Raportul GREEN BUSINESS INDEX 2010

Sumar
10 Ce este Green Business Index
11 Concluzii GBI 2010
14 Top 10 Green Business Index
16 SIVECO, liderul companiilor verzi
18 I. Dezvoltare durabil`
22 Danone se produce curat
24 II. Impactul asupra mediului
30 Carpatcement cl`de[te pentru viitor
32 III. Transport
34 Ecotic colecteaz` DEEE-uri [i schimb` mentalit`]i
36 IV. Utilizarea resurselor în cadrul companiei
42 V. Starea cl`dirilor din cadrul companiei
46 VI. Achizi]ii verzi
52 VII. De[euri
62 Lafarge are solu]ia pentru de[euri
 www.green-report.ro
Liderul pieţei informaţiilor de mediu

Vă aduce în timp real

informaţii de ultimă oră
de pe piaţa internă şi
internaţională
a tehnologiilor de mediu
şi vă ţine la curent cu
investiţiile făcute
în protecţia mediului
şi cu cele mai noi legi
din domeniu.
 László Borbély,
ministrul Mediului
[i P`durilor

a fiecare început de an apar diferite topuri, ba ale celor mai buni fotbali[ti, ba ale celor
mai frumoase femei sau ale personalit`]ilor anului precedent. Opinia public` analizeaz`
zile întregi topul celor mai boga]i oameni de afaceri din România.
Anul acesta a mai ap`rut un top, o premier` [i poate cel mai util la ora actual`: topul
celor mai „verzi” companii din România. De ce spun c` este poate cel mai important clasament?
Într-o er` în care comunitatea european` este preocupat` din ce în ce mai mult de domeniul protec-
]iei mediului, de reducerea polu`rii, un pas foarte important este crearea unor companii „verzi”,
care în desf`[urarea activit`]ilor ]in cont de m`surile ecologice. Utilizarea unor tehnologii moderne,
colectarea selectiv`, folosirea produselor reciclate, reducerea consumului de energie electric`, de
ap`, sunt doar câteva dintre elementele care pot duce la un mediu mai pu]in poluant, mai s`n`tos.
Pentru aceste considerente am salutat ini]iativa Asocia]iilor Green Revolution [i Green Area de a
realiza un clasament anual al celor mai responsabile companii române[ti fa]` de mediu, cu ajutorul
unor speciali[ti de mediu independen]i. Ministerul Mediului [i P`durilor este partener în ini]iativa de
a recunoa[te meritele acelor companii care au depus efort pentru investi]ii, inova]ii [i proiecte de
mediu, dând dovad` de responsabilitate social`. F`r` îndoial`, prezentarea acestui clasament este o
încurajare a trecerii rapide a sectorului business în zona verde.
Având în vedere c` vorbim despre un proiect multianual, nu pot decât s` le doresc succes ini]iatori-
lor, felicit`ri tuturor companiilor „verzi” [i, în acela[i timp, s` v` asigur c` atâta timp cât voi fi în
fruntea acestui minister voi sprijini fiecare demers care poate duce la un mediu s`n`tos.
 Raluca Fi[er,
pre[edinte Asocia]ia
Green Revolution

reen Business Index este primul top al companiilor verzi. Este, în fapt, prima
ini]iativ` de cuantificare a eforturilor pe care companiile române[ti le fac pentru pro-
tejarea mediului.
Asocia]ia Green Revolution, ini]iatorul proiectului Green Business Index, se al`tur` eforturilor
depuse de companiile de stat sau private, de autorit`]ile centrale [i locale pentru a transforma eco-
nomia româneasc` într-una sustenabil` [i ecologic`. Asocia]ia Green Revolution a identificat nevoia
ca aceste eforturi s` fie cunoscute [i recompensate, sperând c` se vor constitui într-un exemplu
pentru tot mediul de afaceri românesc.
Parteneriatul cu Ministerul Mediului reprezint` un sprijin deosebit de important în realizarea
proiectului Green Business Index. Speram, la începutul proiectului, ca anul acesta s` avem un num`r
important de companii înscrise în Green Business Index, dar a[tept`rile noastre au fost dep`[ite.
Acest lucru dovede[te atât faptul c` preocup`rile companiilor române[ti exist`, cât [i faptul c` exist`
un interes sporit pentru ca eforturile [i investi]iile s` devin` vizibile celorlal]i.
Green Business Index (GBI) este indicatorul responsabilit`]ii fa]` de mediu din sectorul de afaceri
românesc. GBI reprezint` topul companii­lor care dovedesc grij` fa]` de mediu [i resurse naturale [i
care investesc în solu]ii [i tehnologii curate. Este clasamentul care arat` cât de „verde” este compa-
nia ta sau a partenerilor de afaceri.
GBI este, de asemenea, o surs` de informare pentru mass-media [i pentru organiza]iile nongu-
vernamentale, dar [i pentru investitorii români [i str`ini.
Raportul Green Business Index se va constitui într-o mân` de ajutor întins` autorit`]ilor, acestea
fiind în situa]ia de a redirec]iona fondurile [i investi]iile c`tre zonele care au nevoie de ele. Fie c`
este vorba despre autorit`]ile centrale, fie despre cele locale, ele vor ac]iona în deplin` cuno[tin]` de
cauz`, urmând s` ajute sau s` dezvolte acele sectoare în care sunt semnalate deficien]e.

5

socia}ia Green Revolution
s-a înfiin]at în anul 2009, promo-
vând ecologia urban` [i punând
în practic` m`surile ce stau la ba-
za construirii unui ora[ verde. Asocia]ia Green
Revolution a realizat, al`turi de Pri­m`ria Capita-
lei, programul „Capitala Cre[te Verde” [i a ini- l
]iat dou` proiecte de lege, Legea picnicului [i
Legea colect`rii selective în institu]iile publice.
De asemenea, Asocia]ia Green Revolution a or-
ganizat mai multe seminarii [i conferin]e, pu-
tând fi amintite „România în drum spre Copen-
haga”, „România [i schimb`rile climatice” sau
„România, între Copenhaga [i Cancun” realiza-
te in parteneriat Reprezentan]ei Comisiei Euro-
pene în România. Nu în ultimul rând, Asocia]ia
Green Revolution a demarat primul proiect de
bike-sharing gratuit din România, „La Pedale”,
dar [i cel mai mare proiect de bike-sharing gra-
tuit din România, „I’Velo”.
Prima dimensiune a proiectelor Asocia]iei
este una activ`, care pune accentul pe mi[care,
educa]ie [i creare a unei comunit`]i urbane
durabile.
6
A doua dimensiune a proiectelor Aso­cia­-
]iei Green Revolution vizeaz` dezvoltarea dialo-
gului constructiv între sectorul privat [i public,
între societatea civil` [i autorit`]i. Pentru c`
ora[ul este oglinda noastr`, Green Revolution
promoveaz` [i sprijin`:
l
Mijloacele [i solu]iile de transport ecologice [i
economice
lProdusele bio, alimenta]ia s`n`toas`
l
Folosirea bicicletelor ca mijloc de transport al-
ternativ, realizarea sistemelor de piste destina-
te bicicli[tilor
l
Educa]ia ecologic` [i respectul fa]` de mediul
înconjur`tor
l
Colectarea selectiv` a de[eurilor de
ambalaje
l
Adoptarea de c`tre autorit`]i, companii priva-
te [i de stat a unui comportament responsabil
fa]` de mediu
Solu]iile [i echipamentele eco destinate consu-
mului de mas`
lCl`dirile verzi
l
Protejarea [i extinderea spa]iilor verzi din inte-
riorul [i din exteriorul ora[elor
l
Reducerea consumului de materii prime [i
energie
lProiectele legislative de mediu
„Grija pentru un mediu începe de la scar`
mic`, din apartamentele oamenilor, din fa]a blo-
cului [i din alegerile personale ale fiec`ruia”,
spune Raluca Fi[er, pre[edintele Asocia]iei
Green Revolution.
pentru
oraşul tău

www.greenrevolution.ro

socia}ia Centrul Ecologic
Green Area (A.C.E.G.A.)
are drept scop identificarea [i
îmbun`t`]irea per­forman]ei de
mediu a organiza]iilor prin reducerea impactului
[i riscurilor de mediu. Obiectivele majore vizeaz`
identificarea, elaborarea [i implementarea de
programe cu caracter ecologic, sportiv-turistic,
dezvoltarea societ`]ii civile [i democra]iei în rân-
dul tinerilor. De asemenea, Asocia]ia Centru
Ecologic Green Area întreprinde ac]iunile meni-
te s` promoveze proiectele de mediu, identifica-
rea [i ob]inerea surselor de finan]are pentru asi-
gurarea unui cadru propice elabor`rii proiectelor
de mediu.
Asocia]ia Centrul Ecologic Green Area î[i
propune s` construiasc` pun]i de leg`tur` între
administra]ia local` [i unit`]ile de înv`]`mânt, în
vederea dezvolt`rii unei socie­t`]i durabile [i are
ca punct de pornire respectul pentru mediul na-
tural de care beneficiem cu to]ii [i pe care îl vor
mo[teni [i genera]iile viitoare. Trebuie s` în]ele-
gem c` orice ac]iune a noastr` în rela]ia cu me-
diul în care tr`im este important`, de aceea po-
8
litica în domeniul mediului nu are [anse f`r`
sprijinul popula]iei [i al organiza]iilor non-guver-
namentale. Experien]a înt`re[te ideea c` politica
în domeniul mediului se va Iovi [i în viitor de
conflictul de interese dintre ecologie [i unele
sectoare economice.
În anul 2010, Asocia]ia Centrul Ecologic
Green Area a elaborat proiecte pentru promova-
rea poten]ialului turistic [i crearea infrastructurii
necesare acestuia, având drept scop cre[terea
poten]ialului turistic al României.
Totodat`, Asocia]ia Centrul Ecologic Green
Area sprijin` categoriile sociale defavorizate (ex.
copii, tineri, b`trâni, precum [i minorit`]ile) în-
cercând reintegrarea acestora în societate prin
diferite activit`]i (ex. activitatea de voluntariat) [i
î[i propune concentrarea activit`]ilor desf`[urate
pentru o mai bun` protec]ie a mediului prin
educa]ie ecologic`.
De asemenea, Asocia]ia Centrul Ecologic
Green Area se implic` în sus]inerea progresului
cultural [i tehnologic, în promovarea s`n`t`]ii
fizice [i psihice prin activit`]i sportive, în proteja-
rea mediului înconjur`tor [i al naturii prin spori-
rea [i diversificarea cuno[tin]elor despre acesta.
Ce este Green Business Index?
reen Business Index (GBI)
este indicatorul responsabilit`]ii
fa]` de mediu din sectorul de afa-
ceri românesc. GBI reprezint` topul
companiilor care dovedesc grij`
fa]` de mediu [i resurse naturale [i care investesc
în solu]ii [i în tehnologii curate. Este clasamentul
care arat` cât de „verde” este compania ta sau a
partenerilor de afaceri.
GBI este surs` de informare pentru mass-me-
dia [i organiza]iile neguvernamentale, dar [i pen-
tru investitorii români [i str`ini. GBI este primul
top de „green business” realizat în România. O
echip` format` din anali[ti [i speciali[ti de mediu
independen]i realizeaz` [i coordoneaz` GBI. Re-
zultatele sunt prezentate [i validate sub patrona-
jul Ministerului Mediului [i P`durilor.
Cum funcţionează GBI?
Green Business Index reprezint` un instrument
de monitorizare [i evaluare de mediu ale companii­
lor din România. Structura chestionarului GBI, sis-
temul de punctaj [i evaluarea sunt realizate de o
echip` de speciali[ti de mediu independen]i. Gre-
en Business Index este realizat sub patronajul Mi-
nisterului Mediului [i P`durilor din România.
Prezentare GBI 2010
Pentru GBI 2010, evaluarea companiilor parti-
cipante s-a realizat în baza unui chestionar stan-
dardizat. Chestionarul a fost structurat pe 7 do-
menii, cuprinzând 146 de întreb`ri. Domeniile
evaluate au fost:
10
1 DEZVOLTARE DURABILĂ
lGradul de con[tientizare a aspectelor privind
dezvoltarea sustenabil` [i protec]ia mediului
lManagementul de mediu lLocalizarea - unit`]i
lLocalizarea - vecin`t`]i
2 IMPACT ASUPRA MEDIULUI
lPolitica de evaluare a impactului asupra mediu-
lui lAer lAp` lSol [i subsol lZgomot lVibra]ii
lIluminat
3 TRANSPORT
lModalit`]i de transport [i alte facilit`]i lModa-
lit`]i de transport [i alte facilit`]i - materii prime [i
produse finale
4U
 TILIZAREA RESURSELOR
ÎN CADRUL COMPANIEI
lAp` lEnergie electric` lEnergie termic`
lCombustibil lMaterii prime lResurse umane:
eviden]a activit`]ii personalului; managementul
personalului lResurse informa]ionale: tehnolo-
gia informa]iei; birotic`/papet`rie
5 STAREA CLĂDIRILOR
DIN CADRUL COMPANIEI
6 ACHIZIŢII VERZI
7 DEŞEURI
lAspecte introductive lManagementul de­[eu­
rilor lHR, marketing [i furnizori lDe[euri in-
dustriale
 Aceasta a fost stabilit` de echipa de speciali[ti
de mediu ca urmare a importan]ei celor 7 dome-
nii în contextul na]ional [i folosind experien]a UE
în domeniu.
Green Business Index acord` anual
10 distinc]ii: [apte premii I pentru fiecare cate-
gorie în parte, marele premiu GBI [i premii de
excelen]`.
Marele premiu GBI este acordat com-
paniei care a demonstrat în cursul anului prece-
dent (2009) c` are capacitatea, voin]a [i resurse-
le de a transforma activitatea proprie într-un
„Green Business”.
Premiile de excelen}~ sunt acordate
pentru cele mai importante proiecte [i investi]ii
de mediu. Costurile necesare realiz`rii GBI [i a
Galei Green Business Index sunt acoperite din
sponsoriz`ri [i dona]ii. Înscrierea companiilor în
Green Business Index este liber` [i reprezint`
voin]a proprie a fiec`rei companii în parte.
Concluzii GBI 2010
Economia mondial` se afl` într-un punct cri-
tic. Multe ]`ri membre ale Uniunii Europene, in-
clusiv România, au fost afectate în ultimii doi ani
de criza financiar`. Pre]urile bunurilor de baz` [i
pre]urile la energie [i alimente au luat avânt de
la începutul ultimului trimestru al anului 2007.
Produc]ia a început s` scad` în numeroase eco-
nomii avansate, amplificat` de declinul cererii.
Criza economic` afecteaz` [i mediul în­con­
jur`tor. Pe de-o parte, efectele sale sunt poziti-
ve, în sensul c` lipsa cererii [i sc`derea produc-
]iei a redus consumul de resurse naturale, nivelul
emisiilor de gaze cu efect de ser`, precum [i
cantitatea de de[euri generat`. Pe de alt` parte,
lipsa surselor financiare a determinat anumite
companii s` renun]e par]ial sau total la investi-
]iile verzi, la unele proiecte de cercetare pentru
gestionarea problemelor de mediu. Prin GBI s-a
dorit s` se realizeze o evaluare [i o monitorizare
a situa]iei actuale în ceea ce prive[te preocup`rile
companii­lor din România fa]` de mediul în­
conjur`tor, m`sura în care sunt îndeplinite obli-
ga]iile legale de mediu, investi]iile în achizi]ii
verzi [i contribu]ia la dez­voltarea durabil`.
La GBI 2010 au participat 180 de societ`]i cu
diverse domenii de activitate: industrie (18,64%),
comer] (17,85%), transport (1,78%), colectarea
[i tratarea de[eurilor (8,92%), alimentare cu ap`

S-au folosit dou` tipuri principale de întreb`ri: închise - cu variante de r`spuns - [i deschise, la care
compania evaluat` poate r`spunde spontan, folosind propriile cuvinte. Fiec`rui r`spuns i s-a atri-
buit un punctaj: între 0 [i 5 puncte. Fiec`rui domeniu i s-a atribuit o pondere, dup` cum urmeaz`:

Domeniu Dezvoltare Impactul Achiziţii Transport Resurse Clădiri Managementul

sustenabilă asupra Verzi deşeurilor
mediului
Ponderea 11.2 11.2 11.2 13.5 21.6 13.3 18
(p)

Nota final` acordat` s-a calculat cu ajutorul formulei:

11
 [i canalizare (3,57%), activit`]i de birou
(23,21%), telecomunica]ii (1,78%), construc]ii
(12,5%), alte tipuri de activit`]i (12,5%).
Domeniul de activitate al societ~}ilor participante la GBI
Principalele dificult`]i întâmpinate de firmele
participante în completarea chestionarului au
fost:
l
Con]inutul unor întreb`ri se potrivea doar
anumitor activit`]i, în special celor de produc- strategii. Totodat`, dup` etapa de evaluare a
]ie;
lDificult`]i în alegerea variantelor de r`spuns;
lImposibilitatea de a selecta mai multe varian­te
de r`spuns;
l
Imposibilitatea de a face complet`ri sau co-
mentarii suplimentare pentru fiecare domeniu
de evaluare;
lProbleme în salvarea [i trimiterea chestionaru-
lui completat.
Acolo unde a existat posibilitatea de a selec-
ta mai multe variante de r`spuns, unii respon-
den]i se contrazic în declara]ii, fapt ce denot` o
preocupare pentru mediu mai pu]in aprofun-
dat`.
Posibilitatea ca responden]ii s` completeze
unele r`spunsuri de mai multe ori. }inând cont
12
de toate observa]iile primite de la participan]ii la
GBI 2010, echipa care realizeaz` [i coordoneaz`
GBI [i-a propus ca pentru edi]ia din anul 2011 s`
fac` o serie de îmbun`t`]iri în ceea ce prive[te
forma chestionarului. Astfel, chestionarul va
con]ine atât întreb`ri comune pentru toate tipu-
rile de activitate, cât [i întreb`ri specifice. Va fi
introdus` o rubric` de comentarii suplimentare
la fiecare domeniu [i va fi luat` în vedere posibi-
litatea de a selecta mai multe variante de r`spuns
la întreb`ri.
Alte îmbun`t`]iri vor viza posibilitatea de a
transmite întreb`ri [i feedback echipei de exper-
]i GBI, obligativitatea de a completa r`spunsurile
la rubrica de detaliere, obligativitatea de a com-
pleta chestionarul pentru toate domeniile pen-
tru a putea merge mai departe, precum [i op­-
]iunea de r`spuns „nu [tiu”. Companiile vor mai
avea op]iu­nea de a specifica faptul c`, în anumi-
te domenii, nu au derulat investi]ii, activit`]i sau
chestionarelor, va fi permis accesul on-line al
companiilor la raportul de evaluare [i la pozi-
]ionarea în top.
În intervalul august - octombrie
2010 va exista o perioad` de dia­log
intens cu companiile care au partici-
pat la prima edi]ie a GBI, pentru a
identifica modul \n care se poate
\m­­bun`t`]i chestionarul, precum [i
soft-ul GBI pentru urm`toarele edi]ii.
Dialogul cu sectorul de business, pre-
cum [i cu autorit`]ile centrale [i locale
este, din pers­pectiva Asocia]iei Green
Revolution, foarte important.
Comentariile si sugestiile pot fi trimise
la adresa: office@greenrevolution.ro
 Top 10 Green Business Index
atorit` evolu]iei concuren]ei, societ`- de[eurilor, gestionarea eficient` a transporturilor,
]ile române[ti au început s` acorde
o aten]ie sporit` protec]iei mediului,
atât din cauza faptului c` poluarea
poate genera cheltuieli neprev`zute, cu efect de-
stabilizator [i prejudicii grave de imagine, cât [i
dintr-o dorin]` de îmbun`t`]ire a calit`]ii mediului
în care tr`im. M`surile stabilite pentru diminuarea
impactului asupra mediului, reducerea consu-
mului de resurse, gestionarea corespunz`toare a
14
alegerea clien]ilor [i colaboratorilor pe criterii de
sustenabilitate duc, în final, la amortizarea sub-
stan]ial` a costurilor.
Siveco România este cea mai „ver-
de” societate din România. Siveco nu numai c`
organizeaz` informatic companii [i industrii, efici-
entizeaz` procese sau îi ajut` pe oameni s`-[i dez-
volte creativ abilit`]ile profesionale, dar, cel mai
important, este un exemplu în ceea ce prive[te
protec]ia mediului. Cu toate c` activitatea pe care
o desf`[oar` nu este una dintre cele mai poluante,
totu[i preocup`rile sale pentru protec]ia mediului
nu vin din obligativitate, ci, mai degrab`, din res-
ponsabilitate.
Compania de]ine un parc auto modernizat, în-
curajeaz` mersul cu bicicleta [i renun]area la
deplas`rile cu mijloace auto [i aeriene inutile. De- performante [i mai pu]in poluante sau în imple-
]ine un program de management energetic, pune
accent pe implicarea personalului angajat în ra]io-
nalizarea consumului energetic, colecteaz` selectiv
de[eurile [i a redus consumul de resurse.
În anul 2009, Siveco a demonstrat c` a avut
capacitatea, voin]a [i resursele de a transforma ac-
tivitatea proprie într-un „Green Business”. În urma
evalu`rii GBI a rezultat c` Siveco România acord` o
aten]ie sporit` tuturor aspectelor de mediu [i exce-
leaz` în domeniul transportului [i achizi]iilor verzi.
Activitatea industrial` intens` din ultimele de-
cenii a fost înso]it` de fenomene de poluare, cau­
zate, în mare parte, de lipsa de previziune [i de
administrare pe termen lung, dar, mai ales, de fap-
tul c` realizarea produc]iei industriale are drept
consecin]` pierderi necontrolate de mate­rial, afla-
te în diverse st`ri de agregare, consum de resurse
naturale, emisii de poluan]i [i zgomot.
Câ[tig`torii premiilor speciale - locul I, pe tipuri de domenii evaluate:
Denumire Companie
Holcim România SA
SC DANONE PDPA SRL
Siveco România
Lafarge
Actele de reglementare din domeniul protec-
]iei mediului au devenit tot mai restrictive pentru
activit`]ile industriale ca urmare a alinierii legisla]iei
române[ti la directivele europene.
Pu]ine societ`]i reu[esc s` se men]in` pe pia-
]a economic`, mai ales c` situa]ia actual` a econo-
miei a redus considerabil investi]iile în tehnologii
mentarea unor m`suri suplimentare pentru redu-
cerea emisiilor de poluan]i, fiind nevoite s` se limi-
teze doar la cele impuse de autoritatea competent`
de mediu.
În top 10 GBI, locul 2 este ocupat de compania
Holcim, iar locul 3 - de SC DANONE
PDPA SRL.
Aceste societ`]i au realizat, în anul 2009, o se-
rie de investi]ii suplimentare pentru reducerea emi-
siilor de poluan]i. Acestea reprezint` peste 10%
din totalul investi]iilor f`cute la nivelul unit`]ii fa]`
de investi]iile realizate pentru îndeplinirea condi]ii-
lor impuse de autoritatea competent` pentru pro-
tec]ia mediului.
S-au acordat premii speciale societ`]ilor care
au reu[it s` ob]in` un punctaj maxim la unul sau
mai multe domenii de evaluare.
Domeniu
lImpact asupra mediului
lStarea clădirilor
lUtilizarea resurselor
lDezvoltare durabilă
lTransport
lAchiziţii verzi
lDeşeuri
15
liderul companiilor verzi
olu]ii de management al documente- varea electronic`, indexarea, c`utarea, securita-
lor care reduc cu 30% consumul de tea, administrarea [i integrarea documentelor.
hârtie, sisteme informatice de mana- „Con[tientizarea beneficiilor pe care politi-
gement al de[eurilor, reciclare [i con- cile green le aduc în contextul actual este ex-
Anca Crahmaliuc,
Marketing & sum responsabil al resurselor la locul de munc`, trem de valoroas` deoarece consumul respon-
Communication dar [i transport „verde” pentru angaja]i. Toate sabil [i eficient al resurselor este o cerin]` nu
Manager SIVECO
aceste lucruri au f`cut ca SIVECO, liderul caselor numai pentru protec]ia mediului, dar [i una de
de software din ]ar`, s` ocupe [i pozi]ia de lider natur` economic`”, explic` Anca Crahmaliuc,
al Green Business Index, primul top al companii­ Marketing&Communication Manager SIVECO.
lor verzi din România. Compania consider` Green Business Index o ini-
]iativ` foarte necesar`, venit` la momentul
Gestionare eficient` oportun, care va constitui un imbold [i o motiva-
„Dacă
microbuzele nu ar a documentelor ]ie pentru companii, ar`tându-le c` î[i pot revi-
fi fost puse Companiile române[ti î[i pot reduce cu 30% zui politica de mediu [i cum o pot îmbun`t`]i.
la dispozi]ia
angaja]ilor, consumul de hârtie, cu 45% timpul alocat do-
putem spune că cumentelor [i cu 15% costul acestora datorit` Sistem informatic
Bucure[tiul ar fi
fost «încărcat» cu
solu]iei de management al documentelor dez- pentru de[euri
cel pu]in 200 de voltate de SIVECO. Sistemul SIVADOC rezolv` În paralel cu programul de reducere a con-
autoturisme.” problemele critice ale organiza]iilor privind arhi- sumului de hârtie, cei de la SIVECO au dezvol-

16
 siveco
romÂnia
tat [i Sistemul Informatic pentru Managementul mediu de 400 de salaria]i. Planul de mobilita- lÎnfiin]are: la începutul
lui 1992, ast`zi fiind
Resurselor Materiale (SIMRIC), care prevede ges- te urm`re[te minimizarea consumului de com- liderul caselor de
software din ]ar`.
tionarea informatizat` a de[eurilor. Adic` a tu- bustibil, diminuarea cantit`]ii de noxe [i extin- lCifr` de afaceri:
turor activit`]ilor de colectare, transport, tratare, derea spa]iilor verzi în defavoarea celor alocate 49 mil. euro în 2009.
l1.300 de clien]i:
valorificare [i eliminare ale acestora. Folosirea parc`rii. institu]ii publice
importante [i companii
acestui sistem informatic modern are ca rezul- „Planul de mobilitate dezvoltat de companie private de referin]`.
tat cre[terea calit`]ii vie]ii popula]iei, un mediu demonstreaz` nu numai responsabilitate fa]` de lBirouri locale:
Bucure[ti, Timi[oara,
înconjur`tor nepoluat, precum [i atragerea de protejarea mediului, ci [i grija fa]` de s`n`tatea Constan]a, Gala]i,
Craiova.
investi]ii noi [i crearea de locuri de munc`, arat` angaja]ilor no[tri, plus considera]ie fa]` de con- lProduse: solu]ii
eficiente EAS,
Anca Crahmaliuc. di]iile lor de transport spre [i de la birou”, spune Document
Anca Crahmaliuc. Management,
Business Inteligence,
Fii GREEN la locul de munc` „Dac` microbuzele nu ar fi fost puse la dis- eLearning, eHealth,
eGovernment,
M`surile de economisire a resurselor [i de pozi]ia angaja]ilor, putem spune c` Bucure[tiul eAgriculture, eCustoms
protejare a mediului încep chiar din birourile ar fi fost «înc`rcat» cu cel pu]in 200 de autotu- [i eBusiness.
lPremiul de
companiei, angaja]ii fiind încuraja]i s` respecte risme. Estim`rile noastre au ar`tat o reducere a sustenabilitate:
distinc]ia Ruban
natura [i s` eficientizeze consumul. „Recent, am emisiilor de CO2 de aproximativ 28 de tone pe d’Honeur acordat` de
lansat, la nivel organiza]ional intern, campania an”, a mai spus reprezentanta SIVECO. European Business
Awards.
«Fii GREEN», prin care îi încuraj`m pe colegii
no[tri s` foloseasc` în mod responsabil resursele
[i s` colecteze materialele reciclabile. Echipa-
mentele [i consumabilele uzate sunt direc]iona-
te în sprijinul asocia]iilor Ateliere f`r` frontiere [i
Asocia]iei P`rin]ilor cu Copii Bolnavi de Cancer”,
a declarat Anca Crahmaliuc.

Mobilitate cu consum redus

SIVECO a ie[it câ[tig`toare [i la capitolul
„Transport” în cadrul Green Business Index,
datorit` strategiei verzi din acest domeniu, care
const` atât în achizi]ionarea de ma[ini noi, cu un
consum redus de combustibil, cât [i în încuraja-
rea folosirii mijloacelor de transport alternative.
Compania pune la dispozi]ia angaja]ilor, zil-
nic, [ase microbuze pentru preluarea angaja]ilor
din diferite puncte din Capital` [i transportul lor
c`tre serviciu [i apoi c`tre cas`. În fiecare zi se
fac 22 de curse pentru preluarea unui num`r
 I. Dezvoltare durabil`
ezvoltarea durabilă este un concept
foarte complex, care desemneaz`
totalitatea formelor [i metodelor de
dezvoltare so­cio-economic`, nu numai pe ter-
men scurt sau mediu, ci [i pe termen lung. Fun-
damentul lor este în primul rând asigurarea unui
echilibru între aceste sisteme socio-economice [i
elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscut` defini]ie a dezvolt`rii dura-
bile este cea data de Comisia Mondial` pentru
Mediu [i Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul
nostru comun", cunoscut [i sub numele de "Ra-
portul Bruntland": "dezvoltarea durabil` este dez-
18
voltarea care urm`re[te satisfacerea nevoilor pre-
zentului, f`r` a compromite posibilit`]ile genera]
iilor viitoare de a-[i satisface propriile nevoi".
Obiectivele generale ale Strategi-
ei pentru Dezvoltare Durabilă a
Uniunii Europene:
l Limitarea schimb`rilor climatice [i a costurilor [i
efectelor sale negative pentru societate [i mediu
lS` ne asigur`m c` sistemul nostru de transport
satisface nevoile economice, sociale [i de mediu
ale societ`]ii noastre, minimizând impacturile
sale nedorite asupra economiei, societ`]ii [i me-
diului.
lPromovarea modelelor de produc]ie [i consum
durabile
lÎmbun`t`]irea managementului [i evitarea
supra­exploat`rii resurselor naturale, recunos-
când valoarea serviciilor ecosistemelor.
lPromovarea unei bune s`n`t`]i publice în mod
echitabil [i îmbun`t`]irea protec]iei împotriva
amenin]`rilor asupra s`n`t`]ii.
lA crea o societate a includerii sociale prin lua-
rea în considerare a solidarit`]ii între [i în cadrul
genera]iilor, a asigura securitatea [i a creste cali-
tatea vie]ii cet`]enilor ca o precondi]ie pentru
p`strarea bun`st`rii individuale.
lA promova activ dezvoltarea durabil` pe scar`
larg` asigur` c` politicile interne [i externe ale
UE sunt în acord cu dezvoltarea durabila [i anga-
jamentele interna]ionale ale acesteia.
Începând cu noiembrie 2008, România are o
nou` Strategie Na]ional` pentru Dezvoltare Du-
rabil`, elementul definitoriu al acesteia fiind ra-
cordarea deplin` a ]`rii noastre la o nou` filoso-
fie a dezvolt`rii, proprie UE [i larg îm­p`rt`[it` pe
plan mondial în cea a dezvoltarii durabile.
Evaluarea companiilor la acest domeniu a
urm`rit m`sura în care au fost realizate:
con[tien­tizarea aspectelor privind dezvoltarea
sustenabil` a protec]iei mediului în cadrul com-
paniei, implementarea unui management de
mediu în cadrul com­paniei, respectiv evaluarea
gradului de func]ionare a acestuia, obliga]iile
legale de mediu, m`­suri voluntare pentru re-
construc]ia ecologic`, reabilitare [i conservare
pe amplasamentele de]inu­te de companie, di-
minuarea impactului asupra mediului atât în
zona de activitate a societ`]ii, cât [i în
vecin`tatea acesteia.
Performanţa în domeniul „dezvol-
tării durabile” este dată de faptul
că, utilizând resurse puţine, com-
paniile au reuşit, în condiţiile crizei
economice actuale, să realizeze
un profit financiar, dar şi să res-
pecte măsurile impuse de autori-
tăţi pentru protecţia mediului.
Performanţa a fost generată de:
l Existenţa la nivel de companie a unor stra-
tegii privind dezvoltarea sustenabilă. Câteva
exemple de ac]iuni: utilizarea ra]ional` a resur-
selor prin alegerea unei logistici adecvate, unei
tehnologii performante, utilizarea unui trans-
port eficient, reciclarea de[eurilor, adoptarea
unor m`suri su­plimentare pentru limitarea emi-
siilor, prioritatea privind protec]ia [i îmbun`t`-
]irea calit`]ii mediului, utilizarea resurselor rege-
nerabile pentru producerea energiei electrice,
termice etc.
1. 87% dintre societ`]ile participante la GBI
au la nivelul companiei o strategie de dezvoltare
durabil`.
2. Doar 13% au declarat c` nu au înc` o
astfel de strategie, ceea ce ar trebui totu[i s`
trag` ni[te semnale de alarm` în condi]iile în ca-
re resursele naturale sunt în continu` sc`dere.
l Existen]a unei politici de Responsabilitate
Socia­l` Corporatist` (CSR), parte integrată a
dez­volt`rii durabile. Succesul unei companii de-
pinde foarte mult de succesul [i prosperitatea
19
 comunit`]ilor [i a societ`]ii în care î[i desf`[oar`
activitatea.
A[adar, este responsabilitatea companiilor
de a aduce schimb`ri pozitive ori de câte ori sunt
capabile [i de a asigura monitorizarea [i m`­su­
rarea propriului impact social.
În ciuda celor afirmate, doar 43% dintre
socie­tăţile care s-au înscris la GBI 2010 au o
politică de CRS clar evidenţiată şi responsabili
desemnaţi.
lExistenţa unor măsuri de protecţie a me-
diului adoptate la nivelul companiei.
lGradul de conştientizare şi implementare
a politicii CRS, a acţiunilor dezvoltării durabile,
a măsurilor de protecţie a mediului, a obiective-
lor CSR.
61% dintre companiile care s-au înscris au
acţiuni din planul/strategia de dezvoltare dura-
bilă aplicabile şi cunoscute la nivelul angajaţi-
lor. 66% dintre responden]i au afirmat c`
m`surile de protec]ie a mediului sunt asumate,
existând totodat` la nivel de societate [i progra-
me de informare, de instruire a angaja]ilor [i de
evaluare a angaja]ilor în acest sens.
28% dintre respondenţi au afirmat că nu au
o politică de CRS. Ar trebui precizat care este
efectul asupra companiilor care nu abordeaz`
CSR: se pierde credibilitatea stakeholderilor, a
poten]ialilor investitori, pierderea traducându-se
cu pre­c`dere la nivelul financiar.
Pe baza rezultatelor GBI, se estimeaz` c`, în
viitor, interesul companiilor pentru aplicarea
unei strategii de dezvoltare durabil` este pro­mi­
]`tor. Având în vedere c` exist` programe de
20
con­[tien­tizare [i de instruire a personalului an-
gajat în ceea ce prive[te aplicarea [i asumarea
m`surilor pentru protec]ia mediului, ne face s`
credem c` oamenii sunt receptivi [i dornici s`
contribuie la îmbun`t`­]i­rea calit`]ii mediului în
care tr`iesc.
Într-o not` pozitiv`, 38% dintre companii au
declarat că nu au depus un efort prea mare pen-
tru adoptarea măsurilor pentru protecţia mediu-
lui, con[tientizând totu[i c` aceast` investi]ie se
amortizeaz` în timp. Ba mai mult, au adoptat [i
m`suri suplimentare pentru protec]ia mediului
fa]` de cele impuse de legisla]ia în vigoare în do-
menii precum: managementul de[eurilor, trans-
portul, consumul de resurse, eficien]a energetic`.
Efectele benefice dezvoltării
durabile pot fi reflectate prin
următoarele elemente:
l economic: eficien]`, cre[tere, stabilitate
l social: nivel de trai, dialog social [i delegarea
responsabilit`]ilor, protejarea culturii/patrimo-
niului
l ecologic: biodiversitate/rezisten]a sistemelor,
resurse naturale, evitarea polu`rii.
Măsuri luate
în cadrul companiilor
1. Cartea Verde a Angajatului, care prevede
pentru fiecare domeniu m`suri de protec]ie a
mediului.
2. Proiect "Reducerea amprentei de CO2" vi-
zând: optimizare rute transport, crestere grad
de reciclare-valorificare a de[eurilor [i reducere
cantitate de[euri menajere, reducerea consumu-
rilor energetice, optimizare consum ap`, redu-
cere-optimizare cantitate ambalaj pus pe pia]`.
3. Programe Reciclare (hârtie, baterii, l`mpi ilu-
minat etc). Promovare transport cu bicicleta.
4. Proceduri tip "green office" (ex: tip`rire pe
hârtie reciclat`, fa]` verso, arhivare electronic`
etc), economie energie prin utilizarea surselor de
lumin` economice.
5. Reducerea consumului de hârtie la beneficiar,
mai ales în cazul aplica]iilor destinate adminis-
tra]iei publice.
6. Reducerea cu 30% a consumului de hârtie ca
urmare a circula]iei [i stoc`rii în format electro-
nic a documentelor între departamente sau
c`tre/de la partenerii externi.
7. Reducerea cu 25% a timpului petrecut pen-
tru înregistrarea [i emiterea documentelor con-
tabile, deci cre[terea cu 25% a eficien]ei muncii.
8. Operarea instala]iilor pe baza sistemelor de
control automate [i monitorizarea continu` a
emisiilor. Controlul [i monitorizarea permanent`
a com­pozi]iei materiilor, materialelor, resurselor
alternative [i dotarea laboratoarelor de analiz` cu
echipamente performante de ultim` genera]ie.
9. Optimizarea consumurilor energetice [i cre[­
terea eficien]ei energetice a instala]iilor.
10. Reabilitarea carierelor [i integrarea lor în
peisajele naturale, protejarea biodiversit`]ii [i a
ecosistemelor existente în siturile opera]ionale
ale companiei.
11. Promovarea echipamentelor de înc`lzire ba-
zate pe energii neconven]ionale (solar`, eolian`,
termal` etc); promovarea echipamentelor cu
randament ridicat, cât mai pu]in poluante; pro-
movarea sistemelor de înc`lzire cu radia]ie
infraro[ie, ioni negativi [i cu generare de parti-
cule de nanosilver.
Câştigătorul categoriei:
În domeniul dezvolt`rii sustenabile s-a re-
marcat SC Danone PDPA SRL, lider
pe pia]a româneasc` a produselor lactate
proaspete. Danone î[i dezvolt` activitatea în
conformitate cu legisla]ia de mediu în vigoare
privind protec]ia mediului înconjur`tor, aplica-
bil` activit`]ilor, produselor [i serviciilor sale.
Respectul fa]` de mediul înconjur`tor este
o component` fireasc` a valorilor Grupului Da-
none, care, de-a lungul anilor, a contribuit la
dezvoltarea legisla]iei de mediu din Europa.
Grupul Danone dovede[te aceea[i implicare în
problemele de mediu în toate ]`rile în care ac-
tiveaz`.
Societatea Danone a investit nu numai în
echipamente, dar [i în con[tientizarea persona-
lului angajat în ceea ce prive[te importan]a
implic`rii active a fiec`ruia în atingerea obiecti-
velor de mediu. Protec]ia mediului este esen-
]ial` pentru men]inerea competitivit`]ii Grupu-
lui Danone.
Danone România are un sistem de manage-
ment al mediului certificat în conformitate cu
standardul SR EN ISO 14001.
SC Danone PDPA SRL se împlic` în îm­bu­
n`t`]irea performan]elor sale de mediu, a
adoptat o serie de m`suri suplimentare pentru
protec]ia mediului pe lâng` cele impuse de le-
gisla]ia de mediu. Societatea este angrenat`
într-un proiect de „reducere a amprentei de
CO2” care vizeaz` optimizarea transportului,
cre[terea gradu­lui de reciclare-valorificare a de­
[eurilor, op­ti­mizarea consumului de ap`, redu-
cerea consumului energetic [i gestionarea
cores­pun­z`toare a ambalajelor puse pe pia]`.
21
 se produce curat
esponsabilitatea unei companii nu
se opre[te la poarta ei, au gândit
cei de la Danone când au început
s` caute solu]ii pentru reducerea
amprentei de carbon. De aceea, investi]iile în
tehnologii curate au fost dublate de un dialog
permanent cu partenerii de business.
22
Reprezentan]ii Danone, compania clasat` pe
locul 6 în topul Green Business Index, au expli-
cat care sunt exigen]ele [i efectele unei politici
verzi în dezvoltarea durabil` a celui mai mare
produc`tor de iaurturi din lume.
De pe un panou din fabrica Danone Româ-
nia, orice angajat sau vizitator poate afla cu cât
a fost redus consumul energetic al activit`]ilor în
2009 fa]` de anul precedent [i care este targetul
pentru anul în curs. Potrivit schemei, anul aces-
ta Danone trebuie s`-[i reduc` impactul asupra
mediului cu 5%.
„Procentul cre[te de la an la an, dar la un
moment dat nu va mai fi posibil de atins [i vom
compensa prin alte ac]iuni de protec]ie a me-
diului”, explic` Cristian Zecheru, Environmental
Manager la Danone.
Obiectivul este o cerin]` a Grupului Danone [i
reprezint` o direc]ie strategic`, inclus` în analiza
financiar`, în toate ]`rile unde exist` fabrici Dano-
ne. De la an la an, echipa din România trebuie s`
identifice solu]ii pentru a reduce energia - gaze,
curent [i ap`, precum [i a cantit`]ii de de[euri.
Anul trecut, fabrica a generat cu 33% mai
pu]ine de[euri, fa]` de 2008. În plus, toate
de[eurile sunt colectate selectiv, iar cele toxice
sunt incinerate.
Ca rezultat, 14 tone de carton [i 500-700 de
kg de folie de aluminiu pleac` lunar din curtea
fabricii Danone spre centrele de reciclat. Sediul
este împânzit cu stickere prin care angaja]ilor

li se recomand` s` colecteze selectiv de[eurile,
s` sting` lumina când ies din camer` [i s` folo-
seasc` responsabil apa.
Cei de la Danone au chiar [i o Zi a Mediu-
lui proprie, pe care o s`rb`toresc împreun` cu
diver[i invita]i plantând copaci. Lucrurile ar pu-
tea sta [i mai bine, spun de p`rere reprezentan- de produc]ie.
]ii companiei.
„Una dintre probleme este c` în România nu
s-au dezvoltat înc` marii recuperatori de amba-
laje. În plus, în produc]ie exist` pierderi (materi-
ale organice) care în str`in`tate sunt folosite la
producerea biogazului, folosit ulterior în fabric`.
Aici nu exist` locuri în care s` ducem aceste ma-
teriale”, explic` Iolanda Prunache, Quality Assu-
rance, Food Safety & Environment Manager.
Înverzire prin tehnologizare
Chiar dac` multe dintre m`surile care ar pu-
tea cre[te eficien]a energetic` a fabricii nu pot
fi în prezent implementate, exist` mereu [i solu- înconjur`tor.
]ii la îndemân`.
La Danone, sursele de lumin` sunt economi-
ce, iar în 2009 toate boilerele din fabric` au fost
înlocuite cu unele eficiente energetic. [i tehnolo-
gia de produc]ie a suferit modific`ri. În prezent,
fabrica este dotat` cu pasteurizatoare speciale
prin care laptele face un transfer termic, econo- Bogdan Ioachim,
misind astfel energie. Corporate Affairs
Dintr-o directiv` a grupului, toate ma[inile din
parcul auto sunt Euro 5 [i folosesc combustibil die-
sel, iar rutele de transport au fost ref`cute, pentru
a reduce consumul de carburan]i [i emisiile. „Responsabilitatea
companiei
„Responsabilitatea companiei nu se opre[te la
nu se opre[te la
poarta fabricii. Sunt mii de oameni implica]i, par- poarta fabricii.
teneri, gospod`rii în care noi cre`m un lan]. Pe tot Sunt mii de
acest lan] noi avem o responsabilitate”, arat` Bog- oameni implica]i,
parteneri,
dan Ioachim, Corporate Affairs la departamentul gospod`rii în care
de Nutri]ie [i Director pentru Europa de Sud - Est. noi cre`m un lan].
Cea mai mare investi]ie f`cut` de Danone Pe tot acest lan]
noi avem o
a fost construc]ia unei sta]ii de epurare care a responsabilitate."
costat, în 2005, dou` milioane de euro. Sta]ia
filtreaz` res­turile organice rezultate în procesul
Green Business Index,
o necesitate
Companii ca Danone, cu experien]` [i rezul-
tate concrete, pot oferi exemple de bune prac-
tici, începând cu deprinderi simple [i continuând
cu proiecte de utilizare responsabil` a resurselor
în cadrul activit`]ilor industriale [i de conservare,
ori de reabilitare a factorilor de mediu afecta]i.
Cristian Zecheru crede c` participarea la
Green Business Index va ambi]iona companiile
române[ti [i va reflecta realitatea în ce prive[te
modul în care companiile protejeaz` mediul
„Green Business Index este o ini]iativ` foarte
bun` [i o necesitate. Regulile pe care trebuie s`
le respecte companiile când vine vorba de mediu
pot fi [i un motiv de laud`, în m`sura în care
arat` rezultate bune”, mai spune el.
23
 II. Impactul asupra mediului
olitica de protec]ie a mediului es-
te o component` esen]ial` a dez­
volt`rii durabile [i, în acela[i
timp, o condi]ie a integr`rii României în Uniu-
nea European`.
Întreb`rile incluse în chestionarul Green Bu-
siness Index au avut drept scop culegerea de
informa]ii pentru a identifica efectele activit`]
ilor desf`[urate de diverse companii asupra
mediului înconjur`tor (aer, ap`, sol, faun`, ve-
geta]ie), cât [i asupra mediului social [i econo-
mic al popula]iei poten]ial afectate, modul în
care aceste efecte sunt asumate, dar [i demer-
surile f`cute de societ`]i pentru a preveni [i a
reduce aceste efecte.
24
Pentru definirea termenilor GBI, conform
Ordonanţei de urgenţă a Guver-
nului nr. 195/2005 privind pro-
tecţia mediului:
lmediul: reprezint` ansamblul de condi]ii [i
elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului,
toate straturile atmosferice, toate materiile or-
ganice [i anorganice, precum [i fiin]ele vii, sis-
temele naturale în interac]iune, cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele
valori materiale [i spirituale, calitatea vie]ii [i
condi]iile care pot influen]a bun`­starea [i
s`n`tatea omului.
laccident ecologic: evenimentul produs ca puizabile - energie solar`, eolian`, geotermal`
urmare a unor neprev`zute: devers`ri/emisii de [i a valurilor.
substan]e sau preparate periculoase/poluante,
sub form` lichid`, solid`, gazoas` ori sub form` Performanţa politicilor de evalu-
de vapori sau de energie, rezultate din des­ are a impactului asupra mediului
f`[urarea unor activit`]i antropice necontrola- este generată de:
te/bru[te, prin care se deterioreaz` ori se dis-
trug ecosistemele naturale [i antropice; lRealizarea periodic` a auditurilor de mediu.
Auditarea acoper` procesele de produc]ie, sto-
lacte de reglementare: avizele de mediu, carea materialelor, procedurile de func]ionare
avizul Natura 2000, acordul de mediu, acordul [i managementul de mediu [i are ca scop s`
de import/export plante [i/sau animale s`lbatice identifice posibilele efecte asupra mediului [i
non-CITES, permisul CITES, autoriza]ia privind r`spunderile care deriv` în acest sens.
emisiile de gaze cu efect de ser`, acordul Se pot realiza audituri specifice vizând
de import pentru organisme modificate gene- de[eurile, apele uzate sau energia, pentru a
tic, autoriza]ia integrat` de mediu, autoriza]ia evalua în detaliu gradul de conformare sau
privind activit`]ile cu organisme modificate identifica oportunit`]i pentru reducerea costu-
genetic; rilor, a efectelor d`u­n`toare asupra mediului [i
a risipei de resurse.
lpoluant: orice substan]`, preparat sub La acest capitol, 58% dintre respondenţi
form` solid`, lichid`, gazoas` sau sub form` de au declarat că realizează în mod frecvent au-
vapori ori de energie, radia]ie electromagne- dituri de mediu/evaluări de impact, iar rezul-
tic`, ionizant`, termic`, fonic` sau vibra]ii care, tate acestora sunt implementate şi integrate.
introduse în mediu, modific` echilibrul consti-
tuen]ilor acestuia [i al organismelor vii [i aduce lRespectarea m`surilor impuse de legisla]ia în
daune bunurilor materiale; vigoare pentru emisiile în aer, ap`, sol [i subsol,
pentru limitarea zgomotului [i vibra]iilor, pen-
lprejudiciu: efectul cuantificabil în cost al tru protec]ia biodiversit`]ii [i s`n`t`]ii umane.
daunelor asupra s`n`t`]ii oamenilor, bunurilor 93% dintre companiile participante au de-
sau mediului, provocat prin poluan]i, activit`]i clarat că respectă limitele impuse de legislaţia
d`u­n`­toare ori dezastre; în vigoare, în ceea ce priveşte emisii în aer,
apă, sol şi subsol, şi nu a fost înregistrată nicio
lresurse naturale: totalitatea elementelor abatere.
naturale ale mediului ce pot fi folosite în activi-
tatea uman`: resurse neregenerabile - minerale În ceea ce prive[te protecţia apelor, ce-
[i combustibili fosili, regenerabile - ap`, rintele legislative Conform Legii 107/1996 - le-
aer, sol, flor`, faun` s`lbatic`, inclusiv cele ine- gea apelor cu toate complet`rile sale:

25
 Art. 9. - (1) Dreptul de folosin]` a apelor
de suprafa]` sau subterane, inclusiv a celor ar-
teziene, se stabile[te prin autoriza]ia de gos­po­
d`rire a apelor [i se exercit` potrivit prevederi-
lor legale.
Acest drept include [i evacuarea, în resurse-
le de ap`, de ape uzate, ape din desec`ri ori
drenaje, ape meteorice, ape de min` sau de
z`c`mânt, dup` utilizare.
Art. 12. - (1) Utilizatorii de ap` sunt obli-
ga]i s` economiseasc` apa prin folosire judici-
oas`. De asemenea, au obliga]ia s` asigure în-
tre]inerea [i repararea instala]iilor proprii [i,
dup` caz, a celor din sistemele de alimentare
cu ap` [i canalizare.
Art. 15. - (1) Poluarea în orice mod a re-
surselor de ap` este interzis`.
(2) Normele de calitate a resurselor de ap`
legate de func]iunile apei se aprob` prin
hot`râre a Guvernului, la propunerea autorit`]
ii publice centrale din domeniul apelor.
(3) Normele privind calitatea apei potabile,
supravegherea, inspec]ia sanitar` [i monitori-
zarea calit`]ii apei potabile se aprob` prin
hot`râre a Guvernului, la propunerea autorit`]
ii publice centrale din domeniul s`n`t`]ii.
(31) Normele privind calitatea apelor utili-
zate pentru îmb`iere [i referitoare la suprave-
gherea, ins­pec]ia sanitar` [i controlul zonelor
naturale utilizate pentru îmb`iere se aprob`
prin hot`râre a Guvernului, la propunerea au-
torit`]ii publice centrale din domeniul s`n`t`]ii.
(4) Limitele de înc`rcare cu poluan]i a apelor
uzate evacuate în resursele de ap` se aprob` prin
hot`râre a Guvernului, la propunerea autorit`]ii
publice centrale din domeniul apelor [i a auto-
rit`-]ii publice centrale din domeniul s`n`t`]ii.
26
(5) Limitele de desc`rcare înscrise în avizul
sau autoriza]ia de gospod`rire a apelor repre-
zint` limitele maxime admise, iar dep`[irea
acestora este interzis`.
Art. 18. Utilizatorii de ap`, amplasa]i pe
teritoriul localit`]ilor sau pe platformele indus-
triale, pot evacua apele uzate în re]elele de ca-
nalizare public` sau în cele ale platformelor in­
dustriale numai cu acceptul [i cu respectarea
condi]iilor stabilite de de]in`torul acestor re]ele
[i numai dac` sta]iile de epurare final` ale loca-
lit`]ilor sau platformelor industriale respective
au profil tehnologic necesar [i capacit`]i dispo-
nibile. În toate cazurile este obligatorie preepu-
rarea local` a apelor uzate provenite de la
ace[ti utilizatori.
Art. 86. Înc`lcarea dispozi]iilor prezentei
legi atrage r`spunderea disciplinar`, material`,
civil`, contraven]ional` sau penal`, dup` caz.
Măsuri de protecţie
a resurselor de apă:
1. Doar dou` companii au recunoscut c` res-
pect` în general limitele impuse în domeniul
apei, dar se mai înregistreaz` [i abateri care se
soldeaz` cu amenzi (rar) unde cauzele care le-
au generat au fost corectate imediat
2. 91% din unit`]i respect` toate limitele (ma-
xime admisibile) aplicabile/impuse conform le-
gisla]iei în vigoare privind impactul asupra apei,
neînregistrând abateri [i amenzi
3. 32% admit c` nu fac investi]ii suplimentare
pentru reducerea cantit`]ii de cantit`]i/înc`r­
c`turi de efluen]i emisii, dar c` îndeplinesc con-
di]iile impuse de autoritatea competent` pen-
tru protec]ia mediului. În ciuda ciclului de criz`
financiar`, majoritatea declar` realizarea de in-
vesti]ii suplimentare:
4. la 35% din responden]i reprezint` mai pu-
]in 10% din totalul investi]iilor realizate la nive-
lul unit`]ii
5. la 33% din responden]i investi]iile supli-
mentare reprezint` peste 10% din totalul in-
vesti]iilor realizate la nivelul unit`]ii
În ceea ce prive[te protecţia atmosfe-
rei, cerin]ele legislative conform OUG
243/2000 privind protec]ia atmosferei cu toate
modificarile ulterioare, se mentioneaz`:
Art. 27. Desf`[urarea activit`]ilor care
constituie surse fixe de poluare pentru at-
mosfer` este permis` numai cu acord [i/sau
autoriza]ie de mediu eliberate în urma abord`rii
integrate a impactului asupra mediului, con-
form re­gle­ment`rilor legale în vigoare.
Art. 301. Titularii activit`]ilor care consti-
tuie surse fixe de poluare pentru atmosfer` au
ur­m`­toarele obliga]ii:
a) s` participe la elaborarea programelor de
reducere a emisiilor de poluan]i în atmosfer`, a
programelor [i planurilor de gestionare a calit`-
­
]ii aerului [i s` aplice obliga]iile ce le revin prin
acestea;
b) s` se supun` tuturor procedurilor [i cerin]
elor legale care conduc la prevenirea, elimina-
rea sau reducerea impactului asupra aerului [i
asupra mediului;
c) s` informeze [i s` se supun` controlului au-
torit`]ilor competente, conform legisla]iei în
vigoare
Art. 40. Utilizatorii de surse mobile de po-
luare au obliga]ia s` asigure încadrarea în limi-
tele de emisie stabilite pentru fiecare tip speci-
fic de surs`, precum [i s` le supun` inspec]iilor
tehnice, conform prevederilor legisla]iei în vi-
goare.
Art. 46. Înc`lcarea prevederilor prezentei
ordonan]e de urgen]` atrage r`spunderea ci-
vil`, contraven]ional` sau penal`.
Măsuri privind
reducerea emisiilor:
1. 98% din unit`]i respect` toate limitele (ma-
xime admisibile) aplicabile/impuse conform le-
gisla]iei în vigoare privind emisiile în aer, neîn-
registrând abateri [i amenzi.
2. 30% admit c` nu fac investi]ii suplimentare
pentru reducerea cantit`]ii de emisii în at-
mosfer`, fa]` de investi]iile realizate pentru în-
deplinirea condi]iilor impuse de autoritatea
competent` pentru protec]ia mediului.
În ciuda ciclului de criz` financiar`, majori-
tatea covârsitoare declar` realizarea de investi-
]ii suplimentare.
În ceea ce prive[te protecţia solului con-
form OUG 195/2005 privind protec]ia mediului
cu toate modific`rile sale ulterioare, trebuie
avute în vedere urm`toare:
Art. 65. Protec]ia solului, a subsolului [i a
ecosistemelor terestre, prin m`suri adecvate de
gospod`rire, conservare, organizare [i amena-
jare a teritoriului, este obligatorie pentru to]i
de]in`torii, cu orice titlu.
Art. 68. De]in`torii de terenuri, cu orice
titlu, precum [i orice persoan` fizic` sau juri-
dic` care desf`[oar` o activitate pe un teren,
f`r` a avea un titlu juridic, au urm`toarele obli-
ga]ii:
27
 a) s` previn`, pe baza reglement`rilor în do-
meniu, deteriorarea calit`]ii mediului geologic;
b) s` asigure luarea m`surilor de salubrizare a
terenurilor neocupate productiv sau func]ional,
în special a celor situate de-a lungul c`ilor de
comunica]ii rutiere, feroviare [i de naviga]ie;
c) s` respecte orice alte obliga]ii prev`zute de
reglement`rile legale în domeniu.
Măsuri de protecţie
a solului:
1. 100% din unit`]i respect` toate limitele
(maxime admisibile) aplicabile/impuse conform
legisla]iei în vigoare privind impactul asupra so-
lului/subsolului, neînregistrând abateri [i
amenzi. Pentru o compa­nie aceasta este practi-
ca ultimilor 3 ani, iar pentru alta, având toat`
suprafa]a din incinta am­plasamentului beto-
nat`, nu s-a considerat nece­sar` monitorizarea
solului.
2. 40% admit ca nu fac investi]ii suplimentare
pentru reducerea impactului asupra solului/
subsolului, dar c` îndeplinesc condi]iile impuse
de autoritatea competent` pentru protec]ia
mediului. În ciuda crizei financiare, se declar`
realizarea de investi]ii suplimentare de tipul sis-
teme de drenaj a apei pluviale dotate cu sepa-
ratoare de hidrocarburi la nivelul parc`rilor,
proceduri în caz de urgen]` [i dotarea cu kituri
în caz de accident.
3. la 32% din responden]i reprezint` mai pu-
]in 10% din totalul investi]iilor realizate la nive-
lul unit`]ii
4. la 28% din responden]i investi]iile supli-
mentare reprezint` peste 10% din totalul in-
vesti]iilor realizate la nivelul unit`]ii.
28
Nivelul de zgomot şi de vibraţii la li-
mita in­cintei obiectivului [i la cel mai apropiat
receptor protejat, trebuie s` se încadreze în ce-
rin]ele STAS-ului 10009/88
Măsuri de reducere
a zgomotului şi vibraţiilor:
1. 46,6% admit ca nu fac investi]ii suplimenta-
re pentru reducerea impactului generat de zgo-
mot, dar ca îndeplinesc condi]iile impuse de
autoritatea competent` pentru protec]ia me-
diului.
În ciuda crizei financiare, se declar` realiza-
rea de investi]ii suplimentare de tipul preveni-
rea/reducerea nivelului zgomotului, dotarea
echipamentelor cu limitatoare de zgomot, exis-
ten]a unui program de monitorizare a zgomo-
tului, realizarea de m`sur`tori cu privire la ex-
punerea la zgomotul ocupa]ional:
2. la 34% din responden]i investi]iile supli-
mentare reprezint` peste 10% din totalul in-
vesti]iilor realizate la nivelul unit`]ii
3. 100% din unit`]i respect` toate limitele
(maxime admisibile) aplicabile/impuse conform
legislatiei în vigoare privind protec]ia împotriva
vibra]iilor, neînregistrând abateri [i amenzi.
În ceea ce prive[te nerespectarea limitelor
impuse de actele de reglementare în vigoare
atrag dup` o serie de sanc]iuni fie b`ne[ti, fie
prin ridicarea dreptului de a mai desf`[ura acti-
vitatea.
Totu[i, în pofida acestui fapt, exist` [i com-
panii (un procent de 6% din cele care s-au în-
scris la Green Business Index la domeniu de
evaluare a impactului asupra mediu) care în-
calc` aceste prevederi legislative.
l Implementarea unor măsuri
suplimentare faţă de cele
impuse de legislaţia în vigoare
Îmbucur`tor este faptul c` exist` [i compa-
nii care au adoptat m`suri suplimentare pentru
protec]ia mediului f`r` eforturi semnificative în
ciuda crizei economice ce a afectat activitatea
societ`]iilor care activeaz` pe pia]a româ-
neasc`.
Aceste societ`]i au dat astfel dovada c`
protec]ia mediului este într-adev`r o mare res-
ponsabilitate. Prin Green Bussines Index s-a
scos la iveal` într-o not` pozitiv` ac]iunile inte-
prinse de aceste societ`]i.
1. 43% dintre societ`]ile înscrise la Green Bus-
sines Index au afirmat c` au f`cut investi]ii su-
plimentare pentru protec]ia mediului (în cuan-
tum de 10% din totalul investi]iilor realizate la
nivel de societate) fa]` de cele impuse de legis-
la]ia în vigoare
2. 38% au f`cut investitii suplimentare pentru
reducerea înc`rc`turii de efluen]i fa]` de cele
impuse de legisla]ia în vigoare
3. 28% au f`cut investi]ii suplimentare pentru
pro-tec]ia solului [i subsolului
4. 23% au f`cut investi]ii suplimentare pentru
pro-tec]ia împotriva polu`rii fonice [i a polu`rii
cauzate de vibra]ii
Totodat`, societ`]ile care s-au înscris la
Green Bussines Index au participat la o serie de
ac]iuni de voluntariat cum ar fi: plantarea de
copaci, îmbun`t`]irea calit`]ii spa]iilor verzi,
programe de reducere a amprentei de CO2
prin optimizarea transportului, cre[terea gra-
dului de reciclare a de[eurilor, reducerea con-
sumului energetic [i gestionarea ambalajelor
pe pia]`.
l Gradul de conştientizare a
personalului în ceea ce priveşte
impactul asupra mediului
În implementarea [i respectarea m`surilor
pentru protec]ia mediului un rol important,
dup` cum au declarat majoritatea societ`]iilor
participante la Green Bussines Index 2010, l-a
avut [i programele de instruire la nivelul anga-
ja]ilor, aspectele acestor programe fiind pe de-
plin asumate de angaja]i.
Ca un exemplu pozitiv: 50% dintre respon-
den]i au programe de instruire cu aspectele
asumate de c`tre angaja]i în ceea ce prive[te
reducerea cantit`]ii de ap`.
A[a cum a ar`tat Green Bussines Index, per-
forman]a în reducerea impactului asupra me-
diului nu a constat numai în constrângerea
dat` de legisla]ia în vigoare, un aport impor-
tant avându-l [i responsabilitatea, implicarea
angaja]ilor so­cie­t`]ii pân` la cel mai înalt nivel
[i con[tientizarea cu privire la beneficiile eco-
nomice [i sociale care pot decurge din încerca-
rea de a asigura un mediu mai bun.
Cerin]ele cu privire la iluminatul nocturn (de
exemplu iluminatul pentru siguran]`/securita-
te) la nivelul unit`]ii.
29
 Bune practici, în funcţie
de nevoile companiei:
1. sunt instala]i senzori de lumin` care închid [i
deschid automat iluminatul general
2. în perimetrul fabricii se folosesc surse de ilu-
minat cu consum redus de energie
3. la nivelul unit`]ii au fost instalate sisteme de
iluminare în conformitate cu cerin]ele normelor
de s`n`tate [i securitate în munc`
4. iluminare cu becuri economice sau led-uri
monitorizate prin senzori.
Practici rele:
1. în magazine [i în anumite sedii iluminatul
nocturn este obligatoriu din motive de securi-
tate
2. doar 25% din companii au realizat evalua-
rea impactului iluminatului asupra mediului [i
au implementat m`suri de reducere a consu-
mului
3. 66% din companii nu au realizat evaluarea
impactului iluminatului asupra mediului.
CâŞtigĂtorul categoriei:
Holcim România este câ[­ti­g`­toa­
rea locului I la acest domeniu. Compania are
1.200 de angaja]i [i este primul produc`tor de
ciment, betoane [i agregate care a dezvoltat
conceptul de sta]ie ecologic` de betoane pen-
tru România.
Holcim (România) SA s-a angajat s` promo-
veze, s` men]in` [i s` aplice o politic` s`n`toas`
de mediu.
30
Dovada punerii în practic` a acestui angaja-
ment este certificarea sistemului de manage-
ment de mediu ISO 14001 pentru toate ampla-
samentele din ]ar`. Este în permanent` c`utare
de noi solu]ii de protejare a mediului încon­
jur`tor [i a investit sume considerabile în dez-
voltarea de produse [i procese ecologice.
Principalele sale obiective
în domeniul protecţiei mediului
sunt:
lReducerea emisiilor atmosferice - prin
controlul permanent al emisiilor, automatiza-
rea proceselor, instalarea de filtre de praf mo-
derne [i arz`toare cu emisii sc`zute de NOx.
lFurnizarea de produse ecologice - folosi-
rea noilor tipuri de ciment compozit produs cu
componen]i minerali de înalt` calitate ajut` la
reducerea emisiilor de dioxid de carbon [i a
consumului de energie, contribuind astfel la
conservarea resurselor naturale de energie.
lCoprocesarea de[eurilor pentru a proteja
resursele naturale - ofer` servicii de mediu ge-
neratorilor de de[euri, coprocesându-le [i
transformându-le în com­bustibili [i materii pri-
me alternative în procesul de fabricare a cimen-
tului.
Aceast` metod`, frecvent utilizat` în lume
pentru a trata de[eurile în condi]ii con­trolate [i
de total` siguran]`, prezint` un triplu avantaj
din punctul de vedere al protec]iei mediului
înconjur`tor: eliminarea de[eurilor, conserva-
rea resurselor naturale [i reducerea emisiilor de
gaze care ar rezulta dac` aceste de[euri ar fi
tratate prin depozitare sau incinerare în incine-
ratoare consacrate.
 Tehnologia utilizat` respect` cele mai stric-
te standarde cu privire la protejarea mediului
înconjur`tor [i permite atât reducerea la zero a
emisiilor de praf [i a zgomotului, cât [i recicla-
rea reziduurilor de beton proas­p`t [i refolosirea
apei reziduale.
Fa]` de investi]iile realizate pentru îndepli-
nirea condi]iilor impuse de autoritatea compe-
tent` pentru protec]ia mediului, Holcim Româ-
nia are în vedere [i alte m`suri în vederea
reducerii cantit`]ii de poluan]i generate.
Investi]iile suplimentare reprezint` peste
10% din totalul investi]iilor realizate la nivelul
unit`]ii.

31
Carpatcement
cl`de[te pentru viitor
luatori din industria româneasc`. Principalele
amenin]`ri, caracteristice pentru industria ci-
mentului în general, erau dep`[irea frecvent` a
limitelor legale ale emisiilor de praf [i gaze de
ardere, precum [i calitatea apelor uzate. Ast`zi,
instala]iile celor trei fabrici se conformeaz` la
to]i indicatorii cu cerin]ele prev`zute în autoriza-
]iile integrate de mediu.
„Primul pas a fost s` înlocuim echipamentele
de despr`fuire la utilajele care vehiculeaz` debite
foarte mari de aer [i gaze. Au fost derulate pro-
iecte de reducere a impactului pe care fabricile îl
au asupra mediului, mai ales în ceea ce prive[te
îmbun`t`]irea calit`]ii aerului, prin montarea de
filtre cu saci [i electrofiltre performante, instala-
]ii de monitorizare continu` a emisiilor, lucr`ri
de refacere în cariere [i pentru protejarea biodi-
versit`]ii”, explic` Bogdan Arn`utu, Communi-
cation Managerar la Carpatcement Holding.
Carpatcement
Holding
lÎnfiinţare: în 2004, nvesti]ii în mediu [i dezvoltare sustenabil`. Investi]ii în tehnologie
de grupul german
HeidelbergCement, Dou` tendin]e fa]` de care marii juc`tori Produc]ia de ciment utilizat în construc]ii se
prin fuziunea companiei
de management din industria cimentului se orienteaz` tot num`r` printre cele mai poluante activit`]i in-
Carpatcement Romania mai mult pentru a fi competitivi. Adapta- dustriale, dar acest lucru survine în mare m`sur`
SRL şi a fabricilor
de ciment pe care le rea acestor deziderate, precum [i integrarea po- din cauza tehnologiilor inadecvate.
deţinea: Bicaz, Deva
şi Fieni. liticilor de mediu în evolu]ia economic` au adus Modernizarea tehnologic` realizat` de Ca-
lCifra de afaceri
(2009): 205 milioane
Carpatcement pe locul 10 în topul celor mai patcement a fost finalizat` pe întregul flux
euro verzi companii române[ti. tehnologic prin investi]ii semnificative [i prin
lProfit net (2009):
58 milioane euro În anul 2004, înaintea cump`r`rii de c`tre modernizarea arz`toarelor [i monitorizarea pro-
lAngajaţi: 919
lPuncte de lucru: grupul german HeidelbergCement, fabricile cesului de ardere. Calitatea apelelor uzate a fost
3 fabrici de ciment Carpatcement figurau pe listele marilor po- asigurat` prin tratarea lor înainte de evacuare.

32
 Bogdan Arnăutu,
Communication Manager
Carpatcement
„Viitorul este al produselor cu cea mai mică
amprentă de carbon”.

Ca rezultat al investi]iilor în tehnologii de vârf,

emisiile de praf au fost reduse cu 99% fa]` de
nivelul la care se aflau în momentul achizi]iei fa-
bricilor. În plus, compania a implementat volun-
tar un Sistem Integrat de Management Calitate
- Mediu - S`n`tate [i Securitate Ocupa]ional`,
certificat în 2005.

Op]iune:
combustibili alternativi
Una dintre provoc`rile la care sectorul in-
dustrial trebuie s` g`seasc` solu]ii este manage-
mentul resurselor [i eficientizarea energetic` în
procesul de produc]ie. În fabricile Carpatcement,
combustibilii tradi]ionali - c`rbune, p`cur`, gaze
naturale - au fost par]ial înlocui]i cu diverse ti-
puri de de[euri, utilizate ca atare sau în urma
unor prelucr`ri. În felul acesta, compania face
un serviciu comunit`]ii, eliminând cantit`]i im-
portante de de[euri.
„Prin coincinerarea de[eurilor în cuptoarele
de clincher din fabricile noastre realiz`m o re-
ducere global` a emisiilor de gaze de ardere [i
mai ales de gaze cu efect de ser`. Dac` aceste
de[euri nu ar fi coincinerate în fabricile noastre,
fie ar fi arse în incineratoare dedicate care pro-
duc zguri sau cenu[`, fie ar sfâr[i în gropi de
gunoi unde prin fermentare se genereaz` me-
tan, care contribuie de 21 de ori mai mult decât
dioxidul de carbon la înc`lzirea global`”, spune
Bogdan Arn`utu. De[i nu sunt o surs` curat`
de energie, combustibilii alternativi înseamn`
economisirea unor importante resurse naturale
reprezentate de combustibilii fosili.
Responsabilizare
accelerat` de criz`
Criza economic` a dat o lovitur` pie]ei con-
struc]iilor, iar obiectivele de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de ser` asumate la nivel na-
]ional pun o presiune suplimentar` asupra sec-
torului. „Toate m`surile implementate presupun
un efort concertat, pe care ni-l asum`m cu con-
vingerea c` tr`im într-o lume în care constrân-
gerile legate de lupta împotriva schimb`rilor
climatice vor fi din ce în ce mai prezente, iar
viitorul este al produselor cu cea mai mic` am-
prent` de carbon”, e de p`rere reprezentantul
Carpatcement.

33
 III. Transport
ransportul, indiferent de natura sa, fie
c` este rutier, feroviar, maritim, aerian,
este o activitate generatoare de noxe [i
zgomot, care afecteaz` mediul în­conjur`tor. Prin
eficientizarea transportului la nivel de companie
atrage o serie de avantaje:
lReducerea de emisii poluante (CO, CO2, NOx,
SO2, NH3 etc.) care au efecte negative asupra s`­
n`t`]ii [i asupra mediului lReducerea poluarii fo-
nice lReducerea ambuteiajelor [i num`rul mare
de accidente de circula]ie care se soldeaz` cu pier-
deri de vie]i omene[ti (în unele cazuri) lReducerea
consumului mare de energie, de resurse naturale
lDiminuarea costurilor financiare.
Întreb`rile propuse în chestionarul GBI pentru
34
domeniul transporturilor au urm`rit: dac` societ`]
ile participante [i-au definit principalele linii direc-
toare pe care trebuie s` le urmeze în domeniul
transporturilor spre a-[i reduce impactul negativ
asupra mediului, m`sura în care alegerea unui anu-
me tip de transport a contribuit la eficientizarea
costurilor [i modalit`]ile de reducere a consumului.
Performanţele sunt generate de:
lGradul de conştientizare al perso-
nalului angajat în ceea ce priveşte trans-
portul eficient (atât transportul de materii pri-
me [i produse finite, cât [i transportul angaja]ilor).
Societ`]ile înscrise la GBI recomand` prin progra-
mele de instruire: utilizarea vitezei de transport re-
duse [i constante, folosirea unor carburan]i mai
pu]in poluan]i sau chiar nepoluan]i (biocarbu- folosit la capacitate maxim` de c`tre angaja]i
ran]i), utilizarea transportului public [i a mersului
cu bicicleta, utilizarea videoconferin]ei etc.
1. 27% dintre responden]i au programe de instrui-
re al angaja]ilor cu privire la un transport sustenabil,
cu toate aspectele asumate, în timp ce 44% au pro-
grame de instruire, îns` cu aspecte asumate par]ial.
2. 80% dintre companii au programe de instruire
pentru [oferii angaja]i cu privire la tehnicile de con-
dus eficient.
lFacilităţiile create pentru angajaţi şi
investiţiile companiei în asigurarea unei
flote moderne. Pentru eficientizarea transpor-
tului, societ`]ile participante la GBI au declarat c`
au f`cut investi]ii în ceea ce prive[te asigurarea
unei flote moderne, cu motoare performante care
reduc considerabil emisiile, au asigurat spa]ii de
par­care pentru biciclete, au creat spa]ii speciale de
tip du[uri, dulapuri pentru angaja]ii care vin pe jos
sau cu bicicleta.
1. Se remarc` faptul c` 70% dintre companiile
evaluate în cadrul GBI la domeniul transport au
parcul auto complet modernizat.
2. 77% au f`cut investi]ii pentru a crea spa]ii spe-
ciale de tip du[uri, dulapuri, pentru angaja]ii care
vin pe jos sau cu bicicleta.
3. 70% dintre societ`]ile participante au personal
angajat care folosesc acest tip de transport.
4. Într-o not` pozitiv`, pentru eficientizarea transpor-
tului, 87% dintre reponden]i au declarat c`, la selec- cum bicicleta (în propor]ie de pân` la 50%), reduce-
]ia serviciului de transport de materii prime [i produse
finite, ]in cont de aspectelor legate de eficien]a flotei.
5. Mijloacele de transport în comun [i mijloacele
alternative precum bicicleta se folosesc în propor- reducerii cantit`]ii de noxe emise. Chiar dac` in-
]ie de peste 50%
6. Doar 14% de]in un parc de biciclete care este
7. 60% a creat marcajul [i indicarea adecvat` a
parc`rii pentru biciclete, num`r de locuri de parca-
re pentru biciclete, num`r de locuri de parcare care
au acoperi[, num`r de locuri de parcare adecvat
iluminate dup` l`sarea întunericului, pozi]ionarea
par­c`rilor: câte sunt la o distan]` de mai pu]in 5 m
de intrarea principal`, câte sunt la o distan]` de
mai pu]in 5 m de orice intrare, câte asigur` protec-
]ia împotriva vandalismului [i furtului
8. 71% de]in un plan pentru eficientizarea de­
plas`rilor [i un coordonator care asigur` optimiza-
rea curselor
9. 52% utilizeaz` cu preponderen]` teleconferin-
]a în locul transportului aerian
CâŞtigĂtorul categoriei:
În baza evalu`rii GBI, Siveco România
a fost desemnat` câ[­ti­g`­toare la domeniul Transpor-
turi. La nivelul societ`]ii exist` planuri de eficientizare
privind deplas`rile, programe de informare/con­
[tientizare [i de instruire pentru angaja]i cu privire la
aspectele de transport sustenabil, care urm`resc în
principal: aten]ionarea utilizatorilor de mijloace de
transport asupra costurilor pe care le provoac` între-
gii comunit`]i doar prin alegerea unui anumit vehi-
cul sau a altuia; încurajarea utiliz`rii mijloacele de
transport în comun [i a mijloacele alternative pre-
rea deplas`rilor inutile [i utilizarea teleconferin]elor.
Siveco România a investit în mijloace de trans-
port echipate cu cele mai noi tehnologii în vederea
vesti]ia a fost mai mare, pe termen lung s-a con-
statat o reducere considerabil` a cheltuielilor.
35
 colecteaz`
DEEE-uri [i schimb` mentalit`]i
omânia e înc` departe de în­de­pli­
nirea obiectivului de co­lectare [i
reciclare a DEEE-urilor, pe fondul
implic`rii insuficiente a autorit`- îns` nu suficient. Semnalele cele mai bune le pri-
]i­lor, al co­mer]ului paralel [i al iresponsabilit`- mim de la copii [i adolescen]i”, a mai spus Dra-
]ii unor operatori de salubritate. ECOTIC, prima
organiza]ie a produc`torilor de echipamente elec­
tronice din România, încearc` s` dea un nou im-
puls colect`rii, apelând la programe educative me-
nite s` schimbe mentalitatea legat` de reciclare.
Cre[tere la vitez` redus`
Cantitatea de de[euri de echipamente elec-
trice [i electronice (DEEE) colectat` în 2009 de
ECOTIC a crescut cu 15% fa]` de anul prece-
dent, ajungând la 10.505 tone. Ea reprezint`
aproximativ 30% din totalul de DEEE-uri colec-
tate în întreaga ]ar` în 2009.
„Îmbucur`tor este faptul c` volumul de DEEE-
uri colectate cre[te de la an la an, îns`, dat` fiind
marja de cre[tere, mai avem destul de mult pân`
s` ajungem la norma impus` de UE, de 4 kg pe
cap de locuitor”, arat` Drago[ C`lug`ru, direc-
torul general ECOTIC. Printre problemele majore
din 2009 s-au num`rat implicarea insuficient` a
autorit`]ilor locale în colectarea selectiv`, van-
dalizarea DEEE-urilor, activitatea iresponsabil` a
unor operatori, comer]ul paralel, adic` pierderea trebuie s` tragem ni[te semnale de alarm` [i s`
DEEE-urilor în fluxul de fier vechi, precum [i biro-
cra]ia din zona transporturilor.
36
Reciclarea mentalit`]ilor
În cei patru ani de activitate, ECOTIC s-a
ocupat [i de educa]ie. „Lucrurile s-au schimbat,
go[ C`lug`ru. În martie-iunie 2010, ECOTIC a
desf`[urat campania „Vân`toarea de mon[tri”,
adresat` elevilor din 94 de [coli din România,
care au colectat 70,1 tone de DEEE-uri în con-
tainerele plasate în [coli. O alt` campanie, în
plin` desf`[urare, este „Vreau o Românie mai
curat`!”, care implic` postarea de c`tre partici-
pan]i, pe platforma dedicat` concursului, a unor
imagini [i materiale video sugestive.
GBI deschide perspective
În opinia lui Drago[ C`lug`ru, GBI este o
in]i­ativ` bine-venit` în România, prin perspecti-
vele pe care le deschide. „În primul rând, sunt
recunoscute meritele companiilor care au ales s`
includ` în politica lor [i investi]iile verzi, oferindu-
le posibilitatea s` serveasc` drept modele pentru
organiza]iile cu deficien]e în acest sens”. Toto-
dat`, „prin furnizarea informa]ii­lor privind acti-
vit`]ile de mediu ale companiilor ro­mâne[ti avem
acces la o viziune de ansamblu asupra realit`]ii cu
care ne confrunt`m, la o hart` a zonelor în care
intervenim, pe fondul problemelor identificate”,
a mai spus directorul general al ECOTIC.
 IV. Utilizarea resurselor
în cadrul companiei
n ciuda veniturilor mult mai mici compa-
rativ cu cele de la nivel european, în Ro-
mânia consumul de resurse [i cantitatea
de de[euri generate sunt mari, peste ca-
pacitatea de regenerare natural` a mediului.
Chestionarul Green Business Index a permis
realizarea unei statistici în ceea ce prive[te mo-
dul de utilizare a resurselor în cadrul societ`]iilor
românesti. La acest domeniu [i-au dat concursul
doar 50% din totalul societ`]ilor înscrise la Gre-
en Business Index .
38
Pentru definirea termenilor
Green Business Index:
1. Conform OUG.195/2005 pri-
vind protecţia mediului, cu modi-
ficările sale ulterioare:
lResurse naturale: totalitatea elemen-
telor naturale ale mediului ce pot fi folosite în
activitatea uman`: resurse neregenerabile: mi-
nerale [i combustibili fosili, regenerabile: ap`,
aer, sol, flor`, faun` s`lbatic`, inclusiv cele ine-
puizabile: energie solar`, eolian`, geotermal` [i
a valurilor.
lResursele umane: apar]in sferei largi a
resurselor (economice [i extraeconomice). No]
iunea resurs` uman` se refer` la persoan`, la
îns`[i omul (oamenii) ce poate desf`[ura acti-
vit`]ile respective prin creativitate, capacitate de
ini]iativ`, mentalit`]i, tradi]ii, deprinderi. Resur-
sa uman` se consider` ca fiind o categorie a re-
surselor economice, care sintetizeaz` „poten]
ialul” de munc` al unei entit`]i (]`ri, zone geo-
grafice, institu]ii, organiza]ii etc.)
l Resurse energetice: totalitate a tipuri-
lor de combustibil [i energie primare [i transfor-
mate, utilizate în activit`]i de produc]ie [i mena-
jere
2. Conform legii 220/2008
pentru stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de ener-
gie, se definesc următorii termeni:
lBiomasa: frac]iunea biodegradabil` a
produselor, de[eurilor [i reziduurilor din agricul-
tur`, inclusiv substan]ele vegetale [i animale, din
silvicultur` [i industriile conexe, precum [i frac]
iunea biodegradabil` a de[eurilor industriale [i
urbane.
lCertificatul verde: titlul ce atest` pro-
ducerea din surse regenerabile de energie a unei
cantit`]i de 1 MWh energie electric`. Se poate
tranzac]iona, distinct de cantitatea de energie
electric` pe care acesta o reprezint`, pe o pia]`
organizat`, în condi]iile legii.
lSurse regenerabile de energie: sur-
sele de energie nefosile, cum sunt: energie eoli-
an`, solar`, geotermal` [i gazele combustibile
asociate apelor geotermale, energia valurilor, a
mareelor, energie hidro, biomas`, gaz de fer-
mentare a de[eurilor, denumit [i gaz de depozit,
sau gaz de fermentare a n`­molurilor din instala]
iile de epurare a apelor uzate [i biogaz.
Eficientizarea utiliz`rii resurselor (tehnologi-
ce, energetice, naturale, umane [i informa-
]ionale) în cadrul companiei reprezint` o priori-
tate pentru managementul societ`]ii si, totodat`,
o necesitate în contextul cre[terii competitivit`]ii
pe pie]ele economice.
Consumul ra]ional de resurse determin` atât
diminuarea costurilor, cât [i reducerea impactu-
lui asupra mediului.
Performanţa în utilizarea
resurselor este generată de:
lEficientizare energetică prin investi-
]ii în echipamente [i instala]ii performante cu
consum redus, utilizarea combustibililor alterna-
tivi, contorizarea consumului [i posibilitatea
identific`rii componentelor de mediu în facturi;
lMăsuri eficiente de reabilitare ter-
mică, ce au ca efect cumulat sc`derea consu-
murilor de c`ldur` (înc`lzire, ap` cald` de con-
sum) [i energie electric` (iluminat, climatizare
etc.), sc`derea emisiilor de gaze cu efect negativ
asupra mediului [i, foarte important, cre[terea
num`rului de noi locuri de munc`.
Situaţia investiţiilor şi echipamentelor
performante:
1. 97% dintre responden]i au declarat c` de]in
o infrastructur` de distribu]ie energetic` eficient`
39
 2. 41% au f`cut investi]ii în echipamente
noi care permit transportul distribu]iei agentului
termic
3. 31% dintre companii au sisteme sanitare
mai noi de 5 ani
4. 5% dintre companii se alimenteaz` din
propriile surse de ap` (pu]uri, uzine de ap` etc.)
[i 45%, din re]eaua urban` de ap`
5. În cazul a 57% din companii, scopul
utiliz`rii este industrial/tehnologic, iar în cazul a
43%, menajer
6. Contorizarea consumului de ap` se reali-
zeaz` cu debitmetre mecanice (54%), debitme-
tre ultrasonice (11,5%) [i debitmetre ultrasonice
cu citire de la distan]` (8,5%)
7. Vechimea instala]iilor sanitare este între
10-20 ani (18%), între 5-10 ani (47%), mai noi
de 5 ani (35%)
8. Analizele de laborator ale apei se reali-
zeaz` anual (23%), lunar (43%) sau nu exist`
(31%).
lFolosirea surselor regenerabile
de energie
Utilizarea surselor regenerabile de energie,
conform Legii 220/2008 pentru stabilirea siste-
mului de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile de energie cu mo­dific`rile ul-
terioare, are urm`toare beneficii:
a) reducerea costurilor de produc]ie, trans-
port [i distribu]ie a energiei produse din surse
regenerabile de energie, comparativ cu utiliza-
rea combustibililor clasici, fosili [i, implicit, redu-
cerea facturii energetice a diferitelor categorii de
consumatori
b) atragerea în balan]a energetic` na]ional`
a resurselor regenerabile de energie, necesare
40
cre[terii securit`]ii în alimentarea cu energie [i
reducerii importurilor de resurse primare de
energie
c) stimularea dezvolt`rii durabile la nivel lo-
cal [i regional [i crearea de noi locuri de munc`
aferente proceselor de valorificare a surselor re-
generabile de energie
d) reducerea polu`rii mediului prin diminua-
rea producerii de emisii poluante [i gaze cu efect
de ser`
e) asigurarea cofinan]arii necesare în atrage-
rea unor surse financiare externe, destinate
promov`rii surselor regenerabile de energie;
f) definirea normelor referitoare la garan-
]iile de origine, procedurile administrative apli-
cabile [i racordarea la re]eaua electric` în ceea
ce prive[te energia produs` din surse regenera-
bile
g) stabilirea criteriilor de durabilitate ecolo-
gic` pentru biocombustibili [i alte biolichide.
1. Cei mai utiliza]i combustibili alternativi,
conform chestionarului GBI, sunt cei proveni]i
din biomas`. 49% dintre responden]i au decla-
rat c` folosesc acest combustibil.
2. 21% dintre societ`]ile care au participat
la GBI au afirmat c` folosesc surse regenerabile
pentru producerea de energie electric`.
lPrograme de contorizare a consu-
murilor [i identificarea componentelor de me-
diu în facturi, care determin` gestionarea
corespunz`toare a resurselor, depistarea pierde-
rilor [i control asupra emisiilor generate.
1. 53% din totalul companiilor participante
la evaluare au declarat c` au un sistem de con-
torizare a consumului de combustibil
2. 41% au sistem de contorizare, automati-
zare în func]ie de parametrii calitativi [i cantita-
tivi atunci când vine vorba de energie termic`
3. 94% au sisteme de contorizare a consu-
mului de ap` (fie debitmetre mecanice, fie de-
bitmetre ultrasonice sau debitmetre ultrasonice
cu citire la distan]`).
4. 38% pot identifica din facturi componen-
tele de mediu.
lPrograme de instruire şi
constientizare a personalului
angajat:
Principalele obiective ale acestor programe
sunt: educarea [i stimularea angaja]ilor în vede-
rea reducerii consumului de ap`, energie, adop-
tarea unei atitudini responsabile fa]` de consu-
mul de resurse natural.
a) 58% dintre responden]i au afirmat c` au
sisteme de informare/sensibilizare a angaja]ilor
cu privire la consumul ra]ional al apei
b) 71% au afirmat c` au aplicat m`suri de
sensibilizare [i implicare a personalului în consu-
mul de energie termic`
c) 86% au afirmat c` au aplicat astfel de
m`suri în ceea ce prive[te consumul de energie
electric`.
lProceduri privind reducerea
costurilor de producţie
pe termen lung:
Reducerea costului de produc]ie are o serie
de efecte pozitive, astfel se determin` stabilita-
tea sau chiar reducerea pre]urilor, cre[terea
competitivit`]ii produselor atât pe pia]a na- rezultate
]ionala, cât [i pe pia]a extern`.
În vederea reducerii costului, produc`torul
trebuie s` caute [i s` g`seasca rezervele de re-
ducere a consumurilor de factori de produc]ie,
s` ac]ioneze simultan în toate compartimentele
întreprinderii, asupra tuturor factorilor de pro-
duc]ie, în toate fazele activit`]ii economice [i s`
aplice m`surile posibile de diminuare a costurilor
în concordan]` cu exigen]ele competi]iei impus`
de pia]`.
Un rol important în reducerea costurilor de
produc]ie pe termen lung o are [i folosirea unor
tehnologii performante care permite reducerea
consumului de materii prime, reducerea emisii-
lor, colectarea [i reciclarea apelor tehnologice
uzate, valorificarea [i reciclarea de[eurilor, redu-
cerea cantit`]ii de de[euri generate.
Din evaluarea GBI a rezultat că
societăţile care activează pe piaţa
românească îşi manifestă un ma-
re interes pentru reducerea costu-
rilor de producţie.
1. 69% dintre societ`]ile chestionate în ca-
drul evaluarii GBI 2010 au afirmat c` au diverse
proceduri pentru reducerea cantit`]ii de materie
prim` utilizat` în procesul de produc-
]ie (proceduri care constau fie în automatizarea
sistemelor de produc]ie, fie în utilizarea unor sis-
teme de control [i gestiune automat`, fie printr-
un sistem integrat de management automat al
materiilor prime).
2. 82% dintre societ`]ile respondente sunt
preocupate de îmbun`t`]irea procesului de pro-
duc]ie pentru reducerea cantit`]ilor de de[euri
3. 65% dintre societ`]ile participante au la
nivel de societate o procedur` de utilizare a ma-
terialelor reciclate
41
 4. Într-o not` negativ`, din evaluarea GBI a
rezultat c` sunt [i societ`]i în cadrul c`rora im-
plementarea acestor proceduri este defectuoas`
(pentru 11% dintre responden]i) sau în cadrul
c`rora aceste proceduri lipsesc cu des`vâr[ire
(pentru 24% dintre responden]i).
l Îmbunătăţirea condiţiilor
la locul de muncă
Îmbun`t`]irea condi]iilor de lucru [i a
respect`rii drepturilor muncitorilor sunt unele
din cele mai importante obiective ale UE, prin
care aceasta urm`re[te ca dezvoltarea pie]ei
unice s` nu fie înso]it` de sc`derea standardelor
de lucru [i de distorsiuni.
Conform Legii nr. 319/2006 - legea s`n`t`- modul de organizare a timpului de lucru [i de
]ii [i securita]ii în munc`, principiile care stau la
baza instituirii m`surilor privind promovarea
îmbun`t`]irii securit`]ii [i s`n`t`]ii în munc` a
angaja]ilor sunt:
lprevenirea riscurilor profesionale
lprotec]ia s`n`t`]ii [i securita]ii lucr`torilor
l
eliminarea factorilor de risc [i de accidentare
l
informarea, consultarea [i participarea echili-
brat` la munc`
l
instruirea lucr`torilor [i a reprezentan]i­lor lor
În anexele hot`rârii HG nr. 1091/2006
privind cerinţele minime de securitate
şi siguranţă pentru locul de muncă sunt
stabilite cerin]ele minime de securitate [i
s`n`tate pentru locurile de munc` utilizate pen-
tru prima dat`.
Înc`lcarea prevederilor acestor acte de regle-
mentare atrage r`spunderea contraven]ional`,
civil` sau penal`.
1. peste 90% dintre responden]i au afirmat
42
c` au programe de instruire/scolarizare a perso-
nalului [i un program transparent [i structurat
de promovare în cadrul companiei
2. 60% dintre responden]i organizeaz` ast-
fel de activit`]i de tip ”team building”, menite
s` îmbun`t`]easc` rela]iile între angaja]i, s`
înt`reasc` spiritul de echip` [i s` creasc` perfor-
man]ele societ`]ii.
Totodat`, toate societ`]ile chestionate au
proceduri de ordine interioar`. Aceste proceduri
de ordine interioar` au la baz` reguli privind
protec]ia, igiena [i securitatea în munc`, precum
[i prevenirea [i stingerea incendiilor, stabilesc
drepturile [i obliga]iile societ`]ii [i ale salaria]ilor,
odihn`, abaterile disciplinare [i sanc]iunile apli-
cabile, reguli de operare a diverselor echipamen-
te etc.
CâŞtigĂtorul categoriei:
În baza evalu`rii Green Busines Index,
SC Danone PDPA SRL a fost desem-
nat` câ[tig`toare în domeniul „utilizarea resur-
selor în cadrul companiei”.
La nivel de societate exist` o serie de progra-
me pentru managementul energetic, minimiza-
rea consumului de ap` [i gaze naturale, sensibi-
lizarea [i implicarea angaja]ilor în ra]io­nalizarea
resurselor, proceduri privind îm­­bun`t`]irea pro-
cesului de produc]ie în vederea reducerii cantit`-
]ii de de[euri, colectarea [i valorificarea de­
[eurilor rezultate în urma activit`]ii, proceduri
pentru utilizarea ra]ional` a combustibililor [i
hârtiei.
 În ceea ce prive[te managementul persona-
lului, exist` preocup`ri pentru instruire, progra-
me de socializare - sunt organizate activit`]i de
team-building, concursuri etc., pentru formarea
[i înt`rirea spiritului de echip` în cadrul compa-
niei, exist` programe transparente [i structurate
de promovare în cadrul companiei.
Compania a întreprins ac]iuni în vederea în-
deplinirii prevederilor UE cu privire la programul
20/20/20 (Strategia European` privind Eficien]a
Energetic` [i Schimb`rile Climatice: - cre[terea
cu 20% a eficien]ei energetice, producerea a
20% din energie folosind surse regenerabile [i
reducerea cu 20% a emisiilor de carbon).

43
 V. Starea cl`dirilor din cadrul
companiei
re]ul crescând al combustibililor fosili,
epuizarea resurselor naturale, situa]ia
economic` la nivelul ]`rii, fenomenul
de înc`lzire climatic care a luat propor]ii
îngrijor`toare, racordarea la m`surile adoptate
de Uniunea European`, situeaz` eficientizarea
energetic` a cl`dirilor în centrul preocup`rilor
întregii societ`]i române[ti.
Începând din 1 ianuarie 2007 a intrat în vi-
44
goare Legea nr. 372/2005, privind performan]a
energetic` a cl`dirilor, lege ce reprezint` trans-
punerea Directivei nr. 2002/91/CE privind per-
forman]a energetic` a cl`dirilor, iar la data de
21 februarie 2007 a intrat în vigoare Ordinul nr.
157/2007 din 01/02/2007 al Ministerul Trans-
porturilor, Construc]iilor [i Turismului, act ce re-
glementeaz` tehnic metodologia de calcul a
performan]ei energetice a cl`dirilor.
 Termenii utilizaţi pentru GBI,
conform Legii 3728/2005:
lclădire - ansamblu de spa]ii cu func]iuni pre-
cizate, delimitat de elementele de construc]ie ca-
re alc`tuiesc anvelopa cl`dirii, inclusiv instala- matizare lventila]ia linstala]ia de iluminat in-
]iile aferente, în care energia este utilizat` pentru
asigurarea confortului termic interior. Termenul
cl`dire define[te atât cl`direa în ansamblu, cât [i
p`r]i ale acesteia, care au fost proiectate sau mo-
dificate pentru a fi utilizate separat
lperformanţa energetică a clădirii -
energia efectiv consumat` sau estimat` pentru a
r`spunde necesit`]ilor legate de utilizarea nor-
mal` a cl`dirii, necesit`]i care includ în principal:
înc`lzirea, prepararea apei calde de consum,
r`cirea, ventilarea [i iluminatul. Performan]a
energetic` a cl`dirii se determin` conform unei
metodologii de calcul [i se exprim` prin unul sau
mai mul]i indicatori numerici care se calculeaz`
luându-se în considerare izola]ia termic`, caracte-
risticile tehnice ale cl`dirii [i instala]iilor, proiecta-
rea [i amplasarea cl`dirii în raport cu factorii cli-
matici exteriori, expunerea la soare [i influen]a
cl`dirilor învecinate, sursele proprii de producere
a energiei [i al]i factori, inclusiv climatul interior al
cl`dirii, care influen]eaz` necesarul de energie
lcertificatul de performanţă energeti-
că a clădirii - document care are caracter in-
formativ [i care atest` performan]a energetic` a
unei cl`diri. Metodologia de calcul al perfor-
man]ei energetice a cl`dirilor are la baz`
urm`toare elemente:
lcaracteristicile termotehnice ale elementelor
46
ce alc`tuiesc anvelopa cl`dirii, compartimenta-
rea interioar`, inclusiv etan[eitatea la aer lin-
stala]iile de înc`lzire [i de alimentare cu ap`
cald` de consum, inclusiv caracteristicile în ceea
ce prive[te izolarea acestora linstala]ia de cli-
tegrat` a cl`dirii, în principal sectorul nereziden-
]ial lpozi]ia [i orientarea cl`dirilor, inclusiv
parametrii climatici exteriori lsistemele solare
pasive [i de protec]ie solar` lventila]ia natural`
lcondi]iile de climat interior, inclusiv cele pre­
v`zute prin proiect.
Toate aceste elemente au fost luate în calcul
la evaluarea st`rii cl`dirilor, în cadrul topului GBI.
Rezultate generale:
1. Amplasarea cl`dirilor analizate este, în pro-
cent de 74%, în localitate, iar în procent de
26% în afara ei
2. 62% din cl`diri sunt alimentate dintr-o surs`
proprie ce utilizeaz` combustibili conven]ionali
(c`rbune, gaz natural, CLU)
3. 18% din cl`diri sunt alimentate dintr-o surs`
regenerabil` (panouri solare, panouri fotovoltai-
ce, hidrocentrale, turbine eoliene, pompe de
c`ldur`, energie geotermal`)
4. 24% de]in echipamente de producere a
c`ldurii la cl`diri mai noi de 3 ani, 3% de]in echi-
pamente mai vechi de 15 ani
5. Pentru 50% din cl`diri, înc`lzirea se reali-
zeaz` cu corpuri statice, 38% se realizeaz` cu
aer cald, 12% înc`lzirea se realizeaz` prin pro-
cedee moderne (înc`lzire prin pardoseal` etc.)
6. În 47% din cazuri, sistemul de preparare ap`
cald` menajer` se realizeaz` din surs` centrali-
zat`, 41% cu boiler cu acumulare [i 3% cu pa-
nouri solare [i boiler cu acumulare
7. Sistemul de ventila]ie este eficient asigurat
pentru 45% din cl`diri, prin instala]ii locale de
ventila]ie (splitere), 14% prin sistem centralizat
de ventila]ie, neautomatizat, [i 28,5% din cl`diri
prin sistem automatizat centralizat.
Performanţa eficienţei energetice
este dată de:
lRealizarea studiilor de determinarea
a eficientei energetice.
Auditul energetic reprezint` un studiu complex
al comportamentului [i al consumurilor energetice
ale cl`dirilor având drept scop stabilirea perfor-
man]elor reale [i identificarea solu]iilor tehnice de
reabilitare sau modernizare energetic`. De la data
de 30 martie 2010 intr` în vigoare actul normativ
ce prevede necesitatea ob]inerii Certificatului
energetic (Certificatul de performan]` termic`) la
vânzarea sau închirierea oric`rei cl`diri.
1. 58% dintre responden]i au declarat c` nu au
realizat astfel de studii
2. 9% dintre societ`]i [i-au f`cut acest audit, ba
chiar au ob]inut [i certificatul energetic
3. 32% au f`cut doar auditul energetic, f`r`
ob]inerea certificatelor energetice
lAcţiunile întreprinse pentru reduce-
rea consumurilor energetice.
Investi]iile realizate în scopul cre[terii eficien- consumurilor de energie, în scopul reducerii cos-
]ei ener­getice a cl`dirilor genereaz` cu necesitate
un cash-flow pozitiv, având la baza o mic­[orare a
costurilor energetice. Eficien]a energetic` include
economisirea energiei [i managementul cererii de
energie. Beneficiile acestui program sunt:
lpoate reduce necesitatea unor noi capacit`]i
de produc]ie lare o perioad` scurt` de recupe-
rare a investi]iei leste atractiv` din punct de ve-
dere al impactului asupra mediului pentru c`
genereaz` emisii reduse de noxe.
Totodat` o ac]iune cu rezultate certe este [i
instrui­rea personalului angajat. Acest lucru a
fost dovedit [i prin r`spunsurile participan]ilor
GBI la celelalte domenii (cum ar fi evaluarea im-
pactului asupra mediului, utilizarea resurselor).
1. 82% au m`suri de sensibilizare [i implicare a
ocupan]ilor cl`dirii în ra]ionalizarea consumuri-
lor energetice
2. Doar 3% dintre responden]i întâmpin` difi-
cult`]i în asigurarea unei ventila]ii eficiente
3. Peste 54% dintre responden]i au adoptat sis-
teme de iluminat cu l`mpi economice
4. 61% dintre companii nu au implementat un
management energetic la nivel de societate.
lAplicarea managementul energetic.
Acesta are ca principal obiectiv asigurarea
unui consum judicios [i eficient al energiei, în
scopul maximiz`rii profitului prin minimizarea
costurilor energetice, m`rind în acest mod com-
petitivitatea pe pia]` a societ`]ii. Obiectivele re-
zultate în urma aplic`rii unui program de mana-
gement energetic sunt:
lcre[terea eficien]ei energetice [i reducerea
turilor lrealizarea unei bune comunic`ri între
compartimente, pe problemele energetice spe-
cific [i responsabilizarea acestora asupra gos­
pod`ririi energiei ldezvoltarea [i utilizarea per-
47
 manent` a unui sistem de monitorizare a
consumurilor energetice, raportarea acestor
consumuri [i dezvoltarea unor strategii specifice
de optimizare a acestor consumuri lg`sirea ce-
lor mai bune c`i de a spori economii­le b`nesti
rezultate din investi]iile în eficientizarea energe-
tic` a proceselor specifice de produc]ie, prin
aplicarea celor mai performante solu]ii cunoscu-
te la nivel mondial ldezvoltarea interesului tu-
turor angaja]ilor în utilizarea eficient` a energiei
[i educarea lor prin programe specifice de redu-
cere a pierderilor de energie lasigurarea sigu-
ran]ei în alimentare a instala]iilor energetice.
Din studierea rezultatelor, analiza multor
programe de management energetic implemen-
tate în diferite sectoare de activitate a demon-
strat c`:
lse pot ob]ine economii de energie [i financia-
re de 5-15%, în timp foarte scurt, cu costuri mi-
nime sau chiar f`r` costuri, doar prin aplicarea
unui management energetic agresiv
48
lse pot ob]ine economii de energie [i financia-
re de pân` la 30%, cu costuri mici [i medii, cu o
perioad` scurt` de amortizare.
Aplicarea unor astfel de m`suri este frec-
vent`.
lprin realizarea unor investi]ii cu costuri costuri
mari în tehnologii [i echipamente moderne se pot
ob]ine economii de 50-70%, perioadele de
amortizare ajungând în aceste cazuri pân` la 5-6
ani lse îmbun`t`]e[te calitatea factorilor de me-
diu (limitarea emisiilor de CO2, reducerea ploi­lor
acide) lse îmbun`t`]e[te competitivitatea eco-
nomic` (reducerea costurilor de produc]ie).
Într-o not` pozitiv`, companiile participante
la GBI au declarat c` au întreprins ac]iuni pentru
reducerea consumului energetic, ce-i drept une-
le la nivel de idee (34% dintre responden]i) în
timp ce altele au început (29% dintre respon-
den]i) sau chiar urmeaz` s` finalizeze (9% dintre
responden]i) lucr`rile prev`zute.
CâŞtigĂtorul categoriei:
Compania câ[tig`toare la acest domeniu es-
te Holcim România. Evaluarea Green
Business Index a reflectat ceea ce numim „best
practices” în cadrul amplasamentelor companiei
(de la birouri la hale industriale) prin utilizarea de
sisteme energetice, termice, de asigurare a apei
[i de iluminat eficient, care permit o monitoriza-
re continu` [i un management al emisiilor polu-
ante (acolo unde exist`), prin gestionarea
corespunz`toare a de[eurilor rezultate din acti-
vitatea desf`[urat`.
 VI. Achizi]ii verzi
iecare produs sau serviciu cump`rat are
impact asupra mediului pe parcursul în-
tregului s`u ciclu de via]`, de la extrac]ia
materiilor prime, fabricarea produsului [i pân` la
folosirea [i eliminarea [i/sau reciclarea lui. Achizi- Termeni utilizaţi pentru
]iile publice ecologice pot contribui la diminuarea
acestui impact, beneficiile fiind sim]ite atât la ni-
vel local, cât [i la nivel global.
GBI a urm`rit în cadrul evalu`rii pentru dome-
niul „Achizi]ii verzi” m`sura în care, în achizi]ia de
produse, servicii [i lucr`ri, s-au luat în calcul [i com-
ponentele de mediu pe lâng` aportul cost-benefi-
ciu, implicarea cât mai multor angaja]i în definirea
acestei politici, urmat` de m`suri concrete cores-
50
pondente scopurilor, plus reducerea impactului
asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de
via]` al produselor/serviciilor companiei.
Green Business Index:
lConform defini]iei date de Comisia Euro-
pean` „Achizi]iile publice ecologice sunt procese-
le prin care achizitorii publici iau în considerare
factorii de mediu atunci când cump`r` produse,
servicii sau lucr`ri, cu scopul de a reduce impactul
asupra s`n`t`]ii umane [i asupra mediului
înconjur`tor.”
Scopul achiziţiilor verzi:
l dezvoltarea unei pie]e de produse [i servicii
ecologice care s` conduc` la îmbun`t`]irea perfor-
man]ei de mediu a serviciilor [i produselor precum
[i a tehnologiilor de ob]inere a acestora
lmodernizarea institu]iilor publice din punctul
de vedere al achizi]ion`rii de produse, servicii [i
lucr`ri, care s` includ`, atunci când este posibil,
criterii ecologice în documenta]ia de atribuire.
Potrivit Planului naţional de
acţiune pentru achiziţii publice
ecologice 2008 - 2013:
lLa ora actual`, se estimeaz` c` num`rul de
autorit`]i contractante în România este de apro-
ximativ 14.000, în timp ce num`rul de persoane
cu atribu]ii în domeniul achizi]iilor publice este
de aprox. 20.000 persoane.
lÎn momentul în care achizi]iile ecologice
devin o practic` de zi cu zi a fiec`rei autorit`]i
contractante, acest lucru poate avea un impact
important asupra produc`torilor, stimulându-i
s` pro­duc` ecologic. Radiografierea sistemului
de achizi]ii publice este important`, aceast` ra-
diografie putând da o imagine a impactului pe
care achizi]iile publice ecologice îl pot avea.
Pentru a face cunoscut conceptul de achizi- consumul total al gospod`riilor la nivelul UE).
]ii publice ecologice pentru personalul care lu-
creaz` în departamentele de achizi]ii publice,
Ministerul Mediului a tradus [i publicat Manua-
lul „Cump`rând verde!”, elaborat de CE.
În cursul anului 2007, MMDD a organizat [i/
sau a participat la o serie de seminarii [i conferin]e
în vederea promov`rii [i disemin`rii conceptului de
achizi]ii ecologice. Acest concept a fost inclus [i în
diferite cursuri de instruire, în cadrul programelor
de perfec]ionare în domeniul achizi]iilor publice.
Potenţiale beneficii de mediu
ale achiziţiilor verzi
CE a cofinan]at un proiect de cercetare - numit
Relief (1) - pentru a evalua în mod [tiin]ific poten-
]ialele beneficii de mediu care s-ar ob]ine dac`
achizi]iile publice verzi ar fi adoptate pe scal` larg`
în UE. Rezultatele au dus la urm`toarele concluzii:
lDac` toate autorit`]ile publice din UE ar
cere electricitate „verde”, s-ar economisi echiva-
lentul a 60 de milioane de tone CO2, ceea ce
este echivalent cu 18% din angajamentul UE de
reducere a gazelor de ser` asumat în baza Pro-
tocolului de la Kyoto. S-ar putea realiza aproape
aceea[i economisire dac` autorit`]ile publice ar
opta pentru cl`diri eco-eficiente.
lDac` toate autorit`]ile publice din UE ar
opta pentru computere mai eficiente din punct
de vedere energetic, direc]ionând astfel întreaga
pia]a, acest lucru ar duce la economisire de
830.000 tone de CO2.
lDac` toate autorit`]ile publice europene ar
opta pentru toalete [i instala]ii sanitare eficiente
în cl`dirile lor, aceasta ar reduce consumul de ap`
cu 200 milioane tone (echivalent cu 0,6 % din
Performanţele în domeniul
achiziţiilor verzi sunt date de:
lPracticarea politicii achiziţiilor verzi
Practicarea unei politicii a achizi]iilor verzi
const` în principal din organizarea unor instruiri
adecvate pentru personalul care lucreaz` în do-
 meniu, asigurarea accesului la informa]iile pri-
vind mediul [i stabilirea priorit`]ilor în alegerea
contractelor cele mai avantajoase pentru achizi]
ii verzi (extras din manual „Cump`rând verde”).
Conform chestionarul GBI, aproximativ
50% dintre companii sunt adepte ale
practicării politicii achiziţiilor verzi, în
timp ce pentru 15% dintre respondenţi
a fost chiar parte integrată din practica
companiei, în 2009.
Principalele piedici ale
practicării achiziţiilor publice,
potrivit evaluării GBI:
1. Costul ridicat (au confirmat 49% dintre res-
ponden]i)
2. Faptul c` autorit`]ile publice nu dezvolt` ca-
ietele de sarcini pentru achizi]iile publice pe ba-
za criteriilor ecologice - consider` 48% dintre
responden]i
3. Faptul c` sectorul public pune accent pe par-
tea economic` [i nu pe sustenabilitate - 45%
dintre societ`]iile evaluate
4. Nu exist` oferta din partea României - este
p`rerea a 17% dintre responden]i
5. Este o problem` de mentalitate [i comoditate
dac` ]inem cont de via]a produselor - 34% din-
tre responden]i sunt de aceast` p`rere
6. Suport politic redus - pentru 11% dintre res-
ponden]i
7. Suport redus al pie]ei (achizitori centrali [i locali)
- este p`rerea a 25% dintre societ`]iile evaluate
8. Suport redus al pie]ei (produc`tori [i distribui-
tori) - este considerat` o piedic` de c`tre 37%
dintre responden]i.
Din experien]a companiilor evaluate în cadrul
52
GBI, pia]a româneasc` este bine preg`tit` în ceea
ce prive[te produsele ecologice la capitolul com-
putere [i echipamente IT (pentru 70% dintre res-
ponden]i), la capitolul l`mpi economice (61 [i în
domeniul alimentelor [i hârtiei reciclate (24%).
Din practica companiilor evaluate în cadrul
GBI se consider` c` beneficiile politicii achi-
ziţiilor verzi în practică sunt:
1. Evitarea risipei [i sau realizarea de economii
(au afirmat 45% dintre societ`]iile chestionate)
2. Reducerea costurilor pe termen lung (pentru
52% dintre responden]i)
3. Reducerea impactului asupra mediului pe
parcursul ciclului de via]` al produselor/servicilor
companiei (pentru 85% dintre responden]i).
Nicio companie dintre cele participante nu con-
sider` c` punerea în practic` a achizi]iilor verzi atra-
ge dup` sine cre[terea costurilor datorit` trendului.
Totu[i, o not` negativ` pentru acest capitol
este faptul c` exist` societ`]i care consider` c`
practicarea achizi]iilor verzi nu are rezultate di-
recte, ci doar o component` de marketing [i PR
(pentru 9% dintre responden]i).
Un paradox înregistrat la acest domeniu în
cadrul GBI este faptul c`, de[i pentru unele
socie­t`]i române[ti aplicarea politicii achizi]iilor
verzi în practic` este considerat` costisitoare [i
nu ar avea efecte directe, 84% dintre societ`]iile
înscrise la acest domeniu au afirmat c` include-
rea clauzelor de achizi]ii verzi în achizi]iile publi-
ce este benefic` [i necesar` oricând.
lInvestiţii în achiziţii verzi
şi clauze contractuale verzi
Efortul societ`]ilor pentru eficientizarea ener­­
getic` [i reducerea consumului de resurse este
reflectat [i în investiţiile verzi realizate la
nivel de societate. Astfel:
1. Politica achizi]iilor verzi în cadrul companiilor
se axeaz` în propor]ie de 21% pe produse eti-
chetate ecologic, 32% pe investi]ii verzi [i doar
6-7% pentru scheme de buy-back ale produse-
lor proprii sau clauze contractuale verzi.
2. 76% au declarat c` au achizi]ionat în anul
2009 componente/echipamente IT cu consum
minim de energie
3. 35% au investit în grupuri sanitare care eco-
nomisesc consumul de ap`
4. 65% au investit în l`mpi economice cu con-
sum energetic redus
5. 59% au investit în vehicule emisii reduse.
Investi]iile în achizi]iile verzi la nivelul 2008
s-au situat, conform GBI, între 700 [i 20.000 eu-
ro, cu un singur maxim de un milion de euro,
îns` societ`]iile participante la GBI au evitat s`
detalieze [i bunurile achizi]ionate.
Cea mai pu]in pus` în practic`, în politica
achizi]iilor verzi, s-a dovedit a fi includerea clau-
zelor contractuale verzi (acest tip de clauze a
fost pus în practic` de 11% dintre responden]i)
Exemplele de posibile clauze de performan]`
în contractul pentru lucr`ri sau servicii includ:
a. transportul produselor [i a uneltelor c`tre
amplasament: livrarea de produse c`tre ampla-
sament într-o form` concentrat` [i împ`r]irea
lor la fa]a locului, - folosirea containerelor refo-
losibile pentru transportul produselor la fa]a lo-
cului
b. cum este executat serviciul: folosirea indica-
torilor de dozaj pentru asigurarea cantit`]ilor
potrivite de produse pentru cur`]ire
c. eliminarea produselor uzate sau a ambalajelor
produselor: produsele sau ambalajele sunt pre-
luate de c`tre contractor pentru refolosire, reci-
clare sau eliminarea lor în mod adecvat
d. instruirea personalului contractorului: perso-
nalul instruit asupra impactului de mediu, a
muncii lor [i asupra politicii de mediu a autorit`]
ii în ale c`rei cl`diri vor lucra.
Exemple de posibile clauze de performan]a a
contractului pentru furnizarea de bunuri:
a. produsul s` fie livrat în cantitatea potrivit` (în
termeni generali, aceasta înseamn` livrare în
mas`, pentru c` va fi mai eficient` din punct de
vedere al mediului în ceea ce prive[te impactul
transportului per articol/obiect decât livrarea
mai frecvent` [i în cantit`]i mai mici; specifica-
rea unui num`r maxim de livr`ri pe s`pt`mân`
sau lun` poate fi o alt` metod` de atingere a
aceluia[i rezultat);
b. cerin]a ca bunurile s` fie livrate în afara orelor
de vârf de trafic pentru a minimiza contribu-
]ia livr`rilor la congestionarea traficului;
c. cerin]a ca furnizorul s` reprimeasc` (recicleze
sau reutilizeze) orice ambalaj care vine odat` cu
produsul (acest lucru aduce dublul avantaj de a
centraliza ambalajele înainte de a le refolosi sau
recicla [i încurajeaz` furnizorul s` elimine orice
ambalare care nu este necesar`).
CâŞtigĂtorul categoriei:
SIVECO ROMÂNIA este în topul cla-
samentului la acest domeniu, investind peste un
milion de euro în achizi]ii verzi, în 2008. Compa-
nia [i-a îmbun`t`]it flota cu ma[ini noi, cu un
consum redus de combustibil.
53
 VII. De[euri
inimizarea de[eurilor nu este echiva-
lent` cu reciclarea de[eurilor [i nici
cu managementul acestora. Recicla-
rea se ocup` cu transformarea unor reziduuri în
altceva folositor, iar minimizarea de[eurilor este
un concept mai larg, care presupune, în primul
rând, prevenirea gener`rii de[eurilor si, numai
dac` prevenirea este imposibil`, se pune proble-
ma recicl`rii. Pentru definirea termenilor GBI,
conform OUG. 78 din 16 iunie 2000 privind re-
gimul de[eurilor, ANEXA 1A:
lproducător: orice persoan` fizic`, per-
soan` fizic` autorizat` s` desf`[oare activit`]i
independente sau persoan` juridic` din a c`rei
54
activitate rezult` de[euri (produc`tor ini]ial) [i/
sau care a efectuat opera]iuni de pretratare, de
amestecare sau alte opera]iuni care genereaz`
schimbarea naturii sau compozi]iei acestor
de[euri
lreutilizare: orice opera]iune prin care
ambalajul care a fost conceput [i proiectat pen-
tru a realiza în cadrul ciclului s`u de via]` un
num`r minim de parcursuri sau rota]ii este re-
umplut ori reutilizat pentru acela[i scop pentru
care a fost conceput
lreciclare: opera]iunea de reprelucrare
într-un proces de produc]ie a de[eurilor pentru
scopul original sau pentru alte scopuri.
Performanţa, atât din punctul de
vedere al politicii practicate pentru
managementul deşeurilor de către
compa­nii, cât şi din punct de vede-
re fi­nan­ciar este generată de:
lpolitic`, programe [i m`suri de prevenire a
polu`rii [i re-design al produselor [i proceselor sale
lfidelizarea angaja]ilor [i a clien]ilor, selectarea
furnizorilor
lcre[terea gradului de conformare legal` [i redu-
cerea riscurilor de mediu asociate activit`-
]ilor desf`[urate de companii (reducerea preven-

SIVECO România Cifra de afaceri raportat` Cantitatea colectat` selectiv

are rate de colectare de 100% pentru de[euri la cantitatea colectat` selectiv destinat` recicl`rii (kg)
declarate ce au rezultat din activitatea/ciclul de destinat` recicl`rii raportat` la num`r
produc]ie [i servicii al companiei în anul 2009 (RON/kg) de personal

Sticl` - 0

Hârtie [i carton 49.000 1,4

Lemn - 0

Metal - 0

Plastic 49.000 1,4

Biodegradabil 98.000 0,7

De[euri voluminoase - 0

De[euri din renov`ri, construc]ii [i demol`ri - 0

De[euri inerte, altele decât din renov`ri, - 0

construc]ii [i demol`ri
DEEE - 0

Umede/biodegradabile - 0

De[euri menajere în amestec 6.125 11,4

De[eurile menajere speciale - 0

Altele, conform listelor de de[euri HG856/2002 - 0

De[euri speciale - 0

Altele - 0

55
 tiv` a volumelor [i toxicit`]ii de[eurilor generate)
lreducerea costurilor de operare [i deseori a chel-
tuielilor de protec]ia muncii pentru angaja]i.
A. Politica practicată pentru ma­
nagementul deşeurilor de c`tre compa-
niile participante la Green Business Index 2010
necesit` coeren]`, angajamentul conducerii com-
paniei [i a personalului.
lExemplu de incoeren]`: eliminarea la ram­pe
de de[euri ca practic` primar` pentru administra-
rea de[eurilor, combinat` secundar cu prevenirea
gener`rii de de[euri.
lExemplu de angajament redus: refolosirea

Lafarge Cifra de afaceri Cantitatea colectat` selectiv

Câ[tig`torul domeniului "De[euri" are rate de raportat` la cantitatea colectat` destinat` recicl`rii (kg)
colectare între 30% [i 100% pentru de[euri declarate selectiv destinat` recicl`rii raportat` la num`r
ce au rezultat din activitatea/ciclul de produc]ie [i (RON/kg) de personal
servicii al companiei în anul 2009
Sticl` - 0

Hârtie [i carton 135.000 1,5

Lemn - 0

Metal 272 764

Plastic 270.000 0,7

Biodegradabil - 0

De[euri voluminoase - 0

De[euri din renov`ri, construc]ii [i demol`ri - 0

De[euri inerte, altele decât din renov`ri, - 0

construc]ii [i demol`ri
DEEE - 0

Umede/biodegradabile - 0

De[euri menajere în amestec - 0

De[eurile menajere speciale - 0

Altele, conform listelor de deseuri HG856/2002 - 0

De[euri speciale - 0

Altele - 0

56
la surs`/la subcontractori, dac` este rentabil` teh-
nic sau economic, a hârtiei de scris A4.
B. Gradul de conformare legală
78% dintre responden]i au declarat c` [tiu
puncte autorizate de colectare/tratare de[euri în
localitatea în care compania activeaz`, respectiv
puncte de colectare pentru de[euri reciclabile
(hârtie, plastic, sticl`).
O singur` companie cunoa[te puncte de tra-
tare pentru de[euri reciclabile si, în mod alar-
mant, nici una nu cunoa[te puncte de colectare/
tratare pentru de[euri electronice [i electrocas-
nice.

Coca-Cola România Cantitatea Cantitatea

generat` colectat`
(kg) selectiv (kg)

Sticl` 1.695.159 1.695.159 estinatarecl

Hârtie [i carton 4.366.453 4.366.453

Lemn 12.937.475 12.937.475

Metal 1.392.857 1.398.798

Plastic 27.893.240 27.893.240

Biodegradabil 0 0

De[euri voluminoase 0 0

De[euri din renov`ri, construc]ii [i demol`ri 0 0

De[euri inerte, altele decât din renov`ri, 0 0

construc]ii [i demol`ri
DEEE 324.920 324.920

Umede/biodegradabile 0 0

De[euri menajere în amestec 8.046.566 8.046.566

De[eurile menajere speciale 0 0

Altele, conform listelor de de[euri HG856/2002 0 0

De[euri speciale 0 0

Altele 0 0

Not`: În ciuda clas`rii, Coca Cola HBC România a raportat cele mai mari cantit`]i de de[euri rezultate din activitatea/
ciclul de produc]ie [i servicii ale companiei în anul 2009, precum [i colectarea selectiv` a acestora în scopul recicl`rii.
57
 OUG 61 din 6 septembrie 2006
pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernu-
lui nr. 78/2000 privind regimul de-
şeurilor:
Art. 5 (2) Se interzice abandonarea, arun-
carea sau eliminarea necontrolat` a de[eurilor.
Art. 131 (1) în conformitate cu principiul
„poluatorul pl`te[te”, costurile opera]iilor de
eliminare se suport` de c`tre:
a) de]in`torul de de[euri care încredin]eaz`
de[eurile unui colector sau unui operator econo-
mic prevazut la art. 91; [i/sau
b) de]in`torul anterior al de[eurilor sau pro­
duc`torul produsului din care a rezultat de[eul.
Art. 19
(1) Deţinătorii/producătorii de de­
şeuri au obligaţia:
a) s` predea de[eurile, pe baza de contract,
unor colectori sau unor operatori care desf`[oar`
opera]iuni cuprinse în anexa nr. II A ori nr. II B
sau s` asigure valorificarea ori eliminarea de­
[eurilor prin mijloace proprii
b) s` desemneze o persoan`, din rândul an-
gaja]ilor proprii, care s` urm`reasc` [i s` asigure
îndeplinirea obliga]iilor prev`zute de lege în sar-
cina de]in`torilor/produc`torilor de de[euri
c) s` permit` accesul autorit`]ilor de inspec-
]ie [i control la metodele, tehnologiile [i instala- abro­gată de Hotărârea nr. 856 din
]iile pentru tratarea, valorificarea [i eliminarea
de[eurilor tehnologice, precum [i la documente-
le care se refer` la de[euri
d) s` prevad` [i s` realizeze m`surile care
trebuie s` fie luate dup` încheierea activit`]ilor
[i închiderea amplasamentelor;
58
e) s` nu amestece diferitele categorii de
de[euri periculoase sau de[euri periculoase cu
de[euri nepericuloase
f) s` separe de[eurile, în vederea valorific`rii
sau elimin`rii acestora.
(2) Producătorii de produse şi cei ca-
re efectuează activităţi care generează
deşeuri sunt obligaţi:
a) s` adopte, înc` de la faza de concep]ie [i
proiectare a unui produs, solu]iile [i tehnologiile
de eliminare sau de diminuare la minimum posi-
bil a producerii de[eurilor
b) s` ia m`surile necesare de reducere la mi-
nimum a cantit`]ilor de de[euri rezultate
c) s` nu introduc` pe pia]` produse, dac` nu
exist` posibilitatea elimin`rii acestora ca de[euri,
în condi]iile respect`rii prevederilor art. 5
d) s` conceap` [i s` proiecteze tehnologiile
[i activit`]ile specifice, astfel încât s` se reduc` la
minimum posibil cantitatea de de[euri generat`
de aceste tehnologii
e) s` ambaleze produsele în mod cores­
punz`tor, pentru a preveni deteriorarea [i trans-
formarea acestora în de[euri
f) s` valorifice subprodusele rezultate din
procesele tehnologice în totalitate, dac` este
posibil din punct de vedere tehnic [i economic.
Hotărârea nr. 155 din 1999-03-08
16/08/2002 privind introducerea
evidenţei gestiunii deşeurilor şi a
Catalogului European al Deşeurilor
Art. 1. (1) Pentru agen]ii economici [i pen-
tru orice al]i generatori de de[euri, persoane fi-
zice sau juridice, se introduce eviden]a gestiunii
de[eurilor.
Efect asupra companiilor:
Prevenirea contraven]iilor legate [i amenzilor
generate de:
labsen]a eviden]ei gestiunii de[eurilor lînscrie-
rea de date incorecte în eviden]a gestiunii de­
[eurilor lneutilizarea codurilor de[eurilor pre­v`­
zute în anexa nr. 2 pentru eviden]a gestiunii
de­­[eurilor lnetransmiterea eviden]ei gestiunii
de­­[eu­rilor autorit`]ilor publice centrale [i auto-
rit`]ilor publice teritoriale de protec]ie a mediului.
În ciuda legislatiei [i a necesit`]ii de monito-
rizare, ]inând eviden]a gestiunii de[eurilor pro-
duse/generate de companii, conform GBI nume-
roase companii au doar obiective de colectare,
f`r` monitorizare [i eviden]` [i prea pu]ine au în
perspectiv` colectarea selectiv` pentru recicla-
rea/reutilizarea a 50% din de[eurile generate:
1. 26% dintre firme au ca obiectiv pe ter-
men mediu/ lung perspectiva învechit` de colec-
tare a 80 - 100% din de[eurile generate, iar 8%
nu au obiective definite [i sistem de monitoriza-
re a ciclului de via]` pentru de[eurile generate
2. 16% au în perspectiv` colectarea selec-
tiv` pentru reciclarea/reutilizarea a 50% din
de[eurile generate [i nu au obiective definite sau
sistem de monitorizare a ciclului de via]` pentru
de[eurile generate.
Cadrul legal - Hotarâre nr. 349 din
21 aprilie 2005 privind depozita-
rea deşeurilor
Art. 10 (1) Costurile aferente activit`]ii de
depozitare se suport` de c`tre generatorii [i de-
]in`torii de de[euri.
Efect asupra companiilor
1. Taxele [i contribu]iile la veniturile Fondului
pentru mediu:
ltaxa de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor
introduse pe pia]a na]ional` de c`tre pro­du­c`­torii [i
importatorii de bunuri ambalate [i de ambalaje de
desfacere ltaxa de 1 leu (RON)/kg an­velop`, înca-
sat` de la produc`torii [i importatorii care introduc
pe pia]` anvelope noi [i/sau uzate destinate reu­
tiliz`rii ltaxa pe poluare pentru autovehicule.
2. Tarife practicate de firmele de salubritate
pentru managementul de[eurilor generate/pro-
duse de persoanele juridice.
Colectarea [i transportul de[eurilor municipale
(de[euri menajere, comerciale [i de[euri asimilate
acestora) - sortate facturate 13 euro+TVA/m3/
lun` c`tre agen]ii economici/institu]iile publice (5
lei/lun` la persoane fizice).Colectarea [i transpor-
tul de[eurilor provenite din construc]ii facturate
16,00 euro/m3 + TVA c`tre agen]ii economici.
Reduceri de costuri
ce pot fi obţinute:
Greutatea medie specific` a de[eurilor muni-
cipale este de 350 - 500 kg/m3. Datorit` progra-
mului de lucru [i tipologiei de[eurilor generate
de companii, pentru acestea se consider` greu-
tatea medie inferioar`.
Compozitia de[eurilor menajere în România
ultimilor ani: este 45% de[euri biodegradabile
(157,5 kg/m3), 10% plastic (35 kg/m3), 12% sticla
( 42 kg/m3), 6% metale (21 kg/m3), 12% hartie [i
carton (42 kg/m3), 12% diverse (inerte, textile, al-
59
 tele 42 kg/m3). Raportat la greutatea medie speci-
fic` a de[eurilor municipale, prin colectarea selec-
tiv` “in house”, companiile pot ob]ine urm`toarele
reduceri la tarife practicate de firmele de salubrita-
te pentru managementul de[eurilor generate:
1. Plastic colectat selectiv [i transportat la punc-
te autorizate de colectare: 1,3 euro+TVA/lun`
2. Sticl` colectat` selectiv [i transportat la
puncte autorizate de colectare: 1,56 euro+TVA/
lun`
3. Fier colectat selectiv [i transportat la punc-
te autorizate de colectare: 0,78 euro+TVA/lun`
4. Hârtie/ carton colectate selectiv [i trans-
portate la puncte autorizate de colectare: 1,56
euro+TVA/lun`
De[euri municipale colectate, valorificate [i eliminate, pe categorii de de[euri, în 2007
60
5. Total reducere 5.2 euro+TVA/lun` pentru
fiecare m3 generat/ produs de orice companie [i
angaja]ii s`i.
6. Colectarea de[eurilor de echipamente
electrice, electronice (DEEE) se asigur` gratuit de
c`tre firmele specializate sau prin campaniile lo-
cale de colectare.
7. Respectarea listei de de[euri care nu se ac-
cept` la depozitare final` într-un depozit/ramp`
[i prevenirea contraven]iilor legate [i amenzilor
Reduceri de resurse
ce pot fi obţinute:
Conform celei mai recente publica]ii statistice
privind generarea [i gestionarea de[eurilor în anul
2007, 0,0068% de[euri menajere [i asimilabile
din unit`]i economice, comer], institu]ii, unit`]i
sanitare au fost valorificate în 2007, restul fiind
eliminate controlat la ramp` [i necontrolat.
Raportat la 2007, cantitatea de 108 tone de
de[euri menajere [i asimilabile valorificate din
unit`]i economice, comer], institu]ii, unit`]i sani-
tare dovedea o lipsa total` de perfoman]` în do-
meniu. Doar prin m`suri simple de colectare se-
lectiv` “in house” [i m`suri de bun` gos­pod`rire,
companiile pot contribui la cre[terea considera-
bil` a gradului de valorificare [i reciclare a
de[eurilor produse/generate.
În prezent, conform GBI 2010, 78% dintre
respondenţi au declarat că ştiu puncte
autorizate de colectare/tratare deşeuri
în localitatea în care compania activea-
ză, respectiv puncte de colectare pentru de[euri
reciclabile (hârtie, plastic, sticl`).
De asemenea conform Green Business Index
2010, pentru tipul de colectare selectiv` a frac]ii-
lor de de[euri menajere, 67% responden]i au sis-
teme de recipiente pentru frac]iunea uscat`,
15% - sisteme ”punct verde” stradal sau in-hou-
se. Nu în ultimul rând, varietatea tipurilor de frac- lmai mult material reciclabil lmai pu]in amba-
]iune uscat` colectat` selectiv este una pozitiv`,
respectiv între 64 [i 90% colectare selectiv` de
plastic, PET, metale, ambalaje, hârtie, carton,
echipamente electrice [i electronice uzate.
C. Fidelizarea angajaţilor şi a
clienţilor. Selectarea furnizorilor
Fidelizarea angaja]ilor [i a clien]ilor gene-
reaz` îmbun`t`]irea reputa]iei companiei pe te-
men mediu [i lung.
Astfel, în privin]a marketing-ului, firmele
aplic` marcaj vizibil pe ambalajele folosite la dis-
tribu]ia tuturor produselor companiei în propor-
]ie de 45%, conform criteriilor preluate din
Directiva European`, iar în propor]ie de 20% -
simboluri despre încurajarea recicl`rii. 16% de-
clar` c` nu le-a fost solicitat` aplicarea unor ase-
menea marcaje.
De regul`, în implementarea unui program
intern de management al de[eurilor, succesul es-
te condi]ionat de participarea mai multor
speciali[ti, atât managerul sau responsabilul de
mediu, cât [i colegi din departamentele produc]
ie, utilit`]i, administra]ie, controlul/asigurarea ca-
lit`]ii, financiar, marketing, aprovizionare, întreti-
nere. În plus obiectivele, bornele [i termenele
programului trebuie realizate cu implicarea di-
rect` a angaja]ilor.
1. Conform GBI 2010, majoritatea compa­
niilor au declarat c` personalul este con[tientizat,
instruit [i implicat în colectarea selectiv`, atât la
nivel administrativ, cât [i executiv.
2. Companiile au recomandat furnizorilor/
sub-contractorilor posibilitatea de îmbun`t`]ire a
procesului de ambalare prin m`suri axate pe:
laj lreutilizare containere/ambalaje pentru distri-
bu]ie lsistem de logistic` [i ambalare îmbun`t`]
it` lc`utarea solu]iilor cu furnizorii/clien]ii pen-
tru a putea îmbun`t`]i livr`rile de produse/ livra-
rea propriilor produse.
Din p`cate, s-au înregistrat sub 20% solu]ii
pentru îmbun`t`]irea ciclului de via]` al de[eu­
rilor, reducerea la surs` [i implicit alegerea furni-
zorilor bazate pe:
lîncorporarea clauzelor verzi în contractele cu
61
 funizorii [i respectarea acestora lposibilitatea cli-
en]ilor de a returna ambalaje, obiecte folosite sau
containere în vederea recicl`rii lalte solu]ii
La nivel mondial, sustenabilitatea afacerilor [i
eforturile de reducere a costurilor sporesc profita-
bilitatea [i, în plus, permit companiilor s` se decla-
re drept prietenoase cu mediul, ajungând indirect
la fidelizarea angaja]ilor, clien]ilor [i furnizorilor.
D. Reducerea costurilor de operare
şi deseori a cheltuielilor de
protecţia muncii pentru angajaţi.
În 2009, ciclul de via]` pentru de[eurile gene-
rate [i monitorizarea acestora î[i contureaz` un
început în rândul companiilor române[ti. Rampa
de gunoi monopolizeaz` în continuare ca desti-
na]ie frac]iile de de[euri, fie ele uscate sau ume-
de.
Cauza o g`sim în inexisten]a sau ineficien]a
sistemelor integrate de de[euri din România, în
implementarea defectuoas` a legislatiei [i, de ce
nu, în lipsa total` a stimulentelor economice/scu-
tirilor de taxe pentru prevenire, reutilizare [i reci-
clare.
Cauza o g`sim chiar [i în rezultatele GBI, po-
trivit c`rora:
1. 57% dintre companii au realizat economii
financiare nesemnificative ca urmare a reciclarii/
reutiliz`rii/valorific`rii de[eurilor
2. 18% au ob]inut economii financiare de
pân` la 0.5% din cifra de afaceri
3. 14% au ob]inut economii financiare de
1% din cifra de afaceri
4. 7% nu au ob]inut deloc economii.
Pe baza rezultatelor generate de GBI [i a inte-
62
resului acordat de participan]i, se anticipeaz` c`
pentru calcularea nivelulul de costuri [i economii,
precum [i a nivelului de investi]ie necesare [i ROI
ce se pot genera printr-un program de manage-
ment, companiile au nevoie de:
lindicatori de performan]` pentru a v` îm­bun`-
t`]i performan]ele de mediu [i pentru a v` deter-
mina pozi]ionarea pe pia]` a companiilor
lindicatorilor cheie de performan]` specifici
companiilor [i un ghid de bune pratici adaptat
fiec`rei companii în practic`.
Într-o nota pozitiv`, toate companiile partici-
pante GBI au declarat c` nu au depus un efort
prea mare pentru managementul de[eurilor,
chiar dac` aceast` ini]iativ` nu a adus economii
financiare semnificative.
CâŞtigĂtorul categoriei:
La capitolul de[euri, pe locul I s-a clasat
Lafarge România. Compania s-a în-
scris în programul Green Business Inex la dou`
domenii: de[euri [i dezvoltare durabil`. Lafarge
este angrenat` într-un proces de cre[tere pe cele
trei axe ale dezvolt`rii durabile [i acord` impor-
tan]` în practica protej`rii mediului ghidându-se
dup` principii ridicate la nivel de politic` a com-
paniei.
Obiectivul pe termen mediu - lung al compa-
niei în privin]a managementului de[eurilor (extin-
derea [i perfec]ionarea sistemului de colectare)
este colectarea selectiv` pentru reciclare/reutiliza-
re a 50% din de[eurile generate.
 are solu]ia
pentru de[euri
oincinerarea de[eurilor în fabricile de
ciment reprezint` solu]ia industrial`
viabil`, recunoscut` la nivel interna-
]ional, pentru rezolvarea problemelor
de mediu legate de gestionarea corespunz`toare a
de[eurilor, consider` reprezentan]ii Lafarge. Pentru
rezultatele deosebite pe care le-au avut în urma in-
vesti]iilor constante din ultimii ani în tehnologii prie­
tenoase cu mediul, compania s-a clasat pe primul
loc la categoria „De[euri” din topul GBI.
„Lafarge Ciment România poate coprocesa o
gam` larg` de de[euri, de la cele industriale [i agri-
cole pân` la cele menajere sortate. Coprocesarea se
desf`[oar` în conformitate cu axele strategice ale
unei dezvolt`ri durabile, cadrul legislativ existent, ce-
rin]ele [i adaptarea la necesit`]ile pie]ei de[eurilor”,
arat` Iuliana Raiman, manager de comunicare [i re-
la]ii externe al Eco-Green Com, partenerul Lafarge
pentru coprocesarea de[eurilor. Pentru dezvoltarea
[i adaptarea activit`]ii de coprocesare de[euri la
cerin]ele pie]ei, Lafarge Ciment România a creat în
2002 compania specializat` Eco-Green Com, care
le ofer` produc`torilor [i de]in`torilor de de[euri
64
consultan]` tehnic` de specialitate, oferte adaptate
[i analize specifice pentru caracterizarea de[eurilor.
Compania a ob]inut [i autoriza]iile necesare
pentru îndeplinirea directivei IPPC privind prevenirea
[i controlul integrat al polu`rii [i este abilitat` s` co-
incinereze peste 100 de tipuri de de[euri provenind
din diverse ramuri industriale. „Lafarge a realizat
importante investi]ii care s` permit` recep]ia, trata-
rea [i co-procesarea de[eurilor în condi]ii ecologice
de maxim` siguran]`”, explic` Raiman.
De[eurile se las` greu
De[i coprocesarea de[eurilor ar putea fi una din-
tre solu]iile eficiente de a sc`pa de gunoaie, colec-
tarea [i drumul pân` la fabricile Lafarge sunt blocate
de diferite bariere. Printre solu]iile oferite se num`r`
[i implicarea autorit`]ilor locale, prin stabilirea unor
obiective clare pentru reciclare [i diminuarea can-
tit`]ii de de[euri depozitate. Totodat`, concentra-
rea investi]iilor publice în zona cre`rii infrastructurii
necesare pentru pretratarea de[eurilor, care s` per-
mit` reciclarea [i valorificarea lor eficient`.
Compania sprijin` GBI, considerându-l un im-
bold pentru companiile de pe pia]`. „Lafarge salut`
aceast` ini]iativ`, în speran]a c` GBI va reprezenta
o referin]a [i un instrument care va încuraja compa-
niile s`-[i îmbun`t`]easc` abordarea [i transparen-
]a în scopul derul`rii activit`]ii în mod mai respon-
sabil. Acesta este unic în România [i e o premier`”,
a declarat Philippe Questiaux, pre[edinte-director
general Lafarge Ciment România.
Concluzie
Stoparea degrad`rii mediului, grija fa]` de resursele naturale [i grija fa]` de
viitorul nostru comun sunt probleme care trebuie abordate cu maxim` serio­
zitate de autorit`]i, societatea civil`, dar [i de sectorul de afaceri. Primul
„index verde” realizat în România în anul 2010 este o pre­mier` [i, în aceea[i
m`sur`, un instrument necesar pentru sectorul de afaceri din România.
Încuraj`m toate societ`]ile care activeaz` pe pia]a româneasc` s` participe
la edi]iile viitoare GBI.

Green Business Index

Încurajeaz~ companiile în adoptarea unui comportament de business res-
ponsabil fa]` de mediu, angaja]i [i comunitate;

Recunoa{te [i recompenseaz~ meritele [i eforturile f`cute de companii,

iar astfel încurajeaz` investi]iile în activit`]i sustenabile [i proiecte de mediu;

Atrage aten}ia asupra importan]ei protej`rii mediului [i resurselor natu-

rale;

Promoveaz~ un management responsabil fa]` de mediu, adaptat realit`-

]ilor economice, ecologice, politicilor publice [i preo­cu­p`rilor interna]ionale
fa]` de mediu;

Sus}ine politicile de management prin comunicarea [i recunoa[terea pu-

blic` a eforturilor f`cute de companii în fa]a partenerilor de afaceri, clien-
]ilor, concuren]ei, mass-media, autorit`]ilor publice [i publicului larg.

Exper]i independen]i
Cristinel Constantin, Gabriela Mu{at:
Resurse l Cl`diri l Transport l Energie

Emilian Burdu{el, Roxana {chiopu:

Dezvoltare sustenabil` l Impact asupra mediului

Alex Bara:
Achizi]ii publice l Managementul de[eului
Asocia]ia Green Revolution
Green Business Index 2010
Edi]ia 1

Tel: 021.310.63.97
Fax: 021.316.28.23
www.greenrevolution.ro