P. 1
Infrac+úionalitatea Violent¦â

Infrac+úionalitatea Violent¦â

|Views: 14|Likes:
Published by Luiza Mihaela

More info:

Published by: Luiza Mihaela on May 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Kathy, 47 de ani, c s torit este victima unui viol! Acest incident adev rat, este luat dintr-o carte despre victimele violului de Koss i Harvey i ilustreaz opt chestiuni care vor fi discutate :  frica de crim afecteaz comportamentul poten ialelor victime, mai ales dac ele sunt precaute sau evit s frecventeze anumite locuri în general. victimele, chiar dac se confrunt cu arme letale, consider dac s reziste sau nu criminalului. rolul suportului social i influen a social asupra victimelor crimelor.  victimele chiar dac caut ajutor la al ii, asta nu înseamn neap rat c i raporteaz crima la poli ie

dup o crim violent ca violul, victimele frecvent experimenteaz stresul care necesit ambele crize ± orientate i terapie pe termen lung ceilal i, în deosebi rudele, sunt de asemenea afectate de o crim violent crimele violente afecteaz întreaga comunitate în termeni de team a vecinilor, dorin a de a se aventura afar din casele lor, i decizii de a sta sau de a se muta în ultimul rând, incidentul arat c infrac ionalitatea violent , de regul , cere de multe ori indivizilor i grupurilor s se implice în con tientizarea criminalit ii i preveniria criminalit ii.

Într-un studiu na ional reprezentativ. infrac ionalitatea violent atinge pe toat lumea. i 54% au spus c infrac ionalitatea violent a fost mai problematic în cartierul lor decât a fost cu un deceniu în urm . În orice an. .În cursul vie ii. 5 persoane din 6 vor fi victime ale infrac iunilor violente complete sau a încerc rilor . 82% din popula ie s-a declarat foarte îngrijorat de problema violen ei. Sondajele de opinie relev constant c infrac iunea este perceput ca fiind cea mai serioas problem de natur intern a rii.Direct sau indirect. 10 milioane de victimiz ri violente au loc în Statele Unite i în 7% din toate gospod riile cel pu in o persoan a fost victim a infrac iunilor violente .

Psihologic Fizic Financiar O infrac iune violent afecteaz : persoana care a fost direct v t mat . prietenii i familiile victimelor cartierele societatea larg .

. oamenii din Statele Unite au devenit mai interesa i pentru victimele actelor de violen . au relevat un num r mare de persoane fizice i gospod rii afectate de infrac iuni.Începând cu sfâr itul anilor 1960. (Cercetarea continu i ast zi cu numele National Crime Victimization Survey). Au devenit îngrijora i la nivelul societ ii când anchetele asupra victimiz rii ini iate în anii 1970 care au examinat monstre reprezentative la nivel na ional i probe intensive de ora e particulare.

.

.

Conform celor mai bune estim ri.Infrac iunile violente sunt ´comportamente ale indivizilor care inten ionat amenin . violen a include i încercarea de atac cât i atacul propriu-zis. atacul grav.  Statele Unite au cea mai mare rat de omucidere dintre toate na iunile industrializate. Totu i. infrac iunile violente sunt cele care sunt judecate de oameni ca fiind cele mai serioase i de care se tem cel mai mult. . violul. furtul. încearc sau care implic violen fizic asupra celorlal i´. Cu alte cuvinte. aproximativ un sfert din toate crimele din Statele Unite implic violen . i omorul.

.Aproape 100.1 milioane de infrac iuni violente pe an sunt comise cu arme de foc.000 au fost r ni i dar nu i spitaliza i.000 de oameni au fost spitaliza i ca rezultat al r nilor provocate de armele de foc i mai mult de 170. mai mult de 65. Aproximativ 1.  În 1985.000 de oameni sunt trata i în departamentele de urgen ale spitalelor în fiecare an pentru r ni nefatale cauzate de armele de foc.Folosirea armelor de foc este unul din factori relevan i cu privire la rata crescut a violen ei în Statele Unite. .

câteva din aceste costuri sunt folosite în scopul grijirii medicale. Altele. estim rile recente plaseaz costul victimiz rilor din atacuri la $ 93 miliarde. .ca de exemplu cheltuielile de s n tate mintal asociate cu consilierea.Victimizarea violent este costisitoare pentru persoanele fizice. comunit i. neanticipate. De exemplu. sunt mai pu in evidente i adesea. precum i pentru societatea larg .

A. suferin i frica de r ni/ leziuni. B. Durere. Costuri directe monetare. .A. Riscul de a muri.

Dou dintre cele mai frecvent utilizate surse de informare pentru a evalua inciden a criminalit ii sunt:  rapoartele oficiale de poli ie. este important s se în eleag baza empiric pentru aceast afirma ie sau cum o crim violent este m surat . . colectate de c tre FBI  sondajele victimiz rii.De i s-a afirmat c în Statele Unite exist mai mult violen decât în alte ri.

i incendierea) i nonindex crimes . În UCR.Cea mai comun surs pentru statisticile privind infrac ionalitatea din Statele Unite este UCR. furtul de automobile. tâlh ria. publicat de FBI. Când a fost pentru prima oar elaborat în 1930. care include toate infrac iunile r mase.cu spargere. . mai pu in de 1000 de agen ii de poli ie au raportat . furtul. furtul. atacuri violente. crimele sunt împ r ite în dou categorii: cele 8 crime serioase care formeaz categoria index crimes (omuciderea. violul.

Lewis & Szoc.Nu toate infrac iunile sunt incluse Numai infrac iunile descoperite Numai infrac iunile raportate (raportarea este cea mai important în func ie de tipul i gravitatea infrac iunii) Numai infrac iunile care sunt înregistrate de c tre poli ie. y y y y y y y 1. înregistrarea acestora fiind influen at de c tre: gravitatea infrac iunii preferin a reclamantului (Black.Puncte tari UCR Puncte slabe UCR y y 1.Uniform pe teritoriul jurisdic iei FBI sunt specificate reguli i proceduri pentru clasificarea i catalogarea delictelor. 1970) totalul cererilor pentru serviciile poli iei (Maxfield. 1980) machiajul etnic al cartierului .

furt de po ete) 2. Câteva detalii cu privire la alte infrac iuni y arme folosite în jafuri i atacuri deosebit de grave y jaf reziden ial vs. nereziden ial y diferite tipuri de furturi (furt din magazine.2. ceea ce duce la compara ii anuale ce pot s nu fie valide . etnia victimelor y vârst . ras . sex. rasa. etnia agresorilor (când este cunoscut) y tipul de arm folosit y rela ia dintre victim i agresor 3.Când sunt infrac iuni multiple. furt de buzunare. 3. doar cele mai grave sunt luate în considerare bazându-se pe metoda num r rii ierarhice. Probleme privind compararea infrac iunilor în cadrul jurisdic iei i de-a lungul timpului y jurisdic iile diferite au alte defini ii pentru actele legale y jurisdic iile câteodat schimb raportarea tehnic . Informa ii detaliate cu privire la crim y vârst . sex.

4. Pu ine informa ii pentru infrac iuni exceptând crima . Informa iile acoper cele mai multe departamente de poli ie i rapoarte pe 97% din popula ie 4.

iar acum este denumit Studiul Criminalit ii Na ionale a Victimiz rii (NCVS). Acest studiu era destinat s furnizeze informa ii legate de . ap rut prima oar sub numele de Studiul Criminalit ii Na ionale (NCS). stadii i folosind tehnica pannel. Din 1973.cifra neagr a criminalit ii´.000 de gospodorii. Departamentul de Justi ie a Statelor Unite a publicat un raport anual. NCVS (efectuate de Biroul American de Recens mânt pentru Biroul de Statistic al Justi ie) s-a realizat pe baza unui e antion de 60. ..Studiile victimiz rii sunt a doua modalitate prin care se cuantific criminaliatea violent . folosind o tehnic pe mai multe straturi.acele infrac ionalit i care niciodat nu sunt aduse în fa a justi iei deoarece nu au fost vreodat raportate la poli ie.

y Puncte tari NCVS y Puncte slabe NCVS 1. Rapoartele victimiz rilor sunt legate de clasele sociale  oamenii mai educa i raporteaz mai multe victimiz ri. Informa ii relativ detaliate cu privire la victimele infrac iunilor (sex. loca ie urban /rural . Persoanele au dificult i în amintirea victimiz rilor  atunci când s-au produs  detalii cu privire la infrac iune  câteodat chiar i dac acestea sau produs 2. vârst . ras . Capturarea cifrei negre a criminalit ii (infrac iuni ce nu sunt raportate la poli ie) 2. rela ia victim atacator) . posibil pentru c sunt mai cooperativi i simt în largul lor la interogatoriu sau pentru c ei au un nivel mai sc zut de violen 1.

Nu exist certitudinea c evenimentele sunt întradev r infrac iuni y nu sunt siguri cum va rea iona poli ia 4. Mari e antioane de gospod rii ce furnizeaz un num r realtiv a estim rilor cazurilor de victimizare y 60000 gospod rii sunt incluse la un moment dat y 135000 indivizi 3. Unii indivizi nu sunt inclu i y infrac iunile împotriva copiilor sub 12 ani y indivizii care nu sunt în gospod rie atunci când are loc interviul . Date la nivele diferite y date la nivel individual pentru infrac iuni individuale y date la nivelul gospod riilor pentru infrac iuni în aceast arie 4.3.

5. e antionul va fi tratat precum ar fi fost delimitat y cei ce se mut pot fi diferi i fa de cei care sunt stabili . Panoul de p rtinire y Cei care sunt în acest panou de prea mult timp tind s raporteze mai putine victimiz ri (deoarece tiu c interviul va dura) 7. Problema mut rilor i a ederilor y deoarece unitatea de e antionare este locuin a. spitale publice sau ad posturi sunt exclu i y oamenii str zii sunt exclu i y indivizii care se mut frecvent sunt exclu i 6. P rtinire de e antionare a gospod riilor y indivizii din închisori.

Informa ii limitate contextual cu privire la victimizare restric iile privind eliberarea informa iilor despre loca ie. tipul de cas ) pot afecta victimizarea .8. procentul minorit ilor. Rate sc zute de raportare a victimiz rilor împotriva altor membrii din gospod rie în afara responden ilor 9. din cauza cerin elor de confiden ialitate nu se pot determina cum factorii din recens mânt (venit.

. Aceast divergen ar putea fi rezultat din cauza faptului c ei m soar oarecum popula ii diferite.UCR i NCVS sunt dou dintre cele mai importante studii de m surare a activit ii infrac ionale. Cu toate acestea. Mai mult de atât. studiile efectuate au g sit pu ine rela ii între cele dou . de i ambele indic nivelul de infrac iuni s vâr ite pe teritoriul Statelor Unite. NCVS nu include infrac iunile împotriva victimelor cu vârsta de 12 ani sau mai tinere. NCVS folose te drept e antion doar gospod riile i de aceea nu include infrac iunile împotriva oamenilor str zii i num r mai pu ine infrac iuni decât se comit împotriva celor care i-au schimbat domiciliul.

.

.

cu populaìii rezidenìiale instabile èi venituri sc zute. sunt cele mai predispuse unei rate ridicate ale infracìionalit ìii din cauza controlul social. sc zut  Teoria activit ilor de rutin .Teoriile generale ale victimiz rii sunt concentrate pe situaìii cât èi pe indivizi.  Teoria dezorganiz rii sociale .ariile în care sunt etnii eterogene. formal èi informal.

atractivitatea ìintei tutela capabil .proximitate.  expunere la infracìiune.

3% din indivizi care au fost foarte victimizaìi reprezint 30 % din totalul victimiz rilor criminale . Studiile privind jafurile din Marea Britanie èi Canada indic un risc ridicat a revictimiz rilor în primele 4 luni de la efectuarea primei infracìiuni Furturile repetate au sens din punctul de vedere al infractorului deoarece factorii care l-au f cut atractiv în momentul respectiv se reg sesc èi în prezent. Într-un studiu. Având în vedere rata mare. nu este surprinz tor c cei mai buni profe i ai viitoarelor victimiz ri sunt incidentele trecute. .Un procentaj redus din num rul de oameni reprezin disproporìionalitatea unui num r mare de victimiz ri comise prin acte de infracìiune.

.

Cristea M d lina Dedu Daniela Dumitrescu Georgiana .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->