RO 2004/016-941.01.01.

06 GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS 1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de

mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. 3.
4.

Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole Producerea răsadurilor de legume Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp Verigi tehnologice în culturile de legume Cultura morcovului Ceapa

5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Varza Conopida Tomate – cultura în câmp Castravete - cultura în câmp Pepenele verde Cartoful Introducere în viticultura Cultura viţei de vie în România Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea

producerii materialului săditor 18. 19. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie . Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii , si pot fi:

pastirnac -specii semi rezistente .realizarea perdelelor de protectie . infloresc . -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima . -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata . protejarea plantelor cu folie .tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov .diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC. epuizarea plantelor . speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga .apa freatica 3.structure solului -ph -ul .specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni).plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore . . La temperatura minima . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura . spanac . vinete .1. factori edafici -textura .durata maxima a luminii este de 18 ore . .procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica. castraveti .deficit de caldura . .exemplu : stevia . hreanul . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric . ardei. aerisirea puternica in spatii protejate .se face prin : .specii pretentioase la caldura . o temperatura optima si o temperatura maxima . plantele nu mai cresc . Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura .exemplu : tomate . factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). mulcirea solului. irigarea ori de cate ori este nevoie .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei. Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima .exemplu : cartoful . telina .se face prin -alegerea suprafetelor .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata .specii de zi scurta . plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului . morcov ) . temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal. factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2.

Aerul atmosferic se compune din 78% azot .' de sporire a intensitatii luminii . Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : .conopida . castravetele .ridichi) -plante pretentioase (tomate .se face prin iluminarea artificiala diminuare a intensitatii de luminii . -sepcii cu cerinte reduse -fasole .frunzele mature au 60-65% apa .dovleacul.salata. -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale . Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit. castraveti .salata . transpiratia. iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia . o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze . mazarea . var stins. frunze ) . . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.puterea de absorbtie a radacinii .spanac.frunzele tinere au 80-85 % apa.specii cu cerinte mari la umiditate . -specii cu cerinte moderate . virsta .ceapa.mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie . Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature .fenofaza .-infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole . folosirea de sticla speciala fotosensibila .plante putin pretentioase ( spanac . vinete ) intensitatea Dupa radiatiei luminoase pi. -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor.Tulpina are 45-50 % apa. castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: .prinstropirea cu emulsie opaca de praf de creta . varza.capilaritatea. legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt.morcov .organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% .21%oxigen.Preluarea apei se realizeaza prin radacina .plantele din sera fata de cele din cimp. ardei.tomate . huma folosind gram/m reduce 1 transparenta sticlei cu 20%. radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .vanturile. vinete .presiunea radiculara .

fosfor. in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor). cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului .Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie.Dispunind de mijloace ca irigarea . Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline . nisipo-lutoase. PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic.mecanizarea . -bioxidul de sulf. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator. Foarte bune sunt solurile care au o textura medie . Macroelemente .calciu. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase . -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA .molibden.influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei.sol. Microelemente : fier.noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. Textura solui este data de continutul acestuia in argila . Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente .magneziu.cupru.Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii. din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu. omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume. chimizarea.mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor . fac parte : -amoniacul. . In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .potasiu.zinc. Din grupa altor gaze . azot.

hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7.disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie .-inmultirea prin bulbi .se aplica la usturoi -mod de executie .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un.PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2. Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina .portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon .Acesta poate fi: 1. batat) .se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5. Inmultirea prin butasi . inmultirea prin tuberculi .inmultirea prin drajoni .-inmultirea prin bulbil! . sparanghel.la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4.la anghinare .tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6.la revent.

25% timp de 5min. iar toamna se separa de planta mama) 9. Inmultirea prin altoire . normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate. castraveti. macris . umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.cimbrisor . -tratament chimic cu formalina 0.tiramet 4g/kg. facultatea germinativa . In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic . ceapa.vinete -altoirea in despicatura . la telina 10 min). usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. puritatea . fasole. ardei. Pentru aceasta inainte de semanat. Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.50% timp de 10 min. marimea .10-60seminte/lg -seminte mari -tomate. dupa care se raceste . .la leustean . tomate. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . dovleac.0%prin infiltratie . determinind : autenticitata .o metoda . -sulfat de cupru 0. pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. energia germinativa. varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. patrunjel.la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza . Facultatea germinativa (germinatia) .. mazare. Inmultirea prin portiuni de tufa . inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole . marar -350-900seminte/lg -seminte mici . ardei .avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura .se practica la pepeni.8: Inmultirea prin marcote . sfecla rosie . -permanganat de potasiu 1. vinete.cu apa calda la 50C timp de 20 min. semintele se supun unui control. valoarea culturala. umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi. Inmultirea prin miceliu .prin prafuire.se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10.seminte foarte mici -telina.la ciuperci 11.sau cu pana laterala 12.

.PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci. In cazul solariilor incalzite . se taseaza usor cu batatoarele. -nivelarea manual cu sapa si grebla. se acopera semintele cu pamant.Dupa repicat se uda din .in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic .Controlul semanaturilor se executa zilnic . Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (20-25C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini . folia se ridica de pe semanatura . pregatirea terenului se face din toamna . Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza. -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1. -in camp protejat sau neprotejat. a buruienilor precum si calirea rasadurilor. combatere boli si daunatori. .nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat. La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite . fertilizare suplimentara. se uda cu stropitoarea .5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat.dupa care straturile se acopera cu folie . urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea. -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. incepand din a 4-a zi de la semanat. Cand 50% din plante au rasarit.

se folosec ingrasaminte solubile.5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit. evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece.fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK . AERISIREA . vopsirea scheletului constructiei in culori deschise.folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate.Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C -in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea .cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor. . .regleaza regimul de gaze .se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie .umiditatea in patul germinativ este de 90%. se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer.la germinarea semintelor . marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc . . . Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare. .1 -0.reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta . FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda . . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat. .care trebuie sa fie de 0.dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%. .in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor .temperatura si umiditate.excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni.reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . concentratiei . . .doza se administreaza in 2-4 etape.reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.

15% .15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura. Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza.ferticare II.raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat .sistem radicular puternic. RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase.1% -Acarieni: Talstar 0.2%. .grau sau GR1LOSIL .varza 12-15 cm .pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.ATONIC 0.se poate combate cu VANDOZEB 0.15% ETHREL 0. frunzele au o culoare verde inchis .10-12 frunze la ardei.10%.1 %. Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere .fainare. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui.rasarire .ACTARA Q.mana.se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp.15%.repicare : PREVICUR 0.15%.SUMILEX 0. Nissurun 0.asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm.35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.ferticare I . Se pot folosi : la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.inainte de repicat la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa.15%. MAP 10gr/10 COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .: mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa.08%.5grame la mp.Coropisnita .sanatoase.dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte 1 apa. 15. .RELDAN0.ardei 15-17 cm.dupa semanat -Previcur -0.Demitan 0.patarea unghiulara.vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.inlocuindu-se cele necorespunzatoare .05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : .3% DAUNATORI: .SINTOGRIL 2.2%.bine dezvoltate.1%.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .KASUMIN 0. . udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA.1% folosind 1 1/10 mp.1 %.1%.momeli cu fosfura de zinc (0.inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.8 frunze la tomate si vinete .15% Benlate 0. stropind plantele cat si substratul Boli: .Ciuperci la sol .ACTILLIC 0. (Ex.50-80 zile la ardei si vinete.caderea plantutelor -Previcur . Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0. Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut.15% . .1% Benlate -0.asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor . aspre la pipait. frunze de culoare verde inchis.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante .putregaiul radacinilor .15 %.0. Folpan -0. ferticare III apa.Actilic 0. si castraveti.plivit buruieni .PROTECT 0.BRAVO 0.1%.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.BENOMIL 0.patari. -dupa 8-10 zile de de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 . 6.o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros . tomate 14-16 cm.15% Folpan 0.1 %.porumb. .sortarea rasadurilor pe categorii.

presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie .efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare .de descompuinere a materiei organice.tasarea uniforma a biocombustibilului din toe .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara. . Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat.tasarea cu batatorul. .ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei . Asezarea rasadnitei .asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita . .asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia. -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate.udatul. -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat.se curata terenul de zapada sau gheata .iar materialul sa fie afinat.insamintarea( 0. . .introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat. .5 cm adincime) .repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica. Pregatirea terenului .ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea.5 cm pe rind) .presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar . . Semanatul. Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :.acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului.asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv . -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena. -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite.acoperirea semintelor.alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor. -scaderea temperaturii cind plantele au rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1.

radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc . rasadul va fi pregatit . In cazul cuburilor nutritive . si de 45-50 zile la varza . iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza. vinete 14-16cm . Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu.vinete si de 10-12 frunze la ardei. plantele necorespunzatoare calitativ . Inainte de livrare pentu plantare . Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 35-45 zile la castraveti. Pana la locul plantarii. .15%. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . vandozeb 0. de 4-6 frunze la varza castraveti. Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite . Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate .25 . separat pe soiuri si specii.2. acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0. mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie . batat) dar si la usturoi. PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDE LEG E UM INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora .2% . . bine dezvolate .numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat. telina . .2% .3. cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic . folpan 0. in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0. varza 12-15cm ardei 1517cm . 35-40 zile la castaveti. . El se executa la rasadurile de varza . Este obligatoriu la ceapa . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri.necesar de rasaduri / ha . in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze .15% sauPREVICURO. de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .epoca de plantare .plante viguroase . castraveti 10-14)si cu un nr. sanatoase .distanta de plantare . dezinfectate in prealabil.se asigura numarul optim de plante / ha .numar de zile necesar de la semanat la plantat.asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii. La plantarea rasadurilor se tine seama de : . care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure . de 6-8 frunze la tomate . . Distantele de plantare . de frunze bine dezvoltate . praz .a ghetii). . Lucrari in perioada rasarire -repicare :. mai putin la tomate . PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . conopida . cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm .productia convenabila / ha . cartofi . . Transportul se face in lazi cu pereti inalti.dupa rasarire. Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: .data livrarii productiei .metodele de plantare .durata perioadei de vegetatie .se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate . de 50-80 zile la ardei si vinete .1-cerintele speciei. Daca rasadul a fost scos fara pamint.

Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad .5 m si lungi dupa nevoie. . 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla .combaterea bolilor si daunatorilor.se taseaza usor .Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale. aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior.dovlecei.celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera .iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.la fel ca in rasadnite. Nu se repica . salata si de 7 cm pt.instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea .celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit .scoaterea rasadurilor.pe care se pregatesc substraturi late de 1.plivitul.asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei.se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita . marcarea rindurilor . soi.manual .sunt in functie de specie . .Daca temperatura creste .necesita un consum mare de forta de munca. . tomate. .inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate .irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu .folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : .raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea.avind forme diferite: tronconica.repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate . Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor .exterior. 1 parte turba.cub.caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY .a umiditatii la nivel optim.reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii.bogat ingrasat din toamna cu balegar.vinete.udatul dupa repicat .mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie .ridicarea ramelor . cu latura de 5 cm pt.varza.distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece .castraveti.Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri .Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei.-suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.ardei. .aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea. . Metode de plantare .pepeni.

facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor .VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari. asigurand umiditatea .erbicidare. . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : .doza . temperatura si nutritia de care plantele au nevoie . picurare sau aspersiune . usoare. Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .pepeni .prasile . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ). . smulgerea buruienilor .combaterea burienilor ( erbicidare). iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate). .lucrari cu caracter special.fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei. .3-4L/HA .pret de cost. . specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase. . tehnica de aplicare. Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta .3-5L/HA -SENCOR .DUAL -3-4L/HA -TREFLAN .3-0.lucrari cu caracter general.BALAN -6-8L/HA -ardei .momentul aplicarii. -irigarea culturilor prin rigole . -buruienile existente in cultura .6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN . ERBICIDE : Cultura .0. prin prasile . . Se realizeaza prin : .manual. intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon . -castraveti -BALAN .cultura .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .plivit. cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor . . .remanenta si selectivitatea erbicidului. LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : .4L/HA -tomate -mecanizat. . substante nutritive . .AGIL -1L/HA .afanarea solului si combaterea crustei -mecanic .

06 Salata 15-30.-5.06-1. .05 15-20.03 1-10. .07 castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.c.radacinile sunt de calitate inferioara.ZL R IE RASADURI SEMANAT-PLANTAT PLANTATMii/ha RECOLTAT 100 165-192 55-70 38-41 45-50 35-40 40-45 40-45 135-150 30-35 95-110 100-115 telina 15.04. -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C..04-1. -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 20-30C.05 10-15.cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.03 Conopida timpurie 10-15.05 25.05 20.04-15.05 5-10.04-25. iar plantarea se face manual) SPECIA EPOCA PLANTARII NECESAR Nr.ZILE N .temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade.are cerinte relativ scazute fata de caldura .semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.05 5-10. Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei 10-15.a a solului.rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp.03 Conopida toamna 20.05 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura. .05 25.

aluviunile adinci .toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu .2 -8 kg K2O /t.Nivelarea solului .CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani .in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.grapa cu discuri sau cultivatorul.Tavalugirea . .0.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .soiuri cu radacina semilunga -NANTES.pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay.se obtin bune rezultate pe soluri usoare.se foloseste grapa cu colti reglabili .excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.preferabil 5-6 ani.bogate in humus.in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat. . .a.2-4.Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.lutonisipoase sau nisipdrlutoase .odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice.cu umiditate suficienta.pentru consum proaspat . .culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici.daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol.Tardia Fl).c. TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :. .etc) Schema de semanat: .de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes. SOIURI/HIBRIZI .5 kg MgO /t. solului.distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm .Nandor Fl.Touchon. .URIAS DE BERLICUM.Modelarea solului .Favor f 1 . . .distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha.Nanco.9 -1.Turbo F1).soiuri cu radacina semiscurta . . .5-2 1/ha . Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor.FLAKEE .la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.adinc lucrate si lipsite de buruieni. -Aratura adinca .7 kg N/T.6.se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate .5-2 kg Ca O /T si 0.soiuri cu radacina scurta . .soiuri cu radacina lunga . Solul . Hrana .cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare.Urias de Berlicum.pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.asigura uniformitatea la semanat .TOUSON .Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol . . .fertile.5 kg P2O5/t . AFALON 1.Predor F1 .GESAGARD 3-4 1/ha . .are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.CHANTENAY . .Umiditate . . 1.

6-8L/HA -STOMP . .DITHANE 0. .FASTAC 0.6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha. .5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori.SINORATOX 30 KG/HA. .25%. .1% DAUNATORI : .7 cm la 1.3-4L/HA .prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile . -distrugerea crustei . .01%.fainarea .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL . .combaterea buruienilor. bacteriile si ciupercile de sol.3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Telina -STOMP .prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.fertilizarea faziala .6-2L/HA -vinete -BALAN .01%. nematozii si semintele de buruieni. insectele .FOLPAN 0. .putregaiul alb .se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha.2-1.15% RECOLTAREA-manual.tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti.3 L/HA -SENCOR -0.TREFLAN .STOMP -5 L/HA -GOAL -1.05 %. DIAZOLO. b).3L/HA .2%.nutritie echilibrata..5%.soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori.PROMETREX .RONILAN 0.ROVRAL 0.ROVRAL 0.03%.coropisnita -SINTOGRIL.MERPAN 0. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .mecanizat.5 cm . .3 -1.este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase .2% . fund combatute: virusul mozaicului tutunului.SUMILEX 0.combaterea bolilor si daunatorilor .5L/HA . .4 % .SUPERSECT0.masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) . .3-4L/HA .1%.SYSTHANE 0.KARATHANE 0.GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha.norma de saminta este de 2.semimecanizat transplantate -FUSILADE -1.THIONEX 0.plosnita umbeliferelor .alternarioza .raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.de cite ori este necesar BOLI: .fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni.se fac 4.SULF MUIABIL 0.de 2-3 ori .musca morcovului .TILT 0.este in functie de epoca si variaza de la 0.irigarea culturilor .administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .Se realizeaza prin: a).1 %.adincimea de semanat . timp de o ora la 70-80C .02%.putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani. .tratament termic al semintelor .AFUGAN 0. -mijloace fizice .03%.2% .

.5-2 % la ardei RODOLEX vinete . TOMATOSTIM -3% . clorura de potasiu si sarea potasica .0. se pot folosi produsele SOLEX -1.Tratamentul cu substante biostimulatoare : .pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0. rezistenta mare a plantelor la vant.BOSTIM pentru castraveti. la plantele la care nu se executa copilitul.la culturile de camp ..se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor. 2. uscate . 9.pentru polenizarea corespunzatoare a florilor . 11.1%.(inalbirea ) . fosfatii de amoniu .. in faza de „ banut" . la sparanghel.5-0. 10. 6. ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului. incretite .Defoliatul .. ( azotatul de amoniu . 5. azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia). bostanoase -1.Raritul plantelor .Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha.5 cm) . Frunzele se string si se ard .Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice .Etiolarea . cu ajutorul rachetelor antigrindina. Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului..4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate ..( prin tamponare la codita fructelor . praz ( prin bilonare ). Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm . prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat. . comparativ cu nitrocalcarul.la culturile de camp prin arderea de frunze . intrucat sunt mari consummated de substante minerale .Protejarea impotriva grindinei.Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor . sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor . .Ciupitul + carnit .1.consta in indepartarea frunzelor bolnave .5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % . 2. impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) 7. sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate. in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct. de cultura etc.la conopida ( prin acoperirea cu frunze ). se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8. cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei.030.. TOMASET .se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale . sulfatul de potasiu . seci.Copilitul . batririe sau atacate de virusuri . 12.Bilonatul ( musuroitul) . Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare ..5-2 % .05%. .masuri chimice . 3. cauciucuri uzate .la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol. in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante . 4 . cu rezistenta mica la transport si pastrare ). LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1. obtnind sporuri de recolta de circa 14%. sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2.Protejarea impotriva brumelor . se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta .prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ). la carnit iar prin ciupit.. de reactia solului.creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor.pentru imbunatatirea fructificarii.c).

Fertilizarea de primavara .usoare.este metoda cea mai raspandita.Lumina .la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza . . Necesita doua etape .200 kg/ ha superfosfat.gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna. Gesagard 241/ha .Hrana .Pregatirea terenului . Cultura cepei prin arpagic .de preferinta la planta premergatoare.Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha .TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic .Solul . Producerea arpagicului .este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina.ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici . astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni. In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. .se face cat mai devreme .in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale .cu fertilitate ridicata .ceapa este o planta rezistenta la frig.prefera soluri cu fertilitate ridicata .saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C.CEAPA CERINTE: . inclusiv ingrasamintele administrate. avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .1. la adancimea de 10-12 cm. -Modelarea solului.cu structura buna . . -Alegerea terenului . -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250-300kg/ha superfosfat. se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri. .Caldura -nu este pretentioasa la caldura . . .5-21/ha . lipsite de buruieni.incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm . prin semanare direct in camp .se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm . . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus . si rasad .iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor . .necesita un sol bine aprovizionat cu apa .sa fie bogat in substante nutritive .Umiditate .nevoie mare de apa la germinarea semintelor. -Afanarea de primavara . fusillade super 1 -21/ha . . .suficient de umede. . presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon.

Norma de saminta .5 -2 cm .Desimea culturii de arpagic este de 3-3. .pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 10-12cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.este de 1.5 milioane plante /ha . .este de 80-100 kg/ha .7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm. cu o sol.15-20 martie . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive. -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min. -Schema de semanat . .Adincimea de semanat .se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala . de sulfat de cupru 0.-Tavalugirea terenului inainte de semanat .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii.5%. -Epoca de semanat .

respectiv 4-5 cm.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I.2% . in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm .semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara .cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .musca cepei -= SINORATOX 0.Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili.pentru combaterea buruienilor .sa fie mai mica pe solurile compacte .1%..chiar in a doua jumatate a lunii martie .sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 40-50cm.Tavalugitul dupa semanat . Lucraride ingrijire: .2% . . Productia sortata este intre 6-10 t/ha . arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii.Fertilizarea de baza .irigarea . Inainte de a fi pus la pastrat.prasitul.CALIDAN0.pentru desfiintarea culturii anterioare .se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa .se face manual sau mecanic . are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti.15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. Erbicidarea .cu 200 kg /ha azotat de amoniu . .erbicidarea .DITHANE 0.TURDACUPRAL 0. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C .1 %.1%.DiscuituI .15% . -prasitul .fie peste 18 C.primavara cit mai devreme posibil . .Fertilizarea de primavara . . . : .putregaiul cenusiu .5%.fertilizarea faziala .1% .CALIDAN0.2% POLYRAM 0.2% .Adincimea de plantare .mana .a .VANDOZEB 0.cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica .RONILAN 0.putregaiul alb .3%.2-3 prasile mecanice si manuale .plivitul . .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare .adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase .Aratura adinca .Modelarea terenului .cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul. .se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma . Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: .prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic .ROVRAL.SUMILEX 0.se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .15%. .ROVRAL 0.la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate .Plantarea . .combatere boli si daunatori:.DIAZOL 0.Pregatirea arpagicului pentru plantare .ROVRAL 0.ALIETE 0.sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .alternarioza . .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha . Lucrari de intretinere : .

ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.05% sare potasica si borax. Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare . Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara . in a doua jumatate a lunii noiembrie . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA. Schema de semanat: pe teren modelat.3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR. Raritul culturii: se aplica de 2 ori . la interval de 2025zile .cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. RECOLTAREA .vezi cultura cepei prin arpagic.irigarea culturii . administand . sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi. cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat. se seamana mecanizat.20-30t/ha . se aplica doua fertilizari . cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm.. Productia 20-25t/ha. Epoca de semanat: toamna tarziu . Cand este prea afanat se tavalugeste. Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren .prima decada a lunii septembrie . pe intervalul dintre randuri . INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile . cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat. . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . 50kg azotat de amoniu . Productia . Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori . Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie . in randuri echidistante . folosind la semanat samanta umectata . lasand intre plante pe rand 810cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat. Tehnica de semanat: distantele .mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha. se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha. Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. 1-10 martie .asemanator culturii prin arpagic a cepei .5 cm. Adancimea de semanat: 2-2. de fiecare data .. -Modelarea terenului . dintre benzi si potecile dintre benzi . la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi. Combaterea bolilor si daunatorilor . pentru ca plantele sa rasara numai in primavara. Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . Epoca de semanat: primavara cat mai devreme . Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit. Recoltarea sfarsitul lunii august . pentru a grabi rasarirea. al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic . la distanta de 35cm. In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic. CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului . se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm. se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. cantitatea de samanta. CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna .se face din toamna si se continua in primavara . prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze . adancimea.

ca la ceapa cultivata prin semanat direct.se face in prima jumatate alunii mai si consta in : .Completarea golurilor .Pregatirea pentru plantare .Producerea rasadului .prefera soluri cu reactie neutra .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative .Lumina . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat .Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .semitimpurii (de vara ) -GLORIA .Umiditatea .FLAVIUS.bine structurate.umiditatea in sol sa fie de 75-80% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .are pretentii mari .se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.DITHMARC.fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor .Solul .se executa superficial ori de cate ori este nevoie . . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata .MOCIRA. . -Udarea de prindere .Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C. sa nu fi inceput formarea bulbilor . . . udare.LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI .temperatura optima de germinare este 15-18C.dirijarea climatului. -Prasitul'.se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat .Irigarea culturii .Fertilizarea faziala .Se folosesc 3. . o grosime la baza de 4-5 mm . fertilizare . VARZA CERINTE : .lutoase sau aluvionale .Varza timpurie cere soluri usorare.BRAUNSCHEIWIGER. amenajate in locuri adapostite .Parametrii de calitate . Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand . .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide . .mocirlirea . tratamente preventive.TUCANA .nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.in rasadnite semicalde sau direct in camp .. SOIURI:timpurii :VIDRA.este pretentioasa la acest factor climatic .LICURISCA.sa prezinte doua trei frunze normale. -Ingrijirea rasadurilor .se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat .Combatere daunatorii .cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .VELA. .tirzii : DE BUZAU. pe straturi reci .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga .tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0. radacina sanatoasa .MAGURA.de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.5-4kg / seminte pentru un ha cultura .5% sau alte fungicide specifice combaterii manei.umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .

1%Supersect0.hernia radacinilor de varza .paduchele cenusiu .la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha .la varza rosie 30-35 t/ha .1%.15% Chimix 0.Thionex 0.1%VANDOZEB0.2%.Diazol0.TOPSIN0.25%.benlate 0. .15% 0.buha verzei .Diazol .Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] .05% 0.RIDOMIL 0.15%.Sinoratox 0.05%.la varza timpurie 25-30 t/ha .Decis -musca verzei ..la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .topsin .CURZATE 0.1%.2%.15%. .fluturele alb al verzei .putregaiul cenusiu .Fastac 0.15%.putregaiul umed al cruciferelor .Dimilin . 0.2% .bavistin0.plosnita verzei .Sinoratox 0.1% 0.25%.2%.15%.Primavara.03% 0.02% .15%.Ekalux .se va respecta rotatia culturilor -mana .SUMILEX 0.Combaterea bolilor si daunatorilor .1%.Fastac 0.15% Recoltarea .patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.Sinoratox .Thionex 0.Completarea golurilor -Prasile .SUMILEX 0.gargarita tulpinilor .SUMILEX 0.Dipel0.molia verzei .Sinoratox 0.POLYRAM 0.esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia .1%.05% .Decis 0.de 2 ori .Irigarea .Fertilizarea in perioada de vagetatie .Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie . .ROVRAL 0.la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.1% .RONILAN.1%. IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .05% 0.05%.la varza de toamna 60-70 t/ha .ROVRAL .1%.se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu .BRAVO 0.02%.15%.2%MANCOZEB0.putregaiul alb .la varza de vara 35-40 t/ha .Diazol 0.Sinoratox 0.la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna .2%.2% .Onefon 0.DITHANE 0.se face pe toata perioada de vegetatie .

Caldura .LATEMAN.2-1. Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe .5 kg/ha saminta drajata.tirzii : BATSMAN.TIMPURIE DE BACAU . CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .SUPRIMAX.01.nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% .Hrana .Lumina .2% cate 4-51/m3.FORTADOS.CABERA. .02 si la o adancime de 1. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice .timpurii : DUMBRAVA.20C . CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.semitimpurii: ALTO.este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie. Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice . Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20. CONOPIDA CERINTE . Epoca de semanat este 1 -10 mai.temparatura optima este de 17. in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm.se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii. PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie. Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.conopida prefera temperaturi moderate si constante . Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1. ..10. Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd.cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: .250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul .2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C .3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura . Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie .permeabile . Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate.5 -2cm.Umiditatea-are cerinte deosebite .prefera soluri fertile. Schema de plantare .dupa formarea capatinei aceasta dauneaza . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm .SERRANO .WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie .

1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .temperature minima de germinare este de 12 G .PRECOCE SOMESENE.cu pH de 6-6.segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare .BUZAU 22.8 g fosfor .la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.Fertilizarea de baza .la 20 iunie .c.CLUJ 80. -Nivelarea de intretinere .Vidra 533.Pavio.Roma.ARLETA . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei . Plantarea rasadului . -LUMINA . Completarea golurilor .Romec 554.temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C .2.8 g magneziu /mp .30 g poatasiu. -HRANA .Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE.cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii .aluvionare.la nivel de 68-77% din c.argiloase .prefera soluri cu textura mijlocie. Dacia.5 SOIURI : .ROXANA .a.Vipon.la fel ca la varza de toamna .cea optima de germinare si crestere este de 22 C . in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 5565% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii. .25 g calciu .SOLUL .LAURA .pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele .UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47.Subsolajul .intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .pretind un sol aprovizionat cu apa . 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea .MARA . .UMIDITATEA .Fachel.cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Gunoi de Starea de grajd t/ha fertilitate N KG/HA P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA .consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA .au cerinte ridicate la caldura .cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300-400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.ISALNITA 50.temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.CAROLINA . 250-300 kg/ha superfosfat. 3.Monor.Ferma. .Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu .EXPORT 2.CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .

este de 2-2.2 rinduri pe strat modelat .tomate timpurii .SENCOR 0.fertilizare.pentru tomate de vara : 20.6 l/ha.04-15.2 rinduri pe strat modelat .40 cm intre plante pe rind . PIVOT 0.de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari . . Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor .tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .FUSILADE SUPER 1-21/ha cu incorporare imediata. .PAARLAN 1.05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile .pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 70-75%.25 februarie .protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile .TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.20 150-200 100-150 60-100 35-60 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 -Aratura .manual pe suprafete mici.75-1.8 1/ha .rasadnita si virsta rasadului sa fie de 35-40 zile .Scazuta Medie Buna Ridicata 40-50 30-40 20-30 0.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat .30 cm intre plante pe rind .se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .5 kg/ha .SENCOR 5 kg/ha .TITUS 0.05 .60-70 cm intre rinduri .Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii . PANTERA 1.2 L/HA .1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile . Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.3kg/ha.5 L/HA LASSO 4 kg/ha .tomate pentru industrializare : 20.60-70 cm intre rinduri .03 l/ha.este de 1.pentru modelarea terenului .Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .5-2 cm intre seminte pe rind .BLASER 0.5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa .LEOPARD 0.Deschiderea rigolelor . Epoca de plantare :. .tomate pentru industrializare .cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului .TARGA 1-21/ha . .la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.pentru tomate timpurii :20.04-1.50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .04-10. GALEX 8 L/HA .04-25.05 .se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat 5.60 cm intre rinduri .

1%.RIDOMIL 0.SUPERSECT 0.2%.075%.METOBEN.TURDACUPRAL 0.patarea si basicarea fructelor .VANDOZEB 0.75%.1%.GRILOSIN 30 KG /HA .TOPSIN.coropisnita .CHAMPION 0.KONKER 0.5%.MANCOZEB 0.TURDACUPRAL 0.ZEAMA BORDELEZA 0.viermele sirma .BENLATE 0.putregaiul cenusiu .2%.155.2%.DYTHANE 0.MANCOZEB0.2%.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).ROVRAL .2%.TOPSIN 0. ACTARA 0.15%.2%.patarea pustulara a fructelor .25%.04%.spalier .04%.15%.15%.limaxul cenusiu .1%.SINTOGRIL.FASTAC 0.POLYRAM 0.TALSTAR 0.2%.CHAMPION 0.VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.02%.DYTHANE 0.TURDACUPRAL 0.15%.BESTSELLER 0. ACTARA 0.omida fructelor .BAVISTIN 0.LABILITE .DYTHANE 0.05%.DYTHANE .PROPLANT 0.2%.BRAVO 0.15%.CONFIDOR 0.PATAFOL 0.2%.2%.02%.TALSTAR 0.TELDOR 0.gindacul din Colorado .2% .METOBEN.fuzarioza .25%.1 %SUMICO 0.02%.VANDOZEB 0.manual .15%.DYTHANE0.02% .MANOX 0. -Combaterea bolilor si a daunatorilor .04%.EQUTION PRO 0.-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad . 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .1%.BAVISTIN 0.25% -septorioza .SUMILEX 0.putregaiul radacinilor .2%.BENLATE FUNDAZOL.LABlLITE 0.RONILAN. CONFIDOR 0. SEVIN 0.tutori.3%.2 %.REVICUR 0.05%.1%.75%.distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .5 1 /planta .075%.25%.se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .FOLPAN 0.alternarioza -ROVRAL 0.DIAZOL 0.se face de 1 -2 ori .P.MERPAN 0.2% .BENLATE 0.KASUMIN 0.AVISTIN 0..1% SI 0.3%.POLYRAM 0.TILT 0.FASTAC '0.EKALUX 0.2%.2%.DEROSAL.fainarea-SYSTHANE 0.15% .prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.SINTOGRIL.B.iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu.CURZATE 0'.AFUGAN 0.REGENT 0.15%.la 2-3 zile dupa plantare -Raritul tomatelor semanate direct in sol .15%.TOPSIN 0.75%.se fac 2 fertilizari .prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .3%.mana .5%.DEROSAL.3% RIDOMILO.1%.MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .15% .SINORATOX 0.05%.1%.1% SI 0.Palisarea plantelor .ZEAMA BORDELEZA 0.musculita alba .05%.ACTELIC 0.tulpinii si fructelor .2%.BRAVO 0. cite 0.05%.LANATE 0.2% .MELODY 0.Instalarea mijlocului de sustinere .5 1 /planta .12% .GRILOSIN 30 KG /HA .MESUROL 3-6 KG/HA .SAPROL0.SHAVIT 0.FASTAC 0.TOPSIN.02% .ori de cite ori este nevoie .ZEAMA BORDELEZA 0.de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .2% MELODY 0.se repeta pe masura ce plantele cresc .BAVISTIN 0.2%.5%.15% .BAMPER 0.1% .CHAMPION 0.EUPAREN 0.05%.DYTHANE 0.patarea cafenie .

indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite. sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.Cirnitul .semintele nu germineaza la temperaturii de 11C .5 cm .stimularea legarii florilor .fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului .CULTURA IN CIMP CERINTE : -Caldura .procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C .09%. la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .3%.o singura data si se repeat 1| 4-5 zile .prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.Defolierea .cu TOMATOSTIM 3.-Copilitul .bolnave sau uscat Recoltarea pe masura maturarii fructelor Productia .numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri . CASTRAVETE .se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare .1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise.stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200250ppm.NO-SEED 0.TOMAFIX 0.cind copilul are 2-4 cm . .40-50 t/ha .

0. TEHNOLOGIA DE CULTURA .GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :.KASUMIN .2%.15%. Mana .25%.0.0. SOLUL .PRIN RASAD .04%. Bravo 0.cand la 1 Ocm adancime avem 12C .Pregatirea terenului este la fel ca la semanat . culturi in spatii protejate : FARBIO..prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex . Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci. MONDIAL.TALSTAR 0.necesita soluri usoare bine drenate . FAMOSA .05%. LEVINIA .HRANA .2% .ACTARA 0.pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia . Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .2% .SINTOGRIL .30-35 zile si sa fie bine calite . SOIURI .04% Viermele sirma :.ACTELIC 0.02% . Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara . din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .0% .2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea.1%.actara 0. Karathane 0.0.SINTOGRIL .25%. KASUMIN .Virsta rasadului . Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm . CORNISA .3% CHAMPION .TALSTAR 0.3% . MUSTANG . prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia .3% CHAMPION .1% .0.fastac 0.3% . CORIBAC.1%. TILT .eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor.castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .3% .pt. SELECT. .UMIDIDATEA .SISTHANE 0. CURZATE . Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm . Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor . bogate in materie organica .castraveti cu fruct semilung : TOPAZ.DITHANE 0.1%.04%. 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA .50-55 mii plante/ha . Semanatul . MATILDE. MAGIC .aplaud 0.GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0. POLYRAM 0.dupa plantare .0. . Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot.02% Recolatrea .Schema de plantare .castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare . la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii. CORVIN . RENATO. ADONIS .talstar 0. Paduchi: -SINORATOX 0.15% Tripsi -: CONFIDOR 0.castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS . Fainarea . CURZATE -0.15%. .la temperaturi mai mici de 12C plantele pier .dupa semanat. Udarea .LUMINA .temperatura optima este de 18-25C . PREMIER . AMOR.EKALUX 0.

pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc.aplicarea ingrasamintelor organice .RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare . .CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : .30 C .vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM. Schema de plantare .ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea .TIMPURIU DE CANADA .prin semanare directa a 5. .UMIDITATE . calitativ si cantitativ .soiuri traditionale romanesti : DE MINIS ..LEVINIA.DE DABULENI.se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .6 kg/ha saminta.temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 .LOVRIN 522.in combinatie cu ingrasamintele chimice . 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .copilitul plantelor .DOCHITA .spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .HRANA .5-10 t/ha.irigarea culturii .1.SUGAR BABY. cu pH intre 6-7.5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor . SOIURI SI HIBRIZI: .structurate .palisarea plantelor .. Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .DULCE DE DABULENI.combaterea bolilor si a daunatorilor .prasile .la fel ca la cultura nepalisata .incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.Intretinerea .LUMINA .sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) .planta foarte pretentioasa. chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii .CRIMSON SWEET. Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA .insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime .fertilizarea faziala.PARADIS.hibrizi :FABIOLA.in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta .este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .SOLUL .

QUADRIS 0.DIYTHANE 0.16 kg/potasiu . orz . nu suporta umbra .ACTARA 0.combatere boli si daunatori: .ACTILIC 0.FASTAC 0.SHAVIT 0.05% .grau .esalonat Productia .CONFIDOR 0.2%. .Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .07%. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic .5-2 kg in functie de marimea samintei .cantitatea de saminta la ha este de 1. 10 % Recoltarea .15%.RIDOMIL 0.04.Prasile repetate .tripsi . Nu rezista la temperature scazute de -5C .paduchi .semanatul .1%. Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C .SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN .fainarea .01%.77 kg/ magneziu .erbicidarea . Umiditatea .TILT 0.05%.pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5. . cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura . -Irigarea .este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa .58 kg/ fosfor. .1% . Hrana .OMITE 0.3%.cu BALAN 8 1/ha .nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire . 7.2%.25%. LUMINA .PREVICUR 0.075%.are cerinte mari. 1. Solul . .1%. .KARATHANE 0.CHAMPION 0.primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara . formarea tuberculilor are loc la 15-18C .DIAZOL 0.-aratura de toamana la 30 cm adincime .FUNDAZOL 0. In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu .Raritul si musuroitul la cuib .02% .distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0. secara .TALSTAR0.2%.mana .TOPAZ 0. 1.prefera soluri luto. in . ACTARA 0. leguminoase .3%. Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C .94 kg/ azot. Rotatia culturii .fuzarioza .15%.cind la sol se depasesc 12 -14 C .DEMIT AN 0.MELODY 0.22 kg/ calciu .2% .are pretentii mari. .viermi sirma . LUCRARI DE INTRETINERE : .SINORATOX 0.2-3 udari cu 200-300 me apa /ha . temperatura optima de rasarire este 13-15C .1%.BENLATE 0. porumb . 3.epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai .adincimea de semanat este de 4-5 cm.025%.05% .paianjen ..5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .05%.BAVISTIN 0.POLYRAM 0.sfecla . . NISSURUN 0.2%.

Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele . iar pe rand 14-40cm .Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime .difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon . La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm .Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.imediat ce se observa formarea crustei. LUCRARI DE INGRIJIRE . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta . dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei.sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea .starea de imburuienare. mana si la nanism. se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular.o solutie de concentratie 0. Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul. Distanta intre randuri este de 60-70cm . Lucrarile solului .de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate.a doua .5% .pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului. Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm .incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie . Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite .prefera sol bine afanat si aerat .deja.combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de 3.Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu).4 frunze . Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului.se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus .din cauza ca sunt inradacinate . SAMANTA . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min.Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot. intr.de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Potasiul influientiaza rezistenta la seceta . Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha .. Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea .

6 kg/ha . Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 23 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm..in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor .care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie. Recoltarea .se combate cu : Turdacupral 0.Fastac 0.02%. cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea. Mana cartofului .Regent 0.Afalon.25%.in perioada dintre plantat si rasarit .2'%.8 zile .Sencor.Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 2.05%.in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului.( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon . morfologia si anatomia.Melody 0. cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta . Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata.40-80 t/ha.Decis 0. cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard. INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.1%.Curzate 0.exclude grapatul inainte de rasarire.dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale .Actara0.1% .1 %.2% Gindacul din Colorado .2%.prin diferite metode .zeama bordeleza 0. Productia . .Mancozeb 0.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare . biologia fi fiziologia vitei de vie care fundamenteaza tehnologiile de cultura.iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 . ecologia. evolutia si sistematica vitei de vie.Ridomil 0. ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.Victenon 0.05%. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.in faza a doua .3%.

cultura vitei de vie. nisipuri si soluri nisipoase. ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. . asigurand ocuparea fortei de munca din regiunile viticole.5-0. prelucrate in industria alimentara: vinuri. fiind considerat un aliment si un medicament. vitamine.0 kg. in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate.Pe plan mondial. 0. ce sunt valorificatr rapid. de mere. de tomate. au o contribute insemnata in alimentatia umana. singura sursa de venit. 2 kg. stafide.Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. un kilogram de struguri echivaleaza cu l. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale. IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta.Strugurii simustul. este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. II de lapte. cartofi.o.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta. are un effect benefic asupra organismuluiuman.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa. uneori./ha). majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza. Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z. principalul produs rezultat din struguri. au asupra organismului uman un effect energizant. Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse viti-vinicole. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare. de pere.5-2kg. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi.care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate. dulceturi. Sursa de profit Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate. mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. Sursa de hrana importanta Produsele viti-vinicole. compoturi. erodate.8 kg carne. 1878). la preturi avantajoase.Pentru populatia din zona de deal. reprezinta principala. valoarea alimentara fiind superioara.substante pectice. care4 -realizeaza productii mari de struguri. 3-5kg. consumat rational (in special vinul rosu). 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta. strugurii si vinul in special. 1. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare. Vinul. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii.

7% din suprafata agricola.productiile obtinute. iar!32387 ha (54. . dar aceasta crestere s-a realizat. care cuprinde plantatiile de vii roditoare. pe seama hibrizilor producatori direct!.2%). reprezentand 1. Patrimoniul viticol al Romaniei. in jurul locuintelor. au varsta de pana la 20 de ani. prin conducerea in diverse forme . Suprafetele ocupate cu vita de vie. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana.Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile. Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha. cu numai 121 ha (0. pepinierele viticole era de 254400. deseori rustic. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana.8%). vin Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole. si a suprafetei ocupata cu plantatii tinere de 2151 ha (0. soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12.12 ha). suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat. care sa corespunda criteriilor estetice.Rolulpeisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei. in Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatie traditionala in Romania.6%) au peste 20 de ani. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse.8%) iar soiurile pentru struguri de 108400 (87.05%). si modificarea tehnologiilor de cultura. ajungand anul 1990 la 223600 ha. Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii. in care este cultivate vita de vie. Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. ajungand un maximde 300400 ha in anul 1971.7739(23. in special.8%). mana sifainarea. infrumusetand cadrul natural. a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0. in anul 2002. dupa care s-a redus treptat . terenuri in pregatire. au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii.

Feteasca regala. Coarnd neagrd si Bicane. de cele rosii. in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9. Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale. Cotesti. Pantele versantilor sunt moderate (3 . Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie. mai ales spre sud.3400° C).Buzau.130 kcal/cm 2 )din care 8590 kcal-cm2 in timpul vegetatiei). din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Relieful de campie piemontana. secondate. Odobesti.210 zile). Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului.10°). Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti). de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar. traditie..5°). Coarnd alba. cursului Dunarii si a influentei Marii Negre. conditiile social-economice. CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici). Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice. radiatia globala este de 120 . desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. durata perioadei de vegetate 195 zile (185 . In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu.Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Feteascd neagrd. suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 . pseudorendzine si litosoluri.D.45°) cu procese deluviale mai intense. Pinot gris. care personalizeaza un spatiu geografic. soluri brunroscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine. cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor. Cotea si colab. in unitati taxonomice: zone. Cabernet Sauvignon. rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO).5 si 10. Riesling Italian. sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. prezenta Munjilor Carpati. 2000). suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore). Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. in general. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice. aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun. soluri cenusii. Regiunea viticola a Podisului Getic. Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Aligote. centre si plaiuri viticole (V. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa . podgorii. cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25 . Muscat de Adda. Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand. Pinot noir §i Merlot. . suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 . dar local sunt mai accentuate (20 . Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei. a Muntilor Apuseni. Sauvignon. Odobesti. conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu. regiuni.75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara.600 m). Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului.

cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere. RECUNOASTEREAPARTILORMORFOLOGICEALE BUTUCULUI . iar uneori in afara acesteia. precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. inclus in spatiul unei podgorii. tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale. subordonata ierarhic regiunii. Plaiul viticol constituie unitatea elementara. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii. formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina. sol §i relief. Central viticol este. Zona pericarpatica si Zona Danubiano-Pontica. prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite.Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa. care in ansamblu. CARACTERELE MORFOLOGICE. mai putin omogena in privinta cadrului natural.lungimi de cativa metri. lastari. cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. carcei . due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima. PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE Consideratii generale Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala. a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica.uneori . caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare. de gradul III. sol si sortiment.inflorescente si flori. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima.frunze. cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol. Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II. obisnuit. vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa. subordonata zonei. Podgoria este unitatea traditionala. prin soiuri cultivate. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. atingand . Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana. muguri.

RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului.Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. avand un aspect etajat. normali.insa mai lungi si mai groase." Radacinile din etajul mijlociu. Pe acestea se formeaza radacini secundare. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai.radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: .radacina . in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi. care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale. care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului.productia si calitatea acesteia. avand un rol important in hranirea butucului. depozitarea unor substante de rezerva. La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: .Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti. pe ea se formeaza radacinile secundare. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa. care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie. Radaciniledin etajul inferior.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile superficiale .Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene. care se formeaza in dreptul nodurilor de pe . pana la 'ordinele VII-IX de ramificare .constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor. marcote. vite altoite). inalta). iar cea a sistemului subteran. Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm. semiinalta.tulpina subterana . absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale. etc. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit. sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara. seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci.colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota. La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor. Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului. La vitele provenite din seminte .Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet. lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm. in raport cu varsta butucului.. tertiare.

3 m in jurul butucului.5 .Sistem radicular la a obtinuta din samanta vit PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi. Fig. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol. cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva. inmagazinarea substantelor de rezerva. Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol.Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase. .in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol. respiratie. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive). Cea mai mare importanta o au radacinile bazale. 2 . 2 ori mai gros decat radacina principala (fig.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular. Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. de schelet. de la 4.. etc. 2). La vitele tinere . cresterea in lungime si grosime. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti. la 20-60 cm adancime. pe o raza de 1. o rezistenta mai mare la seceta.me. de ordin superior.

strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului.mugurii . tulpina are lungimea de 60-80 cm. prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii. In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective .s »* p^ * . r * 'f . care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o T f_**i . . Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I. tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului.la vitele conduse in forma joasa. lungima tulpinii este mai mare de 100 cm.coroana Din grupa organelor verzi fac parte: . .tulpina propriu-zisa . sub forma unei galme. numite coarde (fig. Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane.Din grupa organelor lemnoase fac parte: . in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: ..punctual de altoire . pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani.inflorescentele (cu florile) .*> ^— .lastarii . Brajele prezente. fr.la vitele conduse in forma semiinalta.l • • .carceii .scaunul butucului . deasupra solului. aflate pe tulpina. de regulS. 7. -..frunzele .Lungimea tulpinii este diferita. Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie.la vitele conduse sub forma inalta. de schelet. Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene. . Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite. numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I. 8)..

7 . f.coarda de doi ani.Elem entele lem noase la fonrm butucului faforma clasic ade cultura a .tulpina subterana .tulpina ele inalte de culture: a .punctui de altoire. e . c .cordonul.Fig. e .punctul de altoire.bra {lung.Elementele lemnoase ale Fig. fcoarda de un an b . d .tulpina. g – coarda de un an doi .scaunul butucului. 8 . c . b subteran d .coarda de ani.bratscurt (color).

Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina. prezentei mugurilor vizibili. * . la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. cand sunt mai lungi (80-100 cm). format din straturi succesive de scoarta secundara. insa acestia au.pozitie mai mult sau mi putin verticala. mai subtiri si mai elastice. Coardele de dot ani se mai numesc . o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat. Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor. usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. Cordoanele sunt.ritidom multistratificat. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. sunt inlocuite cu altele mai tinere. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. Bratele. brate. in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . a nodurilor si internodurilor evidente. cu rol important in regenerarea butucului. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome). Numarul bratelor pe butuc este variabil. rar mai mare. pana la 4-6. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. brate si cordoane se observa un. Pe tulpina. cordoane) si provin din muguri dorminzi. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. de la 1-2.. dupa 5-8 ani. . rareori mai multe. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. 1998). care incepe sa se exfolieze.corcani". prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome. Mustea. Tamaioasa romaneasca). cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei. de regula. cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide.. noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. de obicei este 1 sau 2. Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie.punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili.cotoare". grosimea de 10-20 mm. de regula. ele. se recunosc. elemente semipermanente ale butucului. Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului. sunt ramuri de ordinul I.. care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala.

respectiv a productiei de struguri. rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. Huglin (a ca . la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini.Elem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A care este supusa anual vija de form a clasica.cep de rod. cepul poate fi: * cep de rod. la Fig. 9).coarda de rod m ijlocie. prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Prin taierea de rodire. Pe langa aceste tipuri de cep. rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili.coarda de rod scurta.mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere". toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii. * cep de siguranta. o parte din elementele cordi^S. b . . a . e .form a Tnalta. Coardele rezultate din acesta. care poarta denumiri specifice in viticultura.calara§.cep de rezerva. f.1959) afirm P. atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. d . rezulta astfel elemente lemnoase noi. sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial. * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator. situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. B . 9 . iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi.. c vie. Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc. g -anuale lemnoase sunt indepartate.

iar lemnul vaselor de lumenul este mic. cand are 13-16 ochi. sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi. o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). cand are 8-12 ochi. In functie de lungime. aflate pe lungimea coardei. In unele tari (Bulgaria. cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. Morfologia coardei. mijlocie. .bratelor) butucului si cepi de rezervi. In unele situatii. plasafi la baza brafelor. in pozitie laterala. Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. coarda poate fi scurta. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. se afla ochiul de iarna. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. in partea inferioara. Coarda anuala este formata. formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. ci undeva in apropiere. cand are 17-20 ochi. in urma aparitiei golurilor. din noduri §si internoduri (fig. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat. Marimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. la forma clasica. mai bogate in substance de rezerva. 10). Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. lunga. cu insuficient lemn anual. intalnita numai la forma clasica. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi. Nodurile au o grosime mai mare cu 2. Opus mugurilor.3 chiar 4 mm faja de internod. caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. de regula. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. Calarasul prezent. ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. in acest caz veriga de rod este denumita disparata. lunga. In dreptul nodului.

examinarea in primavara a culorii ei concava. care anuala: a . Diafragma este sensibila la ger. campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri. Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie. sau partial. 11 . la nivelul ei se Fig.diafragma plancalusului la punctul de altoire. la nodul cu carcei: b .diafragma da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. ci asimetrica. formarea radacinilor adventive sau a Fig. de regula. prezentand patru parti distincte (fig.Prezenta diafragmei in zona nodului: a . conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. Internodurile. se observa ca aceasta nu are o forma circulara. de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie. Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana. cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig. 1012-15 cm la soiurile viguroase (ex. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: . Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor. Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in. se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. dupa care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). 12). Pinot gris). intre 8-12 mm.nod: b sunt folosite la pornirea in vegetatie. Cramposie). lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile).daca se face o sectiune longitudinals prin rod.' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei).10 . este cuprinsa.Coarda depoziteaza substante de rezerva (amidon). internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. Pe aceea§i coarda. 11). neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa). In general. ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). planconcava sau plan-convexa).

dupa formula 2/5. cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable). tertiari. cu diferite nuanje (roscata. * vegetativa. La noduri se afla frunzele dispuse solitar. varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda. d . cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. la subsuoara frunzelor. lastarul pierde parjile erbacei (frunze. formati in timpul vegetatiei. 13 . la noduri. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali.frunza. formati din mugurii secundari. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza.copil. cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna. de culoare verde. se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). Dupa fertilitate. la . lipsiti de inflorescence. in varsta de pana la un an. uneori din mugurii secundari ai sterili. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.) in functie de soi. Copilii sunt lastari anticipati. opus frunzelor.Lastarul tanar la Vitis vinifem: . Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. la inceput erbaceu. Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili. Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). f . pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor). La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte. iar deasupra acestora nodurile poarta carcei. secundari (de inlocuire). lastarii pot fi: fertili. c inflorescenta. iar la sfarsitul toamnei. din mugurii de copil. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali. odata cu aparitia temperaturilor scazute. altern 'si distih.carcei * generative.Lastarii sunt ramuri tinere. aspect) sunt asemanatoare coardelor. Lastarul. vinetie etc. la unele soiuri poate fi erecta (Columna. Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11). Originea lastarilor poate fi: Fig. 13). in care se transforma. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig. Rkatiteli). cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri.intemod. dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ). e . iar in axila acestora se dezvolta mugurii.nod. cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. cand provin din gemula embrionului. a b . acoperite de frunzulite suprapuse.

completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba, Regina viilor etc.). MUGURII Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. §i Toma C., 1985). Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari si mugurii dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind un complex mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M., Alexandrescu I. §i colab., 1980). Clasificarea mugurilor se poate face dupamulte criterii: mai 1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda, mugurii pot fi: apicali, axilari, coronari §i dorminzi 16) (fig. M ugurii apicali (terminali) sunt muguri simpli, cu un singur con vegetativ, situati in varful lastarilor si copililor, asigurand cresterea in lungime a acestora. M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari si copil la Fig. 16 - Am plasarea mugurilor subsuoara fiecarei frunze si la nodurile coardelor de un an. Acesti pe muguri din lastar (dupa M artin T., 1988): sunt complecsi, alcatuiti 2 - 9 muguri sim pli si A - lem n bianual; B - lastar formeaza asanumitul"ochi". principal; C - m uguri coronari; M ugurii coronari (unghiulari) sunt mugurii D - muguri axilari dispusi de jur imprejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o forma ascutita (unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta labuna de cat ger mai mugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in

care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si colab, 1974). Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei, reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985; Tardea C. si Dejeu L., 1995).

FRUNZA Frunza este un organ lateral al tulpinii, cu simetrie bilateraia, structura dorsaventraia, crestere limitata, durata relativ scurta de viata, care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii, primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern, distih (dupa formula 1/2), cu excepjia lastarilor embrionari, la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. Morfologia frunzei. Frunza la vita de vie este simpla, completa, alcatuita din limb, petiol si teaca. La baza frunzei exista doua stipele caduce. Limbul (lamina) este partea latita a frunzei, cea mai importanta, deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante, folosite in ampelografie. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului, doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3), toate avand ca origine punctul petiolar. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat, cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc., ultimele ramificatii se anastomozeaza, formand o retea dens. Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale, care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar. Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob, deosebindu-se: lobul median, delimitat de sinusurile laterale superioare, lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori, aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar.

Limbul prezinta caractere specifice soiului, care fac obiectul ampelografiei, cele mai importante sunt: marimea, forma, lobia, forma si adancimea sinusurilor, dintatura, culoarea si aspectul, perozitatea etc. Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime, masurata intre punctul petiolar si varful mucronului), limbul este mic, cand are sub 10 cm (Traminer, Pinot), mijlociu, cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala, Chasselas dore), mare, cand are 15-20 cm (Ceaus, Dodrelabi), foarte mare, cand are peste 20 cm (Riparia gloire). Forma limbului, data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale, poate fi orbiculara, reniforma, cordiforma, cuneiforma si pentagonala. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta, limbul poate fi: intreg (Cramposie), trilobat (Afuz Ali), pentalobat (Feteasca alba), septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). Forma sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale), U sau lira, iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale, avoidale, circulare, triunghiulare. Marginea limbului poate fi dinjata, cand dintii sunt mici, ascutiti, perpendiculari pe limb (Aligote), serata, cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata, cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. Dintii pot avea o succesiune regulata, de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg), sau neregulata (Cadarca), pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie, mai ales spre varf (soiurile aromate). Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari, poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante, mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie, a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati, iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet), atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. Limbul prezinta, in special pe partea inferioara, peri, in functie de prezenta, desimea, lungimea, rigiditatea lor, limbul poate fi: glabru, scamos, pufos, catifelat sau pantos. Petiolul este partea care sustine, asigura legatura intre limb si tulpina, orienteaza lunbul spre lumina, amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori; are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara, cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Petiolul are culoarea verde cu

nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla in continuarea limbului. Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi. La baza frunzei se afla doua stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956). CARCEI Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand aceeasi origine cu inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care intalnesc un suport, se infasoara in jurul acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica, in caz contrar se usuca si cade. Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei, dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei, urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca.

ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala. F . sau cu 2.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. Pe lungimea lui se observa un nod. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari). ia aspect de aripa. Pedunculul este mai mult sau mai putin cilindric. in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. E . • Coeficientul de fertilitate absolute(c. numarul acestora putand ajunge pana la 1000. 24): peduncul. dupa pornirea mugurelui in vegetatie. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis.f. de culoare verde sau rosu cu diferite nuante. conditiile climatice. La Aramon. C. O inflorescenta contine un numar variabil de flori. O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit.a. D. Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga.ramificatie sub forma de carcel. uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa.f. dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de C . opus frunzelor.buton floral Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala.a.f. la sectia Muscodinia.r. . Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence. 24 . este influentat de conditiile naturale si tehnologice. G – asemenea opus.Alcatuirea inflorescentei: A – peduncul. variabil ca lungime. de multe ori subunitare.a. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici. acinfloral. Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima ramificatie.D.rahis. 1965). La unele soiuri (Selection Carriere.. in functie de soi. fiind alcatuita din (fig. uneori in verticil. sau la nivele apropiate. dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator.ramificatie de ordinul III. uneori mai mult (D.B . Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Bakator). Oprea. avand dispozitie si origine similara carceilor. INFLO RESCENTA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. H . glabru sau pufos. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural. ramificatii de diferite ordine si flori. unde uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele.ramificatie de ordinul I. Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c. incepand cu nodul 3-5. in timp ce C. constituie un caracter mai stabil.ramificatie de ordinal II. in functie de soi. La unele soiuri ai a doua. uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera. ereditar.Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). in medie intro inflorescenta sunt 100-400 flori. tehnologie etc. dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. chiar a treia ramificatie.f. la acela§i nivel Fig.

mijlocii (10-18 cm). rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. rari (lacsi) si foarte rari. sau erbaceu (Kis Mis). mijlocii (2.5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). mari (3. cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g. pe care se inserti pedicelele boabelor. gustul etc. 2001). forma. Oprea.0-3. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). semilignificat (Coarna neagra). densitatea boabelor etc. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate.1-1. din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate). verde-cafenie sau rosie. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace. cilindro-conica sau ramuroasa. mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate). consistenja pulpei. In varful pedicelelor se afla bureletul. utilizat in amelografie. . conica. sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica.9 g). Baca (bobul) prezinta.9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm). variaza cu soiul.5 g). Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti). cilindro-conica. cand boabele se deformeaza. mici (intre 6-10 cm). pedunculul poate fi lignificat (Aligote). datorita caracterelor morfologice: marimea. este compus din: peduncul.Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). respectiv a 100 bobe. Pedunculul are o lungime variabila.6-4. caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). prin greutatea unui bob. cele de 12-18 mm mari. de asemenea. cele de 18-24 mm si foarte mari. culoare. La maturitatea deplina a strugurilor. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm. Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. forma. marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. culoarea verde. Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. rahis si ramificatiile de diferite ordine. mici (1. mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). mici. densi. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici. conica sau ramuroasa. cand boabele se ating fara a se deforma. Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. conditiile climatice si tehnologia aplicata. Forma. de la 2. cele cu lungimea peste 24 mm. cele de 6-12 mm mijlocii.

Pentru 1 Ha. gri (Pinot gris). dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: albgalbuie (Plavaie).tinctoriale" (Alicante Bouschet).. cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). soiuri numite .unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz. scoala de pom i. se rezerva 1 Ha. .scoala de butasi .2 Ha. este parte Suprafata scolii de pomi este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora. galben-aurie (Chaselas dore). asociat uneori cu un gust ierbos.scoala de pomi. galben-verzuie (Feteasca alba). precum si de punctul de pe diametral mare. elipsoidala (Muscat de Hamburg). rosie (Cardinal. Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha.pentru recoltarea butasilor. tamaios sau foxat. Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : . .5 Ha. ovoidaia (Coarna neagra). zemoasa (soiurile pentru vin). . -plantatii pomi pentru altoiuri . Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp. obovoidaia (Muscat de Alexandria). caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urm eaza.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa). Culoarea boabelor este verde pana la parga. Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. -plantatii de seminceri . neagra. sferica (Chasselas dore). obtinerea drajonilor de zm eur. semicarnoasa (Chasselas dore).Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime.scoala de marcote. caracteristic anumitor soiuri. cilindrica (Afuz Ali). -colectie de arborete (sau teren liber) . -colectie de soiuri .. .2 Ha. -capsunarie .10 Ha. Rosioara). lipsind din mezocarp. mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). robz (Traminer roz).9 Ha. Consistenta bobului la maturitate poate fr. verde-galbuie (Creata de Banat). din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni. Gustul boabelor este dulce-acrisor. Asolam entul scolii de pomi este de 8 ani. livada pentru recoltar astfel. de . plantatia de arbusti fructiferi .scoala de puieti.

butasi si marcote inradacinate. capsunaria si arbustii fructiferi. cand sola este de 5 H a scoala de Pentru a infiinta 5 Ha.0.1-0.arbusti fructiferi. Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e. .5 Ha.pomi altoiti.2-0. de sem inceri. Pomii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocuiti.000-150.de pom i.2 Ha.40 Ha. pe langa producerea materialului saditor selectionat. -perdele de protective . . pentru fiecare hectarpom i. Pepiniera are scopul de a produce : . -teren pentru stratificat .3 Ha.8 Ha. Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0. .puieti din seminte. -scoaa de pomi .25 Ha de puieti. -scoala de butasi .3 Ha. Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti. Suprafata unei sole este de 5 H a. de scoala Amenajarea.1 Ha.2 Ha.000 puieti de calitatea I. -drumuri .2 Ha. . TOTAL 100 Ha. . Pe scoala de pomi este nevoie de 0. -scoala de marcote .-scoala de puieti .8. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor CURSUL Nr.4 Ha. solul sa fie usor si fertil si usor indinat. -specii ornamentale sau forestiere . -rachitarie .5 Ha. Dupa felul lor. scoala. in fiecare an este nevoie de 125. livezile d altoi. fac cercetari si experim enta legate de producerea materialului saditor si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor. pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni. se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor. D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a. 3 P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei P epiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi.seminte de pomi. -pepiniere experim entale care.constructii si curti . . El trebuie sa indeplineasc de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa.

si deteriorarea puietilor. puieti. pom i altoiti cu form ata. peri. de asemenea. cumpararea unui material de calita uscarea inferioara decalarea epodi de plantare etc. butasi. inmultirea pomilor prin samanta nu se prin am estecarea sem intelor la intam plare. Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : . CURSUL Nr. ciresi padurete. se va tine seam a de : . ci se recolteaza num a face seminceri eliti.condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta. zona in Materialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta. prin aducerea puiietilor din cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera . . corcodusi etc. sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat respective si normele de calitate. se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. Alegerea locului La alegerea locului. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . Samanta destinata pentru insamantare. Pe langa semincerii salbatici. marcote . . drajoni) se produce in pepiniere specializate. .necesara pentru extragerea semintelor.locul pentru pepiniera. trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie.care servesc pentru recoltarea altoaielor. In producerea materialului. este nevoie de m aterial saditor.puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor.. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti. sau unde tem peratur fata 650-700 m m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C . reavan siun subsolcu fertil si profund. care sunt produsi in pepinierarolul ei este de a produce pom i.D eci. la alegerea locului trebuie sa se tina seama tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are de . . pomi nealtoiti ca : meri.plantatia de seminceri . organizarea si dotarea sectorului pepinieristic Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. iar im portant ei consta in aceea ca produce m ate deci selectionat si in cantitati corespunzatoare. trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de clim a a care il deserveste.cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m . Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si fiecare pepiniera trbuie care este aiba obligatoriu scoala de puieti. se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. Am enjarea. se extrage din fructele speciilorcarepom i de servesc ca seminceri .plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii. . Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc. . afinitate la altoire sjide calitate a fructelor.

sunt zmeurul si murul.seminceri altoiti (portaltoi franc). .simpli . SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni.o ram ura de 1 an. par 4-5gutui)cirea . Can au 4-6 frunze. altoire . prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . visin . lungime.prin stoloni si drajoni. si cm. par. Stratificarea semintelor face in nisip. mar. pe rind. Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii. se inm ulteste prin butasi numai coacazul. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. porumbarul.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca gutui se folosesc fructele provenite de la soiurile romanesti mai bine adaptate. .artificiala . Speciile care se inmul obligatoriu prin drajoni. semintelor seci si sortarea dupa calitate. gutuiul. corcodusul. Fructele provenite da la . este o crestere intensa. Alte specii : prunul.Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. . far puie este rasariti uniform. taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm. puietii se raresc la 5 cm. se deosebesc butasi de tulpina . se .caulinari si de butasi radacina radiculari.marcotaj.crestere normala. portiune . Varful va emite lastari . Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturare impuritatilor. ingrasaminte cu N. Recoltarea fructelor pro de la seminceri nealtoiti ca . Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie. Dupa felul lor pot fi : . paradisul. in practica pepinierelor.naturala . Orice butas. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic. cm. In practica pomicola. radacinii sau frunzei care . emit rad dreptul fiecarui mugur din care se formeaza o rozeta de frunze. /Ha. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : . muschi sau turba . iar pentru cele care se seama primavara perioada este mai mare. ca un scut. a apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. se pot iriga si se fertilizeaza cu 150 Kg. O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara goluri.cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie . Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de cm intre are 3 rinduri distantate la 10-15 Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solul. inainte de semanat se face sau cu pichetarea rindurilor. semintele mici ( gutui) se seamana cu nisip cu tot. 15 iulie-1 -d e septembrie . dar inmultirea lor nu este rentabila. visinul. alunul.o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani. meri. Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). dusenul. se de a Durata de stratificare. butasire . dar se mai pot inmult butasi lem nificati. peri pfidureti. ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii. migdalul pitic. se executa rigole cu sapaliga. caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului.cu calcai .o ramura de 1 an. cu scopul pregati sammta pentru germinare. au insusirea d drajona puternic. fiind separata de planta mama si pusa in conditii fa de crestere se dezvolta ca un individ independent. asemenea tulpini se numesc stoloni.cu cartig .

pentru a emite radacini . se combat bolile si 8daundtorii . anual: lucem S (T n prim ul an de folosintS). se calca. In cursul perioadei de vegetatie se praseste. solul se m entine in perm anenta stare de afm are. Asolamentul §colii de puieti: . trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . se uda. buruieni. agrisul. Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . dusenul. fara a fi de planta mama . de pom i sau de butasi. Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din adT n n§. Nivelarea se face prim 5vara.Butasirea in verde se face in sere. se una douS face o ardturS admcd de prim SvarS la 30-35 cm . sau chiar desfundat din toamnS la 50 cm . se p 3-4 ani.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. §an tu rile r5m T n Tn d la m argine. legum icole sau cerealiere. gutuiul. folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se va m obiliza teren pra§ile m ecanice si m anuale. sigrape. cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pomi trebuie sS fie de 8 ani. se uda apoi se trage si restul de pam ant in sant pana la nivelul solului si se calca usor. lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere. Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi. se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care prod fotosinteza si due la inradacinare mai buna .Aceste noi plante poarta numele de marcot inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu .Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia. lu crarea T n cepT n d la toam cim ea m ijlocu l p arcelei. la de 50-60 cm . paradisul. la 10 cm . este ~ form ats din legum inoase legum inoase anuale. rasadnite si slarii. Pentru parcela destinatd sem intoaselor.Dupa terminarea perioadei de detasate vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama. Se planteaza in santuri de 18-20adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate ant cu cm pam din sapa in sant. corcodu unele soiuri de mar. alunul si mai rar prunul. cultura prem ergStoare §colii de puieti. prin aplicarea a 7-8 prasile T crusts sau toatS perioada de vegetate. D up§ rasarirea puietilor. . de T ntretinere. lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor . Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de la o planta se ram urile acopera cu pam m t partial sau total. Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pom ilor: cultura de bazfi este scoala de pu butasj sau de drajoni.

despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. se face ctte o limb pe ca Tn scopul maririi suprafetei de contact. iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda.2 Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ramura cu 2-3 m uguri.care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice. altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ Portaltoiul se taie putin Tnclinat. In acest locas. taieturile §i partea r§masS cu scoarta. restul muchiei interioare . se leaga sj se unge cu mastic. altoii se introduc fara despic prealabiia. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare. se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale. Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn. Copulatia se poate toate speciile. Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea altoi aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. apoi se leaga strins §i se ung c mastic. formeazS un Din portaltoi. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi §i mu§uroie§te pTna la primul ochi al altoiului.. opusa ochiu este cu scoarta. Oricare ar fi m etoda de altoire aplicata prim avara . o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. altoiul se Tmbina cu portaltoiul. CTnd scoarta este suficient de elastica.C astfel TncTt mugurii lor sa nu porneasca Altoiul. altoii se pastreaza la o tem perature scazuta sub 4-5°. iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . tn locul dezlipiri se introduce altoiul. mai adtnc cu 1-2 mm. CTnd se pun doi altoi. cu doi trei muguri. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic. Altoiul se fasonea doua t5ieturi. Dupa executarea limbilor. . Altoirea subscoarta sau Tn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ PTna Tn acel moment. Cele pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic ori mai lungi decTt grosimea lor. neteze§te retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult mai lun Tntr-un decTt la copulatie. se scoate din scoarta §i lemn. se fixeaza altoiul. se aplica altoiul. Cele doua taieturi. iar o planta Tntreaga sau un butas.Daca se aplica un singur altoi . Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicatorul batfndu-se cu sau un mai mic. sub un unghi de 60-70° astfel TncTt. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie 25-30° . tn doua planuri. mai putin la nuc. de aceea se adTnce§te apoi se leaga sj se putin altoiul unge cu mastic. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alteia. portaltoiul A ltoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. . TmbinTndu-se dupa diferite mai folosite sisteme in metode. ele Tn unghi de nu se Tntretaie ca sa formeze m uchie Tn lemn alb decTt putin Tn partea de jos . egale Tntre ele.

corcodu§ . §i rafie (sootita 1 Kg. se scoate plantatorul din pSmmt si cu piciorul. prunul. Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de pe cab vedereaplan taY ii. care are ca scop m entinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntu de primdvarS. se trece la bilonarea puiefilor .de la colet. indiferent daca toata" adTncim aceasta portiune este Tm bracatanu cu ra"dacini. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa".. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd unde altoirea. de data aceasta oblic. corcodu§. zarzarul. la 1000 puieti). din se afara Tnspre cablu. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dimineata si TnceteazS la ora 11 . ISsTndu-se Tn cuib dup§ r§s§rire puiet un singur semanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa plantare. mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare. §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. astfel : parul. se pune puietul Tn gaura. de la colet. bilon Dupa" bilonare . Altoii. apoi se trece la mobilizarea terenului de si se pe 'intervale. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic. de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. ciresul. sau Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. Tn locul lui ram Tnm d o gaura . admcime. dupa care se executa" o prasila data de 1 august. se taie tulpina puietilor string la marginea parcelei pe alee. Tulpina se scurteaza la 8. Dupa . Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. apoi se reia de la ora 17 . piersicul. zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadni transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii. mar. se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti.. visin . Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm . de-a lungul rTndului. TncTt coletul acestu nivelul solului. TncepTndu-se cu cei care T D upa termina" mai repede perioada de vegetatie. gut Echipa de altoire este formata" din trei muncitori .. Se m ai pot Tnfiin^a scoli de pom i: sem Snare directs. bilonul poate fi redus la jumState. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm . plantarea facmdu-se Tn ma LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. puietilor taindu-se scurt la 18-22 radacina cm.scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. poate Tncepe altoirea puietilor. pm a seara.un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu altoiuri legStori. fii 10 cm. apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi.

de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou .i altoiti §i neprinsi. T Sierea trebuie sS fie cu 0. DupS 14 zile de la prindere . cu scopul de a create §i a TnlStura curbura . de la sol §i se altoiesc cu ramurS deta§atS. . Se mai practica §i metoda fara cep. taierea la cep . pornindu-se de la nivelul vT rfului m ugureluf. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august. a mugurele nu s-a prins. zarzSr. plivirea cepului de lastari . AceastS a doua legatura. drept ciupirea lastarilor anticipati . deasupra tulpina altoiului sau a solului §i ca urmare aceastS portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep.8-10 zile se verifies prinderea altoiului. legSturile se sISbesc. el sevind ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. deoarece la taierea cu cep . jos Tn sus legStura de rafie se TnlSturS de pe puiet leagS din nou. cu fierastr .se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . iar daca se altoiesc T se recepeaza la 2-3 cm. are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. m ai TnaltS decTt vTrfu mugurelui. sintetice. Altoiul prins. taierea cepului . . decalarea epocii optime de altoit de pomt ctmpul II (anul II) §coala . Anul al ll-lea Tncepe efectiv din martie cm d se executa prim ele lucrari Tn pepinierS.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat nu s-a pr se altoiesc Tn primavara. cu rafie.urSri de rafie deasupra si dedesuptul sj se mugurelui. altoirea Tn cTmpul II . tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa ochiului. fire cepul.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului. par. paradis .este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10-15 cm.5 cm . Referitor la numSrul de puiet. gutui. lasm d o atingere urm a verde sub m ugurele altoit. visjn. atunci cmd lastarul s-a lignificat . cu foarfeci bine ascutite §i se executa opusa mugurelui. Tn careTnlSturS tulpina im ediat deasupra m ugurelui altoit. cmd ace§tia nu mai a putere sa m ai creascS . acest treb Tnlaturat definitiv de la baza luna iunie §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i ISstarii care au crescut pe acesta pm a a Tn TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie. se face economic de forta de munca. cu cosorul sau daca el este gros .se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga . se caz AceastS m etodS are avantajulrana cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza repede. prun ). iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.se executa la pomii care au cep. §coala de pomi cTm continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc. efectuarea defectuoasS a altoitului. . mugurele altoit are o p ca terminals pornind mai repede Tn vegetatie. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . fScTnd cite douS Tnf5s. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . palisarea ISstarilor altoi . pi 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . puietii se reteazS la 10-12 cm.care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. TntrucTt el face suber de protectie. se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. pentru ca altoiul sS creascS nestingherit.

deoarece se T ngroasa si creste prea putem ic T n cT m pul III. pentru a demonstra cum se executa proiectarea .20 cm) si ca se fixeaza se ca Tnaltimea trunchiului la 1m . fiind al doilea an pe care alto IS a iesit T l petrece T n pepiniera .6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot. se lasa 4 lastari porniti din m uguri succesivi si se suprim S res se afla" deasupra uftim ei ram uri.sunt douS lucrari principale caci de fructe este influientat§ de form a de productia coroana. soi si m ai ales de portaltoiul folosit si form a de coroa adopta Tn cultura pomului. piersic si visin.se face la speciile cu crestere viguroasa. se foloseste unca de exem plu . Taierea are .i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului .piram ida franceza. 80-120 cm.deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. Proiectarea coroanei se face cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm se scot la inel tot. grSdini 50-60 cm. Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form coroanS de coroanei adoptata .80-1. fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari. iar pom ul paraseste pepiniera cu eta Aici se executa lucrarile : . Trunchiul pom ului va avea urmatoarele Tnaltim i conform STA S-ului : 120-150 cm. pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa . Cel de al saselea mugur fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ Tn cm.se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ . iar daca are refacere se recepeazd la 2-3 ochi deasupra punctului de de puterea altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul.trunchi pitic sj semipitic. E l poate parasi doi pepiniera sub form d de varga fara coroana sau sub form a de pom cu coroana. Daca lastarul D in a suferit. pentru a stabili Tnaltimea si form a de coroand pe care le va avea pomul. .se ia rigla si model a§aza ITnga pom . formarea coroanei tn ctmpul II .trunchi mijlociu. obligate moderne. si un foarfece.verificarea stSrii ISstarilor . pentru palmete altoiti pe paradis. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei. obligate clasice. dusen §i 30-60 cm.trunch formele de coroanSAcestea pot fi : libere. tratamente de combatere .pentru pomii cu talie mare. De la 1 m. .aceasta iarna. se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul . proiecterea coroane! si formarea el . adm itindu. daca el este apt pentru forma de coroanei.viitorului pom depinde de specie. iar al saselea. trunchi malt si portaltoi vigurosj . Piersicul trebuie sa eliberez obligatoriu pepiniera dupS ani . .se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarulu imprejm uirea cu gard . care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana. pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi. de pom i ctmpul III (anul III) §coala In aceast§ scoala . gutui. . .se urmaYeste forma din care starul din iarn§. Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului. se num ara 6 muguri co din care 5 vor da nastere ramurilor de ordinul I al primului etaj.portiunea de lua nastere ramurile coroanei si cepu unde vor . axului coroanei.de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei.

se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc. tSierea la inel . marcotelor .i puietilor se face cu calibratorul. iar ramur coroanS dupa" plantare se vor tala la 2-3 ochi. Valorificarea materialului saditor evaluarea materialului sdditor . tulpina sanatoasa . Sortarea butasjlor. sa fie sanatoase fara pete §i vatam ari. fara urme de degeraturi coaja neteda" . de pom si cu ajutorul ei. se 8 .este o lucrare principals . Pomii trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% . ei a l§sa dot. la 17000 buc/ha . La scosul manual pe o parte a rTndulul la o distant^ de 15-20 c face se un sant de 50 cm .se scot cu plugul . de modul se executa depinde calitatea acestuia. Productia de pe puieti este de 200000-300000 bucSti la la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati la speciile semintoase.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de cite ori este nevoi la 20 palisatul . sa fie viguro§i. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm ./ha .te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice .scopul de a limita Tnaltim ea trunchiului si de a permite cresterea ramurilor din etaju! I ciupirea lastarilor . un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt. paY 19-21000 buc/ha. se salta pom ul Tn acelasj tim p. Tulpin dreapta . Tn vTrsta de 1 radacina sanatoasa . grinding. Puietii. se face pe timp bun afara iar la puiet din marcote si butasj .la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o singura taietura fa 1 iulie. Se iau 10 probe pentru fiecare specie iar o eval precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. sa aiba radacini cu trei ram uri de 35 cm . material de calitate inferioara".sa aib5 autenticitate de 100% . sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt m uncitori. productia §i calitatea materialului saditor .se scot manual prin distrugerea bilonului. Probele aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num luate se de puieti la m p. lipsa de vTnzari.ger.se face Tn luna septembrie prin numarare.5m. se scoaterea materialului sSditor . la ha iar productia de pomi altoi'ti . §coala spi. dupa ce s-a terminat scosul. Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la h fSr§ marcotele 80-140000 buc. marcotele si pom ii la care nu a c frunza pTn§ la data respective' desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint. de paraziti declarati periculo§i.la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. cum puietii din scoala de puieti . ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta §coala pom ii scurt deoarece Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu Tn livada".se face la lastarul de prelungire. marcotele . v§t§mSri de ger sj paraziti. §i cu sortarea materialului saditor . care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinTndu-se productia probabila". Pui Ha trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . epoca .este locul unde se planteaza pomii nevinduti. .se scot cu pluguri speciale sau manual. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0. prun 11buc.la cais 12-15000h a . se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare ma la punctul de insertie cu butucul pomii . Puietii sco§i sunt sortati si stratificati. numarul probabil de puieti se stabiles.se exprima numeric si calitdti la unitatea de suprafata .tal .

apoi balotii. se stratified f§ra a fi legati. iar la distante mari se ambaleaza. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. paie . ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. Pom ii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. altfel. iar pentru interior. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. Pe ica se Tntind la sol 8 sTrm e cu lungim ea de 2-2 o arie m si la 40 cm una de alta. aici. se leaga Tnde 10 bucS ti. Peste sarmstrat de 5-6 cm de paie . santurile se fac adTnci. stratificarea materialului . iepuri si soared. ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati. s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . Locul unde se stratifies materialul sadito trebuie s§ Tntruneasca" urmdtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. Puietii. expedierea si transportui materialului . papurS. se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m mt m§run calcd cu piciorul.se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. 5 . . iar un e. Tn continuare se ia pammt de alaturi §i se pune peste puieti face prin scoaterea pSm m tului un alt sa TncTt se Tn care se pun alti puieti pTna se termina stratificarea lor. unde s-a pus pSm mtuI scos odata cu sSparea santului.se face astfel. se pune peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de ger si atac de de ger. Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. coceni de potumb . pachete CURSUL Nr. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. Pomii Tnainte de a fi ambalati.num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. ambalarea. Tn santuri. Balotuf se eticheteaza. culcati pe parte 40 cm.

aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii.Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi . pichetajul in evantai. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pomilor sau antieoliene Speciile de pomi care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv. sa aduca un venit oarecare ca fructe. araci pichetajul in dreptunghi. panglici de otel. fise. plantatii de pomFelurile de livezi : i.U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. . culturi pom icole pure. scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control. echer) m ire. balize. lem n de foe din curatatura.• Terasarea terenului terase individuate. Alegerea locului pentru livada Tntocm irea planului de T nfiintare. cultura pomilor Tn fineat§. cu scopul de a produce fructe s livada de pomTipurile de livezi: i. drumuri secundare Lucrari de amenajare a terenului . strme gradate. sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : doi pichetarea in chinconz. livezi pentru consum local. Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale. livezi comerdale. pichetarea in triunghi isoscel.(teodolit. • . drumuri centrale. culturi agropom icole. pfchetarea in triunghi echilateral. sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un situat la jumatatea distantei dintre pom i situati pe rindul vecin. picheti. fam livezi didactice.jaloane. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric . maiuri. terase continui..grSidlnl iliale. S3 creasca repede. livezi experim entale.

. din punctele sale extreme. iar restul speciilor Tn continuarea acestora. iar o sosea. pe terenurile Tn panta. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici. gutuiul §i pe treimea prunul. o cale ferata. pomilor Plantarea Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare. perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor. se planteaza pe latura sau laturile ca tires expuse vTnturilor dominante. se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . De la linia de baza. perpendicularele de p baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa o figura geometries regulata".se planteaza caisul §i visinul. prinderea pomilor la plantare este mai micS . Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. borne si picheti.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) . iar pe treimea superioara . epoca de plantare . semipenetrabile. m arind astfel costul Tntretinerii. scoflndu-se' clinurile terenului la marginea acestei rezulte Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie pomii trebuie udati Tn m od obligatoriu . pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . CTnd avem o form a neregulatS. Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . frunze pentru cre§terea vierm ilor de matase. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade cTndnu este Tn pSm TntuI Tnghetat. o linie de telefoane.pe treim ea mijlociese vor planta marulaltoit pe mar franc . piersicul cire§ul si nucul.epoca de planta la 15 se poate prelungi practic pma februarie. dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase . prunul§i nucul. astfel lungimea unei subparcele poate ft egal lungimea parcelei. Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. se trece dir subparcelare. emite asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . aceasta baza se materializeaza prin jaloane. r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care devin active. se va ad urm atoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile.marul. gutuiul sj parul altoiti pe gutui. se repartizeaza: infejioarS . din punct de vedere biologic.fncadrarea terenului: pe un teren organizat. penetrabile. iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual.pe treimea mijlocie .se planteaza parul. Plantatul de primavara . paradis si chiar mar franc. pe treim ea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul.dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§. speciile de pomi rezistente la: vint si nuc.

au aceeasj epoca de co aceeasj valoare comerciala. se 4-5 rm duri din soiul cu valoare mare §i -1 planteaz§ rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. sisteme de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi. stabilirea distantelor de plantare . Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea mu§uroiuluidin pamtntul rezultat se face o copc§ cu marginile de si cm pentru retinerea apei din ploi din udari.pStrata. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la includS cei doi picheti control. premergatoare plantdrii pomilor Lucrdrile desfundatul terenului. inversarea dac§ pSm Tntu! din orizontul B este nepotrivit. pichetarea terenului.Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. Din aceastS grup§ fac parte: fata Tn pichetajul in patrat. Forma grop rotunda. care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor . Tm potriva iepurilor plantarea s-a fScut toamna. prezentarea modului corect de plantare. asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost pic de de baz§. felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi mai m pe de decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa mecanizat. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. urmmd ca A (0-40 restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul unde se va strmele bate tutorul. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea.acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului est mare . prin care se stabileste pe teren locul unde s planta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: . pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. si exista pichefii de control. din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. astfel se reduc paza si chel recoltare. soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele. Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . va Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. adica sa fie interfertile. mocirlirea pomilor. sau : . se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. a caror epoci de coacere sunt diferite . dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamn facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. de conditiile de mediu. distanta de plantare fi m ai mic§ . pomii fiind m ai de§i pe rind se pot apara m ai usor.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 de Inainte zile plantare. nu se face straturilor. SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . trunchiului pom ilor Tn aceeasi • zi cu Tnvelirea plantarea.

Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. Tm potriva iepurilor plantarea s-a fScut toamna. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. sau : . SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . urmmd ca A (0-40 restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. prezentarea modului corect de plantare. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe terenuri sapatul inerbate .reducerea ramurilor Tn coroanS . dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea mu§uroiuluidin pamtntul rezultat se face o copc§ cu marginile de si cm pentru retinerea apei din ploi din udari. si exista pichefii de control. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. inversarea dac§ pSm Tntu! din orizontul B este nepotrivit. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la includS cei doi picheti control.pStrata. mocirlirea pomilor.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . legarea pomilor de tutore. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamn facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. lucrari de ingrizire aplicate pomului. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul unde se va strmele bate tutorul. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost pic de de baz§.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun.Din a doua grupa: udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 de Inainte zile plantare. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. nu se face straturilor. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. Forma grop rotunda. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. Din prim a grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. trunchiului pom ilor Tn aceeasi • zi cu Tnvelirea plantarea.

calusarea ramurilor prea apropiate de ax. lucrari de ingrizire aplicate pomului. legarea pomilor de tutore. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe terenuri sapatul inerbate . apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor.Din a doua grupa: udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie. stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica . completarea golurilor. ciupirea ISstarilor porniti din m ugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!. . Din prim a grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata.reducerea ramurilor Tn coroanS . Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful