Capitolul 14 Resursele umane şi creativitatea

"Imagination is more important than knowledge."
Albert Einstein

14.1 Creativitatea - atu major al resurselor umane

P

rintre altele, rolul important al resurselor umane în societate şi în organizaţie se datorează unei caracteristici pe care numai fiinţa umană o deţine - creativitatea. Creativitatea este o idee la fel de veche ca şi omul, care în întreaga sa istorie a creat: obiecte, maşini, oraşe, poeme, sisteme etc. Celebrul sociolog american, Abraham Maslow, afirma că "viaţa este un amestec personal de rutină şi creativitate". Cu toate acestea, istoriceşte, societăţile umane au fost mai degrabă conservatoare decât inovatoare (schimbările s-au realizat cu preţul unor violenţe revoluţionare). Această tendinţă naturală explică, în parte, faptul că până în anii 70 creativităţii nu i s-a acordat un foarte mare interes. Schimbarea a intervenit atunci când producţia de idei şi inovaţii a creatorilor spontani a început să fie insuficientă în raport cu nevoile economice ale societăţii. Aceasta este perioada în care creativitatea începe să fie studiată pentru ca societatea să dispună de un număr suficient de indivizi flexibili şi inovanţi. Toate publicaţiile pe care le citim astăzi conţin declaraţii sau analize pe tema: "soluţiile trecutului nu mai funcţionează, este momentul să venim cu idei noi. Deci haideţi să inovăm!".

Managementul resurselor umane

14.1.1 Conceptul de creativitate De origine latină, dar preluat din franceză în limba română, conceptul de creativitate are numeroase definiţii, uneori alambicate şi tautologice. Cele mai simple ar fi: "creativitatea este capacitatea de a crea" şi "a crea înseamnă a produce idei originale şi utile combinând elemente ce existau deja". Elementul definitoriu al creativităţii este deci generarea de idei noi, în timp ce inovarea presupune şi efectuarea de schimbări pe baza acestora. Cuvântul "creativitate" este relativ nou, dar interesul pentru aceasta a început din antichitate: Platon, Heraclite, Aristotel etc. Matematicianul francez Jacques Hadamard este cel ce descrie pentru prima dată cele patru faze ale procesului de invenţie: pregătirea, incubarea, iluminarea, verificarea. Unii autori1 consideră noţiunea de creativitate, introdusă de Gordon Allport, în 1937, ca fiind nu numai o serie de însuşiri şi funcţii parţiale, ci ansamblul de calităţi ce generează noul; iar alţi autori consideră că termenul de creativitate a fost folosit pentru prima dată de Jacob Levi Moreno - "părintele sociometriei" - pentru a desemna "facultatea de a introduce în lume un oarecare lucru nou". S-a pus adesea întrebarea dacă aptitudinea de a crea este specifică fiinţei umane în general sau caracterizează numai anumite grupuri (elitele). S-a ajuns la concluzia că dispoziţia de a crea există în stare potenţială la toţi indivizii, dar această capacitate variază de la o persoană la alta sub influenţa multor factori (inteligenţa, educaţia, mediul, curiozitatea, motivarea, nivelul cultural etc.). S-au elaborat numeroase mijloace de investigaţie pentru cunoaşterea şi măsurarea aptitudinilor, inteligenţei, emotivităţii, atitudinilor, sub formă de teste, chestionare, fişe de observaţie şi alte instrumente. W. Stern introduce noţiunea de "coeficient de inteligenţă", calculat prin raportarea vârstei intelectuale (stabilită în funcţie de rezultatele obţinute la teste) la vârsta cronologică. După 1950, centrele de cercetare încep să se preocupe tot mai mult de creativitate, creşte numărul publicaţiilor şi cursurilor referitoare la aceasta.

1

A. Moles, R. Claude, Créativité et méthodes d'innovation, Paris, Fayard-Momme, 1970

Resursele umane şi creativitatea

14.1.2 Rolul creativităţii şi aplicarea ei în întreprindere Creativitatea este necesară ori de câte ori trebuie inovat ori introdusă o schimbare originală într-o situaţie. Nevoia de a crea poate fi determinată de existenţa unei disfuncţionalităţi (există o problemă reală), dar şi de dorinţa de a progresa, de exemplu, fără a exista disfuncţionalităţi reale, pentru a întări poziţia în raport cu concurenţa, din spirit de competiţie. Există trei mari familii de aplicaţii ale creativităţii: • crearea, invenţia, inovaţia; • rezolvarea problemelor; • optimizarea a ceea ce există. Creativitatea este necesară pentru cei ce vor sau au de îndeplinit cel puţin una din aceste trei misiuni. Dar şi pentru toţi cei ce vor să aibă putere asupra derulării propriei lor existenţe2. În funcţie de circumstanţe, creativitatea este diferită: • artistică sau tehnică; • intelectuală sau aplicată; • ameliorare sau creaţie pură; • generalizare sau creaţie nouă; • descoperire/cercetare; • idee nouă sau asocierea a două idei cunoscute; • modestă sau grandioasă. Treptat, stimularea creativităţii devine soluţia de rezolvare a crizelor, de implementare a schimbărilor, de răspuns la rămânerile în urmă ale unor ţări faţă de altele, ale unor întreprinderi faţă de altele. Pentru întreprindere sunt foarte importante inovaţiile în domeniul produselor şi tehnologiilor, dar nu trebuie deloc neglijate inovaţiile în alte departamente (sisteme informaţionale, structuri organizatorice, procedee decizionale ş.a.). Pe plan mondial se manifestă tot mai accentuat tendinţa de proliferare a acestora din urmă, ceea ce va duce la optimizarea activităţilor în cadrul întreprinderilor. În S.U.A., tehnicile creative au fost în mod original imaginate de ingineri pentru ingineri, în Europa continentală, părinţii creativităţii au fost responsabilii de marketing care, prin temperament şi prin funcţie au descoperit înaintea altora beneficiile ce pot fi aduse rapid prin utilizarea metodelor neconvenţionale.

2

Pierre Lebel, La créativité en entreprise, Les Editions d'Organisation, Paris, 1990

distribuit asupra sistemelor centralizate. Funcţia de resurse umane a fost mult timp reticentă. ea a investit mai degrabă în menţinerea poziţiilor decât în valorizarea resurselor şi gestiunea schimbării. 14. Problema este că numai câţiva îl utilizează. societatea de astăzi au nevoie de toate talentele. Până la sfârşit. artistice. El a început prin a constitui două eşantioane. dezvoltarea unei organizări fondate pe inteligenţă şi creativitate. Cercetarea sa sa sprijinit pe abordarea ştiinţifică a metodei experimentale a lui Claude Bernard. iată obiectivele care au permis a demonstra rentabilitatea investiţiilor în domeniul creativităţii şi au permis practicienilor a-şi consacra energia cercetării metodologice. literare. rasă.2 Premisele şi condiţiile desfăşurării unei activităţi creative L a mijlocul anilor '50. de asemenea. Spunem pur şi simplu că modelul capetelor ce gândesc şi al membrilor care execută şi-a arătat limitele: întreprinderea. a treia descoperire. Datorită crizei. dinamizarea echipelor de cercetare şi dezvoltare. dar nu mai puţin importantă: potenţialul poate fi trezit şi dezvoltat la orice vârstă. O importantă serie de teste au fost administrate atât unora.A.Managementul resurselor umane Lansarea unui nou produs înaintea altora. origine socială. mobilizarea forţelor de vânzare. găsirea celei mai ingenioase modalităţi de a evidenţia avantajele sale. direcţiile generale au început să se detaşeze şi să accepte necesitatea. Majoritatea nu au nici măcar ideea că l-ar putea exploata. s-a reuşit. a primit de la guvernul federal o misiune capitală şi un buget în consecinţă pentru a defini precis natura creativităţii şi mijloacele concrete de educare şi dezvoltare. preşedintele Asociaţiei Psihologilor din S. Până recent. John Paul Guilford. fără excepţie. situaţia a evoluat considerabil şi abordarea creativă a căpătat titlu de nobleţe. ştiinţifice.A. Primul regrupa creatori recunoscuţi aparţinând diferitelor discipline: tehnice.. posedă un enorm potenţial creativ. Analiza factorială a condus la concluzii ce pot determina serioase mutaţii în cadrul civilizaţiei industriale: toată lumea. cât şi altora.U. al doilea din simpli reprezentanţi ai populaţiei S. altă descoperire a lui Guilford şi a echipei sale a fost că potenţialul creativ este independent de sex.U. printr-o pedagogie corespunzătoare. fără excepţie. . după triumful informaticii. fiecare a câte un milion de persoane. Rămâne problema coordonării lor. vârstă.

pensionari/autori de best-seller-uri şi persoane neavizate. Constituită în 1954 cu ajutorul cedării titlurilor de autor ale lui Osborne şi sub protecţia Colegiului de Stat din Buffalo.2. Franţa etc. Cercetători. creativitatea migrează către cele cinci colţuri ale planetei. India. înalţi funcţionari. studenţi. Figura 14. Pornind de la această Mecca occidentală.1 Factorii ce influenţează creativitatea individului Fără a fi dependentă de sex. americanii au creat "Fundaţia pentru educaţie creativă". origine socială. modelele de aici au fost preluate în Germania. dar şi alte naţionalităţi sunt cu toţii prezenţi. militari. vârstă. ea a fost şi este locul de întâlnire al tuturor oportunităţilor şi experienţelor teoreticienilor şi practicienilor lumii.1. în majoritatea cazurilor. 14. Am putea sistematiza factorii ce influenţează creativitatea sub forma schemei prezentate în figura 14. arhitecţi. creativitatea este totuşi influenţată de ele în măsura în care mediul contribuie la aceasta. artişti. asistenţi sociali. medici. Anglia. industriaşi. fundaţia organizează în fiecare an o întâlnire internaţională unde afluenţa este ca la un pelerinaj.Resursele umane şi creativitatea Pornind de la această ultimă constatare. Pe lângă revista trimestrială "Journal of Creative Behaviour". preoţi şi rabini.1 Factorii ce influenţează creativitatea individului . americani.

de asemenea. maximul creaţiilor este între 35 şi 45 de ani. factori ce vor influenţa creativitatea şi îndeosebi creativitatea managerială. sensibilitatea la diferite probleme.Managementul resurselor umane 14. Fără a se stabili cu precizie o relaţie între creativitate şi vârsta fiecărei persoane. 1995. p. gândirea convergentă. Factorii biologici Sexul putem spune că îşi pune amprenta asupra creativităţii prin aceea că numărul creatorilor este cert mai mare în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor. maximul creaţiilor se află la o vârstă de 25-35 ani. aptitudinile intelectuale specifice. Factorii intelectuali . ci şi printr-o educaţie şi instruire diferenţiată pe vârste. Creativitate şi creativitate managerială. Inteligenţa este determinată nu numai genetic şi. Bucureşti. parţial. Insuficienţele intelectuale acumulate în copilărie sunt în mare parte irecuperabile. nivelul de relaxare şi stresul sunt. transforma. Rezultatele unui număr mare de anchete arată că. organizarea coerentă. originalitate). aptitudinea de a redefini (restructura. randamentul aritmetic. 58 . Feier.inteligenţa generală. a faptului că ele pierd foarte mult timp într-o serie de sarcini utile. în conducere). calculul numeric. fetele îi întrec în schimb în ceea ce priveşte uşurinţa verbală. deşi băieţii apar superiori fetelor în ceea ce priveşte aptitudinile spaţiale. Acest lucru poate fi explicat prin educaţia diferită a fetelor încă din copilărie.1 Factorii intrinseci persoanei A. fapt demonstrat de altfel şi de copiii care au fost crescuţi de animale şi care nu s-au mai putut dezvolta apoi normal. memoria3. În perspectivă. Vârsta. schimba funcţia unui obiect).2. dar mai ales corelată cu coeficientul de inteligenţă al copilului şi mai târziu al adultului. B. comprehensiunea mecanică. flexibilitate. memoria. printr-o alimentaţie adecvată (cantitativ şi bogată în proteine animale). V. Editura Expert. de a sintetiza. cercetătorii au ajuns la concluzia că oamenii sunt mai creatori între 25 şi 45 ani. aptitudinea de a abstractiza. dar rutiniere. Starea de sănătate. iar acolo unde experienţa este importantă (de exemplu. Pentru realizarea unor performanţe creative superioare este necesar un nivel minim de inteligenţă care variază în funcţie de domeniul de activitate. gândirea divergentă (fluenţă. acest lucru depinzând şi de domenii: acolo unde se cere mai multă imaginaţie decât experienţă. femeile pot deveni o bogată sursă de creativitate dacă vor fi degrevate tot mai mult de aceste sarcini. capacităţile perceptive. dar un coeficient de inteligenţă mai ridicat nu garantează o creştere co- 3 V.1.

Acelaşi tip de temperament poate determina caractere diferite în funcţie de condiţiile de mediu. reuşita unui mare creator a depins tocmai de ceea ce astăzi numim defecte de caracter. optimism etc. Temperamentul are o bază ereditară şi se exprimă prin comportament. explozivitatea sau echilibrul psihic. perseverenţa. Atitudinea faţă de muncă: pe lângă capacităţile înnăscute (genetice) sunt necesare şi cele dobândite printr-o muncă tenace ce-i caracterizează pe creatori. p. nonconformismul sunt cei mai analizaţi. Or. Uneori înţeleasă greşit de cei din jur ca "dorinţă de afirmare" (de parvenire). dorinţă ce se poate reduce în timp. ci că pentru anumite domenii sunt mai frecvente anumite tipuri temperamentale. trăsăturile de caracter (atitudinea faţă de greutăţi). Rezistenţa generală la solicitări neuropsihice. dar nu trebuie să ducă la izolări de colectiv sau îmbolnăviri. are posibilitatea învăţării. motivaţia interioară. Creativitate generală şi specifică. Creierul uman este instruibil. tocmai acest tip de memorie este cel mai adesea dezvoltat în şcoli . curajul. stăpânirea de sine etc.cel puţin în învăţământul românesc -. 1981. Factorii nonintelectuali de personalitate . Editura Academica. trăsături formate cel mai adesea în procesul integrării persoanei într-un sistem de relaţii sociale. abnegaţie. imprimă activităţii creatoare o formă specifică de manifestare. corectitudine. dar o memorie mecanică foarte bună este cel mai adesea nefavorabilă creativităţii. C. Perseverenţa sau tăria de a nu renunţa uşor se educă în timp. spirit de întrajutorare.aptitudinile nonintelectuale (a cânta. temperamentul.Resursele umane şi creativitatea respunzătoare a creativităţii4. căuta. a desena). în "Timpul" din 25 octombrie 1878 atrăgea atenţia că: "memoria nu păstrează nimic nepriceput. atitudinea faţă de muncă. face ca rezistenţa mediului să crească şi să descurajeze pe creator. Motivaţia interioară reprezintă dorinţa şi plăcerea individului de a investiga. Bucureşti. 51 . mobilitatea adaptivă. În unele cazuri însă. chiar dacă însuşi Mihai Eminescu. Ei nu trebuie să fie însă încărcaţi cu sarcini rutiniere. 4 Al. Nu se poate afirma că există un anumit tip temperamental ce favorizează creativitatea. încordarea sau relaxarea afectivă. unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol". Roşca. Caracterul creatorilor este adesea caracterizat prin conştiinciozitate. nerumegat. impulsivitatea. cinste. într-un mediu ostil..

(se uită adesea că rezultatul creativ al soţului se datorează în mare parte şi soţiei). Şi pentru adulţi familia reprezintă un factor de mediu cu mari influenţe. oferindu-le posibilitatea să-şi refacă forţele. Şcoala de toate gradele influenţează formarea.2. De cele mai multe ori este luat în consideraţie numai mediul social. se poate stimula potenţialul creativ al viitorilor creatori (şi nu oferindu-se soluţii din start sau impunând propria opinie). Familia. 14. prin provocarea spiritului critic.1. Ea este cea care poate încuraja independenţa intelectuală şi dezbaterea de idei fără să impună o disciplină exagerată. în primii ani de viaţă ai copilului . Toţi cercetătorii în domeniu recunosc importanţa creării unui mediu creativ. echilibru . colectivele de muncă. dezbateri interactive cu discuţii asupra unor probleme nerezolvate încă. să fie încurajaţi etc. atitudinile şi modul de comportare al celor din jur vor influenţa întotdeauna creativitatea. făcând uneori sacrificii enorme. ideal ce i-a ajutat pe unii creatori să treacă prin condiţii grele de viaţă. stimularea materială. Alţi factori de mediu: stimularea morală. Creativitatea porneşte întotdeauna de la cunoştinţele existente. Mediul este înţeles ca un element activ format din tot ce înconjoară subiectul creator.2 Factorii de mediu Se spune adesea că fiecare mediu are creativitatea pe care o merită.Managementul resurselor umane Un factor deosebit este considerat a fi şi idealul creatorilor de a crea bunuri folositoare omenirii. să primească sugestii. Ponderea mare a creatorilor a provenit din familiile cu o situaţie economică medie sau puţin peste medie. să gândească în linişte. dat fiind faptul că ştiinţa este un produs social si un cercetător depinde întotdeauna de alţi cercetători. peste carenţe privind sănătatea. prejudecăţile şi obiceiurile semenilor. operele înaintaşilor. Aşa cum aminteam. recunoaşterea şi aprecierea. stimularea competiţiei. . stimulator pentru producerea ideilor noi. să poarte discuţii. dezvoltarea si afirmarea persoanelor creatoare (secretul japonez are la bază o mare cifră de şcolarizare). educaţie. Prin cursuri. Mediul cultural: tradiţiile culturale.poate favoriza sau nu creaţia. valorificându-le sau criticându-le. starea de spirit intelectuală. judecăţile apreciative.prin hrană. şcoala poate influenţa negativ creativitatea prin exagerarea rolului memoriei.

Paris. sunt sensibili la lucrurile pompoase şi la onoruri. Calitatea selecţiei resurselor umane este o premisă în realizarea nivelului dorit de creativitate în organizaţie. • deschiderea către lume şi către ceilalţi. Premisele social-economice. • relativă sensibilitate faţă de puterile stabilite. • toleranţa faţă de ambiguităţi şi de inconsistenţe. originalitate/elaborare).2. De regulă. ştiinţifică şi artistică. • echilibrul psihosomatic. A. 5 Hubert Jaoui. dar şi din experienţele practicii în întreprinderi. • simţul umorului şi autoironiei. B. p. • respectarea şi valorificarea diferenţelor (a ceea ce este diferit). 1995. inclusiv al şaselea. dar şi de alte caracteristici personale5 (rezultante ale aceloraşi factori) cum sunt: • curiozitatea. cultura în general.' • judecata. sunt intoleranţi până la limita excluderii şi au o sănătate deficitară. în procesul de selecţie se ţine cont de îndeplinirea (de către candidat) a celor patru criterii ale potenţialului creativ (fluiditate/flexibilitate. Premisele organizatorice. independenţa. Selectând o persoană care să corespundă cerinţelor postului şi din punct de vedere al creativităţii. • simţul observării. şansele de atingere a obiectivelor cresc considerabil. în măsura în care în momentul analizei şi descrierii posturilor se va ţine cont de factorii (descrişi anterior) care influenţează creativitatea şi vor fi selectate persoanele ce corespund cel mai bine cerinţelor posturilor.Resursele umane şi creativitatea 14. C. numai că ponderea lor este mai redusă. Editura Morisset. La créativité. Există şi creatori ce nu au nici un simţ al umorului. 28 . • utilizarea tuturor simţurilor. Calitatea selecţiei resurselor umane. • aptitudinile relaţionale. rezultă că premisele creativităţii la nivelul organizaţiei pot fi divizate în trei: A.2 Premisele creativităţii în organizaţie Din analiza cercetărilor teoretice.

Eu mă angajez formal să ascult cu atenţie şi respect. alături de condiţiile economice ale acesteia. este punctul de plecare ce va condiţiona desfăşurarea activităţii creative a personalului. pe când pentru obiective strategice recurgerea la grup este o resursă de care. facem o mare greşeală. experţii au propus modelul managementului participativ. vă provoc chiar să mi le prezentaţi pentru a beneficia de ele. 54 . democraţia totală este un mit. să le clasific şi să fac o sinteză. Mă angajez să v-o explic. analizele. C. mă angajez să le evaluez cu grijă. Pe de altă parte. dacă ne privăm. • presiunea concurenţei (alinierea. de mult timp. colective (grupul de creaţie s-a dovedit superior creaţiei individuale în multe domenii. Pentru obiective tactice putem reuşi singuri. p. munca de creaţie este mai puţin de tip individual.Managementul resurselor umane B. pe care experţii au studiat-o în câteva întreprinderi-pilot. şi nu am nici o intenţie să scap de responsabilităţile mele. depăşirea). Premisele social economice Necesitatea creativităţii este adesea rezultanta forţelor ce acţionează pentru schimbare: • progresul tehnic (tehnologia avansată). De îndată ce voi avea multiplele voastre contribuţii. Premisele organizatorice Nici un grup uman nu poate supravieţui fără leadership. criticile. Deci vă spun. vă invit. Cadrul social existent în întreprindere." Sigur. îndeosebi în cel al managementului). • schimbările majore privind forţa de muncă (forţa de muncă perfecţionată pe măsură). nici să renunţ la puterea mea de decizie. Observaţiile voastre. dar în mod sigur nu este nici o utopie. ar putea fi aceea a managementului contributiv6. • uzura morală accelerată a produselor (produse competitive). Desigur. directorul. dar acest model este limitat la elita (cadrele) din conducere. Numai tăcerea şi absenţa mă pot indispune. La nivelul organizaţiei. Această muncă îmi va permite să am cea mai bună decizie posibilă. o utopie. cu condiţia să fie însoţit de aplicarea principiului ajutător care stipulează că toate problemele trebuie să fie întâi analizate şi rezolvate de persoana care are res6 Idem . cercuri. ideile voastre mă interesează. propunerile. cel mai adesea ea se desfăşoară în grupuri. O pistă promiţătoare. acest sistem nu este o soluţie universală. Schema sa este simplă şi clară: "Eu sunt şeful.

2. Este important deci de cunoscut perfect termenul. trebuie acceptaţi toţi cei ce pot contribui la schimbare. 14. ceea ce ceilalţi au înţeles?". Comunicatorul eficient face apel fără încetare la resursele de creativitate individuale şi colective pentru eliberarea energiilor tuturor şi focalizarea către obiectivele comune de succes. Inovatorul eficient este deci. la mediocritate şi la eşec. o creativitate colectivă. buna lui desfăşurare depind de îndeplinirea condiţiilor. prin definiţie. de asemenea. Câteva exemple de intervenţii creative pot fi: . Numai dacă ea nu reuşeşte le poate transmite nivelului imediat superior sau să facă apel la un expert.3. Punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute în plan presupune. de a obţine implicarea maximă a fiecăruia şi armonizarea eforturilor. 14. Sesiunile creative sunt deci necesare pentru a transmite concluziile explorării şi a stabili clar care sunt aşteptările. Adevărata sa finalitate este de a acţiona asupra comportamentelor. Nu poate fi exclus nici un domeniu de inovare. Trebuie. "Este ceea ce noi avem de comunicat. înainte de a elabora planurile.Resursele umane şi creativitatea ponsabilitatea de a le rezolva. În viitor. Mediul propice este acela unde există sentimentul că situaţia actuală este nesatisfăcătoare şi că este necesară o ameliorare. aspiraţiile şi reprezentările (listele mentale) ale părţilor prezente: conducerea şi personalul. O comunicare anostă şi superfluă plictiseşte şi demobilizează. În acest caz. Înainte de elaborarea unei strategii de comunicare este indispensabilă apropierea de creativitate pentru a explora aşteptările. comunicarea nu poate fi redusă la un simplu schimb de informaţii. un comunicator de prim ordin. eficiente este realizarea unei bune comunicări. de asemenea. Limitarea personalului la rolul de executant duce. Coordonarea acestui proces de creaţie.1 Creativitatea şi comunicarea Una dintre condiţiile desfăşurării unei activităţi creative. nici un nivel. obiectivele şi mijloacele.3 Condiţiile desfăşurării unei activităţi creative Creativitatea nu reprezintă un scop în sine. în mod fatal. executantului îi vor fi date mijloacele concrete şi operaţionale de a participa la elaborarea de soluţii în ceea ce priveşte căile ce vor trebui urmate.2. fără o aplicabilitate practică ea nu are sens. ca obiectivele să fie realiste. Coordonarea planului de comunicare trebuie să implice direct conducerea.

3.2. • Nevoia . asigurări. Acordarea unei recompense financiare autorului ideii pare logică la prima vedere. Este evident că două din aceste motivaţii sau toate trei se pot combina. 14. automobile. R."necessity is the mother of invention": multe maşini şi produse au fost create pentru a satisface unele nevoi ale maselor sau ale unui segment mai restrâns. bănci. • conducerea proiectelor întreprinderilor. • cercetările asupra climatului intern şi motivaţiilor personalului. • crearea de mărci şi spoturi. când se pune accentul pe investiţii sistematice în cercetare şi dezvoltare. Editura Dunod. • explorarea pieţelor şi a segmentelor. împart întreprinderile beneficiile lor cu creatorii pentru a încuraja şi alţi angajaţi să creeze? Cel mai adesea. pentru că dacă nu exprim "forţa arcului ţinut întins" (definiţia pe care Nietzsche o dă geniului). Beauregard. turism. cosmetice. Mikulak. pentru că sunt plătit să fac aceasta. Ele întâlnesc adesea multe piedici. informatică. • elaborarea planurilor de comunicare. nimeni nu mi-a cerut nimic. • studii de imagine. Gary Becker constata că: controversa dintre cei care susţin că majoritatea invenţiilor apar datorită dorinţei fundamentale de "a cunoaşte" şi cei care susţin că apar datorită şanselor unor premii în bani este semnificativă mai ales astăzi. Formula cea mai utilizată 7 R. şi uneori găsesc.2 Motivarea Motivaţiile de a crea sunt de trei tipuri. M. • cercetările prospective şi strategia întreprinderii. îmi asum riscul unei implozii. În literatura de specialitate se pune adesea întrebarea "Recunoaştere sau recompense?"7 şi sunt analizate inconvenientele recompenselor financiare. dar şi cui şi cum exprimăm recunoaşterea. • cercetările poziţiilor şi axelor de comunicare. 1996 . Paris. în fapt. • Dorinţa: totul este bine. McDermoff. chimie. • Contractul: eu caut. valoarea recompensei este determinată în funcţie de idee. Eu creez pentru că doresc.Managementul resurselor umane • crearea de produse alimentare. Développer l'initiative et la créativité du personnel.

întreprinderea trebuie să se întrebe cât timp va putea oferi aceste recompense.. • întreprinderea.învăţătură. pentru a se putea proteja financiar. înnăscute (Platon).Resursele umane şi creativitatea este aceea de a atribui autorului ideii 20% din economiile realizate în primul an. Astfel. încercaţi să întrerupeţi în mod brutal un astfel de sistem şi veţi vedea că nu o să mai primiţi nici o idee. angajaţii vor primi o sumă forfetară (în S. ajutându-se unii pe alţii . • sistemul de sugestii bazat pe recompense financiare va descuraja munca în grup.un termen japonez ce desemnează micile ameliorări continue.A. de exemplu). angajaţii vă vor spune că ideile lor nu sunt gratuite. Salariatul va ignora costul punerii în aplicare a ideii. Nu există creaţie fără competenţă şi fără acumulare de experienţă. cât si dobândite . ştiind că va împărţi şi recompensa cu ele? Pentru eliminarea acestor inconveniente a fost elaborat un sistem "kaizen" . p. 14. conflictul. cit.3 Educarea şi formarea Aristotel evidenţia faptul că pentru creaţie sunt necesare atât daruri fireşti.3. .acesta creând un mediu de ameliorare continuă şi încurajând ideile şi participarea tuturor angajaţilor. De 8 Vasile Virgil Feier. Inconvenientele recompenselor financiare sunt însă multiple: • multe ameliorări propuse sunt dificil de evaluat (ameliorarea securităţii condiţiilor de muncă ce duce la reducerea durerii de mijloc). pentru ideile care sunt dificil de măsurat în termeni ai economiilor directe. op. va supraestima economia şi.U. meşteşug (Democrit)8. în acest caz. de aici. • angajaţii vor căuta idei "rentabile" şi se va renunţa treptat la micile idei foarte necesare şi utile întreprinderilor şi care vin mai uşor decât "marile idei". unele întreprinderi prelungind termenul în al doilea an sau chiar pe un timp mai lung. 18 .2. va face o estimare foarte conservatoare a economiilor.între 50 şi 100 de dolari. Ce interes poate avea un salariat de a finaliza o idee împreună cu alte persoane. poate că angajatul ar fi preferat o recompensă intangibilă decât o sumă simbolică de 50 de dolari care nu compensează echitabil ideea emisă. • înainte de a trece la un astfel de sistem al recompenselor financiare.

• a învăţa cum să înveţi ajută pe fiecare să descopere propria strategie de învăţare şi mijloacele de optimizare. ceea ce implică revigorarea încrederii în sine: rigiditatea nu vine decât de la condiţionare şi rutină. Crozier propune: "ca să ne dezvoltăm în ceea ce priveşte adaptarea şi creaţia este necesară participarea. "Faptul că posed o diplomă nu probează decât un lucru". "acela că am fost capabil de a reuşi la examenul ce condiţiona eliberarea acestei diplome". Stimularea curiozităţii în toate direcţiile. Asumarea acestor patru misiuni declanşează forţat ceea ce numim astăzi formare. pentru majoritatea dintre noi. • dezvoltarea complexităţii. În cadrul congresului AIF (Asociaţia Italiană a Formatorilor). paradoxală în gura unei persoane atât de importante. Faţă de aceste constatări. însoţită în final de descoperirea că. nu există invenţie fără ştiinţă şi "savoir-faire".Managementul resurselor umane asemenea. publice. • descoperirea incapacităţii relative de atingere a culmilor economice şi politice a condus societatea către un progres garantat. fricile noastre sunt pur imaginare. De fapt. Această propunere. • instalarea formării în bucla sistemică a învăţării organizate (learning organization) presupune a o face unul din punctele cardinale ale strategiei întreprinderii (private. scrie un expert american. colectivităţii). neîncercând ca toţi cei ce se . apare ca un manifest în favoarea creativităţii. Michel Crozier a avut o contribuţie asupra tezei "Formarea în contextul societăţii postindustriale faţă în faţă cu intelectualizarea şi creativitatea muncii". un efort cooperativ". încă centrat astăzi pe transmiterea şi controlul cunoştinţelor. formatorul care refuză de a fi un simplu instructor (rol pe care îl poate îndeplini şi un pedagog la un cost mult mai redus) trebuie să îndeplinească patru funcţii principale: • antrenarea şi dezvoltarea flexibilităţii mentale. • mişcarea către libertate. fiind provocată şi de frica de nou. administrative. Din expunerea sa se pot reţine patru aspecte: • perimarea cunoştinţelor. livrând topuri de hârtie. • consolidarea credinţei că învăţarea permanentă este o condiţie necesară a creşterii şi dezvoltării personalului şi se poate realiza fără suferinţă. deci vanitatea este etalată tot mai evident. dar şi sistemul însuşi de educaţie naţională. precum şi de lipsa de independenţă. cu condiţia ca competenţa să fie dublată şi de îndrăzneală.

adică originală. În inima procesului de creare de idei se situează gândirea magică. formarea şi educarea trebuie urgent să fie privite ca nişte motoare esenţiale ale dezvoltării economice. astfel încât să fie identificate punctele critice asupra cărora trebuie acţionat cu prioritate. alegerea metodei de creativitate. poate fi învăţată. cu care stabilim o colaborare in duo sau în grup. • o etapă de analiză creativă destinată destructurării şi apoi restructurării problematicii. . Peter Druker spunea că inovaţia poate fi reprezentată ca o disciplină. Iar creaţia este rezultatul învăţării permanente.) ea este irealizabilă. va trebui imaginat cum se poate traduce aceasta în idee creativă.Resursele umane şi creativitatea pregătesc să se conformeze stilului lor de a învăţa. stilul profesorului. Acesta este momentul în care recurgerea la logicile nedeductive va fi crucială. în timpul şi după creaţie). comerciale etc.4 Condiţii organizatorice Toţi creatorii au o metodă. ajutându-se de multimedia cu discernământ. inconştient sau conştient. 14. de asemenea. Acesta este momentul în care apropierea de persoane foarte diferite de noi înşine. Dar. În timpul (creaţia): Este inima proceselor. deschiderea şcolii către viaţă. poate să se dovedească foarte utilă. integrându-se fără a condamna în mediul tinerilor. cu o mică limită: pentru motive diverse (tehnice. juridice. o cale de inovare pe care o urmează fidel. iată o serie de acţiuni stimulante ce ar putea duce la evitarea grelelor cheltuieli de a fi psihosomatici şi care pot reda formatorului o nouă tinereţe şi statutului său social o valorizare mai necesară ca niciodată. Această metodă se caracterizează printr-un principiu de bază. financiare. recurgerea la diferite logici descoperite şi la secvenţa a trei momente principale (înainte. O capcană mortală este aceea de a porni impetuos către căutarea de soluţii înainte de a defini precis subiectul de tratat şi de a avea foarte clar definite obiectivele. ia naştere creaţia.3. Pornind de la ideea fantastică şi imposibilă. documentare). interesantă şi realizabilă. momentul în care se formează puţin câte puţin răspunsul. poate fi practicată. Ideea magică este o soluţie precisă şi încântătoare la problema pusă. a fi mereu inventiv în maniera de animare a clasei.2. Înainte (selecţia şi definirea problemei). morale. Este necesar să înţelegem două etape: • o etapă de percepţie ce serveşte la a primi maximul de elemente (informare.

9 Pierre Lebel. fără îndoială. determinat de inovare. neurofiziologică la perceperea şi acceptarea noutăţii.. Tehnologia creaţiei este în linii mari generală. Ne rămâne să selectăm. El poate fi creator individual sau poate face parte dintr-un grup. Calităţile unui creator ar putea fi schematizate9 ca în figura 14. p. 27 . alegem şi să acţionăm. Este. din mai multe motive: • tristeţea de a trebui ales. Metodele nu vin să înlocuiască creativitatea individuală. După (alegerea soluţiei şi implementarea ei): Producţia de idei a fost bogată. explică acest paradox: noi nu putem înţelege ceea ce nu suntem pregătiţi să înţelegem. asupra altora şi asupra noastră. să amplifice puterea creativă naturală individuală. dar unele fac parte astăzi din universul familiar ca: televiziunea. importanţa acestei etape de trecere la actul în sine. submarinul. de a utiliza instrucţiunile creative pentru a integra din plin ideea nouă şi pentru a declanşa şi depăşi numeroase riscuri de autosabotaj pe care le punem în mişcare automat pentru a ne împiedica reuşita. • teama de a greşi. de unde o rezistenţă naturală. iar o altă parte vrea să ne "protejeze" de consecinţele succesului. ci să ajute. • instinctul de conservare. în funcţie de subiectul de tratat şi obiectivele lor. o parte din noi vrea succesul întreprinderii noastre. • dificultatea înţelegerii unei idei cu adevărat noi. ierarhizăm. deci de a renunţa la soluţiile ce nu vor fi reţinute.2. metodele de creativitate vom vedea că sunt diverse şi vor fi selectate de fiecare creator sau grup de creaţie. de asumare a unui risc greşit calculat. povestirile sciencefiction sunt pline de idei magice. momentul cel mai delicat. calitativ şi cantitativ. De unde. elicopterul. cit.Managementul resurselor umane Romanele lui Jules Verne. iar altele sunt obiecte desenate în "catalogul obiectelor de negăsit" al lui Carelman. op. cu ajutorul unor descoperiri recente ale psihologiei cunoaşterii. desenele lui Leonardo. Piaget. probabilitatea unui inconfort provizoriu.

Recurgerea la un anumit grup este utilă în etapele analizei şi producţiei. nici o condiţionare în afara căreia creativitatea individuală să se regăsească micşorată. Rolul animatorului: Este capital. schimbarea va fi mai uşor acceptată dacă am participat la definirea ei. Limitele grupului: Grupul este o pârghie de demultiplicare. o inovare este mai bine primită dacă am fost într-un fel sau altul la baza ei. dacă decizia de luat se referă la mai multe persoane sau mai multe funcţii. Are. în particular în fazele divergente când susţinerea celorlalţi incită la o mare îndrăzneală şi productivitate. el nu trebuie să devină o proteză. prin schimburi de idei necenzurate. misiunea de a face respectate.2 Caracteristicile unui creator Grupul de creativitate este adesea luat ca exemplu în cadrul analizei metodelor de creativitate. Dirijorul întru-un "jazz bând" dă tempo-ul. simplu. de asemenea. simte momentul lansării soliştilor. în mod regulat. În etapa selectării (în aplicaţia sa). Ele sunt dispuse să producă idei asupra unui subiect. ascultă în permanenţă dispoziţiile şi vibraţiile grupului. căutând să ofere opinii diferite. pentru a simula exprimarea armonioasă a ideilor. Este deci crucial de a se dedica. practicii personale a tehnicilor creative şi mai ales revigorării încrederii în propria . chiar şi în grupurile foarte antrenate. Riscul există. el este un ansamblu limitat (6-8 persoane) ce cunosc şi respectă regulile de creativitate. indică prima linie melodică. dar ferm. pentru a servi ulterior la elaborarea de propuneri în concordanţă cu obiectivele propuse. Aceasta va uşura aplicarea concluziilor. regulile jocului.Resursele umane şi creativitatea Figura 14. pentru a favoriza sistematic fructuozitatea crescândă. este de dorit să fie implicaţi reprezentanţii săi în pregătirea alegerii.

• cunoaşterea ameliorărilor ce se cer introduse prin inovare. dar nici anticipând mult nevoile. 23 . printr-un management adecvat (de exemplu.Managementul resurselor umane capacitate de analiză a problemelor şi găsirii de răspunsuri novatoare. stabilirea obiectivelor. fără a se rămâne în urmă. în propria sa putere de transformare pozitivă a realităţii. conducerea organizaţiei ar putea lua următoarele măsuri: • să creeze un bun climat de comunicare atât internă (propriul personal.să nu se depăşească nivelul realizabil.. • să se asigure că sunt folosite cele mai adecvate metode de stimulare a creativităţii. pentru a stimula creativitatea. • crearea atât cât este oportun. Avem nevoie de a fi creatori tot timpul. cum ar fi cercurile de calitate. p. • să asigure formarea şi perfecţionarea permanentă a personalului (cu un pas înaintea progresului tehnic). ar trebui respectate o serie de reguli10: • cunoaşterea implicării persoanelor şi aptitudinilor lor de a crea. centre de creativitate). instituţii de cercetare. 10 Idem. precum şi echipe de creativitate temporare sau permanente. cât şi externă (inventatori. • să descopere. cutia de idei). • să creeze cadrul organizatoric favorabil creativităţii (de exemplu. • a fi asigurat că produsul creaţiei va fi exploatabil. • să creeze un bun sistem de motivare (un exemplu poate fi sistemul "kaizen"). compartimentul de cercetaredezvoltare). Pornind de la premisele enunţate. • să asigure condiţii pentru o mai bună desfăşurare a muncii în grup. managementul contributiv). recruteze şi selecteze persoane care să corespundă şi cerinţelor legate de creativitate. Pentru optimizarea creativităţii. compartimentul de marketing. pe lângă aportul competenţei lor. • păstrarea realismului în inovare . în spiritul celor prezentate. pornind de la principiul că "toţi oamenii posedă potenţial creativ".

. dar şi de elemente ce ţin de metoda în sine (facilitate. 38 . aşa cum este prezentat în figura 14. Pentru a beneficia din plin de metodele de creativitate. op. există două condiţii: a fi creativ prin fire (în mod natural) şi a stăpâni (a cunoaşte şi a şti a aplica) metodele. p.3. Jaoui.Resursele umane şi creativitatea 14. Creativitatea face parte din cadrul obiectivelor de ameliorare şi se practică cu metodă. p. rapiditate şi divergenţă)11. cit.3 Metode de stimulare a creativităţii reativitatea nu este niciodată o operaţie sălbatică.4.3 Schema generală a procesului de creativitate Alegerea unei metode depinde de tipul problemei şi grupului. C Figura 14.. 11 12 Idem. Schema generală a procesului de creativitate poate fi reprezentată ca în figura 14. 14 H. improvizată. impulsivă.

4 Elementele ce influenţează alegerea unei metode de creativitate Plauzibilitatea unei descoperiri va fi mai ridicată dacă noi găsim un număr mai mare de drumuri folosind logici diferite.Managementul resurselor umane Figura 14. Libera asociere este unul dintre mecanismele cele mai simple ale invenţiei. Aceste reguli au fost instituite de Alex Osborne. .D.B. Ea nu ia naştere decât dacă reuşim să ne eliberăm spiritul de condiţionările educative şi să ne antrenăm într-un proces necenzurat de eliberare a ideilor. Pentru prima parte. El a constatat că. în cadrul reuniunilor pentru căutarea de idei. Pentru aceasta este necesară respectarea celor patru reguli ale desfăşurării libere. Ideile cele mai bizare sunt primite cu entuziasm. mare parte din timp şi energie se pierdea în critica destructivă a ideilor altora.O. Cantitatea este privilegiată în raport cu calitatea. "Iluminarea" sa a constat în introducerea judecăţii separate. 3. el a introdus patru reguli obligatorii: 1. cel care a creat brainstormingul. 2. definirea metodei creative ca multilogică. Brainstormingul (furtuna de idei) este tipul vechi de tehnică asociativă. Evaluarea negativă şi pozitivă a ideilor este interzisă. Autocenzura este suprimată. Osborne era preşedintele agenţiei de publicitate new-yorkeze B. Este interzis să interzici.1 Logici asociative Freud şi suprarealiştii au arătat că nici o asociere nu este întâmplătoare12. 14.3. De unde. emiterea de idei fiind despărţită de critică (de analiza ideilor) în două părţi.

activităţile comerciale etc. • tehnica "cercetării organizate". în care problema este divizată şi . Au fost realizate şi o serie de tehnici derivate ale brainstormingului. Gândirea bizară si ideile ciudate nu sunt la îndemâna unor persoane pe care şcoala le-a învăţat să "învârtă de şapte ori limba în gură" înainte de a se exprima (de a gândi de şapte ori şi a spune o dată). Cu toate aceste dificultăţi întâmpinate. La această primă parte participă şase sau şapte persoane informate în prealabil despre tema cercetată şi se desfăşoară într-o ambianţă de exuberanţă şi bună dispoziţie (într-un interval de cel mult o oră). în culturile noastre dominate de un spirit critic. în care nimeni nu cunoaşte natura exactă a problemei în discuţie. vine în contradicţie profundă cu valorile individualismului ce caracterizează societăţile latine. Abţinerea de la orice judecată a ideilor celorlalţi. o furtună de critici. • tehnica "ochiului proaspăt". grupul se întâlneşte de mai multe ori şi şedinţa durează mai mult. cum ar fi: conducerea întreprinderilor. restructurarea producţiei. cum ar fi: • tehnica Little a lui Gordon. A asculta pe celălalt cu deschidere. caz în care participanţii au puţină experienţă. pe lângă flexibilitate şi fluiditatea naturală. fiind indicat în probleme ce solicită găsirea unor idei noi. brainstormingul s-a dezvoltat foarte mult în practica mondială. iar în final să găsească o cale de a prezenta noile idei. eliberarea şi descătuşarea liberă a imaginaţiei nu se obţin printr-o simplă decizie voluntară. reţinând însă şi pe cele mai originale pentru a le dezvolta şi aprofunda. Trierea conduce la reţinerea celor mai pertinente. astfel încât ele sa fie acceptate de un public adeseori rezistent (reticent). Limitele şi disfuncţionalităţile brainstormingului: • Aplicarea celor patru reguli este dificilă. să recupereze şi să transforme. Asocierea de idei va fi practicată sistematic şi fără limite: fiecare propunere a cuiva este o locomotivă la care toţi ceilalţi pot ataşa vagoanele lor. sunt necesare persoane care. pentru a trece de la jocul individual la cel în echipă. ce trebuie însă să valorifice eforturile susţinute din prima parte. • A doua parte este uşor să se transforme într-un masacru. • Aparenta uşurinţă a tehnicii este greşită. pentru a fi eliminată rutina. este o atitudine dificil de integrat. trebuie să aibă experienţa unor practici colective a logicilor inventării. În a doua parte. grupul include sau se reduce la acele persoane direct implicate în problemă şi constă într-un examen metodologic şi riguros al listei ce cuprinde 50-100 de idei generate.Resursele umane şi creativitatea 4.

"a privi lucrurile cunoscute (familiare) ca şi cum ar fi străine". publicitatea la "Bucătărie şi dependinţe" ar putea să se repercuteze asupra tuturor fabricanţilor de bucătării. Exemplu: teatru încălţăminte actori şireturi punere în scenă cremă de ghete afiş cizmar rezervare teneşi fotolii sport Moliere Magic Johnson Prima bisociere poate sugera ideea unei intercalări informatice. de asemenea. inventatorii metodei "sinecticii" . 14. o reţea punând în relaţie ansamblul actorilor reperaţi după C.cum propun Gordon şi Prince.3. precum şi în organizarea muncii în întreprinderi. Tehnicile asociative au la bază tehnica brainstormingului îmbunătăţită prin utilizarea unei liste de verificare.Managementul resurselor umane analizată fiecare parte pe rând. de asemenea. Putem.V. A treia bisociere duce la naşterea ideii de combinare a titlului unei piese cu o profesiune: de exemplu. pornind de la un cuvânt-cheie al problemei. şi puşi în scenă şi alta responsabilă cu selectarea actorilor. cuprinzând enumerări de verbe stimulatoare ca Ajuta/Suprima/Diviza/Multiplica/Inversa/Ascunde etc. Aceste tehnici au la bază aceleaşi reguli ca şi brainstormingul. foarte vechi şi esenţiale în înţelegere şi învăţare: tendinţa noastră naturală este aceea de a raporta întreaga realitate nouă la o realitate deja cunoscută. practica asocieri forţate. Pentru a inventa. Cuvântul sinectic a luat fiinţă din ră- . vrând să obţinem soluţii neaşteptate. Tehnicile asociative se utilizează îndeosebi în perfecţionarea unor produse.2 Logici analogice Ele sunt. • luăm apoi cuvinte la întâmplare şi verificăm ca ele să fie departe de tema originală. • procedăm apoi la bisociaţii linie cu linie. trebuie inversat acest demers şi . Se procedează astfel: • stabilim mai întâi o listă cu 12 asociaţii libere. A şasea bisociere poate incita medicii să prescrie pacienţilor anumite piese cu efect terapeutic etc.

aceste matrice lasă casete libere pentru elemente la care proprietăţile au fost precis descrise. De exemplu: în acest oraş ideal. 14. patriotismul cu un drapel. pentru perfecţionarea produselor existente. Metoda distinge patru tipuri de analogii: a) analogia directă: înlocuieşte obiectul problematic cu un obiect analogic. inclusiv în conducerea resurselor umane. inclusiv în economie. îngrăşământul pentru pământ. un bun şef este pentru colaboratorul său ca: mângâierea pentru obraz. mai recent. în care subiectul se pune în locul obiectului. informaticienii au redat viaţa şi vigoarea logicilor combinatorii prin subterfugiul matricelor descoperirii. dar nu au fost încă reperate materialiceşte. c) analogia funcţională: se bazează pe relaţia dintre două obiecte – A este pentru B ceea ce X este pentru Y.Resursele umane şi creativitatea dăcini greceşti ce semnifică "a pune în ansamblu (împreună) lucruri eterogene". Alchimiştii şi. Se transpune problema într-un univers feeric unde totul este posibil. d) analogia fantastică: se substituie magia realului. automobilele au antena care le ghidează către fluxul mai puţin aglomerat şi către parcările disponibile. De exemplu: relaţia client-furnizor cu un contract de căsătorie. inclusiv absurdul. Fiecare componentă este mărită. b) analogia simbolică: înlocuieşte obiectul cu o imagine. în special. procedee. busola pentru navigator. De exemplu: responsabilul cu formarea personalului cu un agricultor care munceşte înainte de a semăna.3 Logici combinatorii (matriceale) Concasajul este metoda prin care problema este divizată în elementele sale componente. e) putem include şi analogia personală. dar unele nu există decât pe . Se utilizează. interiorul unei maşini cu un uter protector. în final recompunând ansamblul şi verificând noutatea şi utilitatea acestuia. pentru a evita exagerările în toate domeniile cunoaşterii umane. De exemplu. supusă la numeroase întrebări. unde ele îşi diminuează volumul pentru a putea fi aranjate pe etajere.3. soarele pentru plantă. îmbinarea diferită a unor tehnici. micşorată. Astăzi toate au fost efectiv identificate. Metodele analogice pot fi folosite cu anumite rezerve. cunoştinţe. înlocuită. laptele cu puritatea candidă. Tabloul de clasare a elementelor chimice al lui Leontieff este o excelentă ilustrare: altă punere în ordine logică şi funcţională a elementelor cunoscute în epocă.

nelogice etc. Cu o bună practică este. are drept scop reunirea celui mai mare număr de informaţii obiective şi subiective. de asemenea.3. Prima etapă. percepţia creativă. noutatea. 14. traseu în cinci etape parcurse în cazul majorităţii metodelor. exprimându-se prin mijloace arhaice. 14.nu numai a proprietăţilor sale. fiecare dintre ele comportând sistematic o fază divergentă unde se aplică cele patru reguli ale rulării libere şi o fază convergentă destinată trierii.3. inventatorul analizei morfologice .printre altele a descoperit şi descris "les quasars" (astrele cele mai depărtate observate până acum).din interior . o cratiţă cu capac şi toarte. îi putem reţine ca martori ai puterii viselor. psihanalist dizident. structurării şi rafinării materialelor produse anterior. Punerea "în pielea problemei" devine obiectul asupra căruia se lucrează. comunicarea etc. dar mai ales a ceea ce resimţim şi gândim în această situaţie. având concursul unui figurant . Fritz Zwicky. şi a lăsa pentru o etapă ulterioară obiectele complicate sau animalele. Pentru a-l face cu eficacitate nu este inutil a se antrena sau. mai bine. libertatea.al unei persoane cu rol redus care să ne pună delicat întrebări destinate să ne faciliteze cufundarea în obiectul ales şi descoperirea noastră . este un moment practic inevitabil pe tot parcursul invenţiei.. trecând pe lângă matematicianul Poincare. care condiţionează gândirea logică şi modurile de exprimare convenţionale. prin analogii mai mult sau mai puţin clare. Pentru acest antrenament este recomandat să se înceapă cu obiecte simple: o cratiţă cu coadă. un bibelou etc. senzaţii şi .metodă matriceală foarte utilizată de NASA şi Aerospaţiale . posibil şi foarte productiv a se identifica cu conceptul: eu sunt pacea. Elveţianul Robert Desoilles. în particular în etapa finală a descoperirilor. înainte ca acest lucru să fie posibil cu ajutorul telescopului.4 Logici bazate pe vise Numeroşi inventatori şi operatori. fapte şi cifre. permite accesul direct la inconştient" care să dezvăluie.Managementul resurselor umane alte planete.5 O metodă sintetică Încearcă să descrie traseul ce se urmează în cadrul de stimulare a creativităţii. de la chimistul Kekule la Alfred Hitchcock. a fondat metoda sa "Vis-Trezit-Dirijat" pe o observaţie în somn: "inhibarea centrilor corticali şi dispariţia momentană a legăturilor temporare.

• Reuniunea Panel se organizează ca un dialog permanent între două grupuri de persoane (juriul şi auditoriul). enumerări şi nu sunt stabilite criterii precise. analiza creativă . pe lângă acestea foarte cunoscute vom mai menţiona câteva amintite frecvent de cei ce s-au ocupat de domeniul creativităţii: • Tehnica Phillips 66 . producţia creativă . aplicarea creativă . în special. este mult mai uşor de construit un plan de acţiune detaliat şi de programat reuşita. iar auditoriul pune întrebări.are ca scop optimizarea alegerii celei mai bune idei. afirmaţii şi ipoteze asupra problemelor abordate. politicieni. identificând obiectivul aşteptat şi indicând zonele critice ce ne interesează cu prioritate.are ca scop generarea unui maxim de idei magice. selecţia creativă . După elaborarea de idei. timp de şase minute. Se aplică. în faza divergentă. permite reuşirea unei veritabile radiografii în relief. ziarişti) referitor la evenimentele (de natură tehnică.3.se derulează o explorare multilogică aprofundată a câmpului problemei. acestea vor fi expuse de un reprezentant din partea fiecărui grup într-o reuniune generală ce va dura două ore. Juriul format din 5-7 experţi propune soluţii şi le argumentează. un examen binevoitor şi apropiind persoanele ce decid toate propunerile şi. Informaţiile furnizate de anchetă sunt testate şi în final se obţine o imagine asupra viitorului (se utilizează . A cincea. favorizând. în faza divergentă. 14. în interogarea unui număr mare de experţi şi specialişti (oameni de ştiinţă.Resursele umane şi creativitatea intuiţii. de cele deranjante. A doua. în cadrul fiecărui grup. când sunt necesare ierarhizări. A patra. consiliile de administraţie şi personalul întreprinderii). în esenţă. economică. Restructurarea lor. culturală) ce s-ar putea produce într-o anumită perioadă de timp. o tehnică antisabotaj ce constă în a face un recensământ al mijloacelor disponibile. • Tehnica Delphi constă. A treia.dezvoltată de Phillips Donald .serveşte la pregătirea trecerii la acţiune în cele mai bune condiţii posibile. Această tehnică se utilizează atunci când sunt necesare mai multe puncte de vedere asupra situaţiei. sfârşind prin a o descompune în particule elementare. cenzurând şi evaluând propunerile juriului (de exemplu. în faza convergentă.se bazează pe divizarea unui grup de aproximativ 30 de persoane în grupuri de câte 6 pe principiul eterogenităţii (pot fi între 4-6 persoane). din care cele mai promiţătoare sunt traduse în idei creative.6 Alte metode Dat fiind numărul foarte mare de metode (peste 50). socială. Pornind de la examenul atent al riscurilor.

alături de blocajele sociale ce pot deveni obstacole logice care condiţionează indivizii. 33 . în revanşă. din mai multe motive. Se va reveni cu o explicare pe larg a modului de utilizare a acestor metode şi tehnici într-un viitor caiet de aplicaţii în domeniul resurselor umane. de sociologi şi de specialişti în organizarea muncii. Ele ar putea fi grupate în trei: frica. Când toţi membrii au completat fiecare foaie de hârtie. foamete etc. • Experimentul şi simularea. • Brainwriting este o metodă ce presupune un grup de 6-12 persoane. Copilăria noastră individuală a fost jalonată de frici imaginare. aparenţa şi ignoranţa.4 Obstacole în calea creativităţii F actorii ce inhibă creativitatea fac obiectul a numeroase studii scrise de psihologi. există creatori spontani. este acela că "nu avem de ales decât între securitatea de a nu schimba şi insecuritatea de a inova". arbitrări. devin tot mai mult un ajutor de nădejde al metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii. deci cu o reputaţie depreciată. violenţă. copilăria umanităţii a avut frici reale. persoane care ştiu că sunt creative. Frica este detergentul cel mai grav ce are rădăcini profunde într-un emoţional învechit. Aparenţa este o frână şi este chiar mai răspândită decât curajul şi voinţa care au devenit. Fiecare va exprima în scris trei idei în aproximativ 5-15 minute şi va lăsa hârtia să circule la persoana de lângă el. dezvoltate şi datorită capacităţilor de calcul electronic şi a tehnicilor de modelare. Psihosinteza lui Roberto Assaggioli propune o serie de exerciţii destinate revigorării voinţei. valori aşa-zise de ordine şi virilitate. p. Lista lor este consistentă şi descurajantă. 13 Idem. criză. aşezate la o masă rotundă. 14. Avantajul situaţiei actuale. Ignorarea potenţialului posedat este ca şi cum având un depozit de lingouri de aur sub parchet alegi între a trăi sau a muri bogat în mister13. cum îi spunem. se citesc ultimele idei considerate a fi cele mai bune şi se discută în cadrul grupului. Întotdeauna hârtiile vor circula în acelaşi sens şi se vor trece pe ele cele mai bune ultime trei idei citite sau gândite.Managementul resurselor umane pentru formularea de previziuni). epidemii.

• ideile se pierd sau se rătăcesc. inteligenţă şi intuiţie.Resursele umane şi creativitatea Nu există risc mai mare. Creator este acela care. Este bine deci de a rămâne departe de o resimţire fatalistă sau "să punem ochelari roz pentru a avea o viziune mai puţin tristă asupra realităţii"14. El simte că are o putere asupra a ceea ce este sau i se va întâmpla. educaţie. limitarea participării. 14 Idem. astăzi. în general. dar şi inconvenientele recompenselor financiare. este capabil să pătrundă în punctele asupra cărora poate acţiona pentru a inversa sau cel puţin a se infiltra în evoluţia probabil negativă a situaţiei. decât de a refuza schimbarea. în toate circumstanţele. bune maniere. dar şi refuzul de a sugera tot ce este interzis de: morală. de asemenea. • sistemele de sugestii descurajează munca în grup.noi avem mult mai mult decât credem) şi. p. Creatorul este un pesimist activ. • numai un număr mic de idei sunt acceptate şi puse în aplicare. • alegem riscul de a fi coautori ai schimbării. Alte bariere sunt sistemele clasice văzute de întreprindere: • nimeni nu are timp să se ocupe de idei. necunoscutul pe care îl putem dezvolta dacă decidem. de asemenea. • angajatul nu are nici un cuvânt de spus în realizarea (aplicarea) ideii. • administratorul sistemului este prins la mijloc între două focuri. relaţii şi prietenii . obiceiuri.. • angajaţii vin cu idei (îşi prezintă ideile) numai pentru bani. conservatoare. că: • numai marile idei merită să fie prezentate. Energia creatoare şi gândirea pozitivă sunt două feţe ale aceleiaşi realităţi. chiar şi cele mai dramatice. • punerea în practică a ideilor ia foarte mult timp. Dilema se rezumă deci la două variante: • alegem riscul de a accepta pasiv schimbarea decisă de alţii în locul nostru. Învingerea barierelor Creşterea încrederii în noi ("empowering beliefs") ia în consideraţie bogăţia capacităţilor noastre (cunoştinţe şi savoir-faire. 35 . Bariere pot fi. • estimările proprii în ceea ce priveşte economiile sunt. Bariere pot fi şi credinţele angajaţilor. autorul ideii participă puţin la realizarea acesteia. frica de ridicol.

. Altă apropiere. care să ia în considerare riscuri de sabotaj şi autosabotaj. Pasivitatea se manifestă prin patru simptome: • inacţiune. este munca. Prima este afirmarea de sine care propune tehnici de învăţare şi repetare ce ne pot ajuta să ne învăţăm şi să depăşim contaminările emoţionale (copil) sau sociale (părinţi) care riscă să ne reducă la un stadiu de pasivitate. Clarificarea obiectivelor pe termen lung şi identificarea unui obiectiv pe termen scurt. într-un scenariu personal ce traversează cele şase etape ale unei spirale a succesului: 1. 3.Managementul resurselor umane Dincolo de aceasta. 2. 4. Trecerea la acţiune şi reuşită. 6. 14.5 Creativitatea astăzi în lume S tatele Unite rămân o excepţie: dialogul între sistemul de educaţie şi întreprindere este fructuos şi permanent. 5. Dar instrumentele de bază sunt adesea banalizate la bagajul normal al unui manager. Germania şi Anglia s-au dezvoltat programe pedagogice. totul conform cu sistemul nostru de valori. Deciderea care este mai bine adaptată la nevoile noastre şi la posibilităţile noastre. • supraadaptare. numeroase centre de la şcolile primare la universităţi şi nu numai au introdus cursuri de "gândire creativă" şi numeroase sunt învăţămintele ştiinţifice sau literare care au o pedagogie ce se apropie şi utilizează instrumente creative. Cunoaşterea tuturor resurselor noastre. mai depărtată pentru că este fundamentală. două apropieri concrete sunt posibile pentru a ne ajuta să ne ridicăm moralul. cele deţinute şi cele ce le putem obţine singur sau cu ajutorul altora. • agitaţie. Imaginarea diferitelor strategii pentru atingerea obiectivelor pe termen scurt (recurgerea la tehnici creative şi aportul partenerilor sunt indispensabile). Constituirea unui plan de acţiune precis şi detaliat. Consultanţii în creativitate şi inovare sunt numeroşi şi mai degrabă sunt persoane individuale decât membrii unei echipe sau unui cabinet. • violenţă exercitată contra altora sau contra lui însuşi. În Europa.

încep să realizeze rolul esenţial pe care îl poate avea creativitatea în gestiunea schimbării. Depăşirea acestei situaţii nu este uşoară. de asemenea.iniţiativa este de urmat. • Colectivităţile locale şi puterile publice manifestă o curiozitate promiţătoare. pentru ingineri. • În întreprinderi. direcţiile generale.Resursele umane şi creativitatea în particular. funcţiile resurse umane şi cercetare-dezvoltare sunt părtaşe şi. numeroşi indicatori incită la un optimism rezonabil. ajutând criza. Situaţia actuală este paradoxală: conştiinţa necesităţii unei abordări novatoare s-a generalizat. În acest timp. . după funcţia de marketing care a fost iniţiatoarea în materie. Un mare număr de consultanţi externi şi interni au integrat câteva instrumente creative în seturile lor de intervenţie. Numeroase oraşe sunt deja lansate .

5. culturali şi intelectuali b) intelectuali. invenţia şi inovaţia c) optimizarea a ceea ce există b) rezolvarea problemelor d) toate răspunsurile sunt corecte Creativitatea este influenţată de factori intrinseci persoanei. 3. 4. şi anume: a) biologici. Raportarea vârstei intelectuale la vârsta cronologică reprezintă: a) coeficientul de inteligenţă c) ambele răspunsuri sunt corecte b) nivelul de inteligenţă d) nici un răspuns nu este corect Printre factorii nonintelectuali care îşi pun amprenta asupra creativităţii se numără şi: a) inteligenţa c) capacitatea de a abstractiza b) memoria d) temperamentul 6. nonintelectuali şi intelectuali d) biologici. . nonintelectuali şi sociali c) culturali. Din punctul de vedere al evoluţiei sale de-a lungul timpului. societatea umană este mai degrabă: a) inovatoare c) orientată spre noutate b) conservatoare d) flexibilă Aplicaţiile creativităţii se pot grupa în mai multe categorii şi anume: a) crearea. intelectuali şi nonintelectuali Oamenii sunt mai creatori între: a) 20 şi 40 de ani b) 25 şi 45 de ani c) 30 şi 45 de ani d) 25 şi 35 de ani 2.Autoverificarea cunoştinţelor din capitolul 14 1.

să evaluez observaţiile şi propunerile voastre. Stimularea creativităţii se realizează prin: a) crearea unui bun climat de comunicare internă b) pregătirea unor manageri polivalenţi c) evaluarea pozitivă a tuturor ideilor d) evitarea sistemelor de control . ceea ce îmi va permite să iau cea mai bună decizie pe care mă angajez să v-o explic.Managementul resurselor umane 7. etapa de percepţie este urmată de etapa de: a) creaţie propriu-zisă c) ierarhizarea ideilor b) analiză creativă d) acţiune 12. nu am intenţia să renunţ la puterea mea de decizie. 10. Aceasta afectează în timpul creaţiei: a) etapa de percepţie c) creaţia b) etapa de analiză creativă d) etapa selectării 13. În cadrul procesului de creare de idei." Această este baza managementului: a) participativ c) permisiv b) dominant d) contributiv 8. mă angajez să vă ascult. Cei mai multi creatori provin din familii: a) cu o situaţie materială foarte bună b) cu o situaţie materială medie sau puţin peste medie c) cu o situaţie materială sub medie d) toate răspunsurile sunt corecte Uzura morală accelerată a produselor este: a) o premisă organizatorică a creativităţii b) o premisă economică a creativităţii c) o premisă socială a creativităţii d) o condiţie a desfăşurării unei munci creative "Eu sunt şeful. Descurajarea muncii creative în grup este în general rezultatul: a) unei comunicări defectuoase c) sistemului de sugestii bazat pe recompense financiare b) incompatibilităţii temperamentelor d) atitudinii faţă de muncă 11. "Noi nu înţelegem ceea ce nu suntem pregătiţi să înţelegem". 9.

Cum este afirmaţia? a) adevărată c) adevărată sau falsă în funcţie de persoanele implicate b) falsă d) nici un răspuns nu este corect 16. Dezvoltarea capacităţilor de calcul şi a tehnicilor de modelare a condus la dezvoltarea: a) tehnica Little c) reuniunea Panel b) tehnica Phillips d) experimentului şi simulării . "A privi lucrurile cunoscute ca şi cum ar fi străine" este conceptul care stă la baza: a) brainstormingului c) sinecticii b) concasajului d) brainwriting-ului 17. această credinţă este o barieră în calea creativităţii 20. Emiterea de idei din cadrul brainstormingului pune accent pe: a) cantitate c) ambele răspunsuri sunt corecte b) asociere d) nici un răspuns nu este corect 15. Numai marile idei merită să fie prezentate? a) da c) da pentru a se economisi timp b) nu d) nu.Resursele umane şi creativitatea 14. Analogia simbolică: a) înlocuieşte obiectul problematic cu un obiect analogic b) se bazează pe relaţia dintre două obiecte c) pune subiectul în locul obiectului d) înlocuieşte obiectul cu o imagine 18. Cultura ţărilor latine favorizează brainstormingul. Interogarea unui mare număr de experţi şi specialişti referitor la evenimentele care s-ar putea produce într-o anumită perioadă de timp reprezintă: a) tehnica Little c) reuniunea Panel b) tehnica Phillips d) tehnica Delphi 19.

4. 16. 18. 6. 15. 10.Managementul resurselor umane Răspunsuri corecte Întrebarea 1. Răspunsul B D D B A D B B D C Întrebarea 11. 5. 9. 20. 13. 19. 8. 2. 17. 12. 7. Răspunsul B D A C B C D D D D . 3. 14.

caracterizează numai anumite grupuri Una dintre concluziile studiului realizat de Paul Guilford în anii ’50 în legătură cu creativitatea se referă la faptul că: a) toată lumea posedă un potenţial creativ imens b) americanii sunt mai creativi decât celelalte popoare c) creativitatea nu se poate dezvolta d) anumite grupuri au un potenţial creativ mai mare Sunt mai creative: a) persoanele de sex feminin c) nu există diferenţe în funcţie de sex b) persoanele de sex masculin d) cercetătoarele Inteligenţa unei persoane este determinată: a) genetic c) printr-o educaţie corelată vârstei b) de o alimentaţie d) toate răspunsurile sunt corecte corespunzătoare Atitudinea faţă de muncă este un factor: a) biologic c) nonintelectual b) intelectual d) de mediu Din categoria factorilor de mediu de care depinde creativitatea unei persoane fac parte: a) familia c) managementul b) temperamentul d) inteligenţa 2. 6.Resursele umane şi creativitatea Verificarea cunoştinţelor din capitolul 14 1. există în stare potenţială b) nu d) nu. 5. 4. . 3. Aptitudinea de a crea caracterizează fiinţa umană? a) da c) da.

Managementul resurselor umane 7. sunt în principal de trei tipuri: a) nevoie.F. deşi se combină între ele. ameliorare şi generalizare 8. Printre caracteristicile grupului de creativitate nu se numără: a) e format din 10-15 persoane b) membrii cunosc şi respectă regulile de creativiate c) este folosit în fazele divergente ale creaţiei d) este folosit în etapa analizei ideilor 13. 9. colective c) la nivelurile superioare de conducere d) permanent Motivaţiile de a crea. dorinţă şi contract c) nevoie. Sistemul "kaizen" care crează un mediu de ameliorare continuă. nevoie şi optimizare d) nevoie. Brainstormingul (furtuna de idei) este o metodă de stimulare a creativităţii pusă la punct de: a) March şi Simons c) B. La nivelul unei organizaţii premisele creativităţii se referă la: a) calitatea selecţiei resurselor umane b) premisele social-economice c) premisele organizatorice d) toate răspunsurile sunt corecte Munca de creaţie în cadrul organizaţiilor este mai eficientă dacă se desfăşoară: a) la nivel individual b) în grupuri. optimizare şi rezolvarea problemelor b) dorinţă. Skiner b) Alex Osbourne d) Piaget . de încurajare a ideilor şi participare a tuturor angajaţilor a fost elaborat de: a) japonezi c) suedezi b) nemţi d) norvegieni 11. Între caracteristicile unui creator se numără: a) este expert c) se menţine în cadru b) are o părere asemănătoare cu a celorlalţi d) este sensibil 12. 10. cercuri.

"Ochiul proaspăt" este o tehnică de stimulare a creativităţii care se bazează pe: a) logica asociativă c) logica matriceală b) logica analogică d) logica combinatorie 16. cea de critică. numărul celor care iau parte la a doua etapă a brainstormingului. Obstacolele din calea creativităţii sunt trecute atunci când: a) creşte încrederea în forţele proprii c) se ignoră potenţialul b) scade moralul d) toate răspunsurile sunt incorecte 20. este. Concasajul. Care dintre tehnicile de stimulare a creativităţii sunt folosite des la NASA? a) tehnica Little c) concasajul b) analogia simbolică d) tehnica Delphi . este folosit îndeosebi pentru: a) perfecţionarea produselor existente c) studii de imagine b) crearea de produse pentru nevoi noi d) elaborarea planurilor de comunicare 18. Selecţia creativă a ideilor presupune reţinerea ideilor: a) pertinete c) ambele răspunsuri sunt corecte b) originale d) nici un răspuns nu este corect 19. de generare de idei: a) mai mare c) egal b) mai mic d) mai mare sau egal 15. faţă de cel al celor care au participat la prima etapă. În general. una dintre tehnicile de stimulare a creativităţii.Resursele umane şi creativitatea 14. "Un bun şef este pentru colaboratorul său ceea ce este busola pentru navigator" este un exemplu de: a) analogie directă c) analogie fantastică b) analogie simbolică d) analogie funcţională 17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful