei;

L-lungimea benzi;
l-latimea benzi;
p-valoarea pasului.

Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuri

putine, cu poanson de pas .
Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pe
marginea semifabricatului si dispar puntitele laterale.
Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:

- 35 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.8

pC=44,1mm pc-valoarea pasului de croire;

l=45mm l-lungimea benzi;
c=2mm c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas;
a=1,7mm a-puntita intermediara;

5. Proiectarea schenei tehnologice.

Pe schema de croire optima se va concepe mai multe

variante de scheme tehnologice posibile reprezentate in
fig5a),b),c),d),e),f).
- 36 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului

de presiune.
Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea
determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de
presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.

- 37 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fortele de deformare sunt reprezentate in tabelul 10.

Nr. Forma si Formula de Forta de deformare Forta total
crt dimensiun calcul pe
ile poansonl
sectiunii Fst Find Fsc Fimp Fel “i” [N]
transversa
le
a parti
active a
poansoane
lor

1 F=K1*l*g*τ 3487,168 34,87 20,92 3542,96x4

. - -
2 F=K2*l*g*τ 7323,05 73,23 43,938 7440,2x2
- -
3 F=K3*l*g*τ 73082,4 730,82 438,49 74251,71
- -
4 F=K4*l*g*τ 6660 66,6 39,96 6766,56x2
- -
5 F=K5*l*g*τ 8880 88,8 53,28 9022,08
- -
6 Fin= σ*b*g2/ - 486
- - - 486x2
4*l0

7 F=K7*l*g*τ 25807,5 258,07 154,845 26220,415

- -
8 Fin= σ*b*g2/ - 475,7
- - - 475,71
1
4*l0
Σ =Fi=
163527.145
Forta totala de deformare

Tab.10

- 38 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*2*π*1*1,5=3487,168N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*3487,168=34,87N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*3487,168=20,92N

2. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*2*π*2,1*1,5=7323,05N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*7323,05=73,23N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*7323,05=43,938N

3. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*73082,4=730,82N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*73082,4=438,49N

4. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*12*1,5=6660N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*6660=66,6N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*6660=39,96N

5. Fst=l*g*σ

- 39 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

σ=370N/mm2
Fst=370*16*1,5=88800N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*8880=88,8N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*8880=53.28N

6.Find= σ*b*g2/4l0 b=6mm

l0=rp+rpl+1,5=0,5+0,5+1,5=2,5
Find=(370*6*1,52 )/4*l0 = 486 N

7. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*46,5*1,5=25807,5N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*25807,5=258,07N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*25807,5=154,845N

8.Find= σ*b*g2/4l0 b=8mm

l0=2rp+rpl+21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5
Find=(370*8*1,52 )/4*3.5 = 486 N

Forta totala

Ftot=163527.145N

- 40 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, de

fabricatie romaneasca PAI 25.

Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca

Caracteristici tehnice Tipul presei Unitatea de masura
Cuplaj cu pana rotitoare
PAI 25
Forta nominala, FN 25 104 N
Nr de curse duble, n 120 mm-1
Domeniul de reglare al 10..100 mm
cursei, C
Reglarea lungimii bielei, 50 mm
M
Distanta maxima intre 250 mm
masa si berbec
Inclinarea maxima a 30 grade
presei
Locasul pt cep(Φx1) 40x70 mm
Dimensiunile mesei 560x400 mm
(AxB)
Dimensiunile orificiului 160 mm
din masa (Φ)
Grosimea placii de 75 mm
inaltare
Dimensiunile orificiului 90 mm
placii
Puterea motorului 2,2 kw
Lungimea 993 mm
Latimea neinclinata 1485 mm
Latimea inclinata 1700 mm
Inaltimea 2205 mm

- 41 -
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Centre de presiune.

Xcp=
X 1 * F1 + X 2 * F 2 + X 3 * F 3 + X 4 * F 4 + X 5 * F 5 + X 6 * F 6 + X 7 * F 7 − X 8 * F 8 + X 9 * F 9
F1 + F 2 + F 3 + F 4 + F 5 + F 6 + F 7 − F 8 + F 9

Y7 * F7
Ycp= F1 + F 2 + F 3 + F 4 + F 5 + F 6 + F 7 − F 8 + F 9

X1=1 F1=3542.96
X2=2.1 F2=7440.2
X3=18.26 F3=7425.71
X4=0.85 F4=6766.56
X5=4 F5=9022.8
X6=2.5 F6=486
X7=25.29 F7=26220.415
X8=6 F8=475.71
X9=1 F9=3542.96

XCP=16,06
YCP=0.007

- 42 -