Cadrul legal pentru activitatea de protectie a mediului SECŢIUNEA 1 Politica Comunitatii Europene în domeniul protectiei mediului Art.16.

- Sectiunea ofera informatii privind continutul politicii comunitare europene în domeniul protectiei mediului. Art.17. - Activitatea nationala de protectie a mediului înconjurator, mediu ce include si societatea umana, se bazeaza pe un numar mare de legi, hotarâri de guvern, ordonante de urgenta, ordine ale ministerului de resort sau ordine ale altor ministere a caror activitate interfera cu mediul înconjurator, reglementari care au ca punct de plecare principiile politicii de mediu a Comunitatii Europene, prevederile Directivelor Comunitatii Europene si ale Conventiilor Internationale la care tara noastra este parte semnatara. Art.18. – (1) Politica comunitara europeana în domeniul protectiei mediului si programele sale de mediu considera ca activitati prioritare : a) aplicarea completa si eficace a legislatiei comunitare în vigoare; b) controlul impactului asupra mediului al tuturor substantelor si surselor de poluare; c) accesul mai bun pentru public la informatia de mediu; d) crearea de locuri de munca. (2) Programele de actiune pentru protectia mediului ale Comunitatii Europene au la baza urmatoarele principii: a) este mai bine sa previi decât sa refaci daunele; b) consecintele asupra mediului ar trebui luate în considerare în stadiul cel mai precoce posibil al procesului de decizie; c) orice forma de exploatare a resurselor si a mediului natural care provoaca pagube sensibile echilibrului ecologic trebuie evitata;

d) nivelul cunostintelor stiintifice trebuie ameliorat pentru a permite o actiune eficace în domeniul mediului; e) poluatorul plateste - costul prevenirii si eliminarii vatamarilor sunt în sarcina poluatorului; f) activitatile întreprinse într-un stat membru nu trebuie sa antreneze degradarea mediului într-un alt stat; g) politica de mediu dusa în statele membre trebuie sa tina seama de interesele tarilor în curs de dezvoltare; h) Comunitatea Europeana si statele membre trebuie sa promoveze protectia mediului pe plan international si mondial prin intermediul organizatiilor internationale; i) protectia mediului este problema tuturor, asa ca un efort de educare devine necesar; j) masurile de protectie a mediului trebuie luate la nivelul cel mai adecvat, tinând seama de tipul de poluare, de actiunea care se impune si de zona geografica de protejat; k) programele nationale în materie de mediu trebuie coordonate între ele pe termen lung, pe baza unui concept comun, iar politicile nationale trebuie armonizate în interiorul comunitatii. SECŢIUNEA a 2-a Conventii internationale privind protectia atmosferei Art.19. - Sectiunea ofera informatii privind continutul conventiilor internationale privind protectia atmosferica: obiective, principii, obligatii. Art.20. - (1) ,,Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice” a fost încheiata la 9 mai 1992, New York, ratificata de România prin Legea nr. 24/1994, publicata în Monitorul Oficial nr. 119 din 12 mai 1994.

(1) . pentru tarile în curs de dezvoltare. 1-11 decembrie 1997. . a unor sarcini care depasesc posibilitatile acestora. în functie de capacitatea fiecarei tari.Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon”. (3) Principii pentru atingerea obiectivului conventiei si aplicarea dispozitiilor acesteia: a) necesitatea ocrotirii sistemului climatic în interesul generatiilor prezente si viitoare. în 1997. 3/2001. în Japonia. d) conlucrarea partilor conventiei la realizarea unui sistem economic international deschis care sa conduca la cresterea economica si dezvoltarea durabila a tuturor partilor.21. România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice. (4) România. 84/1993.. denumit . de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice. când s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera. numarându-se printre primele state care ratifica acest document international.(2) Obiectivul conventiei este de a realiza stabilizarea sau chiar stoparea concentratiilor de gaze cu efect de sera în atmosfera la un nivel care sa împiedice orice perturbare periculoasa a 13313h73n sistemului climatic. ca parte semnatara a Conventiei. care sa permita studierea problemelor puse de schimbarile climatice. când s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor . în anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung. 1985 .la Kyoto. 161 de tari au finalizat un acord. a mai fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel: a) la Berlin în 1995. b) neimpunerea. c) integrarea masurilor de protectie a sistemului climatic în programe nationale de dezvoltare. publicata în Monitorul Oficial nr. Art. care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei. 292 din 15 decembrie 1993. b) la Kyoto.a fost ratificata în tara noastra prin Legea nr. prin Legea nr.Protocolul de la Kyoto".. .

(3) România a aderat apoi la: a) Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon. perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul înghetarii consumului de clorofluorocarburi (CFC-uri) la nivel national si intrarea într-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substante. care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia. cu un consum de 350 tone CFC-uri. adoptat la Montreal în 1997. în plus. b) Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987. b) cooperarea prin schimb de informatii si cercetare pentru o mai buna evaluare a efectelor activitatii umane asupra stratului de ozon si a efectelor provenite din modificarea sau posibilele modificari ale stratului de ozon. adoptata la 25 martie 1985. în scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste substante. 84/15 decembrie1993. România a devenit Parte la acest amendament începând cu 26 februarie 2001. e) Amendamentului la Protocolul de la Montreal. d) Amendamentul de la Copenhaga. adoptat la 25 noiembrie 1992. la 27-29 iunie 1990 si ratificat prin Legea nr. România s-a încadrat în limitele de productie si consum stabilite în cadrul protocolului. în concordanta cu obligatiile care revin tarii noastre. ca semnatara a tratatelor internationale mentionate. importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon. propunându-si scopuri mai ambitioase: de interzicere a CFC-urilor si halonilor.(2) Partile semnatare si-au asumat urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare în conformitate cu prevederile Conventiei pentru protejarea mediului si a sanatatii oamenilor împotriva efectelor determinate de deteriorarea stratului ozon. (4) România a facut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului prin: . stabileste interzicerea fabricarii tricloretanului si a tetraclorurii de carbon. c) Amendamentul de la Londra.

prin Legea nr. . inclusiv poluarea transfrontaliera.a) continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului ozonului. SECŢIUNEA a 3-a Conventii internationale privind poluarea mediului marin Art. (5) .22. Art. b) implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care a condus la eliminarea a 1069 de tone.Conventia asupra poluarii pe distante lungi”.ratificata prin Legea nr.partile semnatare au convenit sa protejeze omul în mediul sau contra poluarii atmosferice si sa limiteze poluarea atmosferica. 1973..23. recunoscând ca deversarea deliberata. 506/ 1996). consum anual la utilizatorii industriali de substante care epuizeaza stratul de ozon. 1978. 6/1993. d) introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave”. ratificat de tara noastra prin Legea nr.(1) .. 8/1991 . 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. s-a stabilit ca cel mai bun mijloc de realizare a acestui obiectiv este stabilirea de reguli de folosinta generala si care sa nu se limiteze numai la poluarea cu hidrocarburi. 89/31 august 1999. prevede ca tarile participante sa previna poluarea mediului marin prin deversarea substantelor daunatoare sau a apelor uzate care contin astfel de substante. conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. (2) Conventia a fost modificata prin Protocolul de la Londra. c) instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon. . din neglijenta sau accidentala de hidrocarburi sau alte substante periculoase de catre nave constituie o serioasa sursa de poluare. .Sectiunea ofera informatii referitoare la conventiile internationale privind poluarea mediului marin..

mai ales a speciilor si habitatelor a caror conservare necesita cooperarea mai multor state. a florei si faunei lor prin corelarea politicilor nationale pe termen lung cu o cooperare internationala constanta.199 din 2 august 1994. în special ca habitat al pasarilor acvatice”.. Berna. 1979 .(1) . Bucuresti 1992 . sa coopereze la elaborarea masurilor care sa contribuie la protectia si pastrarea mediului marin al Marii Negre.ratificata de tara noastra prin Legea nr.a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr.82/1993 privind instituirea rezervatiei biosferei .(1) . 13/1993. 5/1991.Conventia privind diversitatea biologica”.18 din 26 ianuarie 1991.Generalitati .26. 58/1994. Art.ratificata de tara noastra prin Legea nr.27. pentru a preveni. pentru a proteja si conserva mediul marin al Marii Negre.. 98/1992 si publicata în Monitorul Oficial nr. s-a emis Legea nr..Conventia internationala privind zonele umede. reduce si controla poluarea. în concordanta cu dreptul international.5 iunie 1992. 242 din 24 septembrie 1992. Art. .Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa”.Delta Dunarii”.(1) . publicata în Monitorul Oficial nr.. publicata în Monitorul Oficial nr. (2) În cadrul conventiei. ..Art.Conventia privind protectia Marii Negre împotriva poluarii“.24.Sectiunea ofera informatii referitoare la prevederile conventiilor internationale privind protectia ecosistemelor. publicata în Monitorul Oficial nr. . . tarile din bazinul Marii Negre s-au angajat sa ia toate masurile necesare. ca urmare a acestei conventii.28.25.a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. Art.162 din 25 martie 1993. SECŢIUNEA a 4-a Conventii internationale privind protectia ecosistemelor Art.(1) . (2) În cadrul acestei conventii s-a hotarât conservarea zonelor umede. (2) Obiectivul acestei conventii este de a asigura conservarea florei si faunei salbatice si a habitatelor lor naturale. . o atentie deosebita este acordata speciilor vulnerabile si amenintate cu disparitia. . Rio de Janeiro .

publicata în Monitorul Oficial nr. (3) Scopul conventiei este de a reduce generarea de deseuri periculoase si de a asigura eliminarea acestor deseuri într-o maniera eficienta si sanatoasa pentru mediu.(1) . utilizarea durabila a componentelor sale si împartirea corecta si echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice..a fost ratificata prin Legea nr. statele parti la aceasta conventie au hotarât realizarea unei cooperari internationale în vederea stabilirii. Viena 1980 . (4) În septembrie 1995. inclusiv transportul si eliminarea lor sa fie în concordanta cu protectia sanatatii umane si a mediului. .. SECŢIUNEA a 5-a Conventii internationale privind controlul transportului deseurilor periculoase si protectia fizica a materialelor nucleare Art. .Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare”. inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice si prin finantarea corespunzatoare.Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora” . . indiferent de locul evacuarii lor. (2) În cadrul conventiei s-a stabilit ca gospodarirea deseurilor.265 din 15 noiembrie 1993. conventia specifica ca transportul peste frontiere al deseurilor va fi permis numai când nu vor exista alternative folositoare si când vor fi conduse într-o maniera nepericuloasa pentru mediu si sanatatea umana. Art. semnatarii conventiei au hotarât sa interzica transportul peste frontiere al deseurilor periculoase din tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) spre tarile nemembre. interzicerea a fost efectiv aplicata de la 1 ianuarie 1998.78/1993.a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. Art..30.29. în conformitate cu legislatia nationala a fiecarui stat. .6 / 26 ianuarie 1991.(2) Obiectivele prezentei conventii sunt: conservarea biodiversitatii. de masuri eficace pentru a asigura protectia fizica a materialelor nucleare.Sectiunea ofera informatii referitoare la conventii internationale privind controlul transportului deseurilor periculoase si protectia fizica a materialelor nucleare : scop. hotarâri.31.

iunie 1995 organizata de UNEP în colaborare cu Comisia Economica pentru Europa (UN/ECE). b) contributia sectorului militar la politicile nationale de mediu.documentul Linkoping” care contine recomandari pentru desfasurarea activitatilor militare ce afecteaza mediul. folosind expertize si tehnologii din tarile membre.în mai 1993.a fost înfiintat în 1969 pentru a rezolva probleme de mediu si a recomanda actiuni în beneficiul tuturor tarilor. Art.(1) Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) ..Întâlnirea UNEP de la Linkoping.33.Aplicarea normelor de mediu în institutiile militare”. bazându-se pe studii-pilot.34. . subiectele pentru studiile-pilot acopera un spectru larg de aspecte de mediu . necentralizata.32. c) evaluari ale daunelor aduse mediului de activitatile militare ca si necesarul pentru curatarea si restaurarea zonelor care au suferit daune. guvernele au fost încurajate sa stabileasca o politica nationala de mediu pentru sectorul militar. consiliul de conducere al acestui program (UNEP) a emis Decizia nr 17/5 .Suedia. participa reprezentanti ai Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC). reconfirmata în 1995. . (2) Directorul executiv al UNEP a fost invitat sa colecteze informatii despre : a) respectarea de catre institutiile militare a standardelor nationale privind tratamentul si eliminarea deseurilor periculoase. .Sectiunea ofera scurte informatii privind cooperarea internationala pentru rezolvarea problemelor de mediu în domeniul militar. întâlnirea s-a finalizat cu un document numit .. Art. în schimb îsi îndeplineste munca sa.(1) Comitetul NATO pentru Provocarile Societatii Moderne (CCMS) .. (2) CCMS nu se angajeaza în orice activitate de cercetare actuala. . partenerii de cooperare si tarile Parteneriatului pentru Pace (PfP). Art.SECŢIUNEA a 6-a Cooperarea internationala privind activitatile militare si mediul înconjurator Art.35.

CCMS a manifestat un interes evident fata de impactul actiunilor militare asupra mediului. urmând sa abordeze si sa rezolve cât mai eficient problemele practice de interes pentru natiunile membre. Art. energia solara.Poluarea fonica produsa de fortele de aviatie într-o societate moderna”.(1) Implicarea NATO în vedera protejarii mediului dateaza din 1969.(1) Începutul studiilor pilot în sectorul militar . NATO . probleme referitoare la omenire/sanatate.38. NATO. de la a 20-a întrunire a Consiliului Nord-Atlantic din Washinghton D. . . incluzând si sectorul militar în relatie cu mediul înconjurator. (3) CCMS este un forum util prin schimburile de experienta si rezultatele obtinute în dezvoltarea politicilor de mediu pentru sectorul militar. când s-a hotarât adoptarea de catre Alianta a unei . la început s-a pus accentul pe problemele de ordin civil: poluarea atmosferica. .36..Sectiunea ofera informatii privind cooperarea internationala pentru protectia mediului si instruirea învederea protejarii mediului în armatele membre NATO/PfP.printre primele subiecte de studiu (1985-1989) s-a aflat . starea de siguranta a drumurilor. SECŢIUNEA a 7-a Cooperarea internationala pentru protectia mediului si instruire ecologica în NATO/PfP Art.C. (3) Începând cu anul 1980. (2) Poluarea fonica a fortelor de aviatie constituia o problema serioasa pentru fortele militare. (2) În noiembrie 1970 s-a format Comitetul NATO sub autoritatea Departamentului de Probleme stiintifice. Art.37.. CCMS a constatat ca antrenamentele de zbor de joasa altitudine a adus numeroase plângeri/proteste din partea .noi orientari sociale si de protejare a mediului”.si calitate a vietii.

b) subgrupa B: efectul zgomotului asupra oamenilor.NATO/CCMS s-a ocupat de o tema de mare interes din punct de vedere politic si anume impactul pregatirii fortelor terestre asupra mediului. lideri experti ai Germaniei au initiat în 1998 un studiu pilot privind gradul de constientizare în cadrul fortelor militare asupra riscului de poluare a mediului .39. Art. unde exercitiile militare terestre se desfasurau sub atitudinea critica a civililor.un film despre tehnicile îmbunatatite ale fortelor militare în protejarea mediului. Art.40.politicienilor. (3) Studiul asupra poluarii fonice al aparatelor de zbor militare într-o societate moderna cuprinde trei subgrupe: a) subgrupa A: diminuarea zgomotului produs de aparatele de zbor. (2) Studiul pilot a reunit aproximativ toate Statele Majore ale Ministerelor Apararii din NATO.(1) Constientizarea riscului de poluare a mediului în cadrul fortelor militare NATO . propunând .. (4) Studiul a avut un succes real deoarece a raspuns cerintelor politicienilor si a permis comandantilor fortelor aeriene sa cunoasca opiniile natiunii.acesta a fost primul for NATO în care s-au discutat principalele probleme cu care se confruntau tarile Europei de Vest. studiul pilot s-a încheiat in 1990.proiectul pilot a început în 1990 sub îndrumarea Ţarilor de Jos care. s-au încercat câteva modalitati de a-i influenta pe comandantii NATO. animalelor si cladirilor.. c) subgrupa C: utilizarea spatiului aerian si reducerea concentratiei aparatelor de zbor. a natiunilor care asteptau un raspuns din partea fortelor militare.(1) Utilizarea unor mijloace menite sa diminueze deteriorarea mediului . desi nu dispuneau de zone adecvate antrenamentelor . .Protejati Mediul”. (3) De asemenea. dar a fost urmat imediat de un alt studiu prezentat mai jos.Respectarea Normelor de Protectie a Mediului”. rezultatul a fost filmul intitulat . .

(1) Actiunile recente ale CCMS . (2) Conferinta a tratat urmatoarele teme: a) tactica adoptata de NATO în protejarea stratului de ozon. Norvegia. (3) Natiunile participante la studiul pilot au fost: Belgia. Art.obiectivul .42. Art.o noua tema a fost propusa în cadrul Conferintei Internationale din 11-13 septembrie 1991. c) strategii de eliminare a CFC-urilor. . b) încetarea utilizarii substantelor toxice în operatiunile de zbor. pe viitor. rezultatele pot fi prelucrate astfel încât. doua conferinte. Regatul Unit al Marii Britanii si Statele Unite. au acceptat ideea unor forte de aparare competente si compatibile cu mediul înconjurator.Williamburg Virginia. un seminar.(1) Protocolul de la Montreal . un simpozion international. Grecia. Ţarile de Jos. privind rolul armatei în aplicarea Protocolului de la Montreal. Germania.terestre si aeriene. Italia. (2) Studiul pilot a strâns materiale despre toate modalitatile valabile în actiuni militare care permit comandantilor sa evite folosirea si/sau deteriorarea mediului înconjurator. (2) Studiile pilot sunt: a) protectia populatiei împotriva substantelor toxice eliberate ca urmare a transporturilor militare ( februarie 1994) cu doua obiective: de a examina impactul deversarilor (în special substante toxice de lupta chimice si biologice) si de a examina metodele de transportare si actiunile de interzicere sau raspuns în caz de urgenta.41. b) dispersarea factorilor de poluare proveniti din activitatile si instalatiile sectorului militar ( început în februarie 1993) . sa reduca dependenta antrenamentelor militare de spatiile civile. d) încercarile recente de înlocuire a substantelor chimice. un proiect ad-hoc si alte activitati.serviciile NATO-CCMS legate de pastrarea conditiilor de mediu sunt evidentiate în cinci studii pilot.

iii) a descris factorii de natura politica. iv) evaluarea riscului de poluare a mediului în cadrul actiunilor de aparare. reevaluarea standardelor de management de mediu. d) Directia de Aparare a Factorilor de Mediu din sectorul militar a început sa functioneze în aprilie 1996. în mai 1994. economica si sociala care ar putea influenta programul de protectie a mediului si a propus fonduri pentru protectia mediului.urmarea formarea unei colaborari internationale referitoare la supravegherea. estuare si delte.au fost identificate avantajele si necesitatea implementarii SMM-lor în cadrul sectorului militar si s-a recunoscut caracterul specific ale organizatiilor militare în ce priveste aplicarea unui SMM conform ISO 14000. în a-II-a faza (1997. cele patru subgrupe au discutat despre: i) elementele de risc în actiunile de aparare. .. în final. c) specificul folosirii terenurilor militare ..situatia a fost discutata în Germania. ii) transportul substantelor de contaminare pe ape. iii) deversarea în siguranta a deseurilor radioactive si mixte. de descoperirea unor indicatori de evaluare a performantei de mediu din sectorul militar. (3) ISO 14001 a fost declarat ca fiind cel mai potrivit pentru sectorul militar . s-a publicat .Ghidul de implementare a sistemelor de management de mediu în sectorul militar”. extinzându-se în NATO si în tarile partenere de cooperare (CP) si a urmarit implementarea Sistemelor de Management de Mediu (SMM) în sectorul militar initiind programe de îndrumare în acest sens.modele tehnice” de organizare si de utilizare a diverse zone. ii) a cercetat cele mai eficiente tehnici si metode de remediere a zonelor contaminate. acest studiu a urmarit: i) metode de evaluare a zonelor militare contaminate. 1998) studiul urma sa initieze . mai multe subgrupe s-au ocupat de colectarea experientei acumulate. controlul si prevenirea extinderii poluarii provenite din actiunile si instalatiile sectorului militar.

Ministerul Apararii Nationale trebuie sa raspunda sarcinilor pe plan national.43. menite sa conduca la o dezvoltare durabila în conditiile pregatirii integrarii euroatlantice a României.studiile pilot ofera doar propuneri în speranta ca va influenta mentalitatea structurilor militare.44. obiectivele si prioritatile Strategiei Nationale de Protectia Mediului. SECŢIUNEA a 8-a Strategia Nationala de Protectia Mediului Art. prin politica sa de protectie a mediului. cerintelor rezultate din conventiile internationale si din crearea conditiilor de interoperabilitate din punct de vedere al protejarii mediului. Art. (2) În acest sens. iar Statul Major NATO este constient de pagubele politice si de mediu pe care le poate provoca. d) NATO-CCMS are o excelenta relatie profesionala de cooperare cu tarile partenere prin schimb de informatii despre problemele de mediu si ar prefera ca majoritatea fortelor armate ale statelor membre sa-si realizeze propriile departamente si programe de protectie a mediului. b) recent s-a propus adoptarea acordului standard NATO 7141 privind politica si normele de protectie a mediului în timpul operatiunilor întrunite si al pregatirii pentru lupta. c) a existat ulterior o decizie din mai 1997 prin care o echipa de lucru va realiza un ghid referitor la protectia mediului împotriva poluarii. . directiile si obiectivele activitatilor din armata.(4) Concluzii: a) NATO-CCMS este parte a Departamentului de probleme stiintifice din cadrul NATO si nu a fortelor armate NATO . .Sectiunea ofera informatii privind principiile. . si reprezinta în esenta: principiile. pâna acum încercarile NATO-CCMS au avut succes. s-a instituit un Serviciu responsabil cu mediu (WG) care a promovat proiectul STANAG 7141-EP ca un proiect de standardizare a planificarii protectiei mediului pe timpul instructiei.(1) Politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale se constituie în mod obligatoriu ca parte integranta a strategiei nationale în domeniu.

45 -Strategia Nationala de Protectia Mediului adopta ca principii generale : a) conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor. b) dezvoltarea durabila.beneficiu/cost.Cine polueaza plateste”. e) stimularea activitatii de decontaminare a situu-rilor contaminate si reconstructia ecologica.tinând seama de principiile generale de protectie a mediului.46 .Criterii de stabilire a prioritatilor privind obiectivele protectiei mediului . f) pregatirea integrarii tarii noastre în Uniunea Europeana. c) evitarea poluarii prin masuri preventive. d) respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului. e) raport maxim.. e) conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice. c) apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor. . Art. f) aplicarea principiului . urmatoarele criterii stau la baza stabilirii prioritatilor privind actiunile ce trebuie întreprinse si care sunt necesare redresarii si ocrotirii mediului: a) mentinerea si îmbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii. g) obiective specifice. b) conservarea resurselor naturale si îmbunatatirea potentialului existent al naturii în cadrul dezvoltarii durabile a activitatilor socioeconomice.Art. de starea mediului si conditiile specifice din tara noastra. d) conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate.

c) apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor cu impact ecologic. d) prevenirea si reducerea poluarii industriale. b) dezvoltarea.Art.48 .47 . national si international si vor cauta sa actioneze asupra lor: a) tulburari globale ale mediului. Art. f) gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor. g) conservarea diversitatii biologice. Comunitatea Europeana si alte organizatii interguvernamentale trebuie sa acorde o atentie deosebita urmatoarelor aspecte urgente ale mediului si sanatatii la nivel local. regional. SECŢIUNEA a 9-a Strategia de Protectia Mediului în Armata României . fara a prejudicia importanta zonelor cu probleme specifice zonelor respective.guvernele si alte autoritati publice. b) consolidarea cadrului legislativ. c) alimentarea cu apa potabila sigura si adecvata. h) îmbunatatirea calitatii mediului în centrele poluate (2) Una din actiunile cele mai importante o constituie armonizarea legislatiei de mediu din tara noastra cu legislatia de mediu din UE. e) gospodarirea deseurilor. prin armonizarea cu legislatia UE. planificarea si reînnoirea urbana pentru protejarea sanatatii si promovarea bunastarii. ca distrugerea stratului de ozon si modificarile de clima.(1) Obiectivele specifice ale protectiei mediului în etapa 2000-2004 se refera la: a) întarirea capacitatii institutionale pentru protectia mediului.Prioritati .

nepoluante. logistice. de instructie etc. corectarea impactului negativ produs asupra factorilor de mediu de catre activitatile tehnico-productive din armata. e) conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice prin participarea efectivelor armatei la conservarea valorilor si mostenirii istorice pe baza unei colaborari active cu organismele guvernamentale si cele .Art. cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala. c) evitarea poluarii prin masuri de prevenire a acesteia: retehnologizarea tuturor sectoarelor cu impact asupra mediului din armata prin aplicarea tehnologiilor moderne. d) conservarea biodiversitatii prin redimensionarea zonelor de instructie si antrenament. retehnologizarea treptata a tuturor sectoarelor de activitate ce impun aceasta ( tehnico-productive. mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare. cu principiile generale definite de aceasta. Principiile generale Art.Sectiunea reda principiile si obiectivele prevazute în Strategia de Protectia Mediului în Armata României.49 . mentinerea si protejarea ecosistemelor cu valoare deosebita din aceste zone.50 . care presupune redresarea si mentinerea calitatii factorilor de mediu pe timpul desfasurarii activitatilor militare. asigurarea unui suport financiar real pentru sprijinirea aplicarii unor programe de prevenire a poluarii. gestionarea corecta a deseurilor si materialelor periculoase si aplicarea unor tehnologii moderne de depoluare.). cu exigentele fenomenului militar actual. 1.În conformitate cu optiunile Strategiei de Protectia Mediului a României. conservarea valorilor culturale si spirituale din domeniul militar. precum si cu aspiratiile în domeniu ale armatei. cât si în apropierea comunitatilor umane. participarea la actiuni de conservare a biodiversitatii în colaborare cu alte organisme guvernamentale de mediu. precum si dezvoltarea capacitatii de creatie a personalului armatei. atât în zonele de responsabilitate ale armatei. au fost adoptate urmatoarele principii : a) conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate prin: actiuni de reducere a gradului de poluare din toate unitatile si formatiunile militare. b) dezvoltarea durabila.

neguvernamentale. vegetatie si fauna ) din zonele gestionate de armata. c) participarea armatei la apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor. f) principiul . iar pe de alta parte . sol.. aerosoli de H2SO4. ca fenomen de neacceptat. costurile redresarii ecologice trebuiesc suportate de poluator. Hg. starea mediului în sectorul militar si conditiile specifice. Mg. gravele probleme de sanatate fiind create de urmatoarele categorii de poluanti: (i) metalele grele emise în aer si pe sol. si alte emisii provenite de la sursele termice punctiforme si instalatiile din unitatile tehnico-productive ale armatei. care provin de la esapamentul tehnicii si autovehiculelor militare.Pe baza principiilor enuntate anterior. aer. Padurilor si Protectiei Mediului.schimbarea mentalitatii militarilor cu privire la poluare si la efectele acesteia. mentinerea si protejarea monumentelor cu valoare deosebita din zone gestionate de catre armata. Pb. au fost stabilite urmatoarele criterii: a) mentinerea si îmbunatatirea sanatatii personalului militar si civil din armata si a calitatii vietii acestuia.) proveniti în urma aplicatiilor sau tragerilor cu armament de infanterie si artilerie din poligoanele de tragere. tehnicii de aviatie si de la unitatile tehnico-productive sau cele care apartin industriei nationale de aparare. CO2.51 . CO. în colaborare cu Ministerul Apelor. g) stimularea activitatii de redresare a mediului 2. (iii) diversi poluanti organici precum si metale ( Cd. d) aplicarea în domeniul militar a raportului beneficiu/cost pentru investitiile în domeniul mediului: ierarhizarea actiunilor astfel încât pe de o parte. etc. NOx. cele cu efect pozitiv maxim sa fie aplicate primele. (ii) SO2. b) mentinerea si îmbunatatirea potentialului natural (apa.poluatorul – plateste“ . NH3. Criteriile de stabilire a prioritatilor Art. Zn.

(2) Strategia de mediu a Ministerului Apararii Nationale cuprinde obiective ale protectiei mediului în armata ce vor fi concretizate în masuri specifice si va cuprinde doua etape: identificarea. programelor de actiune privind protectia mediului. Obiectivele protectiei mediului Art. 3. iar pentru sectoarele militare cu autofinantare din resurse proprii. Art.cele mai putin costisitoare dar cu efect pozitiv imediat sa fie adoptate imediat.53 -(1) Obiectivele de mediu ale armatei. decurg din obiectivele Strategiei Nationale de Protectia Mediului si se clasifica în trei categorii: a) obiective operationale pe termen scurt – pâna în anul 2005. c) obiective operationale pe termen lung – pâna în anul 2020 4. e) alinierea activitatilor din armata la prevederile conventiilor internationale. (3) Actiunile care vizeaza diminuarea impactului negativ al activitatilor militare asupra mediului se sustin cu surse din bugetul propriu. aceasta constituie un proces ce asigura compatibilitatea problemelor de mediu ale Armatei Române cu cele adoptate de armatele statelor NATO. b) obiective operationale pe termen mediu – pâna în anul 2010.în domeniul protectiei mediului. f) contributia armatei la integrarea României în structurile euro – atlantice . Obiective operationale pe termen scurt . este un proces care se deruleaza pe o perioada îndelungata datorita costurilor mari implicate. pregatirea. atingerea nivelurilor de exigenta existente în alte armate privind concentratiile limita sau eliminarea maxima de poluanti.52 .(1) Obiectivul general al protectiei mediului din armata consta în transpunerea. realizarea obiectivelor propuse. aplicarea si respectarea în armata a legislatiei si a celorlalte acte normative de protectie a mediului elaborate la nivel national. pe baza elaborarii de instructiuni si metodologii cu privire la desfasurarea acestor activitati în unitatile si formatiunile militare. proiectarea si evaluarea obiectivelor.

modernizare si de înzestrare ale armatei cu respectarea principiilor nationale de mediu. c) elaborarea . diminuarea consumului de energie si a substantelor chimice daunatoare mediului. prin reducerea emisiilor de substante care distrug stratul de ozon. d) identificarea principalelor surse de poluare din sectorul militar. . b) redimensionarea structurilor specializate de mediu din armata. i) derularea programelor de cercetare. precum si prin asigurarea compatibilitatii tehnologiilor moderne.(2) . în concordanta cu domeniul de responsabilitate. j) educarea si formarea în domeniul protectiei mediului a personalului militar.Bazei de date a Ministerului Apararii Nationale privind protectia mediului” si actualizarea ei permanenta în functiei de modificarile survenite. în principal ele se refera la : a) elaborarea si perfectionarea cadrului de reglementari de mediu din sectorul militar pe baza legislatiei nationale de mediu (pe masura elaborarii si adoptarii acesteia ). competenta si atributii functionale ce le revin. reducerea gradului de poluare a apelor si solului. f) urmarirea aplicarii politicii nationale de mediu în armata. scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera..La stabilirea acestor obiective s-a avut în vedere rezultatul imediat si cheltuielile care trebuie sa fie mici sau relativ mici. h) elaborarea programului privind regimul substantelor toxice periculoase. e) obtinerea acordului si/sau autorizatiei de mediu pentru obiectivele si activitatile militare. reglementarilor specifice organismelor internationale la care România este paret si a experientei altor armate în domeniul protectiei mediului. g) elaborarea programului de gestionare a deseurilor din armata si punerea în aplicare a acestuia. civil precum si a specialistilor de mediu.

Obiective pe termen lung (4). g) perfectionarea procesului de educatie în domeniul protectiei mediului al personalului armatei.Obiective pe termen lung ale Strategiei de Protectia Mediului în Armata Romaniei sunt: . reducerea gradului de poluare a apelor si solului. diminuarea consumului de energie si a substantelor chimice daunatoare mediului. 6. b) optimizarea gestionarii resurselor naturale a zonelor care apartin Ministerului Apararii Nationale. 5. e) reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (substante care afecteaza stratul de ozon sau gazelor cu efect de sera care provin de la sursele din domeniul militar si controlul acestora. precum si controlul valorificarii acestora. c) urmarirea aplicarii politicii nationale de mediu în armata prin reducerea emisiilor de substante care distrug stratul de ozon.k) participarea armatei la actiuni de conservarea biodiversitatii si a ariilor protejate.Obiectivele operationale pe termen mediu ale Strategiei de Protectia Mediului în Armata României sunt: a) definitivarea si perfectionarea reglementarilor de mediu în domeniul militar. l) colaborarea nationala si internationala cu structuri similare de protectie a mediului. f) dezvoltarea programelor de mediu privind refacerea calitatii terenurilor (poligoanelor) aflate în administrarea Ministerului Apararii Nationale. Obiective pe termen mediu (3) . scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera. d) perfectionarea programului privind gestionarea deseurilor.

a) asigurarea unui standard de viata (din punct de vedere al calitatii factorilor de mediu ) la nivelul armatelor moderne. f) retehnologizarea. modului de actiune în caz de accident ecologic. moderne prin reducerea impactului asupra mediului înconjurator. infrastructurii militare. g) reorientarea procesului de instructie pe baza conceptelor noi. evaluarii impactului activitatilor militare. h) integrarea programului . SECŢIUNEA a 10-a Reglementari nationale în domeniul protectiei mediului . participarii armatei la conservarea biodiversitatii.Baza de date privind protectia mediului în Ministerul Apararii Nationale” în sistemul national de monitorizare a factorilor de mediu. d) reducerea poluarii la nivelul standardelor cerute de legislatia nationala si conventiile internationale. c) eficientizarea procesului de educatie în domeniul protectiei mediului din sistemul militar pe baza experientei sistemului national si a celor din alte armate moderne. b) perfectionarea cadrului de reglementari privind protectia mediului din armata în concordanta cu prevederile legislatiei interne si internationale. protectiei stratului de ozon.. concertata cu activitatea la nivel european. e) alinierea armatei române la prevederile legislatiei nationale de mediu. regimului deseurilor toxice din domeniul militar. i) corelarea cercetarii stiintifice din domeniul militar cu cea din domeniul protectiei mediului. a tehnicii si aparaturii militare în concordanta cu cerintele legislatiei nationale de mediu. prin programe de actiune si norme militare specifice în domeniul emisiei gazelor cu efect de sera. modernizarea si perfectionarea instalatiilor.

c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului. 91/20.137/1995).. b) principiul prevenirii. g) utilizarea durabila a resurselor.Art. Art. (3) Legea 137/1995 are în vedere urmatoarele modalitati de implementare a principiilor si elementelor strategice : .2002. h) mentinerea. 70/17. i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul. j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.137/1995 are ca obiectiv reglementarea protectiei mediului pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. si anume: a) principiul precautiei în luarea deciziei. reducerii si controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative. (2) Legea nr.06. e) înlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor.02. republicata în Monitorul Oficial nr. . modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.55 –(1) Dintre actele normative ce asigura un cadru legal cu caracter de generalitate mentionam Legea protectiei mediului (Legea nr. d) principiul .poluatorul plateste".2000.54.Sectiunea ofera informatii privind legislatia nationala în domeniul protectiei mediului ce reglementeaza toate activitatile cu impact asupra mediului. ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate.

b) dreptul de a se asocia în organizatii de aparare a calitatii mediului. d) introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive. prin acordarea etichetei ecologice. în functie de amploarea acestora. cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia în vigoare. Legea 137/1995 garantateaza: a) accesul la informatia privind mediul. h) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului. j) instruirea si educarea populatiei.a) adoptarea politicilor de mediu. c) dreptul de consultare în vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor. f) propunerea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale în domeniu . i) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative în domeniul protectiei mediului. a problemelor de mediu. (4) În scopul recunoasterii tuturor persoanelor a dreptului la un mediu sanatos. pe niveluri de competenta. armonizate cu programele de dezvoltare. c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism. g) introducerea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare. legislatiei si a normelor de mediu. precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor. b) obligativitatea evaluarii impactului asupra mediului în faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului. e) rezolvarea. eliberarea .

Art. potrivit prezentei legi. inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism. punându-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii. în concordanta cu legislatia interna si cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei mediului.protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice. b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare. c) se supun ordinului de încetare temporara sau definitiva a activitatii. direct sau prin intermediul unor asociatii. acesta are urmatoarele atributii: a) elaboreaza norme si instructiuni specifice. dupa caz. autoritatilor administrative sau judecatoresti în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect. 71 din Legea protectiei mediului.57. c)controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru încalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului în domeniul militar. pentru domeniile sale de activitate. b) asista persoanele împuternicite cu inspectia. d) dreptul de a se adresa.acordurilor si a autorizatiilor de mediu. toate documentele relevante si le faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe.56 . e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit. Art.În ce priveste Ministerul Apararii Nationale. – (1) Obligatiile persoanelor fizice si juridice . si în acest scop orice persoana : a) solicita autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau autorizatie de mediu. d) suporta costul pentru repararea prejudiciului si înlatura urmarile produse de acesta. . conform art. restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului.

sanctiuni etc. la solicitarea autorizatiei. în termen de sase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Mai multe prevederi legale vizând interdictii.e) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru analiza si controlul poluantilor pe raza de incidenta a activitatilor desfasurate si evidenta rezultatelor. . i) nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. si propun. h) adopta solutii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activitatilor noi. în scopul protejarii factorilor de mediu împotriva activitatilor antropice vor fi mentionate la capitolele care trateaza problemele respective. precum si pentru modificarea celor existente. pentru activitatile existente. programe pentru conformare. g) restructureaza. f) informeaza autoritatile competente si populatia în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de accident major. obligatii. în scopul prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarilor accidentale de poluanti în mediu si raporteaza lunar rezultatele supravegherii mediului autoritatii competente pentru protectia mediului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful