1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

reprezentând regiuni. De i de tip local. elemente hidrografice referitoare la fluvii. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. elemente topografice de tip administrativ i orografic. 2). cadastru i h r i. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. canale i izvoare de ap .De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. care se refereau la propriet i i folosin e.2 unei t bli e. plutind peste ocean. topografia sumerian . De altfel. cum sunt itinerarul i distan a. de exemplu. desenat în partea de jos a Fig. 5 . ri i mun i.

i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . de cartiere. ). despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic .n. De exemplu. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´.). sunt reprezenta i separat. În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. creat foarte de timpuriu. în ordinea în l imilor speciale.în centrul discului fiind Babilonul. lan urilor muntoase i a altor detalii. de i u or de confundat. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact .e. cuprinzând Fenicia i 6 . precum i reprezentarea cursurilor de ap .485 i. construc ii. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . H r ile sunt orientate spre sud. ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului.C. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). iar vârfurile sunt redate. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e.Sub directa influen Palestina. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. sub regele Darius al Persiei (521 . canale etc.

iar mai târziu. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . frânghii diferite etc. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. ). apoi în Europa. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . m surarea unor figuri relativ simple. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. i anume agrimensura. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. din aproxim ri prin lips adaos. de i nu sunt atestate documentar. pr jini de bambus sau alt material. iar cele c utate ca date. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. în Iran i Asia central . rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. având în vedere construc iile. a a-numita teorem a lui Pitagora. În Babilonul antic.y unghiuri instrumente topografice care. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani.

În secolul al III-lea î. se pun 8 . dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. În virtutea unui ir de împrejur ri. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. matematica egiptean .e. cap t tr s turi principal noi.. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). trec pe ultimul plan. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive.n. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. pare-se. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. În sfâr it. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. se pun bazele teoriei numerelor. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. La un nivel ceva mai coborât se afla. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. Problemele directe de calcul. f r nici un fel de i verific ri.n. combinat desigur cu observa ia i induc ia. fundamentare. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î.e.

c tre sfâr itul acestei perioade. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. optica. iar apoi tot mai complicate. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. Începând cu secolulal II-lea. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. algebra numeric numerelor i trigonometria. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. mai întâi algoritmi izola i. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. decompunerea societ ii antice sclavagiste. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . se creeaz . mecanica. Totu i. la scar modest . trigonometria. inclusiv mecanica fluidelor. calculele aproximative. cosmografia. teoria comercial . Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. 9 . algebr . într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. calculele aproximative. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. geometrie. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea.primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. la început mai simple. precum: geometria sferic . se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. o simbolic a algebrei. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice.

crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. îndeosebi în rile arabe. de drumuri. ca i calculul dimensiunilor lor. de extragere a r d cinilor p trate i cubice. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . construc ii de palate i temple . calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. cu cote în natur . de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. fortifica ii militare. iar printr-o oarecare complicare. Popula ia se ocup aici cu agricultura.a. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. cu diferite meserii i cu nego ul. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. de distan a de transport .a.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat.

n. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre.î. lungimea unui grad de meridian . O mie de ani mai târziu. Aceasta nu e de mirare. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. În India. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. Cu o sut de ani mai devreme. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. precum i la m surarea ogoarelor. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. În particular. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. care satisface anumite condi ii´. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . În Califatul de la Bagdad. în toate rela iile lor reciproce. iar mai târziu în rile arabe. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului.e.. aici se efectueaz se m surase i în China.

e. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus.În treac t fie zis. rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . Acela i Liu Huei spune c . cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. În conformitate cu o cronic antic chinez . ajuns pân în zilele noastre. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. Timpul exact al compunerii.n. bazându-se pe mo tenirea elen .ziu cijan suan u. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii. Liu Huei.e.n.n. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. în afara hotarelor ei. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . aproximativ cu 100 de ani mai târziu. de pild . care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. par ial. Dup cum s-a mai spus. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. func ionar de vaz din serviciul finan elor. Ghen Ciou-cian. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic .). El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. În timp ce.e. Cijan an a murit în anul 152 î. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. 12 .

ca de pild M surarea ogoarelor. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . împ r irea produselor etc. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. din punct de vedere al interesului profesional etc. în unele. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. în altele ± asem narea. impozite. ridicarea zidurilor de cet i. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 .Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. construc ia canalelor i a barajelor. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. cu titlul M surarea ogoarelor. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. iar în altele. De altfel. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. 15]. angajarea lucr torilor. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. negustori i meseria i etc. De pild . din care îns nu sa p strat nici una. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice.

într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. în sfâr it. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . l muriri prealabile i altele. textul nu este suficient pentru ca un cititor. În multe cazuri. La aceste probleme. 14 . iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. Cartea I din Matematic . Cartea a II-a. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . De fiecare dat . este adev rat.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. apoi se indic r spunsul i. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. s -l poat în elege singur. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . o singur solu ie întreag . a cercului i a p r ilor lui. inteligent chiar. la început se formuleaz problema. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . purtând titlul M surarea ogoarelor. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor.

baraje. precum i a diametrelor cercului i sferei. var . În cartea a VII-a. În cartea a VI-a. despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. Unul dintre i în i 15 . prim var toamn . precum i probleme cu privire la bazine. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. este vorba de determinarea laturii latur . are ca obiect m surarea volumelor de ziduri.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. canale. se rezolv îndep rtata Alexandrie. Estimarea lucr rilor. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. Adaos i lips . unui dreptunghi dac ao guan. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. Cartea a V-a. care. În cartea a IV-a. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. propor ional cu ni te numere date. Reparti ia propor ional . se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. De pild . aproximativ în aceea i epoc . r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite.

prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. deoarece gou este numelei catetei mici. ca de pild . ele se întâlnesc îns de origine mai veche. i în primele c r i. comer etc. despre cele patru opera ii de aritmetic . Gou-gu. în cuprinsul aceleia i c r i. dup cum s-a spus. În sfâr it. în ansamblul ei. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. dintr-un triunghi dreptunghic. Cartea a VIII-a. negustori etc. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . Matematica în nou c r i dep e te cu mult. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. Fan-cen. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. cartea a IX-a. con inând date de baz . Uneori. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . iar gu este numele catetei mari. Cartea se nume te Gou-gu. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. cu mai multe necunoscute. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei.procedee este regula celor dou pozi ii false. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. verticale. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. adâncimea unui pu etc. În virtutea unei asemenea neomogenit i. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate.

Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. Într-un alt manuscris. cu dou cifre. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. luat din limba persan . zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. precum i diferite tabele astronomice. eclipsele solare i de lun etc. cataloage de stele. Afar de acestea. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice.a. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad.. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. din informa iile ri. Cuvântul zidj. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. din tabele trigonometrice. ebraic. chinezesc cronologice ale diferitelor . tangentelor. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. sirian. uneori foarte am nun it . cotangentelor. cu patru cifre semnificative. i cuprinzând calendarele musulman. ajuns pân la noi. cu aceea i precizie. 17 . De regul . cre tin. sub numele acestui înv at. Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. indian. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. persan.

Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa.Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips .

Într-adev r.E . atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. diferen ele sinusurilor mic oreaz .F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. (fig. 3). care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. Scriind inegalit ile: 18 . dac arcele AB i BC sunt egale între ele.

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. este de 47 cvinte. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta.N . Ibn Iunis 19 . Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 .0087265373 în locul valorii corecte 0. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale. În frac ii zecimale.0087265355 i este exact pân la 10-8. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte.

iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . Tabelele lui pentru tangente. în care trebuie spus. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . Din p cate. nu au fost înc studiate.calculeaz independent sinusul de 10. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). cu un interval de 1¶. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. Valoarea definitiv sin 10 = 1. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. Mai departe. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. 2¶49´43¶´28IV. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . În schimb. raza se ia egal cu unitatea.

pân la cvinte. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. al-Biruni. adic e corect pân la cvarte. Mai departe. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. ceea ce corespunde la opt zecimale. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. sau de forma x3 + 1 = 3x. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. înc de pe vremea lui Ptolemeu. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic .calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. Afar de interpolarea liniar . iar tabelele tangentelor din grad în grad. folosit . 2. de uz general. dup cum am v zut. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. Dar spre 21 . prin dou procedee. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. 1. Pentru a ob ine sinusul de 10. sau mai exact pân la cvarte. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. Am v zut c el reduce aceast problem .

deosebire de regula chinezilor. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 . reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling.

x 0 2 .x .

x0 10 .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .

Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. încercarea lui e nereu it . De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. cunoscute mai ales în vestul Europei. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. De aceea. In evolu ia lui de-a lungul timpului. Sub raport practic. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . prin 1. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. deoarece a contribuit. deoarece pentru o func ie cresc toare.

.

.

.

¢ .

x 0 sin .x .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

1. cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. alipiri general. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. Cu timpul. secolele XIII ± XIV. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. ultimii cu cotitul vaselor ). pe de o în sensul parte. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. etc. Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii.. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . iar cele de la publicitatea imobiliar . pe de alt parte.2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. din cele mai rile române ( vechi timpuri. i juridic . Cel 23 .de institu iile juridice.2. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . corespunzând la circa 50 de ari. hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar .

alta la Bucure ti în 1694. s-au predat. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. Nicolae Cercel. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. Nichifor Theotochis i Demetrios P. Grigore Costandas. Elementele lui Euclid.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. Govdela. la aceste academii. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. Veniamin din Lesbos. Mai târziu. la Academia din Bucure ti. teoria i practica logaritmilor. la Schola latina de la Cotnari. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). dar pentru astronomie. în 1640 ( la început ca un colegiu ). Manasse Eliad a predat. care a înv at în Italia. în Moldova. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. În aceste dou 24 . profesor la Universitatea din Padova. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. una la Ia i. dup 1777. în care se predau. num rare. cu Valeriano Bonvicino. pentru prima oar în Moldova. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . trigonometria plan i sferic . de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). în 1668. În ara Româneasc i Moldova. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. adunare i sc dere. algebra. în limba greac . Neofit Duca. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . Profesori renumi i de matematici au fost.

I. adunare.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . Ianossi. Metzburg i Etienne Bézout. În 1737. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . a ap rut la Cluj prima trigonometrie. în 1777. care constituie i primul manual universitar din Transilvania. scoas de N. a lui Gaspar Scott (1765). Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. trigonometrie. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. în 1704. de la Sorbona. tratând i despre unit ile de m sur . i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. Cartea se ocup de numera ie. precum : Elementa geometriae. geometrie. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. Aritmetica practica generalis. ap rut la Bra ov. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. în toate rile române). ap rut la Liége. Pe urm . pân în anul 1821. 25 Elementele lui Euclid ci. O prim carte de matematici. sc dere. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. în 1681. algebr ale lui Christian Wolff. a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . Elementa mathematica. începând cu secolul al XVII-lea. care a circulat aici. G. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). a lui Maximilian Hell (1755). în 1613. a fost adaptat nevoilor .

tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . A. înfiin at de Gh. A. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. ci prelucr ri. 2788 B. Laz r. Mai înainte de Gheorghe Laz r.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. 2787 B. dup anul 1814: Aritmetic . în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. 5551 B. Petrache Poenaru. Mai târziu Gh. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. au tradus i ei c r i str ine de matematic . unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . A. De exemplu. ). Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. B. Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. 1796. având ca promotori pe Gh. Elemente de algebr dup i sferica. de geometrie. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. ) i un al treilea. ). c r i care nu mai erau simple traduceri. 2496. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. ) i Algebra ( mss. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. 151. aritmetica. A. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). Laz r în 1818. Francoeur. 1789 B.

Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. în 1864. Cercet rile sale. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial .i al ii. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. mine i arhitectur . cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. introducendi. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. de curbe sferice. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . a fost revolu ionar în matematici. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. de i redus ca num r de pagini. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. ultima. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. coala de pon i i osele. în 1852. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. de linii i suprafe e reciproce. Trata ie asupra geometriei descriptive. în perioada 18211860. dintre care. dup Lefébure de Fourcy. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . ap rut ( publicat în Tentamen ). Alexandru Or scu. XI a lui Euclid principiilor geometriei. cel lalt în 1839 ).

în 1871. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. atunci înfiin at . a fost numit Neculai Culianu. în 1865 este încadrat i Ioan M. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. pentru analiz matematic . mai pe urm . Dimitrie Petrescu. logic. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. De la înfiin¶area primei universit i. Spiru C. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. Iacob Lahovary. ca profesori de matematici. idee care. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. Dac nu este admis. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. dup care spa iul poate i de materie. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . Ca i lui N. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . I. Alexandru Or scu. apoi.Kazan´. în 1863. la calculul diferen ial i integral. Ioan Popp. ca o form a sensibilit ii. în 1916. în 1829. 28 . Mai mult înc . Ion F lcoianu. trecând. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. pentru geometrie descriptiv . Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. pentru geometrie descriptiv . din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . Dac e admis. independent de lumea exterioar a materiei. a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. Rallet. la astrologie i geodezie. acest postulat poate fi admis sau respins. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . Mai pe urm li s-au ad ugat. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . astronomie i geodezie. Ulterior.

cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . profesori de seam . porne te de la formula lui Botez. Acad. b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. Cebî ev. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. 34. în acela i an. utilizat i de Catalan. la sec ia de matematici. la mecanic ra ional . Sc. în 1878. Cursurile de matematici s-au predat. Botesu de Iassy ( Bull. la facultatea de tiin e. David Emmanuel. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. în limba român erau. Catalan. Cursurile predate i manualele editate. 29 . de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. Astfel. i studii originale de matematici. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . Universitatea cu limb de predare maghiar . pân în 1864. Constantin Gogu. x fiind întreg i pozitiv. Bruxelles. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. comunicare privind constanta lui Euler. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. Acad. în general. la care au predat. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. de asemenea. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. ca profesor de astronomie i geodezie. iar dup aceast dat . Mai mult înc . Tradus în limba francez . Paris. la geometrie i Nicolae Coculescu. sunt stabilite formule pentru . Sc. în 1895. în 1872. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). în 1872. cercetat . ca Réthy Mor. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. 1872).R. în 1882.Haret. în cel al lui Neculai St. la algebr superioar analitic i teoria func iilor. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze.

algebr . Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. geometrie. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. Andrei Ioachimescu. calculul diferen ial integral. din Bucure ti. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. la Ia i.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. geometrie analitic . mecanic i balistic . în 1883. în care au ap rut Elementele lui Euclit. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Ca redactori ai acesteia au func ionat. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . în 30 . Henri Poincaré. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. Recrea iile tiin ifice. astfel. Apar. Dup aceea. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. care teza lui Haret. nomografie. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. i i rezisten a trigonometrie. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. teoria elasticit ii materialelor. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Ion Ionescu. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor.

99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. trigonometrie GEOMETRU´. de asemenea. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. Vasile Cristescu. Au ap rut. Andrei Gh. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. triunghiurile pseudoisoscele). în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). S-a ocupat. Ioachimescu. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . de geometrie sintetic . de asemenea. de teoria ecua iilor. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. i sferic . ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. de formulele lui Euler pentru flambaj. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. Alt redactor al Gazetei matematice. de exemplu. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat.

care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. nu s-ar fi putut afirma. Haret. în special f r Bacaloglu.etapa 1919 ± 1933. 1. Roussilhe.2.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Banat i Bucovina.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . 23/1933). 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). Ioachimescu i Cristescu. Ionescu.3. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr.i eica. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. Emmanuel. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. . Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei.

-In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. o m sura benefic . eviden a 33 . 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. din multe puncte de vedere. 13 milioane hectare. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. S-a constatat astfel c . cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost.etapa 1955 ± 1989. .etapa1933 ± 1955. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. 6 ani). . cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti. Astfel. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare.

obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. etc. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. precum i.etapa 1990 ± 1995. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. pentru prima dat . De aceea. urbanistic. gospodarirea apelor. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar.dar i pentru activit ile de geodezie. 305/1972 privind activitatea geodezic . c i de comunica ii.) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. 18/1991 i în care. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000.simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. 12/1968 privind ap rarea. minier. in anul 1968 (prin Legea nr. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. topo-fotogrammetric i cartografic . conservarea i folosirea terenurilor agicole).

a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. care. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate.etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare.general. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. cum era i firesc. . la care s se racordeze c r ile funciare.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. în care s-au clasat teritoriile comunale. 18/1991. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. . creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv .

topografic i cartografic. Am primit. Pentru aceasta fiecare topograf . cadrele didactice din 36 i corelat unitar . în calitate de topograf din jude ul Cluj. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. . Aceast sarcin era. . s-au achitat de sarcin .printr-o desf urare coordonat cadastru general. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. atât a activit ii de . înafara orelor de serviciu. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. în condi ii normale imposibil de realizat. dar i de ini iere în noile tehnologii.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. din fiecare jude . mijloace tehnice i materiale specifice.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. neactuale. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune.

care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. .cadastrul c ilor ferate. apoi i ca organizare i încadrare. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general. Dup cel de-al doilea r zboi mondial. .comun . urbanism i sistematizarea ora elor. minerit.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: .cadastrul Casei autonome a p durilor statului. .cadastrul apelor. ape. 1. . industrie. Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 .cadastrul petrolier. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur .i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. silvicultur .2. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie.4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale. în general.

specificând suprafa a. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. etc.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. etc. platformelor tehnologice. instala iilor i st rii re elei de drumuri. relief i clim .eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. esen a lemnoas . . 38 . c ilor de transport.G. construc iilor.instala iilor. c ilor de transport. etc..C. construc iilor.. re elelor subterane i supraterane. cadastrele de specialitate.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor.cadastrul aeroporturilor . Astfel. . . clasa de calitate.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. care deservesc unit ile portuare. specifice unor domenii de activitate. . platformelor tehnologice.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . care deservesc aeroporturile. distingem: . instala iilor.C. re elelor subterane i supraterane.. construc iilor.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . . . declivitatea. cu scopul administr rii lor ra ionale. pretabilitatea la anumite culturi. specificând natura solului.valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. consisten a masei lemnoase. venitul net.. etc. vârsta. precum i informa ii referitoare la sol. instala iilor i st rii re elei feroviare. construc iilor.´ În acest sens. conform legii i normelor elaborate de O.N.

. starea de moment. precum i a instalaiilor care le deservesc.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. starea de moment. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . calitatea. ora . regimul de in l ime. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . municipiu). precum i condi iile de relief i clim . Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare. canalizare.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. alte institu ii publice sau private. materialele de construc ie. specificând pentru construc ii folosin a. persoane particulare.. traseele. structura. instala iile de transport i exploatare. a terenurilor acoperite de ape i stuf. electrice.cadastrul re elelor edilitare (ap . specificând amplasamentele. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. . folosin a. i conducere a statului 39 . suprafa a. gaz. 1. organizate pe bazine hidrografice.eviden a i inventarierea apelor.cadastrul fondului imobiliar . speciali ti. termoficare. parametrii tehnici.cadastrul apelor. de protec ie i ameliorare a calit ii. specificând suprafa a. dimensiunile. funda ia. materialele de construc ii. dot rile.

y y particip la identificarea resurselor funciare. proprietarul i pozi ionarea teritorial . În acest sens. etc. calitatea terenului. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare.pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. La rândul s u. Entit ile cadastrului general sunt: parcela.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 .imobilul : suprafa a . categoria de folosin a terenului. fiecare dintre cele trei elemente.administrativ . destina ia terenullui (constructiei). .proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. construc ia i proprietarul. cu sau f r construc ii). ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii. vizeaz mai multe însu iri i anume: . .

precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. produc ie sau 41 . amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. serele. planta iile de hamei.stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. p unile.2 din legea 18/1991. planta iile de duzi.4 Destina iile terenurilor 1. b) terenurile neproductive . solariile. constituie fondul funciar al României.4. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . republicat . terenurile de orice fel. pepinierele pomicole.1 din legea 18/1991. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. pepinierele viticole. livezile. 1.daca nu fac parte din amenajamentele silvice .1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. c p un riile. 1. fâne ele. cele cu vegeta ie forestier . orez riile. viile. 2. dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol .p unile împ durite. indiferent de destina ie.Conform Art. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). republicat . care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . Terenurile cu destina ie agricola (TDA). r sadni ele i alte asemenea. terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice.

termice i al gazelor naturale. 5. inclusiv terenurile agricole i forestiere.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. Datele C. precum i cele neproductive: stânc rii. 3. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . Terenurile cu destinatie speciala (TDS).administra ie silvic . alte amenaj ri ale localit ilor. 1. râpe. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . ravene. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare.4. cariere i halde de orice fel.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. pentru exploat rile miniere i petroliere.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. pentru nevoile de ap rare. din interiorul unitatii administrativ. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. rezerva iile. bolovani uri. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. monumentele naturii. abrupturi. nucleare. termice. ca atare. plajele. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale.G. de telecomunica ii. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. 4. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). de transport al energiei electrice. terenurile destinate împ duririlor. construc ii i instala ii hidrotehnice. Terenurile din intravilan (TDI). feroviare.

terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. in functie de solicitari. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. dar si in modul de prelucrare. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale.constructii´. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. Asadar. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. De exemplu. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. etc. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar).. 43 .Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. ³total terenuri cu curti. ³total terenuri neagricole´. etc. se aplica regulile cadastrului general. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. Desigur ca.

a unor forme de cadastru de specialitate. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. 1. 44 a terenurilor . acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. y Categoria de folosin ã a terenului. este unul din atributele parcelei. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. definite prin Legea fondului funciar nr. in anii din urma. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. republicata.Aplicarea regulilor (normelor) C. in special a planurilor cadastrale.G.18/1991.5 Categoriile de folosin 1. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. La randul lor acestea.A. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. indiferent de destina ia lor.).5. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii. individualizat printr-un cod. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor.

1.1. 1.6.solarii i r sadni e (ASO). 1. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 .G.4. 1. 1. y Aceste atribute. etc. p strându-se îns simbolurile standardizate. în func ie de necesitate. talazuri. la care se adaug nota iile de detaliere specifice. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.2. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1.gr dini de legume (AG). irigare.c p un rii (AC).paji ti cultivate (AP). al turi de num rul cadastral al imobilului.3.orez rii (AO). benzi înierbate.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1. În cadastrele de specialitate.5.arabil propriu-zis (A). al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare. 1.sere (AS).G. 45 . 1. debu ee. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. terasare. etc.7. diguri.5. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa .

4.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie.fâne e curate(F). având urmatoarele subcategorii: .fâne e cu pomi fructiferi( FL ).2.3.p uni împ durite ( PP ). Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile. 3. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . 3.8. precum i p unile care provin din foste livezi. 3. 2. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial. prin însamantari la intervale de maxim 15. fructele reprezentând un produs secundar. 3.p uni curate (P). La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.4.4.2.1. 2.3. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit .p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).alte culturi perene (AD).1.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren.fâne e împ durite( FP )..1. 2. care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . 2.

viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ). etc.1.pepinierele pomicole ( LP ).livezile intensive i superintensive (LI). sunt terenurile plantate cu zmeur . 4.2. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5. 5.planta iile de duzi( LD ). cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite.3.2. agri e. 5. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice.4. trandafiri de dulcea .planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. 4. 5.4. . Livezi (L) Livezile clasice (L). sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.viile nobile (VN).1.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate. Din aceasta categorie fac parte: 47 .4.3. indiferent de proprietar. 5. 6. 4. coac ze.

fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. etc.4. culturi de r chit . solarii. privaluri. 6. De obicei. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. gârlele. numai la viituri mari. ienuperi uri. 6.. 48 . 6.6. dupa retragerea apelor.1. arbu ti ornamentali i fructiferi. planta ii. etc. 6.). La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa. salcâmi. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime.. etc. combaterea eroziunii. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice.p durile (PD). sunt terenurile în curs de regenerare.25 ha.apele curgatoare ( HR ). sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri. nu pot avea alta folosin . Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. cursurile de ap .terenuri destinate împ duririi (PDI). 7. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care.5. c ilor de comunica ie. m r cini uri. care.perdele de protec ie (PDP).3.2.1. pârâurile. din mal în mal. c tini uri. cu urmatoarele subcategorii: 7.tuf risurile i m r cini urile (PDT). terenuri ocupate de pepiniere. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. a ez rilor umane. digurilor.

7.lacurile i b l ile naturale . astfel: 49 . din punct de vedere func ional i al administrarii. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m).Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. ale locurilor de acostare.3.marea teritorial i marea interioar (HM). ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. ale b l ilor. 7.2. insulele i prundi urile.ape statatoare (HB). 8. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.

silozuri. fâ ia de frontier .4. uzine. hidrocentrale.drumurile jude ene (DJ). care pot fi simple.5. triaje. care cuprind la rândul lor: autostr zi.8.a-proprietate privata a pers. care cuprind str zi principale. fabrici.drumurile de interes local (DC). drumuri na ionale secundare. cimitire.drumurile na ionale (DN). sta iuni balneoclimaterice. docuri de depozitare. cariere. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. aeroporturi i alte obiective importante. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. 8. ora e. porturi. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC).F.J. drumuri expres. cur i. pie e.c ile ferate (CF). care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. duble i înguste. terase.1. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. drumuri na ionale principale.3. parcuri. gr dini botanice i zoologice. juridice .b-proprietate privata a pers. 8. g ri. exploat ri minerale i petroliere. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. 8. 50 . 9. sau secundare i uli e. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. rampe de încarcare. 9.str zile din localit ile urbane i rurale (DS).2. fizice . 8. drumuri europene. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. debu ee.

15.6.CSPO.CMASI. 10.CCLT. 9.17.4.9.N.construc ii administrative .construc ii industriale .11. 9. 9.CEDIL.CSAN.construc ii pentru cult .construc ii anexe .CANEX. 9.construc ii de monumente.13.CTUR.5. 9.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A). 9. 9.9.CFB.c-domeniu public al statului . 9. 9. 9. ansambluri i situri istorice . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .2.construc ii metrou .CSOC. 9. 9. 9.10.construc ii pentru cultur .CINV.14.construc ii sociale .CMET.construc ii financiar .d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale . 9.CADM. 9.construc ii i amenaj ri sportive . 9.construc ii pentru înv mânt . 9.e-domeniu privat al statului .7.CAGR.construc ii pentru s n tate . 9. i destina ia: 9.16.3.CLOC.construc ii comerciale .CIND.CCOM.construc ii turistice . Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.1-construc ii de locuinte .L.construc ii de agrement .12.bancare . 9.S.construc ii edilitare .8.CCUL.

4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. 10. pe care nu cre te vegeta ie.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil .haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor".6. 1. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. precum 52 . ravene. 10. 10. i proprietari.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.10.2-bolovanisurile. stâncãriile.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei.7. râpe. 10. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive. 10.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. 10.

dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. 53 . Altele sunt proprii numai cadastrului general. topografice. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. dezmembrare. ora ului sau municipiului). s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. fotogrammetrice . care de in sau execut astfel de documenta ii. topografice. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. ca de exemplu opera iunile de parcelare. comasare.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc..6. 1. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general.

sau a opera iunilor specifice de parcelare. în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: .domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice). . . comasare. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale.6.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. 1.4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil. Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. rectificare de hotare. Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene.

55 .h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. . documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice. . asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare.6.din partea protec iei mediului. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. . furnizând documenta ii oficiale ajut toare. etc.din partea administratiei locale (a prim riilor comunale.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). ca de exemplu: . datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). .din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. ora ene ti sau municipale). 1. precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat.

Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public. Sistemele G. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.S.P. Pentru proprietarul-persoan fizica.G. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 .) i a c r ilor funciare (C.7.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.i asigure datele autorizate. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu .G.I. este perceput ca institu ia care trebuie s . cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor. C. metodologiile de lucru.( Geografic Information System). sistemele de m suratori prin unde. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.1. în cadrul G.S. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie.D. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.tiin ific. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. (Global Positioning System) .În timp.sta iile topografice totale.) ce vor face posibil integrarea C.F.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.static si cinematic -.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.F.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.G.

7.) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. 57 . etc.de noi tehnologii. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. se pot men iona: . . opticii. naviga iei aeriene. 1:5000. mecanicii. programelor spa iale.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora.litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. 1. . 1:2000. în scopul pentru care sunt legal destinate.G. institu iile juridice i de administra ie financiar . pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. 1:1000. între proprietarii persoane juridice. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz .delimit rile izlazurilor .autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). .G. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . C.litigiile cu privire la terenuri. etc.

cum ar fi: . a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. în cazul teritoriilor mari.. . 1. utilizandu-se. calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate.prelucrarea datelor primare (initiale). etc. în cazul lucr rilor de ansamblu. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric .7.3. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale. .protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice.parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. .corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: .corec ii la nivelul foilor de plan cadastral.parametri privind calitatea terenurilor agricole. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar.parametri privind proprietarul i destinatia terenului. .corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial . fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . etc. astfel: . Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. .

Orice B. în ansamblu situa ia pe total ar . . iar în final se efectueaz sinteza.B.).) a cadastrului general(C.) care conduce la memorarea.D. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale. fiind format dintr-un ansamblu de date.prelucrarea datelor finale.G. dupa caz. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 .D.D. are urm toarele func ii: -definirea a datelor. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S.D. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor. ob inându-se fi ierele respective. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. a formei codificate. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor. în cadrul B. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta.D. a indexului alfabetic al proprietarilor.D. . de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. a foilor de plan cadastral.D.pe planurile cadastrale.. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B.) la nivelul jude elor. Banca de date (B. prin înc rcarea b ncii de date(B. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.prelucrarea datelor intermediare.G.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. organizate specific. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar . ob inându-se.D. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor.

sunt definite de elementele: entitate. atributul.. de c tre beneficiari. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. cuvinte.semne) convenabil unei comunicari. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. -utilizare. intermediare i finale sau de ie ire. atribut i valoare. informa ia cadastrala o putem reprezenta. Astfel. Din punct de vedere al informaticii. Valoarea exprim m sura entit ii. cifre.categoria de folosin terenului.criteriile de validare. -manipulare.D. acestea sunt: primare sau de intrare.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. -gestiune a programelor.M. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor.. de exemplu: entitatea de baz -parcela. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. 60 a . anterior programate. ce realizeaz leg tura între B. valoarea-suprafa a parcelei.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere.D. -administrare. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. cât i pentru cre terea debitului de informa ii. .D.D. Atributul se exprim prin descrierea entitatii.D.

sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . reorganizare. actualizarea. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). etc.calcularea i memorarea rezultatelor. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. în retea (în structuri arborescente. subordonate unor rela ii de apartenen ).D. sistemele de gestiune ale B. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. Indiferent de scop i structur . .introducerea datelor ini iale în memoria extern . Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. sortarea. salvare i restaurare a fi ierelor.inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. astfel încât sistemul de gestiune specific B.D. consultarea sau exploatarea. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). 61 . . Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare.D.

7/1996.perspective.1. X =500.000. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme . Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic. R =6. raza cercului de alteratie nul . . având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei.. i=1.378. Y=500.681 m. 2. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss.000. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. nr. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei.00 m.1 Sistemul de proiectie stereografic. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei. proiec iei. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.389.956.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .478 m. longitudinea=25° .00 m. S''=201. 62 latitudinea =46°.718 m. se organizeaz date a cadastrului. avand efect juridic echivalent celor pe hartie.

1. 63 .- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. se observa c pe cercul cu raz de 201. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii.250m/km. 2. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). cercul fiind denumit de deforma ie nul . Constan a) este de +0. deforma ia maxim la periferie(Timi . la îndesirea acestora. deforma ia regional este egal cu zero. Constanta C=0. o împ r im la coeficientul C. Din figur . iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent.215m/km. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant.

a punctelor geodezice de îndesire. Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1.2. 64 . Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon .).2 Introducerea cadastrului general 2. etc. ora ul. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. relieful teritoriului administrativ. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. 2. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. eviden a imobiliar-edilitar . a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren). 3. Determinarea. dup caz.1 Generalit i Natura. m rimea suprafe ei totale. pe baza analizelor de teren.2.

8. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor.4. 5. 9. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. etc. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Calcule la etapele 3. planimetrare. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau.1:500. c) de completare i actualizare a planurilor existente. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. c) pe baza actelor de proprietate. 10. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. 1:2000) 6. i 4c. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. 7. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau.

Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan.. 66 . c) indexul alfabetic al proprietarilor. b) registrul cadastral al parcelelor. 12. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. cu 9a. ca organ de specialitate tutelar. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. cu 5. 13. 4a. de ex. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. 2. conduce.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . etc. îndruma.: etapele 3 cu 4. 4a.b) în sistem on line. respectiv ONCGC-OJCGC. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. 4 cu 7. 11. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor.2. d) registrul corpurilor de proprietate.

i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. i posibilit ile de utilizare. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. y Proiectele tehnice con in: 1. ce se încadreaza în valoarea licita iei. 67 . y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. 3. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. 2.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. aerofotografierea. programul de desf urare al lucrarilor contractate.

teritoriale. transporturi etc. . Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. ape. .3. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general.3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. hotare ale: . y Dupa importan a. uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. hotarele se clasifica astfel.unit ilor administrativ.2.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole. p duri. din punct de vedere cadastral. y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general .la jude ele de grani . ale intravilanelor i jude ene.2. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor).2.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial.). liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii.

Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. gr dina de legume. creste sau fire de v i. .Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. Tarlaua este o no iune cadastral specific . întreprinderile industriale. autog rile. depozite. construc iile social-culturale. agro-zootehnice. re elele edilitare i comerciale de deservire. cursuri de ap . iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). canale. . amen jarile sportive.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. livada). limite de p duri. . g rile. etc. .. no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua.Corpul de proprietate. via. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. curtea. numai c localizarea se refera la intravilane. delimitarea facându-se în special de str zi.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. împrejmuiri artificiale permanente. cvartale i parcele (imobile). . Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. 69 . tarlale i parcele (imobile).

Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului. 2. . leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 .lucr rile de stabilire a liniilor de hotar . de depozitare a materialelor. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali.. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar .2. . Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . etc. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru. cazare.de materializare în teren a punctelor de hotar.3. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului.lucr rile pregatitoare.

precum i limita intravilanelor stabilite.1 Generalit i 71 . primarul. referitoare la zona respectiv . Geodezie i Cartografie i. în prezen a proprietarilor.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. Din comisie vor face parte: 1. 3.C.C.juridice de in toare de suprafe e de teren. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente.2. De regula. 2.G.C. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.C. secretarul consiliului local.4. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare.J.G. 2. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.J.prin grija delegatului O. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism. 4.2. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. în condi iile legii. dupa caz. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. .4 Re eaua geodezic 2. Comisia . comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O.

72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: .Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. ca re ea de sprijin.1970.1970. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului.2.5.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie.2. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice . adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). În cazurile limit . realizat într-un sistem unitar. rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic . 2.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2.

-simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale.Planul topo-cadastral. necesare întocmirii planului cadastral. fiind evidentia i în documentele prim riilor. codul numeric personal i adresa de re edin . etc.6. Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. Planul cadastral are la baz planul topo .2. pe suprafa a totala 73 .2. este i calit ii terenurilor. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. 2.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component.6 Identificarea pe teren a propietarilor . rii. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele.

al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. se înscriu cu caracter nedefinitiv. la fa a locului. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate .6. indiferent de destina ia lor. pe copia planului topo-cadastral.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 .intravilan). dup destina ie. Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. supuse prelucr rilor complexe. în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar. dup num rul etajelor.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. 2.2. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi.

Categ. C. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. 40 m2 pentru scara 1:2000. Parcelele sub m rimile men ionate. Construc ii de locuin e.2. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. construc iei /Indici de cartare a. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. 2.6. social-culturale i industriale b. B.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 .

drumurile comunale întret iate de ape. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. . ape curg toare.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. cîi ferate i drumuri na ionale. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. . iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla.c ile ferate întretaiate de ape.). etc.1 din tarlaua nr.drumurile de exploatare întretaiate de ape. începand cu tarlaua nr. . canalele.1. . incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. iar al parcelei în centul de figur al acesteia. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. drumuri na ionale i drumuri comunale. canale. respectându-se urmatoarea ordine: . limite de p duri sau exploata ii agricole.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. 76 . forme naturale ale reliefului. c i ferate. etc. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. c i ferate i drumuri na ionale.drumurile judetene întretaiate de ape.

situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 .. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. 2. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor.2. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin . iar la intersec ia cu alte strazi. începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr.1.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm. sub forma frac ionar . Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate.6. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm. ca i în cazul intravilanelor. În acest caz.). suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante.

). miniere. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. schemele de dispunere a foilor de plan. folosin a )a corpurilor de proprietate. etc. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). hotarele intravilanelor componente. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. de transporturi. precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor).6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate.2.specific intravilanelor. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. etc. gospod rirea apelor.6. a parcelelor i ( dupa caz aducere . 2.

apele curgatoare i lacurile. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. limitele intravilanelor cu denumirile lor. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar.000. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. cimitire). terenurile apar inând domeniului public (parcuri.000. colilor. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare.000 sau 1:50. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. poli iei i ale altor institu ii publice. sediile prim riei. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. p durile. 2. terenuri de sport.cadastrale. oficiilor.2. 1:25. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 .6.

sunt: a) registrul cadastral al parcelelor.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. . ora sau municipiu. . c) registrul cadastral al propietarilor. cu litere având în l imea de 3 mm). b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora.2. iar pe celelalte plan e în partea de jos. e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general.denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . .. d) registrul corpurilor de proprietate.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan .scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm).direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). . în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. 2. 80 . ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu.

Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. jude ene. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . Sistemul de prelucrare automata a datelor. unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. pot fi accesate selectiv. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. componente. etc. se adun într-un singur loc (OJCGC). Banca de date a cadastrului general jude ean. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. balan e ale fondului funciar. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. B ncile de date. care a fost folosit pentru fondul funciar. printr-un sistem soft adecvat.

indexul posesorilor. or enesc sau municipal. . . centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. . erau: .comunal. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. . întocmind rapoarte de sintez .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz .fi a suprafe elor pe foi de plan.fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. .fi a centralizatoare pe grupe de posesori.registrul cadastral al parcelelor. categorii i subcategorii de folosin . .indexul alfabetic al posesorilor.registrul cadastral al proprietarilor. . .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem.fi a suprafe elor pe numere cadastrale. având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. precum i balan e ale fondului funciar. Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. la nivel de jude . . pe ar .fi a teritoriului administrativ.

a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . în vederea actualiz rii actelor de proprietate. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. consiliile comunale. silvicultur . a organului central de cadastru i. etc.). con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar.zone cu densitate mare de parcele. dup caz. 2. administra iei financiare.2. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. prim riei. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" .8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. 83 . se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. s in tiin eze proprietarii interesa i.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru.partea tehnic . judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). potrivit legii. ora ene ti sau municipale sunt abilitate.

potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. registrele de taxe i impozite. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. transmite. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. cu date din cadastrul general aduse la zi. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. terenuri sau construc ii. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. 84 . prin care. potrivit legii. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. 2. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". decât cele înscrise în documentele cadastrului general. este necesar a arata c .3. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni.

2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare.3.cotidian i prin aducerea la zi periodic . 2.Din punct de vedere al modului de organizare. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. . Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. circula ia terenurilor între persoanele fizice. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. partaj ri. desmembrari prin vânz ri-cump r ri.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . etc. prin inerea la zi sistematic . Recuperarea. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. i recep ionate de OJCGC. 18/1991 si legii privind cadastrul general.

In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii.în special a planurilor cadastrale . O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. 2. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale. Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale . De fapt. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi.dac s-ar manipula i corecta zilnic. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale).se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere.3.6 ani) 86 . Desigur ca i în bazele de date . sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.3 inerea la zi periodic (perioada conform legii .care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare .

a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. dac exista plan digital. Faza lucr rilor de teren. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. material plastic transparent. 87 .întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor.dup caz. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . mai întâi în zonele cu modific ri mari. care cuprinde: . analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren.executarea lucr rilor de m sur tori topografice.recunoa terea terenului.a categoriilor de lucr ri necesare. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea .Pentru realizarea Cadastrului General. fie sub form analogic (pe suport hârtie. . baz tare). notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. . b. fie sub form digital . Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

6) deci. 005 D12 [m] 2 Observa ie.12 ™ cos U12 (3.2. (m 2 ) e T ! 0.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1. Punct pe segment situat înafara segmentului.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1. 3.13 ™ sin U12 .12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.2 trebuie s fie nul : S1.13 ™ cos U12 (3.3.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului. înlocuind în (3.11.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1.11.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.7) sau. altfel prezentat: D1.11 ±12 D12 ° (3.

1. D1. se face verificarea D1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut. ( X 12 .1. 2 puncte cunoscute din teren . Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.2.Y13 ). X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1. 12. Puncte pe segment Datele problemei: .1). D1.se precizeaz : D1. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.Y1 ).11 .11. . la distan a cunoscut fa de unul din capete.12 . 13 Observa ie.12  D12.2 3.13 12 11 13 2 0 Fig.13 .K .11  D11.4.13  K  Dn  1.2 ! D1.se cer: ( X 11 .7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.se cunosc ( X 1 . 12. ( X 13 .Y12 ).1. 3. Cu rela iile (3. ( X 2 .3.3. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.Y2 ) .9) 93 . Y11 ).5) sau (3.

a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} .6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . ( X 2 . ( X 4 . practic. Punctele situate pe drepte. Y3 ). dou câte dou . se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 .Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. 3. existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. Y4 ) . cu 94 . segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. Y1 ). se intersecteaz în puncte unice. de coordonate cunoscute.5. 3.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente.

. Solu ie.1) se calculeaz U12 i U 34 . Y21 ) .11)/ se ob ine coordonata Y21 .11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.11)/// (3.21 (X 3.11)/V (3.21 ! U 34 dar (3.21 ! U12 ¯ U °3.11)// (3. Cu rela ia (3.se cer: ( X 21 .11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3. apoi se tie c : U ®1.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! 1.10) (Y Y Y ® tg U1. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .

[34] . respectiv U1. U 3.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.31 ! U 34 . În lucr rile [2]. Observa ie. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. 96 .8. respectiv (3. U 3. 3.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile.41 ! U12 .41 ! U 34 i deci rela iile (3.7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig. 3. similare. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} . unde 41  [12]. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie).11)V pentru coordonata X.31 ! U12 .

deci: . deoarece este evident c Y51 ! 0. 3. 000 m.pentru coordonata X 51 .1. 1. Y2 ). 000 m. ( X 2 . Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. practic. 2  D1 X2 . este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1.10. se cunosc ( X 1 . Y1 ) .din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . date care înlocuite în rela ia (3. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. respectiv Y Y1 Y2 Fig. Y1 ). X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . respectiv axa OY. Solu ie. Y0 ! 0. rezultând U12 din rela ia (3. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte.11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3.se cer: X 51 . Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} .3.1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0.9. X 61 ! 0 . Se observ c .4.12} i din figura 3. Y61 . dac not m cu E unghiul 97 .

51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g .51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .X N 51 1 X1 E U 12 (X1. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.12).13) Y1 E dar Fig. 3. 3.10. iar tg E ! 2 ( X1.51 Y1 (3.11. Similar: Fig. Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3. Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.

În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. În lucr rile (1). un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.12.5. Y2 ) . deci 12 34 i 12 ! 34 .se cer: ( X 11 .1. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. Y1 ) . se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . 3. Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. Datele problemei: . 3. Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. 99 . ( X 4 .se cunosc: ( X 1 . Y4 ) . Fig. 34 paralele sau/ i egale. Y3 ) . ( X 2 . Y11 ) .tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. Observa ie.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie.

Y3 ) . 3.Solu ie. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente.15) 100 .11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1.13. ( X 2 .11 12 i 3. 3. Y2 ) . respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2.1. Y1 ) . ( X 3 .11)/.1.6.11 (3.11)V i (3. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3. deci suntem în cazul 3.11 (Y13 ! (Y2. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.se precizeaz : 3.se cunosc ( X 1 . Drepte paralele .3 a.

2 ¯ ( ° Y3.3 se ( ® X 3.16)/ (3.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.11.21 ! (Y21.2.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.21 (Y21.16)// 101 . Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.3 .16) (3.15)// 1..12.21 ! 21. respectiv (3.11 (X2. 3.21 ! (X 21.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.2 (Y2.

Y2 ).3 ! Y Y (Y4.3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.3. 4. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .11 2.3 au aceea i orientare U 4. Y4 ) punctul exterior.Y1 ). Fiind drepte paralele 4.3 . Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig. ( X 2 . Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente. Solu ie.11 I 1. Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei.7. Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .11 ! 11 4 (X 4.11 ! tg U 2.Y3 ) respectiv ( X 4 .17) (3.13.2 ! {11} . se precizeaz : 4.3 tg U 4.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2. se cer: ( X 11 .2 102 .11 i 2. 3.1. Y11 ). ( X 3 .11 X 11  X 4 (3.11 ! U 2.

- se precizeaz : 2. X1 0 1 Datele problemei.8. Y11 .18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1.14.19)/ Cele dou ecua ii (3. 3.11 X 11  X 1 (3.17)/ sau (3. Y2 ) .1 .18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.18) (3.11 ! tg U 1.18)/ rezultând Y11 . se cer: ( X 3 . (3. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 . Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.3 B 2.Y1 ) .2  tg U 2. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.2 ! Y Y (Y1.11 ! 11 1 (X 1. Drepte perpendiculare.19) Observa ie. Y3 ) 103 .tg U1. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie. Fig. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 . respectiv lungimea perpendicularei D32.2 ! Y11  Y1 X 11 .17)/ i (3.3 tg U1. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2.1.2  X 4 tg U 2. 3.3 Din ecua iile (3.

Se X X3 (X2.15. ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte. Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . 104 .20) (3. respectiv U 21 . Dreptele fiind perpendiculare (3.3 E 2 U 2.1 X1 0 1 (Y2.Solu ie.21) Observa ie. Y4 ) . 3. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 .3 3 N X2 U 2. Solu ie.3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. Se cer: ( X 4 . în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E .

U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. Dup calcularea orient rilor U 21 . Cap t de drum. Cap t de drum Datele problemei. ( X 3 . D1 P 23 . Y1 ) .(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . distan dus la o dat . Y4 ) . X 1 X4 4 2 E D Se cer. Solu ie. (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare.26) Observa ie. (3. 3. D1 I 12 ! {4} . Se cunosc ( X 1 . X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei. Se precizeaz . 3. Lucr rile (1).18. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . Fig.28) D24 0 Y4 Fig. D. 3.19. Y2 ) . ( X 2 .1.27) sin E ! D (3.9. ( X 4 . Y4 . distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. Y3 ) . Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 .

Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate. ( X 2 .29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3. ( X 1 . Y3 ) i l imea drumului D2.10. X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. D1 I D 2 ! {6} . Y2 ) . D 2 I 12 ! {5} . D1 P12 . 12 I 23 ! {2} .D24 ! D sin E (3.30) D2 Y 0 Fig. Frânturi de drum. 3. ( X 3 . Frântur de drum Enun ul problemei. pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 .19.1. Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.Y1 ) . 106 . Datele problemei. D 2 P 23 .28)/ (3. Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . Se precizeaz .

1. cazul general 107 . ( X 6 .11. Y 0 Fig. ( X 4 .32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Y4 ) . Apoi: (3. Capete i frânturi de drum. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5. Y5 ) . Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. Y6 ) Solu ie. ( X 5 .31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.20. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3.Se cer. 3.34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. 3.33) (3.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

varianta exterioar Enun ul problemei. Cazul unui triunghi. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului.17. Datele problemei. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului.1.17 în poligonul 1234. 3. Se cere s se deta eze o suprafa . 154 din suprafa a Sp. Sp. 154 se pot calcula prin metoda analitic . din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. Observa ie. Ariile triunghiurilor 165.25.43) 3. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . Enun ul problemei. într-un poligon oarecare.1. similare cazului precedent. practic în triunghiul 134. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. Solu ie.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165.42) (3.

Deta area în triunghi. Distan a D34. D23 . 000 m. Y3 ! 1000. cazul expeditiv Se precizeaz . Solu ie. . Se cere. se precizeaz suprafe ei Sp. 000 m. S K 2 4 Datele problemei.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . m rimea 3 Fig. deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului.se m soar pe teren D12 . 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . 3. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32.44) similar unghiurile F cunoa terea acestora).45) 114 . Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. D31 se presupune c X 3 ! 1000.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. Varianta 10 analitic .26.se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E .

46) (3. cosU 32 ! 1 .47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3.se calculeaz cu rela ia (3. Varianta 20 trigonometric . 3. sin U 32 ! 0.16.46)// (3.cum 3 Sp ! (3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .1.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig. cazul expeditiv.46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.se tie c : 115 .( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. Sp E S 2 4 .44) unghiul E . b) metoda liniar .47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .27. deci (3. Deta area în triunghi. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.

50) 3. latura de deta are va trece prin vârful 1.18. 3. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at .. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Solu ie. pozi ia în teren a punctului 7.28.1.49) D34 ! Sp S (3. suprafa a deta at având ca baz latura 16. Datele problemei. a) Metoda riguroas . Se cere. 116 . S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. Se precizeaz .

Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. 3. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. deci. b) Metoda trigonometric .17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16.1. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3. 000 m X ± . 000 m . 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7..se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000.29. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 .de exemplu ¯Y5 ! 1000.

E 4 . iar dac 118 .larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3. (de exemplu: d ! 10. I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.E 2 .30.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 . apoi H 1 etc. . 3.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3. 3. Dac Sp S156 suntem în cazul 3.E 3 .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are.19. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig.acestea pot fi determinate (fig. 000 m) i latura subîntins l. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3. 14.30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d. acum (3.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 .1. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 . din aproape în aproape. 13 i m rimea unghiurilor E1 .51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15.52) (3.

1. Y2 ) . Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 . Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. Y1 ) . Datele problemei. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei. Y4 ) sau . 5 7 4 3 Fig. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. ( X 2 . dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi. i ( X 4 .31. Fig.19.S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. 3. 3.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. Y3 ) D14 .32.

i unghiul E în vârful 1.57) (3. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. (3.16. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. 2 i 3. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3. ( X 5 . solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp. Solu ie.1.22.1.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi.60) 3.Se precizeaz . Se cer. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . 120 prinytr-un punct aflat pe una din . Cunoscând distan a D14 3. prin punctul 4 aflat pe latura 12.59) (3. 13.

1. 3.33. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp.7 5 Sp S 1 Datele problemei. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S.16. Observa ie. 6 3 Fig. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. (3. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. în col urilor acest caz Fig. Cazul unui poligon oarecare Solu ie.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. 3. cazul 3. Se cer. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 .43). Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. 3.1. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5.34. respectiv 6. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. Y7 ) .42).61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. Datele problemei. 2 4 Se precizeaz . Se cunosc coordonatele poligonului. prin vârful 6 în triunghiul 561. ( X 7 .

punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp.63) 122 . Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Solu ie. direc ia spre care se face deta area. Metoda 10. Se cer. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Se precizeaz .

(3.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. grupa (3. c . x i y. Punctul exterior.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). b. 3. în fapt.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3.35.66)// 123 . ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4).X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig.63) distan ele cu a. laturile triunghiului deta at. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.

¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3. adic segmentul D26 .67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.65) rezultând x.69) .67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. din rela ia (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.

70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.72) Metoda 20.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .35.X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. 0 Fig.71) (3. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. 3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .

în triunghiul 235: (3.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.79) (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .77) a1 ! respectiv. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3. a2 ! 26 fiind necunoscute.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 . S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .78) a2 ! (3.

79)// respectiv rela iile (3.70).71). Dar.80) 127 .72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5.77) i (3. 2. (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.80)/ ob inem a1 . respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.81) cu (3. (3.78).80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3.80)/.76) rezult chiar suprafa a S p : (3.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3. deci: U 46 ! U 43  I (3.78)// (3. avem: (3. Cu prima parte a rela iilor (3. Metoda 30. 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. (3.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3.80)/ ob inem a2 . (3.82) de unde. 3. prin intersec ie înainte.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1. (3.69).

83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3. 3. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.82)/.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.85) .

sin A ! sin( B  C ) .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.87) Aplicând (3. rela ia devenind S ABC ! (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .Cum A ! 1800  ( B  C ) .86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3. [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . b ! D37 rezult : 2S 436 (3. unde a ! D47 .

3. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. problemei i sunt similare cazului anterior.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3.88) u or de solu ionat.37. Se observ apoi c : 0 Y Fig. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare.1.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. respectiv 6.90) 130 . În continuare cu rela ia (3. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53.21.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei. 3. 12 respectiv 13. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3.

10. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. 3.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. laturi egale) 30. cu orientarea diferit de cea a 131 . de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare.38. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. Observa ii. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. 20.22. metoda 30. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon.1. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. 40. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. Astfel solu ii. Se pot aplica i primele dou metode. Observa ie. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. 3.

Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14. B ! S 234 . 3.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.95)/ 132 .95) A ! S134 .dreptei 43.93) (3. respectiv 23.a1. Rela ia (3. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .1. Enun ul problemei.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . Solu ie. în fapt D15 respectiv D26 .1.95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3.23.91) (3.23 metoda a 20 ±a . Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.

a1. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 . descompunând poligonul în patrulater.95) va deveni.a2  Sp AB a !0 S S (3.97) .24. În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3. înlocuind pe Fig. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)).96) deoarece: S543 ! S 463 .1. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3.1. 3. 3. 3. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme. Solu ie.25. Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3. a2.39. B ! S 234 .95)// unde A ! S134 .

3. adic S134 ! S 234 .26.97)/ (3.98) A în ecua ia general (3. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3. a2.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3. (3.95) Fig. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3.97)// (3.95) ob inem a1 .40. 3. a1 ! a2 ! a .69).1.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6. Deta ri în trapez.99) general (3.

95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0. a1 ! a2 ! a ecua ia (3. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3. 135 .102) a !1s 1 Sp S123 (3.103) pentru deta area de la baz spre vârf. C !  S123 .101) pentru deta area de la vârf spre baz .95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3. Rela ia general (3. B ! 0. C ! S123 .99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.99)/ (3.100) Observa ie.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3. sau A ! S123 ! B .

S p . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig.105) 136 . unghiurile E . ( X 5 . K .41. Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . Sp. Solu ie. Y1 ). Datele problemei. Y3 ) . a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. 45 P 23 . D14 .1. Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . Y2 ). ( X 4 . Se precizeaz . F .Y5 ) . ( X 3 . Se cer.104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. Y4 ).3. ( X 2 . 1.28. 3. D45 compus din D46 i D65 . de la se vârf spre baz . S p ! S145 . Deta ri paralele în triunghi.103) (3. ( X 1 . în l imea D16 .

X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig. 3.42. 137 .106) ob inem 2 D45 1 (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3.106) 2 (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3.110) (3.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3. D15 . utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3. Se observ c D14 .105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3.

Cum laturile D12 .112) D35 ! D13  D15 (3. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3.70). 20.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi.24 ± 3.1.1.113) S! D23 ™ D17 2 (3.43. (3. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10. 30. D13 . vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.115) Observa ie. În solu ionarea problemelor 3.69). În cazul deta rilor în serie.114)/ D67 ! D17  D16 (3. Odat 138 . unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). 3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare.

3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3.116) D1 j ! Fig. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.41. în serie (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.

(3.3. Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat . D25 .1. Solu ie.5}. F . D13 . D B 23. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. K . a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. D I V Se cer. Deta ri perpendiculare. În cazul triunghiului Se cunosc. unghiuri. D24 . S . Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig. S245 ! S p Se precizeaz .E . se cer ( X 4 .69). D12 . 3.Y4 ). Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. D23 .29.45. 123 ! {4. distan e) ale suprafe ei ini iale. Sp. În triunghiul 245 avem: 140 . Datele problemei. distan e date).70).Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. cea în care se opereaz deta area. Y2 . implicit X 2 . ( X 5 .

Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.46. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .125) Sp ! (3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at . D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.127) 2S p ctg F D25 ! (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. Sp.Sp ! (3.124) D25 ™ D45 2 D25 . 3.

133) iar D15 ! D67 (3.din suprafa a dreptunghiular S1765 .132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.134) 142 . iar D27 ! D17 ™ ctg F (3. Se determin D17 .132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.

134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. deoarece 56 P17 143 . 3.c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. D X 4 H F K 6 3 0 Fig.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3. sin F ! (3.47.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 . Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23.

S . pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1.3. 3. 8. Se precizeaz . care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. 3. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 6. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial.30.1. zon reziden ial destina ie. 4. zona alocat unui canal hidrotehnic. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. S d aria protejat . S p suprafa a deta at . Datele problemei. platform . zon i fi etc. 5.48. 7.12 P23 .12 . iar 9. suprafa afectat deta are. cale de comunica ie. de exemplu. 2. 144 S p având ca baz ca . Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. Dreapta de deta are este 9.) a c rei pozi ie nu poate protejat .

D9. D25 ! b. 10. pentru simplificare: D9. D36 ! d .10 ! a. S 3. D56 ! l .141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3.12 ! c.12.137) Not m.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. S p ! S p 1  S p 2 (3. Solu ie. D11. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .13 ! h .6 ! S p 2 .142) 145 . 12.10 ! S p1.13 pe latura 23. S925.Se cer.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. S p1 ! (3. coordonatele punctelor de deta are 9.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3.10. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3. 11.

a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV i (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.144) 146 .143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.142)IV iar (3.143)/ Adunând rela iile (3.

147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h . Ah ! (b  d )  ( a  c) .149) 147 .144) în (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3. deoarece este un parametru cunoscut.147)/ dar: b  d ! D23  l (3.145)// h! (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.144).Înlocuim (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / . dar din (3.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3. toate unghiurile fiind cunoscute.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3.

151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3. 3.49. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig. În figura 3.49 simplificându-se rela iile.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie.152) 148 . Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.6.12.11.

10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.50.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.153)/ Din figura 3. 3. D9.153) Not m D23 ! D1 . Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.157) 149 .

Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.1.2  tg U 2.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.31.Sp ! (3. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § . Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.2  X 4 tg U 2. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.153)V (3. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3.3 tg U1.

SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . Y3 ) .Y5 ) .X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 .Y6 ) Solu ie. G 5 P12 . ( X 3 . ( X 1 .51. Y2 ) . Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf.156) 151 . Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. 3. ( X 2 . ( X 5 . G 6 P23 .Y4 ). ( X 6 . Y1 ). Se cunosc: Fig.

152 . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y .157) 3. Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . G5. ( X 3 .52. S p 2 . S p1 . 3. Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3.similar prin ducerea unor paralele G 4. Y1 ). problem . Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig. G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. S p 2 .1. 66 / P 13 .1.31. ( X 2 . Y3 ) . O generalizare a problemei 3. 55 / P 23. la Y S p 3 . Se cunosc: ( X 1 . de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. Y2 ) . S p 3 . Datele problemei. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei.32. Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 .

Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva.32. ( X 2 . Y6 ) . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie. S p 2 . O generalizare a problemei 3. O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. S p 3 . Y4 / ).53. 3.34. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun .1. Se cer: coordonatele punctelor 1/ . În primul rând se va studia unicitatea solu iei.33. S p1 . ( X 4 / . Yp ) Observa ie.Y5 ) .33. ( X 6 . 3.Se cer: ( X 4 . Y4 ). supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. Se cunosc: ( X 1 . Y1 ).1. 153  © Y S p2 ! S . 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 .3/ i V . Y3 ) . S p3 ! S 1/32 / . cunoscute similar celor din 3. 3/ 21/ Fig. 2/ . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . ( X 6/ .1.Y5 / ) . 3. Y6/ ) .1. Y2 ) . ( X 5 / . ( X p . ( X 5 .

3.34 nu au Problemele Fig. 9.1. 89 B 12 .54.55.1. 6. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . 3. S p 2 ! ST 925 . 3. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. eventual 4. 7. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . 8. ca f r modificarea 0 Fig.1. 3. Observa ie. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor.35. T. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. 67 B 13 67.31 ± neap rat o latur aplicativ . Rectificarea prin regularizare a hotarelor. Se 2 Y cere.

161) S2 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782.158) unde a1 ! S1 S (3. Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19.91. 3. Y9 ) Solu ie. Se cer: ( X 9 .93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. S 249 ! S 2 . cu condi ia ca S149 ! S1 . Datele problemei.160) unde a2 ! (3. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic .dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4). S 155 . Din rela iile punctului pe segment.

Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat.55. În fapt într-o deta are. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. 3. trapezelor) cu axele cadrului rectangular.37.1. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. 156 . condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. 000 m). Problema se poate rezolva prin mai multe procedee. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000. se cere coordonata X 5 . în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor.3.36. Se consider . de exemplu. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. sau de direc ie dreapt pe Fig. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5.1.

157 .163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 . X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3. 3.X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig.162) va conduce la ob inerea lui X 5 .57. Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment. din ultima egalitate rezult : a! (3.162) a! (3.

În cadastru identificarea terenului. 5 i 4 are aria egal cu zero. YM ! 15000. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1.164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. este proiec ia pe un plan orizontal. reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are.2. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru . Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie. a perimetrului ce o marcheaz pe teren. 000 m. de referin .164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3.164)/ de unde X5 ! (3. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util . scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3.20 Prin intersec ia înainte.

3.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 . (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . 3. 3.58. Observa ie. 3 cadastrale. Suprafa real ± suprafa util reale. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig.59. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 4 Fig.

60. S 2 ! 1 2 ™ a . b) metoda Simpson. a) Metoda trapezelor. c) metoda tangentelor. .166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3.a) metoda trapezelor.14 . d) metoda paralelelor.13. ce are o latur curb sau a. l1 . ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. e) metoda p tratelor. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 .K .165) l0  l1 l l l l ™ a . 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. Metoda trapezelor 14 trapeze. 3. ln . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig. const în împ r irea suprafe ei în trapeze.12.167) 160 .

inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3.169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 . Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.168) unde Fig. S ABF // F ! (3. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E . n num r par. S BE / F // este un segment parabolic.61. 3.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal .170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) .

171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3.174) iar în final 162 .171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. S1  S 2 AB / F / F Fig.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.61. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . 3.

Practic.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent.2. 3. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. Dac m sur torile se fac pe teren (fig. b) metode grafice.1. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. cea mai utilizat .175) 3. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate.

1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig.5 D45 E6 22 F1 Y a. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ). X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21. . Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex. 3.: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.63. 164 0 21 0 Y b.

65. Y Fig. y5 = 1000. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. în sistemul ales. orientarea spre punctul urm tor considerând-o.X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000.64. Determinarea grafic a coordonatelor 165 . 3. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon .000 m. ca fiind nul . X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. 3.

Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. Topografie general de acela i autor. al aceluia i autor.2. Rela iile (3. Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general .176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. Observa ie. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a. a. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. . grafic. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3.Observa ie. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan.

66. 3. triunghiuri (fig.66.c) sau triunghiuri.66. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. triunghiuri i trapeze (fig. 167 6 ablon paralel Y . 1 a 0 a a a a a . paralelograme. 1.3 2 4 3/ 1 6 c. 3. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale.. dreptunghiuri. p trate. Memoriu matematic. iar elementele (toate laturile i unghiurile. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate.a i b). romburi.. 3. 6/ 4/ 5 1/ Fig. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a.

b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . l2 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. 3. s1 .67.X 12 s1 a a 13 b.67. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3.K . ln . sn . (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig.67.a) sau con inând p trate (3.177) sn1 . 3.

178)/ Observa ie. Operativ. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3. Cadastru general) 169 .179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a.181) c) Metoda mecanic (pag.84 ± 89 N.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2). suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas. deci: su ! a 2 (3.Bo .180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.

2.2050 567.6150 567.4150 567.6150 567. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.6150 Se stabile te. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. 170 .3. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. 3.4150 18 IV 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive.4150 19 33 34 35 I I II I 567.2.68). suprafa a fiec rui trapez. b) Calculul suprafe elor pe tarlale.2050 567.

CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. de exemplu. . liziere etc. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. cu semnifica ia de pre sau evaluare. permit stabilirea în mod tiin ific.c) Calculul suprafe elor pe parcele. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral .pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . pe masive. a) Calculul suprafe elor pe masive . No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". c i de comunica ie. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. 171 . pe perioade mari de timp.) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole.

a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. eroziune. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. grosimea orizontului de humus. s r turare. 172 . fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . alunecare i inundare. valoarea reac iei pH. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. chimice i biologice.4. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. textura i con inutul de schelet. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. gradele de podzolire. natura i însu irile rocilor-mam . formele de relief. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice.

eroziune sau ml tinizare. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. s r turare. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. reac ia este slab acid . eroziune sau mla tinizare. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . prezint uneori procese incipiente de podzolire. nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . lunci. au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. f r con inut de schelet. salinizare.Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. neutr sau alcalin . inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . terase. de peste 50 cm grosime. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . reac ia neutr slab acid i slab alcalin . Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate.

drenajul solului este nesatisf c tor. de regul nu se folosesc ca arabil. reac ia pH variaz de la acid la alcalin . relief i hidrologie. orizontul de humus este slab dezvoltat. y se preteaza la planta ii de vii. în special de combatere a eroziunii. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. fâne ele.ci i factorii de clim . textura variaz de la nisip. Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . cele mai potrivite folosin e sunt p unile. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . nisip-lutos pân la argilo-lutos. livezile. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. pomi i paji ti. 174 . relieful este colinar. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. y folosirea ca arabil este foarte redus . au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. y la care procesele de degradare se manifest puternic.y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare.

3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare). climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. clim . Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. y 0 . y 0 . y ± 7 puncte satura ia în baze. y 0 .7 puncte pentru con inutul în humus.7 puncte pentru grosimea stratului de humus. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice. y 0 . dup cum rezult din tabelul de mai jos. 175 . relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice.7 puncte pentru textura solului.4.5 puncte roca de solidificare.

15° 15° . de relief i condi ii hidrologice).10° 10° .5° 5° . c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15. stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . y 0 .y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . dup cum se observ în tabelul de mai jos.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte.5 puncte starea de culturalizare. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole.

7 .7 0.2.2. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.3 sub 0. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit). cu cel al unit ii de sol.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a. Conturul topografic al parcelei nu coincide. clima. o parcela topografic cuprinzând una.1 5 1 . relief. dou sau mai multe subparcele (fictive).1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4. de regul .5 . Punctaje 0 . hidrologie).4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.0.1 ± 15 15.4-6 4 . se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.5 2.1 ± 7 7.1 ± 10 10.1.5 1.6 ± 5 5.0.5 2. fiecare f când parte din unit i de sol 177 .5 .

În formulare de lucru. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). clima. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul. relieful terenului i regimul hidrologic.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. 4. dup criterii tiin ifice.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa .diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. inclusiv a profitului dup realizarea productiei. Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 .

34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de . VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . i a cart rilor pedologice. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. 4. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr.

Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. nr.12. 4. p uni i fâne e (anex la Legea nr.Bra ov.Sate A 50 45 40 . sta iuni urbane: turistice .. Craiova.O.O. balneoclimaterice 4. nr.Sate. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1. sta iuni rurale: turistice . balneoclimaterice 3. fie dupa metodologia aprobat de C.G.B.1992 partea 1. Conform criteriilor din M.Municipii.1997. Gala i.M. Timi oara 2. 1.218 /4..54/31 03. livezi. Cluj-Napoca Constan a.Bucure ti.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M. Ia i.Ora e. 34/1994).re edin de comun 5.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 . Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.

Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat. umplutur . B ± central. C ± median. D ± periferic 2.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. fundare indirect 1 181 .Nota: A ± ultracentral. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. Dotarea tehnico .

terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. terenuri aflate permanent sub ape.CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. respectiv. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. municipiilor i jude elor.1 No iuni de drept funciar 5. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. sau alte drepturi reale asupra acestora.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. În func ie de destina ie. de domeniul (public. Domeniul public este de interes na ional i local.1. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. au calitatea de posesori ori de inatori. Proprietatea privat asupra terenurilor. ora elor. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. privat) din care fac parte. terenuri cu destina ie forestier . apar in comunelor. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . indiferent de destina ie. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. 182 . Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate.

inclusiv plajele. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. monumentele. prin natura lor. lacurilor de interes public. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. or enesti. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. albiile râurilor i fluviilor. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. dac prin lege nu se dispune altfel. sunt de uz sau de interes public. re ele stradale i parcuri publice. sau de c tre prefecturile jude ene. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. municipale. dup caz. c i de comunica ii. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. pie e. monumentele naturii. rmurile M rii Negre. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. 183 .Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. ora elor. terenurile cu destina ie forestier . i men ionate mai sus. care potrivit legii. fiind supuse normelor juridice de drept comun. porturi i aeroporturi.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

din punct de vedere material sau intelectual. precum i în materia execut rii. Daca bunul în genere nu a fost individualizat. când au ca obiect un imobil.i piard valoarea economic (stofa. 188 . riscul r mâne asupra vânz torului. Bunurile divizibile sunt cele care. sunt: p mântul. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. arcu ul de la vioar ). prin simplul acord de voin al p r ilor. riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). Aceast distinc ie prezint interes la partaj. alimentele). în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . cl dirile. uzufructul asupra bunurilor imobile. Când obiectul raportului juridic este un corp cert. din aceasta grup fac parte i: . c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. f r ca prin aceasta s . de ex. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. Bunurile nemi c toare. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. fiind indivizibil.toata celellalte drepturi reale. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. în general ceea ce este legat de sol. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr .). când obiectul obliga iei. Într-o interpretare larg .In cazul bunurilor incerte. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. se pot împ r i. dreptul de proprietate se transfer în principiu. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. Bunurile principale au o existen de sine st t toare.

pentru a satisface un interes determinat al proprietarului.crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. ac iunile posesorii. pierd caracterul lor imobiliar.. De pild . totu i fiind destinat a fi culeas . . ac iunea confesorie de servitute. Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . 189 . precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. în principiu. numai imobilelor. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural .regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu.determinarea legii. Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare.prin anticipa ie. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. . ac iunea în nulitate. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . fie cu energie str in . crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare.

sunt supuse legii teritoriale. apar inând persoanelor str ine. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. . dar i în raport de valoarea acestuia. lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. in principiu. . . 190 . precum i toate drepturile reale. . fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. este trecut în rândurile bunurilor corporale. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii.imobilele aflate în cuprinsul rii.numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. cu privire la imobile.codul familiei con ine reguli diferite.dac obiectul în litigiu este un bun imobil. casa). cu excep ia dreptului de proprietate. iar dac este un bun mobil. o form concret .distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . Numai bunurile corporale pot fi.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. Bunurile corporale au o existen material . revendicate. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret .. . Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. bunurile mobile putand fi obiect de gaj. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart .

Dup întinderea dobândirii: 191 . din care . proprietate public de interes local. iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. prin conven ie.1. prin prescrip ie. prin tradi iune.bunuri proprietate de stat . prin legate. prin lege. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune.bunuri in proprietate privat . prin ocupa iune. . 5.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . accesiune sau incorpora iune. o parte reprezint proprietate public de interes na ional.4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. aflate în administrarea consiliilor locale.

1. In acest din urm caz. Moduri originare i derivate. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. Toate construc iile. În aceste cazuri este vorba de porumbei. Când aceste 192 . adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. iar în cazul statului. Accesiunea imobiliara natural . Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. Accesiunea. B. albine. Accesiunea imobiliara artificiala. Moduri de dobândire originare A. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. C. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. în mod natural sau artificial.y y y universale. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. iepuri de cas . erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). 2. la lucrul sau. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). cu titlu universal. cu titlu particular.

f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. Deci.30 de ani. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. 3. 2. C. 1.20 ani. . simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). alta decât prorpietarul. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. 1b.10 . posesiunea s fie util . În sens juridic. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . Accesiunea mobiliara. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . B.lucr ri sunt efectuate de o persoana. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. adic neviciat . cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. 1c.

4. un an de prezen valoreaza doi ani de absen . 3. dac posesorul actual este de rea credin . 3b. dac posesorul actual este de bun credin . Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. dona ia. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . etc. iar autorul s u de rea credin . Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. In materia uzucapiunii. Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. 3c. Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. iar restul de timp în alt jude . Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna.. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani.este de bun credin .

în care caz titularul înscris în cartea funciar . o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. D. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. Principii generale Dintre drepturile reale principale. f r îns a terge pentru trecut. f când inutil timpul ce sa scurs. Efectele uzucapiunii. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. 6. cel mai important este dreptul de proprietate. 5. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. Suspendarea prescrip iei achizitive. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. socoti i dup decesul acelui proprietar. f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. 6b. chiar din ziua în care a început s posede. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului.

Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. Dreptul de superficie se poate dobândi: a. asupra construc iei. Modul de dobândire a dreptului de superficie. care apar ine unui alt proprietar. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. . dreptul de abita ie. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren.o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta.posesia. Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public .dispozi ia. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . dreptul de uz. A. denumita superficiar. 196 .. având particularit ile sale proprii. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute.folosin a. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. . prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. . planta ia sau orice alt lucrare.

situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. poate purta asupra tuturor construc iilor. c nd este incomplet. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. B. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. este un drept real perpetuu. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. b. privilegii imobiliare i ipoteci. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. fiind în acest caz complet. ci de propriet i distincte. servitu i. 197 . Caracterele dreptului de superficie sunt: a. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct.b. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. de care este distinct. f. c ci nu este vorba de indiviziune. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. e. c. abita ie. d. este un drept real imobiliar. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii.

c.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). 526 cod civil). În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . 1.prin contract. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . ori chiar asupra unei crean e. . b. 2. 198 . uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. mobiliar sau imobiliar. este un drept cesibil. este un drept real. Caracterele uzufructului: a. e. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. comporta dou atribute: posesia i folosin a. este un drept temporar. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. este un drept de folosin . mobil sau imobil.prin testament. În prezent . denumit uzufructuar. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. . d. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. cu obliga ia de a-i conserva substan a. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz.

cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. prin acte de înstr inare. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. Drepturile i obliga iile uzufructuarului.constituirea indirecta. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire. titularul s u are la îndemân : . .constituirea direct . d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. 199 i .a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. industriale. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. pe cale de reten ie.ac iunile posesorii. folosin a lucrului. .ac iunea personal . Ea este posibil prin analogie.ac iunea petitorie. . . civile. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: . 3. c) Uzufructuarul poate s cedeze. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i.ac iunea în gr nituire.

uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. 200 . în principiu. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. d) de a nu schimba destina ia lucrului. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate. 4.. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u.

b) Prin expirarea termenului. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. precum: ac iunea în revendicare. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. 5. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. e) Prin renun are la uzufruct. Modurile de stingere a uzufructului. revocare. In principiu restituirea se va face în natur . care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. etc. 201 . ac iunile posesorii. 558 cc). b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar.b) sa perceapa produsele lucrului. c) s fac toate repara iile mari. d) Prin consolidare. ac iunea în gr nituire. care îi apar ine întotdeauna lui. întrucat acestea intra în no iunea de capital. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . rezolu iune).

b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. deoarece.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. A. d) Servitutea este un drept perpetuu. c) Servitutea este un drept accesoriu. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. numit fond servant sau aservit. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui.legale. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. Clasificarea servitu ilor. e) Servitutea este un drept indivizibil. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. Servitu ile se împart în: . . o anumita sarcin în favoarea altui fond. numit fond dominant. 202 . B. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant.naturale. Servitutea nu poate fi cedat . nu ar putea s . înstr inat .

Dup modul lor de exercitare. în care intr : .servitu i aparente. servitu ile se grupeaza în: .servitu i neaparente. servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive.conven ionale.. c) servitu i necontinue i aparente. între care se poate men iona servitutea de p storit. d) servitu i necontinue i neaparente. cum ar fi servitutea de vedere. cum sunt în general servitu ile negative. C. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . .continue.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. . Situa ia special a fondurilor face ca uneori. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. b) servitu i continue i neaparente.necontinue. b) Servitu i negative. Dupa obiectul lor. Dintre acestea.servitu ile stabilite prin act juridic. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. . b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege. . O alta clasificare const în: . de exemplu serve te de trecere pe o poteca. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente.servitu ile stabilite prin uzucapiune.

Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: . D. . fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond..s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii.titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. E. Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului.pot fi dobândite prin uzucapiune.sunt susceptibile de o adevarat posesiune. . 204 . pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute. Se pot folosi de dreptul de servitute: .proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. . .titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant.

Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. caz în care proprietatea. 135 din Constitu ie. îns în limitele determinate de lege. statul ocrote te proprietatea public i privat . ora elor. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. municipiilor sau jude elor. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. iar administrarea 205 . calea de acces nu poate fi închis îngustat . c) prin confuziune. F. de asemenea în regim de drept public. 5. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani.1.În cazul unei servitu i de trecere. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. sau de interes local. Stingerea servitu ilor. apar ine comunelor. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii.

dup o dreapta i prealabil desp gubire. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. dup caz. prin hot râre judec toreasc . cu respectarea actelor normative în vigoare. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. de c tre prefecturi. 206 . A adar. ora elor. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. dac prin lege nu se prevede altfel. folosin a i dispozi ia). Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. Referindu-ne la prevederile art. 135 din Constitutie. se precizeaz c exproprierea de imobile. potrivit legii.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. O data cu înf ptuirea privatiz rii. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice.

încheiate în forma autentica. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. indiferent de proprietarul lor.5. terenul din extravilan. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. încheiate în form autentic . Terenurile proprietate privat . Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. 207 . indiferent de întinderea suprafe ei. dupa caz.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. Înainte de a fi vândut. prin acte juridice între vii. 18/1991 si nr. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. 1/2000. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic.1.Dupa împlinirea acestui termen. sunt i r mân in circuitul civil.

Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru.2. a dreptului de proprietate. Radierea unei servitu i. Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. uzufruct. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. uz si abita ie In situa iile în care servitutea. în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. Dreptul de servitute. ea va fi înscris atât asupra acestora. Chiar f r aceasta învoire. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . cu respectarea drepturilor reale. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. dup ascultarea p r ilor. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . uzufructul. se va putea face numai cu învoirea ter ului. 5. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. constituit în folosul unui imobil. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. cât i asupra p r ii comune indivize. Dreptul la 208 . devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. convenit proprietarului ipotecat. grevat cu dreptul de superficie. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant.Prin schimburile efectuate.

în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. datorate pe ultimii trei ani. sc zute dup notare. în folosul vânz torului. Arhitec ii. ori nu a fost primit în întregime. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . dobânzile. cop rta ul va putea cere. pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. acest drept se va radia din oficiu. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. antreprenorii i mai tri vor putea cere. Dac vânzarea a fost rezolvat . vor avea rangul ipotecii. rentele sau alte presta ii periodice. vor avea rangul ipotecii. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . rentele sau celelalte presta ii periodice. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. se înscrie din oficiu. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. Dobânzile conven ionale i legale. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare.

antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. în untrul termenului de 15 zile. In cazul arhitec ilor. pentru o suma maxim . .dac termenul de justificare nu era împlinit. când o va respinge din oficiu: . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. astfel: . pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii.in acest caz. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. 210 . Prelungirea se noteaza în cartea funciar . pentru a fi notat . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . afar de urm toarele cazuri. .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri.arhitec ilor. despre care se va men iona în cererea de înscriere. iar in lips .radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. despre care s-a men ionat mai sus. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie.

In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. În acest caz.. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. se va face ar tarea despre aceast înscriere.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. 211 . Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. str mutarea ipotecii. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci.

obliga ia de a str muta ori a greva. Condi ia rezolutorie. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. Dac ulterior. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. nu s-a învoit la schimbare.i rangul cedat. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. va putea renun a la folosul schimb rii de rang. crean a ipotecar condi ionat reluându. se va putea nota n cartea funciar . Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. f cuta sub aceast condi ie. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. 212 .Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb .

Dragomir M.Proca Gh.Rotaru L. 1985 Istoria matematicii în evul mediu. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.S. Litografia Universit ii Petro ani. 1972 M rturii geodezice.D.B. P dure I.BIBLIOGRAFIE M. Lito.P dure M. Editura militar ..973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .B.R dulescu N. Tez de doctorat.Bo R.M. Editura Matrix ROM. I. Editura Technique et Vulgarisation.M. din Cluj-Napoca.N.T.Cri an Cadastru general. Editura ALL BECK. Bucure ti.P. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.Bendea Gh.B lan Gh. 1964 Gh.R dulescu TOPOGRAFIE. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban.Ienciu I.B lan 213 din Cluj-Napoca.S. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE. Bucure ti. 2000. Lucr ri practice. Probleme.T. Institutului Politehnic . 2002 Cadastru funciar.R dulescu Gh. Litografia Institutului Politehnic Gh. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.Bendea V. E.Gagea Gh. Editura tiin ific . 1995 Managementul lucr rilor de cadastru.Nicolaescu A.P dure G.P.Palamariu I. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire. 2002 Calcule topografice.Bendea V. 1963 Cadastru. Bucure ti. bucure ti.Iu kevici I.P dure M. îndrum tor pentru proiectul de an. 1983. Bucure ti.N.M.Barbier traducere în limba român Gh. 1986 Topografie-teorie i practic . Paris. 2000 V. 2003 I.

Cluj-Napoca. 2002.T.M. Gh.T.M.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . ISBN: 973-656-397-9. Gh. culegere de probleme. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. Cluj-Napoca. Editura Risoprint. 2003. 2003.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . LUCR RI. 2002. ClujNapoca. Editura Risoprint.R dulescu Risoprint. note de curs. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .Fân an Ghe. 2002.M. ISBN: 973-656-239-5.T.T.T. 1991 Gh.Cosma Ghe. Gh.M. îndrum tor de lucr ri. Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 .M. Editura Risoprint. Editura MORO AN.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER .M.M. ISBN: 973-656-240-9.T. Risoprint.T. Cluj-Napoca. ISBN: 973-656-395-2.Tomoioag *** Cadastru. Editura C. Gh. Institutul de Construc ii Bucure ti. ISBN: 973-656-238-7. 2003 Gh. Tipografia Universit ii Baia Mare. culegere de probleme. ISBN: 973-656-396-0.T. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . note de curs. 2003.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . îndrum tor de lucr ri. Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful