1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

plutind peste ocean.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. cadastru i h r i. elemente topografice de tip administrativ i orografic. 2). cum sunt itinerarul i distan a. desenat în partea de jos a Fig. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. De altfel.2 unei t bli e. topografia sumerian . De i de tip local. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. canale i izvoare de ap . în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. reprezentând regiuni. de exemplu. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. elemente hidrografice referitoare la fluvii. ri i mun i. care se refereau la propriet i i folosin e. 5 .

care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . sunt reprezenta i separat. lan urilor muntoase i a altor detalii. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. ). iar vârfurile sunt redate. de cartiere. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in.în centrul discului fiind Babilonul. canale etc. precum i reprezentarea cursurilor de ap . pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. sub regele Darius al Persiei (521 . cuprinzând Fenicia i 6 .485 i. în ordinea în l imilor speciale. H r ile sunt orientate spre sud. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean .n.). Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic . Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. de i u or de confundat. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´.Sub directa influen Palestina. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact . În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. construc ii. De exemplu.C. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. creat foarte de timpuriu. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î.e. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia).

în Iran i Asia central . iar mai târziu. apoi în Europa. frânghii diferite etc. ). de i nu sunt atestate documentar. pr jini de bambus sau alt material. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. iar cele c utate ca date. m surarea unor figuri relativ simple. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. din aproxim ri prin lips adaos. Pe un plan de dezvoltare mai abstract .y unghiuri instrumente topografice care. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. i anume agrimensura. În Babilonul antic. a a-numita teorem a lui Pitagora. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. având în vedere construc iile.

matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. combinat desigur cu observa ia i induc ia. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial.e. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. Problemele directe de calcul. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. se pun 8 . ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. La un nivel ceva mai coborât se afla. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. se pun bazele teoriei numerelor. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc.n. În sfâr it. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. f r nici un fel de i verific ri. cap t tr s turi principal noi.e. fundamentare. pare-se.. În virtutea unui ir de împrejur ri.n. În secolul al III-lea î. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. matematica egiptean . dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. trec pe ultimul plan.

într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. teoria comercial . mai întâi algoritmi izola i. algebr . Începând cu secolulal II-lea. algebra numeric numerelor i trigonometria. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. la început mai simple. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. se creeaz . calculele aproximative. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. iar apoi tot mai complicate. Totu i. decompunerea societ ii antice sclavagiste. calculele aproximative. inclusiv mecanica fluidelor. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. cosmografia. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. geometrie. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. o simbolic a algebrei. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. mecanica. precum: geometria sferic . Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . 9 .primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. c tre sfâr itul acestei perioade. la scar modest . se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. optica. trigonometria. Ea este în primul rând o matematic calculatorie.

calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. de distan a de transport . La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. construc ii de palate i temple . de extragere a r d cinilor p trate i cubice. Popula ia se ocup aici cu agricultura. iar printr-o oarecare complicare. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje.a. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. îndeosebi în rile arabe. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. cu cote în natur . cu diferite meserii i cu nego ul. fortifica ii militare. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. ca i calculul dimensiunilor lor. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. de drumuri. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman.a.

O mie de ani mai târziu. lungimea unui grad de meridian . Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. Aceasta nu e de mirare. În particular. Cu o sut de ani mai devreme. precum i la m surarea ogoarelor. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei.e. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . aici se efectueaz se m surase i în China. geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. iar mai târziu în rile arabe. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. în toate rela iile lor reciproce.n. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre.î.. care satisface anumite condi ii´. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. În Califatul de la Bagdad. În India. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . geometria nu se degaj ca o tiin aparte. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare.

Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. func ionar de vaz din serviciul finan elor.ziu cijan suan u. bazându-se pe mo tenirea elen . rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . În timp ce. În conformitate cu o cronic antic chinez . Acela i Liu Huei spune c . În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. Timpul exact al compunerii. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an. Ghen Ciou-cian. Dup cum s-a mai spus. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii.n. par ial. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India.e. Liu Huei. 12 .e.n. aproximativ cu 100 de ani mai târziu. indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. în afara hotarelor ei. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . Cijan an a murit în anul 152 î. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc.n. care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon.).e. ajuns pân în zilele noastre. de pild . cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru.În treac t fie zis.

ridicarea zidurilor de cet i. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. în unele. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. De pild . construc ia canalelor i a barajelor. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. iar în altele. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. din care îns nu sa p strat nici una. din punct de vedere al interesului profesional etc. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. De altfel. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. în altele ± asem narea. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. 15]. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. ca de pild M surarea ogoarelor. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . angajarea lucr torilor. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. negustori i meseria i etc. cu titlul M surarea ogoarelor. impozite. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. împ r irea produselor etc.

Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . în sfâr it. La aceste probleme. s -l poat în elege singur. Cartea a II-a. o singur solu ie întreag . În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. De fiecare dat . dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. 14 . este adev rat. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. textul nu este suficient pentru ca un cititor. purtând titlul M surarea ogoarelor. l muriri prealabile i altele. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. la început se formuleaz problema. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . Cartea I din Matematic . care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut .± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. inteligent chiar. În multe cazuri. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. apoi se indic r spunsul i. a cercului i a p r ilor lui. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor.

Reparti ia propor ional . unui dreptunghi dac ao guan. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. prim var toamn . despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. Estimarea lucr rilor. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. Adaos i lips . canale. se rezolv îndep rtata Alexandrie. aproximativ în aceea i epoc . precum i a diametrelor cercului i sferei. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . propor ional cu ni te numere date. În cartea a VII-a. var . anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. Unul dintre i în i 15 . precum i probleme cu privire la bazine. este vorba de determinarea laturii latur . Cartea a V-a. De pild .Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. În cartea a IV-a. care. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. În cartea a VI-a. baraje.

cartea a IX-a. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. comer etc. În sfâr it. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . dintr-un triunghi dreptunghic. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. cu mai multe necunoscute. dup cum s-a spus. verticale. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. în cuprinsul aceleia i c r i. În virtutea unei asemenea neomogenit i. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. con inând date de baz . Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. ca de pild . despre cele patru opera ii de aritmetic . Gou-gu. în ansamblul ei. ele se întâlnesc îns de origine mai veche. deoarece gou este numelei catetei mici. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. i în primele c r i. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . de i apar exprimate într-o form pseudopractic . necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. Cartea se nume te Gou-gu. negustori etc. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. Fan-cen. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei.procedee este regula celor dou pozi ii false. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. Cartea a VIII-a. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. iar gu este numele catetei mari. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. adâncimea unui pu etc. Uneori. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit .

sub numele acestui înv at. persan. din tabele trigonometrice. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. ajuns pân la noi. chinezesc cronologice ale diferitelor . ebraic. i cuprinzând calendarele musulman. indian. cu patru cifre semnificative. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. 17 . luat din limba persan .cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. tangentelor. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. precum i diferite tabele astronomice. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii.. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. eclipsele solare i de lun etc. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. De regul . sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. cataloage de stele. cu aceea i precizie. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. cotangentelor. uneori foarte am nun it .a. Cuvântul zidj. Într-un alt manuscris. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. Afar de acestea. din informa iile ri. cre tin. cu dou cifre. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. sirian.

permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips . Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate.Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate.

dac arcele AB i BC sunt egale între ele. 3).E . atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. (fig. Într-adev r. Scriind inegalit ile: 18 . diferen ele sinusurilor mic oreaz .F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului.

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

N  h sinN  1 ?sinN .sin .

este de 47 cvinte. Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶.3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . Ibn Iunis 19 . În frac ii zecimale. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale.N . Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi.0087265373 în locul valorii corecte 0.0087265355 i este exact pân la 10-8. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0.

Din p cate. cu un interval de 1¶. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . în care trebuie spus. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . În schimb. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Mai departe. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. nu au fost înc studiate. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic .calculeaz independent sinusul de 10. Valoarea definitiv sin 10 = 1. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. 2¶49´43¶´28IV. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). Tabelele lui pentru tangente. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. raza se ia egal cu unitatea.

Dar spre 21 . pân la cvinte. adic e corect pân la cvarte. iar tabelele tangentelor din grad în grad. Mai departe. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . ceea ce corespunde la opt zecimale. sau de forma x3 + 1 = 3x. Am v zut c el reduce aceast problem . Afar de interpolarea liniar . 2. dup cum am v zut. prin dou procedee. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. înc de pe vremea lui Ptolemeu. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. Pentru a ob ine sinusul de 10. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. folosit . crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. al-Biruni. 1. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. sau mai exact pân la cvarte.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. de uz general. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV.

regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .deosebire de regula chinezilor. reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling.

x 0 2 .x .

x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .x0 10 .

ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. încercarea lui e nereu it . adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. De aceea. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. deoarece a contribuit. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Sub raport practic. cunoscute mai ales în vestul Europei. deoarece pentru o func ie cresc toare. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . In evolu ia lui de-a lungul timpului. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. prin 1. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista.

.

.

.

¢ .

x 0 sin .x .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

pe de alt parte. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . i juridic . conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice.2. Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. 1. alipiri general.. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). ultimii cu cotitul vaselor ). n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. secolele XIII ± XIV.de institu iile juridice. Cel 23 . din cele mai rile române ( vechi timpuri. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. pe de o în sensul parte. etc. corespunzând la circa 50 de ari. iar cele de la publicitatea imobiliar . Cu timpul.2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin .

la Academia din Bucure ti. în limba greac . care a înv at în Italia. Govdela. Grigore Costandas. la Schola latina de la Cotnari. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. Mai târziu. adunare i sc dere. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. num rare. una la Ia i. în 1640 ( la început ca un colegiu ). Manasse Eliad a predat. Profesori renumi i de matematici au fost. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. Nichifor Theotochis i Demetrios P. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. teoria i practica logaritmilor. s-au predat. Elementele lui Euclid. În ara Româneasc i Moldova. profesor la Universitatea din Padova. astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). în Moldova. În aceste dou 24 . au fost înfiin ate dou Academii domne ti. Nicolae Cercel. pentru prima oar în Moldova. trigonometria plan i sferic . cu Valeriano Bonvicino. alta la Bucure ti în 1694. Veniamin din Lesbos. în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. algebra. la aceste academii. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). Neofit Duca. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. dup 1777. în 1668. dar pentru astronomie. în care se predau.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus.

algebr ale lui Christian Wolff. în 1681. tratând i despre unit ile de m sur . care constituie i primul manual universitar din Transilvania. adunare. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . geometrie. în 1704. de la Sorbona. Cartea se ocup de numera ie. ap rut la Liége. Aritmetica practica generalis. precum : Elementa geometriae. a fost adaptat nevoilor . sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). în 1777. ap rut la Bra ov. în toate rile române). pân în anul 1821. 25 Elementele lui Euclid ci. trigonometrie. Ianossi. Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. a lui Maximilian Hell (1755). a lui Gaspar Scott (1765). începând cu secolul al XVII-lea. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. în 1613. Metzburg i Etienne Bézout. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . O prim carte de matematici. G. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. I. Elementa mathematica.matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . sc dere. scoas de N. care a circulat aici. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. Pe urm . În 1737. intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. a ap rut la Cluj prima trigonometrie.

aritmetica. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . 5551 B. dup anul 1814: Aritmetic . A. 2788 B. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. de geometrie. Mai înainte de Gheorghe Laz r.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. De exemplu. 1789 B. A. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. 1796. au tradus i ei c r i str ine de matematic . mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. c r i care nu mai erau simple traduceri. Francoeur. 2496. ) i Algebra ( mss. ). Laz r în 1818. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. având ca promotori pe Gh. ) i un al treilea. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. ci prelucr ri. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. A. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. înfiin at de Gh. Elemente de algebr dup i sferica. 2787 B. B. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. Petrache Poenaru. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. Laz r. 151. ). A. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. Mai târziu Gh. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i.

Cercet rile sale.i al ii. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . dintre care. în perioada 18211860. dup Lefébure de Fourcy. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. a fost revolu ionar în matematici. Trata ie asupra geometriei descriptive. de linii i suprafe e reciproce. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. cel lalt în 1839 ). au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. de i redus ca num r de pagini. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . ultima. introducendi. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. coala de pon i i osele. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. ap rut ( publicat în Tentamen ). dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . de curbe sferice. mine i arhitectur . Alexandru Or scu. în 1864. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. în 1852. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. XI a lui Euclid principiilor geometriei. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria.

pentru geometrie descriptiv . astronomie i geodezie. trecând. Ioan Popp. logic. Dac nu este admis. în 1865 este încadrat i Ioan M. în 1863. atunci înfiin at . a fost numit Neculai Culianu. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . Mai mult înc . a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . dup care spa iul poate i de materie. Dimitrie Petrescu. Ca i lui N. la astrologie i geodezie. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i.Kazan´. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. Ulterior. mai pe urm . deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. Mai pe urm li s-au ad ugat. ca o form a sensibilit ii. pentru geometrie descriptiv . la geometrie analitic i trigonometrie sferic . De la înfiin¶area primei universit i. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. 28 . idee care. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. Rallet. Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. I. în 1829. acest postulat poate fi admis sau respins. independent de lumea exterioar a materiei. Spiru C. pentru analiz matematic . în 1916. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. Iacob Lahovary. Alexandru Or scu. Dac e admis. în 1871. la calculul diferen ial i integral. Ion F lcoianu. apoi. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. ca profesori de matematici. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat.

lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. Acad. Sc. Constantin Gogu. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. în cel al lui Neculai St. în 1872. iar dup aceast dat . disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). în 1895. ca profesor de astronomie i geodezie. David Emmanuel. porne te de la formula lui Botez. Sc. de asemenea. la mecanic ra ional . care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. sunt stabilite formule pentru . Universitatea cu limb de predare maghiar . la facultatea de tiin e. Cursurile de matematici s-au predat. ca Réthy Mor.Haret. la algebr superioar analitic i teoria func iilor. în limba român erau. pân în 1864. Catalan. comunicare privind constanta lui Euler. profesori de seam . b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. în acela i an. în 1872. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. în general. Acad. 29 . cercetat . Cebî ev. Mai mult înc . la geometrie i Nicolae Coculescu. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. 34. mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. în 1882. i studii originale de matematici. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . Cursurile predate i manualele editate. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. în 1878. Bruxelles. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. la sec ia de matematici. Paris. 1872). Tradus în limba francez .R. Astfel. utilizat i de Catalan. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. Botesu de Iassy ( Bull. la care au predat. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. x fiind întreg i pozitiv.

algebr . axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. astfel. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. teoria elasticit ii materialelor. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. Ion Ionescu. din Bucure ti. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. Recrea iile tiin ifice. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. i i rezisten a trigonometrie. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. în 1883. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. la Ia i. în 30 . cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. în care au ap rut Elementele lui Euclit. mecanic i balistic . profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . Apar. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. Dup aceea. care teza lui Haret. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. Andrei Ioachimescu. nomografie. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. calculul diferen ial integral. geometrie. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. Ca redactori ai acesteia au func ionat. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici.În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. geometrie analitic . pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. Henri Poincaré.

De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . i sferic . de formulele lui Euler pentru flambaj. de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. Au ap rut. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. de teoria ecua iilor. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. de geometrie sintetic . a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . Ioachimescu. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. trigonometrie GEOMETRU´. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare.sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . Andrei Gh. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. de exemplu. în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). Vasile Cristescu. de asemenea. S-a ocupat. triunghiurile pseudoisoscele). Alt redactor al Gazetei matematice. de asemenea.

3. nu s-ar fi putut afirma. 23/1933). La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B.etapa 1919 ± 1933.i eica. Haret. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Roussilhe.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr. Ionescu. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. Banat i Bucovina.2. . Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. Ioachimescu i Cristescu. Emmanuel. 1. în special f r Bacaloglu. care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova).

dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. din multe puncte de vedere. care a debutat cu începerea unui cadastru modern.etapa 1955 ± 1989. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. . in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. S-a constatat astfel c .de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. 6 ani). . eviden a 33 . Astfel. 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii.etapa1933 ± 1955. o m sura benefic . -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. 13 milioane hectare. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti.

etc. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar.etapa 1990 ± 1995. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. in anul 1968 (prin Legea nr. minier. gospodarirea apelor. precum i. conservarea i folosirea terenurilor agicole). din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. pentru prima dat . 18/1991. 305/1972 privind activitatea geodezic .simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. urbanistic. 12/1968 privind ap rarea. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. c i de comunica ii. 18/1991 i în care.dar i pentru activit ile de geodezie. De aceea. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr.. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. topo-fotogrammetric i cartografic .) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii.

în care s-au clasat teritoriile comunale. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv .etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. cum era i firesc. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. De aceea. la care s se racordeze c r ile funciare. .general. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. . s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . 18/1991.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. care. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern.

printr-o desf urare coordonat cadastru general. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. Aceast sarcin era. . pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. . mijloace tehnice i materiale specifice. Am primit. atât a activit ii de . înafara orelor de serviciu.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. neactuale. s-au achitat de sarcin . Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. dar i de ini iere în noile tehnologii. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. din fiecare jude . a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. Pentru aceasta fiecare topograf . topografic i cartografic. în calitate de topograf din jude ul Cluj. în condi ii normale imposibil de realizat. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate.

1. au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate).comun .cadastrul petrolier. ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale. silvicultur .cadastrul Casei autonome a p durilor statului. .i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. Dup cel de-al doilea r zboi mondial. trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 .cadastrul c ilor ferate. am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru.cadastrul apelor. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur . Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: .4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . minerit. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. . ape.2. apoi i ca organizare i încadrare. în general. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general. . . urbanism i sistematizarea ora elor. industrie.

38 . Astfel. platformelor tehnologice. specificând natura solului.cadastrul aeroporturilor . care deservesc unit ile portuare.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . instala iilor. . etc.C.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor.. conform legii i normelor elaborate de O.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor.. specifice unor domenii de activitate.valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. re elelor subterane i supraterane. .eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. consisten a masei lemnoase. declivitatea. etc. construc iilor. care deservesc aeroporturile. c ilor de transport. specificând suprafa a. construc iilor.instala iilor. etc. construc iilor. platformelor tehnologice. venitul net. . cadastrele de specialitate.cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . distingem: . vârsta.N. esen a lemnoas . pretabilitatea la anumite culturi. etc.´ În acest sens. . precum i informa ii referitoare la sol. instala iilor i st rii re elei feroviare. construc iilor..C. sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile. .cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice.G. c ilor de transport. clasa de calitate. . instala iilor i st rii re elei de drumuri.. relief i clim . cu scopul administr rii lor ra ionale. re elelor subterane i supraterane.

persoane particulare. specificând amplasamentele. suprafa a. 1. materialele de construc ii. specificând pentru construc ii folosin a. canalizare. materialele de construc ie. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. . precum i a instalaiilor care le deservesc. regimul de in l ime. traseele. specificând suprafa a. dot rile.cadastrul apelor. instala iile de transport i exploatare. alte institu ii publice sau private. starea de moment. precum i condi iile de relief i clim . . funda ia. electrice. municipiu). dimensiunile. ora . starea de moment.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . organizate pe bazine hidrografice.cadastrul re elelor edilitare (ap . a terenurilor acoperite de ape i stuf. speciali ti. termoficare.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. de protec ie i ameliorare a calit ii. parametrii tehnici.. gaz. structura. Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare.cadastrul fondului imobiliar . folosin a.eviden a i inventarierea apelor. i conducere a statului 39 . calitatea.

În acest sens. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii. La rândul s u.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. etc.administrativ . fiecare dintre cele trei elemente.imobilul : suprafa a . Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. y y particip la identificarea resurselor funciare.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . proprietarul i pozi ionarea teritorial . vizeaz mai multe însu iri i anume: .pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. destina ia terenullui (constructiei). construc ia i proprietarul. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . calitatea terenului. aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. . categoria de folosin a terenului. furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. Entit ile cadastrului general sunt: parcela. ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). cu sau f r construc ii). . situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul.

livezile. republicat . dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . planta iile de hamei. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). orez riile. serele. cele cu vegeta ie forestier .p unile împ durite.1 din legea 18/1991. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur .4 Destina iile terenurilor 1. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. 1. c p un riile. fâne ele. terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice. Terenurile cu destina ie agricola (TDA). pepinierele viticole. b) terenurile neproductive . 1. p unile. solariile. produc ie sau 41 .4.Conform Art. constituie fondul funciar al României. planta iile de duzi. republicat . sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . pepinierele pomicole. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole.2 din legea 18/1991.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. r sadni ele i alte asemenea.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . indiferent de destina ie. terenurile de orice fel. care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile .stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. viile. 2.

de telecomunica ii. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere.administra ie silvic . feroviare. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. bolovani uri. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . monumentele naturii. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. ravene. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. 5. precum i cele neproductive: stânc rii. termice i al gazelor naturale. construc ii i instala ii hidrotehnice. alte amenaj ri ale localit ilor. cariere i halde de orice fel.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. abrupturi. termice. Terenurile din intravilan (TDI). asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 .teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. 1. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. pentru exploat rile miniere i petroliere. pentru nevoile de ap rare. de transport al energiei electrice. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice.G. râpe. inclusiv terenurile agricole i forestiere.4. plajele. ca atare. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. terenurile destinate împ duririlor. 3. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). nucleare. rezerva iile. din interiorul unitatii administrativ. 4. Datele C.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare.

prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. ³total terenuri neagricole´. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. etc. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. Desigur ca. se aplica regulile cadastrului general..constructii´. ³total terenuri cu curti. 43 . pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. dar si in modul de prelucrare. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. Asadar. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. etc.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). De exemplu. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. in functie de solicitari. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale.

Aplicarea regulilor (normelor) C. a unor forme de cadastru de specialitate. individualizat printr-un cod. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. in special a planurilor cadastrale.G.). din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. este unul din atributele parcelei. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. republicata.5 Categoriile de folosin 1. indiferent de destina ia lor. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii.5. La randul lor acestea. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. in anii din urma. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). 1. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala.18/1991. definite prin Legea fondului funciar nr. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex.A. y Categoria de folosin ã a terenului. 44 a terenurilor .

care nu se pot reprezenta la scara planului analogic. etc. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. la care se adaug nota iile de detaliere specifice. terasare. 1.2. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 .3. talazuri. 1.sere (AS). etc. diguri.c p un rii (AC).2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1.paji ti cultivate (AP). dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare. 45 .G.4.6. În cadastrele de specialitate. se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. 1. 1. 1.orez rii (AO). se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa . 1. p strându-se îns simbolurile standardizate.solarii i r sadni e (ASO). y Aceste atribute.7.G.gr dini de legume (AG).1.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.5. irigare. al turi de num rul cadastral al imobilului.5.arabil propriu-zis (A). în func ie de necesitate. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. benzi înierbate. debu ee. incluzand i suprafe ele ocupate de canale. 1.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene.

Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . 2.p uni împ durite ( PP ).. care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . 3.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).fâne e cu pomi fructiferi( FL ). care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . având urmatoarele subcategorii: . 3. 2.1. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.p uni curate (P).4. 2.fâne e curate(F). criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3.fâne e împ durite( FP ).3. 3. 4.3. La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. prin însamantari la intervale de maxim 15.2.1. fructele reprezentând un produs secundar.4. precum i p unile care provin din foste livezi.2. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial.1.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor.p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).alte culturi perene (AD).8. 3. 2.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren.

sunt terenurile plantate cu zmeur . coac ze.2. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate. 4. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice. indiferent de proprietar. . Din aceasta categorie fac parte: 47 .planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie.4. 5.2.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´. 5.livezile intensive i superintensive (LI). sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol.pepinierele pomicole ( LP ).pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. 5. trandafiri de dulcea .1. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional.viile nobile (VN).planta iile de duzi( LD ). 4.4. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. Livezi (L) Livezile clasice (L). etc. 4.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ).4.3.3. agri e.1. 6. 5.

digurilor. c ilor de comunica ie. m r cini uri. cursurile de ap . terenuri ocupate de pepiniere. 6. De obicei.apele curgatoare ( HR ). 7. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. c tini uri. culturi de r chit . terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice.1. care. solarii. privaluri. pârâurile. arbu ti ornamentali i fructiferi.6.p durile (PD). cu urmatoarele subcategorii: 7. 6.3. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa..pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ).terenuri destinate împ duririi (PDI). Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. etc. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. salcâmi.5.perdele de protec ie (PDP). terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri.25 ha.tuf risurile i m r cini urile (PDT). gârlele. etc.). planta ii. etc. 6. 6. numai la viituri mari.4. din mal în mal.2. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. nu pot avea alta folosin . combaterea eroziunii.. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic. 48 . dupa retragerea apelor. apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care.1. a ez rilor umane. ienuperi uri. sunt terenurile în curs de regenerare.

Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. 8. cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. 7. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m). insulele i prundi urile. astfel: 49 . ale b l ilor.ape statatoare (HB).2. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . ale locurilor de acostare. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. din punct de vedere func ional i al administrarii.3.lacurile i b l ile naturale .marea teritorial i marea interioar (HM). marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. 7.

5.a-proprietate privata a pers. drumuri expres.8.drumurile na ionale (DN). duble i înguste.2. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare.b-proprietate privata a pers. 9. juridice . triaje. aeroporturi i alte obiective importante. 8. 8. fizice . Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. 9. 8. drumuri na ionale principale. ora e. fâ ia de frontier . cariere. care pot fi simple.c ile ferate (CF). porturi. cimitire. fabrici.4. silozuri.drumurile jude ene (DJ).F. 50 . g ri. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. parcuri. pie e. docuri de depozitare. care cuprind str zi principale. exploat ri minerale i petroliere. debu ee. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza.drumurile de interes local (DC). gr dini botanice i zoologice. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. 8.1. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC). care cuprind la rândul lor: autostr zi.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. cur i. sta iuni balneoclimaterice. hidrocentrale. uzine. drumuri na ionale secundare.J. drumuri europene. care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii.3. sau secundare i uli e. rampe de încarcare. terase.

c-domeniu public al statului .construc ii comerciale .11.2. 9. 9.construc ii sociale . 9.construc ii industriale .4. 9.1-construc ii de locuinte . 9.N.CINV.construc ii pentru cult .CIND.construc ii pentru s n tate .CAGR.CEDIL.CCUL.construc ii i amenaj ri sportive .15. i destina ia: 9.6.e-domeniu privat al statului . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .construc ii financiar .14.CMET.3.bancare . 9.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A).CMASI.construc ii edilitare .CANEX.construc ii administrative .CSPO.CFB.8. 9.CCOM.CSAN.construc ii pentru cultur .construc ii turistice . 9.construc ii metrou .9. 9. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.9.construc ii de monumente. 9.construc ii anexe . 9.S. 9.5.CTUR.construc ii de agrement . 10.CSOC. 9. 9. 9.CCLT. ansambluri i situri istorice . 9.7. 9. 9.12.L.construc ii pentru înv mânt .CADM.CLOC.13.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale .10.16. 9.17.

3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. râpe.10. 10. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil .5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. ravene.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. 10.6.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.2-bolovanisurile. stâncãriile. 10. 1. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor". pe care nu cre te vegeta ie. precum 52 . îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. 10. 10.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive. i proprietari.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf.7. 10.

1.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. topografice. 53 . fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. comasare. Altele sunt proprii numai cadastrului general. care de in sau execut astfel de documenta ii. topografice. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. ora ului sau municipiului). ca de exemplu opera iunile de parcelare. dezmembrare.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. fotogrammetrice .Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene.6.. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici.

domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). . Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. comasare. .4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale. Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice).6. 1. sau a opera iunilor specifice de parcelare. în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: .domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . rectificare de hotare. iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene.

din partea protec iei mediului.h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. . ca de exemplu: . ora ene ti sau municipale). documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin . furnizând documenta ii oficiale ajut toare. precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. .din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. . datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile). documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice.6.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. 55 . etc. 1.din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor.

) i a c r ilor funciare (C.D. sistemele de m suratori prin unde. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii.) ce vor face posibil integrarea C.S. este perceput ca institu ia care trebuie s . sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.În timp.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1. în cadrul G. Pentru proprietarul-persoan fizica.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.( Geografic Information System).G. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public.S.sta iile topografice totale.F.F.i asigure datele autorizate.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.G.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C.7. Sistemele G. metodologiile de lucru. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu .P.static si cinematic -. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 .tiin ific. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. (Global Positioning System) .I. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor.1. C.G.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.

autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan). naviga iei aeriene. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora.G.delimit rile izlazurilor .7.G.de noi tehnologii. . 1:1000.litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500.litigiile cu privire la terenuri. C. .) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . etc.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. 1. . între proprietarii persoane juridice. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . în scopul pentru care sunt legal destinate. etc. institu iile juridice i de administra ie financiar . opticii. se pot men iona: . mecanicii. 1:2000. 1:5000. programelor spa iale. 57 . pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C.

calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. astfel: . . . etc.parametri privind proprietarul i destinatia terenului.parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului.corec ii la nivelul foilor de plan cadastral.protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice.prelucrarea datelor primare (initiale). . etc. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape. 1.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). utilizandu-se. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric . în cazul teritoriilor mari. ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale.corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial . const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: ..7. . fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . în cazul lucr rilor de ansamblu.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral.parametri privind calitatea terenurilor agricole. cum ar fi: .3. .

pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. prin înc rcarea b ncii de date(B.D.) a cadastrului general(C.) care conduce la memorarea.prelucrarea datelor finale. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale.) la nivelul jude elor.D. în ansamblu situa ia pe total ar .pe planurile cadastrale. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor.D.D. organizate specific. . pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar . . fiind format dintr-un ansamblu de date. Orice B. are urm toarele func ii: -definirea a datelor. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor.D.).B..D. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. a indexului alfabetic al proprietarilor. iar în final se efectueaz sinteza.G. a formei codificate.prelucrarea datelor intermediare. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B. ob inându-se fi ierele respective. ob inându-se.D. Banca de date (B.D.G. a foilor de plan cadastral. de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 . dupa caz. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. în cadrul B. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i.

-codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. informa ia cadastrala o putem reprezenta. . asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. ce realizeaz leg tura între B.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. -utilizare. cuvinte.. de exemplu: entitatea de baz -parcela. Astfel.categoria de folosin terenului. cifre. -administrare. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. Atributul se exprim prin descrierea entitatii. valoarea-suprafa a parcelei.D.D.semne) convenabil unei comunicari.M. i operator în vederea folosirii curente i optime a B.D. atributul. acestea sunt: primare sau de intrare.) ce reprezint cea mai complex func ie a B.. anterior programate. -gestiune a programelor. sunt definite de elementele: entitate. Din punct de vedere al informaticii. 60 a . cât i pentru cre terea debitului de informa ii. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. intermediare i finale sau de ie ire. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. de c tre beneficiari.D.D. Valoarea exprim m sura entit ii.criteriile de validare. -manipulare. atribut i valoare.

Indiferent de scop i structur . cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. în retea (în structuri arborescente. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. actualizarea. subordonate unor rela ii de apartenen ). . precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. astfel încât sistemul de gestiune specific B.D.introducerea datelor ini iale în memoria extern .calcularea i memorarea rezultatelor.inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare.D. 61 . consultarea sau exploatarea. arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri. etc.D. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . salvare i restaurare a fi ierelor. sistemele de gestiune ale B. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). .-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare. sortarea. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. reorganizare. Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea.

7/1996. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic.perspective.956. nr. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei.00 m. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme . .389. 62 latitudinea =46°. R =6. avand efect juridic echivalent celor pe hartie.378. i=1. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei.1 Sistemul de proiectie stereografic.478 m. se organizeaz date a cadastrului. S''=201.1. longitudinea=25° . raza cercului de alteratie nul ..00 m. proiec iei.718 m. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice. X =500. 2. Y=500. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss.000.000. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei.681 m.

2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent. se observa c pe cercul cu raz de 201. 63 . iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice.215m/km. deforma ia maxim la periferie(Timi . deforma ia regional este egal cu zero. cercul fiind denumit de deforma ie nul . prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. Constan a) este de +0. o împ r im la coeficientul C.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0.1. 2. adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. Constanta C=0.250m/km. Din figur . dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. la îndesirea acestora.

2. a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren). relieful teritoriului administrativ. etc. eviden a imobiliar-edilitar . y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). 2. dup caz.2 Introducerea cadastrului general 2. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . ora ul. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . 64 . a punctelor geodezice de îndesire. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. 3.2. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii.). pe baza analizelor de teren. num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. m rimea suprafe ei totale.1 Generalit i Natura. Determinarea.

Numerotarea cadastral de folosin actualizate. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Calcule la etapele 3. c) de completare i actualizare a planurilor existente. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. 5. 8. i 4c. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. 1:2000) 6. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. 10. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan.1:500. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. 7. 9. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. planimetrare. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. etc. c) pe baza actelor de proprietate.4.

conduce. c) indexul alfabetic al proprietarilor. cu 5. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. 4a. 2. d) registrul corpurilor de proprietate. 12. respectiv ONCGC-OJCGC. îndruma. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin .2. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. cu 9a. 4a.: etapele 3 cu 4. etc.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. 66 . Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. 4 cu 7. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza. 13. b) registrul cadastral al parcelelor. ca organ de specialitate tutelar..b) în sistem on line. 11. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. de ex.

y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. 2. ce se încadreaza în valoarea licita iei. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. i posibilit ile de utilizare. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. aerofotografierea. 67 . programul de desf urare al lucrarilor contractate. y Proiectele tehnice con in: 1. 3. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC.

teritoriale. hotare ale: . din punct de vedere cadastral. . y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general . hotarele se clasifica astfel. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general. iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor). uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. transporturi etc.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. .). Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii.3.2.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).2. ale intravilanelor i jude ene. ape.3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. y Dupa importan a. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . p duri.2.la jude ele de grani .unit ilor administrativ.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole.

iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). construc iile social-culturale. g rile. canale. în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i).Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. depozite.Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. împrejmuiri artificiale permanente. gr dina de legume.Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. . autog rile. tarlale i parcele (imobile). no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe.. via. întreprinderile industriale. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. . cursuri de ap . cvartale i parcele (imobile). Tarlaua este o no iune cadastral specific . numai c localizarea se refera la intravilane. curtea. limite de p duri. creste sau fire de v i.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. .Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. delimitarea facându-se în special de str zi. . amen jarile sportive. . agro-zootehnice. livada).Corpul de proprietate. etc. 69 . formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. re elele edilitare i comerciale de deservire.

2. organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru.lucr rile pregatitoare. .Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc. Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. . Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: . ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului..2.3. leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. cazare.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar . formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali. de depozitare a materialelor. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . etc.de materializare în teren a punctelor de hotar.2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului.lucr rile de stabilire a liniilor de hotar .

secretarul consiliului local. 4.C. Din comisie vor face parte: 1.C.C.J.C.J.4 Re eaua geodezic 2. atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism. Geodezie i Cartografie i.G. 2.4. Comisia . identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune.juridice de in toare de suprafe e de teren. 2. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru.2. în prezen a proprietarilor. în condi iile legii. primarul. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin .G. referitoare la zona respectiv . De regula. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. dupa caz.2. . Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare.prin grija delegatului O. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.1 Generalit i 71 . precum i limita intravilanelor stabilite. 3.

acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC.5. adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970). 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: . În cazurile limit . rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare. ca re ea de sprijin.1970. realizat într-un sistem unitar.2.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. 2.2.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice . s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic .1970.

codul numeric personal i adresa de re edin . -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. rii.6. etc. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. este i calit ii terenurilor.6 Identificarea pe teren a propietarilor . Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele.2. Planul cadastral are la baz planul topo .Planul topo-cadastral. pe suprafa a totala 73 . necesare întocmirii planului cadastral. 2.2. fiind evidentia i în documentele prim riilor.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate.

intravilan). Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei. dup num rul etajelor.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . 2. în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date.6.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate . Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . dup destina ie.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. la fa a locului. pe copia planului topo-cadastral. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor.2. se înscriu cu caracter nedefinitiv. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). supuse prelucr rilor complexe. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . indiferent de destina ia lor. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 .

20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500.2. social-culturale i industriale b. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. construc iei /Indici de cartare a. C. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000.Categ. Construc ii de locuin e. Parcelele sub m rimile men ionate. 2. 40 m2 pentru scara 1:2000.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior).4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 . nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar.6. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. B.

y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. . Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. etc. începand cu tarlaua nr.c ile ferate întretaiate de ape. limite de p duri sau exploata ii agricole.drumurile de exploatare întretaiate de ape. 76 .Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. drumuri na ionale i drumuri comunale.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm.). .1 din tarlaua nr.drumurile judetene întretaiate de ape. c i ferate i drumuri na ionale. . c i ferate. cîi ferate i drumuri na ionale.) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat. ape curg toare.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate.drumurile comunale întret iate de ape. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. forme naturale ale reliefului. canale. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. respectându-se urmatoarea ordine: . canalele.1. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla. etc. iar al parcelei în centul de figur al acesteia. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare. .

atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite.6. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin .digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate. sub forma frac ionar .5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan.). iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm. În acest caz.. 2. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. iar la intersec ia cu alte strazi.1. ca i în cazul intravilanelor. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante.2.

6. hotarele intravilanelor componente. folosin a )a corpurilor de proprietate.).6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. miniere. 2. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. etc. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil.2. gospod rirea apelor. etc. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin .specific intravilanelor. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). schemele de dispunere a foilor de plan. a parcelelor i ( dupa caz aducere . de transporturi.

cadastrale. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. cimitire). terenurile apar inând domeniului public (parcuri. 2. sediile prim riei.6. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit.000. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. oficiilor. apele curgatoare i lacurile. limitele intravilanelor cu denumirile lor. poli iei i ale altor institu ii publice. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral.000.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. terenuri de sport. p durile.2. 1:25. colilor.000 sau 1:50. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale.

denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. iar pe celelalte plan e în partea de jos. în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. c) registrul cadastral al propietarilor.7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora. . cu litere având în l imea de 3 mm). . e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .2.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . .. ora sau municipiu. 80 . 2. d) registrul corpurilor de proprietate.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu.direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). sunt: a) registrul cadastral al parcelelor. .schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente.

pot fi accesate selectiv. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. se adun într-un singur loc (OJCGC). de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . jude ene. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. B ncile de date. atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. balan e ale fondului funciar. Sistemul de prelucrare automata a datelor. etc. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. care a fost folosit pentru fondul funciar. unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. Banca de date a cadastrului general jude ean. componente. printr-un sistem soft adecvat. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent.

or enesc sau municipal. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 .fi a suprafe elor pe foi de plan.fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. erau: . categorii i subcategorii de folosin .registrul cadastral al proprietarilor.fi a centralizatoare pe grupe de posesori.subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. .indexul posesorilor. .registrul cadastral al parcelelor. . .indexul alfabetic al posesorilor.fi a teritoriului administrativ. Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem. pe ar . .fi a suprafe elor pe numere cadastrale. precum i balan e ale fondului funciar. se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. . .comunal. .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. la nivel de jude . . întocmind rapoarte de sintez .

judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar.2.8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. etc. ora ene ti sau municipale sunt abilitate. administra iei financiare. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur . s in tiin eze proprietarii interesa i. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . 2. potrivit legii. a organului central de cadastru i.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. silvicultur . Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal .zone cu densitate mare de parcele. dup caz. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. prim riei.partea tehnic .). Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. consiliile comunale. 83 . în vederea actualiz rii actelor de proprietate.

terenuri sau construc ii. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. este necesar a arata c .3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. prin care. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. registrele de taxe i impozite. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. cu date din cadastrul general aduse la zi. 2. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. potrivit legii. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. 84 . constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda".3.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. transmite.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume.

18/1991 si legii privind cadastrul general. i recep ionate de OJCGC. desmembrari prin vânz ri-cump r ri. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. prin inerea la zi sistematic . între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. circula ia terenurilor între persoanele fizice.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. etc.3.Din punct de vedere al modului de organizare. .) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . partaj ri. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani.cotidian i prin aducerea la zi periodic . 2. Recuperarea. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare.

sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.6 ani) 86 . 2.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale). De fapt. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii.3. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi.dac s-ar manipula i corecta zilnic.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare. Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale . Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. Desigur ca i în bazele de date .3 inerea la zi periodic (perioada conform legii . când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale.în special a planurilor cadastrale . In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare .

material plastic transparent.a categoriilor de lucr ri necesare. baz tare). b.recunoa terea terenului.executarea lucr rilor de m sur tori topografice. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . mai întâi în zonele cu modific ri mari. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. . care cuprinde: . dac exista plan digital. inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). fie sub form analogic (pe suport hârtie. . fie sub form digital . 87 . a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic .Pentru realizarea Cadastrului General. Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a. analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. Faza lucr rilor de teren.dup caz.

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.2 trebuie s fie nul : S1. altfel prezentat: D1.6) deci.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.11.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3.13 ™ cos U12 (3. 005 D12 [m] 2 Observa ie. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului.11 ±12 D12 ° (3.7) sau. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.11.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3. (m 2 ) e T ! 0.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1.13 ™ sin U12 .2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.2.3.12 ™ cos U12 (3. 3.9) ¯ Y °12 ! Y1  D1. înlocuind în (3.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1. Punct pe segment situat înafara segmentului.

11 .Y13 ). 3.5) sau (3. ( X 2 . ( X 13 .se cunosc ( X 1 . Cu rela iile (3. Y11 ).1.Y2 ) .12 . Puncte pe segment Datele problemei: . D1.7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11. 2 puncte cunoscute din teren . 12.se precizeaz : D1.1. D1.11  D11. se face verificarea D1. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3.12  D12.se cer: ( X 11 .1. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut. ( X 12 . .K .9) 93 .2 ! D1.Y1 ).13 12 11 13 2 0 Fig.2 3.11. Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.4. X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1.3.13  K  Dn  1.1).13 . 13 Observa ie. 12.2.3. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3. la distan a cunoscut fa de unul din capete.Y12 ).

S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. Punctele situate pe drepte. practic. 3. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. dou câte dou . ( X 4 . segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. de coordonate cunoscute. pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. se intersecteaz în puncte unice.5.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. ( X 2 . Y1 ). se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . cu 94 .se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare.6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . Y3 ). 3. a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. Y4 ) .

11)// (3.11)/V (3.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.10) (Y Y Y ® tg U1. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 . .11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3. Solu ie.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.21 ! U12 ¯ U °3.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3. Y21 ) .11)/ se ob ine coordonata Y21 . Cu rela ia (3.11)/// (3. apoi se tie c : U ®1.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! U 34 dar (3.1) se calculeaz U12 i U 34 .21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.se cer: ( X 21 .21 (X 3.21 ! 1.

31 ! U 34 . U 3.X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} .31 ! U12 .7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig.[34] . unde 41  [12].8. 96 . U 3. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei.41 ! U 34 i deci rela iile (3. 3. 3. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie).11)V pentru coordonata X.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. În lucr rile [2]. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} . respectiv U1.41 ! U12 . respectiv (3. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1. Observa ie. similare.

12} i din figura 3. 3. deoarece este evident c Y51 ! 0. rezultând U12 din rela ia (3. Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} . deci: .pentru coordonata X 51 .10. Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. Y1 ).1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0.9. X 61 ! 0 . Se observ c . Y1 ) .se cer: X 51 . Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. respectiv axa OY. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. se cunosc ( X 1 . Y0 ! 0. dac not m cu E unghiul 97 .4.11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. date care înlocuite în rela ia (3. Solu ie. 1. practic.3. Y2 ). 000 m. X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 .1. Y61 . respectiv Y Y1 Y2 Fig. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. 2  D1 X2 . ( X 2 . Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. 000 m. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} .

51 Y1 (3.11.13) Y1 E dar Fig.12). 3.51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3. Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1. Similar: Fig.10. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.X N 51 1 X1 E U 12 (X1. Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g .51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1. 3. iar tg E ! 2 ( X1.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .

( X 2 . 3. deci 12 34 i 12 ! 34 .se cer: ( X 11 .5. Datele problemei: . Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei.1. (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3.se cunosc: ( X 1 . 34 paralele sau/ i egale. Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . 99 .12. 3. Y2 ) . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. Y4 ) . Y1 ) . ( X 4 . În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. Observa ie.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie. Fig. În lucr rile (1). se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . Y3 ) . Y11 ) . un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.

( X 3 . ( X 2 .11 (3.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1. Y3 ) .se cunosc ( X 1 . 3. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea. 3.11)V i (3.11)/. Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format.11 12 i 3.11 (Y13 ! (Y2. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente.3 a.1. deci suntem în cazul 3. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3. Y1 ) .6.se precizeaz : 3. Drepte paralele .13.15) 100 .1. Y2 ) .Solu ie.

16)/ (3. respectiv (3.21 ! 21.16)// 101 .2 ¯ ( ° Y3.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.2 (Y2..11 (X2.11. 3.21 (Y21.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.12.3 se ( ® X 3.2.21 ! (X 21.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.21 ! (Y21.16) (3.15)// 1.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig. Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.3 .

Fiind drepte paralele 4.11 i 2.11 I 1. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.11 ! U 2.3.Y1 ).Y3 ) respectiv ( X 4 .3 .2 ! {11} .3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1. Solu ie. Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei.11 2.11 ! tg U 2.3 ! Y Y (Y4. ( X 3 . Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt . 3.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.1. Y4 ) punctul exterior.11 ! 11 4 (X 4.13.3 au aceea i orientare U 4. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.11 X 11  X 4 (3.2 102 . Y11 ). Datele problemei: se cunosc: ( X 1 . 4. se cer: ( X 11 . ( X 2 .Y2 ).3 tg U 4.7.17) (3. se precizeaz : 4.

3. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 .1. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1. Y3 ) 103 . (3. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.Y1 ) . Drepte perpendiculare.18) (3.11 ! tg U 1.17)/ sau (3. - se precizeaz : 2. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.19) Observa ie.11 ! 11 1 (X 1. Fig.2  X 4 tg U 2.2  tg U 2.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2.17)/ i (3. Y2 ) .1 .3 Din ecua iile (3.19)/ Cele dou ecua ii (3.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1.tg U1. respectiv lungimea perpendicularei D32.2 ! Y11  Y1 X 11 .2 ! Y Y (Y1. 3.8.3 B 2.3 tg U1. se cer: ( X 3 .11 X 11  X 1 (3. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie. X1 0 1 Datele problemei.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.18)/ rezultând Y11 .14. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 . Y11 .18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.

Y4 ) . Solu ie. Dreptele fiind perpendiculare (3. Se cer: ( X 4 .Solu ie.20) (3.3 3 N X2 U 2.21) Observa ie.1 X1 0 1 (Y2. Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . respectiv U 21 . Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc .15. Se X X3 (X2. 3.3 E 2 U 2.3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte. 104 . Din coordonate rezult observ c orient rile U12 .

D1 I 12 ! {4} .18.9.1.(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . ( X 4 . ( X 3 . Se precizeaz . Y1 ) . X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei.U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3.28) D24 0 Y4 Fig. Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. 3. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . D. distan dus la o dat . Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 . D1 P 23 .27) sin E ! D (3. Dup calcularea orient rilor U 21 . (3.19. 3. (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare. Y4 ) . Se cunosc ( X 1 . distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. X 1 X4 4 2 E D Se cer. Cap t de drum. ( X 2 . Y3 ) . Cap t de drum Datele problemei. Solu ie.26) Observa ie. Fig. Y2 ) . Y4 . Lucr rile (1). 3.

Frântur de drum Enun ul problemei.28)/ (3. D1 P12 . ( X 1 .29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3.30) D2 Y 0 Fig. D 2 I 12 ! {5} . Se precizeaz . Datele problemei. D 2 P 23 .10. D1 I D 2 ! {6} .19. Y2 ) . 106 . X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . Y3 ) i l imea drumului D2. 12 I 23 ! {2} . ( X 2 .Y1 ) . 3. Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate.D24 ! D sin E (3. ( X 3 . Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.1. Frânturi de drum.

3. ( X 4 .1. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3.20. Y5 ) . ( X 6 . 3.Se cer. Y4 ) .34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.33) (3. Y 0 Fig. ( X 5 .11. Y6 ) Solu ie. cazul general 107 . Apoi: (3.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Capete i frânturi de drum.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

154 se pot calcula prin metoda analitic . Solu ie. Datele problemei.42) (3. Observa ie.43) 3. 154 din suprafa a Sp.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig.25. varianta exterioar Enun ul problemei.1. Cazul unui triunghi. într-un poligon oarecare. 3.1. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. Ariile triunghiurilor 165. Sp. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. Enun ul problemei. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. similare cazului precedent.17.17 în poligonul 1234. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. Se cere s se deta eze o suprafa . practic în triunghiul 134.

44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat .se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . Y3 ! 1000. Se cere. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. m rimea 3 Fig. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar .26. 000 m. 000 m.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. Distan a D34. S K 2 4 Datele problemei. D23 . Deta area în triunghi.45) 114 .punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. Varianta 10 analitic . . cazul expeditiv Se precizeaz . 3.se m soar pe teren D12 .coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. Solu ie. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32. deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. se precizeaz suprafe ei Sp. 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. D31 se presupune c X 3 ! 1000.

( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3.27.46)// (3.44) unghiul E . b) metoda liniar . Sp E S 2 4 .48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig. cosU 32 ! 1 .se tie c : 115 .cum 3 Sp ! (3.47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3. Varianta 20 trigonometric .se calculeaz cu rela ia (3. Deta area în triunghi. cazul expeditiv.1. 3. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34. sin U 32 ! 0. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .16. deci (3.46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.46) (3.

50) 3. latura de deta are va trece prin vârful 1. Se precizeaz . Se cere. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at .28.1. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. Datele problemei. 116 . S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului. pozi ia în teren a punctului 7.49) D34 ! Sp S (3. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3.18.. 3. suprafa a deta at având ca baz latura 16. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. a) Metoda riguroas . Solu ie.

± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului. 000 m .de exemplu ¯Y5 ! 1000. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. 3. deci.1.. b) Metoda trigonometric .se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3. 000 m X ± . Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul.29. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 . Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie.

Dac Sp S156 suntem în cazul 3.56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are. din aproape în aproape. acum (3.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3.E 2 . I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem. 13 i m rimea unghiurilor E1 .54) I 2 ! I  I1 i ci D15 . apoi H 1 etc.19. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 .53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .30.larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3.E 3 . 000 m) i latura subîntins l.1. 14.52) (3. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3. .E 4 . 3. iar dac 118 .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3. 3.30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d.acestea pot fi determinate (fig.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15. (de exemplu: d ! 10.

S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. i ( X 4 . 3. dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. Y3 ) D14 . 5 7 4 3 Fig. Y2 ) .19. 3. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi.31. Y4 ) sau . Datele problemei. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.1. ( X 2 .32. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 .56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. Fig. Y1 ) .

Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. Solu ie. ( X 5 .1.60) 3. Cunoscând distan a D14 3. Se cer.16.58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1.57) (3.1. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . i unghiul E în vârful 1. 2 i 3.22.Se precizeaz . prin punctul 4 aflat pe latura 12. (3. 13. 120 prinytr-un punct aflat pe una din .cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei.59) (3.

42). Observa ie. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. respectiv 6.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. 3.43). cazul 3.1. Datele problemei. 6 3 Fig. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. ( X 7 . în col urilor acest caz Fig. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. prin vârful 6 în triunghiul 561. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S. Y7 ) . Se cunosc coordonatele poligonului. 3.7 5 Sp S 1 Datele problemei.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3.16. cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei.34. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3.33. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 . 3.1. Se cer. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. 2 4 Se precizeaz . Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. (3. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui .

Se cer. Solu ie. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. Metoda 10.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . direc ia spre care se face deta area. Se precizeaz .62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3.63) 122 .

alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). laturile triunghiului deta at. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3. (3. în fapt. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4). c .66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. grupa (3. b.35. x i y.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. 3.66)// 123 . Punctul exterior.63) distan ele cu a.

65) rezultând x.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3. din rela ia (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 . În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.69) .sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. adic segmentul D26 .

71) (3. 0 Fig. 3. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3.72) Metoda 20.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .35. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .

a2 ! 26 fiind necunoscute. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .78) a2 ! (3. în triunghiul 235: (3.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.79) (3.77) a1 ! respectiv. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .

79)// respectiv rela iile (3.82) de unde. avem: (3. 2.80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3.80)/. respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1.77) i (3. deci: U 46 ! U 43  I (3.69).79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. Metoda 30. prin intersec ie înainte. (3.78)// (3.79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 . (3. (3. 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46.80) 127 .70). Cu prima parte a rela iilor (3.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3. (3. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.81) cu (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.78). 3. (3.80)/ ob inem a1 .80)/ ob inem a2 . iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6.76) rezult chiar suprafa a S p : (3. Dar.71).

82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.82)/.85) .84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3. 3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.

sin A ! sin( B  C ) .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3. [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . unde a ! D47 .86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.87) Aplicând (3. rela ia devenind S ABC ! (3.85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .Cum A ! 1800  ( B  C ) .84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ . b ! D37 rezult : 2S 436 (3.

calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3.88) u or de solu ionat. respectiv 6.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. problemei i sunt similare cazului anterior. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. Se observ apoi c : 0 Y Fig.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3. În continuare cu rela ia (3. 12 respectiv 13. 3. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3. 3.1.90) 130 .37.21.

Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare.38. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . Observa ii. 20.1. Observa ie. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp.22. cu orientarea diferit de cea a 131 . În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. 3.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. Se pot aplica i primele dou metode. 10. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. 40. 3. metoda 30. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. laturi egale) 30. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. Astfel solu ii. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei.

Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .91) (3. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3.95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3.1.a1. 3. Enun ul problemei. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 .93) (3.23 metoda a 20 ±a . respectiv 23. în fapt D15 respectiv D26 . Rela ia (3.23.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3. Solu ie.dreptei 43.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.95)/ 132 . a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3. B ! S 234 .1.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3. Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.95) A ! S134 .

rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 . ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. 3.95) va deveni. B ! S 234 .39. Solu ie. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme. 3. În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3.1. a1.25. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. a2.1.24. 3.a2  Sp AB a !0 S S (3. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)).95)// unde A ! S134 . Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.97) . înlocuind pe Fig.96) deoarece: S543 ! S 463 . descompunând poligonul în patrulater.

70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . (3. a1 ! a2 ! a .95) ob inem a1 .1.69).99) general (3.98) A în ecua ia general (3.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3.26. Deta ri în trapez.97)// (3. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3. adic S134 ! S 234 . 3. 3. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.97)/ (3.40. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3. a2.95) Fig.

C ! S123 . 135 .102) a !1s 1 Sp S123 (3.103) pentru deta area de la baz spre vârf. B ! 0.100) Observa ie.99)/ (3.101) pentru deta area de la vârf spre baz . sau A ! S123 ! B .95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3. Rela ia general (3. C !  S123 .Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0. a1 ! a2 ! a ecua ia (3.99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.

unghiurile E . Se cer. S p . 1. ( X 1 .1.41. Y2 ).103) (3.105) 136 . a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Solu ie. ( X 5 . 45 P 23 .Y5 ) . Y1 ). de la se vârf spre baz . S p ! S145 . D45 compus din D46 i D65 . Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . 3. Y3 ) . ( X 2 . Deta ri paralele în triunghi. Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . ( X 3 . ( X 4 . Datele problemei.104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. Y4 ).28. Sp. în l imea D16 . Se precizeaz .3. D14 . coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. F . K .

D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.42.105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145.106) 2 (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3.106) ob inem 2 D45 1 (3.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf. Se observ c D14 .108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig. D15 .110) (3. 137 . 3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3.

1.69).113) S! D23 ™ D17 2 (3. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.24 ± 3.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi.Cum laturile D12 .1. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare.115) Observa ie. În cazul deta rilor în serie.43. unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). 20. 30. Odat 138 . (3. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.112) D35 ! D13  D15 (3.114)/ D67 ! D17  D16 (3.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3. În solu ionarea problemelor 3. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig.70). D13 . 3.

117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.41. 3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3. în serie (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K . Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .116) D1 j ! Fig.

distan e date).70). ( X 5 .29. implicit X 2 . Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri.1.E . D12 . S . se cer ( X 4 . distan e) ale suprafe ei ini iale. Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig. Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. K . F . (3. 123 ! {4. Y2 . Sp. Solu ie. D13 . D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. unghiuri. D23 . S245 ! S p Se precizeaz . 3.69). de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat . a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. D25 . Datele problemei.3. D24 .45. D B 23.Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. D I V Se cer.Y4 ). În triunghiul 245 avem: 140 . Deta ri perpendiculare.5}. În cazul triunghiului Se cunosc. cea în care se opereaz deta area.

126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.125) Sp ! (3. 3.Sp ! (3. Sp.124) D25 ™ D45 2 D25 .46. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3. Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.127) 2S p ctg F D25 ! (3. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .

iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.133) iar D15 ! D67 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.din suprafa a dreptunghiular S1765 .134) 142 . Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. Se determin D17 .

47. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 .135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3.134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are. sin F ! (3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. deoarece 56 P17 143 . D X 4 H F K 6 3 0 Fig. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23. 3.c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape.

Dreapta de deta are este 9. 3. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. zona alocat unui canal hidrotehnic. cale de comunica ie. 4. 5.1.30. Se precizeaz . zon i fi etc. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial.) a c rei pozi ie nu poate protejat . 2. zon reziden ial destina ie.12 P23 . 7. de exemplu. 8. platform . Datele problemei.12 . 6. iar 9. S d aria protejat . care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig.48. S p suprafa a deta at .3. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 3. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. suprafa afectat deta are. S . Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. 144 S p având ca baz ca .

10 ! a. S 3. coordonatele punctelor de deta are 9.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i.13 ! h . Solu ie.12 ! c. 10. S925. S p ! S p 1  S p 2 (3. D25 ! b. S p1 ! (3.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3.141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .10. D36 ! d .10 ! S p1. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9.Se cer. 12. D11. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3.12.13 pe latura 23. D56 ! l .142) 145 . 11.6 ! S p 2 . pentru simplificare: D9.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. D9.137) Not m.

142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.144) 146 .141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ). c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.143)/ Adunând rela iile (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV i (3.142)IV iar (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.

146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h . dar din (3.147)/ dar: b  d ! D23  l (3.144). Ah ! (b  d )  ( a  c) .Înlocuim (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.149) 147 . deoarece este un parametru cunoscut.148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3. toate unghiurile fiind cunoscute.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .145)// h! (3.144) în (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.

152) 148 .Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3. 3. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.12.11. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie.6. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig. În figura 3.49 simplificându-se rela iile.49.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3.

Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3. 3.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3. D9.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.153) Not m D23 ! D1 .154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.157) 149 .10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.50.153)/ Din figura 3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.

155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.Sp ! (3.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.153)V (3.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.3 tg U1. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.2  tg U 2.1.31. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .2  X 4 tg U 2.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.

Y1 ). Y3 ) . ( X 3 . Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. ( X 2 .Y5 ) . Y2 ) . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 .156) 151 . G 6 P23 . ( X 5 .Y6 ) Solu ie. 3.X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei.Y4 ). Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . ( X 6 . Se cunosc: Fig.51. ( X 1 . G 5 P12 .

Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. Y2 ) . deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . Se cunosc: ( X 1 . G5. problem . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12.1.1.157) 3. S p 2 .32. ( X 3 . Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. 66 / P 13 . Y3 ) .52. Y1 ). Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. 3. S p1 . Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . S p 3 . ( X 2 .similar prin ducerea unor paralele G 4. O generalizare a problemei 3. 55 / P 23.31. S p 2 . 152 . G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig. la Y S p 3 . Datele problemei.

Y5 / ) . Se cunosc: ( X 1 . Y4 / ). O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei.34. S p 3 . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. ( X 6/ . 3. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . 3. ( X 4 / . S p 2 . Y6 ) .Y5 ) .53. S p3 ! S 1/32 / . 3/ 21/ Fig.33.1. 153  © Y S p2 ! S . Y1 ). Se cer: coordonatele punctelor 1/ .3/ i V . ( X 5 . 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . 3. În primul rând se va studia unicitatea solu iei. ( X 5 / . cunoscute similar celor din 3. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva. Y4 ).Se cer: ( X 4 . Yp ) Observa ie. Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie. Y6/ ) . ( X 2 . ( X 6 .32. ( X p .1. 2/ . S p1 . Y2 ) . Y3 ) .33.1.1. O generalizare a problemei 3.

X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . eventual 4. Rectificarea prin regularizare a hotarelor. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic. 3. 9. 3. 67 B 13 67.1. 8. 6.35. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. Se 2 Y cere. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei.1. ca f r modificarea 0 Fig. 3.55. S p 2 ! ST 925 .1. T.34 nu au Problemele Fig.54. 7. 3. Observa ie. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util .31 ± neap rat o latur aplicativ . 89 B 12 .

Y9 ) Solu ie.93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3.dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4).159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. S 155 . Din rela iile punctului pe segment.161) S2 . coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3.160) unde a2 ! (3. Se cer: ( X 9 . cu condi ia ca S149 ! S1 . Datele problemei. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782.158) unde a1 ! S1 S (3. S 249 ! S 2 .91. m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic . Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. 3.

3. de exemplu. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000. 000 m). Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. Se consider .1. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. se cere coordonata X 5 .36.1. 156 .55. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5. trapezelor) cu axele cadrului rectangular. sau de direc ie dreapt pe Fig. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor.37. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. 3. În fapt într-o deta are. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. Problema se poate rezolva prin mai multe procedee.

162) va conduce la ob inerea lui X 5 . 3. Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3.57.162) a! (3.X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 . din ultima egalitate rezult : a! (3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3. 157 .

notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie.2. reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are. YM ! 15000.164)/ de unde X5 ! (3. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. de referin .164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3. În cadastru identificarea terenului. 5 i 4 are aria egal cu zero. este proiec ia pe un plan orizontal. 000 m. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru . Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . a perimetrului ce o marcheaz pe teren.20 Prin intersec ia înainte. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util .

3. 3. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e. Suprafa real ± suprafa util reale. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . 3. 4 Fig. 3 cadastrale.58. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 .59. Observa ie. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig.101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig.

d) metoda paralelelor. a) Metoda trapezelor. e) metoda p tratelor. aria trapezelor va fi: S1 ! (3.60.166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. l1 . de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 .a) metoda trapezelor. Metoda trapezelor 14 trapeze. ce are o latur curb sau a.167) 160 . S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. c) metoda tangentelor. erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig.12.K .165) l0  l1 l l l l ™ a . 3.14 . b) metoda Simpson. S 2 ! 1 2 ™ a . ln . const în împ r irea suprafe ei în trapeze. ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol.13. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. .

168) unde Fig. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E .169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3. Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3.61.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal . va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 . S BE / F // este un segment parabolic. S ABF // F ! (3. inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3. Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) . n num r par. 3.

61. S1  S 2 AB / F / F Fig. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.174) iar în final 162 .173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. 3.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 .2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3.

Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent.175) 3. b) metode grafice.2. Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice. Practic. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate.1. cea mai utilizat .64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . 3. Dac m sur torile se fac pe teren (fig.

Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex. 3. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ).X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig.: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21. .5 D45 E6 22 F1 Y a. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.63. 164 0 21 0 Y b.

X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000.65. y5 = 1000. în sistemul ales. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. ca fiind nul . Determinarea grafic a coordonatelor 165 .000.000 m. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . Y Fig.64. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. orientarea spre punctul urm tor considerând-o. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. 3. 3.

176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Rela iile (3. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs. a. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b.2. al aceluia i autor. Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur.Observa ie. Topografie general de acela i autor. grafic. . 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a. Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . Observa ie. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus).

iar elementele (toate laturile i unghiurile. triunghiuri (fig.3 2 4 3/ 1 6 c. paralelograme. Memoriu matematic.. 3. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a.c) sau triunghiuri.66. 3.66.66. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. 1 a 0 a a a a a . p trate. 3. triunghiuri i trapeze (fig.. romburi. 167 6 ablon paralel Y . dreptunghiuri. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale. 1. 6/ 4/ 5 1/ Fig.a i b).

se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig.67. ln .67.67. l2 . 3.177) sn1 . 3.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . s2 14 11 ablon p trat 0 Fig. sn . s1 .X 12 s1 a a 13 b.K . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3.a) sau con inând p trate (3.

180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2.178)/ Observa ie.Bo . Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a.84 ± 89 N. Cadastru general) 169 .M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan.181) c) Metoda mecanic (pag. deci: su ! a 2 (3. Operativ. suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.

2050 567.4150 19 33 34 35 I I II I 567. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2. b) Calculul suprafe elor pe tarlale.4150 18 IV 567.6150 567.2.4150 567. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. suprafa a fiec rui trapez.2.2050 567.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. 170 . 3.6150 Se stabile te.68).6150 567.3. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive.

a) Calculul suprafe elor pe masive . pe masive.c) Calculul suprafe elor pe parcele. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape.) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. cu semnifica ia de pre sau evaluare. opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute.pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . permit stabilirea în mod tiin ific. 171 . c i de comunica ie. liziere etc. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. . de exemplu.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. pe perioade mari de timp. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas".

adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. textura i con inutul de schelet. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial .4. eroziune. fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. alunecare i inundare. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. s r turare. 172 . grosimea orizontului de humus. formele de relief. chimice i biologice. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . gradele de podzolire. valoarea reac iei pH. natura i însu irile rocilor-mam . interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare.

Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. eroziune sau ml tinizare.Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. terase. sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. s r turare. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. lunci. de peste 50 cm grosime. Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. neutr sau alcalin . eroziune sau mla tinizare. v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). au o textur luto-nisipoas sau lutoas . f r con inut de schelet. au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . salinizare. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). prezint uneori procese incipiente de podzolire. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . reac ia neutr slab acid i slab alcalin . reac ia este slab acid .

174 . iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. cele mai potrivite folosin e sunt p unile. livezile. orizontul de humus este slab dezvoltat. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . y folosirea ca arabil este foarte redus . Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . reac ia pH variaz de la acid la alcalin . în special de combatere a eroziunii. au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . fâne ele.ci i factorii de clim . y la care procesele de degradare se manifest puternic. y se preteaza la planta ii de vii. pomi i paji ti. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important .y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. drenajul solului este nesatisf c tor. relieful este colinar. de regul nu se folosesc ca arabil. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . relief i hidrologie. textura variaz de la nisip. nisip-lutos pân la argilo-lutos.

7 puncte pentru con inutul în humus. 175 . dup cum rezult din tabelul de mai jos. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului. y 0 .4. y 0 . a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice. y 0 . y ± 7 puncte satura ia în baze.5 puncte roca de solidificare. y 0 . climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. clim .7 puncte pentru grosimea stratului de humus.3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare).7 puncte pentru textura solului.

5 puncte starea de culturalizare.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° . dup cum se observ în tabelul de mai jos. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole.10° 10° . y 0 . considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol. de relief i condi ii hidrologice). Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 . stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor.y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive.15° 15° .5° 5° .

1 ± 7 7.5 2.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.7 0. relief. cu cel al unit ii de sol.1 ± 10 10. o parcela topografic cuprinzând una. hidrologie). de regul . Conturul topografic al parcelei nu coincide. fiecare f când parte din unit i de sol 177 .5 . Punctaje 0 .2. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit).2.1 5 1 .1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4.0.7 . se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.4-6 4 .6 ± 5 5. dou sau mai multe subparcele (fictive). clima.5 2.0.3 sub 0.1.5 1.5 .1 ± 15 15.

VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz .5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa .diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. inclusiv a profitului dup realizarea productiei. în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). În formulare de lucru. dup criterii tiin ifice. 4. clima. Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . relieful terenului i regimul hidrologic.

iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin .6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. i a cart rilor pedologice.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. 4. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de .

sta iuni urbane: turistice .G.54/31 03.. balneoclimaterice 3. nr. Ia i.B. fie dupa metodologia aprobat de C. p uni i fâne e (anex la Legea nr.Bra ov.1992 partea 1. Craiova.Sate A 50 45 40 .re edin de comun 5. livezi.Municipii. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. Conform criteriilor din M.218 /4.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 ..O.1997. 1.Sate.Bucure ti.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii.M. 4. Gala i.O. nr. balneoclimaterice 4. 34/1994). Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.12. sta iuni rurale: turistice .7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M.Ora e. Timi oara 2. Cluj-Napoca Constan a.

umplutur . Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3.Nota: A ± ultracentral. D ± periferic 2. fundare indirect 1 181 . C ± median. Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. B ± central. Dotarea tehnico .

CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. sau alte drepturi reale asupra acestora. de domeniul (public.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. apar in comunelor. ora elor. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. terenuri aflate permanent sub ape. au calitatea de posesori ori de inatori. privat) din care fac parte. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice.1. Proprietatea privat asupra terenurilor. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. 182 . indiferent de destina ie. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. terenuri cu destina ie forestier . În func ie de destina ie. municipiilor i jude elor. iar terenurile care fac parte din domeniul public local. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. respectiv. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. Domeniul public este de interes na ional i local.1 No iuni de drept funciar 5.

i men ionate mai sus. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. care potrivit legii. c i de comunica ii. albiile râurilor i fluviilor. sau de c tre prefecturile jude ene. pie e. monumentele naturii. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. municipale. prin natura lor. inclusiv plajele.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. dup caz. or enesti. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. monumentele. terenurile cu destina ie forestier . dac prin lege nu se dispune altfel. porturi i aeroporturi. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. sunt de uz sau de interes public. ora elor. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. fiind supuse normelor juridice de drept comun. re ele stradale i parcuri publice. 183 . rmurile M rii Negre. lacurilor de interes public.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri.In cazul bunurilor incerte. când au ca obiect un imobil. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. 188 . precum i în materia execut rii. de ex. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). dreptul de proprietate se transfer în principiu.i piard valoarea economic (stofa. riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. sunt: p mântul. Bunurile nemi c toare. Când obiectul raportului juridic este un corp cert. prin simplul acord de voin al p r ilor.toata celellalte drepturi reale. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. f r ca prin aceasta s . executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. riscul r mâne asupra vânz torului. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. în general ceea ce este legat de sol. uzufructul asupra bunurilor imobile. cl dirile. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . arcu ul de la vioar ). În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr .). se pot împ r i. Într-o interpretare larg . în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. din punct de vedere material sau intelectual. din aceasta grup fac parte i: . Daca bunul în genere nu a fost individualizat. când obiectul obliga iei. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. alimentele). Bunurile divizibile sunt cele care. fiind indivizibil.

numai imobilelor. . 189 . nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . pierd caracterul lor imobiliar. crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare. In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. în principiu. Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: .determinarea legii.crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare .prin anticipa ie.. ac iunile posesorii. precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. totu i fiind destinat a fi culeas . ac iunea confesorie de servitute.regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. . ac iunea în nulitate. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). De pild . pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. fie cu energie str in . Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: .

Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. sunt supuse legii teritoriale. . care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . cu excep ia dreptului de proprietate. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului.codul familiei con ine reguli diferite. cu privire la imobile. in principiu. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui. apar inând persoanelor str ine.procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . iar dac este un bun mobil. este trecut în rândurile bunurilor corporale. . . .dac obiectul în litigiu este un bun imobil. bunurile mobile putand fi obiect de gaj. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie.. casa). 190 . conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. . dar i în raport de valoarea acestuia. Bunurile corporale au o existen material .numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. precum i toate drepturile reale.imobilele aflate în cuprinsul rii. fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. o form concret . revendicate. Numai bunurile corporale pot fi. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret .

iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A. proprietate public de interes local. o parte reprezint proprietate public de interes na ional.4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. din care . accesiune sau incorpora iune.1. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune. prin ocupa iune. Dup întinderea dobândirii: 191 . prin conven ie. 5. prin tradi iune. prin prescrip ie.bunuri proprietate de stat . aflate în administrarea consiliilor locale. . prin legate. prin lege. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: .bunuri in proprietate privat .

În aceste cazuri este vorba de porumbei. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. în mod natural sau artificial. albine. 2. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. Accesiunea.y y y universale. Când aceste 192 . cu titlu particular. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. la lucrul sau. In acest din urm caz. iepuri de cas . Moduri de dobândire originare A. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. B. iar în cazul statului. cu titlu universal. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. C. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. Toate construc iile. Accesiunea imobiliara artificiala. 1. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). Moduri originare i derivate. Accesiunea imobiliara natural .

simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate.lucr ri sunt efectuate de o persoana. 1. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. 1b. C. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. 2. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. În sens juridic. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp.20 ani. posesiunea s fie util . B. 3. alta decât prorpietarul. . adic neviciat . Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere.10 .30 de ani. Deci. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . Accesiunea mobiliara. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . s posede lucrul în timpul prev zut de lege. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. 1c.

3c. dac posesorul actual este de bun credin . Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. 4.este de bun credin . din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. dona ia. iar restul de timp în alt jude . buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. dac posesorul actual este de rea credin . etc. iar autorul s u de rea credin .. In materia uzucapiunii. 3b. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. un an de prezen valoreaza doi ani de absen . când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). 3. Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 .

f când inutil timpul ce sa scurs. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. în care caz titularul înscris în cartea funciar . 6. o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . D. Suspendarea prescrip iei achizitive. cel mai important este dreptul de proprietate. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. Principii generale Dintre drepturile reale principale. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. Moduri derivate de dobândire a propriet ii. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. 5. f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. f r îns a terge pentru trecut. 6b. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. chiar din ziua în care a început s posede. socoti i dup decesul acelui proprietar.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. Efectele uzucapiunii.

dreptul de uz.posesia.dispozi ia. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. care apar ine unui alt proprietar. Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. planta ia sau orice alt lucrare. . . Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . 196 . Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. denumita superficiar.. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. dreptul de abita ie. . Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. Dreptul de superficie se poate dobândi: a. având particularit ile sale proprii. Modul de dobândire a dreptului de superficie.folosin a.o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. asupra construc iei. A.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale).

servitu i. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. b. fiind în acest caz complet. abita ie. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. 197 . planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. f. c ci nu este vorba de indiviziune. este un drept real imobiliar. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie.b. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. d. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. c. de care este distinct. privilegii imobiliare i ipoteci. B. e. este un drept real perpetuu. poate purta asupra tuturor construc iilor. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. c nd este incomplet. ci de propriet i distincte. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz.

Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile.prin contract. este un drept temporar. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. este un drept de folosin . este un drept cesibil. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. e. 198 . ori chiar asupra unei crean e. denumit uzufructuar.Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. . cu obliga ia de a-i conserva substan a. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . . 526 cod civil). Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. 1. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. d.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). mobil sau imobil. este un drept real. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: .prin testament. c. mobiliar sau imobiliar. b. 2. comporta dou atribute: posesia i folosin a. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. Caracterele uzufructului: a. În prezent .

folosin a lucrului. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. pe cale de reten ie. . avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. Drepturile i obliga iile uzufructuarului.constituirea direct . .ac iunea în gr nituire. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i.ac iunea petitorie. 199 i . 3. c) Uzufructuarul poate s cedeze. Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire. titularul s u are la îndemân : .constituirea indirecta. c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. Ea este posibil prin analogie. industriale. prin acte de înstr inare.ac iunile posesorii. . . b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: .a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie.ac iunea personal . civile.

în principiu. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor.. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. d) de a nu schimba destina ia lucrului. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. 4. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. 200 . f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune.

Modurile de stingere a uzufructului. rezolu iune). f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . ac iunea în gr nituire. ac iunile posesorii. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. e) Prin renun are la uzufruct. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. precum: ac iunea în revendicare. 5. Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. care îi apar ine întotdeauna lui. 558 cc). revocare. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. In principiu restituirea se va face în natur . b) Prin expirarea termenului. 201 . c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. d) Prin consolidare. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului.b) sa perceapa produsele lucrului. c) s fac toate repara iile mari. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. etc. întrucat acestea intra în no iunea de capital.

Servitutea nu poate fi cedat . numit fond dominant. c) Servitutea este un drept accesoriu. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. B.legale.naturale. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. e) Servitutea este un drept indivizibil. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. Clasificarea servitu ilor. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. 202 . . înstr inat . Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. A. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. nu ar putea s . Servitu ile se împart în: . o anumita sarcin în favoarea altui fond. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. deoarece. d) Servitutea este un drept perpetuu. numit fond servant sau aservit.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i.

c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . cum sunt în general servitu ile negative. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege.servitu ile stabilite prin uzucapiune. cum ar fi servitutea de vedere. C.servitu i aparente. . în care intr : . Dintre acestea. b) Servitu i negative.servitu ile stabilite prin act juridic. .. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. d) servitu i necontinue i neaparente. servitu ile se grupeaza în: . de exemplu serve te de trecere pe o poteca.necontinue. Dupa obiectul lor. . O alta clasificare const în: . Dup modul lor de exercitare. c) servitu i necontinue i aparente.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului.continue. servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive.servitu i neaparente. b) servitu i continue i neaparente.conven ionale. . a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. între care se poate men iona servitutea de p storit. Situa ia special a fondurilor face ca uneori.

cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute.titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. . D.sunt susceptibile de o adevarat posesiune. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond.pot fi dobândite prin uzucapiune. .neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. . . 204 . . Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii.proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. Se pot folosi de dreptul de servitute: .titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii.. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. E.

îns în limitele determinate de lege. de asemenea în regim de drept public. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. Stingerea servitu ilor. Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea.1. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. c) prin confuziune. calea de acces nu poate fi închis îngustat . 5. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. F. ora elor. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. sau de interes local. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. apar ine comunelor. municipiilor sau jude elor. caz în care proprietatea. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. 135 din Constitu ie. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . iar administrarea 205 . statul ocrote te proprietatea public i privat .În cazul unei servitu i de trecere. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii.

Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. 206 . A adar. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. O data cu înf ptuirea privatiz rii. potrivit legii. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. cu respectarea actelor normative în vigoare. dup caz. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. dup o dreapta i prealabil desp gubire. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. ora elor. de c tre prefecturi.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. 135 din Constitutie. dac prin lege nu se prevede altfel. Referindu-ne la prevederile art. se precizeaz c exproprierea de imobile. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. prin hot râre judec toreasc . folosin a i dispozi ia).

sunt i r mân in circuitul civil. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. terenul din extravilan. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. 18/1991 si nr. Înainte de a fi vândut. indiferent de proprietarul lor. 1/2000.5. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. încheiate în forma autentica.1. dupa caz. indiferent de întinderea suprafe ei. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. 207 . Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. prin acte juridice între vii. Terenurile proprietate privat . Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. încheiate în form autentic .6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.Dupa împlinirea acestui termen. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept.

ea va fi înscris atât asupra acestora. constituit în folosul unui imobil. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. Chiar f r aceasta învoire. dup ascultarea p r ilor. în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. uzufructul. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . care are înscris un drept tabular asupra imobilului. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . uz si abita ie In situa iile în care servitutea. cu respectarea drepturilor reale. cât i asupra p r ii comune indivize. Dreptul la 208 . Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice.2. 5. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. se va putea face numai cu învoirea ter ului. Radierea unei servitu i. convenit proprietarului ipotecat. uzufruct. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. Dreptul de servitute.Prin schimburile efectuate. grevat cu dreptul de superficie. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. a dreptului de proprietate. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar.

Dobânzile conven ionale i legale. vor avea rangul ipotecii. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . vor avea rangul ipotecii. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . în folosul vânz torului. cop rta ul va putea cere. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. datorate pe ultimii trei ani. rentele sau alte presta ii periodice. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. Dac vânzarea a fost rezolvat . pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . acest drept se va radia din oficiu. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. rentele sau celelalte presta ii periodice. antreprenorii i mai tri vor putea cere. se înscrie din oficiu. dobânzile. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. Arhitec ii. ori nu a fost primit în întregime. sc zute dup notare. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit.

prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei.dac termenul de justificare nu era împlinit.arhitec ilor. In cazul arhitec ilor. 210 . când o va respinge din oficiu: . Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. despre care s-a men ionat mai sus. Prelungirea se noteaza în cartea funciar . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare.in acest caz. astfel: . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. în untrul termenului de 15 zile. despre care se va men iona în cererea de înscriere. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. iar in lips . afar de urm toarele cazuri. pentru a fi notat . . pentru o suma maxim .radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. .justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii.

dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator.. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. str mutarea ipotecii. 211 . se va face ar tarea despre aceast înscriere. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. În acest caz. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea.

Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. se va putea nota n cartea funciar . Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie.i rangul cedat. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. Condi ia rezolutorie. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. obliga ia de a str muta ori a greva. va putea renun a la folosul schimb rii de rang.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. nu s-a învoit la schimbare. f cuta sub aceast condi ie. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . crean a ipotecar condi ionat reluându. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. 212 . Dac ulterior.

P dure M.B lan Gh.Rotaru L.Barbier traducere în limba român Gh. îndrum tor pentru proiectul de an.Gagea Gh. P dure I. Bucure ti.T. 2002 Calcule topografice. 1964 Gh. E.P dure M.Nicolaescu A. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. Bucure ti.Palamariu I. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. 1985 Istoria matematicii în evul mediu. Institutului Politehnic . 1963 Cadastru. Editura militar . 1983.Cri an Cadastru general. 1986 Topografie-teorie i practic .Proca Gh.R dulescu N. 1972 M rturii geodezice.M. Editura tiin ific .Iu kevici I.. Probleme. 2003 I. Bucure ti.R dulescu TOPOGRAFIE.M.R dulescu TOPOGRAFIE. 2000. Litografia Universit ii Petro ani. Litografia Institutului Politehnic Gh.T. Lucr ri practice.B lan 213 din Cluj-Napoca. 2000 V. Editura Matrix ROM.P. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .P dure G.B.S.N.Ienciu I. Editura Technique et Vulgarisation.Bo R. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru.S.P.R dulescu Gh. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire. Bucure ti.Bendea V.Bendea V. din Cluj-Napoca. Paris.Bendea Gh.B. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. bucure ti.BIBLIOGRAFIE M. I.N.Dragomir M. Tez de doctorat.D. Editura ALL BECK. 2002 Cadastru funciar.M. Lito. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.

2003. îndrum tor de lucr ri. Editura Risoprint.M. LUCR RI.M. 2003 Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Editura MORO AN. ISBN: 973-656-395-2. Cluj-Napoca. Risoprint. ISBN: 973-656-396-0. Gh.T. Gh. Cluj-Napoca.Fân an Ghe. îndrum tor de lucr ri.Tomoioag *** Cadastru. Gh. 2002. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului.T. note de curs.M. 2002.T.T. Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 . Cluj-Napoca.M.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . culegere de probleme. Editura Risoprint.M. Institutul de Construc ii Bucure ti.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER .R dulescu Risoprint. Gh. ISBN: 973-656-240-9. 2003.M. Gh. Editura Risoprint. Cluj-Napoca. ClujNapoca. 2002.T.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . 1991 Gh. Editura Risoprint.Cosma Ghe. ISBN: 973-656-239-5.T. note de curs. culegere de probleme. ISBN: 973-656-397-9. ISBN: 973-656-238-7. Tipografia Universit ii Baia Mare. 2003.M.T.T. Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Editura C.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful