1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

care se refereau la propriet i i folosin e. reprezentând regiuni. cadastru i h r i. plutind peste ocean. elemente hidrografice referitoare la fluvii. cum sunt itinerarul i distan a. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. de exemplu. ri i mun i.2 unei t bli e. elemente topografice de tip administrativ i orografic. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. De i de tip local. topografia sumerian . desenat în partea de jos a Fig. 5 . canale i izvoare de ap . De altfel. 2).

creat foarte de timpuriu. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic . sunt reprezenta i separat. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. în ordinea în l imilor speciale. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. sub regele Darius al Persiei (521 . iar vârfurile sunt redate. Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. De exemplu. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact .).n. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). de i u or de confundat.Sub directa influen Palestina.e. lan urilor muntoase i a altor detalii. construc ii.485 i. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. cuprinzând Fenicia i 6 . despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . de cartiere. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. canale etc. H r ile sunt orientate spre sud. ). precum i reprezentarea cursurilor de ap .C. care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului.în centrul discului fiind Babilonul. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´.

iar mai târziu. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . În Babilonul antic. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. a a-numita teorem a lui Pitagora. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. în Iran i Asia central . m surarea unor figuri relativ simple. de i nu sunt atestate documentar. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. frânghii diferite etc. i anume agrimensura.y unghiuri instrumente topografice care. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . ). probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. iar cele c utate ca date. având în vedere construc iile. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . pr jini de bambus sau alt material. apoi în Europa. din aproxim ri prin lips adaos. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. Pe un plan de dezvoltare mai abstract .

cap t tr s turi principal noi. se pun bazele teoriei numerelor.e. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. combinat desigur cu observa ia i induc ia.n. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea.. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. Problemele directe de calcul. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. se pun 8 . matematica egiptean . Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. fundamentare. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. În secolul al III-lea î.n. În virtutea unui ir de împrejur ri. pare-se. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. trec pe ultimul plan.e. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. În sfâr it. La un nivel ceva mai coborât se afla. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. f r nici un fel de i verific ri.

la scar modest . calculele aproximative. geometrie. la început mai simple. inclusiv mecanica fluidelor. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. Totu i. se creeaz . c tre sfâr itul acestei perioade. o simbolic a algebrei. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. calculele aproximative. mecanica. algebr .primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. teoria comercial . i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. optica. 9 . Ea este în primul rând o matematic calculatorie. trigonometria. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. Începând cu secolulal II-lea. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. decompunerea societ ii antice sclavagiste. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. mai întâi algoritmi izola i. precum: geometria sferic . algebra numeric numerelor i trigonometria. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . cosmografia. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. iar apoi tot mai complicate. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului.

Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. fortifica ii militare. cu cote în natur . îndeosebi în rile arabe. ca i calculul dimensiunilor lor. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. iar printr-o oarecare complicare. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. Popula ia se ocup aici cu agricultura. cu diferite meserii i cu nego ul. de drumuri. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor.a. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. de distan a de transport . construc ii de palate i temple . crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor.a. de extragere a r d cinilor p trate i cubice.

Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. iar mai târziu în rile arabe. Aceasta nu e de mirare. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. care satisface anumite condi ii´.e. În India. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric .n. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . Cu o sut de ani mai devreme.. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. precum i la m surarea ogoarelor.î. O mie de ani mai târziu. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). În particular. În Califatul de la Bagdad. în toate rela iile lor reciproce. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare. aici se efectueaz se m surase i în China. lungimea unui grad de meridian . se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O.

Acela i Liu Huei spune c . Timpul exact al compunerii. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat .n. aproximativ cu 100 de ani mai târziu. în afara hotarelor ei.e. bazându-se pe mo tenirea elen . acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . Cijan an a murit în anul 152 î. În timp ce. Ghen Ciou-cian.e. rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . În conformitate cu o cronic antic chinez . volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. 12 . indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus.ziu cijan suan u. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. ajuns pân în zilele noastre. Dup cum s-a mai spus. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . func ionar de vaz din serviciul finan elor.n. Liu Huei. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. par ial. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii.În treac t fie zis. de pild .n. care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i.e.).

De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. negustori i meseria i etc. iar în altele. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. din punct de vedere al interesului profesional etc.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. ca de pild M surarea ogoarelor. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. De altfel. ridicarea zidurilor de cet i. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . împ r irea produselor etc. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. impozite. în unele. cu titlul M surarea ogoarelor. din care îns nu sa p strat nici una. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. angajarea lucr torilor. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. De pild . în altele ± asem narea. 15]. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. construc ia canalelor i a barajelor.

apoi se indic r spunsul i. De fiecare dat . inteligent chiar. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . În multe cazuri. este adev rat. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. în sfâr it. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. Cartea a II-a. textul nu este suficient pentru ca un cititor. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. 14 . a cercului i a p r ilor lui. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . s -l poat în elege singur. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. purtând titlul M surarea ogoarelor.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. Cartea I din Matematic . o singur solu ie întreag . În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. la început se formuleaz problema. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. l muriri prealabile i altele. La aceste probleme.

O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. aproximativ în aceea i epoc . În cartea a VII-a. Adaos i lips . are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. În cartea a VI-a. Unul dintre i în i 15 . propor ional cu ni te numere date.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. Cartea a V-a. apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. var . Estimarea lucr rilor. precum i a diametrelor cercului i sferei. este vorba de determinarea laturii latur . unui dreptunghi dac ao guan. care. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. De pild . sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. prim var toamn . r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. canale. Reparti ia propor ional . se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. În cartea a IV-a. baraje. se rezolv îndep rtata Alexandrie. precum i probleme cu privire la bazine.

procedee este regula celor dou pozi ii false. negustori etc. deoarece gou este numelei catetei mici. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. verticale. Cartea se nume te Gou-gu. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. Cartea a VIII-a. iar gu este numele catetei mari. Uneori. Fan-cen. În sfâr it. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. dup cum s-a spus. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . comer etc. în cuprinsul aceleia i c r i. cartea a IX-a. dintr-un triunghi dreptunghic. În virtutea unei asemenea neomogenit i. despre cele patru opera ii de aritmetic . con inând date de baz . Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . adâncimea unui pu etc. i în primele c r i. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. ca de pild . în ansamblul ei. prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. ele se întâlnesc îns de origine mai veche. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . Gou-gu. cu mai multe necunoscute.

precum i diferite tabele astronomice. uneori foarte am nun it . Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. cataloage de stele. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. ajuns pân la noi. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. cu patru cifre semnificative. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. chinezesc cronologice ale diferitelor . Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. Cuvântul zidj. 17 . Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. persan. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. ebraic.. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. cu aceea i precizie. cu dou cifre.a. indian. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. i cuprinzând calendarele musulman. din tabele trigonometrice. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. cre tin. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. Într-un alt manuscris. sirian. Afar de acestea. luat din limba persan . cotangentelor. sub numele acestui înv at. De regul . eclipsele solare i de lun etc. tangentelor. din informa iile ri.

permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips . În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei.Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate.

F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. diferen ele sinusurilor mic oreaz . dac arcele AB i BC sunt egale între ele. care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. Scriind inegalit ile: 18 . 3). (fig. atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. Într-adev r.E .

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

N  h sinN  1 ?sinN .sin .

la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . este de 47 cvinte. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V .0087265373 în locul valorii corecte 0. Ibn Iunis 19 . Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. În frac ii zecimale.0087265355 i este exact pân la 10-8. Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente.N . din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale. Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0.

Din p cate.calculeaz independent sinusul de 10. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). raza se ia egal cu unitatea. în care trebuie spus. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. 2¶49´43¶´28IV. Mai departe. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. În schimb. Valoarea definitiv sin 10 = 1. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. nu au fost înc studiate. Tabelele lui pentru tangente. cu un interval de 1¶. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni.

Dar spre 21 . Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. al-Biruni. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. pân la cvinte. de uz general. sau de forma x3 + 1 = 3x.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. 2. Am v zut c el reduce aceast problem . folosit . 1. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. sau mai exact pân la cvarte. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . Mai departe. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. Afar de interpolarea liniar . ceea ce corespunde la opt zecimale. înc de pe vremea lui Ptolemeu. dup cum am v zut. iar tabelele tangentelor din grad în grad. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. prin dou procedee. Pentru a ob ine sinusul de 10. adic e corect pân la cvarte.

reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .deosebire de regula chinezilor.

x .x 0 2 .

x0 10 .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .

ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. deoarece pentru o func ie cresc toare. Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Sub raport practic. adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. deoarece a contribuit. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). prin 1. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. cunoscute mai ales în vestul Europei. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . De aceea. In evolu ia lui de-a lungul timpului. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. încercarea lui e nereu it .

.

.

.

¢ .

x .x 0 sin .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. i juridic . alipiri general. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române.de institu iile juridice. cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . Cel 23 . secolele XIII ± XIV.2. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . din cele mai rile române ( vechi timpuri.2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. iar cele de la publicitatea imobiliar . hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. ultimii cu cotitul vaselor ).. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . Cu timpul. 1. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. etc. corespunzând la circa 50 de ari. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. pe de o în sensul parte. pe de alt parte.

Veniamin din Lesbos. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. una la Ia i. În aceste dou 24 . num rare. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). în 1640 ( la început ca un colegiu ). în Moldova. la aceste academii. la Academia din Bucure ti. dup 1777. algebra. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818).dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. teoria i practica logaritmilor. cu Valeriano Bonvicino. În ara Româneasc i Moldova. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. Mai târziu. Nichifor Theotochis i Demetrios P. Profesori renumi i de matematici au fost. adunare i sc dere. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. dar pentru astronomie. Govdela. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. la Schola latina de la Cotnari. trigonometria plan i sferic . care a înv at în Italia. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . Elementele lui Euclid. în limba greac . pentru prima oar în Moldova. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. profesor la Universitatea din Padova. în care se predau. Manasse Eliad a predat. Grigore Costandas. s-au predat. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. Nicolae Cercel. Neofit Duca. în 1668. alta la Bucure ti în 1694.

a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. a lui Gaspar Scott (1765). În 1737. care a circulat aici. în 1613.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . G. în 1704. algebr ale lui Christian Wolff. adunare. ap rut la Bra ov. Metzburg i Etienne Bézout. în 1681. geometrie. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. precum : Elementa geometriae. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . 25 Elementele lui Euclid ci. a lui Maximilian Hell (1755). sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . în toate rile române). care constituie i primul manual universitar din Transilvania. în 1777. O prim carte de matematici. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. I. pân în anul 1821. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). a ap rut la Cluj prima trigonometrie. a fost adaptat nevoilor . Ianossi. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . Pe urm . Aritmetica practica generalis. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. Elementa mathematica. trigonometrie. ap rut la Liége. începând cu secolul al XVII-lea. sc dere. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. de la Sorbona. tratând i despre unit ile de m sur . intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. scoas de N. Cartea se ocup de numera ie. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice.

B. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. având ca promotori pe Gh. De exemplu. 1789 B. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. au tradus i ei c r i str ine de matematic . înfiin at de Gh. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. ci prelucr ri. Elemente de algebr dup i sferica. aritmetica. Mai înainte de Gheorghe Laz r. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. A. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). 5551 B. Petrache Poenaru. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. 2787 B. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. dup anul 1814: Aritmetic . ). A.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). de geometrie. 151. Laz r în 1818. 2496. 1796. Laz r. Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. A. A. 2788 B. Mai târziu Gh. c r i care nu mai erau simple traduceri. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. ) i Algebra ( mss. ) i un al treilea. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . ). o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. Francoeur.

Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. de curbe sferice. Cercet rile sale. XI a lui Euclid principiilor geometriei. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. mine i arhitectur . în 1852. iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . dintre care. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. Alexandru Or scu. introducendi. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. Trata ie asupra geometriei descriptive. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. dup Lefébure de Fourcy. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. în perioada 18211860. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. în 1864.i al ii. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. de i redus ca num r de pagini. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. ap rut ( publicat în Tentamen ). coala de pon i i osele. a fost revolu ionar în matematici. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . cel lalt în 1839 ). În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. de linii i suprafe e reciproce. ultima. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial .

Ulterior.Kazan´. Dac nu este admis. atunci înfiin at . trecând. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. pentru geometrie descriptiv . Spiru C. în 1865 este încadrat i Ioan M. ca o form a sensibilit ii. pentru geometrie descriptiv . în 1829. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. Iacob Lahovary. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . idee care. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. Alexandru Or scu. la astrologie i geodezie. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. pentru analiz matematic . Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. Ioan Popp. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. la calculul diferen ial i integral. Ion F lcoianu. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. Mai pe urm li s-au ad ugat. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. ca profesori de matematici. a fost numit Neculai Culianu. 28 . a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . în 1916. Mai mult înc . se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. acest postulat poate fi admis sau respins. mai pe urm . Rallet. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . De la înfiin¶area primei universit i. apoi. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. dup care spa iul poate i de materie. logic. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. astronomie i geodezie. Dac e admis. Ca i lui N. I. în 1863. în 1871. independent de lumea exterioar a materiei. Dimitrie Petrescu.

Cursurile de matematici s-au predat. în 1872. în general. 29 . în cel al lui Neculai St. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. pân în 1864. la care au predat. Cursurile predate i manualele editate. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. porne te de la formula lui Botez. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. ca profesor de astronomie i geodezie. la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). în 1878. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. în 1882. utilizat i de Catalan. ca Réthy Mor. Botesu de Iassy ( Bull. 34. comunicare privind constanta lui Euler. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. iar dup aceast dat . la mecanic ra ional . care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. Constantin Gogu. Catalan. 1872). la algebr superioar analitic i teoria func iilor. Astfel. Tradus în limba francez . Universitatea cu limb de predare maghiar . i studii originale de matematici. profesori de seam .R. Paris. Acad. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. Cebî ev. Sc. în 1895. în limba român erau. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. la geometrie i Nicolae Coculescu. în acela i an. la facultatea de tiin e. cercetat . David Emmanuel. sunt stabilite formule pentru . Mai mult înc . de asemenea. Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . Bruxelles.Haret. Sc. la sec ia de matematici. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . în 1872. Acad. x fiind întreg i pozitiv. b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate.

Apar. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. în care au ap rut Elementele lui Euclit. la Ia i. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. Andrei Ioachimescu. din Bucure ti. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. Henri Poincaré. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. mecanic i balistic . nomografie. teoria elasticit ii materialelor. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. Ion Ionescu. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. Recrea iile tiin ifice. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . istoria matematicii în România i istoria matematicii universale.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. astfel. i i rezisten a trigonometrie. care teza lui Haret. calculul diferen ial integral. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. geometrie. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. algebr . iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. în 30 . cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. Ca redactori ai acesteia au func ionat. în 1883. geometrie analitic . Dup aceea.

De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . Ioachimescu. de asemenea. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. Alt redactor al Gazetei matematice. Vasile Cristescu. de teoria ecua iilor. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. de exemplu. de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. i sferic . ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. trigonometrie GEOMETRU´. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. de geometrie sintetic . de asemenea. de formulele lui Euler pentru flambaj. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . triunghiurile pseudoisoscele). S-a ocupat. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . Au ap rut. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. Andrei Gh. în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ).

3. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. nu s-ar fi putut afirma. Banat i Bucovina.i eica. care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. 23/1933).începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: .etapa 1919 ± 1933. 1. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. .2. în special f r Bacaloglu. Ioachimescu i Cristescu. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Ionescu. Haret. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr. Roussilhe. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). Emmanuel.

S-a constatat astfel c . din multe puncte de vedere. eviden a 33 . Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. Astfel. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. o m sura benefic . in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti.etapa 1955 ± 1989. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. 6 ani). prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. 13 milioane hectare. . .de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate.etapa1933 ± 1955. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor.

obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari.) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii.etapa 1990 ± 1995. 18/1991. 12/1968 privind ap rarea. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate.dar i pentru activit ile de geodezie. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. etc. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . 18/1991 i în care. minier. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii.. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. urbanistic. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. precum i. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. pentru prima dat . De aceea. gospodarirea apelor. in anul 1968 (prin Legea nr. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr.simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. topo-fotogrammetric i cartografic . conservarea i folosirea terenurilor agicole). s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. 305/1972 privind activitatea geodezic . c i de comunica ii.

fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv .etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. . dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. cum era i firesc. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. 18/1991. la care s se racordeze c r ile funciare. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. . care. în care s-au clasat teritoriile comunale. De aceea. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr.general. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 .

a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. neactuale. dar i de ini iere în noile tehnologii. s-au achitat de sarcin . . atât a activit ii de . pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. Aceast sarcin era. Am primit.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general.printr-o desf urare coordonat cadastru general. înafara orelor de serviciu. în calitate de topograf din jude ul Cluj. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. Pentru aceasta fiecare topograf . topografic i cartografic. . în condi ii normale imposibil de realizat. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. mijloace tehnice i materiale specifice. din fiecare jude . Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985.

ape. . . 1.cadastrul c ilor ferate. în general. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general. .cadastrul Casei autonome a p durilor statului. urbanism i sistematizarea ora elor. silvicultur . Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie.2. au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. industrie.cadastrul petrolier.4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale. am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. minerit.cadastrul apelor.comun . Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: . trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . Dup cel de-al doilea r zboi mondial.i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. apoi i ca organizare i încadrare. .cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur .

. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. construc iilor.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. care deservesc unit ile portuare. consisten a masei lemnoase. etc. 38 .instala iilor. re elelor subterane i supraterane.´ În acest sens.G. conform legii i normelor elaborate de O.C. etc.N.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . cu scopul administr rii lor ra ionale. clasa de calitate.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. specificând suprafa a. re elelor subterane i supraterane. . .cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor.cadastrul aeroporturilor .. construc iilor. instala iilor i st rii re elei feroviare. etc. specifice unor domenii de activitate. . etc. .C. cadastrele de specialitate. construc iilor.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. venitul net..cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . Astfel. distingem: . platformelor tehnologice. c ilor de transport. care deservesc aeroporturile. instala iilor i st rii re elei de drumuri. .valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. precum i informa ii referitoare la sol. vârsta. relief i clim . declivitatea. esen a lemnoas . specificând natura solului. pretabilitatea la anumite culturi. construc iilor. instala iilor. . platformelor tehnologice. c ilor de transport..

materialele de construc ie. de protec ie i ameliorare a calit ii.eviden a i inventarierea apelor. . funda ia.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. folosin a. precum i condi iile de relief i clim .cadastrul fondului imobiliar . specificând amplasamentele. organizate pe bazine hidrografice. i conducere a statului 39 . suprafa a.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. alte institu ii publice sau private. precum i a instalaiilor care le deservesc. a terenurilor acoperite de ape i stuf. electrice. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . ora . instala iile de transport i exploatare. materialele de construc ii. structura. canalizare. speciali ti. . parametrii tehnici. traseele. specificând pentru construc ii folosin a. starea de moment. starea de moment. gaz. specificând suprafa a..cadastrul apelor.cadastrul re elelor edilitare (ap . privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . regimul de in l ime. 1. dimensiunile. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare. termoficare. dot rile. municipiu). persoane particulare. calitatea.

etc.imobilul : suprafa a . protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii.administrativ . . categoria de folosin a terenului. La rândul s u. furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. În acest sens. fiecare dintre cele trei elemente.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. vizeaz mai multe însu iri i anume: . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . destina ia terenullui (constructiei). calitatea terenului. cu sau f r construc ii). Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. proprietarul i pozi ionarea teritorial . y y particip la identificarea resurselor funciare. construc ia i proprietarul. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare.pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. . aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). Entit ile cadastrului general sunt: parcela.

planta iile de duzi. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . b) terenurile neproductive . republicat .4 Destina iile terenurilor 1.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . drumurile tehnologice i de exploatare agricol . republicat . pepinierele pomicole. 1. solariile.2 din legea 18/1991.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. livezile. Terenurile cu destina ie agricola (TDA). 2.1 din legea 18/1991. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . viile.Conform Art. indiferent de destina ie. r sadni ele i alte asemenea. cele cu vegeta ie forestier . terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. fâne ele. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. pepinierele viticole. orez riile. 1. c p un riile. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. produc ie sau 41 . amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare.stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. serele. dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . terenurile de orice fel. planta iile de hamei.p unile împ durite. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.4. p unile. constituie fondul funciar al României. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale.

navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. Datele C.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. 4. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . 5. cariere i halde de orice fel. râpe.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. abrupturi. nucleare. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . Terenurile din intravilan (TDI). juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH).administra ie silvic .atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. ca atare. de telecomunica ii. 3. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. din interiorul unitatii administrativ. precum i cele neproductive: stânc rii. alte amenaj ri ale localit ilor. de transport al energiei electrice. bolovani uri. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. pentru exploat rile miniere i petroliere. construc ii i instala ii hidrotehnice. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. feroviare. termice i al gazelor naturale. 1. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. monumentele naturii. inclusiv terenurile agricole i forestiere. terenurile destinate împ duririlor. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale.4. ravene. termice.G. pentru nevoile de ap rare. rezerva iile. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. plajele.

³total terenuri cu curti. ³total terenuri neagricole´. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. etc. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. 43 . Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. dar si in modul de prelucrare. Desigur ca. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor..constructii´. se aplica regulile cadastrului general. Asadar. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. in functie de solicitari. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. etc. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). De exemplu. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii.

La randul lor acestea.5 Categoriile de folosin 1. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). 1. este unul din atributele parcelei.A. in anii din urma.). din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. y Categoria de folosin ã a terenului.18/1991.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. 44 a terenurilor .G. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. indiferent de destina ia lor. in special a planurilor cadastrale. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. republicata. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii.5. a unor forme de cadastru de specialitate. individualizat printr-un cod. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex.Aplicarea regulilor (normelor) C. definite prin Legea fondului funciar nr.

G.5. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. talazuri.2.4.6. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate.solarii i r sadni e (ASO). la care se adaug nota iile de detaliere specifice. al turi de num rul cadastral al imobilului. irigare. se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. 1. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa . 1.c p un rii (AC). care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.orez rii (AO).3.5. y Aceste atribute. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare. În cadastrele de specialitate. etc. 45 . În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 .arabil propriu-zis (A). etc.7.G.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene. 1.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1. terasare. 1. 1. în func ie de necesitate. 1. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. 1.gr dini de legume (AG). debu ee.paji ti cultivate (AP). benzi înierbate.1. diguri. p strându-se îns simbolurile standardizate.sere (AS).

precum i p unile care provin din foste livezi.3.p uni împ durite ( PP ).p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren.2. 2.p uni curate (P). 2.4.p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT). 2. care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . 3.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor.1.fâne e curate(F).1.alte culturi perene (AD). La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie. prin însamantari la intervale de maxim 15. fructele reprezentând un produs secundar.fâne e cu pomi fructiferi( FL ). Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile.fâne e împ durite( FP ). 3.1.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).8. 4. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial..2. 3. 2. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2. 3.3. având urmatoarele subcategorii: . criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3.4.

pepinierele pomicole ( LP ). P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.3. Livezi (L) Livezile clasice (L). 4.4. 5.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. 6. indiferent de proprietar.planta iile de duzi( LD ). etc. sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. 4.livezile intensive i superintensive (LI).1. 5. . 5.2. sunt terenurile plantate cu zmeur .1.3.4. 4.viile nobile (VN).2.4. agri e. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate. 5. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´. trandafiri de dulcea . Din aceasta categorie fac parte: 47 . coac ze.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ).

7.p durile (PD). destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. dupa retragerea apelor. culturi de r chit .pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). cursurile de ap . combaterea eroziunii.3. c ilor de comunica ie. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. din mal în mal. cu urmatoarele subcategorii: 7.6. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime.4. care. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care. numai la viituri mari. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. 6. nu pot avea alta folosin . terenuri ocupate de pepiniere..perdele de protec ie (PDP).1. 6. etc.apele curgatoare ( HR ). chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. m r cini uri. arbu ti ornamentali i fructiferi. De obicei.tuf risurile i m r cini urile (PDT). sunt terenurile în curs de regenerare. gârlele. planta ii.2. c tini uri.). digurilor. solarii. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri.terenuri destinate împ duririi (PDI). privaluri.. pârâurile. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa.25 ha. salcâmi. 6. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. 48 . a ez rilor umane. etc. 6. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. ienuperi uri.1. etc.5.

aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.3.2. din punct de vedere func ional i al administrarii. astfel: 49 .Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . 7. 7. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz .marea teritorial i marea interioar (HM). ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. ale b l ilor. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. ale locurilor de acostare.lacurile i b l ile naturale . Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. cuvetelor lacurilor naturale i artificiale.ape statatoare (HB). 8. insulele i prundi urile. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m).

uzine.c ile ferate (CF). Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC). terase.a-proprietate privata a pers. cimitire. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii.b-proprietate privata a pers. sau secundare i uli e.F. gr dini botanice i zoologice. juridice . 9. fabrici. cariere. g ri. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. docuri de depozitare. sta iuni balneoclimaterice.2.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). 8. exploat ri minerale i petroliere. drumuri na ionale secundare. fizice .drumurile de interes local (DC). precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. fâ ia de frontier . silozuri.drumurile jude ene (DJ). 50 . pie e. porturi.8.1. 8.4.3.J. rampe de încarcare. hidrocentrale. aeroporturi i alte obiective importante. drumuri expres. ora e. 8. cur i. triaje. drumuri na ionale principale. debu ee. care cuprind str zi principale.drumurile na ionale (DN). care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. 9. 8.5. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. parcuri. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. care pot fi simple. care cuprind la rândul lor: autostr zi. drumuri europene. duble i înguste.

construc ii metrou .9.CFB. 9. 9.3. 9. 9. 9.construc ii edilitare . Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.6.CSPO.15. 9. 9.e-domeniu privat al statului .construc ii financiar .CSOC.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale . 9.5. 9.CEDIL.construc ii pentru cultur .construc ii anexe .14.12.construc ii de agrement .N.11. 9.construc ii sociale .f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A). 9.4. 9.L.construc ii industriale .construc ii comerciale .CMET.CCUL. 9. 10.construc ii turistice .10.c-domeniu public al statului .construc ii de monumente.construc ii pentru s n tate .CTUR.8.2. 9.16.CANEX.S.17.CLOC. ansambluri i situri istorice .CCOM.bancare .CIND.construc ii pentru cult .CSAN.7. 9. i destina ia: 9. 9.13.construc ii administrative . 9.CAGR. 9.1-construc ii de locuinte . 9.construc ii pentru înv mânt . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .CCLT.CMASI.construc ii i amenaj ri sportive .9.CINV.CADM.

10. ravene. stâncãriile.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor". care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil .5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. 10.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei.6. râpe. i proprietari. precum 52 . 1. 10. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.10. 10.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive. 10. 10.7. pe care nu cre te vegeta ie.2-bolovanisurile.

3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. comasare. 1. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. topografice. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice.6. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. ora ului sau municipiului). fotogrammetrice . topografice. ca de exemplu opera iunile de parcelare. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. care de in sau execut astfel de documenta ii. dezmembrare.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. 53 .de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. Altele sunt proprii numai cadastrului general..

iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene.6. rectificare de hotare.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. comasare. sau a opera iunilor specifice de parcelare. Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice).4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil. în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: . .domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 .domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale).domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. . Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara. 1.

din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. 55 .6.din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. . . ca de exemplu: .din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). furnizând documenta ii oficiale ajut toare. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. 1.din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. ora ene ti sau municipale). . precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. etc. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice.din partea protec iei mediului.h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin . .

1. este perceput ca institu ia care trebuie s .tiin ific.7. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public.F.sta iile topografice totale.P.G. sistemele de m suratori prin unde. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii.În timp. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu .cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.F. C.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C. Pentru proprietarul-persoan fizica. (Global Positioning System) .S. metodologiile de lucru.) i a c r ilor funciare (C.) ce vor face posibil integrarea C.I. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.i asigure datele autorizate. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 . sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.D. în cadrul G. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.static si cinematic -.G. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor. Sistemele G.S.( Geografic Information System).G.

litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public.G.delimit rile izlazurilor . etc. se pot men iona: . Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora. 57 . opticii. institu iile juridice i de administra ie financiar . 1:1000. 1:2000.de noi tehnologii.G.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. etc.autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). programelor spa iale.7. pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C.litigiile cu privire la terenuri. între proprietarii persoane juridice. în scopul pentru care sunt legal destinate. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. . . 1:5000. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . 1. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . . C. naviga iei aeriene.) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . mecanicii.

astfel: . . a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia.7.. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. . calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate.corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial .parametri privind calitatea terenurilor agricole. în cazul lucr rilor de ansamblu.corec ii la nivelul foilor de plan cadastral. cum ar fi: .parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 .protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice.prelucrarea datelor primare (initiale). în cazul teritoriilor mari. utilizandu-se. etc.3. 1.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape. .corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). .parametri privind proprietarul i destinatia terenului. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric . etc. . const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: .

fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. Banca de date (B.) care conduce la memorarea.prelucrarea datelor finale.G.B.D.prelucrarea datelor intermediare. ob inându-se. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale. prin înc rcarea b ncii de date(B. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. Orice B. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. iar în final se efectueaz sinteza. a formei codificate. ob inându-se fi ierele respective. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor.). respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B.D. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.pe planurile cadastrale.) a cadastrului general(C.) la nivelul jude elor. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale.D.D.G. în ansamblu situa ia pe total ar .) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu.. de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. .D.D.D. în cadrul B. fiind format dintr-un ansamblu de date. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i. dupa caz. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 . a foilor de plan cadastral.D. are urm toarele func ii: -definirea a datelor. a indexului alfabetic al proprietarilor. organizate specific. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. . pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar .

-manipulare. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. -administrare.categoria de folosin terenului. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. acestea sunt: primare sau de intrare. 60 a .D.D.D. Astfel. cifre..M. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. de c tre beneficiari. de exemplu: entitatea de baz -parcela. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. Din punct de vedere al informaticii. Atributul se exprim prin descrierea entitatii. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. valoarea-suprafa a parcelei. ce realizeaz leg tura între B. cuvinte.D. .datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. anterior programate.. informa ia cadastrala o putem reprezenta.criteriile de validare. atributul. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. -gestiune a programelor. Valoarea exprim m sura entit ii.semne) convenabil unei comunicari. -utilizare. sunt definite de elementele: entitate. intermediare i finale sau de ie ire.D. atribut i valoare. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. cât i pentru cre terea debitului de informa ii.

precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. actualizarea. consultarea sau exploatarea.D.D. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor).inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. salvare i restaurare a fi ierelor. subordonate unor rela ii de apartenen ). sistemele de gestiune ale B. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. . reorganizare. în retea (în structuri arborescente. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). Indiferent de scop i structur . arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. etc. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. . sortarea. astfel încât sistemul de gestiune specific B. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea.introducerea datelor ini iale în memoria extern . Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare.D. 61 .calcularea i memorarea rezultatelor.

956.00 m. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. X =500. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice.000.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .389. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. longitudinea=25° .extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .718 m. Y=500. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.478 m. nr.00 m. avand efect juridic echivalent celor pe hartie. R =6..perspective.7/1996. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. 62 latitudinea =46°. raza cercului de alteratie nul .378. proiec iei. se organizeaz date a cadastrului.1.1 Sistemul de proiectie stereografic. 2.681 m. S''=201. i=1.000. . mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss.

adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. deforma ia maxim la periferie(Timi . Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. deforma ia regional este egal cu zero. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C.1. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice.215m/km. Constanta C=0.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. 63 . la îndesirea acestora. se observa c pe cercul cu raz de 201. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. Constan a) este de +0.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. Din figur . cercul fiind denumit de deforma ie nul .250m/km. 2. o împ r im la coeficientul C. iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent.

a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren).2.2.). relieful teritoriului administrativ. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . 2. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). 64 . Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). a punctelor geodezice de îndesire. dup caz. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1.1 Generalit i Natura. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. pe baza analizelor de teren. 3. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna.2 Introducerea cadastrului general 2. eviden a imobiliar-edilitar . m rimea suprafe ei totale. etc. ora ul. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. Determinarea.

Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. planimetrare. c) de completare i actualizare a planurilor existente. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. c) pe baza actelor de proprietate. 5. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. Calcule la etapele 3. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. 10. 7. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. i 4c. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. 1:2000) 6. 8. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Numerotarea cadastral de folosin actualizate. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau.1:500. 9. etc.4. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor.

volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. cu 9a. respectiv ONCGC-OJCGC.. b) registrul cadastral al parcelelor. conduce. 4 cu 7. îndruma. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. 66 . Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. c) indexul alfabetic al proprietarilor. 2.2. 11. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori.: etapele 3 cu 4. 4a. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. de ex. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . etc.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . d) registrul corpurilor de proprietate. 13. 4a. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. ca organ de specialitate tutelar. cu 5.b) în sistem on line. 12.

ce se încadreaza în valoarea licita iei. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. i posibilit ile de utilizare. programul de desf urare al lucrarilor contractate.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. 3. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. 2. y Proiectele tehnice con in: 1. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. aerofotografierea. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. 67 .

iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor). din punct de vedere cadastral. y Dupa importan a.la jude ele de grani .terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. . uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. .2.).3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2.teritoriale. p duri.3.unit ilor administrativ. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii. hotarele se clasifica astfel.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. hotare ale: . y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general .2. ape. ale intravilanelor i jude ene.2. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . transporturi etc.

amen jarile sportive. limite de p duri. . împrejmuiri artificiale permanente. gr dina de legume. iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone).. canale. cursuri de ap . curtea. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. autog rile. livada). cvartale i parcele (imobile).Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. agro-zootehnice.Corpul de proprietate. numai c localizarea se refera la intravilane. g rile. . tarlale i parcele (imobile). etc. . via. întreprinderile industriale. depozite. în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. delimitarea facându-se în special de str zi.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. construc iile social-culturale. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. . Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). Tarlaua este o no iune cadastral specific .Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. re elele edilitare i comerciale de deservire. .Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. 69 . creste sau fire de v i.

Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar .lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . cazare.lucr rile pregatitoare..lucr rile de stabilire a liniilor de hotar . Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . . Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. .Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru.3. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali. de depozitare a materialelor. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului. leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. etc.2.de materializare în teren a punctelor de hotar. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . 2.

4.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. Din comisie vor face parte: 1.C.juridice de in toare de suprafe e de teren.G. primarul. 2.4.1 Generalit i 71 . referitoare la zona respectiv . din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. dupa caz. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. 3. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e.J. în condi iile legii. în prezen a proprietarilor. precum i limita intravilanelor stabilite.C.prin grija delegatului O. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism.4 Re eaua geodezic 2.J. secretarul consiliului local. Comisia .C. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. De regula. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.2.C. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.G. . Geodezie i Cartografie i. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. 2.2.

În cazurile limit . ca re ea de sprijin.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC. 2.5. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice . acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. realizat într-un sistem unitar.1970.2.2.1970. adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic .1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: .

Planul topo-cadastral.2. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. rii. necesare întocmirii planului cadastral.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. este i calit ii terenurilor. fiind evidentia i în documentele prim riilor. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor.6 Identificarea pe teren a propietarilor . 2. codul numeric personal i adresa de re edin .2. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component.6. Planul cadastral are la baz planul topo . etc. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele. pe suprafa a totala 73 .

3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . la fa a locului.6. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . dup num rul etajelor. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate . Aceste numere de ordine (numere cadastrale). în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar.intravilan). al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. pe copia planului topo-cadastral. dup destina ie.2. Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. se înscriu cu caracter nedefinitiv. indiferent de destina ia lor. 2. Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 . supuse prelucr rilor complexe. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei.

construc iei /Indici de cartare a. social-culturale i industriale b. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A.Categ.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . C.6. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. Construc ii de locuin e. 40 m2 pentru scara 1:2000. 2. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. B.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000. Parcelele sub m rimile men ionate.2.

. canalele. . iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. canale.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. ape curg toare. începand cu tarlaua nr.drumurile comunale întret iate de ape. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. . etc.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. cîi ferate i drumuri na ionale. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. etc. drumuri na ionale i drumuri comunale. .). limite de p duri sau exploata ii agricole.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. respectându-se urmatoarea ordine: . Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii.drumurile judetene întretaiate de ape. 76 . forme naturale ale reliefului. iar al parcelei în centul de figur al acesteia.drumurile de exploatare întretaiate de ape. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm.1. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla. c i ferate.1 din tarlaua nr.c ile ferate întretaiate de ape. c i ferate i drumuri na ionale.

Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante.). ca i în cazul intravilanelor. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan.6. sub forma frac ionar . situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. 2. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin . iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate. În acest caz. iar la intersec ia cu alte strazi.2.1.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan..

înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. miniere.6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). folosin a )a corpurilor de proprietate. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor.2. gospod rirea apelor. hotarele intravilanelor componente.). a parcelelor i ( dupa caz aducere . etc.specific intravilanelor.6. 2. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. de transporturi. schemele de dispunere a foilor de plan. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. etc.

sediile prim riei.000. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. cimitire). Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar.cadastrale. terenuri de sport.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10.2. poli iei i ale altor institu ii publice. p durile.6. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. 2. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. terenurile apar inând domeniului public (parcuri. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. limitele intravilanelor cu denumirile lor. oficiilor. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. apele curgatoare i lacurile. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale.000. 1:25.000 sau 1:50. colilor. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral.

. 80 . ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu. ora sau municipiu.direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). 2. c) registrul cadastral al propietarilor. .denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). Documentele care se întocmesc la nivel de comun . .. .schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora. iar pe celelalte plan e în partea de jos. e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. cu litere având în l imea de 3 mm).2. sunt: a) registrul cadastral al parcelelor.7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general. d) registrul corpurilor de proprietate.

se adun într-un singur loc (OJCGC). care a fost folosit pentru fondul funciar. etc. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. printr-un sistem soft adecvat. pot fi accesate selectiv. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. jude ene.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. componente. Sistemul de prelucrare automata a datelor. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. B ncile de date. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . Banca de date a cadastrului general jude ean.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. balan e ale fondului funciar. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date.

fi a centralizatoare pe grupe de posesori. . . erau: .fi a suprafe elor pe foi de plan. centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. întocmind rapoarte de sintez . . pe ar . F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare.indexul posesorilor. . .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. or enesc sau municipal. . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude .comunal.fi a suprafe elor pe numere cadastrale. . având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale.registrul cadastral al parcelelor.fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. la nivel de jude . categorii i subcategorii de folosin . având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem. .registrul cadastral al proprietarilor. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . precum i balan e ale fondului funciar.indexul alfabetic al posesorilor.fi a teritoriului administrativ. Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . .

s in tiin eze proprietarii interesa i. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor.2. 83 .zone cu densitate mare de parcele. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. silvicultur . a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . a organului central de cadastru i. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. în vederea actualiz rii actelor de proprietate. 2. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. etc. ora ene ti sau municipale sunt abilitate.partea tehnic . judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). consiliile comunale.). dup caz. administra iei financiare. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" .de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar. prim riei.8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. potrivit legii.

transmite. potrivit legii. terenuri sau construc ii. constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . prin care. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. este necesar a arata c . eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. decât cele înscrise în documentele cadastrului general.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. 84 . cu date din cadastrul general aduse la zi. registrele de taxe i impozite.3. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . 2. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren.

publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. desmembrari prin vânz ri-cump r ri.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. 18/1991 si legii privind cadastrul general. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. prin inerea la zi sistematic . când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare. partaj ri. i recep ionate de OJCGC.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . . între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.Din punct de vedere al modului de organizare. Recuperarea.cotidian i prin aducerea la zi periodic . 2.3. circula ia terenurilor între persoanele fizice. etc. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani.

care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.6 ani) 86 .3 inerea la zi periodic (perioada conform legii .dac s-ar manipula i corecta zilnic. De fapt. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. 2.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale). Desigur ca i în bazele de date .3. Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale . In paralel cu exercitarea acestor atribu ii. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale.în special a planurilor cadastrale .

inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor. baz tare). OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. material plastic transparent. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . Faza lucr rilor de teren. a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. b. fie sub form analogic (pe suport hârtie. care cuprinde: .executarea lucr rilor de m sur tori topografice. . dac exista plan digital. fie sub form digital . 87 .a categoriilor de lucr ri necesare. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. mai întâi în zonele cu modific ri mari. analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren.Pentru realizarea Cadastrului General. .dup caz.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ).recunoa terea terenului.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig. 3. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului.11 ±12 D12 ° (3.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.3.6) deci. altfel prezentat: D1.2. înlocuind în (3. 005 D12 [m] 2 Observa ie.11.13 ™ sin U12 .11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.13 ™ cos U12 (3. Punct pe segment situat înafara segmentului.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3. (m 2 ) e T ! 0.2 trebuie s fie nul : S1.7) sau.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1.12 ™ cos U12 (3.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1.11.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.

Y2 ) . Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.9) 93 . Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.se cunosc ( X 1 .2 3.2 ! D1.11 . D1.11  D11.1. X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1. D1.Y13 ).Y12 ).1. ( X 2 .Y1 ).1. Cu rela iile (3.4.1). Puncte pe segment Datele problemei: .se cer: ( X 11 . S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut. 3.11. Y11 ). 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3. 2 puncte cunoscute din teren . .K . 12.3. ( X 13 . la distan a cunoscut fa de unul din capete.3.se precizeaz : D1.2.13 12 11 13 2 0 Fig.13  K  Dn  1.5) sau (3.12  D12.13 . 12. 13 Observa ie.7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.12 . se face verificarea D1. ( X 12 .

Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare.6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . Y4 ) . 3. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. cu 94 . a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig.5.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. ( X 2 . Punctele situate pe drepte. Y1 ). 3. practic.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. Y3 ). de coordonate cunoscute. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . dou câte dou . se intersecteaz în puncte unice. ( X 4 .

1) se calculeaz U12 i U 34 .11)/ se ob ine coordonata Y21 .11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3. Y21 ) .condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 . .21 ! U12 ¯ U °3. Cu rela ia (3.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 ! U 34 dar (3.11)/// (3.10) (Y Y Y ® tg U1.21 ! 1.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3.21 (X 3. Solu ie.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.11)// (3.11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.se cer: ( X 21 .11)/V (3.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3. apoi se tie c : U ®1.

41 ! U 34 i deci rela iile (3.8. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} . respectiv U1. U 3.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. U 3. 3.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.31 ! U12 .[34] .11)V pentru coordonata X. 3. 96 . Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. Observa ie. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). similare.7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . În lucr rile [2]. unde 41  [12]. respectiv (3.31 ! U 34 .41 ! U12 .

rezultând U12 din rela ia (3. respectiv axa OY. X 61 ! 0 .11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. deoarece este evident c Y51 ! 0. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. practic. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1.se cer: X 51 . ( X 2 . Y1 ).10. Y2 ). deci: .3. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei.4. 3. Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . dac not m cu E unghiul 97 . Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} . Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate.12} i din figura 3.1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0.pentru coordonata X 51 . date care înlocuite în rela ia (3.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . 000 m.1. Y61 . 2  D1 X2 . 1. Solu ie. Se observ c .9. 000 m. se cunosc ( X 1 . respectiv Y Y1 Y2 Fig. Y1 ) . Y0 ! 0.

Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .10.X N 51 1 X1 E U 12 (X1. 3. iar tg E ! 2 ( X1.13) Y1 E dar Fig.11. Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3. 3.51 Y1 (3.51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.12).51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g . Similar: Fig.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 . deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.

12. un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.se cer: ( X 11 . ( X 2 . Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . Y3 ) . se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} .se cunosc: ( X 1 .1. Datele problemei: . Y2 ) . Fig. coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. Y11 ) . În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. Observa ie. În lucr rile (1). 99 . 3. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. deci 12 34 i 12 ! 34 .5.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie. 34 paralele sau/ i egale.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. 3. Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. Y1 ) . Y4 ) . ( X 4 .

( X 2 . Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3. Y2 ) .se cunosc ( X 1 . ( X 3 .1.se precizeaz : 3.15) 100 .6. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2.11 (Y13 ! (Y2.1.11 (3. 3. Drepte paralele . deci suntem în cazul 3. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1. 3.Solu ie.11)/. Y3 ) .11)V i (3. Y1 ) .3 a. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea.13.11 12 i 3.

11 (X2.16) (3.3 .21 ! 21.12. 3.2 ¯ ( ° Y3. respectiv (3.21 (Y21.16)/ (3.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.11.2.. Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.21 ! (Y21.2 (Y2.15)// 1.16)// 101 .3 se ( ® X 3.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.21 ! (X 21.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.

3.3 ! Y Y (Y4.11 I 1. Y4 ) punctul exterior.Y1 ). 3.11 X 11  X 4 (3.11 ! U 2.11 ! tg U 2.17) (3. Fiind drepte paralele 4. ( X 3 . Solu ie.1.3 au aceea i orientare U 4.3 tg U 4. Y11 ). ( X 2 .3 . 4.2 ! {11} .Y2 ). Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.2 102 . Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .Y3 ) respectiv ( X 4 .3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1. se cer: ( X 11 .13. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .11 ! 11 4 (X 4.7.11 i 2. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.11 2. se precizeaz : 4.

X1 0 1 Datele problemei. Y11 . Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 .14. Drepte perpendiculare.2  X 4 tg U 2. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.11 ! 11 1 (X 1. Y2 ) . Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei. Fig.11 X 11  X 1 (3.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.tg U1.1.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1. se cer: ( X 3 .18) (3. (3.2  tg U 2. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1.Y1 ) .18)/ rezultând Y11 .11 ! tg U 1.3 Din ecua iile (3.1 .8. 3.17)/ sau (3. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 .17)/ i (3. respectiv lungimea perpendicularei D32. 3. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.2 ! Y Y (Y1.3 tg U1.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.2 ! Y11  Y1 X 11 . Y3 ) 103 .3 B 2. - se precizeaz : 2.19) Observa ie.19)/ Cele dou ecua ii (3.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2.

Solu ie. Se X X3 (X2. respectiv U 21 .20) (3. Dreptele fiind perpendiculare (3.3 Y1 Y3 Y2 Y Fig.3 E 2 U 2.15. Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc .Solu ie. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc .21) Observa ie. 104 .3 3 N X2 U 2. Se cer: ( X 4 . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . Y4 ) . ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 .1 X1 0 1 (Y2. 3.

27) sin E ! D (3. (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare. D. distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D.28) D24 0 Y4 Fig. Y2 ) . ( X 2 . la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. Dup calcularea orient rilor U 21 . D1 I 12 ! {4} . Se precizeaz .18. Y4 ) . distan dus la o dat . X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei.1.26) Observa ie. 3. Solu ie.(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . Y4 . Lucr rile (1). X 1 X4 4 2 E D Se cer. Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 . Se cunosc ( X 1 . Y3 ) . Cap t de drum. D1 P 23 . ( X 3 . Fig. 3. Cap t de drum Datele problemei.9. (3. Y1 ) .U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. 3. ( X 4 .19.

Se precizeaz .28)/ (3. D 2 I 12 ! {5} .D24 ! D sin E (3. 3. Datele problemei. ( X 1 . ( X 3 . pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 .Y1 ) . D 2 P 23 . 12 I 23 ! {2} . X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. Y3 ) i l imea drumului D2. Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . Frântur de drum Enun ul problemei. ( X 2 . Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1. 106 . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate.19. D1 I D 2 ! {6} . Frânturi de drum. D1 P12 .30) D2 Y 0 Fig.10.29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3. Y2 ) .1.

3. Y4 ) . ( X 5 .34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Y5 ) . Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. Y6 ) Solu ie. ( X 4 .33) (3.20. Apoi: (3.32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii.11.1. ( X 6 . Y 0 Fig. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3. cazul general 107 . 3.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.Se cer. Capete i frânturi de drum.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

154 din suprafa a Sp. 154 se pot calcula prin metoda analitic .17.1. Sp. similare cazului precedent. Enun ul problemei. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3.17 în poligonul 1234. Ariile triunghiurilor 165.1. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. Cazul unui triunghi. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. Se cere s se deta eze o suprafa . practic în triunghiul 134. Solu ie. varianta exterioar Enun ul problemei. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3.25.42) (3. Datele problemei. 3. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 .43) 3.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. Observa ie. într-un poligon oarecare.

se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . m rimea 3 Fig. Distan a D34. Y3 ! 1000. 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. se precizeaz suprafe ei Sp.26. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32.45) 114 . deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. . Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . 3. Deta area în triunghi. D23 .44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). 000 m. D31 se presupune c X 3 ! 1000.se m soar pe teren D12 . U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . cazul expeditiv Se precizeaz . S K 2 4 Datele problemei. Solu ie. Varianta 10 analitic . Se cere. 000 m.

47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3.46)// (3. 3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .44) unghiul E .cum 3 Sp ! (3. cosU 32 ! 1 . Varianta 20 trigonometric . solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.1.se calculeaz cu rela ia (3. cazul expeditiv.47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc . Deta area în triunghi.se tie c : 115 . b) metoda liniar .48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig.27.46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3. deci (3.46) (3. Sp E S 2 4 .16. sin U 32 ! 0.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3.

suprafa a deta at având ca baz latura 16. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp.1. a) Metoda riguroas . S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at . Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. 116 . Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. 3.28.49) D34 ! Sp S (3. latura de deta are va trece prin vârful 1.50) 3. Datele problemei.18. Se cere. pozi ia în teren a punctului 7. Solu ie.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Se precizeaz ..

000 m . 3. deci. 000 m X ± . cazul se transform astfel într-o problem de tip 3. ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului..se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie. b) Metoda trigonometric . L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 .1. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i.de exemplu ¯Y5 ! 1000.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7.29.

D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3.E 3 . . apoi H 1 etc. 000 m) i latura subîntins l.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are.E 2 . acum (3. 3.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3. din aproape în aproape.acestea pot fi determinate (fig. (de exemplu: d ! 10.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 . Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. 3. Dac Sp S156 suntem în cazul 3. 14. iar dac 118 .larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3.52) (3.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d.19. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3.1.30.E 4 . 13 i m rimea unghiurilor E1 . I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15.

S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. Y3 ) D14 . i ( X 4 . Y1 ) . 3. 5 7 4 3 Fig. ( X 2 . Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 . Y2 ) . dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului.19. 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3.1. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi.32. Y4 ) sau . 3. Datele problemei. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 .31. Fig.

E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3. Se cer.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3.22. ( X 5 . Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. prin punctul 4 aflat pe latura 12. i unghiul E în vârful 1. Cunoscând distan a D14 3. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1.57) (3.1.59) (3.16.Se precizeaz . 120 prinytr-un punct aflat pe una din . 13. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. Solu ie. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. (3.60) 3.1.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei. 2 i 3.

1. 2 4 Se precizeaz .33. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . ( X 7 . Acum trebuie deta at suprafa a S 657 .34. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. prin vârful 6 în triunghiul 561.42). Se cer. 3. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. Se cunosc coordonatele poligonului. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S.43). Datele problemei. 3. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. în col urilor acest caz Fig.7 5 Sp S 1 Datele problemei.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at.1. respectiv 6. cazul 3. (3. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp.16. 6 3 Fig.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. Y7 ) . 3. Observa ie. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple.

coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare. Se cer. Solu ie.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. direc ia spre care se face deta area. Se precizeaz .63) 122 . Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. Metoda 10.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3.

x i y. c . Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.63) distan ele cu a. laturile triunghiului deta at.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. în fapt.66)// 123 .35. (3. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4).X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. grupa (3.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. Punctul exterior. b. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4).65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. 3.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3.

sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3.65) rezultând x.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3. adic segmentul D26 . din rela ia (3.69) .67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.

Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. 0 Fig.72) Metoda 20.X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.71) (3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .35. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. 3.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.

S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! . a2 ! 26 fiind necunoscute.78) a2 ! (3.79) (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 . S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .77) a1 ! respectiv. în triunghiul 235: (3.adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.

70). 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46.80)/ ob inem a1 .80)/. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. deci: U 46 ! U 43  I (3. (3.78). Cu prima parte a rela iilor (3.71).77) i (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5.82) de unde.81) cu (3. avem: (3.79)// respectiv rela iile (3.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. (3. 2.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3. (3. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1. (3. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.69). 3. prin intersec ie înainte.80) 127 .79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3. Metoda 30.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3. (3.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3.78)// (3. Dar.76) rezult chiar suprafa a S p : (3.80)/ ob inem a2 . respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.

82)/.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.85) .81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3. 3.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.

84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .Cum A ! 1800  ( B  C ) . [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . sin A ! sin( B  C ) .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.87) Aplicând (3. b ! D37 rezult : 2S 436 (3. rela ia devenind S ABC ! (3.86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3. unde a ! D47 .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .

prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. respectiv 6.90) 130 . problemei i sunt similare cazului anterior. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare. Se observ apoi c : 0 Y Fig.21. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei.1.37. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. 3.88) u or de solu ionat. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53. 3.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. În continuare cu rela ia (3. 12 respectiv 13.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57.

40. 3.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. 20. 10.38. cu orientarea diferit de cea a 131 . laturi egale) 30. Se pot aplica i primele dou metode. 3. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . Observa ii. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. metoda 30. Observa ie. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei.22. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare.1. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. Astfel solu ii.

23 metoda a 20 ±a .1. B ! S 234 .95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete. 3. Rela ia (3. Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3.95) A ! S134 . respectiv 23. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.dreptei 43.a1.93) (3.91) (3. Solu ie.1. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . Enun ul problemei. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3. în fapt D15 respectiv D26 .95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3.23. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa . X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.95)/ 132 .

Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.25. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 .96) deoarece: S543 ! S 463 . Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.95)// unde A ! S134 .97) .1.a2  Sp AB a !0 S S (3. B ! S 234 . 3. a2. În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3.1. 3.95) va deveni. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)). descompunând poligonul în patrulater. a1. 3. Solu ie. înlocuind pe Fig.24.39. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S.

95) Fig.99) general (3. 3. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6.97)// (3. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . adic S134 ! S 234 .69). Deta ri în trapez.26.40. a1 ! a2 ! a .97)/ (3.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3. (3. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3. 3. a2.95) ob inem a1 . În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3.98) A în ecua ia general (3.1.

99)/ (3. C ! S123 .102) a !1s 1 Sp S123 (3.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0.103) pentru deta area de la baz spre vârf. Rela ia general (3. 135 . a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3. a1 ! a2 ! a ecua ia (3. sau A ! S123 ! B . B ! 0. C !  S123 .Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3.99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.101) pentru deta area de la vârf spre baz .95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3.100) Observa ie.

3. Solu ie. Y4 ). D14 . 3. Sp. ( X 5 . Y1 ). S p ! S145 . K . de la se vârf spre baz . F .28. în l imea D16 .104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. ( X 3 . Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . 45 P 23 . S p .103) (3. Se precizeaz . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. Deta ri paralele în triunghi. ( X 4 .41.Y5 ) . ( X 2 . Y2 ). Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . Datele problemei. ( X 1 . Se cer. a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. unghiurile E . Y3 ) .105) 136 . 1. D45 compus din D46 i D65 . coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig.1.

109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3. Se observ c D14 .105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3. 137 . D15 . utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145.106) 2 (3.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent. 3.110) (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.42.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.106) ob inem 2 D45 1 (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.

D13 .114)/ D67 ! D17  D16 (3.70).24 ± 3.113) S! D23 ™ D17 2 (3. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.112) D35 ! D13  D15 (3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare. 30. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). Odat 138 . 3.1.Cum laturile D12 . 20. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi. În cazul deta rilor în serie.1. În solu ionarea problemelor 3.43.69).115) Observa ie. (3. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.

122) Dlk ! D17  D16 ! (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3. 3. în serie (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .41.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.116) D1 j ! Fig.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.

S . D12 .29. cea în care se opereaz deta area. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat .Y4 ). Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig.5}. 3.69).70). În cazul triunghiului Se cunosc. a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. Datele problemei. Y2 . ( X 5 . D23 . distan e date). Solu ie. Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. unghiuri.45.Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3.3. se cer ( X 4 . Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele.E . distan e) ale suprafe ei ini iale. D24 . (3.1. D I V Se cer. Sp. F . Deta ri perpendiculare. K . În triunghiul 245 avem: 140 . implicit X 2 . 123 ! {4. D25 . D B 23. D13 . S245 ! S p Se precizeaz .

D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3. Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.125) Sp ! (3. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .Sp ! (3. 3. Sp.124) D25 ™ D45 2 D25 .46.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .127) 2S p ctg F D25 ! (3.

134) 142 .din suprafa a dreptunghiular S1765 . Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23. Se determin D17 .132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.133) iar D15 ! D67 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.

S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 . Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23. 3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. sin F ! (3.c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are.134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. D X 4 H F K 6 3 0 Fig.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3. deoarece 56 P17 143 .47.

1. 3. 6. zon reziden ial destina ie. Se precizeaz . S . S p suprafa a deta at . inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial.3.12 P23 . 5.48. 3. iar 9. platform . S d aria protejat . deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. cale de comunica ie. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. suprafa afectat deta are. 7.) a c rei pozi ie nu poate protejat . 144 S p având ca baz ca . de exemplu. zon i fi etc. 4. 2. Dreapta de deta are este 9. Datele problemei.30. Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei.12 . 8. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. zona alocat unui canal hidrotehnic. care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig.

S925.10 ! S p1. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp . D9.12. coordonatele punctelor de deta are 9.12 ! c. D25 ! b.13 ! h .141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3. D36 ! d . atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. 11. S 3. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9.6 ! S p 2 . S p1 ! (3.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. Solu ie.Se cer. D11.13 pe latura 23.137) Not m. 12. pentru simplificare: D9.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. S p ! S p 1  S p 2 (3. 10.10.142) 145 .10 ! a. D56 ! l .

143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.143)/ Adunând rela iile (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV i (3.144) 146 .141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.142)IV iar (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.

144) în (3.145)// h! (3.144). Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3. dar din (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3. deoarece este un parametru cunoscut. toate unghiurile fiind cunoscute.147)/ dar: b  d ! D23  l (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .149) 147 . Ah ! (b  d )  ( a  c) .147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.Înlocuim (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3.

151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3.49.49 simplificându-se rela iile.6. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3. 3. În figura 3.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3.11.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.152) 148 .12. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.

Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3. 3.157) 149 .155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig. D9.50.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.153)/ Din figura 3.10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.153) Not m D23 ! D1 .

prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.Sp ! (3.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.3 tg U1.1.153)V (3. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.2  tg U 2.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.31. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .2  X 4 tg U 2.

156) 151 . Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. ( X 2 . 3. ( X 5 . Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. Y3 ) . ( X 3 .Y6 ) Solu ie. Se cunosc: Fig.51.Y5 ) . Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . ( X 1 . Y2 ) . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . ( X 6 . G 5 P12 . Y1 ).X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei. G 6 P23 .Y4 ).

S p1 . ( X 2 . 3. Se cunosc: ( X 1 . S p 3 . Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. S p 2 . 66 / P 13 . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig.similar prin ducerea unor paralele G 4. O generalizare a problemei 3. Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 .31.1. 152 .32. 55 / P 23. S p 2 . Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra.52. Y2 ) . la Y S p 3 . de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Y1 ).157) 3. Datele problemei. Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . problem . Y3 ) . ( X 3 .1. G5. Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! .

Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva.Y5 ) . 3/ 21/ Fig.32. 2/ . Y4 / ).33. S p 3 . Se cunosc: ( X 1 . Y6 ) . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . cunoscute similar celor din 3. supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. ( X 5 / . S p3 ! S 1/32 / . Y6/ ) .Y5 / ) . O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. Yp ) Observa ie. S p1 . S p 2 . În primul rând se va studia unicitatea solu iei.1. 3. ( X 5 . Y4 ). Y3 ) . 3. 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . ( X 6/ .1. O generalizare a problemei 3.1.33.34. ( X p . Y1 ). ( X 2 . Y2 ) . Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . Se cer: coordonatele punctelor 1/ .1.53. 3. 153  © Y S p2 ! S . ( X 4 / .Se cer: ( X 4 .3/ i V . ( X 6 . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie.

T. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. Se 2 Y cere. 3.54. 89 B 12 . 3.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. S p 2 ! ST 925 .1. Rectificarea prin regularizare a hotarelor. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic.34 nu au Problemele Fig. 8. 6.55. ca f r modificarea 0 Fig. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. 9. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. eventual 4. 3. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 .1. 67 B 13 67. 3. 7. Observa ie.35.31 ± neap rat o latur aplicativ .1.

Se cer: ( X 9 . S 249 ! S 2 . Datele problemei.159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. Y9 ) Solu ie. S 155 .dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4).158) unde a1 ! S1 S (3. cu condi ia ca S149 ! S1 .160) unde a2 ! (3.161) S2 . Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19.91. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782. Din rela iile punctului pe segment.93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic . 3.

de exemplu. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. sau de direc ie dreapt pe Fig. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3.1. Problema se poate rezolva prin mai multe procedee.3. se cere coordonata X 5 . în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor.37. 3. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000.36. În fapt într-o deta are. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43.55. 156 . trapezelor) cu axele cadrului rectangular. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. 000 m). aria S1234 care intersecteaz în punctul 5.1. Se consider .

162) va conduce la ob inerea lui X 5 .162) a! (3. Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment. din ultima egalitate rezult : a! (3.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig.57. 157 . 3.

YM ! 15000. este proiec ia pe un plan orizontal. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie. În cadastru identificarea terenului. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3. de referin .20 Prin intersec ia înainte. reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are.164)/ de unde X5 ! (3. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . a perimetrului ce o marcheaz pe teren. 5 i 4 are aria egal cu zero. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util .2. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru .164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3. 000 m.

4 Fig.59. 3 cadastrale. 3. 3. 3. Suprafa real ± suprafa util reale.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. Observa ie. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 .58. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 .101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig.

Metoda trapezelor 14 trapeze. 3.a) metoda trapezelor. a) Metoda trapezelor. const în împ r irea suprafe ei în trapeze. b) metoda Simpson.165) l0  l1 l l l l ™ a . l1 . S 2 ! 1 2 ™ a . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig.60. ce are o latur curb sau a.12. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. ln . S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 . e) metoda p tratelor.167) 160 .166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3.K . c) metoda tangentelor. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11.14 .13. d) metoda paralelelor. ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. .

168) unde Fig. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 .170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) . 3. S BE / F // este un segment parabolic. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E .L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3.169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3. S ABF // F ! (3. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3. Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez. n num r par.61.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal .

61.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . 3.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu. S1  S 2 AB / F / F Fig.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3.174) iar în final 162 .

Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat. Practic. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme.2. b) metode grafice.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. Dac m sur torile se fac pe teren (fig. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. cea mai utilizat .175) 3. 3.1.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 .

X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ).5 D45 E6 22 F1 Y a. . Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21. 164 0 21 0 Y b.63. 3.

ca fiind nul . fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. în sistemul ales.65. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000 m. 3. Determinarea grafic a coordonatelor 165 .X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000.64.000. 3. Y Fig. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. y5 = 1000.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. orientarea spre punctul urm tor considerând-o.

al aceluia i autor. Observa ie. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs.Observa ie. Topografie general de acela i autor. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b. Rela iile (3. grafic. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. .2. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. a. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a.

66. 1 a 0 a a a a a . b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. 1. 167 6 ablon paralel Y . triunghiuri (fig. 3. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate.. iar elementele (toate laturile i unghiurile. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral..3 2 4 3/ 1 6 c. romburi. 6/ 4/ 5 1/ Fig.66.c) sau triunghiuri. 3. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. p trate. paralelograme. dreptunghiuri. 3. Memoriu matematic.66. triunghiuri i trapeze (fig.a i b).

X 12 s1 a a 13 b. l2 . (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . sn .177) sn1 . 3.67. 3. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 .67. (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3.K .67.a) sau con inând p trate (3. s2 14 11 ablon p trat 0 Fig. ln . s1 .

178)/ Observa ie. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3. Operativ.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.181) c) Metoda mecanic (pag.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. Cadastru general) 169 . suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas.179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan.Bo . deci: su ! a 2 (3.84 ± 89 N. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).

4150 19 33 34 35 I I II I 567.4150 18 IV 567.2.68). Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig.2.2050 567.4150 567. b) Calculul suprafe elor pe tarlale. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.2050 567.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive.6150 567.6150 567.6150 Se stabile te. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567. 170 . suprafa a fiec rui trapez.3. 3.

) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. liziere etc. pe masive.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. de exemplu. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. 171 . c i de comunica ie.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . a) Calculul suprafe elor pe masive .pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . pe perioade mari de timp. No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale.c) Calculul suprafe elor pe parcele. opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. . cu semnifica ia de pre sau evaluare. permit stabilirea în mod tiin ific. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia.

Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. 172 . a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. s r turare. natura i însu irile rocilor-mam . terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . alunecare i inundare. gradele de podzolire. fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. chimice i biologice. textura i con inutul de schelet. grosimea orizontului de humus. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. formele de relief. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . valoarea reac iei pH. eroziune.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate.4. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice.

prezint uneori procese incipiente de podzolire. reac ia este slab acid . sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. eroziune sau ml tinizare. nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . neutr sau alcalin . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . salinizare. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . s r turare. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. f r con inut de schelet. terase. eroziune sau mla tinizare. Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. lunci. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie.Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . de peste 50 cm grosime.

livezile. fâne ele. 174 . y la care procesele de degradare se manifest puternic. inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. pomi i paji ti. textura variaz de la nisip. de regul nu se folosesc ca arabil. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . y se preteaza la planta ii de vii.ci i factorii de clim . Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . relieful este colinar. relief i hidrologie. au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. în special de combatere a eroziunii.y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. orizontul de humus este slab dezvoltat. reac ia pH variaz de la acid la alcalin . nisip-lutos pân la argilo-lutos. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . cele mai potrivite folosin e sunt p unile. drenajul solului este nesatisf c tor. y folosirea ca arabil este foarte redus .

y 0 . y 0 .7 puncte pentru grosimea stratului de humus. clim . valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. 175 . y ± 7 puncte satura ia în baze. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice. y 0 .4. dup cum rezult din tabelul de mai jos. y 0 .3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare).7 puncte pentru con inutul în humus.5 puncte roca de solidificare.7 puncte pentru textura solului.

c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15.5 puncte starea de culturalizare.5° 5° . Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° .y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte.10° 10° .10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole. stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. y 0 . Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . dup cum se observ în tabelul de mai jos. de relief i condi ii hidrologice). considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol.15° 15° .

5 1. cu cel al unit ii de sol.1 ± 15 15.0.2. Conturul topografic al parcelei nu coincide. Punctaje 0 .1.7 .5 2.1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4.1 ± 10 10.7 0. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor. o parcela topografic cuprinzând una. hidrologie). se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol. relief.1 ± 7 7.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.5 . precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit).4-6 4 .2. clima.5 2. fiecare f când parte din unit i de sol 177 .0.1 5 1 . dou sau mai multe subparcele (fictive).5 .3 sub 0. de regul .6 ± 5 5.

media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate.diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. inclusiv a profitului dup realizarea productiei. 4.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . clima. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. În formulare de lucru. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . relieful terenului i regimul hidrologic. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). dup criterii tiin ifice. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate.

6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general. 4. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. i a cart rilor pedologice. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de .nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate.

4.B.1992 partea 1.218 /4. Gala i.. Cluj-Napoca Constan a.Sate. 34/1994). 1.12.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M. balneoclimaterice 4. nr. nr.O.Municipii. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 .Bucure ti. Ia i. sta iuni rurale: turistice . Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.1997. Timi oara 2.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii. balneoclimaterice 3. sta iuni urbane: turistice .. Craiova.re edin de comun 5. Conform criteriilor din M. livezi.Bra ov.G. p uni i fâne e (anex la Legea nr.Sate A 50 45 40 . fie dupa metodologia aprobat de C. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0.54/31 03.M.Ora e.O.

Nota: A ± ultracentral. Dotarea tehnico . B ± central. Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat. D ± periferic 2. umplutur .edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. fundare indirect 1 181 . C ± median. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3.

terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. au calitatea de posesori ori de inatori. sau alte drepturi reale asupra acestora. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. 182 .CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. apar in comunelor. respectiv. Proprietatea privat asupra terenurilor.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. privat) din care fac parte. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. de domeniul (public. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol .1. În func ie de destina ie. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. terenuri aflate permanent sub ape. terenuri cu destina ie forestier . ora elor. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. indiferent de destina ie. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice.1 No iuni de drept funciar 5. Domeniul public este de interes na ional i local. municipiilor i jude elor.

inclusiv plajele. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. dac prin lege nu se dispune altfel. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. sunt de uz sau de interes public. 183 . porturi i aeroporturi. dup caz. pie e.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. municipale. ora elor. sau de c tre prefecturile jude ene. or enesti. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. i men ionate mai sus. terenurile cu destina ie forestier . monumentele naturii. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. re ele stradale i parcuri publice. rmurile M rii Negre. lacurilor de interes public. prin natura lor. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. fiind supuse normelor juridice de drept comun. albiile râurilor i fluviilor. care potrivit legii. c i de comunica ii. monumentele.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. în general ceea ce este legat de sol. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori.i piard valoarea economic (stofa. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. sunt: p mântul. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului.In cazul bunurilor incerte. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . Aceast distinc ie prezint interes la partaj. uzufructul asupra bunurilor imobile. din punct de vedere material sau intelectual. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. când obiectul obliga iei.).toata celellalte drepturi reale. precum i în materia execut rii. Într-o interpretare larg . cl dirile. se pot împ r i. arcu ul de la vioar ). în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . din aceasta grup fac parte i: . Daca bunul în genere nu a fost individualizat. de ex. f r ca prin aceasta s . Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). alimentele). Bunurile nemi c toare. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. 188 . Bunurile divizibile sunt cele care. prin simplul acord de voin al p r ilor. când au ca obiect un imobil. Când obiectul raportului juridic este un corp cert. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. dreptul de proprietate se transfer în principiu. fiind indivizibil. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. riscul r mâne asupra vânz torului.

fie cu energie str in . ac iunea în nulitate. Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. . pentru a satisface un interes determinat al proprietarului.regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. De pild .prin anticipa ie. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). pierd caracterul lor imobiliar. ac iunile posesorii. în principiu. precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara.determinarea legii. 189 . Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare.. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. totu i fiind destinat a fi culeas .crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . . ac iunea confesorie de servitute. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. numai imobilelor. nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural .

. cu excep ia dreptului de proprietate. 190 . dar i în raport de valoarea acestuia. .numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. sunt supuse legii teritoriale. cu privire la imobile. Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean .dac obiectul în litigiu este un bun imobil.codul familiei con ine reguli diferite. este trecut în rândurile bunurilor corporale. revendicate.. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. apar inând persoanelor str ine.imobilele aflate în cuprinsul rii. fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. casa). o form concret . Bunurile corporale au o existen material . bunurile mobile putand fi obiect de gaj. . Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. Numai bunurile corporale pot fi. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . in principiu.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. precum i toate drepturile reale. . . lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. iar dac este un bun mobil.

5. prin tradi iune. prin prescrip ie.1. din care . In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. proprietate public de interes local. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: .bunuri proprietate de stat .bunuri in proprietate privat . iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. prin lege. aflate în administrarea consiliilor locale. prin conven ie. . prin legate. o parte reprezint proprietate public de interes na ional.4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. prin ocupa iune. accesiune sau incorpora iune. Dup întinderea dobândirii: 191 .

albine. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). iepuri de cas .y y y universale. 1. cu titlu universal. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. Accesiunea. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. Moduri de dobândire originare A. în mod natural sau artificial. la lucrul sau. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. Accesiunea imobiliara artificiala. Moduri originare i derivate. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. În aceste cazuri este vorba de porumbei. Când aceste 192 . Accesiunea imobiliara natural . C. Toate construc iile. In acest din urm caz. B. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. cu titlu particular. iar în cazul statului. 2.

Deci. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ).20 ani. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. În sens juridic. 1c. Accesiunea mobiliara. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . . 1.lucr ri sunt efectuate de o persoana. adic neviciat . Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. C. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . 1b. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. 3. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. B. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. alta decât prorpietarul.30 de ani. 2. posesiunea s fie util . caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite.10 .

3b. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. In materia uzucapiunii. iar restul de timp în alt jude . Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . dona ia. dac posesorul actual este de bun credin . Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u.. posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. 3c. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. 4.este de bun credin . iar autorul s u de rea credin . Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. etc. 3. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. un an de prezen valoreaza doi ani de absen . Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . dac posesorul actual este de rea credin .

6. Efectele uzucapiunii. o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. chiar din ziua în care a început s posede. Principii generale Dintre drepturile reale principale. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . f când inutil timpul ce sa scurs. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . în care caz titularul înscris în cartea funciar . socoti i dup decesul acelui proprietar. f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. 6b.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. D. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. 5. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. cel mai important este dreptul de proprietate. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. f r îns a terge pentru trecut. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. Suspendarea prescrip iei achizitive. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani.

având particularit ile sale proprii. Dreptul de superficie se poate dobândi: a. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. asupra construc iei. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. dreptul de abita ie. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . denumita superficiar. . prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. Modul de dobândire a dreptului de superficie.dispozi ia. Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. A. .o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. planta ia sau orice alt lucrare..folosin a. 196 . . dreptul de uz. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. care apar ine unui alt proprietar.posesia.

e. c nd este incomplet. c ci nu este vorba de indiviziune. poate purta asupra tuturor construc iilor. este un drept real imobiliar. B. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. abita ie. b. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. fiind în acest caz complet. f. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. este un drept real perpetuu. c. d. servitu i. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. de care este distinct. 197 . Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. privilegii imobiliare i ipoteci.b. ci de propriet i distincte. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate.

526 cod civil). Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar.prin contract. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan .prin testament. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. denumit uzufructuar. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. e. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . comporta dou atribute: posesia i folosin a. mobil sau imobil. 198 . Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. este un drept cesibil. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. d. În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. În prezent . c. . a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. este un drept real. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. mobiliar sau imobiliar. cu obliga ia de a-i conserva substan a. este un drept de folosin . . Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. ori chiar asupra unei crean e.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). 2. 1. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. Caracterele uzufructului: a. este un drept temporar. b.

Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire. civile. Ea este posibil prin analogie. Drepturile i obliga iile uzufructuarului.ac iunea personal . pe cale de reten ie.constituirea direct .ac iunile posesorii. . d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: .constituirea indirecta.ac iunea în gr nituire. titularul s u are la îndemân : . avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. . prin acte de înstr inare. industriale. . Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i. folosin a lucrului. 199 i . cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale.a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. 3.ac iunea petitorie. c) Uzufructuarul poate s cedeze. . e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct.

îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. în principiu. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate.. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. 4. 200 . din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . d) de a nu schimba destina ia lucrului. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune.

rezolu iune).b) sa perceapa produsele lucrului. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . ac iunea în gr nituire. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. revocare. 5. precum: ac iunea în revendicare. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. b) Prin expirarea termenului. d) Prin consolidare. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. 558 cc). întrucat acestea intra în no iunea de capital. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. 201 . Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. ac iunile posesorii. e) Prin renun are la uzufruct. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. c) s fac toate repara iile mari. etc. In principiu restituirea se va face în natur . Modurile de stingere a uzufructului. care îi apar ine întotdeauna lui.

202 . A.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. nu ar putea s . o anumita sarcin în favoarea altui fond. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. B. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit.naturale. numit fond dominant. . pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. Clasificarea servitu ilor. înstr inat . Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar.legale. numit fond servant sau aservit. c) Servitutea este un drept accesoriu. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. Servitu ile se împart în: . urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. Servitutea nu poate fi cedat . d) Servitutea este un drept perpetuu.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. e) Servitutea este un drept indivizibil. deoarece.

c) servitu i necontinue i aparente. .. Dupa obiectul lor.conven ionale. Dup modul lor de exercitare. C. . servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. Situa ia special a fondurilor face ca uneori. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . O alta clasificare const în: . cum ar fi servitutea de vedere. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege. de exemplu serve te de trecere pe o poteca. în care intr : .necontinue. Dintre acestea. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. b) servitu i continue i neaparente.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. cum sunt în general servitu ile negative.continue. . .servitu ile stabilite prin uzucapiune. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant.servitu i aparente. d) servitu i necontinue i neaparente. servitu ile se grupeaza în: .servitu i neaparente.servitu ile stabilite prin act juridic. între care se poate men iona servitutea de p storit. b) Servitu i negative.

D.pot fi dobândite prin uzucapiune. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. .proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. E.. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere.neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor. . Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. 204 . fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. .titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. . Drepturile i obliga iile care decurg din servitute. Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. Se pot folosi de dreptul de servitute: . Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. .sunt susceptibile de o adevarat posesiune.

b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. municipiilor sau jude elor. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. Stingerea servitu ilor. îns în limitele determinate de lege. sau de interes local. apar ine comunelor. calea de acces nu poate fi închis îngustat . indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. c) prin confuziune. ora elor.În cazul unei servitu i de trecere. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. F. statul ocrote te proprietatea public i privat . de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. de asemenea în regim de drept public.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. 5. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional.1. 135 din Constitu ie. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. caz în care proprietatea. iar administrarea 205 .

proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. se precizeaz c exproprierea de imobile. dup o dreapta i prealabil desp gubire. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. 135 din Constitutie. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. de c tre prefecturi. ora elor. dac prin lege nu se prevede altfel. Referindu-ne la prevederile art. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. dup caz. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. 206 . O data cu înf ptuirea privatiz rii. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. prin hot râre judec toreasc . Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. folosin a i dispozi ia). potrivit legii. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. A adar. cu respectarea actelor normative în vigoare.

Dupa împlinirea acestui termen. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. încheiate în forma autentica.1. 207 . Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. terenul din extravilan. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate.5. dupa caz. indiferent de proprietarul lor. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. Terenurile proprietate privat . Înainte de a fi vândut. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. sunt i r mân in circuitul civil. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. încheiate în form autentic . prin acte juridice între vii. 1/2000. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. indiferent de întinderea suprafe ei. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. 18/1991 si nr.

Dreptul la 208 . uz si abita ie In situa iile în care servitutea.Prin schimburile efectuate. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. grevat cu dreptul de superficie. a dreptului de proprietate. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . Radierea unei servitu i. Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament.2. cu respectarea drepturilor reale. uzufructul. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. Dreptul de servitute. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. Chiar f r aceasta învoire. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. uzufruct. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. se va putea face numai cu învoirea ter ului. ea va fi înscris atât asupra acestora. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. constituit în folosul unui imobil. convenit proprietarului ipotecat. 5. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. dup ascultarea p r ilor. cât i asupra p r ii comune indivize. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice.

Arhitec ii. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. rentele sau alte presta ii periodice. Dac vânzarea a fost rezolvat . în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar .ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. vor avea rangul ipotecii. acest drept se va radia din oficiu. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. sc zute dup notare. Dobânzile conven ionale i legale. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. dobânzile. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. datorate pe ultimii trei ani. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. ori nu a fost primit în întregime. cop rta ul va putea cere. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . antreprenorii i mai tri vor putea cere. vor avea rangul ipotecii. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . rentele sau celelalte presta ii periodice. se înscrie din oficiu. în folosul vânz torului. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare.

când o va respinge din oficiu: . . pentru o suma maxim . afar de urm toarele cazuri. antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. 210 . prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. despre care s-a men ionat mai sus. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti.in acest caz. .dac termenul de justificare nu era împlinit.arhitec ilor. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. In cazul arhitec ilor. pentru a fi notat . astfel: .radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. în untrul termenului de 15 zile. Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. iar in lips . Prelungirea se noteaza în cartea funciar .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. despre care se va men iona în cererea de înscriere. biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire.

în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. În acest caz. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie.. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. 211 . Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. se va face ar tarea despre aceast înscriere. str mutarea ipotecii. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator.

nu s-a învoit la schimbare. se va putea nota n cartea funciar . termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . 212 . obliga ia de a str muta ori a greva. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. f cuta sub aceast condi ie. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. Condi ia rezolutorie.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. Dac ulterior. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. crean a ipotecar condi ionat reluându. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. va putea renun a la folosul schimb rii de rang.i rangul cedat. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii.

M.Palamariu I. Bucure ti. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. 1963 Cadastru.B. din Cluj-Napoca.P dure M.B lan Gh. Bucure ti.M. Bucure ti. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban.P. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. Litografia Universit ii Petro ani.BIBLIOGRAFIE M.B lan 213 din Cluj-Napoca. E.B.Bo R.Proca Gh. P dure I. 1983. Paris.Gagea Gh. bucure ti.N. 1972 M rturii geodezice.S. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.Cri an Cadastru general. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.. Institutului Politehnic .R dulescu TOPOGRAFIE.P dure G. 2002 Calcule topografice. I.Iu kevici I. 2003 I. Lucr ri practice.M.Rotaru L. 1964 Gh. 1985 Istoria matematicii în evul mediu.Nicolaescu A. Editura Technique et Vulgarisation. Editura Matrix ROM.R dulescu Gh.Ienciu I.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .N. Editura ALL BECK.Bendea V.T. Editura tiin ific .Barbier traducere în limba român Gh.Bendea Gh.R dulescu TOPOGRAFIE. Bucure ti.D. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru.P dure M. 2002 Cadastru funciar. îndrum tor pentru proiectul de an. Litografia Institutului Politehnic Gh.P. Probleme.S.R dulescu N. 1986 Topografie-teorie i practic . 2000. Tez de doctorat. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire. Editura militar .Bendea V. 2000 V.T. Lito.Dragomir M.

2002. 2002. 2002.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . îndrum tor de lucr ri.T. culegere de probleme.R dulescu Risoprint.M.T.T. Editura MORO AN. Cluj-Napoca.T. 1991 Gh. ISBN: 973-656-396-0. Tipografia Universit ii Baia Mare. 2003. ISBN: 973-656-395-2. Risoprint. Cluj-Napoca. ISBN: 973-656-240-9. ClujNapoca. 2003. Gh. Editura Risoprint. Editura Risoprint. note de curs. Gh. Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 . Gh. îndrum tor de lucr ri.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ISBN: 973-656-238-7. 2003 Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .M. Gh.M. Cluj-Napoca. Editura C. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului.Fân an Ghe. LUCR RI. Editura Risoprint. ISBN: 973-656-239-5.T. Editura Risoprint. Institutul de Construc ii Bucure ti. 2003.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC .M.T.Cosma Ghe. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .M.T. ISBN: 973-656-397-9.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER .Tomoioag *** Cadastru.T. note de curs.M. Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Cluj-Napoca. culegere de probleme.M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful