1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

2). în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. topografia sumerian .2 unei t bli e. desenat în partea de jos a Fig. plutind peste ocean. 5 . cadastru i h r i. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. ri i mun i. canale i izvoare de ap . elemente topografice de tip administrativ i orografic. care se refereau la propriet i i folosin e. cum sunt itinerarul i distan a. de exemplu. De i de tip local. reprezentând regiuni.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. De altfel. elemente hidrografice referitoare la fluvii.

). canale etc. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. lan urilor muntoase i a altor detalii. H r ile sunt orientate spre sud.C. ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. iar vârfurile sunt redate. creat foarte de timpuriu. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. construc ii. cuprinzând Fenicia i 6 . Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia).e. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . precum i reprezentarea cursurilor de ap . Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic . Remarcabile sunt corectitudinea sc rii.în centrul discului fiind Babilonul.).n. în ordinea în l imilor speciale. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar.Sub directa influen Palestina. despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. de cartiere. de i u or de confundat. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . De exemplu. sub regele Darius al Persiei (521 .485 i. care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact . sunt reprezenta i separat.

a a-numita teorem a lui Pitagora. m surarea unor figuri relativ simple. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . apoi în Europa. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. În Babilonul antic. i anume agrimensura. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. având în vedere construc iile. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. în Iran i Asia central . Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. iar mai târziu. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. planurile i h r ile elaborate în acea epoc .y unghiuri instrumente topografice care. pr jini de bambus sau alt material. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. iar cele c utate ca date. de i nu sunt atestate documentar. din aproxim ri prin lips adaos. ). frânghii diferite etc. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor.

ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. fundamentare. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. În sfâr it. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. Problemele directe de calcul. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei.n. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. trec pe ultimul plan.e. pare-se. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. se pun 8 .n. În virtutea unui ir de împrejur ri..e. matematica egiptean . algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. cap t tr s turi principal noi. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. În secolul al III-lea î. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea. se pun bazele teoriei numerelor. combinat desigur cu observa ia i induc ia. f r nici un fel de i verific ri. La un nivel ceva mai coborât se afla. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. se construie te o teorie a demonstra iei matematice.

Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. inclusiv mecanica fluidelor. mai întâi algoritmi izola i. Începând cu secolulal II-lea. geometrie. la scar modest . dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. 9 . mecanica. trigonometria. teoria comercial . Ea este în primul rând o matematic calculatorie. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. algebr . Totu i. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. o simbolic a algebrei. la început mai simple.primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. algebra numeric numerelor i trigonometria. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. calculele aproximative. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. c tre sfâr itul acestei perioade. cosmografia. calculele aproximative. se creeaz . decompunerea societ ii antice sclavagiste. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. iar apoi tot mai complicate. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. precum: geometria sferic . Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. optica. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea.

de extragere a r d cinilor p trate i cubice. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. Popula ia se ocup aici cu agricultura. cu cote în natur . calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. de distan a de transport . O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. ca i calculul dimensiunilor lor. construc ii de palate i temple . lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. fortifica ii militare. iar printr-o oarecare complicare. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 .a.a. de drumuri. îndeosebi în rile arabe. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. cu diferite meserii i cu nego ul. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate.

Muhammed ibn Musa al-Horezmi. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. În Califatul de la Bagdad. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare..n. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. O mie de ani mai târziu. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. lungimea unui grad de meridian . Aceasta nu e de mirare. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). care satisface anumite condi ii´. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. în toate rela iile lor reciproce.î.e. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. iar mai târziu în rile arabe. În India. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. aici se efectueaz se m surase i în China. Cu o sut de ani mai devreme. precum i la m surarea ogoarelor. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. În particular. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului.

Ghen Ciou-cian.n. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i. Liu Huei. func ionar de vaz din serviciul finan elor. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. par ial. bazându-se pe mo tenirea elen . Cijan an a murit în anul 152 î.n. ajuns pân în zilele noastre. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii.). Timpul exact al compunerii. în afara hotarelor ei. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. aproximativ cu 100 de ani mai târziu. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb.e.e. În timp ce. rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . Acela i Liu Huei spune c .În treac t fie zis. de pild . care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. 12 .n. În conformitate cu o cronic antic chinez . În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India.e.ziu cijan suan u. Dup cum s-a mai spus. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic .

ca de pild M surarea ogoarelor. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. negustori i meseria i etc. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . 15]. cu titlul M surarea ogoarelor. ridicarea zidurilor de cet i. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . în altele ± asem narea. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. din punct de vedere al interesului profesional etc. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. construc ia canalelor i a barajelor. De pild . Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. din care îns nu sa p strat nici una. impozite. angajarea lucr torilor. în unele. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. împ r irea produselor etc. De altfel. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . iar în altele. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori.

purtând titlul M surarea ogoarelor. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . 14 . Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. este adev rat. Cartea I din Matematic . o singur solu ie întreag . la început se formuleaz problema. inteligent chiar. a cercului i a p r ilor lui. apoi se indic r spunsul i. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. în sfâr it. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. l muriri prealabile i altele. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. De fiecare dat . se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . Cartea a II-a. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. La aceste probleme. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. În multe cazuri. textul nu este suficient pentru ca un cititor. s -l poat în elege singur.

În cartea a VII-a. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. Adaos i lips . propor ional cu ni te numere date. se rezolv îndep rtata Alexandrie. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. Unul dintre i în i 15 .Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. var . O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. este vorba de determinarea laturii latur . Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. prim var toamn . precum i a diametrelor cercului i sferei. În cartea a VI-a. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. Cartea a V-a. canale. precum i probleme cu privire la bazine. Reparti ia propor ional . apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. baraje. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. În cartea a IV-a. care. Estimarea lucr rilor. unui dreptunghi dac ao guan. r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. De pild . se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. aproximativ în aceea i epoc .

Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. dup cum s-a spus. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . În virtutea unei asemenea neomogenit i. Cartea a VIII-a. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. Fan-cen. Uneori. ca de pild . în ansamblul ei. verticale. comer etc. cu mai multe necunoscute. Cartea se nume te Gou-gu. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. despre cele patru opera ii de aritmetic . ele se întâlnesc îns de origine mai veche. în cuprinsul aceleia i c r i. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt.procedee este regula celor dou pozi ii false. cartea a IX-a. Gou-gu. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. con inând date de baz . adâncimea unui pu etc. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. iar gu este numele catetei mari. În sfâr it. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. dintr-un triunghi dreptunghic. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . i în primele c r i. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. negustori etc. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . deoarece gou este numelei catetei mici.

sirian. sub numele acestui înv at. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. cotangentelor. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. cataloage de stele. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. tangentelor. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. uneori foarte am nun it . din tabele trigonometrice. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. ebraic. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. cu aceea i precizie. cre tin.a. cu dou cifre. persan. precum i diferite tabele astronomice. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. ajuns pân la noi. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. luat din limba persan . Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. Cuvântul zidj. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. chinezesc cronologice ale diferitelor . eclipsele solare i de lun etc. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. 17 . Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. Într-un alt manuscris.. i cuprinzând calendarele musulman. din informa iile ri. De regul . Afar de acestea. cu patru cifre semnificative. indian.

În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips .Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu.

care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. dac arcele AB i BC sunt egale între ele. Scriind inegalit ile: 18 .E . diferen ele sinusurilor mic oreaz . 3). atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. Într-adev r. (fig.F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest.

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0.0087265373 în locul valorii corecte 0. este de 47 cvinte. Ibn Iunis 19 . Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. În frac ii zecimale. intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo.N . adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 .0087265355 i este exact pân la 10-8. Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶.

În schimb. în care trebuie spus. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. raza se ia egal cu unitatea. nu au fost înc studiate. Mai departe.calculeaz independent sinusul de 10. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. Tabelele lui pentru tangente. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Din p cate. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. cu un interval de 1¶. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . Valoarea definitiv sin 10 = 1. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. 2¶49´43¶´28IV. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive.

de uz general. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. înc de pe vremea lui Ptolemeu. ceea ce corespunde la opt zecimale. iar tabelele tangentelor din grad în grad. Am v zut c el reduce aceast problem . R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. sau mai exact pân la cvarte. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. Afar de interpolarea liniar . 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. Pentru a ob ine sinusul de 10. 1. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. sau de forma x3 + 1 = 3x. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. 2. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. prin dou procedee. folosit . Dar spre 21 . al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. Mai departe. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . dup cum am v zut. adic e corect pân la cvarte. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. pân la cvinte.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. al-Biruni.

reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .deosebire de regula chinezilor.

x .x 0 2 .

15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x .x0 10 .

Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. cunoscute mai ales în vestul Europei. prin 1. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. încercarea lui e nereu it . deoarece pentru o func ie cresc toare. In evolu ia lui de-a lungul timpului. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. De aceea. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. Sub raport practic. deoarece a contribuit. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui.

.

.

.

¢ .

x 0 sin .x .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

secolele XIII ± XIV. alipiri general. cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. pe de o în sensul parte. Cel 23 . iar cele de la publicitatea imobiliar . servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. corespunzând la circa 50 de ari. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda).2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. pe de alt parte. etc. i juridic .de institu iile juridice. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. Cu timpul. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . din cele mai rile române ( vechi timpuri. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . 1. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice..2. ultimii cu cotitul vaselor ).

Elementele lui Euclid. Neofit Duca. la Schola latina de la Cotnari. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. în Moldova. în 1640 ( la început ca un colegiu ). în 1668. Mai târziu. teoria i practica logaritmilor. la aceste academii. Nichifor Theotochis i Demetrios P. În ara Româneasc i Moldova. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . una la Ia i. În aceste dou 24 . Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. pentru prima oar în Moldova.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. în limba greac . au fost înfiin ate dou Academii domne ti. Govdela. Grigore Costandas. alta la Bucure ti în 1694. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. dup 1777. Manasse Eliad a predat. profesor la Universitatea din Padova. în care se predau. adunare i sc dere. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. la Academia din Bucure ti. Profesori renumi i de matematici au fost. cu Valeriano Bonvicino. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. trigonometria plan i sferic . Veniamin din Lesbos. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). s-au predat. care a înv at în Italia. num rare. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. dar pentru astronomie. algebra. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . Nicolae Cercel.

Aritmetica practica generalis. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. în toate rile române). geometrie. Elementa mathematica. intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. Cartea se ocup de numera ie.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . începând cu secolul al XVII-lea. în 1704. tratând i despre unit ile de m sur . Ianossi. care constituie i primul manual universitar din Transilvania. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . a lui Gaspar Scott (1765). adunare. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. a fost adaptat nevoilor . în 1613. sc dere. în 1777. care a circulat aici. Metzburg i Etienne Bézout. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. algebr ale lui Christian Wolff. a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. în 1681. au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. trigonometrie. scoas de N. Pe urm . ap rut la Liége. În 1737. de la Sorbona. G. precum : Elementa geometriae. I. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . pân în anul 1821. a ap rut la Cluj prima trigonometrie. ap rut la Bra ov. O prim carte de matematici. 25 Elementele lui Euclid ci. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. a lui Maximilian Hell (1755).

ci prelucr ri. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. Petrache Poenaru. A. ). Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. c r i care nu mai erau simple traduceri. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. 1796. A. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. 2787 B. ). A. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). Mai înainte de Gheorghe Laz r. aritmetica. 2788 B. De exemplu. A. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. au tradus i ei c r i str ine de matematic . înfiin at de Gh. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. Laz r. 151. B. ) i Algebra ( mss.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. 5551 B. de geometrie. Mai târziu Gh. ) i un al treilea. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. Laz r în 1818. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. având ca promotori pe Gh. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. dup anul 1814: Aritmetic . Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. Francoeur. Elemente de algebr dup i sferica. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . 1789 B. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. 2496.

Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. cel lalt în 1839 ). Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. ultima. de i redus ca num r de pagini. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. în perioada 18211860. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. dintre care. de linii i suprafe e reciproce. ap rut ( publicat în Tentamen ). independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. XI a lui Euclid principiilor geometriei. în 1852. în 1864. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. devine coala de conduc tori de lucr ri publice.i al ii. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . a fost revolu ionar în matematici. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . Alexandru Or scu. coala de pon i i osele. introducendi. dup Lefébure de Fourcy. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. mine i arhitectur . de curbe sferice. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. Trata ie asupra geometriei descriptive. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. Cercet rile sale. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului.

Alexandru Or scu. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . trecând. atunci înfiin at . Dac nu este admis. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. Ca i lui N. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. în 1829. pentru geometrie descriptiv . Rallet. a fost numit Neculai Culianu. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . Ioan Popp. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. Dimitrie Petrescu. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. Mai mult înc . în 1916. 28 . la geometrie analitic i trigonometrie sferic . la astrologie i geodezie. a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . pentru geometrie descriptiv . ca profesori de matematici. Dac e admis. mai pe urm . Iacob Lahovary. De la înfiin¶area primei universit i. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. ca o form a sensibilit ii. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. în 1865 este încadrat i Ioan M. independent de lumea exterioar a materiei. Ion F lcoianu. dup care spa iul poate i de materie. în 1863. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. Spiru C. acest postulat poate fi admis sau respins. Mai pe urm li s-au ad ugat. apoi. în 1871. Ulterior. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. I. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . astronomie i geodezie. la calculul diferen ial i integral. pentru analiz matematic .Kazan´. logic. idee care.

lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. 29 . David Emmanuel. Botesu de Iassy ( Bull. în cel al lui Neculai St. ca profesor de astronomie i geodezie. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . la care au predat.Haret. Catalan. 34. iar dup aceast dat . Tradus în limba francez . Acad. Paris. Sc. Bruxelles. Constantin Gogu. la sec ia de matematici. Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . Cursurile predate i manualele editate. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. la geometrie i Nicolae Coculescu. în 1872. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. în 1878. sunt stabilite formule pentru . Sc. la facultatea de tiin e. Cebî ev. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. Cursurile de matematici s-au predat. la algebr superioar analitic i teoria func iilor. în 1872. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. ca Réthy Mor. porne te de la formula lui Botez. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. Mai mult înc . care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. Universitatea cu limb de predare maghiar . la mecanic ra ional . mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. cercetat . în general. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. de asemenea. profesori de seam . în 1895. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . pân în 1864. în acela i an. utilizat i de Catalan. b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). în 1882. în limba român erau. Acad. Astfel. i studii originale de matematici. 1872). x fiind întreg i pozitiv. comunicare privind constanta lui Euler.R.

calculul diferen ial integral. care teza lui Haret. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. i i rezisten a trigonometrie. Ion Ionescu. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. la Ia i. din Bucure ti.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. în 1883. mecanic i balistic . axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Henri Poincaré. Andrei Ioachimescu. astfel. nomografie. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Recrea iile tiin ifice. în 30 . în care au ap rut Elementele lui Euclit. teoria elasticit ii materialelor. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. Apar. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . geometrie. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. algebr . Ca redactori ai acesteia au func ionat. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. geometrie analitic . Dup aceea. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale.

de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. S-a ocupat. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. i sferic . locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. de formulele lui Euler pentru flambaj. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . de geometrie sintetic . de exemplu. de asemenea. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. Ioachimescu. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . triunghiurile pseudoisoscele). s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. Andrei Gh. de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. Vasile Cristescu. Alt redactor al Gazetei matematice. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . de teoria ecua iilor. în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). Au ap rut. de asemenea. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. trigonometrie GEOMETRU´.

. Ionescu.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 .etapa 1919 ± 1933. 23/1933). 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). Ioachimescu i Cristescu. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr.2. Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. Haret. nu s-ar fi putut afirma. Roussilhe.3. Emmanuel. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea.i eica. în special f r Bacaloglu. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. Banat i Bucovina.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. 1. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne.

etapa1933 ± 1955. o m sura benefic . S-a constatat astfel c . cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti.etapa 1955 ± 1989.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. eviden a 33 . Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. 13 milioane hectare. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. 6 ani). dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. . Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. Astfel. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. din multe puncte de vedere. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . . care a debutat cu începerea unui cadastru modern.

precum i. c i de comunica ii.simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. conservarea i folosirea terenurilor agicole). În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr.dar i pentru activit ile de geodezie. 12/1968 privind ap rarea. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. etc. pentru prima dat . topo-fotogrammetric i cartografic . lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. 18/1991. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare..etapa 1990 ± 1995. urbanistic. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. in anul 1968 (prin Legea nr. 305/1972 privind activitatea geodezic . gospodarirea apelor. minier. De aceea. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 .) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. 18/1991 i în care. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar.

creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate.general.etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. . s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. cum era i firesc. care. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. în care s-au clasat teritoriile comunale.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. . a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. la care s se racordeze c r ile funciare. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv . 18/1991. De aceea.

Pentru aceasta fiecare topograf . . din fiecare jude .printr-o desf urare coordonat cadastru general. . cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. mijloace tehnice i materiale specifice. în condi ii normale imposibil de realizat.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. dar i de ini iere în noile tehnologii. atât a activit ii de . Am primit. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. topografic i cartografic. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. înafara orelor de serviciu. s-au achitat de sarcin . în calitate de topograf din jude ul Cluj. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. neactuale. Aceast sarcin era.

. au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. silvicultur . Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general.4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru.cadastrul Casei autonome a p durilor statului. urbanism i sistematizarea ora elor. 1.cadastrul c ilor ferate. . ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale. apoi i ca organizare i încadrare. Dup cel de-al doilea r zboi mondial. . trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . minerit. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie.cadastrul apelor.cadastrul petrolier. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate).2. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: .i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. industrie. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur . în general. . ape.comun .

specifice unor domenii de activitate.instala iilor. . re elelor subterane i supraterane. . cadastrele de specialitate.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . .. 38 . specificând suprafa a. re elelor subterane i supraterane. c ilor de transport..N. platformelor tehnologice. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. consisten a masei lemnoase.C. . clasa de calitate.G.´ În acest sens. pretabilitatea la anumite culturi. vârsta. venitul net. construc iilor. relief i clim . etc. cu scopul administr rii lor ra ionale.. platformelor tehnologice. c ilor de transport. esen a lemnoas . instala iilor i st rii re elei de drumuri. care deservesc unit ile portuare. construc iilor. precum i informa ii referitoare la sol.C. care deservesc aeroporturile. etc. instala iilor i st rii re elei feroviare.valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin .cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor.cadastrul aeroporturilor . distingem: .cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. construc iilor. . construc iilor. . declivitatea. conform legii i normelor elaborate de O. instala iilor.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. etc.. etc. specificând natura solului. Astfel.

1. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . materialele de construc ii. precum i a instalaiilor care le deservesc. precum i condi iile de relief i clim . alte institu ii publice sau private. electrice. dot rile. instala iile de transport i exploatare. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. starea de moment.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. organizate pe bazine hidrografice. materialele de construc ie. specificând suprafa a. persoane particulare.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. i conducere a statului 39 . canalizare. specificând amplasamentele. folosin a.cadastrul fondului imobiliar .cadastrul apelor. a terenurilor acoperite de ape i stuf. gaz. funda ia. ora . traseele. calitatea. specificând pentru construc ii folosin a. starea de moment. dimensiunile. municipiu). . termoficare. . regimul de in l ime. de protec ie i ameliorare a calit ii. suprafa a. speciali ti..eviden a i inventarierea apelor. parametrii tehnici. structura. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare.cadastrul re elelor edilitare (ap .

cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. . fiecare dintre cele trei elemente. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. destina ia terenullui (constructiei). categoria de folosin a terenului.pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . În acest sens. cu sau f r construc ii). La rândul s u. vizeaz mai multe însu iri i anume: . etc. . Entit ile cadastrului general sunt: parcela.administrativ . proprietarul i pozi ionarea teritorial . aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. construc ia i proprietarul. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii. furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). calitatea terenului.imobilul : suprafa a . y y particip la identificarea resurselor funciare.

stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. orez riile.4 Destina iile terenurilor 1. planta iile de duzi.p unile împ durite. 1. care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . terenurile de orice fel. dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. solariile. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). serele. constituie fondul funciar al României. 2.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . republicat . fâne ele.4.1 din legea 18/1991.2 din legea 18/1991. r sadni ele i alte asemenea. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. republicat . Terenurile cu destina ie agricola (TDA).1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. livezile. produc ie sau 41 . cele cu vegeta ie forestier . terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. planta iile de hamei. indiferent de destina ie. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. pepinierele viticole. pepinierele pomicole.Conform Art. p unile. 1. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . c p un riile. viile. b) terenurile neproductive .

bolovani uri. nucleare.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). 1. din interiorul unitatii administrativ. monumentele naturii.G. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. râpe.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. de transport al energiei electrice. inclusiv terenurile agricole i forestiere. ca atare. 3. precum i cele neproductive: stânc rii. abrupturi. pentru nevoile de ap rare. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. rezerva iile. termice. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). sunt cele folosite pentru transporturi rutiere.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . cariere i halde de orice fel.administra ie silvic . toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. 5. plajele. 4. ravene. Datele C. pentru exploat rile miniere i petroliere. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. Terenurile din intravilan (TDI). de telecomunica ii. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. feroviare. construc ii i instala ii hidrotehnice. terenurile destinate împ duririlor. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare.4. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. termice i al gazelor naturale. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. alte amenaj ri ale localit ilor. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica.

totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. 43 .Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. ³total terenuri neagricole´. Asadar. Desigur ca. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. ³total terenuri cu curti. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. in functie de solicitari. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. De exemplu.constructii´. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. etc. dar si in modul de prelucrare. etc. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor.. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. se aplica regulile cadastrului general. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ.

1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora.). Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. 1.18/1991. y Categoria de folosin ã a terenului. a unor forme de cadastru de specialitate. individualizat printr-un cod.Aplicarea regulilor (normelor) C.A. republicata. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. in special a planurilor cadastrale. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. este unul din atributele parcelei. definite prin Legea fondului funciar nr. indiferent de destina ia lor.5 Categoriile de folosin 1. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. 44 a terenurilor . acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã.5. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. in anii din urma. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii.G. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. La randul lor acestea.

sere (AS). Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 .c p un rii (AC).2. diguri. terasare. incluzand i suprafe ele ocupate de canale.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene.arabil propriu-zis (A). etc.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1.paji ti cultivate (AP). dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile.5.G. 1. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. 1. debu ee.gr dini de legume (AG). Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. 1. y Aceste atribute.6. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa . 1. irigare. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic. la care se adaug nota iile de detaliere specifice. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. al turi de num rul cadastral al imobilului. în func ie de necesitate.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.G.7. benzi înierbate.solarii i r sadni e (ASO). se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. 45 . talazuri. p strându-se îns simbolurile standardizate. 1. 1.orez rii (AO). etc.5.3.1. 1. În cadastrele de specialitate. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare.4.

fâne e cu pomi fructiferi( FL ). 4. 2.fâne e curate(F).2. precum i p unile care provin din foste livezi.p uni curate (P). care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . 2.8. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie.2. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile.1. având urmatoarele subcategorii: .p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).3. 2.. 3.p uni împ durite ( PP ).20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor. care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . 3. 3. 2.4.3.1. fructele reprezentând un produs secundar. La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza.fâne e împ durite( FP ).alte culturi perene (AD). 3.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).4. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. prin însamantari la intervale de maxim 15. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit .1.

agri e. 4. trandafiri de dulcea .3.2.pepinierele pomicole ( LP ).4. 5.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. 4. 5. Livezi (L) Livezile clasice (L). 5. 5. 4. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate. .4. etc.1.planta iile de duzi( LD ).planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie.4.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´.3. coac ze.livezile intensive i superintensive (LI).viile nobile (VN). daca sunt cuprinse în amenajamente silvice. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ). Din aceasta categorie fac parte: 47 . cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. indiferent de proprietar. 6.2. sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. sunt terenurile plantate cu zmeur .1. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.

culturi de r chit . apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care.6. etc.p durile (PD).tuf risurile i m r cini urile (PDT). numai la viituri mari. arbu ti ornamentali i fructiferi.terenuri destinate împ duririi (PDI).4. 6. care.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). etc. solarii. salcâmi.). m r cini uri.3. planta ii. pârâurile. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0.apele curgatoare ( HR ). 48 .. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. 7. 6.25 ha.perdele de protec ie (PDP).5. etc. c tini uri. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa.1. dupa retragerea apelor. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. terenuri ocupate de pepiniere. 6. ienuperi uri. din mal în mal. gârlele. nu pot avea alta folosin . fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. sunt terenurile în curs de regenerare. cursurile de ap . c ilor de comunica ie. 6. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa.. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare.1. privaluri. combaterea eroziunii. digurilor. De obicei. cu urmatoarele subcategorii: 7. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. a ez rilor umane.2.

aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.3. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . ale locurilor de acostare.Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului.2. astfel: 49 . 7. 7. 8. marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. insulele i prundi urile. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. din punct de vedere func ional i al administrarii.lacurile i b l ile naturale . ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC.ape statatoare (HB). cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor.marea teritorial i marea interioar (HM). ale b l ilor. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m).

care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. 8. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC). drumuri expres.F. cariere. duble i înguste. 8. care cuprind str zi principale. aeroporturi i alte obiective importante.drumurile na ionale (DN).5.drumurile jude ene (DJ).1. g ri. 9. terase. uzine. care pot fi simple. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. fizice . parcuri. porturi. 9.J. silozuri. 8.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). pie e. exploat ri minerale i petroliere. juridice . cur i. fabrici. care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. rampe de încarcare. ora e. cimitire. fâ ia de frontier . drumuri na ionale secundare.b-proprietate privata a pers. gr dini botanice i zoologice. debu ee. sau secundare i uli e. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9.2. docuri de depozitare. drumuri na ionale principale. 8. drumuri europene.c ile ferate (CF).8. hidrocentrale. triaje. sta iuni balneoclimaterice.4. care cuprind la rândul lor: autostr zi.drumurile de interes local (DC). Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. 50 . terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza.3.a-proprietate privata a pers.

construc ii pentru s n tate . 9.CCOM.CEDIL. 9. 9.15.construc ii i amenaj ri sportive . 9. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.CLOC. 9.CIND.S.CADM. 9. 9.CSAN.3.bancare . 10.construc ii pentru cult .CINV. 9.CTUR. 9.CMASI.construc ii financiar .6. 9.CFB. ansambluri i situri istorice . i destina ia: 9.construc ii sociale . 9.e-domeniu privat al statului .10.4.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A).11. 9. Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale .17. 9.CMET.5.CCUL. 9.construc ii de agrement .13.construc ii de monumente.CSPO.CSOC.7.L.c-domeniu public al statului .14.construc ii industriale .CANEX.construc ii pentru cultur . 9. 9. 9.construc ii comerciale .8.CCLT.9.1-construc ii de locuinte .2.12. 9.construc ii anexe .construc ii administrative .9.N.CAGR.construc ii edilitare .construc ii metrou . 9.construc ii pentru înv mânt .construc ii turistice .16.

1.10. precum 52 .3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil . terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . 10. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor". 10. pe care nu cre te vegeta ie. ravene.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.2-bolovanisurile.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. 10. 10.7. râpe. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. stâncãriile. i proprietari. 10. 10.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei.6. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive.

.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. ca de exemplu opera iunile de parcelare. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. topografice.6. Altele sunt proprii numai cadastrului general. dezmembrare.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. fotogrammetrice . în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. care de in sau execut astfel de documenta ii. 1. comasare.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. ora ului sau municipiului). 53 . topografice. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice.

sau a opera iunilor specifice de parcelare.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. .domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: . iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene. 1. rectificare de hotare. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice). Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale).domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. . comasare.6. Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.

1. documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). etc.din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. . documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin . ora ene ti sau municipale). ca de exemplu: .6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari.din partea protec iei mediului. . furnizând documenta ii oficiale ajut toare.h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului.din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare.6. datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). . precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. 55 .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. . precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ.

Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 .I.i asigure datele autorizate.) i a c r ilor funciare (C.G.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.tiin ific.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.1.sta iile topografice totale.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C.P.G. este perceput ca institu ia care trebuie s .F. Sistemele G. sistemele de m suratori prin unde. (Global Positioning System) .static si cinematic -. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public. Pentru proprietarul-persoan fizica.( Geografic Information System). precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor.G. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.În timp. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.7.) ce vor face posibil integrarea C.S.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.S. metodologiile de lucru. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie.D. în cadrul G.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu . C.F.

litigiile cu privire la terenuri. 57 .delimit rile izlazurilor . pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . între proprietarii persoane juridice. institu iile juridice i de administra ie financiar . naviga iei aeriene.de noi tehnologii. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora. mecanicii. 1:2000. pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. . C. etc. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. 1:5000. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale.G. opticii. . a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz .autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). 1.G.litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie.7. programelor spa iale. etc.) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . se pot men iona: . în scopul pentru care sunt legal destinate. . 1:1000.

. cum ar fi: . . fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 .. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate. etc.7.prelucrarea datelor primare (initiale). etc. . în cazul teritoriilor mari. 1. astfel: .3.protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice.corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial . în cazul lucr rilor de ansamblu. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric . .actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar.parametri privind calitatea terenurilor agricole.parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului.corec ii la nivelul foilor de plan cadastral. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. . Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: .parametri privind proprietarul i destinatia terenului. utilizandu-se.

avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor.. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale.prelucrarea datelor finale.G.D. prin înc rcarea b ncii de date(B. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor. Orice B.D.G. ob inându-se fi ierele respective. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S.pe planurile cadastrale.D. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.D. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale.). organizate specific. în cadrul B. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. iar în final se efectueaz sinteza.D.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. . compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i.D.D.) care conduce la memorarea. .) la nivelul jude elor.B. în ansamblu situa ia pe total ar . stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 .prelucrarea datelor intermediare. Banca de date (B. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B. a indexului alfabetic al proprietarilor. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar . fiind format dintr-un ansamblu de date. a foilor de plan cadastral. de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. are urm toarele func ii: -definirea a datelor. dupa caz. ob inându-se. a formei codificate.) a cadastrului general(C.D.

intermediare i finale sau de ie ire. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. informa ia cadastrala o putem reprezenta. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. sunt definite de elementele: entitate. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. cuvinte.semne) convenabil unei comunicari. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. ce realizeaz leg tura între B. cifre.D. atribut i valoare.D. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B.D.categoria de folosin terenului. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. Din punct de vedere al informaticii. Valoarea exprim m sura entit ii. .. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. cât i pentru cre terea debitului de informa ii.D.) ce reprezint cea mai complex func ie a B..criteriile de validare. acestea sunt: primare sau de intrare. anterior programate. Astfel. -gestiune a programelor. -manipulare. de exemplu: entitatea de baz -parcela. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. de c tre beneficiari. 60 a . valoarea-suprafa a parcelei. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. Atributul se exprim prin descrierea entitatii.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere.D. atributul. -administrare.M. -utilizare.

organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). astfel încât sistemul de gestiune specific B.D. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . Indiferent de scop i structur .D. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. subordonate unor rela ii de apartenen ). Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare.calcularea i memorarea rezultatelor.D. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare. actualizarea. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. salvare i restaurare a fi ierelor. . precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. 61 .inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. sortarea. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). reorganizare. în retea (în structuri arborescente. etc.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. consultarea sau exploatarea. .introducerea datelor ini iale în memoria extern . sistemele de gestiune ale B.

1. 2. X =500. raza cercului de alteratie nul .718 m.000. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. se organizeaz date a cadastrului.000. 62 latitudinea =46°. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.1 Sistemul de proiectie stereografic.perspective. longitudinea=25° . R =6.00 m. i=1. nr. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. . aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice.378. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. avand efect juridic echivalent celor pe hartie.00 m.681 m. proiec iei.. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss. S''=201.389.7/1996. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .478 m. Y=500.956. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic.

se observa c pe cercul cu raz de 201. 2.215m/km. o împ r im la coeficientul C.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. Din figur . Constanta C=0.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C. deforma ia regional este egal cu zero.1. 63 . adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. cercul fiind denumit de deforma ie nul . iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. deforma ia maxim la periferie(Timi . S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent. Constan a) este de +0. la îndesirea acestora.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice.250m/km.

pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). ora ul. pe baza analizelor de teren. a punctelor geodezice de îndesire. 3. eviden a imobiliar-edilitar . m rimea suprafe ei totale. relieful teritoriului administrativ. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic .2. etc. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. 2. Determinarea. Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii.2. dup caz. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren). num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon .2 Introducerea cadastrului general 2. 64 . Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare.1 Generalit i Natura.).

b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. 8. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. planimetrare. etc. 9. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. Calcule la etapele 3. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. 1:2000) 6. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. 7. c) de completare i actualizare a planurilor existente.1:500. 10. 5.4. c) pe baza actelor de proprietate. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. i 4c. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau.

11. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori.. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz .: etapele 3 cu 4.b) în sistem on line. 12. d) registrul corpurilor de proprietate. ca organ de specialitate tutelar. 4a. îndruma. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. conduce. 4 cu 7. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. c) indexul alfabetic al proprietarilor.2. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. 66 . În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. respectiv ONCGC-OJCGC. b) registrul cadastral al parcelelor. cu 9a. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. 4a. 2. cu 5. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . etc. 13. de ex.

y Proiectele tehnice con in: 1. programul de desf urare al lucrarilor contractate. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. o antem sur toare a volumelor de lucr ri.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. 2. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. 67 . 3. ce se încadreaza în valoarea licita iei. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. i posibilit ile de utilizare. aerofotografierea.

transporturi etc. y Dupa importan a. ape.unit ilor administrativ. Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor).2.3.3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. din punct de vedere cadastral. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale.). p duri.2.la jude ele de grani . ale intravilanelor i jude ene. hotare ale: . y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general . .terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole.2. hotarele se clasifica astfel.teritoriale. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general. .

agro-zootehnice. depozite. . gr dina de legume. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. livada). Tarlaua este o no iune cadastral specific . canale. tarlale i parcele (imobile). în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul.Corpul de proprietate. cursuri de ap . no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. etc.. numai c localizarea se refera la intravilane. construc iile social-culturale. curtea. limite de p duri.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). autog rile. delimitarea facându-se în special de str zi. . întreprinderile industriale. creste sau fire de v i. 69 .Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. amen jarile sportive.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. împrejmuiri artificiale permanente. . g rile. cvartale i parcele (imobile). via.Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. . . Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). re elele edilitare i comerciale de deservire. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri.

3.de materializare în teren a punctelor de hotar. de depozitare a materialelor. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 .Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc. Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar .2. cazare. . leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali.lucr rile pregatitoare. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. . etc. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului.. 2.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului.lucr rile de stabilire a liniilor de hotar .

. precum i limita intravilanelor stabilite. dupa caz. 3. 4.prin grija delegatului O. secretarul consiliului local. Comisia . în condi iile legii. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism. Din comisie vor face parte: 1.J. De regula. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru.C.2. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.4.C. Geodezie i Cartografie i.2.C.G. 2. primarul. în prezen a proprietarilor. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare.1 Generalit i 71 . referitoare la zona respectiv . atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O.juridice de in toare de suprafe e de teren.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.G. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente.J.C. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. 2.4 Re eaua geodezic 2.

ca re ea de sprijin. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice .2. 2. În cazurile limit . adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic .5.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful.2. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: .5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2.1970. realizat într-un sistem unitar.1970. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.

6. Planul cadastral are la baz planul topo . -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. pe suprafa a totala 73 . Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. rii.Planul topo-cadastral. fiind evidentia i în documentele prim riilor.6 Identificarea pe teren a propietarilor .cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component.2. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2. este i calit ii terenurilor.2.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. etc. codul numeric personal i adresa de re edin . legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. 2. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate. necesare întocmirii planului cadastral.

dup destina ie. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. supuse prelucr rilor complexe. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. indiferent de destina ia lor.6. se înscriu cu caracter nedefinitiv. dup num rul etajelor. 2.intravilan). Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 .a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). la fa a locului.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate .2. pe copia planului topo-cadastral.

2. C. Construc ii de locuin e. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . 40 m2 pentru scara 1:2000. Parcelele sub m rimile men ionate. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. construc iei /Indici de cartare a. social-culturale i industriale b. B. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000.Categ. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. 2. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A.6. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500.

Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. c i ferate i drumuri na ionale. . .c ile ferate întretaiate de ape. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. drumuri na ionale i drumuri comunale.1.1 din tarlaua nr. cîi ferate i drumuri na ionale.drumurile de exploatare întretaiate de ape.drumurile comunale întret iate de ape.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat. respectându-se urmatoarea ordine: . . canalele.). Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. forme naturale ale reliefului. începand cu tarlaua nr. iar al parcelei în centul de figur al acesteia.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. 76 . iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla. etc.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. limite de p duri sau exploata ii agricole. canale. c i ferate. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm.drumurile judetene întretaiate de ape. ape curg toare. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. etc. .

iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior.2.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan.. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin . începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr. situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm.6. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. iar la intersec ia cu alte strazi. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 .1. 2. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate. ca i în cazul intravilanelor. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan.). În acest caz.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. sub forma frac ionar .

numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). etc. miniere. precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . gospod rirea apelor. a parcelelor i ( dupa caz aducere . hotarele intravilanelor componente. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan.). 2.6. folosin a )a corpurilor de proprietate. etc.specific intravilanelor.6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. de transporturi.2. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). schemele de dispunere a foilor de plan.

delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. terenuri de sport. 2. terenurile apar inând domeniului public (parcuri.000. poli iei i ale altor institu ii publice. limitele intravilanelor cu denumirile lor.2. cimitire). dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse.000 sau 1:50. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor.cadastrale. Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. sediile prim riei.6. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral. colilor. oficiilor. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale.000. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. p durile. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . 1:25. apele curgatoare i lacurile. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10.

c) registrul cadastral al propietarilor.2. ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. 80 . cu litere având în l imea de 3 mm). .. ora sau municipiu.denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . . 2. . Documentele care se întocmesc la nivel de comun . sunt: a) registrul cadastral al parcelelor. e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . .7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general.direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). d) registrul corpurilor de proprietate. iar pe celelalte plan e în partea de jos.

poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: .Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. printr-un sistem soft adecvat. pot fi accesate selectiv. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. Sistemul de prelucrare automata a datelor. B ncile de date. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. care a fost folosit pentru fondul funciar. se adun într-un singur loc (OJCGC). ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. etc. Banca de date a cadastrului general jude ean. jude ene. componente. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. balan e ale fondului funciar.

fi a suprafe elor pe numere cadastrale.subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. erau: . .indexul alfabetic al posesorilor.fi a teritoriului administrativ.comunal. pe ar . or enesc sau municipal. centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. . .indexul posesorilor. având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. precum i balan e ale fondului funciar. Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . . . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem.fi a centralizatoare pe grupe de posesori.registrul cadastral al parcelelor. întocmind rapoarte de sintez .fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. .registrul cadastral al proprietarilor. . având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. . la nivel de jude . categorii i subcategorii de folosin . destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: .fi a suprafe elor pe foi de plan.

Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. 83 . con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. potrivit legii. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. prim riei.zone cu densitate mare de parcele. în vederea actualiz rii actelor de proprietate. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . 2. consiliile comunale. dup caz. administra iei financiare. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. silvicultur . Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare).2.). etc.8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna.partea tehnic . întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . ora ene ti sau municipale sunt abilitate. s in tiin eze proprietarii interesa i. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. a organului central de cadastru i.

cu date din cadastrul general aduse la zi. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. 2. terenuri sau construc ii. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2.3. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. transmite. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. registrele de taxe i impozite. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. este necesar a arata c . 84 . documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. potrivit legii. prin care.

2. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani.3. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole.cotidian i prin aducerea la zi periodic . între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. prin inerea la zi sistematic . Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi.Din punct de vedere al modului de organizare. . integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor. etc. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. circula ia terenurilor între persoanele fizice. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. i recep ionate de OJCGC. desmembrari prin vânz ri-cump r ri. 18/1991 si legii privind cadastrul general. partaj ri. Recuperarea.

dac s-ar manipula i corecta zilnic.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare.3 inerea la zi periodic (perioada conform legii . 2. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale). în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. Desigur ca i în bazele de date .în special a planurilor cadastrale .3. Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale . In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.6 ani) 86 . De fapt. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare .

analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren.dup caz. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. Faza lucr rilor de teren. care cuprinde: . fie sub form digital . baz tare). fie sub form analogic (pe suport hârtie. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. mai întâi în zonele cu modific ri mari. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor. .Pentru realizarea Cadastrului General. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . dac exista plan digital. .recunoa terea terenului. 87 .a categoriilor de lucr ri necesare. b. material plastic transparent.executarea lucr rilor de m sur tori topografice. Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

7) sau.6) deci. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.11 ±12 D12 ° (3. altfel prezentat: D1.13 ™ cos U12 (3. 3.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1. (m 2 ) e T ! 0.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3.3.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.13 ™ sin U12 . înlocuind în (3. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.11.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1.12 ™ cos U12 (3. 005 D12 [m] 2 Observa ie.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.2 trebuie s fie nul : S1. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig. Punct pe segment situat înafara segmentului.2.11.

X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1.se cer: ( X 11 . 2 puncte cunoscute din teren . se face verificarea D1. ( X 2 . Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei. .9) 93 .Y12 ).1. ( X 12 . ( X 13 . Cu rela iile (3. D1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut.Y2 ) .3.5) sau (3. 12. D1. Puncte pe segment Datele problemei: .7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.1.13  K  Dn  1.12  D12. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.2 3.4.Y13 ).11 .3.13 12 11 13 2 0 Fig. 3.K . Y11 ).2 ! D1. 13 Observa ie.se cunosc ( X 1 .11  D11.11.13 .se precizeaz : D1.Y1 ). Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.2. la distan a cunoscut fa de unul din capete.12 .1.1). 12.

de coordonate cunoscute. segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. cu 94 .6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . se intersecteaz în puncte unice. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. 3. Y3 ). dou câte dou .5. pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. ( X 2 .Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . Y4 ) . Punctele situate pe drepte. ( X 4 . existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. practic. 3. Y1 ).

11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.11)/V (3.11)// (3.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.21 ! U 34 dar (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3. Solu ie.21 (X 3.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3. . Y21 ) .se cer: ( X 21 . Cu rela ia (3.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.1) se calculeaz U12 i U 34 .10) (Y Y Y ® tg U1.21 ! 1.11)/ se ob ine coordonata Y21 . b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .11)/// (3.21 ! U12 ¯ U °3.11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3. apoi se tie c : U ®1.

31 ! U 34 . similare.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. U 3.[34] . U 3.31 ! U12 . 3.41 ! U12 . În lucr rile [2]. 96 .41 ! U 34 i deci rela iile (3.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig. Observa ie. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). respectiv U1.8.11)V pentru coordonata X. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. respectiv (3. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} . 3. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . unde 41  [12].7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig.

X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . deoarece este evident c Y51 ! 0. Y2 ). practic. respectiv Y Y1 Y2 Fig. Y61 .11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. rezultând U12 din rela ia (3. deci: . dac not m cu E unghiul 97 .9. Solu ie. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. 1.4. Y1 ).pentru coordonata X 51 . Y0 ! 0. Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. X 61 ! 0 .12} i din figura 3. 000 m.10. Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} .se cer: X 51 . 3. date care înlocuite în rela ia (3. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1. 000 m. ( X 2 .din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} .1. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. Se observ c . Y1 ) . respectiv axa OY. 2  D1 X2 .1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0. se cunosc ( X 1 .3.

51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.X N 51 1 X1 E U 12 (X1.51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g . 3.10.13) Y1 E dar Fig. Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .51 Y1 (3.12).51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.11. Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1. Similar: Fig. iar tg E ! 2 ( X1.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 . 3.

tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . Observa ie. 99 .15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie. Y3 ) . 3. În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general.1.se cer: ( X 11 . 3.5. 34 paralele sau/ i egale. Y2 ) .12.se cunosc: ( X 1 . un caz cunoscut este cel al dreptelor 12. deci 12 34 i 12 ! 34 . Y4 ) . În lucr rile (1). Y11 ) . Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. Fig. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. Y1 ) . Datele problemei: . ( X 4 . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. ( X 2 . Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 .

Y3 ) .1.se precizeaz : 3. 3. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. Y2 ) .11 12 i 3. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea. ( X 2 . deci suntem în cazul 3.11)V i (3. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.se cunosc ( X 1 .Solu ie. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2. Y1 ) .11)/. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format.1.6.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1.15) 100 . ( X 3 .3 a.13. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3.11 (3. Drepte paralele .11 (Y13 ! (Y2. 3.

2 ¯ ( ° Y3.11.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.2 (Y2. 3.21 (Y21.16)// 101 .3 .11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.16)/ (3.21 ! 21.15)// 1.16) (3.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.21 ! (X 21. Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3..11 (X2.12.3 se ( ® X 3.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2. respectiv (3.2.21 ! (Y21.

Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. 3.Y2 ). ( X 3 .2 102 .13.11 i 2. Solu ie. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .11 2. Fiind drepte paralele 4. se precizeaz : 4.2 ! {11} .7. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.3 au aceea i orientare U 4.3 ! Y Y (Y4. Y4 ) punctul exterior.11 I 1.Y1 ).Y3 ) respectiv ( X 4 .17) (3.3 tg U 4.11 ! 11 4 (X 4. 4. ( X 2 .3 . se cer: ( X 11 .1.3. Y11 ).11 ! U 2. Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .11 ! tg U 2.11 X 11  X 4 (3.3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.

18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.18)/ rezultând Y11 .17)/ i (3.3 Din ecua iile (3. respectiv lungimea perpendicularei D32.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1.2 ! Y Y (Y1. se cer: ( X 3 .tg U1.3 B 2. (3.2  tg U 2. Y3 ) 103 .11 ! 11 1 (X 1.3 tg U1.2 ! Y11  Y1 X 11 . Fig. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 .11 ! tg U 1.17)/ sau (3.8.1.1 . - se precizeaz : 2. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia. Y2 ) . Y11 .19) Observa ie.19)/ Cele dou ecua ii (3. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 . 3.18) (3.Y1 ) . În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.14.2  X 4 tg U 2.11 X 11  X 1 (3. 3.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2. Drepte perpendiculare.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3. X1 0 1 Datele problemei.

Solu ie.20) (3. Y4 ) .21) Observa ie. 3.3 E 2 U 2.3 3 N X2 U 2. Dreptele fiind perpendiculare (3.Solu ie. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 . respectiv U 21 .3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E .1 X1 0 1 (Y2.15. Se cer: ( X 4 . Se X X3 (X2. ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte. 104 . în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc .

distan dus la o dat .U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3.1. ( X 4 .26) Observa ie. 3. Cap t de drum.28) D24 0 Y4 Fig. (3. D1 P 23 . D1 I 12 ! {4} . Solu ie. 3. X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei. Se precizeaz . Lucr rile (1). (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare.27) sin E ! D (3. Dup calcularea orient rilor U 21 . distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. Cap t de drum Datele problemei.9. Y1 ) .19. X 1 X4 4 2 E D Se cer. Se cunosc ( X 1 . ( X 3 .18. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . Y2 ) . D. Y4 .(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . Fig. Y4 ) . Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. ( X 2 . Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 . 3. Y3 ) .

19. D1 I D 2 ! {6} . Frântur de drum Enun ul problemei.28)/ (3. 12 I 23 ! {2} .Y1 ) . ( X 2 . Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.D24 ! D sin E (3. 106 . ( X 1 . D 2 P 23 . Y3 ) i l imea drumului D2. Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . 3. Y2 ) .10. D1 P12 . Frânturi de drum.29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3. pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . ( X 3 . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate. Se precizeaz . D 2 I 12 ! {5} .1.30) D2 Y 0 Fig. X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. Datele problemei.

11.33) (3. 3. Y6 ) Solu ie. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5. ( X 6 . Capete i frânturi de drum. ( X 4 .1. Y5 ) . Apoi: (3. 3. cazul general 107 .32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3.Se cer. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.20.34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Y 0 Fig. Y4 ) . ( X 5 .

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

varianta exterioar Enun ul problemei. într-un poligon oarecare. Datele problemei. Ariile triunghiurilor 165.1.17. Se cere s se deta eze o suprafa .17 în poligonul 1234. practic în triunghiul 134. 3. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . similare cazului precedent. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165.1. Observa ie. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3.42) (3. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului.43) 3. Cazul unui triunghi. Solu ie.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig.25. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. 154 din suprafa a Sp. Enun ul problemei. 154 se pot calcula prin metoda analitic . Sp.

U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. D23 .se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. Deta area în triunghi. . D31 se presupune c X 3 ! 1000. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1.se m soar pe teren D12 .45) 114 . S K 2 4 Datele problemei. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . Se cere. Solu ie. 3. 000 m.se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. 000 m. Varianta 10 analitic . se precizeaz suprafe ei Sp.44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). m rimea 3 Fig. Distan a D34. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32. Y3 ! 1000.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. cazul expeditiv Se precizeaz .punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren.26.

46)// (3. b) metoda liniar . Varianta 20 trigonometric .44) unghiul E . 3. Sp E S 2 4 . a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .cum 3 Sp ! (3.se tie c : 115 .27.1.se calculeaz cu rela ia (3.47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3. sin U 32 ! 0. cosU 32 ! 1 .16.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. Deta area în triunghi. deci (3. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.46) (3.46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig. cazul expeditiv.

3. a) Metoda riguroas . Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig.50) 3. Se cere. Se precizeaz .49) D34 ! Sp S (3..D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei.1. Solu ie. latura de deta are va trece prin vârful 1. pozi ia în teren a punctului 7. suprafa a deta at având ca baz latura 16. 116 . Datele problemei.18. S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului.28. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at .

000 m . Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 .de exemplu ¯Y5 ! 1000. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. 3.1. b) Metoda trigonometric .29. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7.se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie. 000 m X ± . deci.. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig.

56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15. 3.în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3.30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d. Dac Sp S156 suntem în cazul 3. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3.E 3 .1. din aproape în aproape.E 4 .52) (3. 3. (de exemplu: d ! 10.19. . I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .acestea pot fi determinate (fig.E 2 .30.larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 . acum (3. iar dac 118 . 13 i m rimea unghiurilor E1 . 000 m) i latura subîntins l. apoi H 1 etc. 14.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 .

Y3 ) D14 . 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.1. Datele problemei. 3.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. Y2 ) .32.19. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. i ( X 4 .31. dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi. Fig. 3. Y1 ) .S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. Y4 ) sau . Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. ( X 2 . 5 7 4 3 Fig. Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 .

cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei. 120 prinytr-un punct aflat pe una din .22. 2 i 3.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi.16.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. i unghiul E în vârful 1. prin punctul 4 aflat pe latura 12. (3. Cunoscând distan a D14 3.59) (3. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp.1. Se cer.60) 3. 13. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. Solu ie. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . ( X 5 .Se precizeaz .57) (3.1. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3.

având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. 2 4 Se precizeaz . 3. 3.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. respectiv 6. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S.16.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. (3. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at.7 5 Sp S 1 Datele problemei. Se cer. Se cunosc coordonatele poligonului. Y7 ) .42).1. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. cazul 3.43).33. Observa ie.34. 3. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 .1. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3. prin vârful 6 în triunghiul 561. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. 6 3 Fig. ( X 7 . în col urilor acest caz Fig. Datele problemei.

Solu ie. direc ia spre care se face deta area.63) 122 . Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. Se cer. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. Metoda 10.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Se precizeaz .

65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4).66)// 123 . grupa (3.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. x i y.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3. c . 3. laturile triunghiului deta at. Punctul exterior. b.35.63) distan ele cu a. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). (3.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. în fapt.

68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3. din rela ia (3. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3. adic segmentul D26 .65) rezultând x. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.69) .

X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.35.72) Metoda 20.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) . Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. 3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .71) (3. 0 Fig.

în triunghiul 235: (3.79) (3. a2 ! 26 fiind necunoscute.adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3.78) a2 ! (3.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 . S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! . D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .77) a1 ! respectiv.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.

81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.77) i (3.78)// (3.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. Metoda 30.71). 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46.76) rezult chiar suprafa a S p : (3.80)/. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3. (3.80) 127 .69).S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3. respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.78). Cu prima parte a rela iilor (3.80)/ ob inem a1 . 2.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3.70).81) cu (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5. deci: U 46 ! U 43  I (3. avem: (3. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1. (3. (3.82) de unde. 3. (3. prin intersec ie înainte. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.80)/ ob inem a2 . (3. Dar.79)// respectiv rela iile (3.

X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.85) .84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.82)/.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3. 3.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.

Cum A ! 1800  ( B  C ) .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b . rela ia devenind S ABC ! (3.87) Aplicând (3.85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ . [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . b ! D37 rezult : 2S 436 (3.86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3. sin A ! sin( B  C ) . unde a ! D47 .

1. respectiv 6.21. 3. 3. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. 12 respectiv 13. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3.37. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53.88) u or de solu ionat. problemei i sunt similare cazului anterior.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57.90) 130 . În continuare cu rela ia (3. Se observ apoi c : 0 Y Fig.

Observa ii. 40. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. 3. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. 3. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig.22. cu orientarea diferit de cea a 131 . laturi egale) 30. 10. Se pot aplica i primele dou metode.1. 20.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. Observa ie.38. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. Astfel solu ii. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. metoda 30. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri.

91) (3. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. 3.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.23. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.95) A ! S134 .1. B ! S 234 . Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3. Rela ia (3. Enun ul problemei. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3.1.dreptei 43. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa . Solu ie. respectiv 23.93) (3.95)/ 132 .23 metoda a 20 ±a .a1. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 .95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete. în fapt D15 respectiv D26 .

24. a1. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)). B ! S 234 . 3.39. În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3.25.96) deoarece: S543 ! S 463 .a2  Sp AB a !0 S S (3. Solu ie. 3.1. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.97) . a2. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 .95)// unde A ! S134 . 3. înlocuind pe Fig. Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.95) va deveni. descompunând poligonul în patrulater.1.

95) Fig. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3.97)// (3. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B. 3.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6. a2.98) A în ecua ia general (3. a1 ! a2 ! a .95) ob inem a1 .97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3. (3.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3.69). 3.40. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . Deta ri în trapez. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3.97)/ (3.26. adic S134 ! S 234 .99) general (3.1.

C ! S123 .99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0. a1 ! a2 ! a ecua ia (3.103) pentru deta area de la baz spre vârf. Rela ia general (3. C !  S123 .Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3.100) Observa ie.95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3.101) pentru deta area de la vârf spre baz .99)/ (3. 135 . B ! 0. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3.102) a !1s 1 Sp S123 (3. sau A ! S123 ! B .

1. ( X 4 . ( X 2 . ( X 5 . Se precizeaz . Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3.41.3. de la se vârf spre baz . Y2 ).1. Y3 ) . K . în l imea D16 . 45 P 23 . Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . Se cer. S p ! S145 . Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei.Y5 ) . coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig.104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. 3.28. F .103) (3. Solu ie. Deta ri paralele în triunghi. unghiurile E . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. Y1 ). D45 compus din D46 i D65 . S p . Sp.105) 136 . D14 . ( X 3 . ( X 1 . Datele problemei. Y4 ).

105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3. 3.106) ob inem 2 D45 1 (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.110) (3.106) 2 (3.42.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145. Se observ c D14 .X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig. D15 . 137 .109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3.

69). În cazul deta rilor în serie. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). D13 .28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi.70).1. 20.43.24 ± 3.115) Observa ie. Odat 138 . 3.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3.113) S! D23 ™ D17 2 (3. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3.Cum laturile D12 . 30.112) D35 ! D13  D15 (3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig. În solu ionarea problemelor 3.114)/ D67 ! D17  D16 (3. (3.1.

în serie (3.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3.41.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.116) D1 j ! Fig. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3. 3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.

D B 23. se cer ( X 4 .3. D24 . ( X 5 . S245 ! S p Se precizeaz . D13 .E . D I V Se cer. distan e) ale suprafe ei ini iale. de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat . S . Deta ri perpendiculare. Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei.29.1. implicit X 2 .Y4 ). K . Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig. Solu ie. Datele problemei. F . În triunghiul 245 avem: 140 . unghiuri. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. D12 . Sp.70). 123 ! {4. distan e date).45.5}. Y2 . D25 . (3. cea în care se opereaz deta area. Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele.69). În cazul triunghiului Se cunosc. 3. D23 .Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3.

Sp ! (3. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 . Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.125) Sp ! (3. 3.127) 2S p ctg F D25 ! (3.124) D25 ™ D45 2 D25 . Sp.46.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .

Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23. iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.133) iar D15 ! D67 (3.132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. Se determin D17 .din suprafa a dreptunghiular S1765 .134) 142 .

c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 . 3. sin F ! (3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. deoarece 56 P17 143 .134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. D X 4 H F K 6 3 0 Fig. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are.47.

Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. 2. suprafa afectat deta are. zon i fi etc. Dreapta de deta are este 9.12 P23 . Se precizeaz .3. Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei.12 . zona alocat unui canal hidrotehnic. 5. cale de comunica ie. 3. iar 9.30. S . platform . 144 S p având ca baz ca . pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 8. S d aria protejat . care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. de exemplu. 7.48. zon reziden ial destina ie. Datele problemei.) a c rei pozi ie nu poate protejat . 4. S p suprafa a deta at .1. 6. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial. 3.

10 ! a. Solu ie. 11.10 ! S p1. S925. 12.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3.13 pe latura 23. coordonatele punctelor de deta are 9.13 ! h .140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. D36 ! d .12.Se cer. D56 ! l . D11.10.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. S 3. 10. pentru simplificare: D9.141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3.142) 145 . S p ! S p 1  S p 2 (3. D9.137) Not m. S p1 ! (3. D25 ! b. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .6 ! S p 2 .12 ! c.

a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.143)/ Adunând rela iile (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV i (3.144) 146 .142)IV iar (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.

145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3.146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .145)// h! (3.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3. dar din (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.144) în (3. Ah ! (b  d )  ( a  c) .145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / . toate unghiurile fiind cunoscute.Înlocuim (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3.149) 147 .144). deoarece este un parametru cunoscut.147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.147)/ dar: b  d ! D23  l (3.

152) 148 . În figura 3. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.6.49.49 simplificându-se rela iile. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3. 3.11.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3.12.

10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.157) 149 . 3.153) Not m D23 ! D1 .154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3. D9.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3. Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.153)/ Din figura 3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.50.

3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.153)V (3.3 tg U1. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.2  X 4 tg U 2.1. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.31.Sp ! (3.2  tg U 2.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.

Y5 ) . ( X 1 . 3.Y4 ). Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . ( X 6 .Y6 ) Solu ie.X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei. Y1 ). Y2 ) .156) 151 . Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. ( X 2 . G 5 P12 . Se cunosc: Fig. G 6 P23 . ( X 5 .51. Y3 ) . ( X 3 .

Y2 ) . Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . S p 2 .32.157) 3.31.1. Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . O generalizare a problemei 3.similar prin ducerea unor paralele G 4. 152 . ( X 3 . problem .1. Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. G5. la Y S p 3 . ( X 2 . Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . S p 3 . G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. 66 / P 13 . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . S p1 . 55 / P 23. Y3 ) . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Y1 ). Se cunosc: ( X 1 . S p 2 . 3. Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig. Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. Datele problemei. de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului.52.

§S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . O generalizare a problemei 3. Se cer: coordonatele punctelor 1/ . În primul rând se va studia unicitatea solu iei. S p 2 . 153  © Y S p2 ! S .Y5 / ) . Se cunosc: ( X 1 . O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei.3/ i V .33. 3. 3. Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva. Yp ) Observa ie.1.Y5 ) . Y4 ). Y6 ) .32. 2/ . ( X 6/ . S p 3 . Y6/ ) .1.34. ( X p . cunoscute similar celor din 3. Y4 / ). ( X 4 / .33. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . ( X 5 . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie.1. S p3 ! S 1/32 / .53.Se cer: ( X 4 . ( X 6 .1. Y2 ) . ( X 5 / . 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . 3. Y1 ). Y3 ) . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. ( X 2 . S p1 . 3/ 21/ Fig.

Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. Observa ie.1. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . 8. 3. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. 3.1. T. Se 2 Y cere.55. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. S p 2 ! ST 925 . 7. 67 B 13 67.35. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . 3. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . 6. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. Rectificarea prin regularizare a hotarelor.34 nu au Problemele Fig. ca f r modificarea 0 Fig.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . 89 B 12 . eventual 4. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic.1.31 ± neap rat o latur aplicativ .54. 9. 3.

Din rela iile punctului pe segment. 3. Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. Y9 ) Solu ie.dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4). S 155 .158) unde a1 ! S1 S (3. cu condi ia ca S149 ! S1 .160) unde a2 ! (3.91. S 249 ! S 2 . coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. Datele problemei. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic . Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782.93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3.161) S2 . Se cer: ( X 9 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3.

În fapt într-o deta are. de exemplu.36. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000.1. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. Problema se poate rezolva prin mai multe procedee. Se consider . trapezelor) cu axele cadrului rectangular. se cere coordonata X 5 . 156 . sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14.3. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5.55.1. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3.37. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. sau de direc ie dreapt pe Fig. 000 m). 3.

Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment.162) a! (3. 3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .57. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.162) va conduce la ob inerea lui X 5 .X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig. 157 . din ultima egalitate rezult : a! (3.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3.

În cadastru identificarea terenului. 5 i 4 are aria egal cu zero. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru . reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000.2.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3.164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. a perimetrului ce o marcheaz pe teren. este proiec ia pe un plan orizontal. YM ! 15000. de referin . Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie. 000 m. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util . scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3.164)/ de unde X5 ! (3.20 Prin intersec ia înainte.

în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig. 3.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 .101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . Observa ie. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. Suprafa real ± suprafa util reale. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . 3 cadastrale. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e.58. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.59.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 3. 3. 4 Fig.

ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. b) metoda Simpson.a) metoda trapezelor. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. 3. c) metoda tangentelor. S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 .60.13.12. d) metoda paralelelor. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11.166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig.K .165) l0  l1 l l l l ™ a . a) Metoda trapezelor. ce are o latur curb sau a. l1 . . S 2 ! 1 2 ™ a . ln .167) 160 . e) metoda p tratelor. const în împ r irea suprafe ei în trapeze. Metoda trapezelor 14 trapeze.14 .

S ABF // F ! (3. S BE / F // este un segment parabolic. n num r par.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal . inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 . Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. 3.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E .61. Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.168) unde Fig.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) .169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3.

pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . S1  S 2 AB / F / F Fig. 3.174) iar în final 162 .172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3.61.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente.

3. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate. cea mai utilizat .175) 3.2. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. Dac m sur torile se fac pe teren (fig. Practic.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. b) metode grafice. Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale.1. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme.

: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. .63. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.5 D45 E6 22 F1 Y a. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ). 3. 164 0 21 0 Y b. Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex.

000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. 3. 3.64.X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000.65. y5 = 1000. orientarea spre punctul urm tor considerând-o. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. ca fiind nul . Y Fig. în sistemul ales. Determinarea grafic a coordonatelor 165 . Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000 m. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon .000.

Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. al aceluia i autor. grafic. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b.Observa ie. Topografie general de acela i autor. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. Observa ie. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a.2. Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Rela iile (3. a. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus).176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. .

167 6 ablon paralel Y . iar elementele (toate laturile i unghiurile.3 2 4 3/ 1 6 c.66. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale. triunghiuri (fig. dreptunghiuri.c) sau triunghiuri. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr.a i b).. p trate. 3. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. 3. 3. paralelograme. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. triunghiuri i trapeze (fig..66. Memoriu matematic. 1. 1 a 0 a a a a a . Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate. 6/ 4/ 5 1/ Fig. romburi.66.

(ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . s1 . 3. sn .177) sn1 . ln . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3. M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . l2 .b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig.67.67.K . 3.X 12 s1 a a 13 b.67.a) sau con inând p trate (3.

181) c) Metoda mecanic (pag.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.178)/ Observa ie.84 ± 89 N. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2). deci: su ! a 2 (3. suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan.Bo .M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. Cadastru general) 169 .179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3. Operativ.

4150 567.4150 18 IV 567.2050 567.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567.6150 Se stabile te. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2. 3. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567. suprafa a fiec rui trapez.3. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. 170 .68).2.2050 567.2.4150 19 33 34 35 I I II I 567.6150 567.6150 567. b) Calculul suprafe elor pe tarlale.

No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas".1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . pe masive. pe perioade mari de timp.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. 171 . evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale.pentru fiecare trapez în parte se calculeaz .) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii.c) Calculul suprafe elor pe parcele. de exemplu. . a) Calculul suprafe elor pe masive . cu semnifica ia de pre sau evaluare. c i de comunica ie. liziere etc. permit stabilirea în mod tiin ific.

Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . eroziune. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. natura i însu irile rocilor-mam . valoarea reac iei pH. gradele de podzolire. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. alunecare i inundare. fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar.4. 172 . Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. textura i con inutul de schelet. formele de relief. s r turare. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . grosimea orizontului de humus. chimice i biologice.

de peste 50 cm grosime. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . v i largi coaluvionare dar f r exces de ap .Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. eroziune sau mla tinizare. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). au o textur luto-nisipoas sau lutoas . lunci. s r turare. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). neutr sau alcalin . inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. eroziune sau ml tinizare. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. prezint uneori procese incipiente de podzolire. salinizare. reac ia este slab acid . Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. f r con inut de schelet. terase. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: .

174 . au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . nisip-lutos pân la argilo-lutos. textura variaz de la nisip. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. drenajul solului este nesatisf c tor. relief i hidrologie. reac ia pH variaz de la acid la alcalin . cele mai potrivite folosin e sunt p unile. y se preteaza la planta ii de vii. livezile. relieful este colinar. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. orizontul de humus este slab dezvoltat. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . pomi i paji ti. y folosirea ca arabil este foarte redus . fâne ele. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat .ci i factorii de clim .y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. de regul nu se folosesc ca arabil. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . y la care procesele de degradare se manifest puternic. în special de combatere a eroziunii.

y 0 . valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. y 0 . Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice.7 puncte pentru grosimea stratului de humus. y 0 .4. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice.7 puncte pentru textura solului. dup cum rezult din tabelul de mai jos. clim .3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare). y 0 .5 puncte roca de solidificare. y ± 7 puncte satura ia în baze.7 puncte pentru con inutul în humus. 175 .

stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . dup cum se observ în tabelul de mai jos. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° . considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. de relief i condi ii hidrologice).15° 15° .25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte.10° 10° . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15. Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . y 0 . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole.y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive.5 puncte starea de culturalizare.5° 5° .

se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.1 ± 15 15. dou sau mai multe subparcele (fictive).1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4.7 0.1 ± 7 7.6 ± 5 5.1 ± 10 10. clima.5 1.1 5 1 . o parcela topografic cuprinzând una. de regul .7 . precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit). hidrologie). fiecare f când parte din unit i de sol 177 .5 .5 .4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.1.0. Conturul topografic al parcelei nu coincide.5 2. cu cel al unit ii de sol. relief.2.5 2.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.2. Punctaje 0 .0.3 sub 0.4-6 4 .

dup criterii tiin ifice. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. relieful terenului i regimul hidrologic. În formulare de lucru. VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . clima.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz .diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. 4. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). inclusiv a profitului dup realizarea productiei. Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale).

iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de . i a cart rilor pedologice. 4. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar.

nr.O.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 .Sate.12. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor. nr.G.M.Bra ov. p uni i fâne e (anex la Legea nr.Bucure ti. sta iuni rurale: turistice . balneoclimaterice 4.54/31 03.B. sta iuni urbane: turistice . Conform criteriilor din M. Timi oara 2. Cluj-Napoca Constan a.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii. fie dupa metodologia aprobat de C. Ia i.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M...Municipii. 34/1994). balneoclimaterice 3. 4.O.1992 partea 1. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1. livezi. 1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0.Sate A 50 45 40 . Gala i.Ora e.218 /4.1997. Craiova.re edin de comun 5.

Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat. D ± periferic 2.Nota: A ± ultracentral. Dotarea tehnico . C ± median.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. fundare indirect 1 181 . umplutur . B ± central.

În func ie de destina ie.1. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. terenuri aflate permanent sub ape. de domeniul (public.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. respectiv. ora elor. 182 . municipiilor i jude elor.CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. indiferent de destina ie. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . Domeniul public este de interes na ional i local. au calitatea de posesori ori de inatori. Proprietatea privat asupra terenurilor. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. sau alte drepturi reale asupra acestora. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. terenuri cu destina ie forestier . apar in comunelor.1 No iuni de drept funciar 5. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. privat) din care fac parte. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile.

i men ionate mai sus. sunt de uz sau de interes public. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. monumentele naturii. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. municipale. c i de comunica ii. care potrivit legii. dup caz. 183 . lacurilor de interes public. monumentele.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. terenurile cu destina ie forestier . pie e. rmurile M rii Negre. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. albiile râurilor i fluviilor. ora elor. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. inclusiv plajele. porturi i aeroporturi. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. re ele stradale i parcuri publice. prin natura lor. sau de c tre prefecturile jude ene. dac prin lege nu se dispune altfel. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. fiind supuse normelor juridice de drept comun. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. or enesti.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

In cazul bunurilor incerte. în general ceea ce este legat de sol.i piard valoarea economic (stofa. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. fiind indivizibil. alimentele). c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. Într-o interpretare larg . când obiectul obliga iei. cl dirile. sunt: p mântul. f r ca prin aceasta s . riscul r mâne asupra vânz torului. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. uzufructul asupra bunurilor imobile. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. arcu ul de la vioar ). Daca bunul în genere nu a fost individualizat. Bunurile nemi c toare. Bunurile divizibile sunt cele care. când au ca obiect un imobil. dreptul de proprietate se transfer în principiu. din aceasta grup fac parte i: .toata celellalte drepturi reale. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). precum i în materia execut rii. de ex. prin simplul acord de voin al p r ilor. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . din punct de vedere material sau intelectual. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. 188 .). se pot împ r i. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. Când obiectul raportului juridic este un corp cert.

ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . fie cu energie str in . Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: .crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului. . 189 . Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. ac iunea confesorie de servitute. pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii).. ac iunea în nulitate. nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. De pild .regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu.determinarea legii. . ac iunile posesorii. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. totu i fiind destinat a fi culeas . pierd caracterul lor imobiliar. numai imobilelor. în principiu.prin anticipa ie. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare).

dac obiectul în litigiu este un bun imobil.numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. . cu excep ia dreptului de proprietate. dar i în raport de valoarea acestuia. Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. Bunurile corporale au o existen material . lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. apar inând persoanelor str ine.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. este trecut în rândurile bunurilor corporale. sunt supuse legii teritoriale. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. . bunurile mobile putand fi obiect de gaj. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. . 190 . fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . revendicate. in principiu.imobilele aflate în cuprinsul rii. Numai bunurile corporale pot fi. cu privire la imobile.codul familiei con ine reguli diferite. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . . iar dac este un bun mobil. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. casa). În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . o form concret . competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. .. precum i toate drepturile reale.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii.

prin ocupa iune. prin legate. 5. prin prescrip ie. accesiune sau incorpora iune. .Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . o parte reprezint proprietate public de interes na ional.4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. prin lege. iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A.1. proprietate public de interes local. din care . In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. prin tradi iune. aflate în administrarea consiliilor locale. prin conven ie. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune.bunuri proprietate de stat . Dup întinderea dobândirii: 191 .bunuri in proprietate privat .

2. In acest din urm caz. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). C. Accesiunea imobiliara natural . 1. Accesiunea imobiliara artificiala.y y y universale. în mod natural sau artificial. cu titlu universal. În aceste cazuri este vorba de porumbei. Moduri originare i derivate. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. la lucrul sau. Toate construc iile. Moduri de dobândire originare A. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. cu titlu particular. Când aceste 192 . iepuri de cas . Accesiunea. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. albine. iar în cazul statului. B.

. alta decât prorpietarul. B. Accesiunea mobiliara.20 ani. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . 2. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. 1. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . C. În sens juridic. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. 1c. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor.10 . când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. adic neviciat .lucr ri sunt efectuate de o persoana. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. posesiunea s fie util . Deci.30 de ani. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. 3. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. 1b.

buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . un an de prezen valoreaza doi ani de absen . 4. dac posesorul actual este de rea credin . Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . iar autorul s u de rea credin . Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. 3b. dona ia. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. dac posesorul actual este de bun credin . In materia uzucapiunii.. Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare).este de bun credin . Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. etc. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. 3c. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. iar restul de timp în alt jude . 3.

Efectele uzucapiunii. cel mai important este dreptul de proprietate. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. socoti i dup decesul acelui proprietar. f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. f când inutil timpul ce sa scurs. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. f r îns a terge pentru trecut. în care caz titularul înscris în cartea funciar . când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . Principii generale Dintre drepturile reale principale. D. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. chiar din ziua în care a început s posede. 6. 5. 6b. Suspendarea prescrip iei achizitive.

Dreptul de superficie se poate dobândi: a. planta ia sau orice alt lucrare. având particularit ile sale proprii.folosin a. denumita superficiar.posesia. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute.dispozi ia. Modul de dobândire a dreptului de superficie. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . asupra construc iei. dreptul de uz. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. care apar ine unui alt proprietar.. dreptul de abita ie. . Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate.o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). A. 196 . Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. . precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. .

abita ie. de care este distinct. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. privilegii imobiliare i ipoteci.b. d. b. c nd este incomplet. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. este un drept real imobiliar. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. 197 . este un drept real perpetuu. c. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. ci de propriet i distincte. e. f. B. fiind în acest caz complet. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. poate purta asupra tuturor construc iilor. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. servitu i. c ci nu este vorba de indiviziune. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani.

d. 2. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. b. este un drept de folosin . În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. c. Caracterele uzufructului: a.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). e. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . 1. . Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz.prin contract.prin testament. este un drept temporar. . mobil sau imobil. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. În prezent . este un drept cesibil. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. comporta dou atribute: posesia i folosin a. ori chiar asupra unei crean e. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. cu obliga ia de a-i conserva substan a. denumit uzufructuar. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . mobiliar sau imobiliar. 526 cod civil). Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. este un drept real. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. 198 .

industriale. . b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. 3.ac iunea petitorie. folosin a lucrului. .constituirea direct . prin acte de înstr inare. Ea este posibil prin analogie.ac iunea în gr nituire. . pe cale de reten ie. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: . c) Uzufructuarul poate s cedeze. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. . avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire.constituirea indirecta.ac iunea personal . c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. Drepturile i obliga iile uzufructuarului.ac iunile posesorii. 199 i . titularul s u are la îndemân : . d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct.a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. civile.

Drepturile i obliga iile nudului proprietar. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate..uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. 200 . g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. 4. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. d) de a nu schimba destina ia lucrului. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. în principiu. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate.

558 cc). b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. precum: ac iunea în revendicare. ac iunea în gr nituire. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. 5. etc. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. e) Prin renun are la uzufruct. care îi apar ine întotdeauna lui.b) sa perceapa produsele lucrului. întrucat acestea intra în no iunea de capital. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. b) Prin expirarea termenului. 201 . f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . revocare. c) s fac toate repara iile mari. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. In principiu restituirea se va face în natur . c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. Modurile de stingere a uzufructului. Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. rezolu iune). d) Prin consolidare. ac iunile posesorii. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art.

A. deoarece.legale. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. Clasificarea servitu ilor. numit fond servant sau aservit.naturale. nu ar putea s . B. 202 . numit fond dominant. . Servitu ile se împart în: . ca o consecin a caracterului s u accesoriu. înstr inat .Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. o anumita sarcin în favoarea altui fond. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. c) Servitutea este un drept accesoriu. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. Servitutea nu poate fi cedat . e) Servitutea este un drept indivizibil. d) Servitutea este un drept perpetuu.

c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege. servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive.servitu i aparente.servitu i neaparente. cum ar fi servitutea de vedere. .servitu ile stabilite prin uzucapiune. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. C. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. în care intr : . . b) servitu i continue i neaparente. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. d) servitu i necontinue i neaparente. Dup modul lor de exercitare. între care se poate men iona servitutea de p storit.. de exemplu serve te de trecere pe o poteca. b) Servitu i negative. Dintre acestea.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. Situa ia special a fondurilor face ca uneori.conven ionale. cum sunt în general servitu ile negative. O alta clasificare const în: . servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . . Dupa obiectul lor.servitu ile stabilite prin act juridic.continue.necontinue. servitu ile se grupeaza în: . c) servitu i necontinue i aparente. .

sunt susceptibile de o adevarat posesiune. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. Se pot folosi de dreptul de servitute: .. .titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant.pot fi dobândite prin uzucapiune. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. D. E.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. 204 .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor.proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. . . Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. . Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. . Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute.

statul ocrote te proprietatea public i privat . F.În cazul unei servitu i de trecere. c) prin confuziune. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege.1. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. iar administrarea 205 . Stingerea servitu ilor. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . 5. ora elor. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. de asemenea în regim de drept public. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. calea de acces nu poate fi închis îngustat .5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. caz în care proprietatea. municipiilor sau jude elor. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. apar ine comunelor. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. sau de interes local. îns în limitele determinate de lege. 135 din Constitu ie. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit.

potrivit legii. 135 din Constitutie. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. A adar. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. dac prin lege nu se prevede altfel. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. folosin a i dispozi ia). cu respectarea actelor normative în vigoare. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. prin hot râre judec toreasc . Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. dup o dreapta i prealabil desp gubire. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. de c tre prefecturi. se precizeaz c exproprierea de imobile. ora elor. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. 206 . O data cu înf ptuirea privatiz rii. Referindu-ne la prevederile art. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. dup caz.

Terenurile proprietate privat .5. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. prin acte juridice între vii. terenul din extravilan. 207 . dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. încheiate în forma autentica. 18/1991 si nr. încheiate în form autentic . Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. 1/2000. indiferent de întinderea suprafe ei. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. dupa caz. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr.Dupa împlinirea acestui termen. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. indiferent de proprietarul lor. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. sunt i r mân in circuitul civil. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.1. Înainte de a fi vândut. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate.

Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. grevat cu dreptul de superficie. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. Chiar f r aceasta învoire. dup ascultarea p r ilor. cât i asupra p r ii comune indivize. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. 5. Dreptul de servitute. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. cu respectarea drepturilor reale. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. a dreptului de proprietate. uzufruct. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. se va putea face numai cu învoirea ter ului. ea va fi înscris atât asupra acestora.Prin schimburile efectuate. Radierea unei servitu i. Dreptul la 208 . în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. constituit în folosul unui imobil. uzufructul. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te.2. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . uz si abita ie In situa iile în care servitutea. convenit proprietarului ipotecat. care are înscris un drept tabular asupra imobilului.

În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. datorate pe ultimii trei ani. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . în folosul vânz torului. rentele sau alte presta ii periodice. Dobânzile conven ionale i legale. se înscrie din oficiu. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. vor avea rangul ipotecii. Arhitec ii. cop rta ul va putea cere. antreprenorii i mai tri vor putea cere. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. sc zute dup notare. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . Deosebit de cazurile men ionate mai sus. rentele sau celelalte presta ii periodice. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. acest drept se va radia din oficiu. dobânzile. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. Dac vânzarea a fost rezolvat . vor avea rangul ipotecii. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . ori nu a fost primit în întregime. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie.

când o va respinge din oficiu: . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. despre care se va men iona în cererea de înscriere. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. iar in lips . Prelungirea se noteaza în cartea funciar .dac termenul de justificare nu era împlinit.radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. 210 . afar de urm toarele cazuri. în untrul termenului de 15 zile. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. pentru a fi notat . .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. despre care s-a men ionat mai sus. In cazul arhitec ilor.arhitec ilor. pentru o suma maxim . pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului.in acest caz. . biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. astfel: .

. str mutarea ipotecii. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. În acest caz. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. se va face ar tarea despre aceast înscriere. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. 211 .

acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. se va putea nota n cartea funciar . dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . 212 . creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. crean a ipotecar condi ionat reluându.i rangul cedat. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. Condi ia rezolutorie. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. va putea renun a la folosul schimb rii de rang. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . Dac ulterior. obliga ia de a str muta ori a greva. f cuta sub aceast condi ie. nu s-a învoit la schimbare. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci.

1986 Topografie-teorie i practic .B lan Gh.R dulescu TOPOGRAFIE.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .Rotaru L. 1985 Istoria matematicii în evul mediu. Institutului Politehnic .P dure M.B.Barbier traducere în limba român Gh.Palamariu I.Nicolaescu A. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Bucure ti.M.D. 2002 Cadastru funciar. Editura tiin ific . 1964 Gh. 1972 M rturii geodezice.Bo R. din Cluj-Napoca.N.B.BIBLIOGRAFIE M. 1983.M. 2000. Bucure ti.P dure G. Litografia Universit ii Petro ani.Dragomir M. Lucr ri practice. Editura Matrix ROM.Gagea Gh. îndrum tor pentru proiectul de an. Editura Technique et Vulgarisation. E.Bendea Gh.R dulescu N.R dulescu Gh.S. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru.T.R dulescu TOPOGRAFIE. Litografia Institutului Politehnic Gh. Tez de doctorat.S. 2002 Calcule topografice.P.. Paris. Lito. P dure I. 2003 I.P dure M. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.N. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. Editura ALL BECK. I. bucure ti. Bucure ti. 1963 Cadastru.T.Iu kevici I.P.Bendea V. Bucure ti. 2000 V. Probleme.Cri an Cadastru general.Proca Gh. Editura militar .M.Ienciu I.Bendea V.B lan 213 din Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca. Gh.M.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .M. ISBN: 973-656-395-2.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . 2002. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. Cluj-Napoca. Gh. 2003.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .T.T. LUCR RI. Editura Risoprint.M. Institutul de Construc ii Bucure ti. Editura Risoprint. Gh. note de curs. Editura Risoprint.T.R dulescu Risoprint. îndrum tor de lucr ri. îndrum tor de lucr ri.Cosma Ghe.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER . culegere de probleme. 2003.T. Cluj-Napoca. Tipografia Universit ii Baia Mare.T. 2003. 2003 Gh. Gh.Tomoioag *** Cadastru. 2002.M.M.M. ISBN: 973-656-239-5. ISBN: 973-656-397-9.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ClujNapoca. ISBN: 973-656-238-7. ISBN: 973-656-396-0. Risoprint. ISBN: 973-656-240-9.M.T. 1991 Gh. Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 . note de curs.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Cluj-Napoca. Editura Risoprint.T. Editura MORO AN. Gh.Fân an Ghe. 2002.T. culegere de probleme. Editura C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful