ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

Timeu.) 159.Blleure~ti : Dharana.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA.. 1?. .R. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. 2007 ISBN 978-973-8975. Georgeta (trad.: Georgeta Timcu. . O. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma . 53 rJe{.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc.15.j 3-2 I.P.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. sfanta CEcaterina nr. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.1L:Nfi.4.R. trad. sect.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.1L:N/l..

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

Bo In Ra . acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. fieee gand iscat. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. fleee treaba de zi ell zi.Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. atunci. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo.

AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . . Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. Va voi raspunde pe scurt. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. dar ~i puterea efeminata. Materialism insearnna puterea femeii. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. omenirea ar inceta sa mai existe. 7 . In acela~i timp. va disparea ~i omenirea. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. sa-ti indrepti trecutul. ~i se poate. Daca familia dispare. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie.de locul ~i atributiile celuilalt. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Haideti sa ne lamurim impreuna. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Un om care se respecta pe sine. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

de regula. eel putin una dintre pani nu re- 1" <. chiar dadi sunte{i divortati..I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui.ungav v .. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. eu atat gelozia este mai putemica. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile.chiar aiei. ale carei defecte Ie ura~te. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. tara nici un rost. Dupa cateva are. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Pentru a-~i imbunatati viata. Daea aCUln.AT. toate defectele ~i insuccesele lor. se va na~te A m e1 gelOZla. De regula. Gre~iti. rau. Fiul unei femei depravate. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Daca nu puteti.. . de~i.) . 11 ura/i pe acest om. Va vedea in sotie pe mama lui. a recunoscut ca este 0 negativista. nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. gre~esc. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. eu cat illfidelitatea este mai mare. treptat. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. copilul va trai.

n-au invatat ~i acum viata :J 14 . Femeia care reu~e~te. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii.sorul nu va avea parte de ea.zut in desfranare ~i a1cooIism.draga mea.?narea celuilalt. Dar. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar.Luu!e ViilmCi cunoi19te. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. prin iubirea ei. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. de 0 bicei. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Cel care vrea sa infranga incapat. de regula.. paate sa reu~easca. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. sfar~e~te. dupa cum se ~tie. fie ca se transforma in du~manie. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. Tortura tacita. a dec3. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. Un lucm este clar . Cu cat criza este mai mid. Cei doi s-au ales unul pe celalalt. reciproca.0 intreb eu. 1nt1'-o astfel de sitna!ie. . Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. S-au cravedit a fi pro~ti. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. se comporta de femei co. Si. fie eEl iubirea se duce. prima casatorie. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Diei capEl. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . rezultatull1U va intarzia sa apara. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. aceasta femeie nu este 10.

Asta este Iectia vietii.ca sa invete acest adev3r intelept. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. va suferi din cauza lor.ndirea unei experiente superficiale de viata. prin ei. dar deja 10.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. il a$teapta pieirea. de om allui Dumnezeu.'iata. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. strabunicii . Dar. el va deveni $i mai bogat. regretandu-$i prostia. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. un nivel mult mai ridicat. $i asta va continua pa. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. In ultima vreme. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. daca ma credeli. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. sunt fericita .strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. In general. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. cum se zice. voluptate momentana $i doba. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. clar. i$i va aminti categoric de primul dintre ei.. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. dar mult mai aspru. am vazut. bunicii-bunieele. Si cum fiecare vine in viata asto. Dadi trupul 1~ -) . desavaqita. Cine se disatore$te pentru bani. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Dar. Altre!.. ocupandu-ma de bolnavi. pe parintii.

sub amenintare. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. mama este sufletullui. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. Dadi copilul este agresiv. va fi socotit vinovat tot el. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. rura sa fie con~tienti. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. TaUil este spiritul copilului. parintele a merita. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Numai el este viata ve~nica. de regula. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. se afla in conflict cu copiii. dar. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. este a alta treaba. Spiritul este eel care merge inainte. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. 0 ura§te ~i pe mama sa.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. pentru cii. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. el comite a crima. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Ie tine despartite. copiii 11 vor invinovati pe el. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca.

de fericire.Ji.'fiel a fneeput sa planga . La pIe care. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. am vazut un barb at absolut obisnuit. Tata!" In timp ce imi povestea.. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra . numai ea arata mai batran.Jat . inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. va inva!a sarguincios. An. A promis ca.Jti!i. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. stat mult de vorba.. Dadi din familie lipse§te tatal. Intelegea ca.... arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . Po. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina.. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. L-am imbrali. Dupa ce s-a eliberat. prin mu1ta perseverenra. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. era slabit ~'iobosit. "Am intrat in camera tatalui meu . 0 :l::rumuse!ede fata. de acest stres.Jez. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. dar ell mama -nll. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH.Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra.

fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Le lipse~te experienra vietii de familie. el nu are scopuri in viata. macar in numele vierii copiilor.J Daca. se va supara in acela~i timp pe sine. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. intrucat tatal sau este barbat. dar trebuie sa va 18 . chiar ~i pe partea rea. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. Iubindu-~i tatal. Daca el este in permanenta dojenit. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. Daca fiica i~i ura~te mama. Daca i~i ura~te tatal. fiul se supara pe tatal sau. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. Fiul . '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit.Luule Viilma ei. acela ura~te sexul masculin. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. . intrucat mama sa este femeie. Cine i~i ura~te tatal. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. . chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. se va supara ~i pe sine.} J ~. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. Cand este invarat sa-~i urasca mama. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. sa cereri iertare copiilor. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. uraste sexul feminin . Dadi fiica se supara pe mama sa. este invarat sa-~i urasca sufletul. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. Cine isi uraste mama.

A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca.nd nu are forta. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. inainte de a putea da iubire. ~tie sa a~tepte ~i. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . nu Ie ramane decat munca. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea.sa-~i iubeasca sotul. conform educatiei primite de acasa. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. eu fiecare 19 . sotia ~i soaera. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. ~tie sa-~i ierte mama. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Nu poate merge inainte atunci ca. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca.sufletul. iar mama . Dadi 1'a111an totu~i impreuna. Daca nu yeti face acest luem.. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. el trebuie sa 0 fi prim it. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. fara sa ceara voie. pe partea lui. IertatiIe. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca.

i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. el era un vampir. evident.. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil..i . dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. Iua eu japea. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.. Femeia citise eartea mea.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. oare. ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut.. " Ce Fica? Ce ro. Nu ~tia. acela nu se va putea face bine. Ce nu obtinea eu binele. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. Dar. . incM femeii i-au ta~nit lacrimile. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Pute!i dumneavoastra so. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres. Cine neaga esenta energetica a bolii. sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie.pe mine nimeni 20 . nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica . iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Ostilitatea fata de el era evidenta. Fara sa-~i dea seama.

in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile.AlungS diul din tine nu ma iube§te. dorinta de a iubi. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. mei unul pe ceUilalt.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. Acum.ovatie. din pacate. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. ar fi vorbit altfel. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar.care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Sa se ajute intre ei nici vorba. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Daca wi am care a ~tiut S3.

Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. nki bar'. 1 Parintii sonlor 1 . femeia fiind mult mal rezistentE't. a doua . o va aprecia eomparand-o eu mama so. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. "'vI al.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. b'me spus... Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa. Frica .\Hii ei. 0. Prima victima este portofelul barbatului. Eo. Ne-am lamurit ca mama . daca are 0 parere negativa despre sexul masculin. nu ganGes:::oeIoc. Dar. ocoliti de iubire.Nici ea. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. Ca. Nu duce lipsa de barbati. . Daca n-ar 1'ia~a.1 l' batl1 nu gan desc a~a.l1d fiul se va easatori.nilfzeni nu m6 iube. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. mascata in iubire pentru barbati. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Daea mama nu-~i iube~te sotul. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.femeia . arata foarte bine.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. . atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 ..barbatul insu~i.este ceo. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. nu ar mai supravietui niciun barbat.. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.LIIlIIe ViiIma ilalt. 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete.un adevarat Inger dupa parerea multora. este buna .

Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. Iertati-o. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. pe sotia sa. avand 0 asemenea nora. in esenta. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. fara sa vrea. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 . Intrueat mama nu-~i vede grqelile. Daca nora este isteata. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu.Alunga ralll din tine iubire. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. fiul se va supara.. ca a avut parte de 0 sotie buna. va avea parte de un sot 1ini~tit. pentru ca soacra este sufletul fiului. toate celelalte defecte anterioare. avand sentimentul de vinovatie. va pricepe despre ce este vorba. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. Cfu1d soacra se cearta cu nora. vor fi compensate. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. inclusiv defectele soacrei.. asta inseamna. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. Bineinteles ca. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i.. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . daca. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI.

pentru ca sa poata trai normal cu sotia. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. de obicei. Iubin~a pentm fiu ii da aripi.sufletul sau . Dar. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. Deseori. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. In realitate. nLls-o sehimbati pe nora. mai curajos ~i mai sanatos. daca. Fiul devine totul pentm ea. Dar. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. spre fiu. fie doar mama lui. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. De obicei. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. pentru ca soacra a ineetat demult 53. acum Ii este prietena ~i "prieten". Iertari-va una pe alta. 24 . Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul.

A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. rela!iile dintre copii vor fi incordate. de~i poate s-au straduit. tatal 25 . illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. dar in suflet 0 ponegre~te. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Din pacate.{.. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. A111belesunt sufletul copiilor lor.. E treaba medicilor. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . Jaml 'Z'le e. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. A~a cum am banuit. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. Este uluitoare aceasta opime simplista.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee .I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului.

LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. a inceput sa-i spuna socrului .. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. 26 . :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal..mama.tata ~i soacrei . poate tot raul este spre bine ". a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei .. De obicei. Eo.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii .nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . $i ea se simrea bine eu doi tari. Cine stie.nora lui. da1'eea. Cata lume n-o. Fara sa fie con~tienta.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. mra sa se jeneze. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cine se va elibera de prejudeca!i.

$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. ma fnjura. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. ma calomniaza ~i ma umile. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii..habar nu are de acest conflict.chim el sub puterea raului.. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . nefericito. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine. certare!e ~i rau intenlionate. S-a. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.cestuia.soacra nu mai poate fi consolata. Elibera!i-va de frica ..eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. In [elul acesta. totul va fi bine. copilul nu va putea fi niei jignit.tie.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. niei du~mania ginerelui sau nurorii.opilulni. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. Iertari-va aceste stresuri. nlei umilit. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare. Din moment ee ati aparut pe 27 . ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora.

Luule Viilma lume ea sa traiti. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul.soeml sau soacra.. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. in vieti1e anterioare a prieL.ialeg soria dupa cum este mama lor. Baietii l~. :tara' 28 o . acum a aparut ca sa invete. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm. adid noi in~ine. Platind tributul modei ziIei. 11 spala. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. modema. Mama Iui 11branea. Ea voia sa fie independenta.ul~i mai bogat. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. Cine n-a avut minte atunci. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. ati aparut ~i ea sa invatati. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Dadi v-ari ales eonsoarta. suferintele 'lor Inceta. Fam nului dum. dar pe post de victima. Zicea ca este 0 persoana normal a. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. Daca vor fi invatate. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. situatia materiala. dar nu indraznea 58. mai presus de ariee. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.Jxbat. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra.-ispun~l nimic.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui.

va disparea din via!a Iui. Nu uitati .pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. sa-1 faceti altfel. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. In acest caz. Daca el nu vrea sa va asculte. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. ~i iara~i din considerente personale . Daar vi s-a pamt. se va schimba ~i el. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. Daca iertarea vine din toata inima. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. datorita transformarii dumneavoastra. InSeam.. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca v-ati fi inte1es gre~eala.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre. 29 . despre oameni. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou.l.elile. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum.

oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. In gaud sau prin cuvinte. se oprqte din drum. ma in fala necunoscutului a impEi. Vaidireala duce tatdeauna 10. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident. omul nn ~tie sa traiasca. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar. du~mano~i.nd se vihcarqte 0 femeie -. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . Ca.. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. ca acum. Gamenii de arta emotionali. nonsens.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba.se opre~te via~a. au fost eei mai puternici.'\.treburile marunte i~i incetinesc mersul. cat 9i pentru cop ii. acum fenomenul a devenit de mas. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Cand barbatul se vaidire~te .Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. Spai. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. ace9tia Hind spirituI san. la evenimente importante devin ral. Cand se afli'i In impas. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. vaicareala bi1rbatului este periculoas2.i. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. In vremurile de crizi'i.rtiIomenirea in d.ieei condamnaIl 1a pieire. Dad\. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. atilt pentru e1 insn~i. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. Aceasta stare de inutilitate.

Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens. Orice situatie te invata cate ceva. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. acela are nevoie de 0 leqie critica.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. Este teribil de trist d. Cereti-i 4' .~aCZlma~fi vrut". Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. dar la modul dureros.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. traiqte pentru a muri. Omul este condamnat la abandon. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata.-1 numiti nonsens. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a.) 1 . El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate.

sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. ea exista. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. de a actiona. Ea nu apare bruse. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. i'n spatele ei se afla insatisfactia. nu exista nici trup. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. daca veti ac!iona eu cap. ne~tiind sa ganditi. Ispititorul dumneavoastra mintea .Litule J. Veti simti ca sunteti necesari. se vor adauga . necesari sie ~i prin sine . Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. Este un sentiment special. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres.'iilma iertare pentru ca. nu este insotita de un torent de emotii. de a trai. In realitate. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare.1eelelalte.. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. Aveti dej a trupul. Dragii mei.necesari celorlalti. n-ati inteles ca daca nu exista iubire. 32 . sentimentul ca fiintezi. Cautati persoana care va iubqte.va face suftetul bolnav.

Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. Mintea are doi poli . Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Rezultatul a fost nonsensul. corpul nostru va fi guvernat de idei. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul.unul spiritual ~i l. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice. va trai ~i in viltor. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. Nu au cautat sensul vietii. Cine inte1ege natura erizei omului modem. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. au cautat bogatia. In noua galaxie. stagnare ~i pieire la mvel fizic. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. EI tremura pentru bogaria lui. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. Echilibrullor este ratiunea. Si totu~i viata nu se opre~te. intelepciunea. viata omeneasca este mult mai lunga. viata tara spirit inseamna nonsens. Din punct de vedere al esentei Universului. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Bogata~ului Ii este mai greu. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. Nici unul. Trupul nostru este muritar. deoarece.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Sanlntocului ii este mai u~or. se in~eaHi. Pe 33 . prin cre~terea ratiunii.mul fizic. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre.

dar allii ma urasc pe mine" . Pentru ca viata sa poata continua. Fara iubire viata inceteaza. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. pe allor ~i pe al altora. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. Abia ea se intensifica rautatea. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. pentru dl omulle atrage prin frica lui. dar acesta devine tot mai gros. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . Sparge el.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. "Eu nu urasc. zidul frieii. prin cuvinte ~i prin ganduri. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere. ei vor sa educe curajul. 34 . Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. Am vorbit muIt despre rautate. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Numai ca nu 0 numesc rautate. dar esenta nu se schimba. Persoana respectiva poate sa nege.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. inclusiv pe a lor. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. omul. ~i cei care detesta la~itatea.~i asta este tot rautate . cum apare ea ~i cum poate distruge. Rautatea irationam . fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. 0 face prin fapte. Chipurile. Lupta presupune intotdeauna rautate.

Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. Rautatea i~i are izvorui in frica . Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. indiferent ce inteiege omul prin iubire. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. . de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. intrucat: . spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. frica . S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. daca el nu depune eforturi.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. indiferent de sex. iar ulterior de sot sau sotie. tot nu recunosc. Multi neaga ca s-ar teme. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii.nimeni nu ma iube$te. important e sa Jiu 35 . ce Ii trebuie. Nu este con~tient de faptul ca. "N-am nevo ie de iubire. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. Chiar daca voi suferi.la ei. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. . Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor.

pentru un observator strain. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Important e ca treaba sa mearga . care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca.}ilumea sa ma respecte ". pe ei ~i pe altii. Iubirea este totul. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. iubirea este Dumnezeu. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Eu. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Ace~tia se extenueaza reciproc. Cine ignora ro36 . sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. dar sigur. spre moarte. el da indicatii. Munca este doarmunca. eu cea mai buna intentie.s-o faea altcineva pentru el! Si. Sotul sau sOlia supergrijulii. fndit toata lumea fi iube. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. el conduce. Iubirea este forta necesara pentm a face.Luule Viilma lasat fn pace. Dar el nu este de acord . 0 pereche ideala. pot parea la inceput. de exemplu. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. declara ei cu mandrie.}te pentru dE au jaClit aNita bine. Sau sunt iubiti de sot. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. dupa 0 logica stranie. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

vorbindu-i-se despre rau.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. Daca copilul ar auzi. nu trebuie. macar cu 0 meche. de fapt. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. sa priviji adevarul in fafa. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. 42 . copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie. care va este necesar. ca nu e decent. chiar £n interesul dumneavoastra. !ii. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. i~i mascheaza partile negative. Mi se pune intrebarea: . ~i aceasta inseamna ca.mai grea varianta. afi putea. fn afard de asta. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo.. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. socotind di nu~~i au rostul.. ar incepe sa invete. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. . .

i'lor corecta gre~eala.iijerent Clan Q. ~i el ca mama are dreptate . :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.. adica mai buna. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite.. daca ea face mer-eu acest repro~. ~ d -. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. de asia ~i apare copilnl pe lume.>1 se amara~. " . copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. De rapt. Jfi ell. ~t '11 . dupa trecerea crizei. . Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. ca ea sa se schimbe. dar care v-au interesat. rau d eea ea. necare generatie va 1'1 mai nego.~ t . Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vcde ell ochiulliber. ii ii -"'-" 43 . Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet.mtr-aevar.~ este mal. sa devina mai inte1eapta. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei.tiva decat precedenta ca apoi. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". boaIa va trece mai repede.. va fi nevoie de mai mult timp. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. Daca anit marna cat ~i copilul l:.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele.e ea. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:.

0 sa spuneti di generozitatea este buna. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. complet straine. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei.. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei .partea nevaZ"uta a mamei.!i parti1e bune ~i partile rele. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. Prima mama. la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea.generozitate. este buna. in esenta. Foarte rar este zgarcita. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. ceea ce e de rapt spre bine1e familiei. inflexibilitate ~i falsitate . dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. Alte persoane. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. dupa toate seITLDdeexterioare.

in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. Partea mare buna. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. Atunci.. adica partea mare rea. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. vizibila a mamei. De regula. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. grava. inflexibila.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. prin avaritie. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . A doua mama este in aparenta.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. bunatate.

Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna. a ajuns deja 1a cota critidi.cinsiea . Partea nevazuta a falsitatii . lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. A treia mama este in aparenta foarte falsa. totu~i pentru copil ea este buna. dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. Ii iese exact pe dos. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate.poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. Tot ce spllile este un neadevar. Mama este jumatatea copilului. m46 .mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala .

Grice spirit preTuie~te cinstea. sinceritatea. i~i gase~te parin!i adoptivi. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. Si. adevaml.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. adica sa se elibereze de d. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. copilul va fugi inapoi la mama sa. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i.Alunga raul din tine . in felul acesta. devine ea insa~i demonstrativ falsa. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. 0 mama care ura~te necinstea. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Fara asta viata nu are sens. Copilul i~i iube~te mama. cu mid diferen!e. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. Daca. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau.

va In~eIali. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. Generalizand. cicatricile 'lor disparea. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. 48 . va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. dadl spune adevarul. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Cine va inre1ege di. ea va daroade la nepo!i. La eel care iarta. Daca nu dispar. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. iar invatatorul este rau. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. iara~i nu va fi crezut. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. nu va fi crezut.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. intrucat el '>Teasa invete. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. l§i va cfipata echilibrul interior. A§adar. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. dar. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Daca el nu spune adevarul.

nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. veti pierde cate ceva pentru totdeauna. Daca apar impreuna.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. . Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Marire excesiva 5.Frica .Frica atrage rauI. nu exista om tara ele.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. fiindca viseaza sa devina ideal de buni. .Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. Temperatura 3. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor. Ro~eala 4. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. . Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: .Rautatea distruge.. Ea are dnd sem. . corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Durere 2. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. Daca nu stingeti focul. 49 .

utatii.rautate acuta Durere surda .Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. toate sau toate odata. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Duren~ ascutWi . A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 . ~i a~a mai departe. Durere brusca .rautate brusca. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta .rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.

intr-un cuvant.1 .. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. probleme economlce.pe tine ~i pe altii.. Dupa cum se ~tie. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. peste 41 grade Celsius omul moare. ':::' . ca sunt neglijat.. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. septidi . crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca.Alungo. ro. rautate legata de dorin!a de a domina . obtinerea sau cheltuirea banilor.ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo.. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. il{be~te. rautate legata de terminarea unei activitati. Invinovatirea altuia este tot a di~tate.

pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. 52 . Acesta nu-§i elibereaza rautatea. iar cd care tace. Oamenii care urIS. au 0 nuanla ro§iatica. Pentru ca rautatea sa incapa. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator.Noi vedem ro§ea!a la exterior. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. Rfulile care s-au vindecat urat. Daca frigul ar :fi eauza. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. ci 0 tine in el ~i se distruge.utate. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. ne-am imbolnavi eu totii. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. varsa cauza furiei. acela se cale~te. eel care urla. Cine vecle in el cloar partea rea. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. Este deja 0 situatie mai periculoasa.de furie se J:mo§esc de rs. sufera ~i 0 tine in el.

pentru mine gre§eala este mare. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. Eu ~tiu sa inteleg viata. nici 0 umflatura. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. de exemplu.'1tr-oturn. jenanta 9i umilitoare. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun.. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. ro§eala de la inlepaturile de msecte. evident. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . nici o reactie Ia veninul de viespe. Pentru ca nu rezolvasem situatia. frica a crescut §i a devenit rautate. Nici 0 r0geata. I-am cerut 9i ei iertare. dar de la mine se cere mai mult. De data asta n-am mai auzit bazaitul. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. viespea mi-a facut mai bine. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. de dragul meu. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. rautate ce a fost inabu9ita.Alunga raul din tine Sau. Ba prin veninul ei. viespea s-a sacrmcat. ca sa ma convinga.

Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Rautate mica . Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila . eu atat boaia este mai toxica.cre~tere mare Rautate ascunsa . Cancer 6. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. excesul este 0 cre~tere. Umflatura (edem) 2.cre~tere mica Rautate mare .Luule Viilma noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Litiaza (pietre) 7. in artieulatiL Aderente 4. 54 . in eaviHili. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. Cu cat rautatea este mai conereta.cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. eu atat boala este mai clara. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. eu atat mai haina este boala. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Tumora 5. Cu cat rautatea este mai du~manoasa. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila.

Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. la asta contribuie rautatea parintilor. eu atat mai dur este focarul de infectie. .Boli de pie Ie 55 . bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. apare obezitatea. ea1culii. razbunatoare duce la raniri prin arsura. 2.prin taiere . de la un ciob. ranile nu se VOl' vindeca. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee .Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata.prin strangere . rana este atrasa de rautatea din noi. de exemplu. Raniri: . TesuturHe nu se pot reface complet .prin lovitura .Rani care se vindeea urat. atat situatiile personale cat ~i cele generale. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. de la cutitul de bucaHirie. cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. Daca copilul nu se insanato~e~te. Daca pe om 11irita totul. Distrugere 1. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca.eu cat rautatea este mai Inver~unata. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca.

pe altii ~i pe mama. Rautatea navalnica duce 10.Strambarea oaselor . rautatea materna .supararea pe tine lnsuti.osteoporozii. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10.supilrarea pe tata. osteomielita. Leziuni la oase: . un om eu un mod de gandire eonfuz.1 rauta!ii corLfuze 10. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. el poate sa te pacaleasca.Subtierea.Ruperea oaselor . Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. supanlrea copHlor pe tata. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu. intinderi de artieulatii. eel ce se infurie pe altul. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. Cand viata este tot mai suparatoare. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. Rilutatea paterna .Luxatii. eu atat fractura este mai curaI8. inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. Cu cat rautatea este mai putemiea. 56 . .. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. distructia patologica a oaselor . totul se depune in oase. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. sa te triideze. Cu cat rautatea este mai concreta. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. eu atat distruetia este mai mare. . supararea pe tot sexul maseulin. altfel corpul ar pieri.

ascunsa fata de ceilalti. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata. relatiile dintre soli erau exemplare. Pentru ceilaIti. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti. nedorinta de a scoate 10. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. r Ne§tiinta. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i .. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. lu. Ru§inea. pe care ei I-au ascuns..1 doilea rand. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. oasele lui nu se vor lecui. Suferinta delicata.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. $i pe copill-au educat in mod exemplar. se ascunde neputinta de a ierta. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. In primul rand. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. ci :. In 0. In spateie stapanirii de sine.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. mai ales copiilor Iui. in spatele unei vieti aparent frumoase. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. chiar dad el §i-a recunoscut vina.

toate traumele. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine . La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. pre cum un vulcan. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. nu va avea accident de ma~ina. Acest cine va sunt eu. se produc din rautate. Fara exceptie. nu au gandit corect. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. Dar daca el nu se insanato~e~te. pe fondul parintesc.iubirea dumneavoastra cordiala. act58 . totu~i.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. Cine nu are rautate in d. Ca totdeauna. Forta lui sufleteasdl este slabita. Pentru persoana care. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. din economie de timp.

59 . Dar. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. FiuI . Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor.La va Ioare.inte. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. dicilor si nu-i deraniati..oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. ~ estu. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. bolnavul are nevoie de lini~te. nu va alarmati. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. rubi!i. Fiica avea 1'animari pe fata. mama. raniIe se 'lor vindeca fmmos. ei stiu ce au de facut "i tineti 111. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. .Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. In prima ma~ina se aflau tatal. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi.nid 0 zgarietura. mai ales parintii. .. inainte de arice. -.1 18-sa11 mana mepe y. Mama . Tot eei se intampla unui am matur este. . daca victima accidentului ~i apropiatii lui.-1 recuceriti . El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a.I :.. Insanato~irea va intarzia mult. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. fiul ~i fiica lor. viala. nu diutati vinovatL Averi griji. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. propria Iui gre~eala. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l.fracturi la oasele bazinului.ndi.

S-au eliberat ~i de rautate.Fecale.cateva vanatai.ce au aparut.Sange . eu atat mai sangeroasa este secreria. corpul se irnbolnave~te.Transpirarie .Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi . Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult. §i-au tacut lectia de iertare. De illdaHl. fiicele . Ambele au negat ca sunt stresate. Intelepte fiind. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa. Ganditi-va la fiecare fel de secretie. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali.Urina .. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. secretine trebuie 5i.Secretii ale organelor sexuale .dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. 4.' iasa din corp pe caile lor naturale.Lacrimi . de care . s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. Secretii: .Luule f7Wma Fetele. 60 .Saliva .

Am avut astfel de. trebuie sa aiba. In caz contrar. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. trebuia sa repar gre~eala altor medici.parerea solicitantului. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. sa folosim deodorante. cereri. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. in general. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Persoana nu era nici pe departe proasta. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. dore~te ca martul sa invie. ~i el dore~te lucruri.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. oa:neni ~i atatea altele.inainte acela facea totul. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. Dar.. de exemplu. Cateodata omul ajunge la extreme cand. pentru ca. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. 1ntr-o mai mare cantitate.'1direcorecta. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om.. ca medic. Dore~te sa fie sanatos. cele mai diferite feluri de rautate . celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. Echilibrul constituie norma.'TIulari liehid. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. care cici macar nu fusese gre§eala. Nici n-ar trebui. Pentru ca. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. 61 . dupE\. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. eu. obligatii. mai bine spus.

Dar claca omul nu depune eforturi. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. ceilalti sa-l considere a§a.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. dadi alam1a data de el nu este ascultata. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. desigur. rautatea provocata de ciuda. aeela va avea rezultate bune. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. dar \Tea reznltate btme. Dar. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Daca copilul nu este inteles. atunci. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. din maudrie. corespunzator eu graba sa ilogicil. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. Niei nu poti vorbi. Cel care l§i ascunde insa umilinra. considerand Cft se envine. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi.

Tratamentul in staliuni Ie ajuta. Regretul dupa ii 63 . veti face guturai. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara.fie ea mancare. dar vor apfu'ea din nou. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. fie ea nu are forta necesara. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. atunci incepe sa vomeze. Sa nu va relineti niciodata. Ele pot =lscoase. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. fie ca nu are posibilitati. lasati-o. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. supararea pe cei care te acuza ~i deei. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. supararea pe tine insutl ea aeuzator. Flegma este rautatea plangaretilor. vor aparea vegetatiile adenoide. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . pornirea de a stranuta. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. din poHtete. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. ca nu poate face fa~a situatiei. Voma arata 0 rautate provocata de sila. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Altfel. Voma insearrma dezgust fatii de via~a.

chiar daca trebuIe. Dadi un am mic Ia suflet. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . De aeeea a umili. indiferent in ce situatie.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. la el.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare.rautatea din urnilinta. La un om eamia nimie nui este pe plac.un mic du~man 64 . 11ieibinele. revalta fata de ceva anurne. rautatea lui va fi imprevizibila. ca ~i a inchide ochii la umilinta. A~a este ~i caracterullui . A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Iipsa dorintei de a merge inainte . mergand pana la distrugerea tuturor. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. Rautate mica inseamna 0 buba mica. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. pentru ei viata insemnand viitoml. care merg inainte in vlata. ca focul sub cenu~a. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. rautate mare un buboi mare. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna. niei raul.

sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. prin gandurile dumneavoastra. . pe care omul 0 ascunde. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 .rautatea posaca a celui umilit. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. deoareee vrea sa fie bun. chiar daea :--imeninu-l observa. . cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. eu atat vindecarea va fi mai grea.sifilis .rautatea disperata a unei persoane u~uratice.rautate autoritara. de a se razbuna.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta. :zbucne~te in afara sub forma de puroi.-irea. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta. pentru ca. .Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. acela va suferi de infectii sexuale. Indiferent de jiagnostic. indiferent de mierobul care a produs imbolna'.chiamidioza . Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt. Du~mania irationala fata de -iata.trichomoniaza .gonoree . Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta.

intr-un acces de razbunare. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. leqia va fi ~i mai aspra. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. ci sfin!enie. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. cu ata. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. Pentru cele care considera ca. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara.. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . fecalele lui vor fi inchise la culoare.LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata.lipsa menstrua!iei. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. apare amenoreea .sa-lin~ele. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta.. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Uterul fiind organul chalaei sexuale. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. rautatea se scurge sub forma de sange. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. eu cat mama este mai nervoasa. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca.

Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. eorpul a atins punetul critic. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. totu~i. urina Iui devine acida. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. corpul se distruge. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. conform acestor ganduri. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. rautatea sa fie scoasa afara. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. corpul. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. ori direct ~i repede. Rezultatul 67 . Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. va incerca. printr-o osardie ~i mai mare. sa-l ajute.Alunga raul din tine maxima. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice.

Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 .LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire. .avem mechi. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. lata ea in tot raul este ~i un bine. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn.~i a~a mai departe. . oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . Pentru a merge Inainte. dar nu vorbim. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. .avem oehi. dar nu avem par. blocati de frica. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. dar vor acest lueru. Fenomene de disfunctie: .avem coarde vocale. dar nu vedem. . el va seapa urina In timpul zilei.avem organe sexuale. La copii. Despre ciiderea piirului.avem cap.. dar ele nu-~i fac treaba. ..avem organe. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. dar nu judeciim. 5. . Copilul va avea enurezis de noapte.avem maini-picioare. aceasta problema are legatura cu parinrii. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll. .avem pide pe cap. dar ele nu se mi~ea. dar nu auzim. . eu timpul.

a te afla in postura de uciga~ . 6.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. pentru ochi. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . Evident. vor evita caderea. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. Din pUllet de vedere medical. La inceput. ca este urat. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. dar continua sa-l invete pe am. ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. mortificarea. de exemplu ficatul in cazul cirozei. corpulsimte ca nu este iubit. uscarea. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima.nu este necesara in aceasta viata. parului. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. In caz contrar. insesizabil. 0 astfel de persoana 69 . eei care vor intelege acest lucru. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. Aceasta inseamna distructie. extenuarea. se mortifica organele. SHibirea. Totdeauna.

i~i exprima doar revolta. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. In lupta lui cu viata sau depus. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. pe parcurs. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Pielea ascunde viata sufleteasca. Un fesut gras este camara rautatii. 70 .

pigmenrnl va erupe. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi.provin de la stresurile similare ale mamei. este manifestarea propriilor stresuri.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. dar el este pur ~i simplu ascuns. temperamentul. acela are pielea alba. ca un mic vulcan. normalii fnseamnii un om echilibrat. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret. Ie merg bine treburile. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. nu se poate afirma. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. dar 0 tine in el. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Cu cat pie1ea este mai grasa. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. fie ca sunt mai mari sau mai mici. Aparitia lor in timpul vietii. au. demnitatea lui este afectata. Pigmentul este "luminita" vietii. Petele innascute . Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. mai putin educati.alunitele .

Celeare iarta. Nu va simti nici tristete. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea.Luule 'Viilma afirme. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. karmei din vietile anterioare. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. ea este sensul vietii mele pentru di. nid iubire. Va fi el insu~i. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme.Esenta este in afara emotiilor. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. prin ea. a oamenilor ~i a sa proprie. nici bucurie. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. Nu va avea emotii. ajutorul este refuzat. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. daea ajutorul este primit. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. Va ajuta celodalti. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. Despre . dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. daca. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. nici rautate. ehiar daea este extrem de necesar. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. 72 . ~i nu va ajuta. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior.

Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". Este un adevarat chin sufletesc. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Nu clarviziunea este importanta. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. ca ~i noua via!a. pur ~i simplu. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Fiecare nOlla zi. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. ~i de a nu mai reactiona la nimic. Calea vietii unui om duce in viitor. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. dar poate sa ~i ramana. se va 73 . cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Ca sa fii om trebuie sa alegi. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru.

Ce sa va mai osteniti. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Mulsa merg inainte pe calea mea". :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. va culcati pe 0 ureche. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. ma simt u. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar.. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 .. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a.urat. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. De exemplu. Emotiile sunt ca valul. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. yeti lua imediat asupra dUl11.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. Cine nu are lini§te sufleteasca. Fiind un om bun. Unde gre. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. Dupa ce ati iertat. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante..1leaVOastra 0 parte din povara.esc? Poate ca ce fac. apoi 0 iau de la capat. "De fie care data iert.. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. se involbureaza repede. (adica din sentimentu1 de vinovatie). din compatimire. Din pacate. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. dar eu merg mat departe pe drumul meu"..

Atunci veri gandi speriat: . Nu-i. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire .Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine.saindrepte gre~eli1e mamei ei. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. frica ~i rautatea. Prin unnare. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 . cu cat veri 1nV8. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului.care duee la boala . o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. ba dimpotriva. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. "Nu am 0 inima de caine.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. oare. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. ca rezultat. sa ml-mi pese de lata mea" . dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora.tamai repede lectia iertarii. Va rog sa ma crede!i.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. Dar noi.. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi.spune 0 astfel de mama. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. dragi oameni. ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei.

Copilul se reface repede. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. va cia rezultate. La care mama va zambi ironic: "Pai cum. 76 . dar nu+mi dau seama . Iertarea este 0 mundi sfanta. Pur . earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei.. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. puneti-va imediat intrebarea:. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i.bunici. Ea nu. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse.Luule Viilma nu va face placere.i simplu. mai bine zis.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului.. Sau. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. dar am invatat sa fac ~i acest luem. Bolile mai u~oare tree mai repede. . Haideti impreuna ell mine. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". Ca nu pot sa sufar balfde. dadi nu ne intelegem gre~eme. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata.. am iertat pe bunice .

N-am $tiut. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. este 0 familie distrusa. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. nici pentru copii. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. asta nu e dragoste" . nu poate. provenita din neintelegere. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii. nici pentru ele insele.Da. cu cat copilul este mai mic. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. 77 . n-am procedat bine. " Uite ce mama grozava ai!" .declara femeile care au copii. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. Barbatul acesta nu e pe gustul meu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. tmeori chiar multi copii.Alunga raul din tine "Am gre$it.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. Si intr-adevar. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta. nu-m! spun ei chiar tot. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. Atmosfera din familie se amelioreaza. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. Sigur. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil.. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. nu mai domll_e~telnstrainarea. in care unul tiranizeaza pe celalalt.

judecand dupa jaloanele proprii. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. iar barbatii eu ochii. nu mai are timp. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. 0 casa fJ'umoasa. Pentm 0 privire profana ~i. in general. Manifestarea grijii este un instinct. din pacate pentm ei. Para sa Ii se spuna. dar. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. ~1ama. dar. fiind sufletul copilului. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. crescuta sub masca iubirii. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa.0 sa-mi fac 0 jellnilie. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. mai ales. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. mor pe buzele lor. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. Grija este caracteristica ~i animalelor. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra .ne face oameni. 78 . 0 ma$ina. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. actioneaza ucigator asupra copilului.~titi oare. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . eo. pentm ca este extrem de ocupat. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei.

Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. La iubire . nu-l mai excita. prin comportamentul lor. care nn se pot in~ela. I~i face "treaba" In pat 79 . prin lenjerie sexi ~i zorzoane. Un corp feminin normal. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina.prin iubire. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. Barbatul reu~e~te mai u~or.prin obligatie. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. nici de podoabe pentru corp.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. Cunoscatori In aceasta treaba. el face ce trebuie . Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. dezbracat. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. a~a cum 0 fac prostituatele. La obligatie . Ii omoara dragostea sufleteasca. Dar.munce~te ~i In relatiile intime. sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Aici. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. Se iube~te cu inima. chiar daca ii mai biciuie pasiunea. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe.

Femeia.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. sa adoarma mai repede. acesta nu va face nimic rau. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. a carei forta motrice este femeia. A~a apare rautatea. irationala. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 .trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. extenueaza. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. pentru ca maine are foarte mult de lucru . este periculoasa pentru cei bolnavi etc. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. a unui prizonier.

. cea care zide~te familia. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. Iar emo!ia. cre~te odata cu anii. eel mai greu Ie este acum copiilor. Un exemplu.iasca acest sentiment mai presus de orice. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. Dragostea sufleteasdi. EmoWle. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc.. Femeie. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 .Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. va disparea. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit . Dupa ea urmeaza energia respira!iei. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi.

de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. mai mult bine. voi duee binele in load bolnav ~i. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. 1'v1inunat.. dar daea este vorba despre un organ intern . dumnezeiasea.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . eu fmpreuna eu dumneavoastra. Afi expirat raul. aeeesul de astm tree in eateva minute. pI'in inspirafie. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. Abia dupa aceea. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine.eontinuam sa respiram fmpreuno. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior .. Nu. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. afi inspirat bineie . Am expirat raul 9i am inspirat hinele. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . am expirat raul ~i am inspirat binele. ulterior. Aeum. voi seoate raul din loeul bolnav.. Lowl dureros respira ~i el. eu gandul. am expirat mai mult. prin expiratie. in plus.asta nu!. aritmia.Nu uita{i sa va gandifi.parea nu-i pare atat de rau.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine.... Atat de greu. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. inca. Vom da.a~a de tare se grabese. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Deja v-a mai trecut . aeeasta pierdere i~i va arata importanta. Durerea.

apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. in eon~tientul nostru intra un gand. 83 . ne~tiind sii gandesc. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos".fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. fie ~i numai pentru asta. pentru a pricepe. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. Cand mii bantuie indoielile. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. Subliniez . Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. Cer iertare corpului meu pentru eli. Jumatate din ganduri sunt negative. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. La fiecare inspiratie. i-am provoeat atatea suferinfe. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit.

prieten sau d~w.. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. Iertarea este tocmai acea rugaciune. l~i eorecteaza viitorul. Cine cere mai mult.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. acela va fi deceptionat. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. # sa tragi nn 0 singurii concluzie.. rugaciunea con~tient direcrionaHi.an. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. nu 0 singurii data. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. ma izbavesc de nevoia de a sufer. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. Stresul.' Capat infelepciune fara sa sufar. Cine i~i coreeteaza treeutul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. i~i corecteaza prezentul. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. Cine l~i eorecteaza prezentul.

Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. Fricile mele. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. Frica fti spune: prietene. Dar de unde vine friea? Prietenul tau. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. pe nume frica. e§ti un fricos. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. daea nu ma la§i. Lasa-le pe toate acasa. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. binele este ceea ee fac eu fnsumi. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite..scumpule. Dar. cu adevarat. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. va suferi. au multe nume. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . de el nu se lipe§te raul. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. Pentru ca. daca tu nu mil la§i. cred fn cuvintele mele. Cine devine rau. eel mai bine in!eleg copiii. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. eel mai bun prieten 85 . Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. vine sa-fi spuna . Frieile sunt multe. de exemplu.i ffi spune ca nu exista vina. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Spune-Ie chiar tu acest lucru. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. i-ai pricinuit un rau.

se rup oasele yi apar sangerari. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri.1?ce este binele . Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. fiindca ii e bine acasa. N-ai . Si tu vrei acest lucru. Numai rautatea provoaca durere. Dar pentru ca iubirea sa poata veni . eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de. las-o acasa. Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. inseamna ca tu.}i cii el vrea sa-i dai drumul afara.}tie sa-fi zicii aiifel. Odata candva rautatea a venit sa te inve. sa n-o iei Clltine. Acasa e totdeauna eel mai bine. n-o lua cu tine. din frica. alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta. Iart-o pentru aceasta confilzie". De la rautate se fac edeme. tu trebuie sa dai afara rautatea.}ti rau.Ji rClUtalea. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a.este nun-wi iubire. N-ai .Jiputernic.Jtept.}i ai fost nevoit sa sz{feri. decat sa-fi spuno. bolile nlt se lipesc de el. Ea nu .Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. Ea se va bucura. nu-i a. ca e. asta inseamno. te distruge.Jt ai lasat sa intre in tine .}tiutpan a acum acest lucru . at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. De la rautate creyte febra.Jeyte 10cui bolnav. copilul 86 . De$teptul este curajos . Rautatea inro. Acum.Jtirau. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede.LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. Rautatea care nu este data afara. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. alifel vei suferi. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea.Jisa te faca fericit.Jtiut acest lucru . Dad trupul tau nu se simte bine.

precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate.Din pacate. Nu cred ca 0 sa reU$esc. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. dragi parinti. Dar tineretul chiar nu aude bine.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. aid este nevoie de interventia rapida a medicului. dar i-ati abandonat sufletul. ~i medicul asta ~i face. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul.. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Tipetele ~i bombaneala parintilor. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Ca urmare a unor ganduri incorecte. dar daca pentru bine1e copilului. Va ingrijiti de corpul eopilului. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire.asta omul nu poate face. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. nu e pentru toata lumea etc.

lnima lui se opre~te pen88 . cand avem in noi rautate. in chip de stapani. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. El se afrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. con~tient sau incon~tient. Dar daca ei considera. altele . Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. Cand suntem lini~titi. Era yorba de un sportiv in activitate.nu vor sa asculte lueruri neplacute. In rest era insa umilit. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. sa-i pui monitoare. ori va muri . Dadi parinrii accepta acest lucru. vederea se narmalizeaza.este tot 0 eliberare.nu. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Tot mai des mar de moarte sub ita . Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. se va vedea Ia finaiulluptei. copilul ori va lupta. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti. totul este in ardine. de dragul binelui.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei.Luule Viilma o reaqie de aparare . pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Ochii vad unele lucruri. Forra lui fizica rezista selectiv. Poti sa-i angajezi surori medicale. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general.

spiritual. laudfu1du-se. 89 . Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Mamele nu in!eleg acest lucru . Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Copilul nu este un obiect eu care. Asta este soarta copiilor in societatea. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei. chipurile.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor .a secat izvorul iubirii. acesta se va insal1ato~i categoric. au 0 boala la cap. atat pentru ea cat ~i pentru copil.vezi Doamne. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. mai bine sa moara. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. palpabil. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. spre natura sau animale. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Sentin!a poate fi foarte trista. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. poate. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. de binefacere. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. dar altfel nu pot sa-i ajut. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Copilul este iubire. Sau. nevoie de el.doar in postura de consumator .

Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. se poate imbolnavi. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. dar ce e rau aici este faptul ca. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. in sfanta ei simplitate sufleteasca. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. atrage asupra sa nefericirea. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. simplu ~i nerafinat. 90 . energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Daca el n-o face. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. poate cre~te un geniu. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. copilul care s-a nascut sanatos. baza carora este creierul. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. ea incepe sa se inraiasca. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. din politete. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. Femeia care. ~i 0 va face sincer. Si astfel dintr-un flacau de la tara. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate.

De~i este 0 dorirrta sine era. Este firesc. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. gre~iti la :fel. 91 . Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. acum. Dragi mame! Sunteri aarneni . asta este partea pozitiv6 a raului meu. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Pan a acum n-am ~tiut. altfel nu am fi oameni. Deci. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. Toata omenirea invata din gre~eli. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. ele nu ~tiu ins a ce este binele. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum . dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. prin necazul tau. iarta-ma ". mamele au un puternie sentiment de vinovarie. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. In loc de asta. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. ale parinri10r raman in sufletul copiilor.1aceau ei".Pamantul Sufletul este mama. Certurile. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. chiar :tara cuvinte. farta-ma puiuIe.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. Din cauza grqelilor necorectate. mam de~teptat. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul.

in sufiet. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. mar! $i numat tu e~ti de vina. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete. 92 . daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. s-a transformat in du~manie. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. . Cereti iertare corpului ea. aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Caud invinovatiti pe cineva. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. Cei care Insa sunt mca in viata. trebuie invinov~l!iti de ceva. Este un paradox.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. invinuind pe altii. Nu ma a~teapta decat repro~uri. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa.

(sotia). dorinta de a preintampina raul. de~i poate 11indarjesc.ne. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. Invinuindu-va copilul. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. avertismentele. Pentru ea este i.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!.i nn durerea sufleteasca a £lului. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva.tie fata.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca.'1lportantaparerealumii~. Ofiee om subjugat de sentimentul de.Sru. pricinuita chiar deea . nu 1'iranese sufletul. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i. 93 . Invinuirile sunt insotite de amenintare .. durerea sufleteasca va dispm-ea. iar mama sa .De cenu. Dar daca.pe care 0 numiti preventie. ii da batai deeap.lle~tesa Ie nesocoteasea. Apare 1a cabinet tL. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa.Niciun copil nu se na~te a1coolic. de~i ea I-a edueat.c«"'."'1ul celalalt. Copilul intelege totdeauna mai mult. mama .a lectie penlm copil. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. fiind bolnav. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie.vada.. sotuJ. Deschideti bine oC. comiteti 0 mare eroare. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz.. 1a celalalt va rama. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. Povetele. 1a eel care a iertat.suf1etul Iui.

saracul de mine. cat sunt de nefericit . Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu.ror vietilor sale. $i din mila fata de sine .i acum e . $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema.frica . are un gust amar. nu a avut cand sa invete lectia razboiului.ml-mi fa rau!.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ". In aceste tanguiri este atata repro~.el se va simti ~i mai rau..i mai rau.n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea. Pana . Ea devine amara din cauza rautatii.mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor.discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Dar dad s-a naseut in acest secol.chiar daca parintii i-au conceput tru. .. copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. Nu vede insa figura rugatoare a copilului . care deocamdata este. spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi. . 94 . neapucand sa rezolve 0 problema.pul. acestea fiind succesele ei. .. E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite. Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .Luule Viilma sele copilului. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.

Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. orieal te-ai stradui. Parintii. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. prin insinuarile lor. etc. La fel este ~i sufletul copilului. dar. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. nu te poti mi~ca din loc. lnvidia este un stres perfid. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. vor ca copiii lor sa fie fericiti. eel nu sunt iubite. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. Nu exista oameni tara invidie. ea Val' sa seape de ele. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . incep sa-~i invidieze copilu!. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. Repertoriul este foarte asemanator. Cu cat vanitatea este mai mare. ne~tiind. care nu s-au realizat.. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. ~i astfel. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil.

evident. mra bueurie. EI nu intelege pove!ele mamei. Una se teme pentru copil. dar ~i strainii. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Drumul devine greu. mra sens. Una din formele ei este gelozia. Binele va veni de la sine. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. Se teme sa nu se raneasca copilul. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. ~i el va in!elege. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. nu ii cade pe picioare. in viitor. Dar mama este nemul!umita. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. ma~ina. nu-l atrage intr-o banda eriminala. Ca doar computerul nu mu~ca. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. periculos pentru micut. 96 . cu el !i-e bine. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. nu te sperie. daca Ii spune!i eorect. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. cum se fac luerari de constructie sau altceva. tatal. Computerul nu te invinovate~te. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. nu se infurie. Ea spune ca ti se striea vederea. spune!i-i.

pana la scandal. Mama §tie eel mai bine. iar mai tarziu. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. va ramane in continuare sclava lui. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. ea 0 explozie. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu.. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. ori sa devina ni~te ra- t$. de a calea rufe etc. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:.ranita.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. ~i a~a incordate. de a face curat. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. in afara de chinuita mama. nu ~tie sa faca patul. nimeni nu mai vrea. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. Bucuria de a face Ii ramane 97 . scandal care. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. Din copil a creseut un lene~. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dupa program.. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului.

mai ales familia. sa pedepseasca etc. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. la nevoie da sfaturi. dirijeaza. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. vin rar pe la ele. sa regrete. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. nedandu-~i pace nici lor. 98 . sa ceara. dau fuga la ei ca ni~te apucate. sa domine. lnima Ie va spune rand sa vina. vor veni. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. de abilitatea. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. de ce sa-i deranjezi. Dar mamele. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. sa impuna. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice.. de priceperea. Au ~i copiii viata lor. sa se ingrijoreze. sa se zdrobeasca. Tot ce face va fi insotit de bucurie. sa ameninte. nici celorlalti. acum oameni maturi. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. de logica. dar moderat.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare.

Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. mama visurilor tale. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. ca raspuns. Mol' de plictiseala. . n-am ce face.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat Vreau sa va previn . invatati continutul acestei cfu1:i. Draga copiie. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. yeti primi. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta.ca. Justificari -gasesc destule. 99 a femeie .>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. dar bine:Ia. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. Sa nu fiti naivi. Apropo. nu are rost sa ma apuc de ceva. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. spaimele. Daca are un hobby.In caz contrar. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti.toare.munca este grea 9i de lunga durata. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. Inima ei se va lini9ti. 9i lovituri.

Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii.xJ.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). diaree. Cum se obi~nuie~te 100 . Dupa cum se ~tie. pe masura posibiIWitilor. am descoperit cu uimire ca am un stres . Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. transpiratii. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. Ie vine in ajutor. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Puteti avea frisoane. de aceea am destul de suferit. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. de deceptii. vezica urinara. varsaturi. Ca 0 teava de evacuare. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. de insuccesele meIe. urinare frecventa. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. P. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect.

ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata. trebuie sa-1 eliberez.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. Aceasta este parte a mea tare. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor.asta mai invat deocamdata. A~tept sa ma apere aitul. daca stau sa ma gandesc. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. pentru ca vad cat este de rau. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. Din fericire. . se intampla intradevar. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Acum ~tiu ca propriul meu stres . Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Daca mi-a aparut un astfel de stres. Daca ar sari. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Dimpotriva. Asta duce la deceptie §i la indarjire. macar exterior. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . ~tiu sa-mi tin gura. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. am invatat deja sa 101 . dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp.

Fiind imagine a mamei mele. Incapatanarea mea m-a ajutat. Cine ~tie. indiferent de ordinea cuvintelor. iar prin partea rea .nimeni nu ma iu. simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. de~teapta. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. Repet iara~i ~i iara~i. desigur. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. poate ~i frumoasa. dar nu-mi neg negativitatea. Frica . Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. . Da. Doamne! Dar aceasta este adevarul. larta-ma. . Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. ca ma predau. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile.peste masura de mare . prin partea ei buna.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. putemica. sa ies din unele situatii delicate. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. o 'lad deodata in locul meu pe mama. Sotul ~i copiii au vazut. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. 102 . ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez.

In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine. dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare.-anat gre~elile altora. acum Ie-am spus direct: " Cum a. dar inca n-a{i taiat copacul. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului .t ar fi trebuit. Durerea din vezica urinara a trecut demult.trebuie sa fim cinstiti. Daca exista durere. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. 103 . Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. Acum imi vine sa rad.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Si pe cei care imi sunt apropiati.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta.J.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca. Cine te iube~te mai mult. N-am '. Omul este totu9i un prost. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu . Altfel. Doar I-afi crestat nitelu. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI.Jipe deasupra . tocmai bine ca urmele sa ramdna".asta n-am 9tiut in copilarie.Jtiu ce-mi place mie. acela te invata mai mult .. Cer iertare corpului meu. exista 9i rautate . Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI..

mai degraba. dar claca ii ceri parerea. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. omul bun. De bine . dorind sa fie 104 . Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. 11va statu.poate sa spuna. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. mari ~i foarte mari. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti. Asta inseamna minciuna. dar de rau nu vrea sau. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie.cuta de altul. De exemplu. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Si atunci d. Exista minciuni mici. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele.ltii. nu are curajul. nu ti-o spune verde in fata. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. cineva vede gafa f8. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". In final. a clevenit un sti1 de viata.

Doamne. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. Pentm ca se considera buna. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . daca eu ii spun adevarul.Alunga raul din tine un om bun. dar ca sa-i spui unuia bun. De exemplu.i sa traiasca corect. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. teatral ~i fals. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave. nu sa se autoamageasca". spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. ca §i. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. in 105 '" . dar nu vrea sa recunoasca. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel.lui ii place adeviiruL El ~tie ea. a~a-numitii oameni hipercivilizati. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. . ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati.la serviciu ii merge rau. vad i. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om. chiar din cauza ei. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . el de fapt a facut cel mai mare rau. mult prea bun. care nu face niciodata rau altuia.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. ce sot bun are.'1sa foarte rau.. Sentimentul de vinovatie. tu care e~ti drept.. Este greu sa auzi adevarul..

In sfanta mea naivitate. Se plangea ca nu-i ajung banii. sanatatea lui se va indrepta. poate. i-am spus cauza. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. Un om in aparenta cinstit care. chipurile. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. tratand pe un strain. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri.}i dumneavaastra nu va e ru. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Odata. n-a putut sa 106 .Luule Viilma fara. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. Daea vreti sa ma contraziceti. Ru~ine mi-a fost. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. Doamne milostiv. dar nu ~tia sa gandeasca. din delicatete. este 0 mare arta. candva. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. dar doar pentru ca.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea.

fala de premcatorie. Aruncand manu~a lumil paditoase. neeinste. au respectat cinstea atat de mult. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. Vorbind despre cinste. nici in parinti. ne avand experienta . va temeri de ei sau Ii urali. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. EI a venit pe lume sa invete cru. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit.Alunga raul din tine fme.n cuvintele se transforma in fapte. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. Poate fi de~tept. De aceea. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. putemic. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Extrema este totdeauna periculoasa. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. de fridi. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. EI nu va mai ere de in nimeni. combinali107 . daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. cand va cre~te mare. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. hotie.

Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca.'la salvatoare. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. daca durnneavoastra. mai mare. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. n-o sa mat fiu iubit). Cereti iertare corpului ca. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. Dar ~i fata de tacere. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. prin aceasta. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. ~i fata de minciu.nume. tainuire. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. e cinstit fata de ellnsu~i. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. Cu cat va dezvoltati ideea. I-ati condamnat la 108 . dindorinta de a fi bun (adidi. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid.Luule Viilma uni.. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. in pacato~enia lui. ma~inatiuni ~i mita. fata de toate lucrurile tulburi. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. om inteligent.

109 . Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea. omul redevine deschis §i placut. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru.lti. In felul acesta. ca 0 ur. Odata trecut momentul. in locullui.restiti dunmeavoastra eu voce tare. Spre uimirea dmnneavoastra.Alunga raul din tine chinuri. inainte ca ea sa se declall~eze. dar pentrl. Evident. Cum sa clispara daca oamenii. veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Iertati-i rautatea. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el .l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. a!i invatat sa va aparati de ei. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. ca 0 cre~teti. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. Prill aceasta. Despre aju. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea. prin ele.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Daca yeti rezolva eoreet situatia. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. lle~tiind sa 0 eliberati. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. trebuie inca sa mai illvete.

Iertati-l di va irita cu neintelegerea. dupa ce ati cerut sincer iertare. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. Umilindu-va. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. dar ei l1U-~ivad gre~elile. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. dar in realitate ele va ina1ta. ca ~i dumneavoastra de altfei. In realitate. yeti fi surd. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Daca va e foarte mila de un batran. tata. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . La batrani.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. dadi ati cerut iertare. neghiobia.. umilitoare. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. ci de rauI propriu. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. Dar.prin suferinta. Dar. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. fiind silit de 0 situa!ie. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. atrageti umilin!a din partea celuilalt. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. sora sau frate. Poate sa va spuna arice ~i oricand. pentru ca acela va este mama. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. pentru ca ati invatat aceasta lectie.

Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Batnlnetea este 0 notiune relativa. prefera medicarnentele. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . Cu timpul vor aparea probleme. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. tofi a~teapta sa mar. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. 111 . Nu-l considerati rau pe el. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". De obicei.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. ci faptele lui.nu-i mai pasa nimanui de mine. celor dragi. aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie.se da la 0 parte. dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. fmi doresc raul. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. care ins a nu accepta invatamintele bune. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. ba dimpotriva se imaiesc. La randul sau. nu asculta sfaturile. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. La batrani. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani.Alunga raul din tine du~miLnoase.

dar nu mai e copac.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. dar distanta nu permite. Adevarul e ea nici parintii. in aparent a. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. ci ~i dintr-a altora. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. copacul se poate inalta pana Ia cer. nu mai are viata. chiar ~i rnai mult. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. orice bine in exces se intoarce in rau. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. dad este posibil. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. " . nu numai din experienta proprie. apoi. candva. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. bunica sau bunic. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. Justificarea este convingatoare. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. Dar. Dar. chiar daca mai tipa Ia VOl. fugim de lectiile de viata ca. eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate.

~i pe mama. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. Intelegereo. Omul modern. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra..ti langa un muribund. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cll cat se considera mai de~tept. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . putere ca s3. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. practic. De dite ori nu ar fi trebuit. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . pricepereo. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. 10..ceasta.. acela ~tie ~i el sa moara. ca in loc sa menrinem viara in om. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. mama. puteti S8. inteligent. va deveni neobi~nuit de insufletita.voo.Alunga raul din tine urma. Veti simri ca raul mo. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. capataiul tatalui dumneavoastra. transformat in bine ~i chiar eo. ell atat mai putin vrea sa moara.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. tvlata. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. lectii10r de viara va impra~tia panico.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato.tern s-o. Luminarea spiritului 113 . Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. Dadi va aflo. celui ce se pregate~te sa pIece. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. a ajuns pana acolo ineat.

azilele de batrani ~i inchisorile sunt. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . Nivelul intelectului uman este foarte diferit. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Pentru un om eu judeeata. In timp ce gradinitele. va va ram€me Intelepeiunea vietii. iar nepotiea fuge de acasa. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. parintii ~i bunicii. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. eu diferente nesemnifieative. Orice om este captivul gandurilor sale. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. casele de cop ii. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. Ea a devenit un mentor. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. acela va fi umilit. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Moartea nu va va mai ingrozi. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. batranetea nu este 0 boala. minora fiind. Va disparea sentimentul de regret. De regula.

devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i. Dadi veri invata sa gs. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. totuI va fi in ordine. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare.g. eel care sufera. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. Nu ajunge insa numai iertarea.Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. mare~te raul pentru ca suferind. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri.adica minciuna . nu poate deveni mai de~tept. 115 . se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda . Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . De cand e lumea. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. Prin tacere. spuneti-i in fata ee a faeut. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. spre marea lor nemultmnire.. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. dezamagiti.

eu siguranta. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. pentru lini§tea familiei. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. Dar. femeile de tip Iuptator autentic.declara. ea are scopuri mari. £iica ei ar putea sa decida ca. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. feministele vor protesta imediat. Nu o intereseaza lucrurile marunte. ell 0 podoaba capilara bogata. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. Nu ~tie sa fie femeie.setea de ca~tig. 116 . evident masculina. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. folosind un ton rastit. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. este mai bine sa fii barb at. in locul ei. Barbatoase. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. feminine. subliniind fiecare cuvant. barbate~ti. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Aceste fete slLnt derutate. dadi mama renunta de buna voie la demn. ordinea ~i curatenia.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . va fi preferat un barbat. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii.

. In treaeat fie spus. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. dar eu 0 singura eondifie . numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. chiar dadi acesta este un simplu muncitor. In lac sa se compare. ce sa mai vorbim de femei. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. De exemplu. mai devrerne sau mai tarziu. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am.. Ia organele femeie~ti. pentru ca va inceta sa fie femeie "..Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru. Din momentul dind va fncepe sa-. va fi mai masculin. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. Fetele acestor femei nu vor fi fericite. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. Pretind foarte mult. pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru.mai femitl nina. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat.sa-. Atunci barbat . iar femeia .. Ia bueuria de a fi mama . Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. ca forta...Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti.Ji iubeasca mat intdi so!ul. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . s-ar putea sa mai aiba copii. La ele totul este impins la extrem. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica.

Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. De obicei. pori sa ramai flira unul din organele respective. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. intruca. 118 .t va este tot mai rau. De fiecare data. dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. Dar. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici. daca nu vrei sa fact sex.sa fii a~a cum spun ell. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale.t niciodata timp sa-l ascultati.de ani buni. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. corpul lor tot mai incearca sa intervina. de radiculita lombaro-sacrala. asta inseamna di nu ati procedat bine. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. dar n-ati inteles. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . Doar i-ati acuzat pe barbati.Luule Viilma in fond la una singura .tie este parerea unei femei autoritare.. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. dar n-ati avu. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. Pas cu pas. ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. pentru ca altceva nu . de exempIu. Se imbolnavesc.

Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. dar care este confundata cu politetea :fa. M-am uitat la el . se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/".~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. Bra}lil ii atarna ca un vrej. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. ca om. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. ~a a fost. Barbatul a dat din cap afirmativ..ma iubea ~i pe mine.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. P. intr-adevar. Nu ca femeie. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. deci a inteles totul. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . Durerea venea de la cea:fa. Probabil.$i. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet. Iubirea femeii poate face totul.tarnica.I-am vorbit despre stresurile lui. Forla femeii este iubirea. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu.era numai iubire. dar viguros ~i energic.

Eliberati-l. De fiecare data. acasa la noi. . aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii.Jeza nimeni.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. Orbirea omeneasca ma doare. doamnelor. in familie a mai aparut un copil ~i.ce sa fae. a poseda. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce.Luule Viilma "A. pentru ca traia numai de dragullucrurilor. mama mai punea 0 ft17:filrie. sorul m-a parasit . ci din cauza seeei de a ca~tiga. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile.a a fost.Ji s-a fntoys. acesta este eel mai eapricios dintre toti. Mama . Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. Primesc 0 scrisoare . Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. cand ne a§ezam la masa. ci'iviata vi se complica nu de altceva. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. ca sa puna capac. Au trait pana la 90 de ani . Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina.si nu se mai fntoarce. Pentru majoritate.tata a fticut tot razboiul.mi-a raspuns barbatul..}i acum sa fac . copiii ma urasc. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor . tata s-a dus dupa ea ". .ji pentru el . Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el..i pe locul lui nu se a.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. sa vedeti. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 . Incercati sa intelegeti.jtia ca se va fntoarce . Se mira §i el. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii.

imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. a 0 contempla ~i a 0 admira. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. nu milllit. ei se vor imai ~i mai tare. Tineti minte ca. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. care a venit sa ma invete. Veti inva!a sa fiti ferieit. Prima meditatie . Orice clipa. dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. inca a data. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. in tot cazul din mine. Respir 0 data.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . eu altul. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . aparut de undeva. Cand veti dobandi starea de eehilibru. .eute.

cineva sa ma bage in seama §i. ca nu te-am lasat sa pleci. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. n-am auzit. inghitindu-mi lacrimile de rautate. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. rara sa vreau. 122 .. cand s-a ivit ocazia. n-am simtit §i n-am inte1es. larta-ma.eu. am a~teptat ca. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. prin provocarea de certuri. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca. te iert ca ai intrat in mine. in sfar~it. rautate ca nimic numi iese cum vreau . inadins nu am facut nimic. fericirea mea nu ar fi avllt margini. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. iartama ca te-am crescut atat de mare.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. larta-ma ca te-am primit. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. prin deceptiile mele nenumite. de~i ma consideram atot~tiutoare.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. fiindca pana acum nu am vazut. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. prin tacerea mea incapatanata. neexprimate prin cuvinte. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. prin capriciile mele. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . Stii. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. am mers pe aceea§i carare batuta. prin istericale.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

temandu-se sa VIDa la mine. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Nu pot sa spun totul. II invinovateam canu are incredere in mine. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. dar pana acum nu i-am cerut iertare. eu procedez ca # tine . de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. tu te superi. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. eu insumi nu ma inteleg. invat doar. Dupa parerea mea. Atunci ma simt foarte riiu. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. in schimbul grijii lor. asta nu recuno~ti. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . Cum iti spun ceva. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. nu m-ai fnteies bine. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Ma simteam ofens ata. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. La drept vorbind. Urasc minciuna. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. iar el raspunde binelui eu rau. Considerandu-ma infailibila.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. lasandu-te sa cre~ti. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. dar oricum te superi. Eram mahnita ~i plangeam. iarta-ma ca.Luule Viilma cu oftaturile tale. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. Le condamnam pe mamele care.

Corpule drag.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. Cerule. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. pentru ca aveam nevoie de leetia el. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. numai sa se umileasca in fata mea. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. l'n loc sa ierte. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.'" ZuZmeu nu ma iube§te. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. Acum inteleg de ce. Draga rautate copi. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. n-are importanta pentru ce. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. 129 . Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. ti-am mcut atata rau.dragostea copiluZui meu. cateodata.

dar simt. ~i sa-mi spuna la revedere. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. Toata fiin!a mea se revolta. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . de parca a!i avea bataturi. draga corpule. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. sup arata. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. cum se lasa sacul de pe umeri. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare. Sa 0 iertam. pentru mine. incep sa caut vinova!i. mra sa sta!i 0 secunda. dar acum ~tiu ca tu. de~i nu a!i mers mult. uitand de picioare. Cateodata.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. Draga rautate nimic nu este a. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. Draga rautate.Ja cum vreau eu.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta.

Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. prin care tu m-ai facut sa gandesc. eu ma~ina cutreieri lumea. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. sotul meu ia el ma~ina. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. drumurile sa fie bune. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. aproape deloc. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Abia acum am inteles toate acestea. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. ele n-au mare importanta. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. Imi aduc aminte ca de fiecare data. deeM sa plee dupa treburi. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. Pe urma. sa 0 poata face imediat. nu ganduri. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. dar eu a~ prefera sa se 131 . Datorita durerii care imi arde talpile. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . datorita tie.la asta nu ma mai gandesc. nu? Si am de facut lueruri bune. nici ca ma mai gandesc. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. Eu vreau ca totuI sa fie bine. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. Eu vreau sa fac bine.asta nu.

De ce azi.te. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . n-am ce spune. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care.Luule Viilma rezolve singure. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura.care pardi e facuta contra mea.. Vreau sa fiu respeetata. N-arn ~tiut ca. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. fiindea am vrut sa arat mai bine. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. ce buna sunt. nu ~tiu de ce.nimeni nu ma iube. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. dupa parerea mea. rni-am pus pantofi eu toe. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. tot n-am inte1es. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. 132 . nici nu gandese logic. pardi a batut vantul. inadins nu bate vantul. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. ba stau degeaba. Drase barbatii slabi. di de necaz am Inceput sa va insult. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. Ba o iau la fuga ca la incendiu. de ee chiar azi arde soarele? leri. sunt u~or de rezolvat. dar defectele Ie vad doar la altii. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda... Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. pre cum boala de gat.

in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. COl:uul tau te ajuta.Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. dar nu ma gandese la asta. pentru di eu sunt posadi. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". dupa parerea mea. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Se pare ca Slma rational. in limitele posibilitafilor lui. Acum ~tiu ca. pantofii nu 133 .Ji ia forma biitaturiZor. nu altceva. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . de fapt. ~i daca imi aduc. Tot rasucindu-ma. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. acela 1ivede frumuse!ea. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. nu e. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. in realitate. din cauza rautatii mele. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu.

Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. libertate ~i bucurie. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. daca inainte eram agresiva in dorinta mea. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. Cand am terminat. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva.mai calm ~i mai cuminte. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . Urmariti-va gandurile ~i reactia. cu aceea~i placere. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. cu aceea~i saco~a grea. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare. Iuati de exemplu. 134 . daca inainte bombaneam cu placere. $i imi face placere faptul ca. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Simt pe nea~teptate ca. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. cand se duce undeva. Acum. acum. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. Daca ati remarcat. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Privirea ii scanteia. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". a ridicat ochii. lncet.

compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. in sange exista 84% apa. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos.seara ~i dirnineata. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. A~a se produce imbatriillirea. Pe masura ce stresurile se adancesc. Picioarele se umfla ritmic . Nou nascutii au in corp 70% apa. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou.62%. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. incat sa para un b~Hrandecrepit. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. Un copU se poate extenua atat de tare. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. 135 . in organism se acumuleaza un reziduu . e de la caldura ~i de la sedentarism. Maturii . Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei.ri mari. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva.zgura. dar noi nu intelegem.

Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. dacii ar avea forta vointei. adicii iubire. Din pikate. iar limfa curata. Sanatatea simbolizeaza iubirea. Atllandoua sunt vital de necesare. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. intei. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. nu ar mai avea stresuri. Sangele simbolizeaza femeia. . 136 . substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. prin marirea lor 9i prin durere. celula ramane mra hrana 9i moare. Forta vo.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Sangele hrane9te. fiind sensul vietii. care. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. . Ciind se infunda un vas limfatic. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Pentru a evita acest lucru. se afla in inima femell. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. trebuie sdipat de lacomie. Limfa simbolizeaza barbatul. EI ar realiza mult mai mult. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Acest lucru este periculos pentru viata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. aceasta se intare9te. Cand trombul astupa vasul de sange.

t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. ea apoi. 11stingheriti ~i mai tare. umflaturile vcr fi la trunchi. ill suflet dezamagirea. barbate~ti. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. In final sufera sotul. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. tot dumneavoastra. Edemul ineepe de regula de la picioare. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. 137 . in loe sa se oeupe de treburi impOltante.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. ceea ce demonstreaza 0 ra. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. ea se va umfla la fata ~i la maini. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. veti intelege d. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. sa-1 criticati.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. mangaindu-l pe cap. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. Aceasta situatie .

Tu e~ti sanatos. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. Dispretul tanarului fata de el insu~i.. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. Pentru ca cine este diu eu sine. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. ci direct cancerul vaselor limfatice. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. provocat de neputinla. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. dar eu sunt bolnava" . Uitati-va la oamenii batrani. . Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. va avea aceea~i influen!a. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor .pe care 0 are de la mama sa -. 138 . solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. treeand peste durerea din artieulatii. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. 'lor aparea nu edeme. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. A~ fi alergat ~i eu. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". i~i dore~te rauI. ca doar munca nu te omoara. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. atat femei cat ~i barbali.

sa-mi spunefi $i mie". Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . pentru la~itate ~i neputinta. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic. venele lui se vcr dilata. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi.. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. dar dansul nu mai este printre noi. iar veneIe la femei. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. ci doar comandrc.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. Daca dumneavoastra. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. veti descoperi acest lucru. Aeum a$ putea sa-i spun. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. punand-o pe femeie la locuI ei. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. deranjeaza ~i strica totul. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. stimata colega. se va alege $i eu 0 cangrena. dau ordine.isa se ocarasea pentru prostia lui.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul.

deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. Cu cat rautatea este mai mare. arterele lor se vor imbolnavi. Cangrena apare mai rar la fenlei. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . din tf)t sufletul. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Daca. rautatii sale pe neputinta sexului masculin. ci pe barbati.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. Daca femeia va cere iertare sincer. rautatea va intrece regimul vegetarian. Daea se trece la regim vegetarian. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. se va vindeca. dar pentm scurta vreme. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . Dar. Daca TIU . cu atiit inflama!ia este mai puternica. se 'lor irrflama ~i venele profunde. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Daca. Rautatea . in plus. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. Dadi rautatea nu este eliberata. din motive economice. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. ulceratia nu se vindeca.niciodata. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. venele ei se 'lor $i illiflama.

Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. bogat spiritual ~i abia apoi . Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. avand sediul in inima. in contrapondere. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs.material. In feInl acesta omul devine. Oriee om se vede pe el in celalalt. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. La un om care ili seamana. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. acela~i val se va urea in sus pe oase. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. din cauza setei lui de a ca~tiga.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin. Daca el nu §tiemaiintiisa. De~i.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac.dea. ia utte fa altif ".Alunga diul din tine reo Apoi. inainte de toate. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. eu cat defectul tau este mai mare. de cand e lumea. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. pentm a se putea elibera. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. Ele vor incepe sa doara.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. Daca barbatul V8. niei nu ob- 141 . ea.

Tesutul moale .nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit. razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1. ~ .asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului . sub forma unor calamita.. incat uitam complet de rau. va fi ca un tunet pe cer senin.zuta cre~te pana la stare a de explozie.e1 se refera 1a dumneavoastra. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. $i daca. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. Osul reprezinta simboIic barbatuI. 142 . acest lucru se va exprima. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui. Scapati ~i de refuzu1.'1 ansamblu1 sau. ceva san cineva vrea sa se elibereze. c§. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar.femeia. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in . Cum se va manifesta explozia . Scapati de orice gand rau despre aitu1 .Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. dintr-odata. pentru ca e~ti inteIegator.

Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. sangele este femeie. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. nu da nimic altuia. el are doua parti . tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. abligatoriu capilul va avea anemie.Alunga raul din tine Ficatul. 143 . Cand barbatul este furios. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. De~i. simbolic. iar partea masculina . Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. El a fost creat pentm a proteja femeia. copilul va avea anemie. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau.de leucocite. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. in schimb 11invinuie~te. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui.

ea va capata 0 asemenea putere. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. a ob!ine. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. Va in. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. De regula. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani.iubirea. Dar. acela~i lucru tara de care nimeni. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea.furiati pe eel care nu da. dar pentru a da mai mult.necesitatea de a da. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Ati dori sa dati tot mai mult.asta este tot sete de ca~tig. nicaieri ~i nicicand nu poate trai . respectat. sa vi se acorde atentie. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. Ce anume dore~te sa obtina? Pai.omul de alaturi. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. trebuie sa primiti mai mull. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. ca- 144 . daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare.

recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. va fi recompensat.un pupic din toaUi inima. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani.e om cinstit. in loc de cadou .. inclusiv gandurile. Cui Ii place munca ~i i se dedica. care nu rezolva. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Atunci veti observa ca. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. in popor se spune: "Dumnezeu vede . cine nu . apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. i~i condamna sufletulla suferinte. ace1a. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.este hot. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. ci banii pentm noi.}i pedepse. Cine cade in curs a . oricat ar fi de ciudat. in loc de un buchet de trandafiri. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. 145 . Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa.partii inferioare a corpului. dati un buchet de flori de camp. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. din cupiditate.Alunga raul din tine re nu permite. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea .}te ". inclusiv munca. Dad. Dar. relatiile familiale etc. acelc va considera . nici sentimentul de paguba. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita..

atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. va fi lipsit de bani. va fi lipsit de sprijin. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Unii 'lor sa capete sanatate. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. 146 . Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . Oferirea iubirii este baza vietH. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. Cine a sperat sa primeasca iubire. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. Concepand cop ii. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta.va fi fericire. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. Cine a sperat sa faca rost de bani. Cine a sperat sa capete un sprijin. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. dar inca nu au divortat. va fi lipsit de iubire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt. in afara de el insu~i. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. va ramane :tara tot. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. Cine a sperat sa aiba de-a valma.

EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti. ci dimpotriva. daca iubirea lor era In~elata. el.doar ca sa ia fata. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. Gandul se transforma in fapta ~i. vrea sa 0 distruga. face ma~ina tandari. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. Aitul s-a straduit din toate puterile.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. la recuperarea pagubei. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . o pierdere materiala obliga. 147 . devenind realitate. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. Parintii strang bani . ParinW cumpara ma~ina . Copilul nu da doi bani pe ma~ina. a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. el . Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere.copiii ii arunca in vfmt. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata.Cll rautate. ci cat au aeumulat. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. lecria nu se termina. incepeau sa se revolte pentru orice.copiii 0 fac prafln accident. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i.

eu cat gloria este mai mare. de a fi in centrul atentiei. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. Astfel. incon9tient. ea poate ucide. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. prin iertare. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima.Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. se va comporta eu prudenta fata de ea. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. Acum ea se realizeaza prin moarte.. acum. neimplinite in alte conditii. omul va in. din cauza unei critici. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. De exemplu. i 148 . Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Avand-o. Eliberali-va.

mai mult sau mai putin.. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. ori di e midi.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. Cellalli zei.'ltei. . Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. ala e".-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra.? Indiferent care.setea de a ca~tiga . e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. Cerep. Ori ca e mare. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi.provoaca durere. vor suci rnmtea. ea va cre~te. dadi nu va elibera!i de ea. i 149 . el ~la fi chinuit de setea de bani. Daea. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. Ineepeti sa discutati euea. pentru acel~i lucru pentru care. dar n-ati Invatat. mai d. Care credinta. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori. oamenii nu se Inteleg ffitre ei. depinde de cat de echilibrat este.mai mult. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti.. va. Cand omului se intuneca mJlltea. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. iube$te. In general. ne ~i. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie .. Problema eiviliza!iei .:\Teme sau mai tarziu.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil.

el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. ace~ti zei omene§ti. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga. 3 .'11antesc. chiar dad1 pot fi minunate. In acest caz. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . pe nesimtite. sa illtre intr-o astfel de criza.Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. cine nu 0 tine in frau. In arice coltisor al globului pa. e~ti eu noi. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. dar noi respingem invalatLlra ei. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri.t altii. 150 . ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i.. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. . e~ti mai bun deca. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. .el percepandu-le Insa ca fiind reale. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. de~tep!i ~i putemici.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. poate.nu este foarte puternica. Ideile rupte de viata.. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. Un om genial.' autorul lor se va . . va ±1 greu sa fie ajutat. afla pc 0 cale gre~ita. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW.

Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. eliberandu-va de gandurile rele. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. mai curajos ~i mai puternic ~i. ati fi fast in ne~tiinta. la acelea~i incercari. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. tataJ ii da aceasta posibilitate. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. dragii mei. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Altfel. spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Dati-Ie un raspuns raspicat. nu interzice ~i nu ameninta. Sa ~titi. cu ajutorullui. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. mai mult sau mai putin. pentru ca acum sunteti mai de~tept. Apoi. de~i se teme de ele. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. Eliberati-va ~i de frica. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. va spun unnatoarele. Multmniti ispititorului pentru ca. interdictii ~i amenintari de osanda. denumite adesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. ca Dumnezeu nu ordona. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. pe care ati atras-o ca un magnet.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele.

urea provoeata de neintelegerea omeneasea.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia.te ~i suflete~te partenerul de viati'i. . Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. setea de glorie.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti.. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Un om aflat in impas. ~i-a subordonat trupe. daca am pricepe importanta ei. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah . capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . dorinta de putere. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. Deprim.. care dore~te sL. umane.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie. lupta pentm denll1itatea umana. despre orice oftat.. ea nu exista ni~te Ielatii simple. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. disnieii etc. Nu e con§tient nki ca. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. dar nu e eon~tient de asta. din 152 . setea de ca~g etc. N e mai vorbind de sclavia primitiva. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs.

Lustrul exterior. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i. Inainte de arice. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Manierele fandosite nu va vor mai mta. 153 . Ne pu. are nevoie de odihna.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Starea de de prim are duce la gripa. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. acela va arata drumul bun. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. spiritul omului se toce~te. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. Depresia este rautatea inabu~ita de frica.. dar mintea dumneavoastra.

Trebuie sa in154 . devin nelini~titi. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. In eoncluzie . pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. nu vor mai putea sa faca jonctiune. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. urmarea este di.Luule Viilma treaza ~i eritica. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Fieeare este liber sa aleaga. Cine i~i spune parerea. Cine alege iubirea. nu se va mai lasa imbrobodita. rost. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Sau. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. Dar eine i~i spune parerea {ipand. in deprimarea lui. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. va fi lipsit de iubire.val de gripa de Craciun. va suferi de angina din eauza rauta!ii. care sa epateze. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. pe eare sa Ie cumparam din magazine. se plang eel mai tare de dureri de cap. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. dar nu avem bani. va avea mai tarziu ~i indestulare. Cine alege setea de ca~tig. Ii irita sporovaiala mra. determinata de setea lui de a ca~tiga. atunci cand fae gripa. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. eu atat mai grea va fi forma de gripa. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. de Craciun. Daea aeum zeee ani.

Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. 155 . Durerea. nu se va teme nici de nevoi. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. eritemul. nici de gripa. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. Cine se va elibera de deprimare. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. vinovati suntem numai noi. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. eu eritem. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. in cap sunt a§ezate gandurile. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Si daca ne gandim bine. Cauta in tine cauza. febra. In lac sa fim curajo~i. Prin urmare. cu edem ~i eu secretii. eu frisoane. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". Dar.

deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci. eritem (inro~ire) .rautate din suferinta . urechi .judecata. eu atM egoismul devine mai mare. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte. odata ell transpiratia. Boala incepe de la invinovatirea altuia. ochi . pentru dumneavoastra. Excesul se transforma totdeauna in rautate.rautate din gasrrea vinova!ilor. . Fiecare simptom are importanta Iui: durere . 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa.rautatea de a cauta vinovap.timiditate maxilar .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. febra .itie. pe masma ce cre~te.claritate. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . trebuie sa-i doara ceafa. ea se transforma ill cruzime. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective.. secretii .rautatea de a judeca pe v1novati edem . nas . fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. Cand va descifrati in cuvinte. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii.importanta. Deosebit de importanta este transpiratia.maudrie. Intrucat gasesc vinovatul in altii.rautate din exagerare.Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte .

Daca. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. EI insa este 157 . daca organismul vrea sa va ajute.d. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. Va doare.A!ungii rau! din tine ma de rautate. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz.gandirea ta gre. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire.a. ati observat di frigul nu va face bine. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. daca lupti cu raul impotriva raulul.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. Durerea este sem.. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. Daca durerea ar aparea la ace la. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. Victoria teorbe~te rapid. Dadi. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine. insa. dar capul va spune: )} lata cauza .m. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. chiar fara a-I repro~a. de exemplu. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare.itV)} a.. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala.

0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Daca. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. de exemplu. . Daca. Daca. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. de exemplu. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivul ar fi frigul. de exemplu.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. ceea ce va face ~i de acum incolo. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. va curge nasul. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. Edemul va avertizeaza ca exagerand. 158 . Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. va va cre~te febra. frigului i-ar curge nasul.

159 .nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. De ce orice inflamatie. in ambele cazuri. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. In acest caz. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga.n. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. chiar in cursul bolii. iar in al doilea caz . puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. focul s-ar intensifica. dureaza eel putin 0 saptamana. De exemplu. In realitate. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. el 0 ~i face. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. chiar ~i un guturai. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. omul nu a ~tiut.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. Indiferent unde se afla focarul bolii. ea a venit sa va ajute.deasca. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. Daca ganditi corect. in primul caz. Boala este mentorul durnneavoastra.

dar deja la un nivel mult. ci sa ne schimbiim. impusa. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra.nu sa curatam. sa ne intoarcem acasa. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. dar in acela§i timp. Atunei febra. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. sa mer gem la servieiu. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul.nu sa schimbam. adidi . sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. Alta data. Ea esteun ajutor. ci sa ne curatam. prin foeul ei purifieator. ne transforrnam in proprii no§tri robi. In aeest eaz. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. Ne obligam sa ne sculam dimineata. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. Indiferent de obiect. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. In caz contrar.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. Ne obligam sa ne culcam 160 .Ie raspund eu. mult mai rau. obligandu-ne. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ar fi mai coreet: . Avem nevoie de libertate. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. in timp ee schimbarea de sine este libertate.

in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. Pe seurt. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. nu se poate altfel. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. dal' ce sa-i faci. in loc sa fiti fericiti. N-af} vrea.. n-ai ce face etc. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. ca ni~te robi . Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. la cate chinuri v-ati supus. Exista 0 multi-me de justificari. Lumea va deveni minunata. Veli avea spor la treaba. Ne obligam pe noi in~ine. iar munca ~i mai eficienta. Cereti iertare eorpului pentru ca. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. a§a se obi§nuiefjte. lipsita de bucurii. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru. indreptati-va imediat aceasta scapare. spinarea se va mdrepta u~or. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. nu se poate altfel. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Nu yeti mai fi adus de spate. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. ne obligam sa traim. starea de indobitocire. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. ii obligam ~i pe altii. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. Va disparea oboseala. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. trebuie. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru.

Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. Daca insa negati prezenta acestui stres. Intr-o dimineata stateam la geam.care pentru mine este simbolullibertatii. aItul privea dezordinea din casa. Erau multi. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. coloana dumneavoastra va deveni elastica. o va face cu sine sau va pieri. altul. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. mai bine zis. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. Cand veti lncepe sa va eliberati. la nivelul coastelor inferioare.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. "N-am chef' este un stres foarte serios. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept.. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. el blocheaza partea volitiva a chakrei. se obligau ei 162 . ma intindeam. adica incepe sa se poarte samavolnic. In aceea~i clipa soarele. altul punea la cale 0 infracriune. altul cauta ceva. senzatii de rupere a ceva. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. salutam noua zi. In aceasta lume. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. altul suferea ~i se tanguia. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. blocajul se va intensifica.. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. Toti priveau undeva in jos. altul croia un plan de razbunare. Nu ma garrdeam la nimic. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare .

nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. Cine 11 considera rau. Trista priveli~te. atlli"'1ci. am J:ntelege. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi.''' Nu. Niciunul nu se simtea liber. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. dragii mei. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. acolo este fixat tot ce exista in noi. oricat de viteji ne-am considera. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.Alunga raul din tine in~i~i. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. de~i ne este tuturor la indemana. SOal'ele stralucea ~i atunci. va trai rau. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. Putem sa danlmam un monument. chiar ~i gandurile. numai ca partea lui rea se vede mai bine. de aceea I-am botezat ea fiind rau. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Dar I-am daramat parra la temelie. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. 163 . poate.

. prin chinuri ~i suferin!a. ceea ce i-a adus mai multa millte.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc.prin suferinta.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. pamant. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. In medie. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. en cat furtuna este mai putemica. tHci unul. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. 0 numim experienta. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. h 164 . Dar ~a Invat~im. Durata medie de viata este de 70 de ani. Nu-i nimic. a ~i capatat experien!a. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. ~tie doar sa actioneze. S-a lovit la lli'1 pieior. Din pacate. A~a se lnvata . Omul emopilor Lnvata ca un capil. conform nivelului fiedirei chakre. prin durere tIzlea. un. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. Omul are ~apte chakre.

+ Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 . In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera.Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. la madul de a domina.

Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea .+ " \.. \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1.

ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. 167 .~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex. Dupa ee a simtit forta iubirii. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::. in fine. + m + . Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.

Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. In orice caz. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. Omul emotiilor folose~te cuvantul. mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. familia se va destrama. suferinlele vor ineeta . iar tensiunea interioara va dauna familiei. un am pre a vorbaret sufera de frica . iar sotTIl vorbaret.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe.in familie . Omul sentimentelor amute~te. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus.va avea parte de intelegere. efectul va fi in~elator. V orbitul este exprimarea emotiilor.Luule Viilma La fiecare om. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. adica sotia este putin vorbareata. Intr-un intreg unitar . atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. Daea el va invata sa gandeasea coreet. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. 168 . Tacerea este exprimarea sennmentelor.

n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Cine nu §tie acest lucru. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva. Cine ~tie sa. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Prin urmare. capabiE sa strabata mari distante. Nici macar nu . Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. ~tie sa. a vietii. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Nu infeleg de ce 711-a parasit. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. E1e due la certuri care curata atmosfera. Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. pre cum 0 furtuna. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni .unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut.a cum trebuie. ~i iubeasca. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe.. sa se justifice. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. se vor desparti foarte repede.tiu sa ma supar.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. Sotii eu caracter asemanator.te. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. se certe. Cu singura conditie . Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. sa demonstreze.. ematiile sunt ~i ele neeesare. pentru di nu ma apreeiaza a. Totdeauna aveam.

Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. peste el va veni l'aul.eratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Ei nu vor fugi de greutati. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. . Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. dar sa se eompleteze reeiproe. mane area . ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. inevitabil. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. dar nu va fi plietisitoare. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Astfel. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea buna a raului actual este faptul ea. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 .Luule Viilma mai e mult. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Cine nu ~tie sa ierte. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. I~i vor da libertate unul celuilalt. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. Vor cauta chiar ei 'greutati .mane are ~i eratita . pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. in oriee om exista un bine ~i un rau. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Viata lor de familie va fi indiferent cum. mai devreme sau mai tarziu.

Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. Femeia este flexibilitate. Fermitatea masculina. bilrbatul este viteza. barbatul . de exemplu. barbatului . Femeia invata din gre~elile aHora. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg.unul masculin. ei vor forma perfectiunea. Femeia este incetineala. ar putea sa se transforme in cTUzime. cicalitor ~i invidios. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. nu se va 171 .inflexibilitate. atingand punctul critic. dar dad sotii i~i schimba rolmile. barbatul . deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. in aeeia~i timp. cmand ar putea sa apara bolile. Uniti prin iubire. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Stapanul este un model. Barbatul este creat sa fie stapan. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Dar. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol.dintr-ale sale. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare.in profunzime ~i ingust. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Barbatul ar putea. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. barbatul .

~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat.Luule Viilma pru1a arbitrar. eelalalt va avea aceea~i opime. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Cei doi formeaza 0 familie solida. Asta nu-l umile~te. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". altul ramane In urma. femeia va sta alaturi de barbat. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. se va ajunge curand la sarnavolnicie. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. ornene~te. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. ca egala a sa. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. pentm di. rarnanand totu~i femeie. 172 . Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri.

~i asta este minunat.. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. Numai nu 173 . ace§ti oameni doreau sa aiba. dar daca ne uitam la eei singuri. Nu e:te important Cill'll 0 veti face. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim.tie sa-.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. Cine . este foarte bille. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Toti avem dorinta de a spori binele. dupa metodologia mea sau dt. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. Noi apreciem doar partea aparenta. profunda a singuratatii. In realitate. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. dupa ce a obtmut-o. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. Premisa 0 constituie iertarea. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne.f1 tovara~ de drum.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. Dcar sa-~i fi gasit un bu. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine.pa oricare alta.Alunga raul din tine Necasatoritii.. In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate... Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare.

folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. Astazi. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Trebuie sa intelegem ea. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. Merg pe drumul lor. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. . lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. Cine se va elibera de stresuri. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati . Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Sanatatea lor este in ordine. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. prin natura no astra interioara.

care au intelepciunea vietii.ului. dar sunt ~i femei. de ce ne trebuie ace. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. Mama ei era atat de de. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. de indoieli. In orice societate. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. In general sunt barbati. Esenta determina faptele. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. de spaima de a fi singur. de dorinta de a parasi lumea aceasta.Alunga raul din tine toase.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. de deziluziile pro vocate de oameni. de neincredere in sine. de negatie etc. Este po sibil. el se comporta la fel. 175 . ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. de lipsa spiritului de intreprinzator.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. de sentimentul de inutilitate. .Jti barbali? J. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. de neincredere. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de satietate fata de viata.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei.

medicament sa-i prescriu. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Este dureros sa ti se spuna adevarul. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. este privilegiul societatii de binefacere. necasatorita. capabil sa provo ace bali. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau.m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede.Luule Viilma . 176 .ne adevarul. Sentimentul de singuratate.. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. a citit tot. mai simplu spus .mincino~i. Reprezentarile. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. la inceput. Omul care iubqte bogatia. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. nu va fi niciodata singur. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. care ~tie tot.

care nu face decat sa creasca . tineri ~i batrani. eel orlalti nu Ie pasa. memoria ~i judecata.'1ii or sa fie singuri. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. probabi1.i acesta este un fapt incontestabil al vietil. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. Ati intalnit cu siguranta oameni. In viata de zi cu zi. ca nu sunt invitali. Insu~iti-va acest adevar . gustul. u. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . ca nu sunt distrali. auzul. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. ca nimeni nu organizeaza ceva. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume.. di.nu vor sa dea. pipaitul. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. omul este 0 fiinta singura . Daca va place viata ~i va plac oamenii.. ca nu au cu cine sa vorbeasca.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. a1tii 0 v urasc. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea. Vi s-a intamplat. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale..i sa se transmita ~i celorlalti. altii se tem de sil1guratate. singuratatea corpului fizic nu are importanta. mirosul. fantastice. ci vor sa prirneasdi. in realitate. Toli ace~ti oameni au un defect comun . sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Afla!i ca. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. ca nu primesc vizite. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 .vawl.. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om.

dar a ~i meritat. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. Indiferent de sex. indiferent de mersul vietii. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. Traim ~i imbatranim. 178 .• telepciunea vietii. Viata ca un .r~itul se afla mai sus dedt inceputul. In corp avem ~apte chakre. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. in bine. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. cu deosebirea ca totdeauna sf§. ea va pune cartea de 0 parte. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. pentru ca viata se schimba. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. Aceasta inseamna ca. care incepe ~i se termina in acela~i loc.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

~tie ca nu-l poate oerati toata viata. Fieeare are locul ei. intmcat cei care sunt acum batnlni. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. senti184 . Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. Si tomi din cauza spaimelor. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. 1 . nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata.sleie~te inima de forte. Pragul noii varste se nume~te climax. Acum. Natura este ca un parinte grijuliu care. ehiar daca se preocupa de copil. De regula. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. In spate1e intremperii menstruatiei. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Prin greutatea lor. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. dar Ii se mpe inima. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. BataiIe de ir. toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta.Sentimentul de vinovatie .

3 . vreme. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. sa-~i puna speranta in aitii. bataile de inim3. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . Ca urmare. odata ell varsta.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. sa caute la aIti! cauza necazului lor. chiar albastrie. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. de fricB. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare.. am putea da de bucluc. Astfel de accese apar ~i la tineri. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. Pentru a compensa lipsa de oxigen. ceva nu este in ordine. aritmiile pot sa dureze multa. provocand Inro~irea pielii. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. moale ~i lene~a. Metaforic vorbind. 2 . Cine va invata sa se elibereze de stresuri. inima.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. apare spaima de moa. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. din prostie.

Oamenii de sex opus. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. De obicei. nazuinta spre perfectiune. bun pana atunei. dar de sex opus. Mai demult. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. ironizarea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul. va deveni un intreprinzator. au aeelea~i seopuri in 186 . se va destrama. climaxul dureaza dl. lucrurile merg bine. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. dar de aeeIa~i sex. din cand in cand erup. Aceasta duce la ingamfare. ori toti deodata. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. In schimb. Ei au acelea~i interese imediate. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Dar. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta.Luule Vii/ma te vulcani care.tiva ani. ori pe rand. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Din punet de vedere medical. dar de acela~i sex. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. Astazi. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani.

A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. I~i va pennite sa critice. Daca nu s-a eliberat.Alunga raul din tine momentul respectiv. Cine va fi con~tient de aeest adevar. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Daea omul s-ar elibera de spaime. Un om care se respecta. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. Dadi este concediat. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. de la care are ce sa invele. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. in func!ie de gradullui de educalie. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. sa ironizeze. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. e mai de~tept. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. spiri187 . spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Va incepe sa spuna care este varsta lui. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea.

pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. fiind amandoua. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. vor putea sa se inteleaga.natatire a vietii. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. in general. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. dar. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. pe cat este posibil. dar. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. nu §tie sa Cl§tepte. dar va intra singur. femei. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. In schimb. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. rara insotitor. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. daea vor dori. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. aceasta inseamna 0 mare fericire. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. perioada favorabita pentru comurucare. 188 . Pentru a intelege mai clar.. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati.

La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. Nu uitati.li§tii. parintii se vor lauda.1. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. acest eopil §i mama lui nu seamana. ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. mai determinat. mai mult decat cu placere. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . va spune mereu ea e rau. Dar claca copilul are deja a varsta. Din pacate. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. In viata de zi cu zi.in mai midi. Nu se vor certa des pe fleacuri. ii 189- . ar fi fost un cu totul alt copil. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. iar una de 28 de ani . Aceasta este foqa puterii feminine. cine se aseamana se eauta.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. numiirul parintilor care nu iarta. ei au pareri diferite despre viata. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. dandu-le drept ale lor.sa devina contrariul negativitatii mateme. eu succesele lui.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. eu atat mai mult vor suferi materi3. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. tatii vor incepe sa semene eu mamele.in mai mare masura. va avea incredere in el. Mamele . conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. tatii .

Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia.comod. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. este po sibil. corpul se opre~te din mers.Luule Viilma Conform legilor vietii. pe cat ati fost de nefericiti. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. este ~i va fi un inaintemergato'r. Indiferent de sex. Barbatul a fost. se pregate~te sa-l ajunga din u. Dar. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. . indiferent. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. cel de pe urma va fi cel dintai. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. adidi femeia. Daca barbatul merge singur. femeia nu va merge niciodata singura. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. Cu cat rezistenta este mai mare. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. Si indiferent cum I-am numi pe om . Dad!. dar ei nu vor sa mearga cu ea. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. corpulll va insoti categoric. Cel care ramane acum in unna.rmape barb at. nu hrane~te spiritul. apatic sau moale. va fi obligat sa invete prin suferinta. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. racterul! Este imposibil! Nu. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. 190 . dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. pentru ca 11hrane~te sufletul. Daca spiritLll este capabil sa mearga. Si veti fi cu atat mai fericiti.. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti.

contrariile care forrneaza un tot unitar. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Dar. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani.m. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta. familia va putea fi pastrata. subintelegem in primul rand patuI. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. in orice situatie. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii.Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Femeile ~i barbatii sunt. apoi sa-ti ieqi satia ~. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie.a. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. In acest caz. Demnitatea umana vizibila. Obligatoriu. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. Nu ne gandim la unirea sufletelor. i se va deschide calea catre ina1tare. ~i familia trebuie pastrata. ca oricare aHa. El este inca foarte slab. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. nu se ~tie de ce. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. Celui care 0 realizeaza. 191 . Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. este 0 autoamagire a omenirii. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. cea fixata in legislatie.

cu totii acest joe din eopilarie. ell amt ~tim mai putin. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. :tara 'larbe. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. desigur.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. oricine poate sa invete sa iubeasea. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat.Jifaca dataria". Dh'1 pacate. Oricine poate insa sa invete sa judeee. Stim. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. 0 adunam In noi 192 ."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . II jucam tot timpulin viata. Nu erista lupta pentru viap. De asemenea.am Llltrebat eu. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. daca nu existii rautate. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! .

in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. ca inca mai are de invatat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos.. mai ales femeilor. Cum.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. 193 . in oriee situatie. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. Iertati-va parintii. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. Exista oamer. Caldura seoate rautatea din corp. Ie place caldura. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Ne miram de sfinri care suporta totul. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. pentru ca mai tarziu sa vada. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. printro boala grea. 11ajuta corpul.

ca se face ~i 0 curatire de rautate. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. mai ales daca acest lucru se face regulat.focul purificator al organismului. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita.Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. apoi se bat eu a maturica . se curi:ita in toate sensurile. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. In felul acesta. Cel pentru care baia a devenit un ritual. Efectul este minunat. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. ~i temperatura incepe sa scada.~i cum? Pana ca. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. dadi nu facem abuz. cre~te temperatura . Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. berea. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. contribuie la capatarea 194 . Climatul cald seoate afara rautatea. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. noi . ~i nu alcoal. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. De pe vremuri.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei.estonienii. Cand corpul incepe sa transpire. Nu ne gandim.

einversa. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. zgomotos. temperamental. Petele albe sunt spaima. Daca la caldura omul devine energic. eu placere. Tocmai cand discutia este in toi. celui cui Ii place dHdura. ~i te fuce sa slabe~ti. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. in frig el se lini~tqte. probleme mondiale. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. sa mearga la baie. A~adar. ~i pomese toti ea unul. Se spala. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. se leaga 0 discutie despre viata.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. economie ~i politi ca. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. Are pete albe ~i ro~ii. In timp ce i~i beau berea.ra195 . Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. Frigul are actiul1. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. mai ales de came. rasuna 0 voce: Ba. acela dore~te sa se elibereze de rautate.. ea ~i pe eelelalte mund. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. haide/i la sauna!" ). Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. Caldura iti scade >pofta de mancare.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Ec:b. acum se zice: Baie/i. S-a dus mizeria. petele ro~ii . corpul miroase frumos. La sfar~it pleaca spre casa. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. n-are importanta cum. J! J! J! Urma. ~i gata. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie.

probleme ell comunicarea. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. sa nu se rada de el. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. sub sam. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate. Afland acest lucru. este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. Adesea. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Mainile §1 gatul alb . in baie.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". la subsuoara nu patrunde caldura. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. Daca.Luule Viilma utatea. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole . Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Veti spune di in cutele corpului. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.spaimele se vor miqora. PriIT'. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia.J. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. 196 . sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce.ne putem face diu. Prin contrast. in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca.

dadi este facut in numele unui scop de bine. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. Foa. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate.apare 0 senzatie de dildura. puternic ~i capabil de lupta. Oamemi care au putina rautate in ei. Aceasta inseamna ca. eu toate acestef. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. cu un anumit scop. Acest lucru este posibil. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. la alte1e spatele.l. ace1a nu va ingheta. se mai adauga eeva fierbinte. Caldura "salveaza" omul. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior.'1:e utim vor reu~i. majoritatea vor silri afara din cada tipand. dlldura prea maExcesul este L. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. in schimb in frig a 197 . Asta 11 sperie pe corp. el va mud. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . La lli'1.ele persoane. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile.'1totdeaunadaunator. mai sensibilia frig este abdomenul.. Daca 1a focarul de inflamatie. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. corpul fizie nu poate suporta acest luem. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Cine este con~tient de perieol. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie.Alungii riiul din tine Omul care. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi.

Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. tara sa stea mult pe gandmi. incepe sa se agite.. eu cat un om este mai inclinat S8. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. Cine nu face aeest lucru ~i.i. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. eu atat rautatea lui. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate.. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . dincolo de fatada onorabilitatii. va cre~te §i se va transforma in dispret. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. de frica. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. Prima. mi-a spus dintr-o suflare: "A. Comparali aceste doua femei. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. totul ar fi in regula ". Daca n-ar bea. . 198 . sens ~I va plen.

chiar claea face ee ii spune solia Iui. Trebuie sa ne ajutam fUca . Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. pentru 199 . supus. Daea nu i-o iei eu forta. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea.Jtere". de~i toata Iumea 0 respeeta. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul.Jifamilia ei. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. In schimb.ca sotuI sa fie un om cumsecade. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Este apreciat la locul de munca. de~i pe urma face. Aceasta femeie are cancer Ia san. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). el. Cand femeia 11pune sa fadi ceva. 0 trimite la cratita. tacut. sotul nu 0 apreciaza. Sotul ei este un om neajutorat.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. ca raspuns. dar ea nu-I crede.Jipentru ca este tatal copiilor mei. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. el se enerveaza. eu 0 privire ~tearsa. femeia moderna vrea sa scape de cratila. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. care. Dupa parerea ei. El spune adevarul. il suport numai din mila . pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. ea are un copil bolnav din na.

daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. ~i chiar da200 . La prima. 0 lupta. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. Vede ca tot ce a realizat in viata. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. fara ajutoml sotului. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. care este 0 nulitate. Asta ~i arata boala ei.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. deoarece nu are in ea acest sentiment. inevitabil. rautatea este dispretuitoare. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. a facut singura. sine era. in loe de iubire. ci vrea sa-~i aranjeze viata. daruiese sotului rautate. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. pe unii ii 'lor trece fiorii. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. rautatea este zgomotoasa. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. adiea demnitate. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Dar succesele n-o bucura. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. la a doua. Ambele femei. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate.

Omul ii ziee raeeala. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. De aceea dispretui indeamna la du~manie. dorim •. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin.oamenii ineep s8.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. Dispretul este rautatea care umile~te. ii Du~mania duce la cancer. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. Nici 0 parte. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. ·aui. ci 0 vor seoate la leetie. la ura. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta.-limproa~te eu dispret. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. E1 merita mai mult. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . Umilind pe cineva. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. nici cealalta nu poate spune ca. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate.

I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 .munca intelectuala. sau de oarnenii care nld de altii. de exemplu. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. Este un stres periculos.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Dispretu1. dupa parerea parintilor.harnicia excesiva etc. Si daca v-ati culcat eu temperatura. Daca va irita. Ceea ce va provoaca dispret. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. altul . el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. va va s:kai ~i in continuare.fandoseala. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. categoric. sfidatori. din easa. unul pasivitatea. desconsiderarea incepe din copilarie. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. unul . altul . Unul dispretuie~te mitocania. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni.munca fizica. mode~ti ~i inteligenti. dizuti in autoadmiratie. Eliberati-va de dispret. de a-I apara ~i ocroti. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. Mai ales daca. De exemplu. ele. Pe masura ce cre~te. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. ei 0 vor invita. altul .

dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. inclusiv sadicia. am 0 seI1. Infumurarea orbe~te ~i. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala.Alunga raul din tine parintii Intre ei. va suferi nepotul. va sliferi copilu!. copiii lor var merge pe urmele parintilor. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . Daca afi flicut pufin rau. vefi suferi vOl fn. daca priviti totul de sus. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata.tia a venit de la sine. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . crearea unar valari ve~nice. Cornorile lor cresc.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. Daca afi flicut foarte mult rau.}iva. daca omul continua sa 0 cultive. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. Daca afi facut mult rau. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. au irosit rara noima bani pentru educatie. A1asura se afla lajiecare fn suflet". el va cadea bruse. eu cat raui este mai durercs. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau.boala. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. La maturitate. chiar daca. la care boga. saracia lucie etc. chipurile. cultura. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara.

Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. procesele se vor pre1ungi. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Cand copilul dispretuie..i se va ~coli pentru a deveni bancher. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. 204 . el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. ca sa se afle printre bani. justitia nu se va mi~ca. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. Adesea la serviciu el va intra in impas. Dispretul este un mentor neindurator. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat .incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. devenind judeditor. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. sa fadi 0 judecata dreapta.. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. va trebui sa traiasca in saracie . DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat.te oamenii bolnavi. Astfe! se capata intelepdunea de viata.

Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade.jtiu care este baza existentei meIe". Ii vad spaima i'4a de umilinta. 205 . Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. socotindu-i ni~te pro~ti. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. care Ii provoaca agresivitate. neajutorati. De exemplu. eu to ate acestea 11intreb:. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. pe eei taculi etc. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa . Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute.. I~i va face cu neplacere munca zilnica.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. ca ceara ce se lasa seara. pro~ti. ca arice 1eclie de viala. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.ne. Din pacate. ~i obstacolul va fi greu de observat. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. pe frico~i. pe eei care nu gandesc ca ei.

A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. ori bilrbati. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . inainte de orlce. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. 206 . . Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. ca de paiul de salvare.. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Vad in elintelepciunea. apropo de comportarea pacientului precedent.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. In carte este subliniat rolul femeii. Avem in sange sa invinovatim pe altul. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui.. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. Multi barbati se agata. trebuie sa ~tim ca.imi spune el intr-un limbaj simplu. . Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau.

pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. sparge casa in buditi ~i se va trezi. feminine. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. bel~ugul. forra. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. emotiile. flexibilitatea.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. sensibilitatea. Pomind de aici. mintea. veti privi viata cu ochii altcuiva. adica eu ochii femeii. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . se coreleaza cu tesuturile moi. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. spatele. chiar de acum. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati.spiritul. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Dar casa inca nu este caminul familial. impreuna cu familia intr-o mina. Sexul femeiesc se ia dupa mama. caracteml. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. Dupa tata se da sexul barbatesc. simbolie. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. ratiunea. pana cand VOl' atinge perfectiunea. sufletul ~i corpul. Sufletul este mama care. C<1ndneincrederea dispare. capul. izbanda. cordialitatea.

i~i pierde barbatia ~i piere. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. memoria. logic a. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. Barbatului eu un astfel de com208 . Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. Trebuie s-o faca el singur. nu fuge. Ell'ntelege ca. nu-~i toce~te simturile cu nicotina. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. Sau sotia este opusul direct al soacrei. Un barbat curajos nu face fite. Aceasta spaima invinge ratiunea. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . ci Ie ia ca 0 parte a vietii.sHibesc. alcool. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. eu toata dorinta ei. judecata.pentm aeeasta ne este data viata. distrug. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. $i in zilele noastre calamitatile se produc. Se nume9te complex de inferioritate. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. medicamente 9i droguri. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. blocheaza. iar in exces . nu se supara. Din emotie apar stresurile. nu face istericale. tot mai frecvent.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii.

Cine are un puternic sentiment de vinovatie. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. Daca viata de acum este grea. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. el trebuie sa ~tie ca . Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. cat ~i fizic. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. Eliberati-va de acest sentiment. n-o mai repetati. iarta. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. Cine este mai de~tept. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. intai de to ate. Cand 0 earaeterizati 209 . atat spiritual. mra sa-~i dea seama. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. va suferi elinsu§i. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. di nu este capul familiei.nd vor fi invatate.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. devine eel mai mare acuzator.

Umilirea femeii. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Este 0 cerinta inevitabila. situatie in care arnbele parti sunt perdante.je.jtiut sa-l iubeascii. lasati emotiile la 0 parte.. In acest caz. Singur v-ati ales parintii. incat. Femeia se ocupa de educatia copiilor. cata 0 fi fost la inceput.te el so. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. Este treaba cea mai grea dintre toate. se descurce 210 . Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. dar daca el 0 distmge. sofia nu a '. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. incepand chiar cu propria mama. va este folositor numai puml adevar. Daca are ~i sprijinul barbatului. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. ea prinde aripi. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea.ji fngroapa mat multe neveste ". iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. din pacate. dispare. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. "Cum reu. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor.Luule Viilma pe mama dumneavoastra.

dar nu poate. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. aeesta fiind scopullor suprem in viata. Ace~tia . Vrea foarte mult. oare. nu-i dau posibilitatea sa apara. ii 211 . prin neaparitia lui. Nu au facut ei. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii. Dorinta lor este buna. dar daca nu are masura este periculoasa . va iubi natura sau animalele. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. el va a~tepta ~i. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. deoarece parintii.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Sau. Daca ea a existat de la bun inceput.barbatul ~i femeia . minunata lor dorinta nu s-a implinit. Oricat s-au straduit. Pro babiI. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara.au obosit sa tot a~tepte un copil. El se va terne sa iubeasca oarnenii. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Iubirea sufleteasea este indestructibila. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. Deocamdata este spirit. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca.

doat pentru distractia parintilor. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. a~a ceva. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. irationala. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. capatat in vietile anterioare. In realitate. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. vazuta de pe pozitia copilului..Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. Sentimentul propriei demnitati. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. 212 .ne~te situatia. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. Stie ca acum el sHipa. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. Niciu. eel care merita. Aceasta este problema familiilor fad copii.

Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. Exprimindu-ne altfe!.va reevaluati liLT} pic dorinrele. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului.. Din pacate. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. In ansamblu. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. dar. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. spirituhd. Trageti sing-Gxiconcluzia. care este mai u~or de lecuit. btJffatul sau saracul. Binele ~i raul sunt notiuni relative. Am vorbit tot timpul despre aceasta. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. tocmai ei. eei eu tulburari de auz aud viata fals. S-ar putea ca macar acum sa. cei eu tulburari de riros simt viata fals. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. altfel ar avea 0 vedere norrnala. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice.

~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. ~i daca v-ar implini0. condueatori. functia vizu. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. Ce face altui. eu mana ta. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. distrus·'. Fara sa inteleaga acest lueru. familie. E bine doar ce fad tu.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. Toti au 0 caracteristica comunS.. nu-ti place. izalat. etc. eliminat. nilnicit. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei.Luule Viilma vietii. vederea lor se va inrautati. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. .. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. politicieni.sunt ostili fata de viata. 214 . stat.. la muzicienii orbi. Nimeni nu . dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. economi~ti. De exemplu. de~i ar dori foarte mult. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. vederea lor va ramane stabila. Daca succesulii ocolqte. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat.

1'/laimult. eu cat este mai multa nefericire. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. mra de care drumul s-ar inchide. guvern sau stat. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i.este rau. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui. este obstaco. lul personal seos in cale numai pentru el.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. in realitate se acuza pe ei. doar daca am ~ti sa intelegem viata. dad ii ajutati sa se ridice. iar cel care este mai sarac.. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori.. se considera mai bun decM ceilalti. familie.or. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE.a este mat u. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. cel care are 0 situatie materiala buna. Omul e mcut sa gre~easca. daca sunt in curs de dezvoltare . Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. 215 .este bine. un om.

ceea ce previne un final mult mai periculos . altfel viata s-ar opri in loc. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. acela este fntradevar fericit. Deocamdata doar invatam prin suferi. Frica . De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. De la ciuda apare guturaiul. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas.nte. Ve~nic suparat. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi.Luule Viilma Viata este mi~care. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii.hemoragie interna in creier. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. 216 . Avand tendinta sa exagereze LTl toate. dezvoltare. deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. Va dau un mic exemplu. dobandire de intelepciune. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. pentru a-I ajuta. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. gre~e~te. lntrucat se grabe~te. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare.

n-ar fi nici binele. Raul exista. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. Dadi n-ar fi.nu vedea. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. negarea raului. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. dar nu e can~tienta de sensul ei. din darinta de a ajuta. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. eel care este ajutat sa iasii. Dupa intelegerea ei. campartarea capilareasca. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" .este tot ce a retinut ea din discutia naastra. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. deoarece nu a inteles motivul diderii. Acesta este cuvantul . Cine iese singur din prapastie. prin durere. De exemplu. Naivitatea.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" . va cadea din nou. Si nici nu vrea sa vada. refuzul de a avea de-a face cu raul.. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 .parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. .roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. mra sa aiba habar de nimie. acela a dobandit inte1epciune. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . "Doctorii m-au ajutat. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata.

.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. dar cu dreptate.. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii.Asculta. in limitele puterilor lor. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el. adunate.. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. Zambetul intelegator.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. asemeni unui zid de beton. am §i eu defectele mele . binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. ci Ii va spune: . A fast dezamagita de mine.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig.ipoata dezvolta capacitatile. de dragul gloriei ~i onoarei. 218 . Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. dau un mare zero. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. ii invata pe copii. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . dragul meu. cu severitate.. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. ~i a~a con~tiincios. Se a~tepta sa inta.

adica lumea imateriala eu ideile ei. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. in timp ce in lumea barbarilor nu. pe cararea vieW. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. In lumea femeilor existS. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. Altfel. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. eel care. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor.Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. limite. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze. acela. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Aceasta va ~i fi limita. va pieri imediat. in loeul mi~dirii. Scopul final este totdeauna 0 limita. Limita rine libertatea in lanruri. De aceea 219 . Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. va prefera. fie el un nasture sau un zgarie-nori. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. un scop pe care I-a visat. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze.sa te pedepsesc ".

din cauza ei. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. In sfar~it. Chiar daca dobande§te ceva. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. pentru ca. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.in latime. mari ~i mid.acela va fntruchipa mi~carea. EI se grabe~te. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. l. Daca n-ar fi a~a. In urma lui vine femeia. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. nu sunt rngeri.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . iar barbatii idei. Scopullor este viitorul. Ei sunt oameni. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. adica prea mari. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. Unul vede in adancime. in graba lui. celalalt . aceasta este firea lui.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . barbatul s-ar rani mortal. nu in suferinta. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Stabilirea unor obiective nerealiste. iar el.~i acest lucru 11~tie eel 220 . duce la sufednle fizice. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. fie de bunuri spirituale sau materiale. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale.

Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. ea atrage raul care distruge. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina. omul va capata echilibru.Alunga raul din tine care merge in urma lor . care mi~ca omenirea Inainte. Nu aveam nevoie de alt adevar. ne mai vorbind de fapte. omul trebuie sa fie pregatit de lupta.copilul care va aparea curand pe lume.una buna ~i una rea. nu mi-am schimbat parerea. 221 . dar acum pot sa splm ca avea dreptate. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. a~a credeam. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. un fel de instinct de conservare. Frica ii da omului senzatia de pericol. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. Amplificandu~se. Simrul responsabilitatii. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. Mai tarziu. sanatate ~i fericire. Dadi frica cre~te peste masura. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. are doua fatete . Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului.

lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. Recunoa~te ca ai ganduri rele. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. in ge1jf.tept vremuri mai bune etc. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . care In subcon~tient deja vibra.) 222 . tratand femeile mra copii.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc.ral vorbind? " '7'-.. chiar daca este conceput. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora.erau femei autoritar~.iubirea face minuni. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. Doar cateva au pierdut sarcina . mra sim!ul maternita!ii. isterice. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Majoritatea au avut 0 sarcina normala.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. de aceea nu-l doresc. trebuie sa a. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea.. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Atunci de ce sa mai apara. Prin plecarea lui. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. copilul se va na. Am atins struna din sufletullor.

Copilul. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. Ele spera in mai bine. ele se impart in doua categorii. nu suporta barbatii afemeiati. pleaca. Copilul ~tie ca. Adesea sunt femei de afaceri. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. Dar. Spiritele J:nvata. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. 11sperie pe copil.e bine. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. Pentru copil. Ca toate celelalte. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. Pentm unele munca e mai presus de orice. intelectuale. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. Gandurile sunt date pentm a face bani. inteligente. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. Comunicand cu 223 . pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Sarcina ~i succesul . Timpul inseamna bani.

poate foarte u~or sa ramana insarcinata. parintii. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. 0 tanara indragostita. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. sa-~i corecteze gre~elile etc. Daca i s-ar permite sa nasca. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. Si atunci. Ie invata ori sa faca prajituri. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte.ecarui om depind de mama. femeia afla de la el ce defecte are. Femeile ra:man uluite. in femeie se deschide iubirea fizica. Si a~a mai departe. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie.modul ei de raportare fata de lume. prin aceasta de exprima esenta mamei . Din pacate. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. 224 . barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Subliniez.Luule Viilma spiritul viitorului copil. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. ii cer intrun glas sa scape de copil. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. ori sa tricoteze. pe altele sa cedeze. el. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. Organele genitale sunt formate din tesut moale. indignati.

i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. daca mama va continua sa lupte. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Dar daea mama este inchisa in ea. ~i va sta in stare latenta. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. adica aparitia tumorilor. sau 0 emotivitate exagerata. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. sau acumularea unui surplus in uter.copr1 nl se hIane~te 225 . iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. In timpul sarcinii. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. in partea inferioara . cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. Respectiv. Cum este uteml a~a este ~i mama.problemele legate de trecut ~i de economic. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare.

Luule Viilma din forta sentimentelor mamei.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. Vorbe9te gelozia ma- 226 . . iar partea masculina de ovare. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. In caz contrar ar putea muri amandoi. ca unnare. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . . Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. care la fiica s-a amplificat ~i. La organele genitale ale femeii. Sarcina extrauterina apare atunci ca. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii. dadi se prinde de peretele posterior . ca sistem unitar. partea feminina este reprezentata de trompa.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. . placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. Daca organul este indepartat chirurgical. In conditiile actuale. prin conceptiile ei de viata. inclusiv sotul ei 9i ginere.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata.

Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Pentru 0 sarcina normala. Uterul femeii arata. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. prin mi~carea ei ondulatorie. Ovulul se matureaza in ovar. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. se mutil in leaganul matemiHitii . in trompa.copilul. in spera sarcina. trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. care incepe rapid sa se dezvolte. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. trompa yi ovarul. in spera fata de maternitatea fiicei e1. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. Daca mama neaga sexualitatea. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei.in uter. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. sunt impotriva. din principiu. S-a petrecut in 227 .Alunga raul din tine tema din ea. Tot acelo. fara sa se vada. se indreapta spre uter. Sarcina.

sa fie femeie. a alunecat pe Ianga. ni~tc persoane straine sau. ca de 0 tanara frumoasa. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Trompa nu a observat . s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Trompa s-a apropiat de ovar.era interesata de altceva. 228 . Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. impreuna eu lichidul care 11inconjura. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. In timpul ovulatiei. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. ovulul eliberat.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Eram uluita. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. nu invatase. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. prin fratde ei. Era ca un fel de munca individuala.reci ~i instrainate. eu alte vorbe.

s-a riispandit pe suprafata ovarului. trompa.i. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata.va face acela~i lu229 . IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. odata eu sarutul. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. in adancul trompei. Peste 0 clipa. S-au unit rapid ~i !in.~i a inceput sa se ridice spre trompi. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. ovarul s-a scuturat .prirnise chemarea . toata iubirea ei sutleteasca..!u.ze in timpul sarutu. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata.. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. Sarutul trompei a fost fecundat.. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. ca un vacuum. Tensiu. Trecand peste toate. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.

Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i.. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme.. iudarjire. aer glumet. care ate sUi0 functionare corec. dar nu este normal. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. obligatie. devenite banale. sarutul exprima obi~nuin!a. Se poate face sex 9i fara ele. merge ~i fara saruturi.'L In caz contrar. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala. ordin. a~teptare.. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta..eontractia spasmodic a a vagillului . au fast foarte mirate. imitarea sceneIar amoroase din filme. Mai devreme sau mai tarziu. simtal datoriei. sub 10z1ncamo230 . Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. iubirea sufleteasdl. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. exprima. saturatie. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. Se . lar vaginita fiicei ei .Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. i~. se poate face capil in eprubeta. de9i pot provoca ernotii. In relatiile matrhnoniale. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. unge organele sexua!e. deznadejde. indiferent de sex. respingere. ele devin nocive. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei.Luule Viilma em. dezamagire. Secretiile naturale. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. nu pot Insa sa contribuie 10. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze.m. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. ceea ce va pricinui chinuri mari. . Cel mai adesea.. ta a carpului. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. se pOT.

pentm ca vad in el a anormalitate. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. Cine nu are frate. lipsita de 0 falsa pudoare. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. nu va deveni niciodata sexuala. Odata cu varsta. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. inva!a sa iubeasca femeia. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul.. urman.. anii aceia. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. prin SOIaso. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea surOIii pentm frate.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. In felul acesta. maturitate. omul invata ce 11va a~tepta 10. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. in timp ce iubirea va ramane. fratele invala. Co. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. prin samt. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . Sa. sa-l mangaie sau sa-l sarute. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta.Alunga raul din tine ralei. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. maturitate.

de succes. dar este rau ca. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca.Luule Viilma variabilitate. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. 232 . de starea materiala. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Iubirea mamei pentru so!. Prostata este organul patemitatii. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i.. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. Tatal care nu poate. de barbatie. Baza f•.

de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. se va cai dealegerea taeuta. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. Barbatu!. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. gandindu-se la viata care a trecut. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. Ca 0 concluzie. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. ea va atrage barbatu1-at1et.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. Daca femeii ii plac barbatii voinici. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. barbat. Frica . ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. Nu am nevoie de tine".pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. un bun-simt genial ~i foqa vointei.

Daca i 234 . Pentru majoritatea oamenilor. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii.gatul. a auzit ce era mai important . femeia. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur. Primul organ de sim! sunt urechile. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . Nici nu e nevoie sa auda ceva. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii.iubirea. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. El vrea sa vada adevarul. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. pentru ca ea. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. i~i provoaca suferin!a. Nu vrea sa auda nimic. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. . iar barbatul nu are for!a pentru iubire. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. chiar daea se spune ceva.}tifemeia iubita de un barbat .Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. gratie cedarii lor reciproce. Indiferent de sex. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. Astfel se produce unirea in spirit. In realitate insa. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. a~a cum a~teapta ele.}i asta te face femeie n. Nici el.

La inceput Ii se modifidi forma. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca.Jte ~i atlmci yeti intelege. femeii . t1uidele se ingroa~a. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . mai devreme sau mai tarziu. atM la femei cat ~i la barbali. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. De obicei. in incapacitate de a avea relatii sexuale. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri.rolul de acuzator. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. Treptat. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie.prin aceasta. Daca acest sentiment cre~te. Ca urmare. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. Pe masura ee sperma se ingroa~a. de sentimentul de vinovatie. eantitatea de sperma seade. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii.'lte. In eel mai bun eaz. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. spermatozoizii incep sa moara. nu mai este liber in iubire. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube.

Luule Viilma In organele genitale. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici.este convins ca femeia este vinovata. 11poate speria pe copil pentru toata viata.gase§te ca femeile sunt vinovate. eu alte cuvinte. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei. . Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . 236 . testiculele nu coboara. Frica tine cre~terea pe loc. . rautatea 0 mare~te .daca 0 sa rada de el? .ramane eu testiculele necoborate. Barbatul.cauta vina la femei. Prin urmare. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. Ferneia care rade de biirbatul ei. . functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. sau invers.aceasta regula se aplica la toate. Arterele inseamna femeia. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. La barbatii activi ~i agresivi.considera ca toate femeile sunt la fel de rele. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea.

Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. La baieli. Cu cat rautatea este mai mare.varsat de vant . in victoria sa.simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere.depresie. prin cuvinte sau ganduri. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. cea mai grava este. Cu cat se va depa~i mai mult masma.Alunga rCiul din tine . a~teptand un moment prielnic.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra.creion . bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. Invingatorul devine. p.rautate din neputinta. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. eu atat boala este mai grea. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. . din acest motiv. pe copillneepe sa~l doara gatul. oreionul. rautatea se amplifica. . Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete. Dintre bolile care duc la eomplicatii.grip a . Dad\. marinimos. 237 . Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . ea. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. apare 0 boala mai grava. deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate.

deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. baiat bun ~i muncitor la prima vedere. Sensu1 vietii devenise munca. leganand-o. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. in realitate. ~tia totul. a sotul ei Ii refuza iubirea. Ea nu ~tia sa spunEI. 1a aceasta femeie. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. dar. De regula. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. care pe nesimtite se transformase in gelozie. dar in esenta geloasa.Luule Viilma p. Cand fiica lui. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. el. care vedea totul. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. In aceasta familie model raporturile erau. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. instrainate ~i incordate. Fiind oameni cuviincio~i. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. Primind 0 edueatie foarte severa. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. dar care n-a vazut femei. amandoi s-au cufundat in treburile lor. micuta. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca.

care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. Din fericire. cu foe. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. nici n-am nevoie. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. 0 sa ma descure eu ~i singur. Cum-neeum. Sotul ei este copilul . Daea nu mi se da. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. Sarutandu-~i sotul.Alunga raul din tine se retina. 239 . Nu era pentru prima oara. tatal era deja un voinic. La paisprezece ani. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. fiind aseultator. acesta era stilul de viata in familie. Acest lucru 0 jigne~te. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Grice efect are a cauza. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. Cercul s-a inchis. tara sa~i retina pasiunea. ~i pentm ea nu a primit-o. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri.

Seheletul este tatal. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. La om.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i.la tot ce e de gen maseulin. inseamna ea mama. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el.mama. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. ce e de gen feminin. Partea dreapta . Sa ne uiHim Ia m~iini. acest ghid ne spune un singur lucru. tesuturile moi . Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. Cred ca ~i dUIl1. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. tarni .. cu rautatea ei. 1. 240 . Mama se reduce la tot. prin urmare. Daca nu ati facut acest lucru.Luuie Viilma Ghid de viatci . Corpul nostru este un fel de ghid. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru.cu mama ~i sexul feminin. Citindu-l. cu sentimenteIe ~i eu viitorul. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala.

Rautatea "N-o sa mai dau" . tara derapaje. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate.:11 i . el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. pe care elinsa 0 tine ascunsa. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit.provocata de deceptii. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor.t . In princip1u. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. daca la un om generos. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. flexibile ~i frumoase. fine pana atunci.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. De exempIu. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig.. degete lungi. In acceptiunea obi~nuita. Setea de ca9tig 2. ~i ca este aVa!. dar ascunde acest lucru. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. Ii va un1!i degetele.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. sa poata prinde mai u~or. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. prl.

Degetul mare este tata. ~i aceasta lasa mme pe maini. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual.mama. palma . 0 palma mare. inelarul. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. 0 unghie care se 1ngrOa9a. Pernu!a palmei . Aceia. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii . intelegerea materialista a vietii . Cei care au unghii scurte ~i late 10.i cali242 . In vartejul vietH.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. pot sa traga mai u~or concluziile necesare..mama.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. 0 unghie moale ~i fdabiia . eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta. degetul micoamenii. altfel viara Ie va fi grea.uratirea vietii din vina proprie.tata 0 capacitate mai mare de a rationa.frati-surori. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina.. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. Lungimea unghiilor -.degetul mare.important este sa fie bine platit. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor. Uitati-va 10. 10. 0 li.care unghia de 121. aratatorul. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. mijlociuldunmeavoastra In~iva.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.l1gJ:.1tatalui.tata.

Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Dar daca intindem . stanga . Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva. Uitati-va la cicatrici. nu? Acum.ti arali parte a fa buna. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. A arata ell degetul nu este politicos. Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte.rn in siguranta. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. se afla pe dmm. in bratele careia ne simtea.Alunga raul din tine tati la mama. care la dumneavoastra s-a amplificat.un supon solid in viata. Sunteti un am politicos.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui. este un mod de a pomnci. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . Dadl articulatia este deformata . Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-.eu sexul masculin. Va reamintesc. chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana.

0 flexibilitate excesiva n transforma in rob.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi.flexibilitatea. Tatal i~i manifesta rigiditatea. Acum. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. Dadi trebuie sa 10loc viti. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. mama . Purrm. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. Daca va mi.tata. ele fiind formate de regula din tesut moale. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS.'1lplu diformitati.cali mainile energic. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic.. Prin anaIogie yeti inteIege sem. Iar amenintarea du~ma- 244 .. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. care preia greutatea loviturii.. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. Echilibrullor da fo11a.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. stra.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. Daca ea nu cxista. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. claca 0 faceli repede san lent. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!.

rautatea este directionata spre inafara ~i. provocata de invidie. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. daca omul ~tie sa comunice. . Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. sub masca de om bun. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. in afara de durerea crunuitoare. La eel care traie~te ca S3.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". eu alte ellvinte. eel . AeeasUi. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta.. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. cand se bate. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Partea exterioara a palmei este tata. Cu cat mana doare mai tare. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Cel care. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Ca intotdeaUi"1a. se va alege ell 0 boala la incheieturi. partea interioara mama. dea eu punmul. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Dar. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. l~i ascunde pumnii la spate. este multurnit ea seamana eu ceilalti. . Via!a este sanatate. simtitul comlui Ii da un sen.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. 245 . iar mama pe eel femeiesc.

cJa en ot U]1 subtext economic. oar (. dar dorind sa ta~neasca in fata.adica feminin. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. Ne~tiind sa gandeasca. cea inferioara .ntofi eu toc. dar invers se vor imbolnavi. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. . fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i. sa ta~neasca in rata. sa 0 1ntread\. comada. omul calea pe cakaie. Ea pretinde ca toti sa fie la fel.1 uespre comumcare.. 1 esenta~ e. Arum sa ne uitam la pidoare. viatu economidt dupa mama . Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. imbatranind. Daea. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata. aceas'-' i 1 . este un Infnint.1 de ~ l2:andire al tatei. ' Impmgaw ' A ' A A 2. atuuci cand merge. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. din cand in cand. sa se incalte eu pa. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc.•ca succesUl 1m•..•economIC pleaca ae Ja mOUll. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. Oriee remere trebuie ca. > 0 <0'" "I 246 . Daca doriri sa Ie averi sanatoase. Vor 52. chiar la adancj batraneti.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti.masculina. se simta protejate economic. nu Ie va strka. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider.. Nu degeaba.J ta " mseamna•. . ~i sa ramana teamr. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. Ce ne spun ele'? In 1 b . Cine merge mereu in papuci. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia.f YOr6§C t·.

latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. deprimare. copiii vor avea 0 bolta normala. bolta nuii va mai servi drept pod. Ei Sli. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Dadi ins a tatal. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. macar in numele onoarei. un picior bont. lntr-o familie eu scandaluri. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. Dadi mama nu are incredere in tata. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. copiluI va avea. tipete ~i lupte in care. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. Aceasta inseamna supunere. o sit'l. Dac3. Daca doar un picior este strfunb. copilul va calca pe varfuri. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. deoarece el a devenit slab. bolta transversala se aplatizeaza. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. diform. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. 247 . bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor.. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. pe masura ce cre~te.

Deosebit de importania este transpiratia. in principiu problemele Slit'lt 248 . rara varf insa nu poti face lL11 pas. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. varful da directia. Cu cat este mai multa transpiratie. Dinspre toe spre varfuri. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Avem nevoie de mi~care. Pfuintii care alear. Calcaiul da suportul. Si ci'md varfurile obosesc. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Unnariti-va cum calcati. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea.. el este un suport solid pentm intregul corp. ca 0 femeie care. ga eu plaeere. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. gratie varfului. .rile. at§t spiritual cat ~ifizic. Obisnuintele se creeaza in farn. omul se sprijina pe cincaie. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. Degetele sunt membrii familiei . iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. ii obliga pc ceilalti sa participe. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor.ilie. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. eu atat mai mare este satisfactia alergatului. apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme.

Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. se va opri din mers. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. picioarele dumneavoastra se vor face bine. aceste tendoane se vor osifica. In acest caz. Propria voce in loc de orchestra. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Daca varfullui este indo it in sus. aveti grija sa Ie evitati. al patrulea . Aceasta deformare spune ca tatal in249 . se incordeze pe degetele de la picioare. Daca nu puteti alerga.tata este mare ~i inalt. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. De exemplu. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. Daca degetul mare este mare ~i lung . dadi omul nu iese din ~lapi. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. De aid apar dureri la picioare. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare.Alunga raul din tine acelea~i. dar. atunci mergeti pe varfuri.fratii ~i surorile.ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. al cincilea -lumea. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. Uitati-va la degetele de 1a picioare. de obicei. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. De cum apare durerea. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. Iertati-l. al treilea dumneavoastra in~iva. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. ca imbracamintea lui s-a demodat. mama 11conduce pe tata. mandria tatalul s-a transformat in infumurare. inseamna di aveti un tata mandru. Degetul mare este tata.mama. Esenla dansului este bucuria. al doilea .

pe altii . Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului.probleme pe parte barbateasca. sunteti mai putin dependent de ceila1ti. ori el 0 terorizeaza.na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. . invers. Constrangerea.. ea ~i ineal!amintea neadeevata. de fapt. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. nu trebuie taiate pe margini".la calcai. Dad\. se Iasa terorizat de ea. Totul pleadi de la parinti.. Toate bolile se produc. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. In rautatea lui. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. atat in bine cat ~i in rau. InsealJ1. La neeaz. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. De exemplu.. Daca degetele se distan. pentru ca a~a 1n250 . Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. teaza bine. adiea ineoreet. deformarea stangului . Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. ori. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine.

marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. ingusteaza campul vizual. nu mai ji din cale ajCtrade curios. Fiecare merge in feIul lui. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. i se vor 'imbolnavi tendoanele. va avea tendoane sanatoase. va avea picioare bolnave. Un om caregande~te coreet. crescand in latime. Dad! acestJucru Ii produce durere. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. eu to~ a sa continui sa cresc . poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. pentru ca. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata.. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. va rasturna obstacolul cu genunehiul.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. Cine vrea sa 251 . Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. chiar dacastain frig . unghia. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. Cel care se lauda eu succesele sale.i munce~te foarte mult. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. ca urmare.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". eel care nu merge coreet. salturile din viala ~i salturile economice. Cel care alearga eu rautate.. a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism. Obstacolul a cazut.. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Ca intotdeauna.

eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. fiindca nu are destula minte. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. pe fata. Prin urrnare.injurul sau ~i aV. genunchii se 'lor rasuci spre spate. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. iar frica 11convinge sa se mtoarca. 252 . De lovit. n-ati lovit. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. SubHniez . deosebit de elastici. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. Cu cat omul este mai agresiv. Ca urmare. La tinerete omul are genunchi frumo~i. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. V8" avea genunchiul orept bolnav. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. Diferenta este ca eel care a dat. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. de a ridica mana. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. va avea genunehiul stang bolnav. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat.

Alunga raul din tine Va reamintesc.'11ilie. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. care fomleaza baza corpului uman. se transforma intr~un sistem elastic. Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avaritia este mai mare. se va distruge ~i lesutul osos. Daca pe parcursul vie~ii. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Se va distruge ~i osul. care este rigida. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. clatorita articulatii1or. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. avaritia provoaca :autate la om. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. de mare mobilitate. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. Ie diminueaza. in incapatanarea ei. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. eu amt genunchii sunt mai deformati. indiferent cum SlL.'1t vazute de din afara. ci dimpotriva. Bazinul simbolizeaza familia. Cu alte cuvinte. osatura. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . Daca mama. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..

Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. apoi se ingroa~a. inseamna ca. Cu cat intrece masma.Luule Viilma drepte. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. avea probleme atflt de mari eu fratii. il va durea genunehiul stang.0" earaeterizeaza un om generos. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Picioarele drepte arata echilibru economic. surarile $i cu Iumea. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele.. de oehii lumii. articulatii1e de la genunchi se strang. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate.de .t uu mai voia sa ~tie de ei. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. inca. Asta m254 . unul dintre ele ia forma de "x". incat functiile acestor degete erau alterate. din eauza tatalui sau ~i a lui. ca barbati. fie ca el era atat de deceptionat. Picioarele strambe in form2i. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Prin urmare. i se va imbolnavi genunchiul drept. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Cu cat portofelul devine mai subtire. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. eu cat irose~te mai mult. Treptat.

Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. ci lea amplifieat. Fiind bun la suflet. Osatura il simbolizeaza pe tata. Bolta talpii stangi era supraineordata. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. Apoi s-a insurat. sa privim pieioarele in intregime. dar nici atunci nu cracnea. Pentm a intelege mai bine. Deci.partea stanga era lasata. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Vertebrele doi. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. Bazinul ba. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta.rbatului era deformat . claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. Tot ~tepta ceva. Nu se in~ela . molieiune = senzatie de nesiguranta. tatal era umilit. Prin urmare. trei ~i patm erau deplasate. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. economic. Daca fiul s-a imbolnavit. Deci. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. In felul acesta. Pentru a intelege ~i mai bine.a~a ~i era. sa ne uitam la bazinullui. cum a~teapta 255 .Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. suporta totul cu resemnare. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. de~i trebuia sa fie invers. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. Bazinul simbolizeaza familia. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul.

doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita. Se sacrifica. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta.. Doar atunci cand bazinul este 1. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. eliberat de tensiune. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. Familia s-a destramat. Insueeesul are ~i 0 parte buna . Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult.'1 echilibru. 3. adica. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi.invata leetii1e de viata. fiindca el ~i-i alesese pentru EH. a plecat. 256 . dar ele existau. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati. Eliberandu-se de stresuri.te invata multe. adica se imbolnavise. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. a auzit un trasnet in spate. Cand I-au alungat. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . i~i nega propriile necesita!i. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. traia pentru a face bine celorlalti. a in!eles ca tori erau la feI.

A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Cine considera ca viara este urata. bun.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. Cel care nu acorda atentie planificarii. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. nu va da importanta nid masticatiei. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. plicticoasa $i mra rest. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. La un om generos. care se bucura de viata.1 1. ba lasati totuI la nimereala . fara sens. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. care trebuie mcuta cu grija. De altfel mei nu simte gustul mandirii. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. ~tie sa-~i faca planurile ell cap. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau.bucuria. Cine are dinti puternid. nu va gre~i in timp ce munce~te. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'.posibilitatea de a alege este mare. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. Ba asimilari cate ceva. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit.·7 . fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare.

~i se ascunde de greutati. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. Daca IDsa se teme de viats. intrucat vrea sa mearga prea repede. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. din cine ~tie ce motive. se 'lor strica incisivii. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. 258 . Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. Cine se teme sa mearga 1nainte. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. va face paradontoza. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. va suferi mult din cauza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. va avea din!ii de lapte strica!i. Inceputul determinafinalul. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. se vor forma diverticuli pe esofag. mintea barba!ilor. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna.Luule Viilma general. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. va avea din cand in cand spasme in esofag. La eel care se razgande~te bruse. Cine ura~te. Cata vreme acest stres nu este eliberat. inseamna a-I dori drum bun. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui.

259 .nos fatS. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. il1cepc ulcerul.:i mai dureros. Cine se apuea de treaba eu rautate. stomacullui nu va produce sue gastric. va face un ulcer mai adanc . Daca rautatea se amplifica. eu alte cuvinte. are un stomac spastic. du~ms. jumatatea masculina este intestinul gros. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. ca. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. Daca rautatea se transforma in du~manie. aeiditatea din stomac cre~te. in ura. ulcerul se transforma in cancer.. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.tot contimltul prin vom3. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. In sens simbolic munca sufoca libertatea.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. adica omul i~i dore~te raul. fie ~i ill ganci.. stomacullui va da afari3. Cel care se comporta.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. nu va avea un stomac sfmat05. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. daca se invinovatqte pe sine. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat. la inceput i se va inflama mucoasa. adica mancarea intra In trahee. adica face gastrita.

Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .

excesul lor provoaca duj(1 ~Oi . Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. daca omul este predispus la amintiri urate. de exemplu ai sotiei. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. procesul are loe in intestinul subtire. sau. Amintirile urate din trecut aduc amari. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal.kiune. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. dar tie ifi trebuie. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. nu-fi va fi bine ". Tot in duo den da ~i pancreasul. Canalul biliar se varsa in duoden. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. simbolic. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput.

~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse.. mai ales dadi este femeie. Dar cd care este grabit.~li_ ~\V \.'_..1'J.Jrp. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.. seade secretia de bila. scade continutul de zahar din sange.abia 1nananca ca 8i da fuga 10... devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa.. cre. jos. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul. ... va avea aceea~i indispozitie.. A.llui gastric. 262 .l. In p~rtea dreapta..Luule Viilma rere. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. 'Ll!. in plus fata de problemele de digestie. intestinul subtire treee In intestinul gros.l. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. Iui. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti...'" 1. influentat de ea...""". ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului.' •.b\. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. dupa cum Sf: ~tie..te secretia de suc pancreatic ~i... ..-. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire . Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care. vierii.~ 'fU . Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.r'~ '.<> s'mti 0 d·.' (. Cihe detesta maruntusurile .. a abdomenului... are un in~' testin sub tire sani'ltos. Duodenul este organu] central al tractl. toaleta...t~~.1:a"" ••.. consta in lucru:d manmte. d'" '''It'~ .]~~ J_ . Daca ins a terneia nu este deloe exigenta.0:. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.

Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. extenueaza ~ Dsihicul. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. Infundarea rectului. in acest caz. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. In schimb. fiinddi se considera in263 .Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te.. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . Daca omul se teme de riscuri. san a modului biirbiltesc de a gaud!. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. un de nu mai e de gluma. dar este posibila. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. In prezent. timpul nu te mai gone§te din urma. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. dar nu gase~te momentul potrivit.ie. ei. fiind ocupati cu §coala. se face In cec. va avea un cee bolnav.apendicele. ba scade. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta.

dar poate sa duca ~i la tumori maligne. devine apucator. dar fiU dai 10. va avea intestinul gros bolnav. cine incepe sa se grabeasca. avar. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. el inlocuie~te frica eu rautatea. ~i nu vrea sa dea inapoi. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. serioase. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva.idurere sub plex. Dar. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Cine i~i fa264 .. dar e obligat s-o faca. Simptomul ei este senzatia de saturatie. devine rau ~i se imbolnavqte. va avea 0 senzatie de deznadejde. sau eel care preferS. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. din setea de a avea un ca~tig. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. sa se intoardi. a1tii. in rautatea lui.Luule Viilma competent. pentru di se teme. Cel care. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. este situatia in care tie nu-ti trebuie. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. supraindircare :. sau. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. ~i totu~i i~i asuma riscul. Numai rautatea duce la neoplasm. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. Pe scurt. ~pertar sau hot. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi.. interesat.

in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. adica rautatea.. 0 mare realizare. se va aIege cu un cancer. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. Rautatea transformata in du~manie. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. De 10. Agatarea febrila de ce este al tau.. rautatea de am invins apare inflo. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. eu cat obstacolul este mai coneret.matio. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto.tele muncii. 10cuI potrivit.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. strivind totul sub greutatea sa. Cine se pregate~te eu rauto. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. fac co. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. Priceperea de a te preda.ecuriIe. iv1arimea este 0 notiune relativa. de a eeda la timpul ~i 10. in ura. refuzul de a renunta 10. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. In colonul sigmoid sta necinstea. problemele irezolvabile.iar eel care dorqte raul invingatorului. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte. i§i va imbolnavi sigmoidul. provoaca cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. garanteaza sanatatea colonului descendent. scopuri minunate. pentm a obrine ~i mai mult. dorinta de a risco. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . adicil rautatea invinsului. poate sa-l apuce diareea.

Luule Viilma omul. se va trezi cu sangerari. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. Rectul arata ca omul termina lucrarea. va avea sigmoidul bolnav. Dar. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. va face cancer. 0 eonditie. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximum posibil md. constipatia va alterna cu diareea. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. la pierderea Iocului de munea . Cu cat exagereaza ell rautatea. pentru a-~i atinge scopurile. acela simte un diseonfort Ia anus. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. de exemplu. are un rect sanatos. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. dar ~i 0 situatie.toate acestea due la imbolnavirea rectului. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. va avea rectul bolnav.

Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii.am glumit eu. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. 'E7(emp[u cfin . eu at. inca.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. dnd apa fierbe. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. Gluma ca gluma. cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. functionarea intestinului se normalizeaza. La un interval de jumatate de minut. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. . Daca punem un cazan pe un foe mare. nefericit ~i neajutorat. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . In probleme de comunicare. dar treaba era serioasa. Val' ie~i aburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. comenta cu multa savoare fru267 . spre amuzamentul prietenilor. Cu cat oniuI este mai grabit. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese..

Fata n-a ramas datoare ~i. Ce e bun pentru unul. Garnenii citesc.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Uitase deja de boala lui .conversatia lor. Primele nigaieli erau rare. amfost la doctor".Jthi·'. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor.riproprii. furioasa. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. i-a cerut iertare din suflet acestei fete. fusese mult mai importanta. da. apoi au inceput sa se indeseasca. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi.}?" Vecinul. Si-a recunoscut gre~eala. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt. i-a raspuns: . poate fi rau pentru altul. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!".. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. rara nici un rezultat. ca intre barbati. In loe sa gandeasca logic. uIuit. Mai tarziu. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". asculta conferinte.JiLt . asimilabila ~i necesara. Gfu1ditul searnana eu digestia. Si au izbucnit in ras: "A. orice hrana este comestibila. da' de ce ne-am dus not la ora. I-a Iovit peste fudulii. In apropiere de casa. Pentm un om echilibrat. exact. A stat 0 luna in spital. a iertat-o pentru atac.

ele intruchipeaza interesui. extrem de importante pentru corpul fizic. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te.rea sa invete sa faca diferenta intre esential . Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. . adidi incet ~i tara nici un folos.Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. ne mai vorbind de cantitate. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. Cine v. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. Cu alte cuvinte. . va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. Vitamina C. . A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. decat calorii.

de 270 . Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum.Luule Viilma rimea laeomiei.nd oinul este liber. Un om liber face totul eu echilibru. Stiti deja ee aduee corpului excesul. Libertatea este DUl1Lllezeu. sau mai superficial spus. ca in oricare aWi situatie. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . omul speriat ia un excedent de oxigen. Cs. 4.~i sa inspire energie pozitiva. . Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. respiratia abia se aude. iar frica taie respiratia. pentru arice eventualitate. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen.ca energia negativa . folositoare. Uieomia este totdeauna un exces. In loc sa dea afara. excesul fiind Intotdeauna rau. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. nefolositoare. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. Daca apare senzatia ca este ingradit. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. Corpul respira libertate. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. cum 1i se intampla eelor speriati. dar groaza il seoate din minti pe om ~i. sa expire gazele uzate. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. ca este prizonierul cui va.

in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare. 271 .tie 58. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor.-91 inehipuie ca el este un delincvent. fiindca se teme sa nu fie invinuit. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. eu at<3.Alunga riiul din tine frica. in corpul fizic.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . a~a se intampla din timpu<1 stravechi. Este groaza in fata pierderii libertatii. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare. Vi s-a Intamp1at. Cel care. care. i~i inabu~a in el." De ce. fie se imaiqte. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. eu frica. sa simtiti ca nu mai aveti aer. fiindca nu :. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. desigur.. Nu indrazne~te sa faca acest lucru. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. door n-Cl facllt nimic rau. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. Iupta ramasa tara nici un rezultat. Daca libertatea cuiva a fast ingradita.

Jz~~ pulmonara. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. bronhoextaz. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. ::~cestasa. se VOl' osifica plamanii pentm cs. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata.:.. va face astm. Adio acces de astm. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Primul gand va fi :. sperand in feIu. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. va face tllben. Cine line in el du~mania. b Eel. de impotrivire. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie. Este boala rauta.se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 . Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. se va imbolnavi d. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. conform parerilor IUl. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el.iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. AIergia este rautatea provocata de revalta.!ii inabu$ite.uJ. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate.. mai liber ~i mai u~or.LUlil e Viilma rautatea . sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . . Cand incepe un acces de astm.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate .

se formeaza aderente. se vor forma aderente ale pleurei. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. fHnd martor Ia 0 cearta. Se poate imbolnavi chiar daca. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri.. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. respectiv.. se va imbolnavi de pleurWi. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta.. va suferi de pneumonie cronica. va avea brOD§itaacuta sau. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. I:) . Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri.. Astfel. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. care nu-i da lini~te. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. numai sa nu~i manjeasca el mainile. Traheea se imbolnave~te la eel care. in intelegerea lui. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. in sufletul sau. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor.. cronidi. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda..

Cum sa n. nimic nu trebuie pus Ia inima ". treptat. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. 274 . Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Ca unnare. el va avea aceea~i soarta. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . oamenii sunt foarte diferiti. n-o va avea. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. Iertati lipsa libertatii. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. tumora nu se va transforma in cancer. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. In timp ce iertati. Totul Imi trece pe zanga w'eche. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. apare inflamatia coardelar vocale. Dar daca omul se intreee ell gluma. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. Cata vreme eel care urIa.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. i~i va pierde vocea. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care.Lu1tle Viilma terioara.. Unul spune:. pentru ca lupta este 0 rautate. pe coardele vocale se va forma 0 tumora.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii".

umerii.eavoastra ea printr-o sita. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. fara sa lase vreo urma. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. ca sunteti 0 sita. sufera. de dragul autocol1stTvarii. dar in acela~i timp invata sa traiasca. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. .Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. Nu un eiur vechi. dar nici nu invata nimic. Clarificati-va. La inceput. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. nu mai e nimic in ea. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll.inUjell ea. Exersati. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. ele nu va in~eala. din ne~tiinra. omopla~ii. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. .faceti cll~o~t. s-ar putea S8. Ceila!!i nu sufera. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. gamit.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. ci 0 sita noua. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn.. N 11 veti mai fi nevoit ca. Cum sa faci sa devii mai de~tept. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Ea trece prin dumneavoastra. Va napadqte 0 furie turbata. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl.

Va stimulati vointa. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 . senzatia de disperare. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. friea ~i rautatea de a invinui pe altii. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare. satisfaqii . Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. acolo unde. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata.ti om bun". Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. este concentrata vointa. la om. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. de inutilitate. niei eu durnneavoastra In~iva. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista.nu veti avea deloe ~i va veti preda. ne~tiinfa de a va organiza viafa. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. . doar-doar va veti realiza dorintele ~. nici eu a1tii. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine.'ja cwn sunt.. de a va intelege propriHe nevoi. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e.

ale simturilor . cu atat omul devine mai vrednic de respect. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. sex. evenimente. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. boli etc. indragostire. situatE. fidelitate. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. sa-i €lea 0 lectie de viat~i.iubirea. d pentru cas prin. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. In el ~i a~a exista iubire. grija. ata~ament. fapte.i.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. o3mem. transformandu-se in oLqe.ganduri. singur sentiment . Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. dar niciuna dintre ele nu este iubire. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. flecare sa-~i dea seama singur. grupuri de oarneill. viata in comul1? Exisffi muite pareri. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . Dezlantuiri . eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. Ce anume. Toate apar sa-l l11vete ceva. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. dar exista un 277 . sunt multe.

Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. pardi ati avea aripi . Dand. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca.eti rezerva cate"va minute. in tikere. A. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll.Acasa va a~teapta iubirea. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. Va " . sa spunem pentru imbrati~area de dimineata. Veti recunoa~te iubirea daca va '.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. astazi n-am mai fi existat. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa .. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. In graba poti sa ai doar emotii. Iubirea este ti'icere. Daca toti am fi ~tiut.a serviciu. veti. iara~i ~i lara. ei ar deveni mai de~tepti. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere. este ~i mai bine. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . cand plecuti J. La serviciu veti avea spar.veti simTi ca va. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. : veti privi in oehi. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim.

in cap. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. ce plead. nu mat vreau sa traiesc ". cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui.. adultul inrait incepe. dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. Pe eel ce se grabe~te. 11a~teapta 0 criza. "Nu mai vreau nimic. dar nu va eunoa~te voluptatea. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. eu care trebuie sa ne deprindem. ~i l-ati rucut sa sufere. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. devenita du~man. De regula. impreuna eu jumatatea sa. -' . maear pentru cum a fost la tinerete. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme.Alunga rau! din tine copilului di. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. de 1a inima. Nu va grabiti. 770 -. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -.'1eavoastra.exact acolo.Capul va ~opte~te care este acel loc . Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi.

izvorul multumirii ~i fericirii. In felul aeesta.Luule Viilma In continuare. Raul devine rau. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . raul a venit in calea lui. cu adevarat. ~j ell to ate acestea. nu inva!a sa gandeasca. fiindca bine.ce nevoie are. Raul Insearnnii absen!a iubirii. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. veti aeumula nemultumire. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. In r felul acesta. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. de bucurie ca are 0 via!a buna. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. dar deja tara suferinte. eu cat iubesc mai mult raul. oricum nu yeti fi multumit. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. Nu se uita in jos . ~i indreptand rauI. lupta contra rauIui amplmca raul. Daca lnsa. :tara sa banuiti ce urmeaza. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. atunci cand i se OpILTleezistenta. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. cu atat binele se face mai bun. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. Fiti ca 0 sita care ~tie di. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. Daca veti fi capabili sa intelegeti. De ce? Omul care. dacii totul ii merge bine. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. Mai devreme sau ii 280 . nu. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. va deveni orb ~i surd.

"Nu vreau" este 0 rautate. Credem ca~tim ce este pericolul.. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. este oare un pericol? Da. care se uita de sus la toti ceilalti. Inainte de 0 ineercare grea.. situatia se va complica.. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. Dar dadi el nu gande~te corect. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei.urme tot va lasa. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn.cut setea lui de a ca~tiga. este lli'1 mare pericol. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala. la serviciu sau la spital .frica frfuleaza vointa. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti . N-are importanta unde se va intampla acasa. Omul prime~te tot ce dorqte.11 astfel de om.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te.rautatea distruge vointa. 281 . Cfuld intalniti ll. Daca acest lucm nu se intampla. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ".. va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: .pe care 0 ~i viid doar ceilalp . . spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. fie ca se va supara pe ceilalti.

Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.(i~i are sediulia niveIuIIombar). . Eo.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . in caz contrar. distrug. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. ele VOl' refuza total sa se mi$te ". Cand sunt in stare de eehilibru. in lac sa spui ca nu vrei. $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga.Ji va 282 . . In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune.absenta dorintei . Cand cresc peste masura.exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. daca omul nu invata nimic. .dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. 0 citire rapida. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. i.nemultumirea (in zona cervicala) . Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti.

.Jisa aiba grijii de ea".__ ..... incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter. Via!a demonstreaza insa contrariul.mire__ -. ..-Nemufiu.. --z. Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala..". Cine vrea sa obfina imediat ceva mare... _ ""'" . important. dimpotriv~.Ji lara pu{inul ace la..__ .__ .Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie..Jtiesa aprecieze fericirea . fi mal bun ca cellalti . Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 . De ce? \filtor Dorinta de a .~... va ramdne .... fiindca nu . Copiii sunt inva!a!i ca. fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i.

mai devreme sau mai tarziu. A~a apare invidia. cand am fost ori femeie. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. Este nivelul suprem. binecuvantat al vietH .lini~tea sufleteasca. un gand rau . Cand cineva vrea sa fie mai bun. Un gand bun creeaza binele. sa fim tOli la feI. in concluzie Gandul guverneaza viala.rauI. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. In oricare dintre cazuri. ambele paqi sufera.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. De aici lncepe pieirea. ori barbat. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. 284 . Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. dar fiecare am are gandurile lui. trebuie sa la~neasca inainte. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. Problema civilizaliei este femeia. Foqele lui vor seca. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala.

care la randul ei poate duce la deviatii psihice. .ell dumneavoastra in~iva. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. 285 . Ali ajuns la capatul caqii. Orbiti de stresuri. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. dar.::te. ati incetat sa mai vedeti binele. eel care este eel mai de~tept . raul va inceta sa mai exi. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. prin medicamente sau chirurgical. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. .e- tii.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. sa diseutati en . Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. Pentru ac<easta trebnie sa invatati. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.

Cald. fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa... autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa.PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece..prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti . Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui .LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 . Fierbinte..

pmiea 1 Valumul 3 . Acesta este volumul 2 .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume.pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea 1 Valumul 2 .partea 1 Valumul 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful