1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

cum sunt itinerarul i distan a. de exemplu. care se refereau la propriet i i folosin e. ri i mun i.2 unei t bli e. canale i izvoare de ap . plutind peste ocean. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. De altfel. elemente topografice de tip administrativ i orografic. De i de tip local. reprezentând regiuni.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. 2). de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. topografia sumerian . cadastru i h r i. 5 . desenat în partea de jos a Fig. elemente hidrografice referitoare la fluvii.

despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. sunt reprezenta i separat. canale etc. construc ii.e. ). Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. H r ile sunt orientate spre sud. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic . Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact .C. în ordinea în l imilor speciale.în centrul discului fiind Babilonul. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. de i u or de confundat. sub regele Darius al Persiei (521 . În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. cuprinzând Fenicia i 6 . De exemplu. lan urilor muntoase i a altor detalii.Sub directa influen Palestina.n. iar vârfurile sunt redate. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean .485 i. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. de cartiere. care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar.). au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . precum i reprezentarea cursurilor de ap . creat foarte de timpuriu.

m surarea unor figuri relativ simple. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . în Iran i Asia central . iar cele c utate ca date. ). i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . apoi în Europa. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. frânghii diferite etc. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. i anume agrimensura. iar mai târziu. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. În Babilonul antic. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. de i nu sunt atestate documentar. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. pr jini de bambus sau alt material. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii.y unghiuri instrumente topografice care. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. a a-numita teorem a lui Pitagora. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. având în vedere construc iile. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. din aproxim ri prin lips adaos. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute.

În sfâr it. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. cap t tr s turi principal noi.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). f r nici un fel de i verific ri. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea.n.n. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. În virtutea unui ir de împrejur ri. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. La un nivel ceva mai coborât se afla. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei.e. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. se pun 8 . algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. combinat desigur cu observa ia i induc ia. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. matematica egiptean . pare-se. trec pe ultimul plan. fundamentare. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. Problemele directe de calcul.. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. În secolul al III-lea î. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. se pun bazele teoriei numerelor.e.

primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. cosmografia. mai întâi algoritmi izola i. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. algebr . la început mai simple. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. precum: geometria sferic . c tre sfâr itul acestei perioade. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. Începând cu secolulal II-lea. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. algebra numeric numerelor i trigonometria. teoria comercial . se creeaz . geometrie. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. trigonometria. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. Totu i. calculele aproximative. decompunerea societ ii antice sclavagiste. inclusiv mecanica fluidelor. mecanica. la scar modest . optica. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. calculele aproximative. iar apoi tot mai complicate. o simbolic a algebrei. 9 . i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea.

Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. cu cote în natur . Popula ia se ocup aici cu agricultura. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. de distan a de transport .a. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. iar printr-o oarecare complicare. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. construc ii de palate i temple . probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. îndeosebi în rile arabe. de drumuri. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. ca i calculul dimensiunilor lor. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru.a. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. fortifica ii militare. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . cu diferite meserii i cu nego ul. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. de extragere a r d cinilor p trate i cubice. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor.

de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. Aceasta nu e de mirare. În Califatul de la Bagdad. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. aici se efectueaz se m surase i în China. Muhammed ibn Musa al-Horezmi.e. Cu o sut de ani mai devreme. la împ r iri de avere i procese judec tore ti.î. lungimea unui grad de meridian . ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). O mie de ani mai târziu. În particular. În India. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric .. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. precum i la m surarea ogoarelor. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. care satisface anumite condi ii´. iar mai târziu în rile arabe. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare. în toate rela iile lor reciproce.n. geometria nu se degaj ca o tiin aparte.

În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. par ial. func ionar de vaz din serviciul finan elor. 12 . Cijan an a murit în anul 152 î.ziu cijan suan u. Timpul exact al compunerii.În treac t fie zis. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii. Dup cum s-a mai spus. în afara hotarelor ei.e. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. ajuns pân în zilele noastre.n. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . În timp ce. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. aproximativ cu 100 de ani mai târziu.n. În conformitate cu o cronic antic chinez .n.e. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. Ghen Ciou-cian. de pild . care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. Liu Huei. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . bazându-se pe mo tenirea elen . Acela i Liu Huei spune c .e. rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i .). El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i.

De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. impozite. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. în altele ± asem narea. cu titlul M surarea ogoarelor. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . ca de pild M surarea ogoarelor. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. din punct de vedere al interesului profesional etc. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. iar în altele. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. din care îns nu sa p strat nici una. 15]. împ r irea produselor etc.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. angajarea lucr torilor. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. în unele. De pild . Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. ridicarea zidurilor de cet i. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . construc ia canalelor i a barajelor. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. negustori i meseria i etc. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. De altfel.

Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. o singur solu ie întreag . textul nu este suficient pentru ca un cititor. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . a cercului i a p r ilor lui. Cartea a II-a. 14 . Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. la început se formuleaz problema. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . La aceste probleme. este adev rat. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. în sfâr it. apoi se indic r spunsul i. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . s -l poat în elege singur. inteligent chiar. În multe cazuri. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. De fiecare dat . Cartea I din Matematic .± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. l muriri prealabile i altele. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. purtând titlul M surarea ogoarelor.

invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. este vorba de determinarea laturii latur . care. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. Unul dintre i în i 15 . Reparti ia propor ional . despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. propor ional cu ni te numere date. În cartea a VI-a. var . Estimarea lucr rilor. O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. De pild . apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. aproximativ în aceea i epoc . inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. canale. r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. Adaos i lips . precum i a diametrelor cercului i sferei. În cartea a IV-a. se rezolv îndep rtata Alexandrie. În cartea a VII-a. baraje. prim var toamn . unui dreptunghi dac ao guan. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. precum i probleme cu privire la bazine. Cartea a V-a.

negustori etc. comer etc. Cartea se nume te Gou-gu. cartea a IX-a. În virtutea unei asemenea neomogenit i. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. dintr-un triunghi dreptunghic. ele se întâlnesc îns de origine mai veche. în ansamblul ei. con inând date de baz . i în primele c r i. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. dup cum s-a spus. Uneori. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. Cartea a VIII-a. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. Fan-cen. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. deoarece gou este numelei catetei mici. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . în cuprinsul aceleia i c r i. adâncimea unui pu etc. În sfâr it. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. verticale. cu mai multe necunoscute. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. despre cele patru opera ii de aritmetic .procedee este regula celor dou pozi ii false. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. ca de pild . pentru care se publicau multe manuale mai elementare. Gou-gu. iar gu este numele catetei mari. prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice.

Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. din informa iile ri. cu aceea i precizie. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. ebraic. persan. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. luat din limba persan . precum i diferite tabele astronomice. cu dou cifre. Afar de acestea. cre tin. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. chinezesc cronologice ale diferitelor . din tabele trigonometrice. cotangentelor. sirian. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. uneori foarte am nun it . Într-un alt manuscris. ajuns pân la noi. Cuvântul zidj. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. eclipsele solare i de lun etc. De regul . Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. cu patru cifre semnificative. sub numele acestui înv at. cataloage de stele. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar..a. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. 17 . i cuprinzând calendarele musulman. tangentelor. indian.

Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips . Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei.Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa.

Într-adev r. dac arcele AB i BC sunt egale între ele. 3). atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. (fig. Scriind inegalit ile: 18 . diferen ele sinusurilor mic oreaz . care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului.E .F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest.

sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen. ob inem: sin N  1 ?sin .

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . El întocme te i tabelele de tangente i cotangente.0087265355 i este exact pân la 10-8.0087265373 în locul valorii corecte 0. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa.N . din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. În frac ii zecimale. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. este de 47 cvinte. intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. Ibn Iunis 19 . la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V .

al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . în care trebuie spus. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. Mai departe. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. Din p cate. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10).calculeaz independent sinusul de 10. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. Tabelele lui pentru tangente. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. Valoarea definitiv sin 10 = 1. 2¶49´43¶´28IV. cu un interval de 1¶. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. raza se ia egal cu unitatea. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. În schimb. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. nu au fost înc studiate. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7.

Afar de interpolarea liniar . Dar spre 21 . la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. prin dou procedee. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. Am v zut c el reduce aceast problem . ceea ce corespunde la opt zecimale. sau de forma x3 + 1 = 3x. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. de uz general. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. Pentru a ob ine sinusul de 10. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. sau mai exact pân la cvarte. 1. al-Biruni. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. înc de pe vremea lui Ptolemeu. iar tabelele tangentelor din grad în grad. Mai departe. 2. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. pân la cvinte. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. dup cum am v zut. folosit . crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. adic e corect pân la cvarte.

reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .deosebire de regula chinezilor.

x .x 0 2 .

15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .x0 10 .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x .

încercarea lui e nereu it . cunoscute mai ales în vestul Europei. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. deoarece pentru o func ie cresc toare. In evolu ia lui de-a lungul timpului. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. prin 1. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Sub raport practic. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. deoarece a contribuit. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . De aceea. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista.

.

.

.

¢ .

x .x 0 sin .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau..2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. i juridic . n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i.de institu iile juridice. ultimii cu cotitul vaselor ). corespunzând la circa 50 de ari. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. 1. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . etc. pe de o în sensul parte. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . Astfel pân la mijlocul secolului XIII. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii.2. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. din cele mai rile române ( vechi timpuri. pe de alt parte. Cu timpul. alipiri general. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . Cel 23 . iar cele de la publicitatea imobiliar . cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. secolele XIII ± XIV.

În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . În ara Româneasc i Moldova. pentru prima oar în Moldova. în care se predau. la Academia din Bucure ti. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). dar pentru astronomie. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. Grigore Costandas. Mai târziu. Govdela. profesor la Universitatea din Padova. dup 1777. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. algebra. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). s-au predat. trigonometria plan i sferic . Manasse Eliad a predat. adunare i sc dere. Profesori renumi i de matematici au fost.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. Nicolae Cercel. care a înv at în Italia. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. Neofit Duca. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. în 1668. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. la Schola latina de la Cotnari. Elementele lui Euclid. Veniamin din Lesbos. În aceste dou 24 . num rare. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. cu Valeriano Bonvicino. în limba greac . în 1640 ( la început ca un colegiu ). teoria i practica logaritmilor. alta la Bucure ti în 1694. Nichifor Theotochis i Demetrios P. la aceste academii. una la Ia i. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. în Moldova.

a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. care a circulat aici. a fost adaptat nevoilor . înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. a lui Gaspar Scott (1765). scoas de N. I. tratând i despre unit ile de m sur . Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). adunare. geometrie. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . pân în anul 1821. ap rut la Bra ov. în toate rile române). începând cu secolul al XVII-lea. G. de la Sorbona. ap rut la Liége. Cartea se ocup de numera ie. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). Pe urm . Ianossi. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. O prim carte de matematici. a lui Maximilian Hell (1755). care constituie i primul manual universitar din Transilvania. trigonometrie. în 1613. precum : Elementa geometriae. în 1681. 25 Elementele lui Euclid ci. Aritmetica practica generalis. algebr ale lui Christian Wolff. În 1737. Metzburg i Etienne Bézout. Elementa mathematica. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. în 1777. au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. sc dere. în 1704. a ap rut la Cluj prima trigonometrie. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice.

Mai târziu Gh. Petrache Poenaru. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. Mai înainte de Gheorghe Laz r. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. 2787 B. ) i un al treilea. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. înfiin at de Gh. dup anul 1814: Aritmetic . care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. c r i care nu mai erau simple traduceri. 5551 B. 1796. A. Laz r. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. ci prelucr ri. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. Elemente de algebr dup i sferica. B. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. 151. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). ) i Algebra ( mss. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. au tradus i ei c r i str ine de matematic . Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. A. De exemplu. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. Laz r în 1818. de geometrie. 2788 B. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. A. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. Francoeur. 1789 B. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. aritmetica. 2496. ). A. având ca promotori pe Gh. ).

XI a lui Euclid principiilor geometriei. cel lalt în 1839 ). ultima. în perioada 18211860. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. dup Lefébure de Fourcy. în 1852. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. a fost revolu ionar în matematici. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . devine coala de conduc tori de lucr ri publice. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. ap rut ( publicat în Tentamen ). sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. în 1864. de curbe sferice. introducendi. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. de linii i suprafe e reciproce. Alexandru Or scu. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. dintre care. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. Cercet rile sale. coala de pon i i osele. Trata ie asupra geometriei descriptive. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. de i redus ca num r de pagini.i al ii. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. mine i arhitectur . Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial .

mai pe urm . 28 . pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. Dac e admis. la astrologie i geodezie. în 1916. atunci înfiin at . dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. Spiru C. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. Mai pe urm li s-au ad ugat. acest postulat poate fi admis sau respins. pentru geometrie descriptiv . ca profesori de matematici. pentru geometrie descriptiv . Dac nu este admis. Ulterior.Kazan´. Alexandru Or scu. trecând. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. în 1863. independent de lumea exterioar a materiei. Mai mult înc . a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . apoi. în 1865 este încadrat i Ioan M. logic. Rallet. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. ca o form a sensibilit ii. Iacob Lahovary. în 1871. Dimitrie Petrescu. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . Ioan Popp. De la înfiin¶area primei universit i. a fost numit Neculai Culianu. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. dup care spa iul poate i de materie. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. I. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . Ion F lcoianu. pentru analiz matematic . în 1829. Ca i lui N. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. la calculul diferen ial i integral. astronomie i geodezie. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. idee care. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect .

de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. Catalan. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. Paris. x fiind întreg i pozitiv. în cel al lui Neculai St. b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. comunicare privind constanta lui Euler. la mecanic ra ional .R. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. în 1878. iar dup aceast dat . la algebr superioar analitic i teoria func iilor. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . Astfel. Cebî ev. Sc. Cursurile predate i manualele editate. în 1882. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. 34. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . ca Réthy Mor. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. utilizat i de Catalan. i studii originale de matematici. Constantin Gogu. în general. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. Botesu de Iassy ( Bull. 29 . porne te de la formula lui Botez. profesori de seam . la facultatea de tiin e. sunt stabilite formule pentru . în acela i an. la sec ia de matematici. pân în 1864. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. în 1872. Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . David Emmanuel. la geometrie i Nicolae Coculescu. Acad. la care au predat. Bruxelles. Sc. la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. cercetat . 1872). Cursurile de matematici s-au predat. ca profesor de astronomie i geodezie. Tradus în limba francez . în 1895.Haret. de asemenea. Acad. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. în 1872. în limba român erau. Mai mult înc . Universitatea cu limb de predare maghiar .

Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. Apar. la Ia i. mecanic i balistic . Recrea iile tiin ifice. din Bucure ti. Henri Poincaré. Ca redactori ai acesteia au func ionat. nomografie. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. care teza lui Haret. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. în 1883. astfel. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. Ion Ionescu. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. calculul diferen ial integral. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Dup aceea.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. în care au ap rut Elementele lui Euclit. algebr . cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. geometrie analitic . profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . Andrei Ioachimescu. teoria elasticit ii materialelor. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. i i rezisten a trigonometrie. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. geometrie. în 30 . Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special.

99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. triunghiurile pseudoisoscele). Au ap rut. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. Andrei Gh. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . Alt redactor al Gazetei matematice. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). de formulele lui Euler pentru flambaj. În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. Vasile Cristescu. de asemenea. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. Ioachimescu. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. S-a ocupat. de asemenea. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . de teoria ecua iilor. i sferic . de geometrie sintetic . trigonometrie GEOMETRU´.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. de exemplu. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic .

i eica. Haret. Banat i Bucovina. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. Roussilhe. în special f r Bacaloglu. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . 1. Emmanuel. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus.3.2. . Ioachimescu i Cristescu.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. nu s-ar fi putut afirma. 23/1933). care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne.etapa 1919 ± 1933.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr. Ionescu.

6 ani). -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr.etapa1933 ± 1955. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti. . Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. Astfel. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice.etapa 1955 ± 1989. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. eviden a 33 . . Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. din multe puncte de vedere. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. S-a constatat astfel c . 13 milioane hectare. o m sura benefic . cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat.

lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. etc. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. pentru prima dat .etapa 1990 ± 1995. 305/1972 privind activitatea geodezic . urbanistic. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. minier. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . c i de comunica ii. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 i în care. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii..simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. gospodarirea apelor.dar i pentru activit ile de geodezie. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. De aceea. topo-fotogrammetric i cartografic . precum i. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. in anul 1968 (prin Legea nr. 12/1968 privind ap rarea.) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. conservarea i folosirea terenurilor agicole). 18/1991.

cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. De aceea.general. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. cum era i firesc. .etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv . s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. la care s se racordeze c r ile funciare. care. 18/1991. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. . în care s-au clasat teritoriile comunale. a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania.

în calitate de topograf din jude ul Cluj. atât a activit ii de . cadrele didactice din 36 i corelat unitar .printr-o desf urare coordonat cadastru general. topografic i cartografic. din fiecare jude . Pentru aceasta fiecare topograf . . înafara orelor de serviciu. s-au achitat de sarcin . . Aceast sarcin era. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. Am primit. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. în condi ii normale imposibil de realizat. dar i de ini iere în noile tehnologii. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. neactuale. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. mijloace tehnice i materiale specifice.

minerit.cadastrul apelor. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care.cadastrul c ilor ferate. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general.2. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie. trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . . Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur .cadastrul petrolier. 1. ape.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale.i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor.4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. industrie. au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. . Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: . silvicultur . .comun . .cadastrul Casei autonome a p durilor statului. apoi i ca organizare i încadrare. în general. urbanism i sistematizarea ora elor. Dup cel de-al doilea r zboi mondial.

cu scopul administr rii lor ra ionale.C. .valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. . consisten a masei lemnoase. Astfel. cadastrele de specialitate. care deservesc unit ile portuare.. clasa de calitate. . etc.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . esen a lemnoas . venitul net.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. re elelor subterane i supraterane. instala iilor i st rii re elei feroviare. platformelor tehnologice.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . specifice unor domenii de activitate.. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. relief i clim .cadastrul aeroporturilor . etc. conform legii i normelor elaborate de O.G. pretabilitatea la anumite culturi. construc iilor.C. c ilor de transport. specificând suprafa a. etc.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. declivitatea.N. . specificând natura solului.. vârsta. c ilor de transport. distingem: . platformelor tehnologice. precum i informa ii referitoare la sol.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. .instala iilor.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor.. .´ În acest sens. construc iilor. instala iilor. construc iilor. re elelor subterane i supraterane. care deservesc aeroporturile. construc iilor. instala iilor i st rii re elei de drumuri. 38 . etc.

suprafa a. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar .eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. i conducere a statului 39 . specificând pentru construc ii folosin a. dot rile. precum i condi iile de relief i clim . starea de moment.cadastrul re elelor edilitare (ap . parametrii tehnici. materialele de construc ii.cadastrul apelor. de protec ie i ameliorare a calit ii. specificând suprafa a.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. . electrice. precum i a instalaiilor care le deservesc. folosin a. speciali ti.cadastrul fondului imobiliar . starea de moment. canalizare.eviden a i inventarierea apelor. 1. . gaz. Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare. termoficare.. regimul de in l ime. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . ora . instala iile de transport i exploatare. calitatea. dimensiunile. alte institu ii publice sau private. a terenurilor acoperite de ape i stuf. materialele de construc ie. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. traseele. persoane particulare. organizate pe bazine hidrografice. municipiu). structura. funda ia. specificând amplasamentele.

furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici.administrativ . categoria de folosin a terenului. . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. construc ia i proprietarul. proprietarul i pozi ionarea teritorial . aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite.pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. La rândul s u. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. vizeaz mai multe însu iri i anume: . cu sau f r construc ii). cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. y y particip la identificarea resurselor funciare. În acest sens. Entit ile cadastrului general sunt: parcela. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . calitatea terenului. situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii. destina ia terenullui (constructiei).proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . .imobilul : suprafa a . etc. fiecare dintre cele trei elemente.

4 Destina iile terenurilor 1. solariile. b) terenurile neproductive . terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. constituie fondul funciar al României. viile. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). 1. p unile. serele. planta iile de hamei. terenurile de orice fel. 1. r sadni ele i alte asemenea. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . republicat . 2. cele cu vegeta ie forestier . precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale.p unile împ durite. pepinierele viticole. c p un riile. produc ie sau 41 . platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. Terenurile cu destina ie agricola (TDA). dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol .stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept.1 din legea 18/1991. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. livezile.Conform Art. indiferent de destina ie. care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . republicat . planta iile de duzi. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.2 din legea 18/1991. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . orez riile.4.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. fâne ele.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . pepinierele pomicole.

construc ii i instala ii hidrotehnice. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. alte amenaj ri ale localit ilor. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. termice. pentru exploat rile miniere i petroliere. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). de transport al energiei electrice. inclusiv terenurile agricole i forestiere. feroviare.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. 3. ca atare. abrupturi. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. 5. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. 4. rezerva iile. plajele.G. ravene. râpe. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. bolovani uri. 1. din interiorul unitatii administrativ.administra ie silvic . monumentele naturii. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . pentru nevoile de ap rare. precum i cele neproductive: stânc rii.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. Terenurile din intravilan (TDI).2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. de telecomunica ii.4. cariere i halde de orice fel. nucleare. Datele C. terenurile destinate împ duririlor. termice i al gazelor naturale. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie.

etc. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. se aplica regulile cadastrului general. De exemplu. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. in functie de solicitari. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu.constructii´. ³total terenuri cu curti.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. 43 . etc. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. Desigur ca.. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. Asadar. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). ³total terenuri neagricole´. dar si in modul de prelucrare.

sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã.Aplicarea regulilor (normelor) C.5 Categoriile de folosin 1. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). republicata. indiferent de destina ia lor. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. in anii din urma.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. a unor forme de cadastru de specialitate.). precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. individualizat printr-un cod. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii.5. definite prin Legea fondului funciar nr. este unul din atributele parcelei.G. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase.18/1991. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. 1. 44 a terenurilor . care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta.A. in special a planurilor cadastrale. La randul lor acestea. y Categoria de folosin ã a terenului.

arabil propriu-zis (A).7. etc.solarii i r sadni e (ASO). terasare. benzi înierbate.6. se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. al turi de num rul cadastral al imobilului. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. În cadastrele de specialitate.gr dini de legume (AG). talazuri.2.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.G. 1.1. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare. 1. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 . la care se adaug nota iile de detaliere specifice. 1. în func ie de necesitate. 1. irigare. 1. etc.orez rii (AO).4. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa .5.sere (AS). subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. 45 . care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.5.paji ti cultivate (AP).3. 1. 1. diguri.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. y Aceste atribute.c p un rii (AC). debu ee. p strându-se îns simbolurile standardizate. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare.G.

2. fructele reprezentând un produs secundar.3.8.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.fâne e curate(F). 2. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie.p uni curate (P). care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile.. precum i p unile care provin din foste livezi.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . prin însamantari la intervale de maxim 15.2. 3. 4.p uni împ durite ( PP ).1. 2. 3.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).1. 2. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial.3. 3. 3.1. având urmatoarele subcategorii: .p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).fâne e cu pomi fructiferi( FL ).2.4.alte culturi perene (AD). La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas .4.fâne e împ durite( FP ).

4. trandafiri de dulcea . coac ze.4.4. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5. agri e. sunt terenurile plantate cu zmeur . indiferent de proprietar.1.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. 5.1. etc.viile nobile (VN). 4. .3.planta iile de duzi( LD ). P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´. 5. 4.livezile intensive i superintensive (LI). sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ). 5. Livezi (L) Livezile clasice (L). Din aceasta categorie fac parte: 47 .2.4.pepinierele pomicole ( LP ).2. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. 5.3. 6.

pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS )..tuf risurile i m r cini urile (PDT).1. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime.p durile (PD). La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa.apele curgatoare ( HR ). nu pot avea alta folosin . planta ii. digurilor. terenuri ocupate de pepiniere. solarii. 6. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care. arbu ti ornamentali i fructiferi.5. 6. cu urmatoarele subcategorii: 7. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. cursurile de ap . De obicei. 6. care. 7. 6. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole.4. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri.perdele de protec ie (PDP). a ez rilor umane. combaterea eroziunii. sunt terenurile în curs de regenerare. etc. 48 .25 ha.terenuri destinate împ duririi (PDI).). pârâurile. c tini uri. ienuperi uri.3. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. etc. din mal în mal. privaluri. salcâmi.1. m r cini uri. dupa retragerea apelor. numai la viituri mari. culturi de r chit . c ilor de comunica ie.2.. gârlele.6. etc.

7. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . insulele i prundi urile. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. din punct de vedere func ional i al administrarii.marea teritorial i marea interioar (HM). cuvetelor lacurilor naturale i artificiale.lacurile i b l ile naturale . 8.Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului.ape statatoare (HB). ale b l ilor. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat.3. marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. ale locurilor de acostare. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.2. 7. astfel: 49 . amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m).

Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC).F. drumuri europene. 8.drumurile jude ene (DJ). terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. ora e. 8. cimitire.5. gr dini botanice i zoologice. care cuprind la rândul lor: autostr zi. drumuri na ionale secundare.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). drumuri na ionale principale. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. cariere. docuri de depozitare.3. fabrici. 8. hidrocentrale. parcuri. fâ ia de frontier . exploat ri minerale i petroliere. care cuprind str zi principale. silozuri. aeroporturi i alte obiective importante. uzine. g ri. care pot fi simple.J.b-proprietate privata a pers. 9. 8.1. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9.2.a-proprietate privata a pers. 9. cur i. sta iuni balneoclimaterice.drumurile de interes local (DC). triaje. juridice . fizice . drumuri expres. pie e. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. sau secundare i uli e. duble i înguste. terase. debu ee. care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii.8. porturi. 50 .drumurile na ionale (DN). care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. rampe de încarcare.c ile ferate (CF).4.

9.9. 10.construc ii pentru cult .bancare .construc ii de monumente.CSPO. i destina ia: 9.CIND.CINV.17.10. 9.construc ii industriale .construc ii edilitare . 9. 9. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie. 9. 9. 9.13.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale .CCLT. 9.8.16.construc ii pentru cultur .CCUL. Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 . 9.construc ii comerciale .S.5. 9. 9.construc ii pentru înv mânt .2.construc ii pentru s n tate .7.N.CCOM.CSOC.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A).CAGR. 9.construc ii financiar .3.CEDIL. 9.L.14.construc ii anexe .CTUR.9.CLOC. 9.CSAN.CADM.15. 9.construc ii i amenaj ri sportive . 9.construc ii sociale . 9.1-construc ii de locuinte .e-domeniu privat al statului . ansambluri i situri istorice .construc ii turistice .construc ii administrative .c-domeniu public al statului .11.6.12.CMET.construc ii metrou . 9.4.CMASI.CFB.CANEX. 9.construc ii de agrement .

10. râpe. 10.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier .4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. i proprietari.2-bolovanisurile.10.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. 10. 10. 1. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf. pe care nu cre te vegeta ie. precum 52 .2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. 10.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil . stâncãriile. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. ravene. 10.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.7.6. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor".

1. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei.6. dezmembrare. topografice..Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. topografice. ca de exemplu opera iunile de parcelare. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. Altele sunt proprii numai cadastrului general. care de in sau execut astfel de documenta ii. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. comasare. 53 . în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. fotogrammetrice .de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. ora ului sau municipiului). fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general.

1. comasare. în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: . Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. rectificare de hotare. . Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. . precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice).6.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. sau a opera iunilor specifice de parcelare.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara. iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene.4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general.domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 .

asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. ca de exemplu: . . datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. .din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat.din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin . precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor.din partea protec iei mediului. . documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. 55 .din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. ora ene ti sau municipale).din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. . 1.h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. furnizând documenta ii oficiale ajut toare. etc.6.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari.

static si cinematic -. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii. Sistemele G.I.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu . C.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.F. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor. în cadrul G.G.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1. Pentru proprietarul-persoan fizica.S. sistemele de m suratori prin unde.( Geografic Information System).tiin ific.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.) i a c r ilor funciare (C.G.7. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 . metodologiile de lucru. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie.D.S.F.G. (Global Positioning System) .P.În timp.i asigure datele autorizate.) ce vor face posibil integrarea C.sta iile topografice totale.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public. este perceput ca institu ia care trebuie s .1. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.

de noi tehnologii. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. opticii. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . .) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu .autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora. pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. etc. 1:2000. .G.litigiile cu privire la terenuri. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . în scopul pentru care sunt legal destinate.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. 1. 1:1000. C. programelor spa iale.G.delimit rile izlazurilor . 1:5000. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. etc. mecanicii. se pot men iona: . .litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. institu iile juridice i de administra ie financiar . naviga iei aeriene. între proprietarii persoane juridice. 57 .7.

în cazul teritoriilor mari. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. în cazul lucr rilor de ansamblu. cum ar fi: .7. etc. const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: . calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate.protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice. 1. .corec ii la nivelul foilor de plan cadastral.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar.3. .corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial . Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral.prelucrarea datelor primare (initiale).. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape.parametri privind calitatea terenurilor agricole. .parametri privind proprietarul i destinatia terenului. . astfel: . utilizandu-se. fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 .parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. . ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric . etc.

prelucrarea datelor finale. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. a indexului alfabetic al proprietarilor. . iar în final se efectueaz sinteza.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu.prelucrarea datelor intermediare. în cadrul B. ob inându-se fi ierele respective. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor.G.D.D.D. a foilor de plan cadastral.D.D. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar . ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor.pe planurile cadastrale. a formei codificate. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene.G. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B. Banca de date (B. prin înc rcarea b ncii de date(B.) a cadastrului general(C.) la nivelul jude elor. are urm toarele func ii: -definirea a datelor.) care conduce la memorarea.). a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S.D. organizate specific.. fiind format dintr-un ansamblu de date. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor. ob inându-se. Orice B.D. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 . de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.B.D. în ansamblu situa ia pe total ar . dupa caz. .

anterior programate. cât i pentru cre terea debitului de informa ii. sunt definite de elementele: entitate. -manipulare. 60 a . informa ia cadastrala o putem reprezenta. de c tre beneficiari.criteriile de validare. Din punct de vedere al informaticii. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. valoarea-suprafa a parcelei. ce realizeaz leg tura între B.D. -administrare. -gestiune a programelor. . de exemplu: entitatea de baz -parcela. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile.semne) convenabil unei comunicari. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei.) ce reprezint cea mai complex func ie a B.M. intermediare i finale sau de ie ire.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. cifre.D. Atributul se exprim prin descrierea entitatii... atribut i valoare. atributul. -utilizare. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L.D. Valoarea exprim m sura entit ii. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor.D. Astfel. acestea sunt: primare sau de intrare.D. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. cuvinte. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor.categoria de folosin terenului. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B.

astfel încât sistemul de gestiune specific B.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare.D. Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare.D.introducerea datelor ini iale în memoria extern .inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. 61 .D. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. în retea (în structuri arborescente. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. . actualizarea. Indiferent de scop i structur . sistemele de gestiune ale B.calcularea i memorarea rezultatelor. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . etc. reorganizare. . subordonate unor rela ii de apartenen ). Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). salvare i restaurare a fi ierelor. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. consultarea sau exploatarea. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. sortarea. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea.

adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei.00 m.000. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. X =500. proiec iei. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.perspective. Y=500.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .7/1996.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme . longitudinea=25° .389. .718 m.681 m. se organizeaz date a cadastrului. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic.000. R =6. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei.1 Sistemul de proiectie stereografic. raza cercului de alteratie nul . avand efect juridic echivalent celor pe hartie. 62 latitudinea =46°.1.956. 2..00 m. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. S''=201. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss. nr.478 m.378. i=1. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile.

cercul fiind denumit de deforma ie nul .2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. se observa c pe cercul cu raz de 201. Constan a) este de +0. Din figur .1. deforma ia regional este egal cu zero.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. 63 . în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C.215m/km.250m/km. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice. o împ r im la coeficientul C.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent. 2. iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. Constanta C=0. deforma ia maxim la periferie(Timi . la îndesirea acestora.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante.

Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. 64 . relieful teritoriului administrativ. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. etc. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . Determinarea. pe baza analizelor de teren. ora ul.2. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. a punctelor geodezice de îndesire. m rimea suprafe ei totale. eviden a imobiliar-edilitar .). dup caz. 3. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare.1 Generalit i Natura. a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren).2.2 Introducerea cadastrului general 2. 2.

planimetrare. 9. 7. etc. 5. 1:2000) 6.4. 8. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. Calcule la etapele 3. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . c) pe baza actelor de proprietate. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. 10. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a.1:500. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. c) de completare i actualizare a planurilor existente. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. i 4c.

c) indexul alfabetic al proprietarilor.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . respectiv ONCGC-OJCGC. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. 4a.b) în sistem on line. 13. de ex. cu 9a. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. 12. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. 2. conduce. b) registrul cadastral al parcelelor. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. ca organ de specialitate tutelar. 4 cu 7.2. d) registrul corpurilor de proprietate. 4a. 66 .: etapele 3 cu 4. etc. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. cu 5. 11.. îndruma. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan.

67 .y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. i posibilit ile de utilizare. 3. ce se încadreaza în valoarea licita iei. aerofotografierea. y Proiectele tehnice con in: 1. 2. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. programul de desf urare al lucrarilor contractate.

hotarele se clasifica astfel.2.unit ilor administrativ. .la jude ele de grani .3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. y Dupa importan a. p duri. transporturi etc.3. . iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor). y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general .terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole.teritoriale. ape.2. Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). ale intravilanelor i jude ene. hotare ale: . uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general. din punct de vedere cadastral.2.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 .).

. gr dina de legume. construc iile social-culturale. no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. creste sau fire de v i.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. curtea. delimitarea facându-se în special de str zi.Corpul de proprietate. . întreprinderile industriale. amen jarile sportive. împrejmuiri artificiale permanente.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. . iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). limite de p duri. re elele edilitare i comerciale de deservire. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. canale. . g rile. cvartale i parcele (imobile). Tarlaua este o no iune cadastral specific . numai c localizarea se refera la intravilane. 69 . Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i).Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori.. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. . autog rile.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. via. depozite. în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. etc. cursuri de ap . agro-zootehnice. livada). tarlale i parcele (imobile).

organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. 2. . .lucr rile de stabilire a liniilor de hotar .. cazare.2.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului.de materializare în teren a punctelor de hotar. de depozitare a materialelor. Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar . formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali.lucr rile pregatitoare. etc. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 .Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.3.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului.

J. primarul.G. secretarul consiliului local. Comisia . 4.juridice de in toare de suprafe e de teren. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. 2. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare. . în prezen a proprietarilor.prin grija delegatului O. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat. referitoare la zona respectiv .C. Geodezie i Cartografie i.2.G. De regula. în condi iile legii. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. dupa caz.J. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin .4.1 Generalit i 71 . atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O.C.C. 2.C.4 Re eaua geodezic 2. Din comisie vor face parte: 1. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism. precum i limita intravilanelor stabilite.2. 3.

adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970).1970.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie.1970.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2.5. realizat într-un sistem unitar. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic . rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare. ca re ea de sprijin.2. 2. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului.2. În cazurile limit . 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: . determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice .

în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele. Planul cadastral are la baz planul topo .6. rii.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. este i calit ii terenurilor. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. necesare întocmirii planului cadastral.6 Identificarea pe teren a propietarilor . 2. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2.2. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component. etc.2.Planul topo-cadastral. Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. pe suprafa a totala 73 . codul numeric personal i adresa de re edin . fiind evidentia i în documentele prim riilor.

Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . pe copia planului topo-cadastral. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . indiferent de destina ia lor. dup num rul etajelor. Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. dup destina ie. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 . Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei.intravilan).2.6. la fa a locului. supuse prelucr rilor complexe.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate .a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . 2. se înscriu cu caracter nedefinitiv.

2. B. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). Construc ii de locuin e. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. 40 m2 pentru scara 1:2000. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar.Categ. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. Parcelele sub m rimile men ionate. social-culturale i industriale b.6.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . construc iei /Indici de cartare a. C. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. 2. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000.

Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. ape curg toare.1. .drumurile comunale întret iate de ape. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr.).c ile ferate întretaiate de ape. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. c i ferate i drumuri na ionale. . forme naturale ale reliefului. 76 . limite de p duri sau exploata ii agricole. . cîi ferate i drumuri na ionale.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. . canale. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. c i ferate. canalele.1 din tarlaua nr. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. iar al parcelei în centul de figur al acesteia.drumurile de exploatare întretaiate de ape. etc. drumuri na ionale i drumuri comunale. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla.drumurile judetene întretaiate de ape.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat. respectându-se urmatoarea ordine: . etc. începand cu tarlaua nr.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor.

sub forma frac ionar .1. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor.). Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante..) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin .2. iar la intersec ia cu alte strazi. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm. În acest caz. situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie.6. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate. ca i în cazul intravilanelor. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. 2. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior.

numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor).6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. miniere.6.). de transporturi. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. hotarele intravilanelor componente. 2. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor.specific intravilanelor. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. folosin a )a corpurilor de proprietate. etc. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi).2. schemele de dispunere a foilor de plan. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. a parcelelor i ( dupa caz aducere . precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . gospod rirea apelor. etc.

000.6. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. terenurile apar inând domeniului public (parcuri.000 sau 1:50. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . sediile prim riei. terenuri de sport. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. p durile.000.2. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. 1:25. oficiilor. apele curgatoare i lacurile. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. cimitire). dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. colilor. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. limitele intravilanelor cu denumirile lor. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. 2. Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar. poli iei i ale altor institu ii publice.cadastrale.

80 . în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. . d) registrul corpurilor de proprietate. iar pe celelalte plan e în partea de jos. 2. ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu. c) registrul cadastral al propietarilor. . e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm).. sunt: a) registrul cadastral al parcelelor.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . Documentele care se întocmesc la nivel de comun .denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente.2.direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). ora sau municipiu.7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general. . b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora. cu litere având în l imea de 3 mm). .

Sistemul de prelucrare automata a datelor. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. etc. se adun într-un singur loc (OJCGC). calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. printr-un sistem soft adecvat. Banca de date a cadastrului general jude ean. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. pot fi accesate selectiv. jude ene. componente. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. care a fost folosit pentru fondul funciar.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . B ncile de date. balan e ale fondului funciar. unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date.

. pe ar .indexul alfabetic al posesorilor.registrul cadastral al parcelelor.registrul cadastral al proprietarilor.indexul posesorilor. având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: .comunal. centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. .fi a centralizatoare pe grupe de posesori. . or enesc sau municipal. . precum i balan e ale fondului funciar.subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude .fi a suprafe elor pe numere cadastrale. erau: . întocmind rapoarte de sintez . Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem. .fi a suprafe elor pe foi de plan. având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. .fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. . .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´.fi a teritoriului administrativ. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. categorii i subcategorii de folosin . Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . . la nivel de jude .

prim riei. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. 2.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru.2. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. etc.8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. potrivit legii. a organului central de cadastru i. silvicultur . Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . s in tiin eze proprietarii interesa i.zone cu densitate mare de parcele. judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). consiliile comunale. administra iei financiare. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . în vederea actualiz rii actelor de proprietate. 83 . Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale.partea tehnic . ora ene ti sau municipale sunt abilitate. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor.). dup caz.

eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2.3. transmite. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. prin care. cu date din cadastrul general aduse la zi. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . registrele de taxe i impozite. 84 . este necesar a arata c .1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. 2. potrivit legii. terenuri sau construc ii. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general.

când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. 18/1991 si legii privind cadastrul general. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. circula ia terenurilor între persoanele fizice. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. partaj ri.cotidian i prin aducerea la zi periodic . etc. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. Recuperarea. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. prin inerea la zi sistematic .Din punct de vedere al modului de organizare. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare. desmembrari prin vânz ri-cump r ri.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. 2. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. .3. i recep ionate de OJCGC. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume.

De fapt. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii.3. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale. 2.în special a planurilor cadastrale . Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale .lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. Desigur ca i în bazele de date .care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale).3 inerea la zi periodic (perioada conform legii .6 ani) 86 .dac s-ar manipula i corecta zilnic. In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.

care cuprinde: . . a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora.a categoriilor de lucr ri necesare. fie sub form digital . 87 . Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a. Faza lucr rilor de teren.Pentru realizarea Cadastrului General. analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . material plastic transparent. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru.dup caz. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea .executarea lucr rilor de m sur tori topografice. dac exista plan digital. mai întâi în zonele cu modific ri mari. baz tare). b. inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor. fie sub form analogic (pe suport hârtie.recunoa terea terenului.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). . notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.3.12 ™ cos U12 (3.11.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.13 ™ sin U12 .11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1.7) sau. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3. 005 D12 [m] 2 Observa ie.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1. 3.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.13 ™ cos U12 (3.11 ±12 D12 ° (3.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.11.2.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului. (m 2 ) e T ! 0.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.2 trebuie s fie nul : S1.6) deci.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1. altfel prezentat: D1. înlocuind în (3. Punct pe segment situat înafara segmentului.

11 . 12.3. ( X 13 .9) 93 .Y13 ). ( X 12 .13 12 11 13 2 0 Fig.13 . 13 Observa ie.4. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.2. 12.2 3.1.1).7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.Y2 ) .11. 3. D1. D1. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.12  D12. Y11 ). .3.5) sau (3.2 ! D1. Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei. Puncte pe segment Datele problemei: . Cu rela iile (3.se cunosc ( X 1 . la distan a cunoscut fa de unul din capete.12 . X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1.11  D11.K .1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut. ( X 2 .1.13  K  Dn  1.se cer: ( X 11 .Y1 ).Y12 ).se precizeaz : D1. 2 puncte cunoscute din teren . se face verificarea D1.

Y4 ) . S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. ( X 2 .6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . dou câte dou .Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. ( X 4 . segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. Y3 ). Punctele situate pe drepte. a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig.5. 3. se intersecteaz în puncte unice. cu 94 . 3.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. de coordonate cunoscute. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . Y1 ). Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. practic.

11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 (X 3.21 ! U 34 dar (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.1) se calculeaz U12 i U 34 . Cu rela ia (3. .11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.21 ! 1.11)// (3.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1. apoi se tie c : U ®1.se cer: ( X 21 .11)/ se ob ine coordonata Y21 . Solu ie.10) (Y Y Y ® tg U1.21 ! U12 ¯ U °3.11)/// (3. Y21 ) .11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.11)/V (3.

7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). U 3. respectiv (3. 96 . U 3.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.31 ! U12 . În lucr rile [2]. 3. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . 3.8.31 ! U 34 . unde 41  [12].[34] . respectiv U1. similare. Observa ie. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} .41 ! U12 . În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile.11)V pentru coordonata X.41 ! U 34 i deci rela iile (3.

Y0 ! 0. Solu ie. deci: .se cer: X 51 . Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} . X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. 000 m. rezultând U12 din rela ia (3. respectiv Y Y1 Y2 Fig. Y61 .12} i din figura 3. Se observ c .4. Y1 ) .11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. 1.10. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . deoarece este evident c Y51 ! 0. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. 000 m. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. respectiv axa OY. X 61 ! 0 .3. ( X 2 . dac not m cu E unghiul 97 .pentru coordonata X 51 . 2  D1 X2 . practic.1. Y2 ).1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0. Y1 ). date care înlocuite în rela ia (3. 3.9. se cunosc ( X 1 .

3. iar tg E ! 2 ( X1.13) Y1 E dar Fig.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.X N 51 1 X1 E U 12 (X1. Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .51 Y1 (3. Similar: Fig.51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g . Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.11.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3.12). deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1. 3.10.

34 paralele sau/ i egale. ( X 4 .se cunosc: ( X 1 . Observa ie.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie.1. Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . Y1 ) . 3. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. În lucr rile (1). Y2 ) . Datele problemei: . Y3 ) . Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei.5. ( X 2 . 99 . deci 12 34 i 12 ! 34 . 3. se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . Y11 ) .12.se cer: ( X 11 . În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. Y4 ) . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. un caz cunoscut este cel al dreptelor 12. Fig.

15) 100 .11 12 i 3. 3. Drepte paralele .1.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1.11 (Y13 ! (Y2. ( X 3 . Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. Y3 ) . Y1 ) .1.11 (3.3 a.se cunosc ( X 1 .Solu ie. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.13. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea.11)V i (3. Y2 ) . deci suntem în cazul 3.se precizeaz : 3. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3. 3.6.11)/. ( X 2 .

3.2 ¯ ( ° Y3.16)// 101 .11 (X2.3 se ( ® X 3.15)// 1..21 ! (X 21.2 (Y2.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.21 ! 21.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.16) (3.21 (Y21.12.2.21 ! (Y21.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig. respectiv (3.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.16)/ (3.11.3 . Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.

Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig. se cer: ( X 11 .17) (3.3 tg U 4. se precizeaz : 4.3 ! Y Y (Y4.11 X 11  X 4 (3.11 ! 11 4 (X 4.11 i 2.1.11 ! tg U 2.2 102 .3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.Y1 ).3.7.11 2. 4. ( X 3 .11 I 1. 3.Y2 ). Y11 ).13. Fiind drepte paralele 4. Solu ie.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2. Y4 ) punctul exterior.2 ! {11} . Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt . Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.3 au aceea i orientare U 4.11 ! U 2. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .Y3 ) respectiv ( X 4 . ( X 2 .3 .

În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2.11 X 11  X 1 (3. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 . prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1.19)/ Cele dou ecua ii (3. Y3 ) 103 .17)/ i (3.3 tg U1. Y2 ) . se cer: ( X 3 . Drepte perpendiculare. Y11 .19) Observa ie.1 .2  tg U 2.8.11 ! 11 1 (X 1. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.tg U1.3 Din ecua iile (3.Y1 ) .17)/ sau (3. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.2  X 4 tg U 2.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1.2 ! Y11  Y1 X 11 .18)/ rezultând Y11 . 3. - se precizeaz : 2.3 B 2.14. Fig. (3.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1. 3.1. respectiv lungimea perpendicularei D32.11 ! tg U 1. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 .18) (3.2 ! Y Y (Y1. X1 0 1 Datele problemei.

Din coordonate rezult observ c orient rile U12 . Y4 ) .Solu ie. Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . 104 . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . Se X X3 (X2. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte. Se cer: ( X 4 .20) (3.3 3 N X2 U 2.3 E 2 U 2.1 X1 0 1 (Y2. Solu ie.15. Dreptele fiind perpendiculare (3.3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. 3.21) Observa ie. respectiv U 21 .

la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . Se precizeaz . D1 P 23 . Cap t de drum. Cap t de drum Datele problemei. Solu ie. (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare.(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 .9.1. Dup calcularea orient rilor U 21 . Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. distan dus la o dat . Fig. D. X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei.19. Y3 ) . 3. (3. Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 .U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3.28) D24 0 Y4 Fig. Lucr rile (1). ( X 4 .18. X 1 X4 4 2 E D Se cer. ( X 2 . Se cunosc ( X 1 . 3. Y4 . Y1 ) . distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. Y2 ) .27) sin E ! D (3. Y4 ) . D1 I 12 ! {4} .26) Observa ie. ( X 3 . 3.

12 I 23 ! {2} . 3.Y1 ) . Y2 ) . Y3 ) i l imea drumului D2.1. Frântur de drum Enun ul problemei. D 2 P 23 . pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . Y2 ) i D1 I 23 ! {4} .28)/ (3. 106 . ( X 2 . D1 P12 . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate. ( X 3 . ( X 1 . X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3.29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3. Frânturi de drum. Datele problemei.19. Se precizeaz .D24 ! D sin E (3. D 2 I 12 ! {5} .30) D2 Y 0 Fig. D1 I D 2 ! {6} . Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.10.

Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. Y5 ) .32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. ( X 6 . Apoi: (3.33) (3. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.20. Y4 ) . 3.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.Se cer. Y6 ) Solu ie. 3.1. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3. ( X 4 .34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. ( X 5 .11. Capete i frânturi de drum. Y 0 Fig. cazul general 107 .

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

Cazul unui triunghi.17.1. 3.43) 3. Enun ul problemei. practic în triunghiul 134. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3.42) (3.17 în poligonul 1234. varianta exterioar Enun ul problemei.25. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. similare cazului precedent. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. Se cere s se deta eze o suprafa .1. într-un poligon oarecare. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. Datele problemei. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. 154 se pot calcula prin metoda analitic . S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. Observa ie. 154 din suprafa a Sp. Solu ie. Sp.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. Ariile triunghiurilor 165.

Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. Se cere.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. Solu ie.44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). cazul expeditiv Se precizeaz . D31 se presupune c X 3 ! 1000. . S K 2 4 Datele problemei. m rimea 3 Fig.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. Distan a D34.45) 114 .26. Varianta 10 analitic . U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . 000 m. 000 m. 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. 3. Y3 ! 1000. deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. Deta area în triunghi.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. D23 . se precizeaz suprafe ei Sp. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar .se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E .se m soar pe teren D12 .

Deta area în triunghi. Sp E S 2 4 .46) (3. sin U 32 ! 0.47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 . cosU 32 ! 1 .48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig. cazul expeditiv.se tie c : 115 . b) metoda liniar . solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.44) unghiul E .46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3. 3. deci (3.47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .27. Varianta 20 trigonometric .( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3.16.46)// (3.se calculeaz cu rela ia (3.cum 3 Sp ! (3.1.

ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at . pozi ia în teren a punctului 7. Se precizeaz . Se cere.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei.18.. Datele problemei.49) D34 ! Sp S (3. suprafa a deta at având ca baz latura 16. 3.50) 3.28.1. latura de deta are va trece prin vârful 1. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. 116 . a) Metoda riguroas . Solu ie. S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului.

000 m X ± . 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie. 3.se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3. b) Metoda trigonometric . 000 m . ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului.de exemplu ¯Y5 ! 1000.. deci.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16.29. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 .1. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig.

din aproape în aproape.19. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. 14. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 . Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3.E 2 .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3. 3.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .1.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are.52) (3. 000 m) i latura subîntins l.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 .51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15.30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d. (de exemplu: d ! 10. Dac Sp S156 suntem în cazul 3.E 3 .larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3. iar dac 118 . I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem. .acestea pot fi determinate (fig.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3. acum (3. 3. 13 i m rimea unghiurilor E1 .E 4 . apoi H 1 etc.30.

Y3 ) D14 . 3.32. 3. Datele problemei. Y1 ) .56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.19. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 .1. i ( X 4 . Fig. Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 . S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. 5 7 4 3 Fig. 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. Y4 ) sau .S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta.31. Y2 ) . ( X 2 .

58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. 2 i 3.59) (3. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. Solu ie. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3. 13.16. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. Se cer. (3. 120 prinytr-un punct aflat pe una din .Se precizeaz . Cunoscând distan a D14 3. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . i unghiul E în vârful 1.1. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp.22. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. ( X 5 .57) (3.60) 3.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei.1. prin punctul 4 aflat pe latura 12.

Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. 3. 2 4 Se precizeaz . 6 3 Fig.43). având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. Y7 ) . 3. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3.33. ( X 7 .42). prin vârful 6 în triunghiul 561. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple.1.16. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 . Se cer. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5.7 5 Sp S 1 Datele problemei. Observa ie.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. (3. respectiv 6. Se cunosc coordonatele poligonului. Datele problemei.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at.1. în col urilor acest caz Fig. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. cazul 3. 3. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S.34.

punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Se precizeaz . Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Solu ie. direc ia spre care se face deta area. Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Metoda 10.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3.63) 122 . Se cer.

64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute.35.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. 3. laturile triunghiului deta at.63) distan ele cu a. c .X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4). b. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). grupa (3.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. Punctul exterior.66)// 123 . în fapt. x i y.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. (3.

67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. adic segmentul D26 .67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3. din rela ia (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.69) .65) rezultând x. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.

73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .35.71) (3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3. 0 Fig. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment.72) Metoda 20. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. 3.

75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D . a2 ! 26 fiind necunoscute. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3. în triunghiul 235: (3.78) a2 ! (3.77) a1 ! respectiv. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .79) (3. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .

4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. avem: (3. (3.76) rezult chiar suprafa a S p : (3. Dar. 2. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5. (3.80) 127 . 3. (3. Cu prima parte a rela iilor (3.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3. deci: U 46 ! U 43  I (3. (3.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3.77) i (3. respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.70).79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.78)// (3.80)/ ob inem a1 . (3.79)// respectiv rela iile (3.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3. Metoda 30. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .82) de unde.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6.80)/.80)/ ob inem a2 . prin intersec ie înainte.78).81) cu (3.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3.69).71).

Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3. 3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.82)/.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.85) .83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.

86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.87) Aplicând (3. [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . sin A ! sin( B  C ) . b ! D37 rezult : 2S 436 (3. rela ia devenind S ABC ! (3. unde a ! D47 .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .Cum A ! 1800  ( B  C ) .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .

7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. În continuare cu rela ia (3. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53. 12 respectiv 13.88) u or de solu ionat.37.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. Se observ apoi c : 0 Y Fig. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. problemei i sunt similare cazului anterior. respectiv 6.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46.90) 130 .89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei. 3.21.1. 3.

Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. 20. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. metoda 30. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. Observa ie. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. 40. 10. Astfel solu ii. 3.22. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. Observa ii. laturi egale) 30. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. 3. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23.1. Se pot aplica i primele dou metode.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior.38. cu orientarea diferit de cea a 131 .

Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.23 metoda a 20 ±a .a1. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3.93) (3.1. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 .dreptei 43.95)/ 132 .1. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3. 3. Solu ie. Rela ia (3. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .95) A ! S134 . În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. B ! S 234 .95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3. în fapt D15 respectiv D26 . respectiv 23.91) (3.23. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3. Enun ul problemei.

În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3.95)// unde A ! S134 . rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 .96) deoarece: S543 ! S 463 . B ! S 234 . a2. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. 3.24.39. înlocuind pe Fig.95) va deveni. Solu ie. descompunând poligonul în patrulater.1. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. a1. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)).25. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme. 3. 3.97) . Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.1.a2  Sp AB a !0 S S (3.

a2.95) ob inem a1 .70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6. adic S134 ! S 234 . În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.97)/ (3.1.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3.99) general (3. 3. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 .69).95) Fig. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3.98) A în ecua ia general (3.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3.40.97)// (3. a1 ! a2 ! a .26. Deta ri în trapez. 3. (3.

103) pentru deta area de la baz spre vârf.99)/ (3. C !  S123 .101) pentru deta area de la vârf spre baz .99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3.102) a !1s 1 Sp S123 (3.95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3. B ! 0. C ! S123 . 135 . sau A ! S123 ! B . Rela ia general (3. a1 ! a2 ! a ecua ia (3.100) Observa ie.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0.

D14 . Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . 1.105) 136 . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor.103) (3. Y3 ) . a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. ( X 5 . S p .104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. ( X 2 . Datele problemei. Se precizeaz . de la se vârf spre baz . ( X 4 . F . ( X 1 .1.Y5 ) . Y1 ). unghiurile E .3. Deta ri paralele în triunghi. coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. Sp. Y4 ). Se cer. Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . S p ! S145 . în l imea D16 . ( X 3 . 3. K . Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Y2 ).41. 45 P 23 . Solu ie.28. D45 compus din D46 i D65 .

Se observ c D14 .X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3.110) (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent. 137 . 3.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.106) ob inem 2 D45 1 (3.42. D15 .106) 2 (3.

70).114)/ D67 ! D17  D16 (3.Cum laturile D12 .1. (3. 3. D13 . În cazul deta rilor în serie. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig.113) S! D23 ™ D17 2 (3. 20. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.24 ± 3. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). 30.1. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.43. Odat 138 .114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3. În solu ionarea problemelor 3.115) Observa ie.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi.112) D35 ! D13  D15 (3.69).

121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3. în serie (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3. 3.41.116) D1 j ! Fig.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .

D25 . S . D B 23. Solu ie. S245 ! S p Se precizeaz .29.1. de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat .45. distan e) ale suprafe ei ini iale. În triunghiul 245 avem: 140 . Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. unghiuri.70). (3.Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig. Y2 . D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. D23 . D13 . 3. D12 . F . În cazul triunghiului Se cunosc. distan e date).3.5}. Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. ( X 5 . Deta ri perpendiculare. Sp. D24 . Datele problemei. implicit X 2 . D I V Se cer.E . se cer ( X 4 . a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei.69). 123 ! {4.Y4 ). cea în care se opereaz deta area. K .

Sp.46.Sp ! (3. Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.127) 2S p ctg F D25 ! (3.124) D25 ™ D45 2 D25 . Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .125) Sp ! (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3. 3.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .

132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3. Se determin D17 .134) 142 .130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.133) iar D15 ! D67 (3. Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.din suprafa a dreptunghiular S1765 . iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.

D X 4 H F K 6 3 0 Fig.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 . sin F ! (3. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23.c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. deoarece 56 P17 143 .134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3.47. 3.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are.

144 S p având ca baz ca .) a c rei pozi ie nu poate protejat . de exemplu. Dreapta de deta are este 9. Se precizeaz . 5. S p suprafa a deta at . Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. Datele problemei. zon i fi etc. 3. 2. 6.1.30.3. suprafa afectat deta are. 8. iar 9. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial.48. cale de comunica ie. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 3. care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig.12 P23 . deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. platform . 4. S .12 . S d aria protejat . zona alocat unui canal hidrotehnic. zon reziden ial destina ie. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. 7.

D11.13 pe latura 23.141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3.10 ! a.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. S 3. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i.12 ! c. coordonatele punctelor de deta are 9. 12.142) 145 .10 ! S p1. D56 ! l . pentru simplificare: D9. Solu ie. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3. S p ! S p 1  S p 2 (3. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9.10. D25 ! b.137) Not m.6 ! S p 2 .12. 10.Se cer. D36 ! d . 11. S925.13 ! h .139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. S p1 ! (3. D9.

142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.142)IV iar (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.144) 146 .141)IV i (3.142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.143)/ Adunând rela iile (3.

toate unghiurile fiind cunoscute.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.144) în (3. Ah ! (b  d )  ( a  c) .147)/ dar: b  d ! D23  l (3. dar din (3.Înlocuim (3.149) 147 .144).145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3. deoarece este un parametru cunoscut.145)// h! (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.

11.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3.49 simplificându-se rela iile.49.152) 148 . Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.12. În figura 3.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.6. 3.

Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.157) 149 . 3. D9.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.153) Not m D23 ! D1 .153)/ Din figura 3.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.50.

31.153)V (3.1.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.2  X 4 tg U 2. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.3 tg U1. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.Sp ! (3. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3.2  tg U 2.

( X 5 . ( X 1 . 3.Y4 ). Y3 ) . ( X 3 . Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 .156) 151 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 .51. G 6 P23 .X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei.Y5 ) . G 5 P12 . ( X 6 . Se cunosc: Fig.Y6 ) Solu ie. Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Y1 ). Y2 ) . ( X 2 .

S p 2 .31. la Y S p 3 . Y1 ). 152 .similar prin ducerea unor paralele G 4. ( X 3 . G5. G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. problem . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 .32. S p 2 .1. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12.1. 66 / P 13 . ( X 2 . Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . Y3 ) . O generalizare a problemei 3. S p1 . Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . S p 3 . Datele problemei.157) 3. 3. de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig.52. 55 / P 23. Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. Se cunosc: ( X 1 . Y2 ) .

( X 6/ . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . 3.Y5 / ) . 3/ 21/ Fig. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun .Y5 ) . În primul rând se va studia unicitatea solu iei.33. ( X 2 . ( X 4 / .Se cer: ( X 4 . 3. Y6 ) . S p 2 .34.32. Se cer: coordonatele punctelor 1/ . ( X p . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie. Y6/ ) . Y1 ). ( X 5 . Y4 / ). Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva.3/ i V . 2/ . Yp ) Observa ie.53. S p3 ! S 1/32 / . 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . Y3 ) . Y4 ). O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. Se cunosc: ( X 1 .1. ( X 5 / . Y2 ) . S p1 . 3.1. 153  © Y S p2 ! S . cunoscute similar celor din 3.1. ( X 6 . S p 3 . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei.33. O generalizare a problemei 3.1.

34 nu au Problemele Fig. T.1. Rectificarea prin regularizare a hotarelor.1. 7. 3. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . 89 B 12 . ca f r modificarea 0 Fig. 8.35. eventual 4. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . Observa ie. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. 67 B 13 67. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. 6. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor.1. S p 2 ! ST 925 . 3. Se 2 Y cere. 3.55. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3.31 ± neap rat o latur aplicativ .54. 9.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . 3. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic.

dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4).93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. 3. Se cer: ( X 9 . Din rela iile punctului pe segment.91.161) S2 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782. Y9 ) Solu ie. Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. S 155 . coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic . S 249 ! S 2 . cu condi ia ca S149 ! S1 . Datele problemei.160) unde a2 ! (3.158) unde a1 ! S1 S (3.

36.37.55. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5. 156 .1. sau de direc ie dreapt pe Fig. Se consider . de exemplu. 3. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. trapezelor) cu axele cadrului rectangular. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. 000 m). În fapt într-o deta are. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor. se cere coordonata X 5 . Problema se poate rezolva prin mai multe procedee.3.1. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat.

157 .162) va conduce la ob inerea lui X 5 . 3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.162) a! (3.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3. din ultima egalitate rezult : a! (3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .57.X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig. Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment.

este proiec ia pe un plan orizontal. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util . Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . În cadastru identificarea terenului. a perimetrului ce o marcheaz pe teren. 000 m. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru .164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. YM ! 15000.2. reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are.20 Prin intersec ia înainte.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3. 5 i 4 are aria egal cu zero. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1.164)/ de unde X5 ! (3. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3. de referin .

4 Fig. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat .102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 3. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig. Suprafa real ± suprafa util reale. Observa ie. 3. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 .101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. 3. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.58. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig. 3 cadastrale.59.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 .

ln . . a) Metoda trapezelor. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. 3.167) 160 . de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 .14 .60. ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol.13. const în împ r irea suprafe ei în trapeze.K . S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. l1 .166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. ce are o latur curb sau a. b) metoda Simpson. S 2 ! 1 2 ™ a .12. c) metoda tangentelor.a) metoda trapezelor. d) metoda paralelelor.165) l0  l1 l l l l ™ a . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig. Metoda trapezelor 14 trapeze. e) metoda p tratelor.

169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3. 3. Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.168) unde Fig. n num r par. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive.61. S BE / F // este un segment parabolic. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E .166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal .L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. S ABF // F ! (3. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 .170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) . inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3.

Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.61. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente.174) iar în final 162 .2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3. 3.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3. S1  S 2 AB / F / F Fig.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3.

Practic.1. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate.2. Dac m sur torile se fac pe teren (fig. cea mai utilizat . Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice. 3. b) metode grafice.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3.175) 3.

Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex.5 D45 E6 22 F1 Y a. 3. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ).: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis. 164 0 21 0 Y b.63. .X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.

ca fiind nul . y5 = 1000. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon .X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000.000 m.64.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. Y Fig.65.000. orientarea spre punctul urm tor considerând-o. în sistemul ales. Determinarea grafic a coordonatelor 165 . 3. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon . 3.

166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. . Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). a. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b. Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur.Observa ie. al aceluia i autor. Rela iile (3.2. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. Observa ie.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. grafic. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Topografie general de acela i autor. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj.

triunghiuri (fig. 3. 3. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale.. 6/ 4/ 5 1/ Fig.3 2 4 3/ 1 6 c. 1 a 0 a a a a a . b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. Memoriu matematic. dreptunghiuri. 1. p trate. triunghiuri i trapeze (fig. paralelograme..a i b). Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate.c) sau triunghiuri.66. romburi. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. 167 6 ablon paralel Y . trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. iar elementele (toate laturile i unghiurile. 3.66.66.

l2 . 3.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 .K . sn . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3.67. 3.X 12 s1 a a 13 b.177) sn1 . s1 .67. ln . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig. M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig.67.a) sau con inând p trate (3. (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 .

suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.178)/ Observa ie.Bo . Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3.181) c) Metoda mecanic (pag. Cadastru general) 169 . b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. Operativ.84 ± 89 N. deci: su ! a 2 (3.179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.

Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive. 170 .2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567.4150 18 IV 567.2.4150 567. 3.6150 567.2050 567. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567.68). pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.2.2050 567.6150 Se stabile te. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. suprafa a fiec rui trapez.4150 19 33 34 35 I I II I 567. b) Calculul suprafe elor pe tarlale.6150 567.3.

c i de comunica ie. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora.pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . 171 . opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute.) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". permit stabilirea în mod tiin ific.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. de exemplu. a) Calculul suprafe elor pe masive . cu semnifica ia de pre sau evaluare. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. .1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . liziere etc.c) Calculul suprafe elor pe parcele. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. pe perioade mari de timp. pe masive. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte.

natura i însu irile rocilor-mam . adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. eroziune. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. s r turare. gradele de podzolire. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. 172 . a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. formele de relief. chimice i biologice. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. textura i con inutul de schelet. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial .4. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. alunecare i inundare. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. grosimea orizontului de humus. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . valoarea reac iei pH.

Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. de peste 50 cm grosime. reac ia este slab acid . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. lunci. inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . eroziune sau ml tinizare. prezint uneori procese incipiente de podzolire. nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). neutr sau alcalin . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. terase. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). eroziune sau mla tinizare. f r con inut de schelet. Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol .Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . reac ia neutr slab acid i slab alcalin . sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. s r turare. salinizare.

pretabilitatea pentru arabil este diminuat . inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. în special de combatere a eroziunii. livezile. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. y folosirea ca arabil este foarte redus . mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . reac ia pH variaz de la acid la alcalin . fâne ele. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . y la care procesele de degradare se manifest puternic.y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. cele mai potrivite folosin e sunt p unile. nisip-lutos pân la argilo-lutos. textura variaz de la nisip. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . de regul nu se folosesc ca arabil.ci i factorii de clim . drenajul solului este nesatisf c tor. y se preteaza la planta ii de vii. relief i hidrologie. relieful este colinar. orizontul de humus este slab dezvoltat. pomi i paji ti. 174 . Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa .

7 puncte pentru con inutul în humus. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. y 0 .5 puncte roca de solidificare. y 0 . climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. 175 . clim . y 0 . dup cum rezult din tabelul de mai jos. relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice.4.7 puncte pentru textura solului. Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol.7 puncte pentru grosimea stratului de humus. y 0 . y ± 7 puncte satura ia în baze.3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare).

dup cum se observ în tabelul de mai jos. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol.15° 15° .10° 10° .y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° .5° 5° . stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . y 0 . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole. de relief i condi ii hidrologice).10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 .5 puncte starea de culturalizare.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte.

Punctaje 0 . se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.1 5 1 .5 1.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.1 ± 15 15.7 0.2.1 ± 7 7. o parcela topografic cuprinzând una.2.4-6 4 . clima.5 2.1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4.0. hidrologie).1 ± 10 10.0.1. fiecare f când parte din unit i de sol 177 . se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.5 2. cu cel al unit ii de sol.3 sub 0. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit). dou sau mai multe subparcele (fictive).7 . Conturul topografic al parcelei nu coincide. de regul . relief.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.5 .6 ± 5 5.5 .

In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate.diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . În formulare de lucru. VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . clima. 4. dup criterii tiin ifice. relieful terenului i regimul hidrologic.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . inclusiv a profitului dup realizarea productiei. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol).

Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de .nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. 4. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate. i a cart rilor pedologice. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial.

.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 .. sta iuni urbane: turistice . 1.Sate.1997.M. balneoclimaterice 4.Bra ov. fie dupa metodologia aprobat de C.54/31 03.B. Cluj-Napoca Constan a. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. Timi oara 2.O.O. Craiova. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1.Ora e. livezi. nr.re edin de comun 5.Bucure ti. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor. balneoclimaterice 3. Ia i.G. nr. Conform criteriilor din M.218 /4. 34/1994).stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M. Gala i. sta iuni rurale: turistice . p uni i fâne e (anex la Legea nr. 4.12.1992 partea 1.Sate A 50 45 40 .Municipii.

B ± central.Nota: A ± ultracentral. D ± periferic 2.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. umplutur . Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat. fundare indirect 1 181 . Dotarea tehnico . Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. C ± median.

Domeniul public este de interes na ional i local. apar in comunelor. terenuri cu destina ie forestier . de titlul pe baza c ruia sunt de inute. În func ie de destina ie. 182 . de domeniul (public. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. respectiv.1 No iuni de drept funciar 5. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. terenuri aflate permanent sub ape. municipiilor i jude elor. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. Proprietatea privat asupra terenurilor. indiferent de destina ie. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului.1. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. au calitatea de posesori ori de inatori. ora elor.CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. sau alte drepturi reale asupra acestora. privat) din care fac parte.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile.

pie e. monumentele. c i de comunica ii. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. dup caz. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. inclusiv plajele. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. sunt de uz sau de interes public. rmurile M rii Negre. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. care potrivit legii. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. porturi i aeroporturi. ora elor. municipale.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. albiile râurilor i fluviilor. i men ionate mai sus. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. lacurilor de interes public. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. terenurile cu destina ie forestier . ansamblurile i siturile arheologice i istorice. prin natura lor. fiind supuse normelor juridice de drept comun. or enesti. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. re ele stradale i parcuri publice. sau de c tre prefecturile jude ene. monumentele naturii. dac prin lege nu se dispune altfel. 183 .

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . Bunurile nemi c toare. Bunurile divizibile sunt cele care. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. precum i în materia execut rii. de ex. Într-o interpretare larg . cl dirile. riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. dreptul de proprietate se transfer în principiu. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas.toata celellalte drepturi reale. din aceasta grup fac parte i: . când au ca obiect un imobil. fiind indivizibil.). în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . uzufructul asupra bunurilor imobile. arcu ul de la vioar ). o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. din punct de vedere material sau intelectual. se pot împ r i.In cazul bunurilor incerte. Daca bunul în genere nu a fost individualizat. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. 188 . sunt: p mântul. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. riscul r mâne asupra vânz torului. alimentele). f r ca prin aceasta s . prin simplul acord de voin al p r ilor. Când obiectul raportului juridic este un corp cert. în general ceea ce este legat de sol. când obiectul obliga iei. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal).i piard valoarea economic (stofa. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului.

care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . fie cu energie str in . crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie.. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. De pild .prin anticipa ie.regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. ac iunea în nulitate.determinarea legii. totu i fiind destinat a fi culeas . pierd caracterul lor imobiliar. numai imobilelor. . ac iunea confesorie de servitute.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. . Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). ac iunile posesorii. în principiu. precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara.crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului. 189 .

apar inând persoanelor str ine. Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare.dac obiectul în litigiu este un bun imobil.. .numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. dar i în raport de valoarea acestuia. fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. Bunurile corporale au o existen material . iar dac este un bun mobil. precum i toate drepturile reale. . cu privire la imobile.codul familiei con ine reguli diferite.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . bunurile mobile putand fi obiect de gaj. este trecut în rândurile bunurilor corporale. o form concret . lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. . sunt supuse legii teritoriale.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean .imobilele aflate în cuprinsul rii. revendicate. . cu excep ia dreptului de proprietate. in principiu. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. . Numai bunurile corporale pot fi. casa). 190 .

accesiune sau incorpora iune. proprietate public de interes local. din care . prin ocupa iune. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. aflate în administrarea consiliilor locale. prin prescrip ie.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . prin legate. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune. prin lege. 5. iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. o parte reprezint proprietate public de interes na ional. .1. prin tradi iune. Dup întinderea dobândirii: 191 .4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale.bunuri in proprietate privat .bunuri proprietate de stat . prin conven ie.

Accesiunea imobiliara natural . C. în mod natural sau artificial. 1. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). albine. iepuri de cas . cu titlu universal. iar în cazul statului. la lucrul sau. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). Moduri de dobândire originare A. cu titlu particular. Când aceste 192 . Accesiunea imobiliara artificiala. Accesiunea. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. In acest din urm caz. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. B. Moduri originare i derivate. Toate construc iile. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. 2. În aceste cazuri este vorba de porumbei.y y y universale.

simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate.20 ani. Accesiunea mobiliara. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . 3. . caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. B. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). posesiunea s fie util . s posede lucrul în timpul prev zut de lege. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza .30 de ani. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. În sens juridic.10 . 1c. C. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. 1. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. Deci.lucr ri sunt efectuate de o persoana. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. 1b. adic neviciat . cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. 2. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. alta decât prorpietarul. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp.

iar autorul s u de rea credin . un an de prezen valoreaza doi ani de absen . Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . 3. Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . dac posesorul actual este de rea credin . 3c. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a.este de bun credin . Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . sarcina probei releicredin e incumb adversarului. In materia uzucapiunii. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. dona ia. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). etc. dac posesorul actual este de bun credin . Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. 4. iar restul de timp în alt jude . 3b. posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar ..

Efectele uzucapiunii. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. Principii generale Dintre drepturile reale principale. în care caz titularul înscris în cartea funciar . o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. 5. D. f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. Suspendarea prescrip iei achizitive. socoti i dup decesul acelui proprietar. f când inutil timpul ce sa scurs. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . f r îns a terge pentru trecut. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . cel mai important este dreptul de proprietate.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. 6. 6b. chiar din ziua în care a început s posede. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. Dezmembr mintele dreptului de proprietate.

dispozi ia. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . Dreptul de superficie se poate dobândi: a. dreptul de uz. Modul de dobândire a dreptului de superficie. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: .o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. . dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. dreptul de abita ie. denumita superficiar. planta ia sau orice alt lucrare. care apar ine unui alt proprietar. A. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. asupra construc iei. având particularit ile sale proprii. Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit.posesia. . 196 . Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana.folosin a. ..

acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. poate purta asupra tuturor construc iilor. ci de propriet i distincte. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. este un drept real imobiliar. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. f. de care este distinct. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. abita ie. fiind în acest caz complet. B. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. e. b. este un drept real perpetuu. c. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. 197 . c ci nu este vorba de indiviziune. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. servitu i.b. privilegii imobiliare i ipoteci. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. d. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. c nd este incomplet. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns.

ori chiar asupra unei crean e. este un drept real. mobil sau imobil.prin testament. Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. 526 cod civil). 198 . uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. Caracterele uzufructului: a. este un drept de folosin . . este un drept cesibil. . titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. c. În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . 1. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. mobiliar sau imobiliar. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. denumit uzufructuar. e. comporta dou atribute: posesia i folosin a.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.prin contract.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. d. 2. În prezent . b. cu obliga ia de a-i conserva substan a. este un drept temporar.

titularul s u are la îndemân : . Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire.a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. Drepturile i obliga iile uzufructuarului. prin acte de înstr inare. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: . 3.ac iunea petitorie. industriale. . . pe cale de reten ie. Ea este posibil prin analogie. avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. civile. d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. c) Uzufructuarul poate s cedeze. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. . 199 i . Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i.constituirea direct . cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. .ac iunea în gr nituire. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. folosin a lucrului.ac iunea personal .ac iunile posesorii.constituirea indirecta.

f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. Drepturile i obliga iile nudului proprietar.. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. 4. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. 200 . ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. în principiu. d) de a nu schimba destina ia lucrului. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u.

b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. e) Prin renun are la uzufruct. Modurile de stingere a uzufructului. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . d) Prin consolidare. b) Prin expirarea termenului. ac iunile posesorii. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. In principiu restituirea se va face în natur . rezolu iune). Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. care îi apar ine întotdeauna lui. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. c) s fac toate repara iile mari. ac iunea în gr nituire. întrucat acestea intra în no iunea de capital. 558 cc). precum: ac iunea în revendicare. 5. 201 . b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. revocare. etc. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art.b) sa perceapa produsele lucrului.

deoarece. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. A. o anumita sarcin în favoarea altui fond. înstr inat . B.legale. 202 .i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. c) Servitutea este un drept accesoriu. Servitu ile se împart în: . numit fond dominant.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. numit fond servant sau aservit. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. e) Servitutea este un drept indivizibil. Clasificarea servitu ilor. nu ar putea s .naturale. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. Servitutea nu poate fi cedat . . d) Servitutea este un drept perpetuu. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant.

continue. O alta clasificare const în: . Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant.necontinue. între care se poate men iona servitutea de p storit. d) servitu i necontinue i neaparente. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. în care intr : . servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. cum ar fi servitutea de vedere. Situa ia special a fondurilor face ca uneori.servitu ile stabilite prin act juridic. C. . c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie.conven ionale.servitu ile stabilite prin uzucapiune. Dintre acestea. . servitu ile se grupeaza în: . c) servitu i necontinue i aparente. .servitu i neaparente.servitu i aparente. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. . de exemplu serve te de trecere pe o poteca. b) servitu i continue i neaparente. b) Servitu i negative. cum sunt în general servitu ile negative.. Dupa obiectul lor. Dup modul lor de exercitare.

pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. E. Se pot folosi de dreptul de servitute: .sunt susceptibile de o adevarat posesiune..proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond. 204 . D. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute. . Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului.titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant. .pot fi dobândite prin uzucapiune. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. . Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere.titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. . Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: . pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor.

sau de interes local. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. de asemenea în regim de drept public. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . statul ocrote te proprietatea public i privat .5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut.1. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. c) prin confuziune. calea de acces nu poate fi închis îngustat . Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. ora elor. caz în care proprietatea. F. 5.În cazul unei servitu i de trecere. îns în limitele determinate de lege. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. Stingerea servitu ilor. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. municipiilor sau jude elor. apar ine comunelor. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. iar administrarea 205 . 135 din Constitu ie. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani.

se precizeaz c exproprierea de imobile. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. prin hot râre judec toreasc . altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. 206 . potrivit legii. ora elor. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. dup o dreapta i prealabil desp gubire. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. dac prin lege nu se prevede altfel. A adar. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. de c tre prefecturi. folosin a i dispozi ia). dup caz. Referindu-ne la prevederile art. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. 135 din Constitutie. O data cu înf ptuirea privatiz rii. cu respectarea actelor normative în vigoare. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun.

indiferent de proprietarul lor. Înainte de a fi vândut.1. 1/2000.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. sunt i r mân in circuitul civil. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. prin acte juridice între vii. Terenurile proprietate privat . dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. 18/1991 si nr.Dupa împlinirea acestui termen. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. încheiate în forma autentica. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. 207 . Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.5. dupa caz. terenul din extravilan. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. indiferent de întinderea suprafe ei. încheiate în form autentic . Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil.

5. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. Dreptul de servitute. Dreptul la 208 . Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . constituit în folosul unui imobil. cât i asupra p r ii comune indivize. dup ascultarea p r ilor. grevat cu dreptul de superficie. Radierea unei servitu i. convenit proprietarului ipotecat. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. ea va fi înscris atât asupra acestora. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. a dreptului de proprietate. Chiar f r aceasta învoire. uzufruct. uz si abita ie In situa iile în care servitutea. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. uzufructul. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. cu respectarea drepturilor reale. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te.2.Prin schimburile efectuate. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. se va putea face numai cu învoirea ter ului.

pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. vor avea rangul ipotecii. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. se înscrie din oficiu. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. în folosul vânz torului. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. Dobânzile conven ionale i legale. antreprenorii i mai tri vor putea cere. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. Arhitec ii.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . dobânzile. vor avea rangul ipotecii. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. cop rta ul va putea cere. ori nu a fost primit în întregime. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. acest drept se va radia din oficiu. rentele sau celelalte presta ii periodice. Dac vânzarea a fost rezolvat . sc zute dup notare. rentele sau alte presta ii periodice. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . datorate pe ultimii trei ani.

Prelungirea se noteaza în cartea funciar .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. despre care se va men iona în cererea de înscriere.in acest caz.radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. când o va respinge din oficiu: . . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. pentru o suma maxim . pentru a fi notat . astfel: . In cazul arhitec ilor.arhitec ilor. despre care s-a men ionat mai sus. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. . prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. în untrul termenului de 15 zile. 210 . afar de urm toarele cazuri. numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor.dac termenul de justificare nu era împlinit. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. iar in lips . biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz .

În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci.. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. str mutarea ipotecii. se va face ar tarea despre aceast înscriere.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. 211 . debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. În acest caz.

obliga ia de a str muta ori a greva.i rangul cedat. crean a ipotecar condi ionat reluându. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. va putea renun a la folosul schimb rii de rang. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. 212 . Condi ia rezolutorie.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . se va putea nota n cartea funciar . termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. f cuta sub aceast condi ie. nu s-a învoit la schimbare. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. Dac ulterior. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic .

Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.Cri an Cadastru general. Editura Technique et Vulgarisation.R dulescu N.BIBLIOGRAFIE M. 1964 Gh.B. din Cluj-Napoca.S.Rotaru L..Bendea Gh. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Litografia Universit ii Petro ani. E.Gagea Gh.N. 1963 Cadastru.Barbier traducere în limba român Gh.T. Editura ALL BECK. P dure I.R dulescu Gh. I. Bucure ti.P. îndrum tor pentru proiectul de an. 1972 M rturii geodezice. bucure ti.B lan Gh. Paris. Bucure ti.Bendea V. Lito. 2000 V.M. 2003 I.N. Bucure ti.B. Institutului Politehnic .Iu kevici I.R dulescu TOPOGRAFIE.S.Bendea V. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban. Editura militar . Probleme. Editura Matrix ROM. Tez de doctorat. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.P.D.Dragomir M.P dure G.Nicolaescu A. 1985 Istoria matematicii în evul mediu.Palamariu I.Ienciu I.M.P dure M.M. 2000.B lan 213 din Cluj-Napoca.P dure M.R dulescu TOPOGRAFIE. 1983. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. 2002 Cadastru funciar. Bucure ti.Bo R. Editura tiin ific .T.Proca Gh. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire. Litografia Institutului Politehnic Gh. 1986 Topografie-teorie i practic .973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic . 2002 Calcule topografice. Lucr ri practice.

ClujNapoca.R dulescu Risoprint. Editura Risoprint. Editura Risoprint. 2003. îndrum tor de lucr ri.M. îndrum tor de lucr ri. 2002.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC .Cosma Ghe. 2003. culegere de probleme. culegere de probleme.Fân an Ghe. Gh.T. Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 .T. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Risoprint. Cluj-Napoca.T.M.T.M. ISBN: 973-656-239-5.T. ISBN: 973-656-397-9. ISBN: 973-656-396-0. ISBN: 973-656-238-7. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER . Gh. note de curs. Institutul de Construc ii Bucure ti. Gh. 2003 Gh.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ISBN: 973-656-395-2. Cluj-Napoca.M. 2003. LUCR RI.T.M. Editura Risoprint. Gh.T.T.Tomoioag *** Cadastru.M. Cluj-Napoca. Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .M. Tipografia Universit ii Baia Mare. Cluj-Napoca. ISBN: 973-656-240-9. 2002. note de curs. Editura MORO AN.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . 1991 Gh. Editura C. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful