UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

Arestarea invinuitului
si
arestarea inculpatului

Burcea Florentina

1
 Arestarea invinuitului si arestarea inculpatului

1.Arestarea invinuitului

Potrivit art.229 invinuitul este persoana fata de care se efectueaza urmarirea

penala, cat nu a fost pusa in miscare impotriva sa actiunea penala.
Potrivit art.146 alin.1, conditiile ce se cer a fi indeplinite cumulative pentru a se
lua aceasta masura sunt:
-sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul a savarsit o fapta prevazuta de
legea penala;
-pentru fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau
pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii; masura arestarii preventive nu
poate fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternative pedeapsa
inchisorii sau amenda;
-sa existe vreunul din cazurile prevazute in art.148;
-invinuitul sa fi fost ascultat in prealabil numai in prezenta aparatoruylui ales sau
a celui numit din oficiu.
Ascultarea invinuitului nu se mai cere in cazul cand acesta este disparut, se asfla
in strainatate, ori se sustrage de la urmarirea penala, sau se afla in stare de retinere ori de
arestare provizorie si din cauza sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de
necessitate nu poate fi adus in fata instantei (art.146 alin.6 catre trimite la art.149 alin.6 si
la art.150). Modificarile aduse in aceasta materie prin Legea nr.281/2003 si prin O.U.G
nr. 109/2003, au intervenit ca urmare a jurisprudentei Curtii Constitutionale care a statuat
ca art.146 este constitutional numai in masura in care se asigura invinuitului aceleasi
drepturi procesuale ca si inculpatului, in temeiul garantiilor contitutionale privind
libertatea individuala si siguranta persoanei; prin urmare reglementarile mentionate mai
sus()art.149 alin.6 si art.150) , referitoare la ascultarea inculpatului, trebuiau aplicate si
invinuitului.
Masura arestarii invinuitului in cursul urmaririi penale se dispune, ca urmare a
noilor reglementari constitutionale, numai de catre judecator, prin incheiere dupa o
procedura detaliata in art.146 .
Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cand
considera ca sunt intrunite conditiile prevazute in art.148, daca apreciaza ca arestarea
invinuitului este necesara in interesul urmaririi penale,numai daca dupa ascultarea
acestuia in prezenta aparatorului intocmeste propunerea motivate de luare a masurii
arestarii preventive a invinuitului.
Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita
de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala se prezinta
presedintelui ori unui judecator delegate de acesta de la instanta competenta.
In privinta instantei al carei presedinte ori judecator delegate primeste dosarul,
legea stabileste o competenta alternative, ce revine fie instantei corespunzatoare acesteia
in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea

2
faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care
efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Dupa primirea dosarului cauzei si a propunerii de arestare facuta de procuror,
presedintele instantei sau judecatorul delegate de acesta, fizeaza ziua si ora de solutionare
a propunerii , pana la expirarea celor 24 de ore de retinere (in cazul in care invinuitul este
retinut), pe care le comunica atat aparatorului ales sau din oficiu, cat si procurorului,
acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata instantei a invinuitului retinut.
Propunerea de arestare preventive se solutioneaza in camera de consiliu de un
singur judecator, indifferent de natura infractiunii. Invinuitul este adus in fata
judecatorului si va fi asistat de aparator participarea procurorului este obligatorie.
Dupa ascultarea invinuitului, judecatorul admite sau respinge propunerea de
arestare preventive, de indata , prin inchiere motivate. Daca se dispune arestarea
preventive a invinuitului, in aceasta incheiere, data inainte de expirarea duratei retinerii
daca aceasta masura a fost luata , trebuie artate in concret temeiurile care justifica luarea
masurii si durata pentru care s-a luat.
Durata maxima pentru care se poate dispune arestarea preventive a invinuitului
este de 10 zile sin u poate fi prelungita.
Totodata judecatorul emite de urgenta mandate de arestare a invinuitului ce va
cuprinde: instanta care a dispus luarea masurii, data si locul emiterii, numele, prenumele
si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare, aratarea faptei ce formeaza
obiectul invinuirii si denumirea infractiunii, numele si prenumele invinuitului si durata
pentru care este dispusa arestarea preventive a acestuia.
Mandatul se executa potrivit dispozitiilor art.152 alin.1.
In caz de respingere a propunerii de arestare preventive , daca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi
localitatea sau masura oblifarii de a nu parasi tara (art.146 alin.11)
Impotriva acestei incheieri a instantei se poate face recurs in termen de 24 de ore
de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
Arestarea invinuitului poate fi dispusa si in faza de judecata . in art.147 se arata ca
instanta dispune luarea acestei masuri cu privire la invinuit in situatiile aratate in partea
speciala, titlul II, in cazurile si conditiile privind arestarea invinuitului in faza de urmarire
penala.
Inainte de a mentiona cazurile in care instanta de judecata poate dispune arestarea
invinuitului in faza de judecata, subliniem faptul ca masura vizeaza o persoana impotriva
careia nu s-a desfasurat urmarirea penala, stiut fiind ca persoana trimisa in judecata dupa
terminarea urmaririi penale are intotdeauna calitatea de inculpate.
Analizand continutul dispozitiilor titlului II al partii speciale a Codului de
procedura penala, observam ca o persoana poate sa devina invinuit in fata instantei de
judecata in cazul infractiunilor de audienta si in cazul extinderii procesului penal cu
privire la alte personae.
Cu privire la arestarea invinuitului in cazul infractiunilor de audienta, in art. 229
alin.2 se arata ca instanta , daca este cazul, poate dispune arestarea preventive a
invinuitului, iar presedintele emite un mandate de arestare a acestuia. Despre luarea
acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. Cel invinuit este trimis de indata
procurorului impreuna cu proces-verbal de constatare a infractiunii.de audienta si cu
mandatul de arestare.

3
 In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte personae, instanta poate
dispune arestarea invinuitului in baza dispozitiilor art.338.
Actul procesual prin care instanta dispune arestarea invinuitului, in ipoteza de mai
sus, este incheierea de sedinta sau sentinta, daca instanta, dupa extinderea procesului
penal, trimite cauza la procuror, in vederea completarii urmaririi penale cu privire la
persoanele nou descoperite . In acest sens , in art.338 se arata , intre altele , ca in cazurile
de trimitere a cauzei la procuror, potrivit art.337, instanta dispune asupra masurilor
preventive cu privire la persoane in privinta carora s-a dispune restituirea sau trimiterea
cauzei la procuror. Restituirea sau trimiterea cauzei la procuror se face printr o sentinta
de dezinvestire , act procesual in care se dispune si arestarea invinuitului.
Potrivit art.147, cand instanta a dispus arestarea invinuitului, presedintele
completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului . invinuitul arestata este
trimis de indata procurorului, impreuna cu mandatul de arestare.
Potrivit art.137 alin.2 cand dispune arestarea invinuitului ,judecatorul
incunostinteaza despre aceasta, in termen de 24 de ore, un membru din familia acestuia
ori o alta persoana pe care o desemneaza invinuitul, consemnandu-se aceasta intr-un
proces-verbal.
Daca se constata, in baza actelor medicale, ca invinuitul arestat sufera de o boala
care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor,
administratia locului de detinere va dispune ca acesta sa efectueze un tratament sub paza
permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii Publice. Motivele dispunerii
tratamentului medical se comunica de indata procurorului.

2.Arestarea inculpatului
a)Consideratii preliminare
Potrivit legii (art.23), persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea se
numeste inculpate.
Masura arestarii inculpatului, prin durata ei, este cea mai aspra dintre masurile de
preventie privative de libertate.
Reglementarea acesteai masuri procesuale este cuprinsa in art.148-160. din
economia dispozitiilor legale rezulta ca arestarea inculpatului are character de exceptie si
se bucura de un regim procesual superior celui existent pana la modificarea Codului de
procedura penala prin Legea nr.32/1990 si prin actuala Constitutie.
b)Conditiile necesare luarii masurii preventive a arestarii inculpatului
pentru a se dispune aceasta masura procesuala, se cer a fi indeplinite conditiile
aratate la arestarea invinuitului, la care se adauga si o conditie specifica, si
anume:existenta unui inculpate in cauza, ceea ce implica punerea in miscare a actiunii
penale.
Indeplinirea conditiilor privind arestarea inculpatului nu atrage obligatia organelor
judiciare de a dispune luarea acestei masuri; in legislatia din Romania, anterioara anului
2003, arestarea inculpatului era obligatorie intr-un singur caz (astfel, conform formei
anterioare a art.470 alin.2, in cadrul procedurii speciale de urmarire si judecatre a unor
infractiuni flagrante, cand procurorul dispunea trimiterea in judecata dosarul cauzei, cu
propunerea de arestare preventive a inculpatului). In legislatia altor state sunt numeroase
cazuri in care arestarea este obligatorie.

4
 Ca si in cazul arestarii preventive a invinuitului, inculpatul trebuie ascultat de
luarea masurii. Potrivit art.150, masura arestarii poate fi luata numai dupa ascultarea
inculpatului de instanta de judecata,sau se afla in stare de retinere sau de arestare (potrivit
art.146, deci ca invinuit) si din cauza sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de
necessitate nu poate fi adus in fata instantei.
Prin aceasta dispozitie a legii s-a instituit o veritabila garantie a dreptului de
aparare, oferindu-i-se inculpatului posibilitatea de a da explicatii in legatura cu faptele
retinute in sarcinna sa si de a indica eventualele probe cu care intelege sa se apere.
Nerespectarea dispozitiilor privind ascultarea inculpatului cu ocazia arestarii sale produce
o vatamare a dreptului sau de aparare, care poate sa atraga anularea dispozitiei de arestare
preventive.
In ipoteza in care inculpatul este ascultat, judecatorul incunostinteaza despre
dispunerea arestarii, in termen de 24 de ore, un membru din familia acestuia ori o alta
persoana pe care o desemneaza inculpatul, consemnandu-se aceasta intr-un process-
verbal(art.137 alin.2). apreciem ca aceasta dispozitie legala este aplicabila numai in
cazul in care actul procesual prin care a fost luata masura procesuala este conjugat cu
arestarea efectiva a inculpatului;cand inculpatul nu este present, dispozitiile art.137 alin.2
nu sunt aplicabile, fiindca nu ar contravene bunei desfasurari a procesului penal.
In ipoteza in care mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi
ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat.
c)Organele judiciare penale care pot dispune luarea masurii arestarii inculpatului
si actele procedurale care concura la luarea masurii
masura arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa in faza de urmarire
penala numai de catre judecator, iar in faza judecatii, numai de catre instanta de judecata.
In cursul urmaririi penale masura arestarii preventive a inculpatului se dispune prin
incheiere motivate.
Incheierea prin care s-a dispus arestarea inculpatului, ca de altfel oice incheiere
prin care s-a solutionat propunerea procurorului privind arestarea preventive, se
intocmeste in patru exemplare, dintre care unul se depune la mapa de hotarari, unul
ramane la dosarul instantei,unul se ataseaza la dosarul de urmarire penala iar unul se
inmaneaza reprezentantului parchetului si tine loc de comunicare.
In cursul urmaririi penale, potrivit art.149 alin 1, procurorul, din oficiu sau la
sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art.143
si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.148, cand considera ca in interesul
urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in
prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivate de luare a masurii arestarii
preventive a inculpatului.

5
 BIBLIOGRAFIE

“Tratat de procedura penala”, Ion Neagu, Ed. Universul Juridic