1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

topografia sumerian . elemente hidrografice referitoare la fluvii. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. ri i mun i. cadastru i h r i. de exemplu. De altfel. 5 . elemente topografice de tip administrativ i orografic. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. reprezentând regiuni. desenat în partea de jos a Fig. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru.2 unei t bli e. canale i izvoare de ap . 2). de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. care se refereau la propriet i i folosin e. De i de tip local. plutind peste ocean.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. cum sunt itinerarul i distan a.

e. cuprinzând Fenicia i 6 . de i u or de confundat. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. în ordinea în l imilor speciale. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic .în centrul discului fiind Babilonul. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact . lan urilor muntoase i a altor detalii. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. H r ile sunt orientate spre sud.). sub regele Darius al Persiei (521 . Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar.C. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. construc ii. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar .n. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . creat foarte de timpuriu. ). De exemplu. sunt reprezenta i separat.Sub directa influen Palestina. precum i reprezentarea cursurilor de ap . ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î. de cartiere.485 i. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). iar vârfurile sunt redate. canale etc. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului.

în Iran i Asia central . i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . iar mai târziu. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. frânghii diferite etc. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. având în vedere construc iile. pr jini de bambus sau alt material. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. iar cele c utate ca date. apoi în Europa. m surarea unor figuri relativ simple. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. a a-numita teorem a lui Pitagora. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . i anume agrimensura. ). mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. În Babilonul antic. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . din aproxim ri prin lips adaos. de i nu sunt atestate documentar. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic .y unghiuri instrumente topografice care. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire.

Problemele directe de calcul. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. se pun 8 . Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei. În secolul al III-lea î. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu.e. combinat desigur cu observa ia i induc ia. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. trec pe ultimul plan. matematica egiptean .e. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). pare-se. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc.n. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii.. fundamentare. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. La un nivel ceva mai coborât se afla. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. În virtutea unui ir de împrejur ri. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. În sfâr it. cap t tr s turi principal noi. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. se pun bazele teoriei numerelor. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor.n. f r nici un fel de i verific ri.

ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. Totu i. la scar modest . o simbolic a algebrei. se creeaz . mai întâi algoritmi izola i. calculele aproximative. algebra numeric numerelor i trigonometria. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. trigonometria. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. decompunerea societ ii antice sclavagiste. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. cosmografia. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice.primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. mecanica. calculele aproximative. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. c tre sfâr itul acestei perioade. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . iar apoi tot mai complicate. precum: geometria sferic . teoria comercial . geometrie. la început mai simple. Începând cu secolulal II-lea. El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. 9 . se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . inclusiv mecanica fluidelor. algebr . optica.

construc ii de palate i temple . precum i a hranei i pl ii lucr torilor. crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. îndeosebi în rile arabe. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. cu diferite meserii i cu nego ul.a. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. ca i calculul dimensiunilor lor. iar printr-o oarecare complicare.a. de distan a de transport . Popula ia se ocup aici cu agricultura. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . cu cote în natur . Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. de drumuri. de extragere a r d cinilor p trate i cubice. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. fortifica ii militare. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere.

unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). la împ r iri de avere i procese judec tore ti. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct .e. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. În Califatul de la Bagdad. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare.. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. În particular. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. care satisface anumite condi ii´. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. precum i la m surarea ogoarelor. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. Aceasta nu e de mirare. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. Cu o sut de ani mai devreme. în toate rela iile lor reciproce. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. În India.n. aici se efectueaz se m surase i în China. iar mai târziu în rile arabe. lungimea unui grad de meridian .î. O mie de ani mai târziu.

rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . Dup cum s-a mai spus. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. În timp ce. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon.În treac t fie zis. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. func ionar de vaz din serviciul finan elor. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i.e. Liu Huei. de pild . matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii.n. Timpul exact al compunerii. Cijan an a murit în anul 152 î.e. Ghen Ciou-cian. în afara hotarelor ei.ziu cijan suan u. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. În conformitate cu o cronic antic chinez .n. Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . par ial.).e. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . aproximativ cu 100 de ani mai târziu.n. ajuns pân în zilele noastre. care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. bazându-se pe mo tenirea elen . Acela i Liu Huei spune c . 12 . comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an.

iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. din care îns nu sa p strat nici una. De pild . În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. impozite. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. iar în altele. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. angajarea lucr torilor. De altfel. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. negustori i meseria i etc.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. ca de pild M surarea ogoarelor. 15]. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. în altele ± asem narea. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. împ r irea produselor etc. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. în unele. din punct de vedere al interesului profesional etc. ridicarea zidurilor de cet i. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . cu titlul M surarea ogoarelor. construc ia canalelor i a barajelor.

Cartea I din Matematic . De fiecare dat . dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. În multe cazuri. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. apoi se indic r spunsul i. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. s -l poat în elege singur. purtând titlul M surarea ogoarelor. La aceste probleme. la început se formuleaz problema. inteligent chiar. în sfâr it. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. 14 . într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. o singur solu ie întreag . l muriri prealabile i altele. a cercului i a p r ilor lui. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. este adev rat. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. Cartea a II-a. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . textul nu este suficient pentru ca un cititor.

prim var toamn . sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. În cartea a VII-a. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . În cartea a VI-a. apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. În cartea a IV-a. propor ional cu ni te numere date. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. se rezolv îndep rtata Alexandrie. precum i probleme cu privire la bazine. baraje. este vorba de determinarea laturii latur . var . unui dreptunghi dac ao guan. precum i a diametrelor cercului i sferei. Estimarea lucr rilor. aproximativ în aceea i epoc . Adaos i lips . canale. care. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. De pild . Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. Reparti ia propor ional . r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. Unul dintre i în i 15 . Cartea a V-a.

procedee este regula celor dou pozi ii false. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . deoarece gou este numelei catetei mici. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . Uneori. Cartea se nume te Gou-gu. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. negustori etc. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. dup cum s-a spus. cartea a IX-a. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. Gou-gu. adâncimea unui pu etc. ca de pild . în ansamblul ei. iar gu este numele catetei mari. prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. cu mai multe necunoscute. i în primele c r i. În virtutea unei asemenea neomogenit i. În sfâr it. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. ele se întâlnesc îns de origine mai veche. dintr-un triunghi dreptunghic. despre cele patru opera ii de aritmetic . Cartea a VIII-a. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. con inând date de baz . Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. Fan-cen. în cuprinsul aceleia i c r i. comer etc. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. verticale.

sub numele acestui înv at. luat din limba persan .. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. tangentelor. indian. ajuns pân la noi. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. uneori foarte am nun it . înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad.a. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. De regul . cu patru cifre semnificative. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. din tabele trigonometrice. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. eclipsele solare i de lun etc. Într-un alt manuscris. cu aceea i precizie. cu dou cifre. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. i cuprinzând calendarele musulman. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. persan. cre tin. Afar de acestea. Cuvântul zidj. 17 . Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. ebraic. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. din informa iile ri. cotangentelor. Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. precum i diferite tabele astronomice. cataloage de stele. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. sirian. chinezesc cronologice ale diferitelor .

În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips . Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin .Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate.

3). care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. diferen ele sinusurilor mic oreaz .E . dac arcele AB i BC sunt egale între ele. (fig. atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. Scriind inegalit ile: 18 . Într-adev r.F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest.

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

este de 47 cvinte. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶.0087265355 i este exact pân la 10-8.N .3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte.0087265373 în locul valorii corecte 0. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. În frac ii zecimale. Ibn Iunis 19 . Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa.

a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. 2¶49´43¶´28IV. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. Din p cate. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive.calculeaz independent sinusul de 10. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. Valoarea definitiv sin 10 = 1. Tabelele lui pentru tangente. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . în care trebuie spus. nu au fost înc studiate. cu un interval de 1¶. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. În schimb. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. Mai departe. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. raza se ia egal cu unitatea. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud.

ceea ce corespunde la opt zecimale. prin dou procedee. dup cum am v zut. Afar de interpolarea liniar . la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. înc de pe vremea lui Ptolemeu. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. iar tabelele tangentelor din grad în grad. 1. folosit .calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . pân la cvinte. Am v zut c el reduce aceast problem . sau de forma x3 + 1 = 3x. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . Mai departe. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. sau mai exact pân la cvarte. al-Biruni. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. Pentru a ob ine sinusul de 10. adic e corect pân la cvarte. Dar spre 21 . « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. de uz general. 2. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V.

reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .deosebire de regula chinezilor.

x 0 2 .x .

15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x .x0 10 .

adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. încercarea lui e nereu it . In evolu ia lui de-a lungul timpului. deoarece pentru o func ie cresc toare. deoarece a contribuit. Sub raport practic. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . prin 1. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. cunoscute mai ales în vestul Europei. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. De aceea.

.

.

.

¢ .

x 0 sin .x .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. 1. Cu timpul. secolele XIII ± XIV. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda).. etc.2. pe de alt parte. iar cele de la publicitatea imobiliar . Cel 23 . i juridic . hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. corespunzând la circa 50 de ari. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau.de institu iile juridice. ultimii cu cotitul vaselor ). institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. alipiri general. implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. pe de o în sensul parte. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. din cele mai rile române ( vechi timpuri. Astfel pân la mijlocul secolului XIII.

Veniamin din Lesbos. s-au predat. alta la Bucure ti în 1694. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). una la Ia i. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. dar pentru astronomie. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. trigonometria plan i sferic . Nichifor Theotochis i Demetrios P. algebra. Profesori renumi i de matematici au fost. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. Govdela. Nicolae Cercel. la aceste academii.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. care a înv at în Italia. la Academia din Bucure ti. dup 1777. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). la Schola latina de la Cotnari. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. Mai târziu. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. Manasse Eliad a predat. num rare. în care se predau. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . Grigore Costandas. cu Valeriano Bonvicino. în Moldova. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. adunare i sc dere. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . în 1668. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. pentru prima oar în Moldova. Neofit Duca. profesor la Universitatea din Padova. Elementele lui Euclid. În ara Româneasc i Moldova. în 1640 ( la început ca un colegiu ). matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. în limba greac . teoria i practica logaritmilor. În aceste dou 24 .

scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. I. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. scoas de N. sc dere. G. a fost adaptat nevoilor . Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. ap rut la Bra ov. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. 25 Elementele lui Euclid ci. de la Sorbona. în 1613. O prim carte de matematici. Aritmetica practica generalis. Pe urm . trigonometrie. a lui Maximilian Hell (1755). care constituie i primul manual universitar din Transilvania. precum : Elementa geometriae. Elementa mathematica. au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. în 1704. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. în toate rile române). începând cu secolul al XVII-lea. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . În 1737. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. ap rut la Liége. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). în 1777. în 1681. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . tratând i despre unit ile de m sur . algebr ale lui Christian Wolff. Ianossi. Cartea se ocup de numera ie. pân în anul 1821. care a circulat aici.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . geometrie. a lui Gaspar Scott (1765). Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. Metzburg i Etienne Bézout. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. adunare. a ap rut la Cluj prima trigonometrie.

aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). B. Petrache Poenaru. dup anul 1814: Aritmetic . Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. A. Francoeur. Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. 5551 B. A. ). ci prelucr ri. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). 151. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. 2496. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc .Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. 2788 B. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. A. Laz r în 1818. ) i un al treilea. ) i Algebra ( mss. Elemente de algebr dup i sferica. ). Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. înfiin at de Gh. au tradus i ei c r i str ine de matematic . 2787 B. având ca promotori pe Gh. 1796. De exemplu. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. Laz r. A. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. Mai înainte de Gheorghe Laz r. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . de geometrie. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. c r i care nu mai erau simple traduceri. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. aritmetica. 1789 B. Mai târziu Gh.

dintre care. XI a lui Euclid principiilor geometriei. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. în perioada 18211860. mine i arhitectur . dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. coala de pon i i osele. dup Lefébure de Fourcy. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. Trata ie asupra geometriei descriptive. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. în 1864. ultima. de linii i suprafe e reciproce. de i redus ca num r de pagini. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. ap rut ( publicat în Tentamen ). care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. Alexandru Or scu. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. Cercet rile sale. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. în 1852. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai.i al ii. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. cel lalt în 1839 ). iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . a fost revolu ionar în matematici. de curbe sferice. introducendi.

Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. Iacob Lahovary. la calculul diferen ial i integral. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. astronomie i geodezie. în 1865 este încadrat i Ioan M. Dac nu este admis. la astrologie i geodezie. pentru geometrie descriptiv . Ioan Popp. în 1871. Ulterior. I. pentru analiz matematic . Ca i lui N. Rallet. Mai pe urm li s-au ad ugat. Ion F lcoianu. în 1916. idee care. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . ca profesori de matematici. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. apoi.Kazan´. Dac e admis. pentru geometrie descriptiv . Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. logic. Dimitrie Petrescu. ca o form a sensibilit ii. independent de lumea exterioar a materiei. a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . atunci înfiin at . trecând. mai pe urm . a fost numit Neculai Culianu. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . Spiru C. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. dup care spa iul poate i de materie. 28 . Mai mult înc . se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. în 1829. De la înfiin¶area primei universit i. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. în 1863. Alexandru Or scu. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. acest postulat poate fi admis sau respins.

în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. x fiind întreg i pozitiv.R. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte.Haret. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. Constantin Gogu. Botesu de Iassy ( Bull. la geometrie i Nicolae Coculescu. Sc. Mai mult înc . Sc. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. sunt stabilite formule pentru . David Emmanuel. Catalan. la mecanic ra ional . Paris. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. 1872). Cursurile de matematici s-au predat. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. Bruxelles. în 1872. ca Réthy Mor. la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). profesori de seam . Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. pân în 1864. în limba român erau. la algebr superioar analitic i teoria func iilor. de asemenea. Cursurile predate i manualele editate. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . în cel al lui Neculai St. ca profesor de astronomie i geodezie. porne te de la formula lui Botez. Acad. Cebî ev. în general. Tradus în limba francez . 34. în 1882. Acad. cercetat . la facultatea de tiin e. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . utilizat i de Catalan. la care au predat. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. i studii originale de matematici. în acela i an. comunicare privind constanta lui Euler. în 1895. 29 . de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. iar dup aceast dat . în 1872. Astfel. la sec ia de matematici. Universitatea cu limb de predare maghiar . prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. în 1878.

geometrie analitic . a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. care teza lui Haret. din Bucure ti. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. în care au ap rut Elementele lui Euclit. Ion Ionescu. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. calculul diferen ial integral. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. teoria elasticit ii materialelor. în 1883. nomografie. Andrei Ioachimescu. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. Ca redactori ai acesteia au func ionat.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. i i rezisten a trigonometrie. Recrea iile tiin ifice. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. Dup aceea. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. Henri Poincaré. în 30 . astfel. algebr . o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. geometrie. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Apar. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. mecanic i balistic . la Ia i. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar.

de formulele lui Euler pentru flambaj. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. Vasile Cristescu. În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . de asemenea. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. i sferic .sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. de geometrie sintetic . triunghiurile pseudoisoscele). de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. Andrei Gh. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. de exemplu. de teoria ecua iilor. Au ap rut. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. Alt redactor al Gazetei matematice. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. S-a ocupat. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). de asemenea. trigonometrie GEOMETRU´. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. Ioachimescu. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi.

23/1933). Banat i Bucovina. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. Roussilhe. nu s-ar fi putut afirma.3.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . Haret. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. 1. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr. care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. Ionescu. Emmanuel. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus.2. . în special f r Bacaloglu.etapa 1919 ± 1933. Ioachimescu i Cristescu.i eica.

etapa 1955 ± 1989. S-a constatat astfel c . 13 milioane hectare. cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. din multe puncte de vedere. . 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti. 6 ani). . în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice.etapa1933 ± 1955. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. eviden a 33 . o m sura benefic . Astfel.

gospodarirea apelor.etapa 1990 ± 1995. 18/1991 i în care. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. 18/1991. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. in anul 1968 (prin Legea nr. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . c i de comunica ii. etc. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. pentru prima dat . dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. minier. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. precum i. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. conservarea i folosirea terenurilor agicole).) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor.dar i pentru activit ile de geodezie.. topo-fotogrammetric i cartografic . Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. De aceea. urbanistic. 305/1972 privind activitatea geodezic .simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. 12/1968 privind ap rarea.

cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv . . dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . care. a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole.general.etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. . cum era i firesc. la care s se racordeze c r ile funciare. în care s-au clasat teritoriile comunale. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. 18/1991. De aceea. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr.

pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. atât a activit ii de . mijloace tehnice i materiale specifice.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. din fiecare jude . Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. s-au achitat de sarcin . vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic.printr-o desf urare coordonat cadastru general. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. dar i de ini iere în noile tehnologii. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. . topografic i cartografic. în condi ii normale imposibil de realizat. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. Aceast sarcin era. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. Pentru aceasta fiecare topograf . neactuale.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. în calitate de topograf din jude ul Cluj. înafara orelor de serviciu. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. Am primit. .

4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . . care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general. trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor.i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor.comun . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. minerit.2. urbanism i sistematizarea ora elor. .cadastrul c ilor ferate. Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin.cadastrul apelor. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie. apoi i ca organizare i încadrare. ape.cadastrul petrolier. industrie. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: . în general. ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale.cadastrul Casei autonome a p durilor statului.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). . . 1. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur . Dup cel de-al doilea r zboi mondial. silvicultur .

construc iilor. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. platformelor tehnologice. etc. cadastrele de specialitate.´ În acest sens. construc iilor. re elelor subterane i supraterane.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. . . specificând suprafa a. pretabilitatea la anumite culturi.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . precum i informa ii referitoare la sol. esen a lemnoas . care deservesc aeroporturile. c ilor de transport. declivitatea. relief i clim . re elelor subterane i supraterane... instala iilor i st rii re elei de drumuri. care deservesc unit ile portuare. instala iilor.. 38 . specifice unor domenii de activitate.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. cu scopul administr rii lor ra ionale. .N. consisten a masei lemnoase.instala iilor. . vârsta. etc.cadastrul aeroporturilor . Astfel. instala iilor i st rii re elei feroviare. etc. c ilor de transport. platformelor tehnologice. etc.C. . venitul net.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin .cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor.G. construc iilor. . clasa de calitate.. specificând natura solului.C. construc iilor. distingem: .valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. conform legii i normelor elaborate de O.

materialele de construc ii. precum i condi iile de relief i clim . structura. parametrii tehnici. de protec ie i ameliorare a calit ii. municipiu). materialele de construc ie. starea de moment. specificând suprafa a. persoane particulare. folosin a. . i conducere a statului 39 . calitatea. precum i a instalaiilor care le deservesc. starea de moment. ora .cadastrul re elelor edilitare (ap . funda ia. speciali ti. suprafa a.cadastrul fondului imobiliar . dimensiunile. organizate pe bazine hidrografice. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . . instala iile de transport i exploatare. canalizare. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. alte institu ii publice sau private.eviden a i inventarierea apelor.. specificând amplasamentele. a terenurilor acoperite de ape i stuf. termoficare. specificând pentru construc ii folosin a. traseele.cadastrul apelor. dot rile. electrice. 1. gaz.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. regimul de in l ime. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc.

situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. . vizeaz mai multe însu iri i anume: . categoria de folosin a terenului. furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. calitatea terenului. destina ia terenullui (constructiei). fiecare dintre cele trei elemente. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii. etc. Entit ile cadastrului general sunt: parcela. construc ia i proprietarul. În acest sens. y y particip la identificarea resurselor funciare. cu sau f r construc ii).pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei.administrativ . proprietarul i pozi ionarea teritorial . ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite.imobilul : suprafa a . La rândul s u. cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare.

Conform Art. terenurile de orice fel. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. cele cu vegeta ie forestier .stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. b) terenurile neproductive .1 din legea 18/1991. republicat .4 Destina iile terenurilor 1. solariile. r sadni ele i alte asemenea. 2. pepinierele pomicole. planta iile de duzi.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. republicat . viile. livezile. care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . constituie fondul funciar al României. terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. 1. serele. 1.2 din legea 18/1991. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . Terenurile cu destina ie agricola (TDA). de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. pepinierele viticole. produc ie sau 41 .p unile împ durite. p unile. fâne ele. orez riile. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare.4.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . c p un riile. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. indiferent de destina ie. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. planta iile de hamei. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF).

termice i al gazelor naturale. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. cariere i halde de orice fel. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile.G. termice. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. 3.4. râpe. pentru nevoile de ap rare. Datele C. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. precum i cele neproductive: stânc rii. alte amenaj ri ale localit ilor. 1. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. monumentele naturii. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 .teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. de transport al energiei electrice. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . nucleare. ca atare. pentru exploat rile miniere i petroliere. terenurile destinate împ duririlor.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. Terenurile din intravilan (TDI). feroviare.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare. 5. 4. inclusiv terenurile agricole i forestiere. plajele. bolovani uri. construc ii i instala ii hidrotehnice. din interiorul unitatii administrativ. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. rezerva iile. de telecomunica ii. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. abrupturi.administra ie silvic . ravene.

De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. etc.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar).Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. ³total terenuri cu curti. Desigur ca. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. De exemplu. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. dar si in modul de prelucrare. 43 . totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale.. etc. se aplica regulile cadastrului general. Asadar. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. in functie de solicitari.constructii´. ³total terenuri neagricole´.

). in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. 44 a terenurilor . Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. individualizat printr-un cod.A. La randul lor acestea. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). este unul din atributele parcelei. in special a planurilor cadastrale. definite prin Legea fondului funciar nr.Aplicarea regulilor (normelor) C.G. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. indiferent de destina ia lor. 1. republicata. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart.18/1991. a unor forme de cadastru de specialitate. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta.5. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M.5 Categoriile de folosin 1. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. y Categoria de folosin ã a terenului. in anii din urma.

p strându-se îns simbolurile standardizate. În cadastrele de specialitate.paji ti cultivate (AP). care nu se pot reprezenta la scara planului analogic. etc. 1.2.arabil propriu-zis (A).3. talazuri. terasare. etc. y Aceste atribute.5. 1. 1.7.gr dini de legume (AG).2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1. 1. diguri.5. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa .G. la care se adaug nota iile de detaliere specifice.sere (AS). 45 .orez rii (AO). se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C.c p un rii (AC). 1.1.solarii i r sadni e (ASO). irigare.4.G.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare.6. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. debu ee. în func ie de necesitate. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 . 1. 1. al turi de num rul cadastral al imobilului. benzi înierbate. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare.

3. 3.4. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial.fâne e cu pomi fructiferi( FL ).1.2. 4. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.p uni curate (P). fructele reprezentând un produs secundar. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile.alte culturi perene (AD). 3. 2. 2.1. care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier .1.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT). 2. Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie.2.4.8.p uni împ durite ( PP ). având urmatoarele subcategorii: .20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor. 2. precum i p unile care provin din foste livezi. La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza.fâne e curate(F). prin însamantari la intervale de maxim 15. 3..p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).3.fâne e împ durite( FP ).p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren. 3. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit .

3. 4. indiferent de proprietar.pepinierele pomicole ( LP ). etc. 4.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. agri e. sunt terenurile plantate cu zmeur .planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ). 5. 5. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate. Din aceasta categorie fac parte: 47 .livezile intensive i superintensive (LI).viile nobile (VN).planta iile de duzi( LD ).4. 5.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´. trandafiri de dulcea . coac ze. 6.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. Livezi (L) Livezile clasice (L). .1. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice.3. sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.4.4. 4.2. 5.1. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5.2.

1. nu pot avea alta folosin . sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri. 6. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. 7.terenuri destinate împ duririi (PDI).1. terenuri ocupate de pepiniere. care.25 ha. c tini uri.p durile (PD). ienuperi uri. privaluri. De obicei. 6. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. 48 .. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. sunt terenurile în curs de regenerare. gârlele. combaterea eroziunii. digurilor. pârâurile. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care..4. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. etc. etc.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). 6. numai la viituri mari. c ilor de comunica ie.6. salcâmi. cursurile de ap . terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime.3. etc. din mal în mal. a ez rilor umane.perdele de protec ie (PDP). dupa retragerea apelor. solarii. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. planta ii.5.2.). alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare.tuf risurile i m r cini urile (PDT). m r cini uri. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. cu urmatoarele subcategorii: 7. arbu ti ornamentali i fructiferi. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. 6. culturi de r chit .apele curgatoare ( HR ).

marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor.Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului.ape statatoare (HB). iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m). insulele i prundi urile. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat.3. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri.marea teritorial i marea interioar (HM). Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap .2. ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC.lacurile i b l ile naturale . Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. astfel: 49 . cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. ale b l ilor. 8. din punct de vedere func ional i al administrarii. 7. ale locurilor de acostare. 7. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii.

porturi. cariere.drumurile de interes local (DC). fabrici. care cuprind la rândul lor: autostr zi. rampe de încarcare. drumuri na ionale secundare. drumuri europene.F. cur i. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. 8. 8.b-proprietate privata a pers.2. cimitire. parcuri.a-proprietate privata a pers. ora e.J. docuri de depozitare. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. aeroporturi i alte obiective importante. fizice . Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. sta iuni balneoclimaterice. drumuri na ionale principale. 9.drumurile jude ene (DJ). triaje. duble i înguste. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale.drumurile na ionale (DN).c ile ferate (CF). debu ee.4. drumuri expres. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. g ri. juridice . gr dini botanice i zoologice. 8. fâ ia de frontier .str zile din localit ile urbane i rurale (DS). terase.5. 9. care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. 50 .1. uzine.3. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC). care pot fi simple. 8. pie e. sau secundare i uli e. care cuprind str zi principale.8. silozuri. hidrocentrale. exploat ri minerale i petroliere.

construc ii anexe .16. 9.14.construc ii industriale .CMET.construc ii financiar . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 . Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.9.bancare .construc ii de agrement .construc ii i amenaj ri sportive . 9. 9. 9.CIND.CAGR. 9. 9.construc ii metrou . 9.CCLT.construc ii pentru înv mânt .CADM.2.S.construc ii sociale .CSPO. 9.e-domeniu privat al statului . 9.CLOC.9.construc ii de monumente.CEDIL. 9.10. i destina ia: 9.4.12. 9.CCUL.1-construc ii de locuinte .7.CSAN.CSOC.construc ii edilitare .8.CANEX. 9. 9. 9.construc ii pentru cult . 9.6.construc ii pentru s n tate . 9.construc ii turistice .construc ii administrative .N.3.15.CFB. 10.c-domeniu public al statului . 9.17.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale .CINV.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A).13.L.construc ii pentru cultur .CCOM. ansambluri i situri istorice .CTUR. 9.11. 9.CMASI.5.construc ii comerciale .

2-bolovanisurile. 10.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. pe care nu cre te vegeta ie.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. precum 52 . terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf. 10. 10.6. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil . 10.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier .7. i proprietari. 1. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.10.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul. stâncãriile. râpe.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. ravene. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. 10. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor". 10.

topografice. 53 . 1.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. topografice.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. dezmembrare. ca de exemplu opera iunile de parcelare. comasare. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. ora ului sau municipiului). fotogrammetrice . -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene.. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. Altele sunt proprii numai cadastrului general.6. care de in sau execut astfel de documenta ii.

sau a opera iunilor specifice de parcelare.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice). în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: .domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . . iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene. Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. rectificare de hotare. Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.6. comasare.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. .4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). 1.

55 .din partea protec iei mediului. 1. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin .din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. etc. . ora ene ti sau municipale). . documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. . furnizând documenta ii oficiale ajut toare. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor.din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari.6. ca de exemplu: .h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice. .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile).

F.) ce vor face posibil integrarea C.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.i asigure datele autorizate. sistemele de m suratori prin unde. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public.sta iile topografice totale.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.) i a c r ilor funciare (C.S.tiin ific.În timp.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.I. C. (Global Positioning System) .P. este perceput ca institu ia care trebuie s .7.1.static si cinematic -. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu . Pentru proprietarul-persoan fizica. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.G. metodologiile de lucru. în cadrul G.( Geografic Information System).S. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. Sistemele G.G. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 .F.D. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.G.

1:2000. în scopul pentru care sunt legal destinate. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora.7. 1:1000. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. institu iile juridice i de administra ie financiar . este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local .) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . 1:5000. opticii. .2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . etc. .litigiile cu privire la terenuri.autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). . pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. se pot men iona: .litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale.de noi tehnologii. naviga iei aeriene. 57 . C. 1.G. programelor spa iale. etc.delimit rile izlazurilor . între proprietarii persoane juridice. mecanicii. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500.G.

. fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . cum ar fi: . Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. 1.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor).parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. etc. .corec ii la nivelul foilor de plan cadastral. utilizandu-se.parametri privind calitatea terenurilor agricole. în cazul teritoriilor mari.prelucrarea datelor primare (initiale). calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate. etc. . const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: . Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric .7. astfel: . . .protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice. în cazul lucr rilor de ansamblu.parametri privind proprietarul i destinatia terenului. .corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial .3. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale.

a formei codificate. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 . fiind format dintr-un ansamblu de date. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar .) la nivelul jude elor. are urm toarele func ii: -definirea a datelor.D.D. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor.) a cadastrului general(C.D. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. ob inându-se fi ierele respective. în cadrul B. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor.G. Orice B. a foilor de plan cadastral. a indexului alfabetic al proprietarilor. ob inându-se. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta.G.prelucrarea datelor finale.pe planurile cadastrale. în ansamblu situa ia pe total ar .prelucrarea datelor intermediare.D.B.D.) care conduce la memorarea. dupa caz. Banca de date (B.). i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. iar în final se efectueaz sinteza.D.. de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. prin înc rcarea b ncii de date(B. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. . în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale.D. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor. . adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor.D. organizate specific.

M. de c tre beneficiari. -utilizare. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft.D. atributul..criteriile de validare. -manipulare. Din punct de vedere al informaticii.D.. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor.D.categoria de folosin terenului. Atributul se exprim prin descrierea entitatii. cuvinte. -administrare. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. -gestiune a programelor. de exemplu: entitatea de baz -parcela.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. 60 a . ce realizeaz leg tura între B. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. sunt definite de elementele: entitate.semne) convenabil unei comunicari. intermediare i finale sau de ie ire. informa ia cadastrala o putem reprezenta. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. cât i pentru cre terea debitului de informa ii. cifre.D. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. anterior programate. Astfel.D. atribut i valoare. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. valoarea-suprafa a parcelei. . Valoarea exprim m sura entit ii. acestea sunt: primare sau de intrare.

D. 61 . cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. astfel încât sistemul de gestiune specific B. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare.D.introducerea datelor ini iale în memoria extern . sortarea. .inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. sistemele de gestiune ale B. Indiferent de scop i structur .D. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. salvare i restaurare a fi ierelor. actualizarea. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor).-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). subordonate unor rela ii de apartenen ). sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. în retea (în structuri arborescente. reorganizare. consultarea sau exploatarea. . etc.calcularea i memorarea rezultatelor. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date.

având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic. X =500. 2.478 m.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .00 m.00 m. 62 latitudinea =46°.1.. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. longitudinea=25° .718 m. i=1. se organizeaz date a cadastrului.1 Sistemul de proiectie stereografic.000. R =6. .7/1996. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei.perspective.956.389.681 m. proiec iei. avand efect juridic echivalent celor pe hartie.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic . Y=500.378. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. nr. S''=201. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru.000. raza cercului de alteratie nul .

250m/km. la îndesirea acestora. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. 63 . 2. deforma ia maxim la periferie(Timi . o împ r im la coeficientul C. Constan a) este de +0. iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. cercul fiind denumit de deforma ie nul . în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. Constanta C=0. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante.1. adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii.215m/km.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. deforma ia regional este egal cu zero. se observa c pe cercul cu raz de 201. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. Din figur . Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant.

2 Introducerea cadastrului general 2. etc. num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna.1 Generalit i Natura. 3. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). dup caz. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren).).2.2. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . ora ul. relieful teritoriului administrativ. 2. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). 64 . municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . eviden a imobiliar-edilitar . Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. Determinarea. m rimea suprafe ei totale. Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. pe baza analizelor de teren. a punctelor geodezice de îndesire.

4. 1:2000) 6. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. i 4c. 10. 8. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Calcule la etapele 3. etc. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. c) pe baza actelor de proprietate. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. planimetrare. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. 9. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. 7.1:500. 5. c) de completare i actualizare a planurilor existente. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc.

volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza.: etapele 3 cu 4. respectiv ONCGC-OJCGC. c) indexul alfabetic al proprietarilor.2. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. de ex. 4 cu 7. 2.b) în sistem on line. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. cu 5. d) registrul corpurilor de proprietate. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. 12. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . ca organ de specialitate tutelar. îndruma. 11. 4a. 66 . etc. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. 4a. cu 9a. b) registrul cadastral al parcelelor.. conduce. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . 13.

3. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. ce se încadreaza în valoarea licita iei. aerofotografierea. 2. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. y Proiectele tehnice con in: 1. i posibilit ile de utilizare. 67 . y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. programul de desf urare al lucrarilor contractate.

3. transporturi etc. .). din punct de vedere cadastral.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). hotare ale: . .terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 .2.2.teritoriale. hotarele se clasifica astfel.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial.la jude ele de grani . y Dupa importan a. ape.3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor). y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general . Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii.unit ilor administrativ. p duri.2. uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. ale intravilanelor i jude ene. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general.

Corpul de proprietate. curtea. livada).Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. amen jarile sportive. etc. în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. delimitarea facându-se în special de str zi. Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). . gr dina de legume. . re elele edilitare i comerciale de deservire. tarlale i parcele (imobile). Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. . iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone).Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. via.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. cursuri de ap . Tarlaua este o no iune cadastral specific . . depozite. împrejmuiri artificiale permanente. întreprinderile industriale. canale. . numai c localizarea se refera la intravilane. autog rile. g rile. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. cvartale i parcele (imobile). 69 . agro-zootehnice.. limite de p duri. creste sau fire de v i. construc iile social-culturale.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri.

3. Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral .2. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru.Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.lucr rile de stabilire a liniilor de hotar . Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . cazare.lucr rile pregatitoare.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului. Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar . 2. . leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali. etc..de materializare în teren a punctelor de hotar. de depozitare a materialelor. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . . ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului.

delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism.4.2. 3.2. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. Din comisie vor face parte: 1. Comisia . . în condi iile legii.C.J.prin grija delegatului O.C.J. referitoare la zona respectiv . delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. în prezen a proprietarilor. 2. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. precum i limita intravilanelor stabilite.4 Re eaua geodezic 2.juridice de in toare de suprafe e de teren. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. 4.G.1 Generalit i 71 .C.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. Geodezie i Cartografie i. 2.G.C. dupa caz. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare. De regula. atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat. primarul. secretarul consiliului local.

rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.1970. 2. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice . adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic .Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general.5. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: . ca re ea de sprijin.1970.2. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2.2. În cazurile limit . realizat într-un sistem unitar.

2.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. codul numeric personal i adresa de re edin .6 Identificarea pe teren a propietarilor . Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. pe suprafa a totala 73 . etc. Planul cadastral are la baz planul topo . necesare întocmirii planului cadastral. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2.2.Planul topo-cadastral. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate. este i calit ii terenurilor. 2. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. rii.6. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. fiind evidentia i în documentele prim riilor. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component.

supuse prelucr rilor complexe. indiferent de destina ia lor. Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. dup destina ie.2.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten .3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . 2. Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. pe copia planului topo-cadastral. la fa a locului.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate . În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 .6. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei.intravilan). în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. dup num rul etajelor. se înscriu cu caracter nedefinitiv.

D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. social-culturale i industriale b.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. 40 m2 pentru scara 1:2000. 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. C.2. construc iei /Indici de cartare a. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar.6. B.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . Parcelele sub m rimile men ionate.Categ. Construc ii de locuin e. 2.

canalele. . etc.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat.drumurile de exploatare întretaiate de ape. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. .c ile ferate întretaiate de ape. limite de p duri sau exploata ii agricole. c i ferate. drumuri na ionale i drumuri comunale.). începand cu tarlaua nr. 76 . iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. . ape curg toare. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. forme naturale ale reliefului.1 din tarlaua nr. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. c i ferate i drumuri na ionale. . Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii.1. canale.drumurile judetene întretaiate de ape. cîi ferate i drumuri na ionale. iar al parcelei în centul de figur al acesteia.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale.drumurile comunale întret iate de ape. etc. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. respectându-se urmatoarea ordine: . y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor.

2. sub forma frac ionar . Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor. ca i în cazul intravilanelor. În acest caz. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm.).) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin . situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 .1. iar la intersec ia cu alte strazi.. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr.6. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. 2. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante.

2. de transporturi.6. numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice.6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. folosin a )a corpurilor de proprietate. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). gospod rirea apelor. 2. schemele de dispunere a foilor de plan.specific intravilanelor. hotarele intravilanelor componente. etc.). a parcelelor i ( dupa caz aducere . etc. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. miniere. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin .

000. apele curgatoare i lacurile. cimitire). terenuri de sport. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. 1:25. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. poli iei i ale altor institu ii publice. Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar.000 sau 1:50.2. oficiilor.000.cadastrale. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. terenurile apar inând domeniului public (parcuri. p durile. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. colilor. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral. 2. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. sediile prim riei. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. limitele intravilanelor cu denumirile lor. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 .6.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10.

în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora. 2.2.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). 80 . ..denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan .direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . . ora sau municipiu. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . sunt: a) registrul cadastral al parcelelor.denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. .schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu. iar pe celelalte plan e în partea de jos. c) registrul cadastral al propietarilor. d) registrul corpurilor de proprietate. cu litere având în l imea de 3 mm). .7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general.

se adun într-un singur loc (OJCGC). B ncile de date.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. printr-un sistem soft adecvat. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . componente. jude ene.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . balan e ale fondului funciar. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. Sistemul de prelucrare automata a datelor. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. etc. care a fost folosit pentru fondul funciar. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. pot fi accesate selectiv. Banca de date a cadastrului general jude ean. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre.

fi a centralizatoare pe grupe de posesori.fi a teritoriului administrativ.comunal. Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . . . .registrul cadastral al parcelelor. erau: . având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor.fi a suprafe elor pe foi de plan. categorii i subcategorii de folosin . centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. . . se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem.registrul cadastral al proprietarilor.subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. întocmind rapoarte de sintez . . la nivel de jude .fi a suprafe elor pe numere cadastrale.indexul alfabetic al posesorilor. . . pe ar . or enesc sau municipal.subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . . având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . precum i balan e ale fondului funciar. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare.indexul posesorilor.fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative.

partea tehnic . întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. 2. Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . consiliile comunale. ora ene ti sau municipale sunt abilitate. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale.zone cu densitate mare de parcele. dup caz. a organului central de cadastru i. potrivit legii. judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). etc. administra iei financiare. s in tiin eze proprietarii interesa i. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. silvicultur .8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna.). con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar. în vederea actualiz rii actelor de proprietate.2. prim riei. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. 83 .

registrele de taxe i impozite. terenuri sau construc ii. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. prin care. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. decât cele înscrise în documentele cadastrului general.3. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. este necesar a arata c . "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. cu date din cadastrul general aduse la zi. transmite. 84 .Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . potrivit legii. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. 2. constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia.

cotidian i prin aducerea la zi periodic .3. . 2. prin inerea la zi sistematic . circula ia terenurilor între persoanele fizice. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani. partaj ri. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. 18/1991 si legii privind cadastrul general. Recuperarea. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . i recep ionate de OJCGC. etc. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare.Din punct de vedere al modului de organizare.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. desmembrari prin vânz ri-cump r ri. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri.

In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.6 ani) 86 . In paralel cu exercitarea acestor atribu ii. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale).în special a planurilor cadastrale .se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale .lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC.dac s-ar manipula i corecta zilnic.3 inerea la zi periodic (perioada conform legii .3. sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale. Desigur ca i în bazele de date . O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. 2.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . De fapt.

. care cuprinde: . analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren.a categoriilor de lucr ri necesare. Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a.executarea lucr rilor de m sur tori topografice. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor.dup caz. a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. .întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). fie sub form digital . baz tare). dac exista plan digital. b. material plastic transparent.recunoa terea terenului. Faza lucr rilor de teren. 87 . fie sub form analogic (pe suport hârtie. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . mai întâi în zonele cu modific ri mari. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile.Pentru realizarea Cadastrului General.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

3.6) deci.11.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.13 ™ sin U12 . Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului. înlocuind în (3.2.11 ±12 D12 ° (3. altfel prezentat: D1.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1. Punct pe segment situat înafara segmentului.11.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1. 005 D12 [m] 2 Observa ie.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.13 ™ cos U12 (3.3.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.2 trebuie s fie nul : S1.7) sau.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1.12 ™ cos U12 (3. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1. (m 2 ) e T ! 0. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.

Puncte pe segment Datele problemei: . 12.se precizeaz : D1.13  K  Dn  1. Cu rela iile (3. 12. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.Y13 ).K . Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.11 .se cunosc ( X 1 .2.13 .11  D11.7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11. Y11 ). ( X 13 . 13 Observa ie. ( X 2 .Y12 ). se face verificarea D1. .2 3. la distan a cunoscut fa de unul din capete.12  D12. D1.1.se cer: ( X 11 .5) sau (3. 3. X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.Y2 ) .4.2 ! D1. D1.Y1 ).3. 2 puncte cunoscute din teren .9) 93 .1).13 12 11 13 2 0 Fig.1.12 .1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut. ( X 12 .11.3.

3. a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. Y4 ) . S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. ( X 2 .6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . Y1 ). segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . 3. pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. cu 94 .se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . Punctele situate pe drepte. dou câte dou .Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. ( X 4 . de coordonate cunoscute. practic. se intersecteaz în puncte unice.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig.5. Y3 ).

. apoi se tie c : U ®1.se cer: ( X 21 .11)// (3.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.10) (Y Y Y ® tg U1. Solu ie.1) se calculeaz U12 i U 34 .21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3.11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.11)/ se ob ine coordonata Y21 .21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.11)/// (3.21 ! U 34 dar (3.21 (X 3. Cu rela ia (3. Y21 ) .11)/V (3.11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.21 ! 1.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 ! U12 ¯ U °3.

[3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie).8. Observa ie. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} .31 ! U 34 . 96 . cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . U 3.41 ! U12 .X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.11)V pentru coordonata X. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. unde 41  [12]. respectiv (3.31 ! U12 .41 ! U 34 i deci rela iile (3.7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig. 3. respectiv U1. U 3.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. 3. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei.[34] . similare. În lucr rile [2].

dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} .9. ( X 2 . dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate.se cer: X 51 .4.1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. 000 m.12} i din figura 3. Y1 ) . X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 .pentru coordonata X 51 . Solu ie. Y1 ).1. date care înlocuite în rela ia (3. 000 m. se cunosc ( X 1 . respectiv Y Y1 Y2 Fig. Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. Y0 ! 0.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . deoarece este evident c Y51 ! 0. 2  D1 X2 . rezultând U12 din rela ia (3. deci: . Se observ c . Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. X 61 ! 0 . Y61 . 3. dac not m cu E unghiul 97 . practic. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1. 1.10. Y2 ). respectiv axa OY.3.11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3.

deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.10.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.13) Y1 E dar Fig.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3.X N 51 1 X1 E U 12 (X1.51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g .51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1. Similar: Fig. Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1. 3. 3.51 Y1 (3.12). Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 . iar tg E ! 2 ( X1.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .11.

Datele problemei: . Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.12.se cer: ( X 11 . 3. ( X 2 . Fig. coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. Observa ie. se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . ( X 4 . 34 paralele sau/ i egale. Y1 ) . În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. Y4 ) . 3. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. În lucr rile (1). Y3 ) . deci 12 34 i 12 ! 34 . 99 . Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 .5.1.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3.se cunosc: ( X 1 . Y11 ) . Y2 ) .

13. 3.1. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig.6.11)/.se cunosc ( X 1 .1. Y1 ) .11 (Y13 ! (Y2.11 (3. Y3 ) .11)V i (3. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea.3 a.Solu ie. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. deci suntem în cazul 3. ( X 2 . Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. 3. ( X 3 .11 12 i 3.15) 100 .11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1. Y2 ) . iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3.se precizeaz : 3. Drepte paralele .

15)// 1.2 (Y2.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.3 .3 se ( ® X 3.21 ! (X 21.16)// 101 .21 ! 21.16)/ (3. 3.2 ¯ ( ° Y3.2. respectiv (3.11 (X2.12.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.11. Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.21 (Y21.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig..16) (3.21 ! (Y21.

3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.2 102 .Y1 ).2 ! {11} .11 2.11 ! tg U 2. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 . Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .7. 3.11 I 1.3. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig. Fiind drepte paralele 4.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.3 tg U 4.1.11 X 11  X 4 (3.3 ! Y Y (Y4. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.Y3 ) respectiv ( X 4 .11 ! 11 4 (X 4. 4.11 ! U 2. se cer: ( X 11 . Y4 ) punctul exterior.Y2 ).3 au aceea i orientare U 4. ( X 2 . se precizeaz : 4.3 . Solu ie.11 i 2.17) (3. ( X 3 .13. Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. Y11 ).

Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 . S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia. X1 0 1 Datele problemei.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1.18)/ rezultând Y11 .17)/ i (3.18) (3. se cer: ( X 3 .1.2 ! Y11  Y1 X 11 .19) Observa ie. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.3 tg U1.19)/ Cele dou ecua ii (3. respectiv lungimea perpendicularei D32. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1.11 X 11  X 1 (3.11 ! 11 1 (X 1.tg U1.3 B 2.Y1 ) . 3.8.14.2  X 4 tg U 2. Fig. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 .2  ( X 11  X 4 ) tg U 2. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.17)/ sau (3.2 ! Y Y (Y1. Y3 ) 103 . (3.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3. Drepte perpendiculare.1 .3 Din ecua iile (3. Y2 ) . Y11 . 3.2  tg U 2. - se precizeaz : 2.11 ! tg U 1.

1 X1 0 1 (Y2. 3.3 Y1 Y3 Y2 Y Fig.21) Observa ie. Solu ie.3 3 N X2 U 2.15.20) (3. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 . în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc .3 E 2 U 2. Y4 ) . Se X X3 (X2. Dreptele fiind perpendiculare (3. respectiv U 21 . Se cer: ( X 4 . Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte.Solu ie. 104 .

Y3 ) . Lucr rile (1).28) D24 0 Y4 Fig.9. Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 . X 1 X4 4 2 E D Se cer. Fig. Se cunosc ( X 1 . ( X 4 .27) sin E ! D (3. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . D. ( X 2 . distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. Se precizeaz . (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare. 3. X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei. Dup calcularea orient rilor U 21 .19. Cap t de drum. D1 I 12 ! {4} . D1 P 23 . ( X 3 .26) Observa ie.(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele.U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. (3. Y4 . 3.1. 3. Solu ie.18. Y1 ) . Y4 ) . Y2 ) . distan dus la o dat . Cap t de drum Datele problemei.

D 2 I 12 ! {5} . Datele problemei. ( X 2 .29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3.Y1 ) . ( X 1 . ( X 3 . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate. Se precizeaz . Frânturi de drum. 3.30) D2 Y 0 Fig. Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . 12 I 23 ! {2} .19. Frântur de drum Enun ul problemei.28)/ (3.D24 ! D sin E (3.1. Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.10. D 2 P 23 . Y2 ) . pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . D1 I D 2 ! {6} . X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. D1 P12 . 106 . Y3 ) i l imea drumului D2.

20. 3.32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Apoi: (3. Y6 ) Solu ie. Y5 ) .11. ( X 4 .1. ( X 6 . 3.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Y4 ) . Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. ( X 5 . cazul general 107 .Se cer.33) (3. Y 0 Fig. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5. Capete i frânturi de drum.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

Solu ie. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. 3. într-un poligon oarecare. Enun ul problemei.42) (3.1. Sp.17.43) 3.25. 154 din suprafa a Sp. Datele problemei.1. varianta exterioar Enun ul problemei. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. similare cazului precedent.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig.17 în poligonul 1234. Se cere s se deta eze o suprafa . punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . Ariile triunghiurilor 165. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. 154 se pot calcula prin metoda analitic . Cazul unui triunghi. practic în triunghiul 134. Observa ie.

2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. 000 m. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. Y3 ! 1000.26. Deta area în triunghi. Solu ie.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. D31 se presupune c X 3 ! 1000. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar .se m soar pe teren D12 .44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). 3. cazul expeditiv Se precizeaz . deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. 000 m. Varianta 10 analitic . .se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32. Distan a D34. m rimea 3 Fig.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. D23 . Se cere. se precizeaz suprafe ei Sp.45) 114 . S K 2 4 Datele problemei.

47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3.44) unghiul E .46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.cum 3 Sp ! (3. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34. sin U 32 ! 0. 3.se tie c : 115 . cosU 32 ! 1 .se calculeaz cu rela ia (3. deci (3. Varianta 20 trigonometric . b) metoda liniar . Sp E S 2 4 . Deta area în triunghi.1.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig.16.46) (3.47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .27.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .46)// (3. cazul expeditiv.

latura de deta are va trece prin vârful 1. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at . Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. pozi ia în teren a punctului 7.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. a) Metoda riguroas . Se cere.18. suprafa a deta at având ca baz latura 16.1.. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. Solu ie.28. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig.50) 3. 116 . Se precizeaz . Datele problemei. S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului.49) D34 ! Sp S (3. 3.

de exemplu ¯Y5 ! 1000. 000 m .se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. b) Metoda trigonometric . ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului. deci.1. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. 3.29.. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 . 000 m X ± . 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7.

I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.acestea pot fi determinate (fig.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are. (de exemplu: d ! 10. din aproape în aproape. acum (3. apoi H 1 etc.E 4 . Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. 000 m) i latura subîntins l. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 . 14.larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3. Dac Sp S156 suntem în cazul 3. 13 i m rimea unghiurilor E1 .52) (3. 3.E 2 .30.E 3 .53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 . D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 .30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d.în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3. .55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3.1.19. iar dac 118 . 3.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15.

3. Y2 ) . 5 7 4 3 Fig.32.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143.S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi.1. dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. Y4 ) sau . Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 . 3. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.31. Y3 ) D14 . 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. Datele problemei. i ( X 4 . Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. ( X 2 .19. Y1 ) . Fig. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 .

E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3.1. i unghiul E în vârful 1.16.59) (3.1.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp. (3.60) 3. 2 i 3. prin punctul 4 aflat pe latura 12. 120 prinytr-un punct aflat pe una din . ( X 5 . Cunoscând distan a D14 3. 13.57) (3.Se precizeaz . solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp.22. Solu ie.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. Se cer.

Observa ie. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S.1. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . ( X 7 .16.1. Y7 ) .7 5 Sp S 1 Datele problemei. respectiv 6. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. în col urilor acest caz Fig. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. 3. Se cunosc coordonatele poligonului. 2 4 Se precizeaz . 3. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. prin vârful 6 în triunghiul 561.33. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 . cazul 3. (3.42). Datele problemei.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. 6 3 Fig. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at.43). 3. Se cer.34.

direc ia spre care se face deta area. Solu ie. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Se cer. Se precizeaz .63) 122 .62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare. Metoda 10.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp.

(3.63) distan ele cu a.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4). b.66)// 123 .64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. laturile triunghiului deta at.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3.35. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). Punctul exterior. c . în fapt. grupa (3.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. 3. x i y.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.

sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3. din rela ia (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .65) rezultând x. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3.69) . adic segmentul D26 .

35.71) (3. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. 0 Fig.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 . 3.72) Metoda 20.X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .

79) (3.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D . a2 ! 26 fiind necunoscute. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.78) a2 ! (3.77) a1 ! respectiv. în triunghiul 235: (3. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .

80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3.80)/.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.77) i (3.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.78).81) cu (3. (3.76) rezult chiar suprafa a S p : (3.80)/ ob inem a2 .71).79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3.79)// respectiv rela iile (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .80)/ ob inem a1 . Metoda 30. (3.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3. avem: (3. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1. 2. 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. Dar. deci: U 46 ! U 43  I (3.78)// (3. (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5. (3.69). (3.82) de unde. prin intersec ie înainte.80) 127 . Cu prima parte a rela iilor (3.70). respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2. 3.

82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3. 3.82)/.85) .83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.

Cum A ! 1800  ( B  C ) .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b . sin A ! sin( B  C ) . [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 .84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3. b ! D37 rezult : 2S 436 (3. unde a ! D47 . rela ia devenind S ABC ! (3.86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.87) Aplicând (3.

7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului.37. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53.90) 130 . forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. În continuare cu rela ia (3. respectiv 6.88) u or de solu ionat. problemei i sunt similare cazului anterior.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57. Se observ apoi c : 0 Y Fig.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. 12 respectiv 13. 3.1. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5.21. 3.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3.

Se pot aplica i primele dou metode. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. 10. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare.1.22.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. 3. laturi egale) 30. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. 3. 40. cu orientarea diferit de cea a 131 . suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. metoda 30. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut .38. Astfel solu ii. Observa ie. Observa ii. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. 20.

B ! S 234 .dreptei 43.95) A ! S134 . respectiv 23. 3.23.95)/ 132 . C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . Solu ie. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.a1. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. Rela ia (3. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3. Enun ul problemei.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.23 metoda a 20 ±a .1.1. Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .91) (3. în fapt D15 respectiv D26 .95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3.93) (3.

3.1. 3. descompunând poligonul în patrulater. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)).a2  Sp AB a !0 S S (3. B ! S 234 . Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.97) . a2.96) deoarece: S543 ! S 463 .95)// unde A ! S134 . În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3.1. 3. Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3. a1. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S.24.39. Solu ie. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. înlocuind pe Fig.25.95) va deveni. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 .

1. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3. a2.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3. (3. Deta ri în trapez. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . 3.97)// (3.97)/ (3.98) A în ecua ia general (3. 3.95) Fig.40.69).26.95) ob inem a1 . a1 ! a2 ! a .99) general (3. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6. adic S134 ! S 234 .

C !  S123 .103) pentru deta area de la baz spre vârf. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3. B ! 0.101) pentru deta area de la vârf spre baz . 135 .100) Observa ie.99)/ (3.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0.102) a !1s 1 Sp S123 (3.99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3. a1 ! a2 ! a ecua ia (3. Rela ia general (3. sau A ! S123 ! B . C ! S123 .

Sp. Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Deta ri paralele în triunghi. F . Y4 ).103) (3. Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 .Y5 ) . 1. Y1 ). Y2 ). K . Solu ie. a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei.105) 136 . 45 P 23 . ( X 3 . Se precizeaz . ( X 4 . ( X 2 . D45 compus din D46 i D65 . ( X 5 .104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3.28. Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. D14 . ( X 1 . Datele problemei.41. unghiurile E . Se cer. S p . S p ! S145 . Y3 ) . de la se vârf spre baz . în l imea D16 .3. coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . 3.1.

D15 .105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3. 137 . 3.42.106) 2 (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3. Se observ c D14 .110) (3. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.106) ob inem 2 D45 1 (3.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145.

vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig.113) S! D23 ™ D17 2 (3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare.1.114)/ D67 ! D17  D16 (3.69). Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.24 ± 3.Cum laturile D12 . În solu ionarea problemelor 3. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3. Odat 138 .70). (3.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3.43. 30.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv).115) Observa ie. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.112) D35 ! D13  D15 (3. În cazul deta rilor în serie. 20. D13 .1. 3.

116) D1 j ! Fig. 3. în serie (3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .122) Dlk ! D17  D16 ! (3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.41.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.

5}.E . Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele.45. distan e date).29. a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei.Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. D13 . În triunghiul 245 avem: 140 .1. Deta ri perpendiculare. Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. D I V Se cer. Sp. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial.69). cea în care se opereaz deta area. se cer ( X 4 . 3.Y4 ). Solu ie. (3. unghiuri.70). D24 . 123 ! {4. Datele problemei. S245 ! S p Se precizeaz . S . Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig. În cazul triunghiului Se cunosc. D B 23. D25 . ( X 5 .3. Y2 . K . distan e) ale suprafe ei ini iale. de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat . D23 . F . implicit X 2 . D12 .

Sp. 3. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .124) D25 ™ D45 2 D25 . D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3. Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.125) Sp ! (3.Sp ! (3.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.46.127) 2S p ctg F D25 ! (3.

iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.133) iar D15 ! D67 (3.132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3. Se determin D17 .130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.din suprafa a dreptunghiular S1765 .132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.134) 142 . Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.

Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 .c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape.134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. sin F ! (3.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. 3.47. deoarece 56 P17 143 . D X 4 H F K 6 3 0 Fig.

zon i fi etc. zona alocat unui canal hidrotehnic. iar 9.1.30. platform . zon reziden ial destina ie. cale de comunica ie. de exemplu. 7. 6. 3.12 . 2. 8. Se precizeaz . 5. S d aria protejat . pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. Datele problemei. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial. S . S p suprafa a deta at . 3. 4.48.) a c rei pozi ie nu poate protejat . Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. Dreapta de deta are este 9. 144 S p având ca baz ca . Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze.12 P23 . suprafa afectat deta are. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale.3.

D11.10 ! S p1. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9. D56 ! l .141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3. coordonatele punctelor de deta are 9.10. S p1 ! (3. pentru simplificare: D9. D36 ! d .12. S p ! S p 1  S p 2 (3. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .13 pe latura 23.13 ! h . S925. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3.6 ! S p 2 .10 ! a. 11.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. D25 ! b. 12.142) 145 .Se cer. D9.12 ! c.137) Not m.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. 10. Solu ie.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. S 3.

141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.143)/ Adunând rela iile (3.144) 146 .142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.142)IV iar (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ). a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.141)IV i (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.

144) în (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3.145)// h! (3.146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3.147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.147)/ dar: b  d ! D23  l (3.144). deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.Înlocuim (3.149) 147 . deoarece este un parametru cunoscut. Ah ! (b  d )  ( a  c) .143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3. toate unghiurile fiind cunoscute.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / . dar din (3.

12.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3.49 simplificându-se rela iile.152) 148 .49.11. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.6. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3. 3. În figura 3.

D9.157) 149 .153)/ Din figura 3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3. Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.50.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.153) Not m D23 ! D1 . 3.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.

153)V (3. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.31.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3.2  X 4 tg U 2.2  tg U 2.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.1.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .Sp ! (3. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.3 tg U1.

Se cunosc: Fig. Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. G 6 P23 . Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . Y3 ) .156) 151 . ( X 3 .51. G 5 P12 . Y1 ).Y5 ) .Y6 ) Solu ie. ( X 6 . ( X 2 . ( X 5 .Y4 ). Y2 ) .X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei. ( X 1 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . 3. Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf.

55 / P 23.similar prin ducerea unor paralele G 4. Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig. 66 / P 13 . S p1 . S p 2 . S p 2 . Y2 ) . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3.52. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. O generalizare a problemei 3. ( X 2 .32. Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . 3. 152 . Datele problemei. Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . Y3 ) . Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. S p 3 .31. Y1 ). Se cunosc: ( X 1 .1.1.157) 3. problem . ( X 3 . G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. G5. la Y S p 3 .

( X 6/ . 3/ 21/ Fig.1. supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. Y4 ). O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. ( X 5 . ( X 5 / . S p 2 .53.32. ( X p . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie. 3. 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . ( X 4 / . S p1 .Se cer: ( X 4 . S p 3 .1. ( X 6 . Se cunosc: ( X 1 . Se cer: coordonatele punctelor 1/ .Y5 / ) . Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . 3. ( X 2 . 153  © Y S p2 ! S .3/ i V .1. Y1 ). Y6 ) . Y6/ ) .33. 2/ . O generalizare a problemei 3. S p3 ! S 1/32 / . cunoscute similar celor din 3. 3. Yp ) Observa ie.1. Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva.Y5 ) . Y4 / ). §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . În primul rând se va studia unicitatea solu iei. Y2 ) . Y3 ) .34.33.

S p 2 ! ST 925 . acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. Rectificarea prin regularizare a hotarelor. 9.1. 67 B 13 67.55. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. Observa ie. 3.54. 3. eventual 4. 3. ca f r modificarea 0 Fig. 7.1. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . Se 2 Y cere.35. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 .1. 3.34 nu au Problemele Fig. 8. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor.31 ± neap rat o latur aplicativ . 89 B 12 . Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . 6. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. T.

160) unde a2 ! (3. 3.93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. Din rela iile punctului pe segment. Se cer: ( X 9 .161) S2 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3.91. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. S 249 ! S 2 . S 155 . Y9 ) Solu ie. Datele problemei. cu condi ia ca S149 ! S1 . Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782. Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19.158) unde a1 ! S1 S (3. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic .dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4).

55. 156 .1.1. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor.3.37. sau de direc ie dreapt pe Fig. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. trapezelor) cu axele cadrului rectangular. 000 m). axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. Se consider . În fapt într-o deta are. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. 3. se cere coordonata X 5 . Problema se poate rezolva prin mai multe procedee. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5. de exemplu.36.

162) a! (3.162) va conduce la ob inerea lui X 5 . 157 . Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment. din ultima egalitate rezult : a! (3. 3.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .57.X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig.

de referin . reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util . Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie.20 Prin intersec ia înainte. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000. 5 i 4 are aria egal cu zero. În cadastru identificarea terenului. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru . este proiec ia pe un plan orizontal. a perimetrului ce o marcheaz pe teren.164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. 000 m. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3.164)/ de unde X5 ! (3.2. YM ! 15000.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3.

Observa ie. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat .59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 .58. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole. 3 cadastrale. 3. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . 3. Suprafa real ± suprafa util reale.59. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea.101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 3. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig. 4 Fig.

S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. a) Metoda trapezelor.K . 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. l1 . ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. ce are o latur curb sau a.13.165) l0  l1 l l l l ™ a . aria trapezelor va fi: S1 ! (3.166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3.a) metoda trapezelor.167) 160 . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig. ln .12. S 2 ! 1 2 ™ a . .14 . const în împ r irea suprafe ei în trapeze. 3.60. de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 . b) metoda Simpson. Metoda trapezelor 14 trapeze. d) metoda paralelelor. c) metoda tangentelor. e) metoda p tratelor.

3. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 . Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) . n num r par. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E .61. S ABF // F ! (3.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3.169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3. inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3.168) unde Fig. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. S BE / F // este un segment parabolic.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal .

61.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te. 3.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. S1  S 2 AB / F / F Fig.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.174) iar în final 162 . Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 . Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3.

Dac m sur torile se fac pe teren (fig. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat.2. 3.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice. Practic.1.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 .175) 3. b) metode grafice. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate. cea mai utilizat .

. Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.63. 164 0 21 0 Y b.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. 3.5 D45 E6 22 F1 Y a. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ).

000.65.X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000. în sistemul ales. 3. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon . ca fiind nul .000 m. y5 = 1000. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. orientarea spre punctul urm tor considerând-o. 3. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . Y Fig.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c.64. Determinarea grafic a coordonatelor 165 .

Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a. Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . . aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Observa ie. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). al aceluia i autor. grafic. Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. Rela iile (3. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. a. Topografie general de acela i autor.2.Observa ie. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b.

Memoriu matematic. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr.66.66. triunghiuri i trapeze (fig. 1. 3.. iar elementele (toate laturile i unghiurile. romburi. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate..a i b). paralelograme. dreptunghiuri. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a.c) sau triunghiuri. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale.3 2 4 3/ 1 6 c. 3.66. p trate. 3. 1 a 0 a a a a a . triunghiuri (fig. 167 6 ablon paralel Y . 6/ 4/ 5 1/ Fig.

s1 . 3.67. sn . 3.K . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3.X 12 s1 a a 13 b.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig. (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . l2 . ln .177) sn1 .67.67.a) sau con inând p trate (3.

în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2). Operativ.179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a.181) c) Metoda mecanic (pag. Cadastru general) 169 . b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan. deci: su ! a 2 (3. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.84 ± 89 N. suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.Bo .178)/ Observa ie.

2050 567.6150 567.68). b) Calculul suprafe elor pe tarlale.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. 3.6150 567. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig.2.4150 19 33 34 35 I I II I 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive.6150 Se stabile te.4150 18 IV 567.2. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567. 170 . pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.4150 567.2050 567.3. suprafa a fiec rui trapez.

) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. a) Calculul suprafe elor pe masive . evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. c i de comunica ie. pe perioade mari de timp. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. pe masive. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. .c) Calculul suprafe elor pe parcele. No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. 171 . cu semnifica ia de pre sau evaluare.pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . permit stabilirea în mod tiin ific.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. liziere etc. de exemplu.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4.

formele de relief. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. natura i însu irile rocilor-mam . 172 . gradele de podzolire. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . eroziune. s r turare.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. grosimea orizontului de humus. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar.4. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. chimice i biologice. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. textura i con inutul de schelet. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. alunecare i inundare. valoarea reac iei pH. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare.

au o textur luto-nisipoas sau lutoas . eroziune sau ml tinizare. sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). s r turare. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . prezint uneori procese incipiente de podzolire. inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. reac ia este slab acid . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. lunci. neutr sau alcalin . Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . f r con inut de schelet. nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. salinizare. v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . de peste 50 cm grosime.Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . terase. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. eroziune sau mla tinizare. Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic).

pomi i paji ti. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. relief i hidrologie. fâne ele. reac ia pH variaz de la acid la alcalin . au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. livezile. relieful este colinar. 174 . drenajul solului este nesatisf c tor. y se preteaza la planta ii de vii. nisip-lutos pân la argilo-lutos. y la care procesele de degradare se manifest puternic.ci i factorii de clim . necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . în special de combatere a eroziunii. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. cele mai potrivite folosin e sunt p unile.y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. de regul nu se folosesc ca arabil. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. y folosirea ca arabil este foarte redus . orizontul de humus este slab dezvoltat. Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . textura variaz de la nisip. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat .

175 . relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice.4. y ± 7 puncte satura ia în baze. y 0 . clim . y 0 .3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare). valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. dup cum rezult din tabelul de mai jos. y 0 .7 puncte pentru grosimea stratului de humus. Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol.7 puncte pentru textura solului.5 puncte roca de solidificare.7 puncte pentru con inutul în humus. y 0 . climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului.

10° 10° . de relief i condi ii hidrologice). stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel .5° 5° . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. dup cum se observ în tabelul de mai jos. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol. y 0 . b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte.y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° .15° 15° .25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte. c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15.5 puncte starea de culturalizare.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole.

fiecare f când parte din unit i de sol 177 .1 5 1 .5 .6 ± 5 5.5 2.1.5 .2.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a. cu cel al unit ii de sol. Punctaje 0 .5 2.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.0. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor. o parcela topografic cuprinzând una. de regul .0.1 ± 15 15.1 ± 7 7.4-6 4 .7 0. hidrologie).1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4.3 sub 0. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit).7 .2. Conturul topografic al parcelei nu coincide.5 1.1 ± 10 10. relief. se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor. clima. dou sau mai multe subparcele (fictive).

Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . relieful terenului i regimul hidrologic. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). inclusiv a profitului dup realizarea productiei. VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . 4. dup criterii tiin ifice. clima. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul.diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . În formulare de lucru.

Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general. i a cart rilor pedologice. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de . Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. 4. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate.

fie dupa metodologia aprobat de C. sta iuni urbane: turistice .Sate. Timi oara 2..54/31 03.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii.Bra ov. nr. sta iuni rurale: turistice .12.G.Bucure ti.Municipii.B. 1. balneoclimaterice 3. Conform criteriilor din M. 4..Sate A 50 45 40 . Gala i. Craiova. p uni i fâne e (anex la Legea nr. nr.O.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M.218 /4. 34/1994).O.M. Ia i. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. balneoclimaterice 4.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 .1997. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1.re edin de comun 5. livezi.1992 partea 1. Cluj-Napoca Constan a.Ora e. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.

Dotarea tehnico . fundare indirect 1 181 . D ± periferic 2. B ± central. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3.Nota: A ± ultracentral. umplutur . C ± median. Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4.

Proprietatea privat asupra terenurilor. indiferent de destina ie.1 No iuni de drept funciar 5. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . ora elor.1. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. 182 . privat) din care fac parte.CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. terenuri cu destina ie forestier .1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. au calitatea de posesori ori de inatori. sau alte drepturi reale asupra acestora. de domeniul (public. Domeniul public este de interes na ional i local. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. municipiilor i jude elor. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. terenuri aflate permanent sub ape. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. În func ie de destina ie. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. respectiv. apar in comunelor.

monumentele naturii. care potrivit legii. c i de comunica ii. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. dac prin lege nu se dispune altfel. prin natura lor. rmurile M rii Negre. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. dup caz. or enesti. terenurile cu destina ie forestier . care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. re ele stradale i parcuri publice. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. fiind supuse normelor juridice de drept comun. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. albiile râurilor i fluviilor. porturi i aeroporturi. monumentele. ora elor. pie e.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. lacurilor de interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. 183 . municipale. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. sunt de uz sau de interes public. sau de c tre prefecturile jude ene. inclusiv plajele. i men ionate mai sus.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). fiind indivizibil. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . cl dirile. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. Bunurile nemi c toare. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic.toata celellalte drepturi reale. precum i în materia execut rii. dreptul de proprietate se transfer în principiu. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. alimentele).In cazul bunurilor incerte. în general ceea ce este legat de sol.). când au ca obiect un imobil. prin simplul acord de voin al p r ilor. f r ca prin aceasta s . Bunurile divizibile sunt cele care. uzufructul asupra bunurilor imobile. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . se pot împ r i. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. din punct de vedere material sau intelectual. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. arcu ul de la vioar ). când obiectul obliga iei. 188 . Când obiectul raportului juridic este un corp cert. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. de ex. sunt: p mântul.i piard valoarea economic (stofa. Daca bunul în genere nu a fost individualizat. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. Într-o interpretare larg . din aceasta grup fac parte i: . riscul r mâne asupra vânz torului.

în principiu. Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). fie cu energie str in .ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. totu i fiind destinat a fi culeas . pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. pierd caracterul lor imobiliar. nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . ac iunea în nulitate. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. . .regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). De pild . ac iunile posesorii. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. ac iunea confesorie de servitute.prin anticipa ie. Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . numai imobilelor. 189 .crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului.determinarea legii.. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie.

care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart .imobilele aflate în cuprinsul rii. Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. dar i în raport de valoarea acestuia. . lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. cu privire la imobile. casa). Bunurile corporale au o existen material . fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . . precum i toate drepturile reale. revendicate. bunurile mobile putand fi obiect de gaj. conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. iar dac este un bun mobil.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri.codul familiei con ine reguli diferite. in principiu. sunt supuse legii teritoriale. cu excep ia dreptului de proprietate.. . . fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. 190 . competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. Numai bunurile corporale pot fi. o form concret . este trecut în rândurile bunurilor corporale.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret .dac obiectul în litigiu este un bun imobil. . apar inând persoanelor str ine.numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare.

prin ocupa iune. accesiune sau incorpora iune. .bunuri in proprietate privat . prin lege. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune. iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. din care .4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. aflate în administrarea consiliilor locale. prin conven ie. Dup întinderea dobândirii: 191 . proprietate public de interes local.1.bunuri proprietate de stat . prin legate. 5. prin prescrip ie. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . o parte reprezint proprietate public de interes na ional. prin tradi iune.

Când aceste 192 . iepuri de cas . albine. Toate construc iile. Accesiunea imobiliara natural .y y y universale. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. iar în cazul statului. 1. 2. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). Accesiunea. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. In acest din urm caz. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). C. În aceste cazuri este vorba de porumbei. cu titlu universal. Moduri de dobândire originare A. în mod natural sau artificial. Accesiunea imobiliara artificiala. cu titlu particular. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. la lucrul sau. B. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. Moduri originare i derivate.

adic neviciat . 2. B. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . În sens juridic. caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. posesiunea s fie util . 1b. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. 1. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. alta decât prorpietarul. 1c.30 de ani. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. C. . Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou.20 ani. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor.10 .lucr ri sunt efectuate de o persoana. Accesiunea mobiliara. Deci. 3. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune.

4. Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . dac posesorul actual este de rea credin . etc. iar autorul s u de rea credin . 3b. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . iar restul de timp în alt jude . 3c. Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. In materia uzucapiunii. dac posesorul actual este de bun credin .. Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . 3. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. un an de prezen valoreaza doi ani de absen .este de bun credin . sarcina probei releicredin e incumb adversarului. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. dona ia.

f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. 6b. D. 5. Principii generale Dintre drepturile reale principale. f când inutil timpul ce sa scurs. cel mai important este dreptul de proprietate. o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. f r îns a terge pentru trecut. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. Suspendarea prescrip iei achizitive. socoti i dup decesul acelui proprietar. chiar din ziua în care a început s posede. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. Efectele uzucapiunii. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. Dezmembr mintele dreptului de proprietate.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. în care caz titularul înscris în cartea funciar . întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. 6. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii.

Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public .o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. 196 . Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. având particularit ile sale proprii.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia.folosin a.posesia. asupra construc iei.. dreptul de abita ie. . Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. Modul de dobândire a dreptului de superficie. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . dreptul de uz. care apar ine unui alt proprietar. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. . A. Dreptul de superficie se poate dobândi: a. .dispozi ia. denumita superficiar. planta ia sau orice alt lucrare.

care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. abita ie. c ci nu este vorba de indiviziune. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. B. b. d. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. este un drept real imobiliar. 197 . poate purta asupra tuturor construc iilor. de care este distinct. f. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. e. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. privilegii imobiliare i ipoteci. este un drept real perpetuu.b. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. ci de propriet i distincte. c nd este incomplet. c. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. servitu i. fiind în acest caz complet.

b. este un drept de folosin . mobil sau imobil. Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar.prin testament. denumit uzufructuar. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. este un drept cesibil. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. mobiliar sau imobiliar. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. cu obliga ia de a-i conserva substan a. c. e. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. comporta dou atribute: posesia i folosin a.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). d. . ori chiar asupra unei crean e. În prezent . Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . 526 cod civil). titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. Caracterele uzufructului: a. . 2.prin contract. este un drept real. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . este un drept temporar.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. 1. 198 .

199 i .a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. . avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: .ac iunea în gr nituire. pe cale de reten ie. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i.ac iunea petitorie. . b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale.constituirea direct . titularul s u are la îndemân : .ac iunile posesorii. . c) Uzufructuarul poate s cedeze. Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire. Ea este posibil prin analogie. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale.constituirea indirecta. industriale. d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. prin acte de înstr inare. civile.ac iunea personal . Drepturile i obliga iile uzufructuarului. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. . folosin a lucrului. 3.

200 .uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . în principiu. d) de a nu schimba destina ia lucrului.. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. 4. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului.

d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. 201 . 5. rezolu iune). Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. etc. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. care îi apar ine întotdeauna lui. c) s fac toate repara iile mari. precum: ac iunea în revendicare. e) Prin renun are la uzufruct. revocare. 558 cc). Modurile de stingere a uzufructului.b) sa perceapa produsele lucrului. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. ac iunea în gr nituire. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. d) Prin consolidare. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. b) Prin expirarea termenului. In principiu restituirea se va face în natur . ac iunile posesorii. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. întrucat acestea intra în no iunea de capital.

înstr inat .i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. nu ar putea s .naturale. e) Servitutea este un drept indivizibil. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. Servitutea nu poate fi cedat . pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. numit fond servant sau aservit. d) Servitutea este un drept perpetuu. 202 .Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. B. c) Servitutea este un drept accesoriu. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. Clasificarea servitu ilor. numit fond dominant.legale. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. A. deoarece. o anumita sarcin în favoarea altui fond. Servitu ile se împart în: . pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. . care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar.

Dupa obiectul lor. . servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. d) servitu i necontinue i neaparente. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . de exemplu serve te de trecere pe o poteca. cum sunt în general servitu ile negative. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. O alta clasificare const în: . Dintre acestea. cum ar fi servitutea de vedere. b) servitu i continue i neaparente.conven ionale.servitu i neaparente.servitu i aparente. între care se poate men iona servitutea de p storit. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. în care intr : .servitu ile stabilite prin act juridic. . c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. c) servitu i necontinue i aparente. Situa ia special a fondurilor face ca uneori..continue.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. . servitu ile se grupeaza în: .servitu ile stabilite prin uzucapiune. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege.necontinue. C. Dup modul lor de exercitare. b) Servitu i negative. .

pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. . D.sunt susceptibile de o adevarat posesiune. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere.titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant. 204 . . Se pot folosi de dreptul de servitute: . fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond.. Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: . Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. E.titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. . proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor.proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. .pot fi dobândite prin uzucapiune.

municipiilor sau jude elor. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit.1.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. calea de acces nu poate fi închis îngustat . Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. iar administrarea 205 . Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . apar ine comunelor. F. 5. statul ocrote te proprietatea public i privat . sau de interes local. ora elor. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. c) prin confuziune.În cazul unei servitu i de trecere. caz în care proprietatea. îns în limitele determinate de lege. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. de asemenea în regim de drept public. Stingerea servitu ilor. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. 135 din Constitu ie.

proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. dac prin lege nu se prevede altfel. Referindu-ne la prevederile art.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. cu respectarea actelor normative în vigoare. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. 135 din Constitutie. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. se precizeaz c exproprierea de imobile. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. prin hot râre judec toreasc . Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. de c tre prefecturi. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. dup o dreapta i prealabil desp gubire. O data cu înf ptuirea privatiz rii. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. 206 . Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. potrivit legii. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. ora elor. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. dup caz. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. folosin a i dispozi ia). A adar.

Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege. încheiate în form autentic . sunt i r mân in circuitul civil. 1/2000.Dupa împlinirea acestui termen. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. 18/1991 si nr. Înainte de a fi vândut. 207 . proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. prin acte juridice între vii.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. indiferent de proprietarul lor. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. indiferent de întinderea suprafe ei. încheiate în forma autentica. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului.1. terenul din extravilan. Terenurile proprietate privat .5. dupa caz. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii.

Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . uz si abita ie In situa iile în care servitutea. Dreptul de servitute. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. convenit proprietarului ipotecat. în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar.Prin schimburile efectuate. dup ascultarea p r ilor. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. ea va fi înscris atât asupra acestora. a dreptului de proprietate. cât i asupra p r ii comune indivize. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor.2. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . Dreptul la 208 . uzufruct. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. 5. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. se va putea face numai cu învoirea ter ului. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. grevat cu dreptul de superficie. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. Radierea unei servitu i. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. uzufructul. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. cu respectarea drepturilor reale. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. Chiar f r aceasta învoire. constituit în folosul unui imobil. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant.

Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. Dobânzile conven ionale i legale. Dac vânzarea a fost rezolvat . rentele sau celelalte presta ii periodice. în folosul vânz torului. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. antreprenorii i mai tri vor putea cere. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . dobânzile. Arhitec ii. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. vor avea rangul ipotecii. vor avea rangul ipotecii. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . acest drept se va radia din oficiu. ori nu a fost primit în întregime. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . sc zute dup notare. rentele sau alte presta ii periodice. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. cop rta ul va putea cere. se înscrie din oficiu. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. datorate pe ultimii trei ani.

biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . In cazul arhitec ilor. Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. în untrul termenului de 15 zile. Prelungirea se noteaza în cartea funciar . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. despre care s-a men ionat mai sus. despre care se va men iona în cererea de înscriere. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii.arhitec ilor. .radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. iar in lips . dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire.justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie.dac termenul de justificare nu era împlinit. când o va respinge din oficiu: . antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. astfel: . pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. pentru o suma maxim . Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei.in acest caz. afar de urm toarele cazuri. 210 . pentru a fi notat .

În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci.. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. str mutarea ipotecii. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. 211 . Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. În acest caz.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. se va face ar tarea despre aceast înscriere.

va putea renun a la folosul schimb rii de rang. crean a ipotecar condi ionat reluându. se va putea nota n cartea funciar . În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. Dac ulterior. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie.i rangul cedat. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . nu s-a învoit la schimbare. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. obliga ia de a str muta ori a greva. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. 212 . f cuta sub aceast condi ie. Condi ia rezolutorie. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu.

Bendea V.M. I.Proca Gh.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic . Bucure ti. din Cluj-Napoca. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.Cri an Cadastru general.M.P dure G.BIBLIOGRAFIE M. 1972 M rturii geodezice. 1983. Tez de doctorat. Lito..Bendea Gh. 1986 Topografie-teorie i practic .Palamariu I.P dure M.B lan 213 din Cluj-Napoca.N. Editura tiin ific . îndrum tor pentru proiectul de an. Paris.Rotaru L. E.Bendea V. 1964 Gh. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.T.M. Bucure ti.N.S.T. 2000. Probleme. 2002 Cadastru funciar. Bucure ti. Editura Technique et Vulgarisation. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru.B.R dulescu Gh.Nicolaescu A. 2002 Calcule topografice.B lan Gh. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.P. Editura ALL BECK.Ienciu I.Dragomir M. 1963 Cadastru. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. Litografia Institutului Politehnic Gh. 2003 I. bucure ti.R dulescu N.Gagea Gh. Lucr ri practice. Editura militar . 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban.P.R dulescu TOPOGRAFIE. 2000 V.B.S. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire.D. Editura Matrix ROM.Barbier traducere în limba român Gh.R dulescu TOPOGRAFIE. Litografia Universit ii Petro ani.Bo R. 1985 Istoria matematicii în evul mediu.Iu kevici I. Bucure ti. P dure I. Institutului Politehnic .P dure M.

Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. ISBN: 973-656-239-5.T. Cluj-Napoca. 2003. Cluj-Napoca.T. 2003. Editura Risoprint.T.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . culegere de probleme.Cosma Ghe.M. Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 .M.Fân an Ghe. 2002.T. Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Cluj-Napoca. Gh.T. ClujNapoca. ISBN: 973-656-395-2. Editura MORO AN. 2002.M. îndrum tor de lucr ri. Gh. culegere de probleme.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . ISBN: 973-656-396-0.M. îndrum tor de lucr ri. note de curs. ISBN: 973-656-240-9. 2003.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Editura Risoprint. LUCR RI. ISBN: 973-656-238-7.M. Cluj-Napoca.M.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Tipografia Universit ii Baia Mare. Gh. Risoprint. Editura C.T. 1991 Gh. Gh.T. Institutul de Construc ii Bucure ti.T.Tomoioag *** Cadastru.R dulescu Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER .M. 2002. Cluj-Napoca. ISBN: 973-656-397-9. note de curs. 2003 Gh. Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful