1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. ri i mun i. canale i izvoare de ap . cadastru i h r i. cum sunt itinerarul i distan a. De altfel. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. de exemplu. desenat în partea de jos a Fig. topografia sumerian . 2). Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. 5 . reprezentând regiuni. De i de tip local.2 unei t bli e. elemente hidrografice referitoare la fluvii. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. elemente topografice de tip administrativ i orografic. care se refereau la propriet i i folosin e. plutind peste ocean.

indiferent de civiliza ia c reia îi apar in.). Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). lan urilor muntoase i a altor detalii.485 i. ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. de i u or de confundat.e. H r ile sunt orientate spre sud. sunt reprezenta i separat. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. creat foarte de timpuriu. în ordinea în l imilor speciale. iar vârfurile sunt redate. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. ).în centrul discului fiind Babilonul. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic .Sub directa influen Palestina.C. de cartiere. canale etc. cuprinzând Fenicia i 6 . sub regele Darius al Persiei (521 . Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact .n. precum i reprezentarea cursurilor de ap . construc ii. De exemplu. despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii.

rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. având în vedere construc iile. iar cele c utate ca date. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. iar mai târziu. În Babilonul antic. pr jini de bambus sau alt material. a a-numita teorem a lui Pitagora. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. apoi în Europa. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. i anume agrimensura. ). aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. în Iran i Asia central . de i nu sunt atestate documentar. din aproxim ri prin lips adaos. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire.y unghiuri instrumente topografice care. m surarea unor figuri relativ simple. frânghii diferite etc.

În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. se construie te o teorie a demonstra iei matematice.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei.. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real.e. trec pe ultimul plan. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. fundamentare.n. combinat desigur cu observa ia i induc ia. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. cap t tr s turi principal noi. La un nivel ceva mai coborât se afla. pare-se. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. f r nici un fel de i verific ri.n. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. se pun 8 . În sfâr it. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. matematica egiptean . În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. În virtutea unui ir de împrejur ri. Problemele directe de calcul. se pun bazele teoriei numerelor.e. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. În secolul al III-lea î. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea.

iar apoi tot mai complicate. mecanica. c tre sfâr itul acestei perioade. precum: geometria sferic . Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. la scar modest . ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. Totu i. mai întâi algoritmi izola i. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. algebra numeric numerelor i trigonometria. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. teoria comercial . geometrie.primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. decompunerea societ ii antice sclavagiste. trigonometria. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. 9 . dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. algebr . calculele aproximative. calculele aproximative. la început mai simple. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. se creeaz . un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . optica. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. o simbolic a algebrei. inclusiv mecanica fluidelor. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . Începând cu secolulal II-lea. cosmografia.

lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. iar printr-o oarecare complicare.a. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman.a. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. cu diferite meserii i cu nego ul. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. de extragere a r d cinilor p trate i cubice. fortifica ii militare. precum i a hranei i pl ii lucr torilor.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. cu cote în natur . În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . Popula ia se ocup aici cu agricultura. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. construc ii de palate i temple . La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. de distan a de transport . îndeosebi în rile arabe. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. de drumuri. ca i calculul dimensiunilor lor.

iar mai târziu în rile arabe. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei.n.î. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. În Califatul de la Bagdad. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. în toate rela iile lor reciproce. lungimea unui grad de meridian . Cu o sut de ani mai devreme. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. Aceasta nu e de mirare. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. aici se efectueaz se m surase i în China. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). care satisface anumite condi ii´. În particular. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. precum i la m surarea ogoarelor. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. O mie de ani mai târziu.. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. În India. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare.e. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O.

Ghen Ciou-cian.n. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic .ziu cijan suan u. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. Liu Huei. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . aproximativ cu 100 de ani mai târziu. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. par ial. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . 12 . care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. Acela i Liu Huei spune c . indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. Cijan an a murit în anul 152 î. Dup cum s-a mai spus. de pild . bazându-se pe mo tenirea elen .e. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î.În treac t fie zis. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru.n.). sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. În timp ce. în afara hotarelor ei. func ionar de vaz din serviciul finan elor.n. Timpul exact al compunerii.e. ajuns pân în zilele noastre. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . În conformitate cu o cronic antic chinez . comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon.e.

negustori i meseria i etc. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. impozite. din care îns nu sa p strat nici una. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. în altele ± asem narea. De altfel. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. din punct de vedere al interesului profesional etc. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. iar în altele. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. construc ia canalelor i a barajelor. ca de pild M surarea ogoarelor. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. în unele. ridicarea zidurilor de cet i. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . 15]. De pild . Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. cu titlul M surarea ogoarelor. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. împ r irea produselor etc. angajarea lucr torilor. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . lucr tori în domeniul finan elor i economi ti.

l muriri prealabile i altele. La aceste probleme. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. De fiecare dat . la început se formuleaz problema. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. apoi se indic r spunsul i. textul nu este suficient pentru ca un cititor. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . Cartea a II-a. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. 14 . dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . purtând titlul M surarea ogoarelor. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. este adev rat. s -l poat în elege singur. În multe cazuri. în sfâr it. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . inteligent chiar. o singur solu ie întreag . con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. a cercului i a p r ilor lui. Cartea I din Matematic .

despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. Estimarea lucr rilor. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. precum i a diametrelor cercului i sferei. se rezolv îndep rtata Alexandrie. Adaos i lips . baraje. O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. În cartea a VI-a. Cartea a V-a. var . De pild . Unul dintre i în i 15 . precum i probleme cu privire la bazine.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. propor ional cu ni te numere date. În cartea a VII-a. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. În cartea a IV-a. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. prim var toamn . Reparti ia propor ional . este vorba de determinarea laturii latur . care. unui dreptunghi dac ao guan. canale. aproximativ în aceea i epoc .

în ansamblul ei. negustori etc. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. Cartea se nume te Gou-gu. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. deoarece gou este numelei catetei mici. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . despre cele patru opera ii de aritmetic . ca de pild . adâncimea unui pu etc. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . În virtutea unei asemenea neomogenit i. dintr-un triunghi dreptunghic. Fan-cen. în cuprinsul aceleia i c r i. iar gu este numele catetei mari. Cartea a VIII-a. Gou-gu. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. verticale. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. Uneori. con inând date de baz . prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. În sfâr it. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. dup cum s-a spus. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. comer etc. cartea a IX-a. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. ele se întâlnesc îns de origine mai veche. cu mai multe necunoscute.procedee este regula celor dou pozi ii false. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . i în primele c r i.

cotangentelor. De regul . ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. 17 . Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. eclipsele solare i de lun etc. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. indian. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. cataloage de stele. luat din limba persan .a. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. cu aceea i precizie. sirian. precum i diferite tabele astronomice. i cuprinzând calendarele musulman. din tabele trigonometrice. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. cu patru cifre semnificative. uneori foarte am nun it . din informa iile ri. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. Într-un alt manuscris. cre tin.. Cuvântul zidj. persan. sub numele acestui înv at. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. Afar de acestea. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. chinezesc cronologice ale diferitelor . cu dou cifre. ebraic. tangentelor. ajuns pân la noi.

cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa.Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips . Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate.

dac arcele AB i BC sunt egale între ele. 3). (fig. care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului.E . atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. Scriind inegalit ile: 18 . Într-adev r.F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. diferen ele sinusurilor mic oreaz .

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

0087265373 în locul valorii corecte 0. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . În frac ii zecimale. Ibn Iunis 19 .N . Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale. este de 47 cvinte. Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V .0087265355 i este exact pân la 10-8. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente.

Valoarea definitiv sin 10 = 1. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . 2¶49´43¶´28IV. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. Tabelele lui pentru tangente. cu un interval de 1¶. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. raza se ia egal cu unitatea. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . în care trebuie spus. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. nu au fost înc studiate. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive.calculeaz independent sinusul de 10. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. Mai departe. În schimb. Din p cate. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶.

al-Biruni. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. pân la cvinte. prin dou procedee. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . 2. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . iar tabelele tangentelor din grad în grad. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. Mai departe. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. Am v zut c el reduce aceast problem . R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. folosit . ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. dup cum am v zut. Pentru a ob ine sinusul de 10. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. sau mai exact pân la cvarte. ceea ce corespunde la opt zecimale. de uz general. sau de forma x3 + 1 = 3x.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. înc de pe vremea lui Ptolemeu. adic e corect pân la cvarte. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. Dar spre 21 . la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. Afar de interpolarea liniar . Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. 1.

regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 . reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling.deosebire de regula chinezilor.

x 0 2 .x .

x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x .x0 10 . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .

De aceea. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . In evolu ia lui de-a lungul timpului. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. deoarece a contribuit. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. Sub raport practic. deoarece pentru o func ie cresc toare. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. prin 1. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. cunoscute mai ales în vestul Europei. adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). încercarea lui e nereu it . Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista.

.

.

.

¢ .

x .x 0 sin .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. ultimii cu cotitul vaselor ).. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . pe de alt parte. i juridic . Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. pe de o în sensul parte. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . iar cele de la publicitatea imobiliar . institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. Cu timpul. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda).2. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . alipiri general. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. corespunzând la circa 50 de ari. secolele XIII ± XIV. n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. din cele mai rile române ( vechi timpuri. Cel 23 .de institu iile juridice. 1. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice.2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. etc.

Govdela. în limba greac . a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. în Moldova. cu Valeriano Bonvicino. Manasse Eliad a predat. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. Nicolae Cercel. în 1668. adunare i sc dere. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. în care se predau. Veniamin din Lesbos. pentru prima oar în Moldova. num rare. teoria i practica logaritmilor. una la Ia i. În aceste dou 24 . la aceste academii.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. În ara Româneasc i Moldova. dup 1777. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. Nichifor Theotochis i Demetrios P. Elementele lui Euclid. Neofit Duca. s-au predat. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). la Schola latina de la Cotnari. dar pentru astronomie. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . în 1640 ( la început ca un colegiu ). Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). trigonometria plan i sferic . Grigore Costandas. la Academia din Bucure ti. alta la Bucure ti în 1694. Profesori renumi i de matematici au fost. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. profesor la Universitatea din Padova. algebra. Mai târziu. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . care a înv at în Italia.

I. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. Aritmetica practica generalis. precum : Elementa geometriae. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . sc dere. începând cu secolul al XVII-lea. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . Metzburg i Etienne Bézout. Elementa mathematica. pân în anul 1821. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). a ap rut la Cluj prima trigonometrie. care constituie i primul manual universitar din Transilvania. În 1737. care a circulat aici. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . ap rut la Liége. a fost adaptat nevoilor . Ianossi. O prim carte de matematici. în 1777. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. scoas de N. în toate rile române). Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. trigonometrie. adunare. Cartea se ocup de numera ie. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. în 1613. geometrie. 25 Elementele lui Euclid ci. a lui Gaspar Scott (1765). au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . tratând i despre unit ile de m sur . a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). Pe urm . în 1681. G. a lui Maximilian Hell (1755). algebr ale lui Christian Wolff. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. în 1704. de la Sorbona. ap rut la Bra ov.

având ca promotori pe Gh. Mai înainte de Gheorghe Laz r. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. 5551 B. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. Mai târziu Gh. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. c r i care nu mai erau simple traduceri. A. Elemente de algebr dup i sferica. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. 1796. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . ) i Algebra ( mss. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). A. 2788 B. ). unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. A. Laz r. A. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). au tradus i ei c r i str ine de matematic . ). ci prelucr ri. de geometrie. înfiin at de Gh. De exemplu. 151. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. 2787 B. Laz r în 1818. aritmetica. Francoeur. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. B. ) i un al treilea. 2496. Petrache Poenaru. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. dup anul 1814: Aritmetic . 1789 B. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss.

i al ii. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. în perioada 18211860. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. mine i arhitectur . introducendi. a fost revolu ionar în matematici. în 1864. Trata ie asupra geometriei descriptive. în 1852. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. XI a lui Euclid principiilor geometriei. de linii i suprafe e reciproce. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. Alexandru Or scu. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. de i redus ca num r de pagini. coala de pon i i osele. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. cel lalt în 1839 ). sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. dintre care. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. ap rut ( publicat în Tentamen ). iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . dup Lefébure de Fourcy. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. Cercet rile sale. ultima. de curbe sferice.

calculul infinitesimal i mecanic ra ional . atunci înfiin at . Ulterior. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. Ioan Popp. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . la astrologie i geodezie. Dimitrie Petrescu. ca o form a sensibilit ii. în 1863. trecând. idee care. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. în 1829. pentru geometrie descriptiv . pentru analiz matematic . Dac nu este admis. Alexandru Or scu. Iacob Lahovary. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. Mai pe urm li s-au ad ugat. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. ca profesori de matematici. pentru geometrie descriptiv . La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. logic. Spiru C. în 1871. apoi. Rallet. în 1916. Dac e admis. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. 28 . De la înfiin¶area primei universit i.Kazan´. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. la calculul diferen ial i integral. dup care spa iul poate i de materie. Ca i lui N. a fost numit Neculai Culianu. astronomie i geodezie. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . Mai mult înc . a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . I. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . independent de lumea exterioar a materiei. mai pe urm . Ion F lcoianu. acest postulat poate fi admis sau respins. în 1865 este încadrat i Ioan M.

în general. iar dup aceast dat . Paris. utilizat i de Catalan. Acad. pân în 1864. Bruxelles. Tradus în limba francez . la facultatea de tiin e. la care au predat. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . 34. Cursurile predate i manualele editate. de asemenea. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. comunicare privind constanta lui Euler. Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . la mecanic ra ional . în limba român erau. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. în 1872. 1872). la sec ia de matematici. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. Sc. porne te de la formula lui Botez. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. Mai mult înc . i studii originale de matematici. Acad. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. x fiind întreg i pozitiv. Sc. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. în cel al lui Neculai St. la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). Astfel. Catalan.R. cercetat . la algebr superioar analitic i teoria func iilor. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. David Emmanuel. Cebî ev.Haret. profesori de seam . b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. în 1878. ca profesor de astronomie i geodezie. în 1882. în 1872. Universitatea cu limb de predare maghiar . la geometrie i Nicolae Coculescu. în 1895. Constantin Gogu. în acela i an. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. Botesu de Iassy ( Bull. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. 29 . Cursurile de matematici s-au predat. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . ca Réthy Mor. sunt stabilite formule pentru .

cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. Andrei Ioachimescu. algebr . în 30 . Recrea iile tiin ifice. geometrie analitic . în care au ap rut Elementele lui Euclit. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. care teza lui Haret. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. teoria elasticit ii materialelor. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. Dup aceea. din Bucure ti. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. la Ia i. Ion Ionescu. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. mecanic i balistic . Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. nomografie. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. astfel. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . Apar. i i rezisten a trigonometrie. Ca redactori ai acesteia au func ionat. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. geometrie. în 1883. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. Henri Poincaré. calculul diferen ial integral.

de teoria ecua iilor.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. Andrei Gh. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. triunghiurile pseudoisoscele). de formulele lui Euler pentru flambaj. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. de asemenea. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . i sferic . În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . Au ap rut. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. S-a ocupat. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. trigonometrie GEOMETRU´. în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). de geometrie sintetic . În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. Vasile Cristescu. de exemplu. Alt redactor al Gazetei matematice. Ioachimescu. de asemenea. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii.

Roussilhe.3.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania.2. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. Ionescu. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. Haret. nu s-ar fi putut afirma.i eica. Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). . 1.etapa 1919 ± 1933. Ioachimescu i Cristescu.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. 23/1933). La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. în special f r Bacaloglu. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. Emmanuel. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr. Banat i Bucovina.

Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. .de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. 13 milioane hectare. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. . Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. S-a constatat astfel c . o m sura benefic . -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. Astfel.etapa 1955 ± 1989. din multe puncte de vedere. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar .etapa1933 ± 1955. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. eviden a 33 . Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. 6 ani).

dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar.. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. 18/1991 i în care. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. 305/1972 privind activitatea geodezic . se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. gospodarirea apelor. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. c i de comunica ii.etapa 1990 ± 1995.simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. urbanistic.dar i pentru activit ile de geodezie. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. etc. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. conservarea i folosirea terenurilor agicole). De aceea.) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. minier. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . 18/1991. 12/1968 privind ap rarea. in anul 1968 (prin Legea nr. topo-fotogrammetric i cartografic . precum i. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. pentru prima dat . folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate.

dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. 18/1991. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv . în care s-au clasat teritoriile comunale. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. De aceea. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile.etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. . deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate.general. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. la care s se racordeze c r ile funciare. cum era i firesc. care. . a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru.

pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. neactuale. Pentru aceasta fiecare topograf . Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. în condi ii normale imposibil de realizat.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general.printr-o desf urare coordonat cadastru general. Aceast sarcin era. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. Am primit. s-au achitat de sarcin . topografic i cartografic. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. . în calitate de topograf din jude ul Cluj. . hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. înafara orelor de serviciu. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. din fiecare jude . dar i de ini iere în noile tehnologii. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. atât a activit ii de .a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. mijloace tehnice i materiale specifice.

care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care.i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. silvicultur . trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . urbanism i sistematizarea ora elor. ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale. . Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur .cadastrul apelor. . Dup cel de-al doilea r zboi mondial.cadastrul c ilor ferate.comun . industrie. apoi i ca organizare i încadrare.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. minerit.2.4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. în general.cadastrul petrolier. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general.cadastrul Casei autonome a p durilor statului. ape. . 1. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: . .

relief i clim .. etc. Astfel.. 38 . declivitatea.instala iilor.N. construc iilor. etc. . platformelor tehnologice.valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. instala iilor i st rii re elei de drumuri. c ilor de transport. specifice unor domenii de activitate. . construc iilor. construc iilor.´ În acest sens. . . platformelor tehnologice.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin .G.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. precum i informa ii referitoare la sol. specificând natura solului. cu scopul administr rii lor ra ionale. instala iilor i st rii re elei feroviare. conform legii i normelor elaborate de O. venitul net. specificând suprafa a. .eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. etc.C. cadastrele de specialitate. c ilor de transport. etc.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. care deservesc aeroporturile.. pretabilitatea la anumite culturi.. construc iilor. re elelor subterane i supraterane. esen a lemnoas . sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. consisten a masei lemnoase. care deservesc unit ile portuare. vârsta.cadastrul aeroporturilor . distingem: .C. instala iilor. . re elelor subterane i supraterane. clasa de calitate.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor .

dimensiunile. regimul de in l ime.cadastrul re elelor edilitare (ap . calitatea. starea de moment. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. 1.cadastrul apelor. Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare. precum i condi iile de relief i clim . alte institu ii publice sau private. termoficare.. persoane particulare. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . municipiu). a terenurilor acoperite de ape i stuf. instala iile de transport i exploatare. folosin a. parametrii tehnici. structura. precum i a instalaiilor care le deservesc. funda ia. . . speciali ti. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . traseele. electrice.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. canalizare. specificând pentru construc ii folosin a.eviden a i inventarierea apelor. organizate pe bazine hidrografice. materialele de construc ie. dot rile. suprafa a. gaz. starea de moment. materialele de construc ii.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. i conducere a statului 39 .cadastrul fondului imobiliar . ora . de protec ie i ameliorare a calit ii. specificând suprafa a. specificând amplasamentele.

ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). vizeaz mai multe însu iri i anume: . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. calitatea terenului. cu sau f r construc ii). construc ia i proprietarul. . aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. proprietarul i pozi ionarea teritorial . etc. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . La rândul s u. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii.administrativ .pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. categoria de folosin a terenului. situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. fiecare dintre cele trei elemente. . Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 .imobilul : suprafa a . În acest sens. Entit ile cadastrului general sunt: parcela. destina ia terenullui (constructiei). furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. y y particip la identificarea resurselor funciare.

orez riile.2 din legea 18/1991.1 din legea 18/1991.4. dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . drumurile tehnologice i de exploatare agricol . constituie fondul funciar al României. produc ie sau 41 . terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. republicat . cele cu vegeta ie forestier . planta iile de duzi. c p un riile. planta iile de hamei.Conform Art. Terenurile cu destina ie agricola (TDA).stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur .p unile împ durite. 2. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. viile. 1.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. republicat . 1. livezile.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . p unile. solariile. r sadni ele i alte asemenea. indiferent de destina ie. pepinierele viticole. serele. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. terenurile de orice fel. fâne ele. pepinierele pomicole. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.4 Destina iile terenurilor 1. b) terenurile neproductive .

rezerva iile. Datele C. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. feroviare.G. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. ravene. 5. 3. bolovani uri. precum i cele neproductive: stânc rii. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). de telecomunica ii. termice. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. 4. ca atare.administra ie silvic .atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. nucleare. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. plajele. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. pentru exploat rile miniere i petroliere. din interiorul unitatii administrativ. cariere i halde de orice fel. Terenurile din intravilan (TDI). cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial .teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. 1. inclusiv terenurile agricole i forestiere. monumentele naturii.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. Terenurile cu destinatie speciala (TDS).4. terenurile destinate împ duririlor. pentru nevoile de ap rare. alte amenaj ri ale localit ilor. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. de transport al energiei electrice. termice i al gazelor naturale. râpe. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. construc ii i instala ii hidrotehnice. abrupturi.

Asadar. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. 43 . De exemplu. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare.. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. in functie de solicitari. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). Desigur ca.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. ³total terenuri cu curti. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. etc. dar si in modul de prelucrare.constructii´. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. etc. se aplica regulile cadastrului general. ³total terenuri neagricole´.

republicata. a unor forme de cadastru de specialitate. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala.Aplicarea regulilor (normelor) C. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. individualizat printr-un cod. este unul din atributele parcelei.). din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. y Categoria de folosin ã a terenului. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii.5. in special a planurilor cadastrale. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart.G.A.5 Categoriile de folosin 1. indiferent de destina ia lor.18/1991. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. 44 a terenurilor . se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. La randul lor acestea. definite prin Legea fondului funciar nr. in anii din urma. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). 1. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora.

arabil propriu-zis (A).2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1.6. 1. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. terasare. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare.5.2.4.paji ti cultivate (AP). y Aceste atribute.G. 45 . 1.7. 1. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa . diguri. 1. 1.orez rii (AO). 1.sere (AS). se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile.5. În cadastrele de specialitate. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 . talazuri. 1.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C. la care se adaug nota iile de detaliere specifice.gr dini de legume (AG). al turi de num rul cadastral al imobilului.1. irigare.G. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic. benzi înierbate. în func ie de necesitate. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. etc.solarii i r sadni e (ASO). etc.3.c p un rii (AC).6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene. p strându-se îns simbolurile standardizate. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. debu ee.

20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT). care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . fructele reprezentând un produs secundar. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas .4. 3. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3.. având urmatoarele subcategorii: . precum i p unile care provin din foste livezi. prin însamantari la intervale de maxim 15. 2. 2.p uni curate (P).p uni împ durite ( PP ).p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).1.1.2.2. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.4.alte culturi perene (AD). P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren.fâne e curate(F). 4. 2. 3.8. 3. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . 2. 3.3.fâne e împ durite( FP ).1.3.fâne e cu pomi fructiferi( FL ). La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza.

5.4. 5. Livezi (L) Livezile clasice (L). 4. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate.4. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice. agri e. 4. Din aceasta categorie fac parte: 47 .2. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. 6. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5.2.planta iile de duzi( LD ). coac ze. indiferent de proprietar. trandafiri de dulcea . 5.4. sunt terenurile plantate cu zmeur . sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e.3.pepinierele pomicole ( LP ).1. 5. 4. .3.1. etc.livezile intensive i superintensive (LI).viile nobile (VN). P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ).viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´.

La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa. m r cini uri. etc. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime. c ilor de comunica ie. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. 48 . privaluri.1. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri.. 7. gârlele. a ez rilor umane. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care. pârâurile. combaterea eroziunii. c tini uri.perdele de protec ie (PDP). din mal în mal. planta ii. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa.apele curgatoare ( HR ). care. dupa retragerea apelor. salcâmi.).3. culturi de r chit .p durile (PD). fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. 6. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. digurilor. cursurile de ap . nu pot avea alta folosin . arbu ti ornamentali i fructiferi.5.tuf risurile i m r cini urile (PDT). etc.. numai la viituri mari. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. 6. 6.2. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole.6. sunt terenurile în curs de regenerare.terenuri destinate împ duririi (PDI). cu urmatoarele subcategorii: 7. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic.1. 6. etc. terenuri ocupate de pepiniere. solarii. ienuperi uri.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). De obicei.4.25 ha.

cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii.2.ape statatoare (HB).3. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. astfel: 49 . 7. marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. din punct de vedere func ional i al administrarii. insulele i prundi urile. ale locurilor de acostare.marea teritorial i marea interioar (HM).lacurile i b l ile naturale .Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului. ale b l ilor. 8. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. 7. ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m). p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.

8. fizice . 8. juridice . care cuprind str zi principale. cur i. duble i înguste.drumurile na ionale (DN). rampe de încarcare.2. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC).4.J. silozuri. cariere. care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. fâ ia de frontier . Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9.c ile ferate (CF). sta iuni balneoclimaterice.F. drumuri na ionale principale. gr dini botanice i zoologice.3. 8. 9. sau secundare i uli e. uzine. terase. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale.8. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. care cuprind la rândul lor: autostr zi.drumurile de interes local (DC).5. hidrocentrale. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. pie e. docuri de depozitare.str zile din localit ile urbane i rurale (DS).b-proprietate privata a pers. 9.drumurile jude ene (DJ).1. parcuri. triaje. porturi. cimitire. drumuri expres. debu ee. ora e. 8. drumuri europene. drumuri na ionale secundare. fabrici. g ri. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare.a-proprietate privata a pers. 50 . care pot fi simple. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. aeroporturi i alte obiective importante. exploat ri minerale i petroliere.

9.construc ii industriale .CEDIL.5.CAGR.CANEX.S.11.CSPO.CCLT. 9.construc ii financiar .9. 9. 9. ansambluri i situri istorice .12.construc ii comerciale .1-construc ii de locuinte .14.bancare .construc ii anexe . 9.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A).7. 9.6. i destina ia: 9. 9. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.e-domeniu privat al statului .2. 9.CCOM. 9.CIND.L.construc ii sociale . 9. 9.13.construc ii i amenaj ri sportive .c-domeniu public al statului .9.CCUL.CMET.4.17.construc ii pentru s n tate .3. 9.15.construc ii edilitare . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .CSOC. 9. 9. 9.construc ii pentru înv mânt . 9.CSAN. 9.construc ii de agrement . 9.CLOC.8.CTUR.N.16.construc ii pentru cult .construc ii metrou .d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale . 9.CINV.CMASI.CFB.10.construc ii administrative .CADM.construc ii turistice . 10.construc ii pentru cultur .construc ii de monumente.

ravene.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil . pe care nu cre te vegeta ie. 10. i proprietari.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. stâncãriile. 10.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor".7. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie.2-bolovanisurile. râpe.10. 10.6. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf. 10. precum 52 . 10.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. 1. 10.

-lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. ca de exemplu opera iunile de parcelare.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. care de in sau execut astfel de documenta ii.. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. topografice.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. 53 . comasare. Altele sunt proprii numai cadastrului general. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. 1.6. ora ului sau municipiului). O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. dezmembrare. topografice. fotogrammetrice . în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru.

Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. . Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.6. sau a opera iunilor specifice de parcelare.domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 .Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice). în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: . . 1.4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. comasare. rectificare de hotare.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale.

55 . .din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. furnizând documenta ii oficiale ajut toare. precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. 1.6. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin .6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii).din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. . documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. . ora ene ti sau municipale). ca de exemplu: .h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. etc.din partea protec iei mediului.

sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu .F.G. Sistemele G. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public.) ce vor face posibil integrarea C. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor.( Geografic Information System).) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale. în cadrul G. Pentru proprietarul-persoan fizica.i asigure datele autorizate.S.D. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.tiin ific.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C. (Global Positioning System) . sistemele de redare grafic automat de înalta precizie. C.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C. metodologiile de lucru.sta iile topografice totale.1. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.G.În timp.) i a c r ilor funciare (C. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. este perceput ca institu ia care trebuie s .G.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.S.P. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 . sistemele de m suratori prin unde.7.static si cinematic -.I.F.

în scopul pentru care sunt legal destinate.G. 1. . etc. mecanicii. se pot men iona: . Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . opticii. . între proprietarii persoane juridice. institu iile juridice i de administra ie financiar .) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora. 1:2000.G.litigiile cu privire la terenuri.delimit rile izlazurilor . 1:1000. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local .autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan).de noi tehnologii. programelor spa iale. naviga iei aeriene. etc. . Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500.litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii.7. C. pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. 57 .2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. 1:5000.

cum ar fi: . fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate.3.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). în cazul teritoriilor mari.. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale.parametri privind proprietarul i destinatia terenului.parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. etc.7.prelucrarea datelor primare (initiale). .corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial .protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: . Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape. . Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric . etc. 1. .corec ii la nivelul foilor de plan cadastral. . astfel: . în cazul lucr rilor de ansamblu.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. utilizandu-se. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. .parametri privind calitatea terenurilor agricole.

pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar . iar în final se efectueaz sinteza. în cadrul B. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor.D.D.pe planurile cadastrale. în ansamblu situa ia pe total ar . de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie.). Banca de date (B.) la nivelul jude elor. dupa caz. ob inându-se fi ierele respective. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. prin înc rcarea b ncii de date(B. a indexului alfabetic al proprietarilor. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B. .G.D. . fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 .. ob inându-se.D. a foilor de plan cadastral. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.D. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor. are urm toarele func ii: -definirea a datelor.D. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i. fiind format dintr-un ansamblu de date.D.prelucrarea datelor finale.) a cadastrului general(C. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. a formei codificate.) care conduce la memorarea.G.B.D.prelucrarea datelor intermediare. organizate specific. Orice B.

intermediare i finale sau de ie ire. 60 a . -manipulare. Astfel.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. -gestiune a programelor.D. cifre. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. -utilizare. . ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. cuvinte. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile.criteriile de validare. acestea sunt: primare sau de intrare.semne) convenabil unei comunicari.categoria de folosin terenului. valoarea-suprafa a parcelei. anterior programate. Valoarea exprim m sura entit ii.D. de exemplu: entitatea de baz -parcela. cât i pentru cre terea debitului de informa ii. de c tre beneficiari. Atributul se exprim prin descrierea entitatii.D. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. -administrare. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. atribut i valoare. atributul. informa ia cadastrala o putem reprezenta.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. ce realizeaz leg tura între B. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor.M... Din punct de vedere al informaticii.D. sunt definite de elementele: entitate.D.

Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare. salvare i restaurare a fi ierelor.introducerea datelor ini iale în memoria extern . în retea (în structuri arborescente. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile).D. astfel încât sistemul de gestiune specific B. sistemele de gestiune ale B. subordonate unor rela ii de apartenen ).D. actualizarea. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor.D. etc. . -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor).calcularea i memorarea rezultatelor. -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date.inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. sortarea. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. consultarea sau exploatarea. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . 61 . . reorganizare. Indiferent de scop i structur . arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri.

mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss. Y=500. R =6.956.1. avand efect juridic echivalent celor pe hartie.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .1 Sistemul de proiectie stereografic. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice. proiec iei.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic . . p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile.389. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare.000.000. raza cercului de alteratie nul .. S''=201. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. 62 latitudinea =46°. nr.perspective. se organizeaz date a cadastrului. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei. i=1. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic. longitudinea=25° .00 m.478 m.681 m. 2.718 m. X =500.00 m.378.7/1996. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.

o împ r im la coeficientul C.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent. se observa c pe cercul cu raz de 201.215m/km. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice. cercul fiind denumit de deforma ie nul .1.250m/km. adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. Constan a) este de +0. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. deforma ia maxim la periferie(Timi .99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. 2. 63 . deforma ia regional este egal cu zero. Din figur . la îndesirea acestora. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. Constanta C=0.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent.

vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic .2 Introducerea cadastrului general 2. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. 3. Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren). m rimea suprafe ei totale. relieful teritoriului administrativ.2. dup caz. 2. a punctelor geodezice de îndesire. ora ul. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou).1 Generalit i Natura. 64 . municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. Determinarea. etc.2. pe baza analizelor de teren. eviden a imobiliar-edilitar .). num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou).

10. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. planimetrare. c) de completare i actualizare a planurilor existente. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. 7. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan.4. etc. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. 8. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. Calcule la etapele 3. c) pe baza actelor de proprietate. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau.1:500. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. 9. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. 5. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. 1:2000) 6. i 4c.

2. ca organ de specialitate tutelar. 13. conduce. 4a.: etapele 3 cu 4. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. 11. c) indexul alfabetic al proprietarilor. cu 9a.b) în sistem on line.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . cu 5. d) registrul corpurilor de proprietate. 4a. etc. 12. 66 . e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . 4 cu 7.2. b) registrul cadastral al parcelelor. respectiv ONCGC-OJCGC. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. de ex. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. îndruma. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor.. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi.

2. 67 . 3. i posibilit ile de utilizare. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. y Proiectele tehnice con in: 1. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. ce se încadreaza în valoarea licita iei. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. aerofotografierea. programul de desf urare al lucrarilor contractate.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice.

hotare ale: . y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general .1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. .2. . ale intravilanelor i jude ene. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 .2. uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. p duri.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole. ape.3.2. hotarele se clasifica astfel.). din punct de vedere cadastral. transporturi etc.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor).3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2.la jude ele de grani . Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale.teritoriale. y Dupa importan a.unit ilor administrativ. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general.

în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. 69 . . Tarlaua este o no iune cadastral specific . gr dina de legume. .Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor.Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. livada). cvartale i parcele (imobile). cursuri de ap . . împrejmuiri artificiale permanente. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. construc iile social-culturale. canale.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. creste sau fire de v i. întreprinderile industriale. limite de p duri. agro-zootehnice.. via. Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. delimitarea facându-se în special de str zi. iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). g rile. amen jarile sportive. autog rile. . numai c localizarea se refera la intravilane. depozite. curtea.Corpul de proprietate. . etc. tarlale i parcele (imobile). no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. re elele edilitare i comerciale de deservire.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua.

.Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc. de depozitare a materialelor.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului. 2. leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului. Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar .lucr rile pregatitoare.2.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral .de materializare în teren a punctelor de hotar. .3. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru.. Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. cazare. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali.lucr rile de stabilire a liniilor de hotar . Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . etc. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: .

delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. precum i limita intravilanelor stabilite. atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. 3.2. secretarul consiliului local. De regula. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism. .4. dupa caz.4 Re eaua geodezic 2. referitoare la zona respectiv . Din comisie vor face parte: 1.J.prin grija delegatului O.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. în prezen a proprietarilor.G.C.juridice de in toare de suprafe e de teren.2. Geodezie i Cartografie i.1 Generalit i 71 . primarul. 2. 2. Comisia .G.C. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. în condi iile legii.C. 4. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.J. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin .C. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente.

5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2. adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). 2. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. În cazurile limit .Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC. realizat într-un sistem unitar.2. ca re ea de sprijin.1970. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie.5. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: . rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.2. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice .1970.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic .

6 Identificarea pe teren a propietarilor . 2. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2.2. necesare întocmirii planului cadastral. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component. codul numeric personal i adresa de re edin . Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. fiind evidentia i în documentele prim riilor. etc. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. pe suprafa a totala 73 .2.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor.Planul topo-cadastral. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate. Planul cadastral are la baz planul topo . este i calit ii terenurilor. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului.6. rii.

Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. supuse prelucr rilor complexe.intravilan). indiferent de destina ia lor. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate .3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date.2. dup destina ie. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. se înscriu cu caracter nedefinitiv. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. la fa a locului. dup num rul etajelor. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 .6. 2.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. pe copia planului topo-cadastral. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei.

care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. Construc ii de locuin e.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior).2.6. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. 40 m2 pentru scara 1:2000. C. Parcelele sub m rimile men ionate.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000. social-culturale i industriale b. construc iei /Indici de cartare a. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. B. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. 2.Categ.

Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale.drumurile comunale întret iate de ape.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. .) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. respectându-se urmatoarea ordine: . începand cu tarlaua nr. ape curg toare. canale. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla.1 din tarlaua nr. etc.drumurile de exploatare întretaiate de ape.1. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. iar al parcelei în centul de figur al acesteia. canalele. forme naturale ale reliefului. . 76 . c i ferate i drumuri na ionale. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile.drumurile judetene întretaiate de ape. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. .c ile ferate întretaiate de ape. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. drumuri na ionale i drumuri comunale. etc. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. c i ferate. .). cîi ferate i drumuri na ionale. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. limite de p duri sau exploata ii agricole.

suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. iar la intersec ia cu alte strazi. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´.). 2.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. În acest caz.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. ca i în cazul intravilanelor.6. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm.2. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate.. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin .1. sub forma frac ionar . începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr.

specific intravilanelor.2. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi).6. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. schemele de dispunere a foilor de plan. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. gospod rirea apelor. 2. etc. hotarele intravilanelor componente. a parcelelor i ( dupa caz aducere .6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. folosin a )a corpurilor de proprietate. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil.). precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . de transporturi. miniere. numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). etc.

000 sau 1:50.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. 1:25. 2. sediile prim riei. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. cimitire). Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar.2.000. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . colilor. poli iei i ale altor institu ii publice.cadastrale.000. limitele intravilanelor cu denumirile lor.6. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. oficiilor. terenurile apar inând domeniului public (parcuri. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. p durile. terenuri de sport. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. apele curgatoare i lacurile.

. . ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . ora sau municipiu.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). sunt: a) registrul cadastral al parcelelor. cu litere având în l imea de 3 mm)..denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . d) registrul corpurilor de proprietate. 80 .denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. iar pe celelalte plan e în partea de jos. în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm.2. .7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general. b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora. . e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). 2.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. c) registrul cadastral al propietarilor.

printr-un sistem soft adecvat. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. Banca de date a cadastrului general jude ean. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. Sistemul de prelucrare automata a datelor. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . care a fost folosit pentru fondul funciar. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. se adun într-un singur loc (OJCGC). balan e ale fondului funciar. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. jude ene. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. componente. B ncile de date. etc. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. pot fi accesate selectiv.

comunal. .registrul cadastral al parcelelor. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie.indexul posesorilor. Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem. . . Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´.indexul alfabetic al posesorilor. .fi a suprafe elor pe foi de plan. . erau: . pe ar . având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. precum i balan e ale fondului funciar.fi a centralizatoare pe grupe de posesori. având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. .fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative.registrul cadastral al proprietarilor. .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . la nivel de jude . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . or enesc sau municipal.fi a suprafe elor pe numere cadastrale. . . întocmind rapoarte de sintez .fi a teritoriului administrativ. categorii i subcategorii de folosin .

2. con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . 83 . întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . administra iei financiare. ora ene ti sau municipale sunt abilitate.partea tehnic . judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare).de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . silvicultur . etc. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. în vederea actualiz rii actelor de proprietate. potrivit legii.2.).zone cu densitate mare de parcele. a organului central de cadastru i.8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. s in tiin eze proprietarii interesa i. prim riei. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. dup caz. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. consiliile comunale.

terenuri sau construc ii. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. 84 . precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . aceea de reflectare permanent a realit ii din teren.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. este necesar a arata c . registrele de taxe i impozite. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. transmite. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . potrivit legii. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. cu date din cadastrul general aduse la zi. 2. prin care.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume.3. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei.

i recep ionate de OJCGC. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani. prin inerea la zi sistematic . desmembrari prin vânz ri-cump r ri.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. partaj ri. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. 2. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare. Recuperarea. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . circula ia terenurilor între persoanele fizice. etc. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. 18/1991 si legii privind cadastrul general.cotidian i prin aducerea la zi periodic . Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate.3. .Din punct de vedere al modului de organizare.

în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale.6 ani) 86 . sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.în special a planurilor cadastrale . 2. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare.3 inerea la zi periodic (perioada conform legii . In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . Desigur ca i în bazele de date .dac s-ar manipula i corecta zilnic. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. De fapt.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale). Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale .se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere.3.

a categoriilor de lucr ri necesare. fie sub form digital . OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. care cuprinde: . material plastic transparent. fie sub form analogic (pe suport hârtie. inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic .Pentru realizarea Cadastrului General. analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren. Faza lucr rilor de teren.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora.executarea lucr rilor de m sur tori topografice. baz tare). Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a. 87 .dup caz. b. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea .recunoa terea terenului. mai întâi în zonele cu modific ri mari. . dac exista plan digital. .

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

11.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.2.3. (m 2 ) e T ! 0.13 ™ cos U12 (3. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1.11 ±12 D12 ° (3. Punct pe segment situat înafara segmentului. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului.6) deci. altfel prezentat: D1.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1.7) sau.13 ™ sin U12 . 005 D12 [m] 2 Observa ie.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.2 trebuie s fie nul : S1.11. 3.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3. înlocuind în (3.12 ™ cos U12 (3.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.

3.13 . 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.Y2 ) . 12.9) 93 .se precizeaz : D1.1).2 3. . 13 Observa ie.7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.5) sau (3.13  K  Dn  1. D1. la distan a cunoscut fa de unul din capete.1. Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.se cunosc ( X 1 .12 . ( X 12 . X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1.11  D11.Y12 ). 2 puncte cunoscute din teren .K .1. se face verificarea D1.se cer: ( X 11 . 3.3. D1. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.11 . Cu rela iile (3.11. ( X 13 .1.4.2.2 ! D1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut.Y1 ).13 12 11 13 2 0 Fig.Y13 ).12  D12. 12. Puncte pe segment Datele problemei: . Y11 ). ( X 2 .

Punctele situate pe drepte. de coordonate cunoscute. 3. existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. practic. ( X 4 .Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . Y3 ). Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. Y4 ) . segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. 3.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care.6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. cu 94 .5.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. Y1 ). se intersecteaz în puncte unice. ( X 2 . dou câte dou .

b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.1) se calculeaz U12 i U 34 .11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.21 ! 1. Y21 ) .11)/ se ob ine coordonata Y21 .11)/// (3. Cu rela ia (3.11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.11)/V (3.11)// (3.21 (X 3.10) (Y Y Y ® tg U1.21 ! U12 ¯ U °3.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3. Solu ie.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.se cer: ( X 21 . apoi se tie c : U ®1.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte. .21 ! U 34 dar (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.

U 3. unde 41  [12]. În lucr rile [2]. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} .31 ! U 34 .11)V pentru coordonata X. 96 .[34] . [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). 3. respectiv U1.31 ! U12 .8. 3. U 3. similare. Observa ie. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} .7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig.41 ! U12 .41 ! U 34 i deci rela iile (3. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. respectiv (3.

Y2 ). este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1. Y1 ). Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . Y1 ) . dat de punctele 1 i 2 cu axa OX.4. deoarece este evident c Y51 ! 0. Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. 000 m. Solu ie. se cunosc ( X 1 . Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} . deci: .11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. respectiv Y Y1 Y2 Fig. rezultând U12 din rela ia (3.1.se cer: X 51 . practic. 1. Y0 ! 0.3. 000 m.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . dac not m cu E unghiul 97 .10. X 61 ! 0 . ( X 2 .12} i din figura 3.9. 2  D1 X2 . dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate.pentru coordonata X 51 . Y61 . Se observ c .1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0. date care înlocuite în rela ia (3. respectiv axa OY. 3.

51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g . Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.X N 51 1 X1 E U 12 (X1.12). Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 . 3.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3.10. Similar: Fig.11. 3.51 Y1 (3. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.13) Y1 E dar Fig. iar tg E ! 2 ( X1.

( X 2 . Y2 ) . 3. În lucr rile (1).12. deci 12 34 i 12 ! 34 . ( X 4 .se cer: ( X 11 . se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor.se cunosc: ( X 1 . (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul.5. Y1 ) . 34 paralele sau/ i egale. un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie. 3.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. Y11 ) . Observa ie. Datele problemei: . Fig. 99 . Y3 ) .1. Y4 ) . Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general.

Solu ie. ( X 2 .1. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3.3 a.1.se cunosc ( X 1 . Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2. Drepte paralele . deci suntem în cazul 3.11 (3.11)V i (3.se precizeaz : 3.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1.11 12 i 3. ( X 3 . iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea. 3.11)/. Y2 ) . Y3 ) . Y1 ) . Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.6. 3.13.11 (Y13 ! (Y2.15) 100 .

Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.15)// 1.2 (Y2. 3. respectiv (3.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.16)// 101 .2 ¯ ( ° Y3.21 ! (Y21.3 se ( ® X 3.11.16) (3.12..16)/ (3.21 (Y21.21 ! 21.21 ! (X 21.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.3 .11 (X2.2.

Solu ie.3 tg U 4.11 ! U 2. ( X 3 .17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.13. Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .11 ! 11 4 (X 4.7. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .2 102 . 3.Y3 ) respectiv ( X 4 .Y2 ). se cer: ( X 11 . 4.Y1 ).3 . ( X 2 .11 i 2. Fiind drepte paralele 4. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.3 ! Y Y (Y4.11 X 11  X 4 (3.11 I 1. Y11 ).11 2.17) (3.3.3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.11 ! tg U 2.2 ! {11} .1. Y4 ) punctul exterior. Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. se precizeaz : 4.3 au aceea i orientare U 4.

Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 . (3. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.2  tg U 2.11 ! tg U 1. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 .3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1. 3.11 X 11  X 1 (3. respectiv lungimea perpendicularei D32.1.2 ! Y Y (Y1.11 ! 11 1 (X 1.19) Observa ie.17)/ sau (3. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie. 3.18) (3.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.17)/ i (3. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2. Fig. Y3 ) 103 . X1 0 1 Datele problemei.1 .3 tg U1.3 B 2.Y1 ) .3 Din ecua iile (3.tg U1. Y2 ) . Drepte perpendiculare. se cer: ( X 3 . - se precizeaz : 2.14.19)/ Cele dou ecua ii (3.8. Y11 .2 ! Y11  Y1 X 11 .2  X 4 tg U 2.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.18)/ rezultând Y11 .

1 X1 0 1 (Y2. 3. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . Solu ie.3 E 2 U 2.20) (3. Se cer: ( X 4 . Din coordonate rezult observ c orient rile U12 . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . respectiv U 21 . Y4 ) .3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. Se X X3 (X2.Solu ie. Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . Dreptele fiind perpendiculare (3. 104 .15.21) Observa ie.3 3 N X2 U 2. ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte.

(2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare. D.19. Y3 ) . Y4 . D1 P 23 . 3. Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 .27) sin E ! D (3.1. Fig. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . (3.(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . Y1 ) . ( X 4 . ( X 2 . Solu ie. Se precizeaz .28) D24 0 Y4 Fig. D1 I 12 ! {4} . X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei. distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. X 1 X4 4 2 E D Se cer.18. Y4 ) . Se cunosc ( X 1 . Lucr rile (1).26) Observa ie. Cap t de drum.U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. Y2 ) . Cap t de drum Datele problemei. distan dus la o dat . Dup calcularea orient rilor U 21 . 3. ( X 3 .9. Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. 3.

30) D2 Y 0 Fig.Y1 ) . ( X 2 . pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . 3. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.10. D1 I D 2 ! {6} . 12 I 23 ! {2} . 106 .D24 ! D sin E (3. Frântur de drum Enun ul problemei. D 2 P 23 . Frânturi de drum.19. ( X 3 . Y2 ) . D1 P12 . Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . Y3 ) i l imea drumului D2. X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. Se precizeaz .28)/ (3.1. D 2 I 12 ! {5} . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate. ( X 1 .29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3.

( X 6 . ( X 4 .Se cer.33) (3.34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.11.20. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3. Apoi: (3. Y 0 Fig.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5. cazul general 107 . 3.1. Capete i frânturi de drum. ( X 5 . Y5 ) . Y6 ) Solu ie.32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. Y4 ) . 3.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

Datele problemei. Cazul unui triunghi. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. 154 se pot calcula prin metoda analitic .1. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. 3. Sp. similare cazului precedent.42) (3. Ariile triunghiurilor 165. Observa ie.1.17. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. varianta exterioar Enun ul problemei. Enun ul problemei. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. 154 din suprafa a Sp. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. practic în triunghiul 134.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . într-un poligon oarecare. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. Solu ie.43) 3.17 în poligonul 1234.25. Se cere s se deta eze o suprafa .

i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. cazul expeditiv Se precizeaz .coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . 000 m. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32. Solu ie.45) 114 . . Distan a D34. se precizeaz suprafe ei Sp. Y3 ! 1000. 3.se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . D31 se presupune c X 3 ! 1000. 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. Varianta 10 analitic . D23 .44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). Deta area în triunghi. Se cere.se m soar pe teren D12 . 000 m.26. S K 2 4 Datele problemei.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. m rimea 3 Fig.

cosU 32 ! 1 .46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. deci (3.47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc . b) metoda liniar . solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.16. sin U 32 ! 0.se calculeaz cu rela ia (3.27.44) unghiul E . Varianta 20 trigonometric .se tie c : 115 . 3. cazul expeditiv.46)// (3.47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3. Deta area în triunghi. Sp E S 2 4 . a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .46) (3.cum 3 Sp ! (3.1.

Datele problemei. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. pozi ia în teren a punctului 7. a) Metoda riguroas .18. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at .1.49) D34 ! Sp S (3.50) 3. 3. suprafa a deta at având ca baz latura 16. Solu ie. Se cere. Se precizeaz ..D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. latura de deta are va trece prin vârful 1. S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului. 116 .28.

± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3.de exemplu ¯Y5 ! 1000. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7. 3. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie.se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. deci. b) Metoda trigonometric . 000 m X ± . Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul.29. 000 m .. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 .1.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16.

14.52) (3. apoi H 1 etc.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3. I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3. iar dac 118 . Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3. din aproape în aproape. . 3. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 . Dac Sp S156 suntem în cazul 3.acestea pot fi determinate (fig. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. 3.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are. 000 m) i latura subîntins l.1. 13 i m rimea unghiurilor E1 .E 3 .30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d.19. acum (3.E 2 .30. (de exemplu: d ! 10.E 4 .

Y3 ) D14 .S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. i ( X 4 .1.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. 3. 5 7 4 3 Fig. Y1 ) . Y4 ) sau . cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi.32. Y2 ) . 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. ( X 2 . Fig.19. Datele problemei.31. 3. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 .

1.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei. Solu ie. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. 13.1.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. ( X 5 . 120 prinytr-un punct aflat pe una din . (3.57) (3. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp.22. Cunoscând distan a D14 3. 2 i 3.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3.16. prin punctul 4 aflat pe latura 12.Se precizeaz . Se cer. i unghiul E în vârful 1. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur .59) (3.60) 3.

1. 3. în col urilor acest caz Fig. Se cer. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. respectiv 6.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. 3.1.16.34. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. Y7 ) . printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 . Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. 3. 6 3 Fig. Datele problemei.33. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. (3.7 5 Sp S 1 Datele problemei.42).20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. 2 4 Se precizeaz . Se cunosc coordonatele poligonului.43). prin vârful 6 în triunghiul 561. Observa ie. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. ( X 7 . Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . cazul 3.

direc ia spre care se face deta area. Metoda 10. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Se cer. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare.63) 122 . Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. Solu ie. Se precizeaz .

grupa (3. în fapt.66)// 123 . Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. x i y.63) distan ele cu a. c . b.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. 3.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4). laturile triunghiului deta at.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4).35. Punctul exterior. (3.

¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 . În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.69) .67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3. adic segmentul D26 .66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3.65) rezultând x.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3. din rela ia (3.

prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3. 0 Fig.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.35. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3.72) Metoda 20.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) . 3.71) (3.

74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.78) a2 ! (3.77) a1 ! respectiv. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .79) (3. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3. a2 ! 26 fiind necunoscute. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! . în triunghiul 235: (3.

78)// (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5.79)// respectiv rela iile (3.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3. 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. (3.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3. avem: (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 . similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.78).70). (3.80)/ ob inem a1 .S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3.80)/. 3.80) 127 .82) de unde.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6.71). (3. (3. (3. deci: U 46 ! U 43  I (3.76) rezult chiar suprafa a S p : (3. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3. prin intersec ie înainte.77) i (3. 2. Metoda 30.81) cu (3.80)/ ob inem a2 . de i cunoa tem coordonatele punctelor 1.79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.69). Cu prima parte a rela iilor (3. Dar.

83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.36 Aplicarea intersec iei înainte (3. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3. 3.82)/.85) .82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.

[( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.87) Aplicând (3. b ! D37 rezult : 2S 436 (3. unde a ! D47 . rela ia devenind S ABC ! (3. sin A ! sin( B  C ) .Cum A ! 1800  ( B  C ) .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .

89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. 12 respectiv 13.1. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5.88) u or de solu ionat. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. problemei i sunt similare cazului anterior.37. respectiv 6. 3. În continuare cu rela ia (3. Se observ apoi c : 0 Y Fig. 3. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare.21.90) 130 . calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53.

22. 20. 40. 3. laturi egale) 30. Observa ii. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. metoda 30. 10. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. Astfel solu ii. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig.38. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. Observa ie. Se pot aplica i primele dou metode. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. 3.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut .1. cu orientarea diferit de cea a 131 . Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp.

respectiv 23.a1.1. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . în fapt D15 respectiv D26 .93) (3. Rela ia (3. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.dreptei 43.23 metoda a 20 ±a . Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3. Solu ie. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.91) (3. B ! S 234 .95)/ 132 . 3. Enun ul problemei.95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3.1. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .95) A ! S134 .23.

1.39. a2. Solu ie.25.96) deoarece: S543 ! S 463 .24. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.a2  Sp AB a !0 S S (3. a1. 3.95)// unde A ! S134 .1.95) va deveni. descompunând poligonul în patrulater. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)). ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. înlocuind pe Fig. 3. 3.97) . Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. B ! S 234 . În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 . Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.

(3. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 .95) ob inem a1 .98) A în ecua ia general (3. a1 ! a2 ! a .97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3.40. 3.1.99) general (3.97)/ (3. adic S134 ! S 234 .26.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3.69). Deta ri în trapez. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B. 3. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3. a2.97)// (3.95) Fig.

99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3. B ! 0.103) pentru deta area de la baz spre vârf.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3. a1 ! a2 ! a ecua ia (3. sau A ! S123 ! B .100) Observa ie.102) a !1s 1 Sp S123 (3.95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3. C !  S123 . C ! S123 . Rela ia general (3.99)/ (3.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3.101) pentru deta area de la vârf spre baz . 135 .

Solu ie. a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei.103) (3. Y4 ).1. Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3.104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. Datele problemei. Deta ri paralele în triunghi. Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . unghiurile E . 1. Y3 ) . S p ! S145 .105) 136 . D14 . 45 P 23 . Se precizeaz .28. F . de la se vârf spre baz .41. ( X 1 . Sp.Y5 ) .3. ( X 4 . ( X 2 . Y1 ). ( X 3 . în l imea D16 . D45 compus din D46 i D65 . 3. coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. ( X 5 . Se cer. S p . Y2 ). Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. K .

137 . D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.42.106) 2 (3.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3.105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3.106) ob inem 2 D45 1 (3.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3. 3. D15 . Se observ c D14 .110) (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145.

30.1. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.24 ± 3. În solu ionarea problemelor 3.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3. În cazul deta rilor în serie. 20. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi. Odat 138 . vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig.69). calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3.43.70).1.Cum laturile D12 .113) S! D23 ™ D17 2 (3.114)/ D67 ! D17  D16 (3. D13 . 3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare. (3.115) Observa ie.112) D35 ! D13  D15 (3.

în serie (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .116) D1 j ! Fig.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.41.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3. 3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .

Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. F .1. Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. Y2 . În cazul triunghiului Se cunosc. D B 23. ( X 5 . D I V Se cer. (3. S . S245 ! S p Se precizeaz . 123 ! {4.69). Datele problemei. În triunghiul 245 avem: 140 . D12 . unghiuri.E .Y4 ). Sp. a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. D25 . Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig.Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. distan e) ale suprafe ei ini iale. implicit X 2 . de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat .3. Solu ie. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. D24 . cea în care se opereaz deta area. Deta ri perpendiculare. D13 . D23 . K . se cer ( X 4 .5}.45.29. 3.70). distan e date).

46.127) 2S p ctg F D25 ! (3.125) Sp ! (3. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.Sp ! (3.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. Sp. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .124) D25 ™ D45 2 D25 . delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at . Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului. 3.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig.

din suprafa a dreptunghiular S1765 .134) 142 .130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.133) iar D15 ! D67 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3. Se determin D17 .

D X 4 H F K 6 3 0 Fig.134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3.47. deoarece 56 P17 143 . 3.c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 . sin F ! (3. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23.

4. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. S .48. Se precizeaz . zon reziden ial destina ie.1. suprafa afectat deta are. cale de comunica ie. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. zon i fi etc. S p suprafa a deta at . care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. 3. platform .3.12 P23 . 144 S p având ca baz ca . 8. 3. zona alocat unui canal hidrotehnic.12 . 6. Datele problemei. 5.30. 2. 7. S d aria protejat . Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. Dreapta de deta are este 9. de exemplu. iar 9.) a c rei pozi ie nu poate protejat .

S 3. D25 ! b.141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3.13 ! h . atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. S p ! S p 1  S p 2 (3.12 ! c. Solu ie. 11.137) Not m.10. S925.12.13 pe latura 23.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3.10 ! S p1. D9.Se cer.142) 145 . pentru simplificare: D9.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. D11. coordonatele punctelor de deta are 9. D36 ! d .6 ! S p 2 . S p1 ! (3. 10. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9.10 ! a. 12. D56 ! l .

a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.141)IV i (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.143)/ Adunând rela iile (3.142)IV iar (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.144) 146 .141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.

145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3. deoarece este un parametru cunoscut.145)// h! (3. Ah ! (b  d )  ( a  c) .147)/ dar: b  d ! D23  l (3.149) 147 .143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.144) în (3.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .Înlocuim (3.144).147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h . Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3. toate unghiurile fiind cunoscute. dar din (3.

152) 148 . patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.49.49 simplificându-se rela iile. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.6.11. În figura 3.12.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3. 3.

155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.153)/ Din figura 3. 3. D9.157) 149 .10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.50.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.153) Not m D23 ! D1 .h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig. Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.

Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.2  tg U 2.3 tg U1.153)V (3.Sp ! (3.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .31.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.2  X 4 tg U 2.1.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.

X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei. ( X 5 . Y2 ) . 3. ( X 3 . Se cunosc: Fig. ( X 1 . ( X 6 .51. ( X 2 . Y3 ) . G 5 P12 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . G 6 P23 .Y4 ). Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3.Y6 ) Solu ie. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 .156) 151 .Y5 ) . Y1 ).

S p 2 . S p 3 . 3. Y2 ) . 152 . ( X 3 . Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y .1.31. 66 / P 13 . Y1 ). ( X 2 .157) 3. Datele problemei. G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. Y3 ) . S p1 . 55 / P 23. Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y .similar prin ducerea unor paralele G 4.32. de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. problem . G5. S p 2 . Se cunosc: ( X 1 . O generalizare a problemei 3. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! .1. la Y S p 3 . Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig.52.

În primul rând se va studia unicitatea solu iei.1.3/ i V . 153  © Y S p2 ! S . 3. cunoscute similar celor din 3. Se cunosc: ( X 1 . 2/ .1. ( X 6/ . ( X 4 / . Y4 ). Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva.1. Y1 ). Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . 3. Y4 / ). ( X p . 3. ( X 5 / . S p 2 .34.Y5 / ) .33. S p 3 . ( X 2 . S p3 ! S 1/32 / . O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. Y6 ) . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie.1. O generalizare a problemei 3.32. Y3 ) .Y5 ) . Se cer: coordonatele punctelor 1/ . 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. 3/ 21/ Fig. Y6/ ) .Se cer: ( X 4 . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . ( X 6 . S p1 . ( X 5 . Y2 ) .33. Yp ) Observa ie.53.

f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . 7. 3.54. 8.1. ca f r modificarea 0 Fig. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . Se 2 Y cere. eventual 4. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5.35. Rectificarea prin regularizare a hotarelor. 89 B 12 .X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 .1. 67 B 13 67. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie .55. T. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. 3. Observa ie.34 nu au Problemele Fig. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic. S p 2 ! ST 925 . 3. 3.31 ± neap rat o latur aplicativ . 6.1. 9.

158) unde a1 ! S1 S (3. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. Se cer: ( X 9 .93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782. Din rela iile punctului pe segment.161) S2 . Y9 ) Solu ie.dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4). 3. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic . S 249 ! S 2 . Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. Datele problemei. cu condi ia ca S149 ! S1 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3.91. S 155 .160) unde a2 ! (3.

Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor.37.1. Se consider . Problema se poate rezolva prin mai multe procedee. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43.55. se cere coordonata X 5 .1. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000.3. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor. de exemplu. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5. 000 m). 3. trapezelor) cu axele cadrului rectangular.36. 156 . În fapt într-o deta are. sau de direc ie dreapt pe Fig.

163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.162) a! (3. 157 .57. 3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig. din ultima egalitate rezult : a! (3.162) va conduce la ob inerea lui X 5 . Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment.

a perimetrului ce o marcheaz pe teren. 5 i 4 are aria egal cu zero. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util .164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3. de referin . prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru .2. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. În cadastru identificarea terenului. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc .164)/ de unde X5 ! (3. 000 m.20 Prin intersec ia înainte. reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are. YM ! 15000. este proiec ia pe un plan orizontal.

4 Fig. Observa ie. 3 cadastrale. Suprafa real ± suprafa util reale. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . 3. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea.101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 . 3. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig.58.59. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e. 3. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.

ce are o latur curb sau a. Metoda trapezelor 14 trapeze.167) 160 .K .60.166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. const în împ r irea suprafe ei în trapeze. . ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3.13. c) metoda tangentelor. ln . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig. S 2 ! 1 2 ™ a . 3. b) metoda Simpson.14 .a) metoda trapezelor. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. e) metoda p tratelor. a) Metoda trapezelor. l1 . d) metoda paralelelor.165) l0  l1 l l l l ™ a . de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 .12.

L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. 3. n num r par. Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal . iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E . inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3. S ABF // F ! (3.61. S BE / F // este un segment parabolic.168) unde Fig. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 .169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) .

171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3.174) iar în final 162 .61.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . S1  S 2 AB / F / F Fig. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. 3.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3.

Dac m sur torile se fac pe teren (fig. Practic. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. b) metode grafice.2. 3. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat.175) 3. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate.1. cea mai utilizat .64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3.

5 D45 E6 22 F1 Y a. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ). X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. .: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis. 3. 164 0 21 0 Y b.63. Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex.

în sistemul ales. orientarea spre punctul urm tor considerând-o.65. Determinarea grafic a coordonatelor 165 .64. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. ca fiind nul .X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000. Y Fig. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. y5 = 1000. 3.000 m. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . 3.

Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. al aceluia i autor. a. Observa ie. Rela iile (3. . Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general .Observa ie. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus).2. grafic.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. Topografie general de acela i autor. Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a.

3 2 4 3/ 1 6 c. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr.c) sau triunghiuri. paralelograme. p trate.66. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. 167 6 ablon paralel Y . 6/ 4/ 5 1/ Fig. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. triunghiuri i trapeze (fig. romburi. 3. iar elementele (toate laturile i unghiurile. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate.a i b).66. triunghiuri (fig. 1 a 0 a a a a a . 3. dreptunghiuri.. 1..66. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale. Memoriu matematic. 3.

l2 . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3. ln .67.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. 3. 3.X 12 s1 a a 13 b. sn .177) sn1 . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig.67.K .67. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 .a) sau con inând p trate (3. s1 .

Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3. suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.178)/ Observa ie. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3. Cadastru general) 169 . deci: su ! a 2 (3.84 ± 89 N. Operativ.181) c) Metoda mecanic (pag.179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a.Bo .

2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. suprafa a fiec rui trapez.2050 567.4150 18 IV 567. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567.6150 567.2. 3. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig.6150 Se stabile te.2.6150 567.68).4150 19 33 34 35 I I II I 567.2050 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive.4150 567. 170 . b) Calculul suprafe elor pe tarlale.3.

) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. de exemplu. a) Calculul suprafe elor pe masive . pe perioade mari de timp. pe masive. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora.c) Calculul suprafe elor pe parcele. liziere etc.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . permit stabilirea în mod tiin ific. cu semnifica ia de pre sau evaluare. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape.pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. . No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. 171 . c i de comunica ie.

formele de relief. eroziune. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. natura i însu irile rocilor-mam . adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . s r turare. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . chimice i biologice. 172 . valoarea reac iei pH. alunecare i inundare. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. grosimea orizontului de humus. textura i con inutul de schelet.4. gradele de podzolire. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte.

f r con inut de schelet. eroziune sau ml tinizare. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. neutr sau alcalin . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. lunci. terase. s r turare. terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab .Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . de peste 50 cm grosime. salinizare. sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . prezint uneori procese incipiente de podzolire. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . eroziune sau mla tinizare. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . reac ia este slab acid . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie.

mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . y se preteaza la planta ii de vii. y la care procesele de degradare se manifest puternic. reac ia pH variaz de la acid la alcalin . Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . 174 . livezile. relieful este colinar. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . de regul nu se folosesc ca arabil. au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. drenajul solului este nesatisf c tor. fâne ele. inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. în special de combatere a eroziunii. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. cele mai potrivite folosin e sunt p unile. orizontul de humus este slab dezvoltat.ci i factorii de clim . pomi i paji ti. nisip-lutos pân la argilo-lutos. relief i hidrologie. y folosirea ca arabil este foarte redus . textura variaz de la nisip. pretabilitatea pentru arabil este diminuat .y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare.

y 0 .3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare).7 puncte pentru con inutul în humus. dup cum rezult din tabelul de mai jos. y 0 . Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. 175 .7 puncte pentru grosimea stratului de humus. clim . y 0 .5 puncte roca de solidificare. y ± 7 puncte satura ia în baze. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului.7 puncte pentru textura solului.4. y 0 . relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice.

10° 10° .5 puncte starea de culturalizare. În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole. dup cum se observ în tabelul de mai jos.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte.5° 5° . c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15. stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. y 0 .10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 .y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol. Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 .15° 15° . de relief i condi ii hidrologice). stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° .

4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol. clima. dou sau mai multe subparcele (fictive).5 .1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4. fiecare f când parte din unit i de sol 177 .1 ± 10 10. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.1 ± 15 15.7 .2. Conturul topografic al parcelei nu coincide.1 5 1 .3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.2. de regul . se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.7 0.5 2.1 ± 7 7. o parcela topografic cuprinzând una.0.4-6 4 . cu cel al unit ii de sol.5 1.0.6 ± 5 5. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit). hidrologie).3 sub 0.5 2. relief. Punctaje 0 .1.5 .

4. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. clima. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. În formulare de lucru. relieful terenului i regimul hidrologic. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . dup criterii tiin ifice.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale).diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . inclusiv a profitului dup realizarea productiei.

6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. i a cart rilor pedologice. 4. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de . In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar.

Craiova.O. Gala i.re edin de comun 5.Ora e. livezi.G. Cluj-Napoca Constan a.12. balneoclimaterice 4.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M. fie dupa metodologia aprobat de C.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 .stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.54/31 03. sta iuni urbane: turistice .O. Ia i. p uni i fâne e (anex la Legea nr.B. balneoclimaterice 3.Sate A 50 45 40 .. nr. 34/1994).Bra ov.Municipii. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1.1997.Bucure ti.Sate.1992 partea 1. 4.M.218 /4. Conform criteriilor din M. 1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. nr. Timi oara 2. sta iuni rurale: turistice ..

Nota: A ± ultracentral. D ± periferic 2. B ± central. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. Dotarea tehnico . C ± median. fundare indirect 1 181 .edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. umplutur . Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat.

În func ie de destina ie.CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. Domeniul public este de interes na ional i local. sau alte drepturi reale asupra acestora. respectiv. de domeniul (public. indiferent de destina ie. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. Proprietatea privat asupra terenurilor. 182 . poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. apar in comunelor. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. privat) din care fac parte. municipiilor i jude elor. au calitatea de posesori ori de inatori. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale.1 No iuni de drept funciar 5. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului.1. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . de titlul pe baza c ruia sunt de inute. terenuri cu destina ie forestier . ora elor. terenuri aflate permanent sub ape.

prin natura lor. porturi i aeroporturi. monumentele naturii. fiind supuse normelor juridice de drept comun. c i de comunica ii. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. i men ionate mai sus. re ele stradale i parcuri publice. 183 . inclusiv plajele. rmurile M rii Negre. ora elor. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. pie e. care potrivit legii. dup caz. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. albiile râurilor i fluviilor. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. lacurilor de interes public. terenurile cu destina ie forestier . terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. sunt de uz sau de interes public. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. municipale. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. monumentele.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. or enesti. sau de c tre prefecturile jude ene. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. dac prin lege nu se dispune altfel. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

). prin simplul acord de voin al p r ilor. Bunurile divizibile sunt cele care. când obiectul obliga iei. din aceasta grup fac parte i: . arcu ul de la vioar ). cl dirile. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. Când obiectul raportului juridic este un corp cert. precum i în materia execut rii. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. dreptul de proprietate se transfer în principiu. uzufructul asupra bunurilor imobile. riscul r mâne asupra vânz torului. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. Bunurile nemi c toare. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. de ex. în general ceea ce este legat de sol. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. fiind indivizibil. alimentele). sunt: p mântul.i piard valoarea economic (stofa. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). Daca bunul în genere nu a fost individualizat.toata celellalte drepturi reale. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . Aceast distinc ie prezint interes la partaj. 188 . când au ca obiect un imobil.In cazul bunurilor incerte. Într-o interpretare larg . f r ca prin aceasta s . În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. din punct de vedere material sau intelectual. se pot împ r i. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri.

determinarea legii. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. numai imobilelor. Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . în principiu. ac iunea confesorie de servitute. ac iunea în nulitate. totu i fiind destinat a fi culeas . nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . De pild . . 189 . fie cu energie str in .prin anticipa ie. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie.regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. ac iunile posesorii.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . pierd caracterul lor imobiliar. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. . precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara.. Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: .crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului.

procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . . competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. precum i toate drepturile reale.. dar i în raport de valoarea acestuia. lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. sunt supuse legii teritoriale. Bunurile corporale au o existen material . revendicate. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii.dac obiectul în litigiu este un bun imobil. in principiu. cu excep ia dreptului de proprietate.codul familiei con ine reguli diferite. casa). .numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. 190 . . care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . bunurile mobile putand fi obiect de gaj. iar dac este un bun mobil. Numai bunurile corporale pot fi. .imobilele aflate în cuprinsul rii. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. o form concret . fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. . Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. apar inând persoanelor str ine.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. cu privire la imobile. fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. este trecut în rândurile bunurilor corporale. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean .

4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. Dup întinderea dobândirii: 191 . Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. prin legate. iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. . prin lege.1.bunuri proprietate de stat . prin conven ie. aflate în administrarea consiliilor locale.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . din care . 5. prin ocupa iune. prin prescrip ie. proprietate public de interes local. accesiune sau incorpora iune. o parte reprezint proprietate public de interes na ional. prin tradi iune.bunuri in proprietate privat .

Când aceste 192 . care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). cu titlu particular. 1. la lucrul sau. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). albine. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. Accesiunea imobiliara natural . planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. cu titlu universal. În aceste cazuri este vorba de porumbei. In acest din urm caz. B. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. 2. iar în cazul statului. iepuri de cas . în mod natural sau artificial. Toate construc iile. Moduri originare i derivate. Accesiunea imobiliara artificiala.y y y universale. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. Accesiunea. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. C. Moduri de dobândire originare A.

Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. În sens juridic. . caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . s posede lucrul în timpul prev zut de lege. 1b. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. C. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp.30 de ani. B. simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. Accesiunea mobiliara. alta decât prorpietarul. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: .lucr ri sunt efectuate de o persoana. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important.10 . posesiunea s fie util . i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit .20 ani. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. Deci. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. adic neviciat . posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. 1. 1c. 3. 2. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor.

posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . 4. Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . 3c. un an de prezen valoreaza doi ani de absen . dac posesorul actual este de rea credin . Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. 3. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. iar restul de timp în alt jude . Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. 3b..este de bun credin . In materia uzucapiunii. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. etc. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). dac posesorul actual este de bun credin . din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . iar autorul s u de rea credin . Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. dona ia. Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 .

f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. cel mai important este dreptul de proprietate. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. 5. 6. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . f r îns a terge pentru trecut. socoti i dup decesul acelui proprietar. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. Suspendarea prescrip iei achizitive. D. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. chiar din ziua în care a început s posede. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. Principii generale Dintre drepturile reale principale. în care caz titularul înscris în cartea funciar . Moduri derivate de dobândire a propriet ii. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. 6b. f când inutil timpul ce sa scurs. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. Efectele uzucapiunii. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani.

dreptul de uz.dispozi ia. care apar ine unui alt proprietar. . asupra construc iei.o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. . Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. planta ia sau orice alt lucrare. 196 . Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. A. dreptul de abita ie. denumita superficiar. Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. Modul de dobândire a dreptului de superficie. . Dreptul de superficie se poate dobândi: a. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: .posesia.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). având particularit ile sale proprii..folosin a. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia.

Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. este un drept real perpetuu. B. f. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. privilegii imobiliare i ipoteci. servitu i. 197 . este un drept real imobiliar. ci de propriet i distincte. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. poate purta asupra tuturor construc iilor. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. fiind în acest caz complet. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. c ci nu este vorba de indiviziune. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. abita ie. de care este distinct. d. c nd este incomplet. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. b. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. c.b. e. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie.

denumit uzufructuar. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . este un drept real. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. mobil sau imobil. În prezent . comporta dou atribute: posesia i folosin a.prin testament.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). mobiliar sau imobiliar. 2. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale.prin contract. b. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. 198 . În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. 526 cod civil). cu obliga ia de a-i conserva substan a. Caracterele uzufructului: a. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . . uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. . Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. e. d. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. 1. c.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. ori chiar asupra unei crean e. este un drept temporar. este un drept cesibil. este un drept de folosin . a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului.

199 i .constituirea indirecta.constituirea direct . cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale.a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie.ac iunea personal . Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire. . Ea este posibil prin analogie.ac iunile posesorii. . Drepturile i obliga iile uzufructuarului. civile. titularul s u are la îndemân : . folosin a lucrului.ac iunea în gr nituire. industriale. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. . . c) Uzufructuarul poate s cedeze. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i. pe cale de reten ie. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: . 3. prin acte de înstr inare.ac iunea petitorie. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale.

ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. în principiu. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. 200 . Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate.. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. 4. d) de a nu schimba destina ia lucrului.

558 cc). Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. precum: ac iunea în revendicare. ac iunile posesorii. 5. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. In principiu restituirea se va face în natur . d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. etc. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. care îi apar ine întotdeauna lui. rezolu iune). ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. e) Prin renun are la uzufruct. ac iunea în gr nituire.b) sa perceapa produsele lucrului. întrucat acestea intra în no iunea de capital. 201 . b) Prin expirarea termenului. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. d) Prin consolidare. Modurile de stingere a uzufructului. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . revocare. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. c) s fac toate repara iile mari.

numit fond dominant. 202 . o anumita sarcin în favoarea altui fond.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. nu ar putea s . pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. Clasificarea servitu ilor. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. e) Servitutea este un drept indivizibil.naturale. . Servitutea nu poate fi cedat . A. înstr inat . Servitu ile se împart în: . d) Servitutea este un drept perpetuu. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. B.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. numit fond servant sau aservit. Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar.legale. c) Servitutea este un drept accesoriu. deoarece.

Dintre acestea. c) servitu i necontinue i aparente.servitu ile stabilite prin act juridic. C. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . între care se poate men iona servitutea de p storit. c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. de exemplu serve te de trecere pe o poteca. . O alta clasificare const în: . .continue. Dupa obiectul lor.conven ionale. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. d) servitu i necontinue i neaparente. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului.necontinue. servitu ile se grupeaza în: .servitu i neaparente. . servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. Situa ia special a fondurilor face ca uneori. . b) Servitu i negative. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant.servitu i aparente. Dup modul lor de exercitare.. cum sunt în general servitu ile negative. în care intr : . cum ar fi servitutea de vedere. b) servitu i continue i neaparente.servitu ile stabilite prin uzucapiune.

. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond. E. Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. .titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit.titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. Se pot folosi de dreptul de servitute: . . pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie.sunt susceptibile de o adevarat posesiune.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. .pot fi dobândite prin uzucapiune. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute. . Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. 204 .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor.proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. D.

municipiilor sau jude elor.În cazul unei servitu i de trecere. 5. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. Stingerea servitu ilor. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. c) prin confuziune. statul ocrote te proprietatea public i privat . iar administrarea 205 . sau de interes local. apar ine comunelor. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . caz în care proprietatea.1. 135 din Constitu ie. ora elor. îns în limitele determinate de lege. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. F. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. calea de acces nu poate fi închis îngustat . Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. de asemenea în regim de drept public. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art.

Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. se precizeaz c exproprierea de imobile. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. cu respectarea actelor normative în vigoare. A adar. dac prin lege nu se prevede altfel. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. Referindu-ne la prevederile art. folosin a i dispozi ia). de c tre prefecturi.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. prin hot râre judec toreasc . dup o dreapta i prealabil desp gubire. 206 . iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. 135 din Constitutie. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. dup caz. potrivit legii. ora elor. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. O data cu înf ptuirea privatiz rii.

Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. 18/1991 si nr. sunt i r mân in circuitul civil.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. prin acte juridice între vii. indiferent de întinderea suprafe ei. terenul din extravilan. încheiate în form autentic . Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege. Terenurile proprietate privat . Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii.Dupa împlinirea acestui termen. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. Înainte de a fi vândut. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. 1/2000. încheiate în forma autentica. 207 .5. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. indiferent de proprietarul lor. dupa caz.1.

convenit proprietarului ipotecat. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel .Prin schimburile efectuate. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. cu respectarea drepturilor reale. ea va fi înscris atât asupra acestora. Chiar f r aceasta învoire. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. Dreptul la 208 . constituit în folosul unui imobil.2. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. uz si abita ie In situa iile în care servitutea. Dreptul de servitute. a dreptului de proprietate. uzufruct. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. uzufructul. 5. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. cât i asupra p r ii comune indivize. grevat cu dreptul de superficie. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. se va putea face numai cu învoirea ter ului. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. Radierea unei servitu i. dup ascultarea p r ilor.

Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. Dobânzile conven ionale i legale. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum .ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. vor avea rangul ipotecii. antreprenorii i mai tri vor putea cere. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. vor avea rangul ipotecii. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. datorate pe ultimii trei ani. Dac vânzarea a fost rezolvat . se înscrie din oficiu. rentele sau alte presta ii periodice. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. în folosul vânz torului. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. cop rta ul va putea cere. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . ori nu a fost primit în întregime. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . acest drept se va radia din oficiu. Arhitec ii. dobânzile. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. rentele sau celelalte presta ii periodice. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . sc zute dup notare.

Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. 210 .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri.radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat.dac termenul de justificare nu era împlinit. antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. în untrul termenului de 15 zile. pentru o suma maxim . când o va respinge din oficiu: . biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. .arhitec ilor. pentru a fi notat .in acest caz. . afar de urm toarele cazuri. astfel: . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. despre care se va men iona în cererea de înscriere. iar in lips . Prelungirea se noteaza în cartea funciar . Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. despre care s-a men ionat mai sus. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. In cazul arhitec ilor. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei.

se va face ar tarea despre aceast înscriere. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. str mutarea ipotecii. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie.. În acest caz. 211 . notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei.

termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. Dac ulterior. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. nu s-a învoit la schimbare. se va putea nota n cartea funciar .Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie.i rangul cedat. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. obliga ia de a str muta ori a greva. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. crean a ipotecar condi ionat reluându. f cuta sub aceast condi ie. va putea renun a la folosul schimb rii de rang. 212 . Condi ia rezolutorie. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic .

1964 Gh. I.T.N. Litografia Universit ii Petro ani.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic . 2000 V. Litografia Institutului Politehnic Gh.T.R dulescu TOPOGRAFIE.Gagea Gh.P dure M. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.Palamariu I.D. îndrum tor pentru proiectul de an.Dragomir M. din Cluj-Napoca.P dure M. P dure I.Barbier traducere în limba român Gh. 2000. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.Ienciu I. 1972 M rturii geodezice. Bucure ti..BIBLIOGRAFIE M. 1986 Topografie-teorie i practic . Institutului Politehnic .M. 1963 Cadastru. 1985 Istoria matematicii în evul mediu.R dulescu TOPOGRAFIE.M.Nicolaescu A.M. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire.Bendea V.Proca Gh. Editura ALL BECK. 2002 Calcule topografice.Bendea Gh. bucure ti.Cri an Cadastru general.Rotaru L. E. Bucure ti. Bucure ti.B lan Gh.Iu kevici I.S. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.B.Bendea V. Tez de doctorat. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban. 1983. Paris.R dulescu N.P.P. Editura Matrix ROM. Lito.B.P dure G.B lan 213 din Cluj-Napoca. Probleme.Bo R. 2002 Cadastru funciar. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Editura tiin ific . Editura militar . Editura Technique et Vulgarisation.S. Lucr ri practice. Bucure ti.R dulescu Gh. 2003 I.N.

Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 .R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .M.T. 2003 Gh. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. Gh.Tomoioag *** Cadastru.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER .M.M. Gh.T. note de curs.T.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Editura Risoprint. culegere de probleme. Editura Risoprint.T. 2002.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ISBN: 973-656-238-7. Editura Risoprint. 1991 Gh. ISBN: 973-656-396-0.T. Editura MORO AN. 2002. 2002. ClujNapoca. Cluj-Napoca. 2003. ISBN: 973-656-239-5.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Tipografia Universit ii Baia Mare. Cluj-Napoca. Gh.M.T. îndrum tor de lucr ri. Gh. Risoprint. 2003. Cluj-Napoca. 2003. Institutul de Construc ii Bucure ti. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC .R dulescu Risoprint. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . îndrum tor de lucr ri. LUCR RI. Editura Risoprint.M. Gh.T.T. culegere de probleme. ISBN: 973-656-240-9. note de curs.M. ISBN: 973-656-395-2.Fân an Ghe. Editura C.M.Cosma Ghe. ISBN: 973-656-397-9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful