P. 1
normativ_acustica_constructii

normativ_acustica_constructii

|Views: 52|Likes:
Published by Cristina Boboc

More info:

Published by: Cristina Boboc on May 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2011

pdf

text

original

2

COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect
Ing. Ioana Mihaela Alexe
Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan
Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia
Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin
Conf.dr.ing. Viorica Demir
Ing. Mircea Alexe
Ing. Constantin Prăun
Sing. Marius Radu Demetrescu
Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail



























3



VOLUMUL I



Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane
Partea III – Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit,
social–culturale şi tehnico-administrative
(Revizuire şi completare P 122-1989)


Redactarea I


Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică














4

CUPRINS

Pagina
I. GENERALITĂŢI ......................................................................................................... 3
I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... 3
I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... 5

II. CLĂDIRI DE LOCUIT .............................................................................................. 8
II.1. Locuinţe (individuale şi colective) .......................................................................... 8
II.2. Hoteluri .................................................................................................................... 10

III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... 17
III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine
de copii, instituţii de învăţământ superior) ......................................................................

17
III.2. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete
medicale individuale) .......................................................................................................

22
III.3. Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) ..................................................................

29
III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot
acoperite) .........................................................................................................................

40

IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ 46
IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu
publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi) ...............................................................

46

V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ .............................. 52
V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,
baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de
prestări servicii) ...............................................................................................................


52

Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE
CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE CONDIŢIILOR ADMISIBILE PREVĂZUTE
ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI ...................................................................


61

5
NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCŢII
ŞI ZONE URBANE
PARTEA III – MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
ZGOMOTULUI LA CLĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL–
CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE
(REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989
Indicativ .................
Înlocuieşte P 122-89




I. GENERALITĂŢI
I.1. Obiect si domeniu de folosire

I.1.1. Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie
respectate la proiectarea clădirilor civile, şi/sau la schimbarea destinaţiei unor spaţii din cadrul
acestora, ţinând seama de activităţile ce se desfăşoară în interiorul lor, în scopul respectării
cerinţelor de igienă, sănătate, protecţia şi refacerea mediului şi de protecţie împotriva
zgomotului.

NOTĂ: La lucrările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor
existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se
vor asigura, prin proiect, măsuri compensatorii.

După destinaţie, clădirile civile se clasifică astfel
1
:

- CLĂDIRI DE LOCUIT
• Locuinţe (individuale şi colective)
• Hoteluri

- CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE
• Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, instituţii de
învăţământ superior)

1
După lucrarea "Construcţii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.

6
• Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale
individuale)
• Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)
• Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

- CLĂDIRI ADMINISTRATIVE
• Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul,
bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)

- CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
• Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,
baruri, unităţi de prestări servicii: curăţătorii, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc., unităţi de desfacere cu amănuntul: spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi
fără agregate frigorifice)

Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot acţiona în
interiorul unităţii funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta:
− surse exterioare de zgomot şi vibraţii;
− activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acesteia;
− funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei.

I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de clădiri menţionate anterior, în lucrare se vor
aborda:
• modul de compartimentare a clădirilor;
• modul de distribuţie şi amplasare a spaţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în
funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare;
• limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste
clădiri;
• indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce
delimitează diferitele spaţii;
• soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protecţiei la zgomot şi vibraţii, precum
şi a confortului acustic.
7

I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de
performanţă, precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale privind protecţia
la zgomot, prevăzută în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (modificată prin Legea
nr. 123/2007).
Condiţiile tehnice considerate sunt:
a) Calitatea mediului acustic;
b) Izolarea acustică.
Criteriile de performanţă corespunzătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt :
în cazul "a)":
- nivel de zgomot echivalent interior;
- nivel de zgomot echivalent exterior clădirii;
- durată de reverberaţie.
în cazul "b)":
- indicele de izolare la zgomot aerian R'
w
;
- indicele de izolare la zgomot de impact L'
nw
.

I.2. Reglementari tehnice conexe
I.2.1. Directive europene
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia
românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, modif si compl prin HG 796/14.07.2005 şi 1708 /21.12.2005

I.2.2. Legi
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii (modificată prin H.G. nr. 498/2001, Legea
nr.587/2002 şi prin Legea nr. 123/2007).

I.2.3. Normative
- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în
anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în
Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi
8
Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la
clădiri* având indicativul C125-2005, publicat în M.Of.,PI, nr.460 bis/31.05.2005
şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- GP 001-96 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de
vedere acustic
- P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi
antivibratilă la clădiri industriale
- P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct
de vedere acustic.
- NP-002 - "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul
conceptului de performanţă".
- C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- Norma generală de protecţia muncii – 2002
- P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului.

I.2.4. Standarde
- STAS 1957/1-88 „Acustică. Acustică fizică. Terminologie”
- STAS 1957/3-88 „Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi. Terminologie”
- STAS 10009-88 „Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot”
- STAS 6156-86 „Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi
social - culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică”
- SR 6161-1:2008 „Acustica în construcţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în
construcţii civile. Metode de măsurare”
- STAS 6161/3-82 „Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile
urbane. Metoda de determinare”
- STAS 9783/0-84 Acustica în construcţii. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustică a
sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile.
- SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de
construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
9
- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de
construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.
- SR EN ISO 11654 Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorbţiei
acustice.

I.2.5. Publicaţii
Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio, Ed. Simone, Roma, 2006
Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini, Ed. Impuls, Bucuresti, 2004
Enescu N., Magheti I., Sarbu M. – Acustica tehnica, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998
Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996
Malet Thierry – Acoustique des salles, Publications Georges Ventillard, Paris, 2002
Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed. Le Moniteur, Paris, 1994
Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural; echilibrul intre reflexie si absorbtie, Teza de
doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2008
Pana Radu – Teorie, metoda si tehnologie in protectia acustica, Teza de doctorat, UAUIM,
Bucuresti, 2006
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. Theories et practiques (version electronique
PDF), LAM, Paris, 2005
Stan A., Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator, Ed. PRINTECH, 2002
Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia, Ed. Stampa, Roma, 1995
*** Condiciones acousticas en los edificios, Ministerior de Fomento, Madrid, 2001
*** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit, Ministere de
l’environment, Paris, 1978

I.2.6. E-books
Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics, 1988, www.bksv.com
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.Theories et practiques(version electronique PDF)
Perrick T. – Engineering Acoustics, www.teicontrols.com/notes





10
II. CLĂDIRI DE LOCUIT
II.1. Locuinţe (individuale şi colective)

LIMITE ADMISIBILE

II.1.1. În cazul apartamentelor din locuinţele individuale sau colective, limita admisibilă
pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este
35 dB(A) (Cz 30).

II.1.2. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare)
este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot
exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul
zgomotului de fond.

PARAMETRI DE IZOLARE

II.1.3. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din locuinţele individuale
sau colective sunt prezentaţi în tabelele II.1. şi II.2.

Tabelul II.1.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nivelul de zgomot
perturbator estimat
Nr.
crt.
Unitatea
funcţională / Nivel
de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
L
ech

dB(A)
Valorile minime
ale indicelui
R’
w

dB
1 celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
2 încăperi din apartamentele
adiacente
80 51
3 coridoare, holuri comune, casa
scării, spaţii similare
60 46
4 spălătorii, spaţii depozitare 75 56
5
încăpere de
locuit dintr-un
apartament
[35 dB(A)]
staţii de hidrofor, centrale şi
puncte termice situate sub
apartament
85 61
6 celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
7 încăperi din apartamentele
adiacente
80 51
8
baie
[35 dB(A)]
coridoare, holuri comune, casa
scării, spaţii similare
60 46
11
Tabelul II.2.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr. crt.
Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii
funcţionale
Valorile
maxime ale
indicelui
L’
n,w
- dB
1 încăperi din apartamente adiacente 62
2 coridoare, holuri comune, casa scării şi
alte spaţii similare
58
3 uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare 62
4
orice încăpere
dintr-un apartament
săli de cinematograf, teatru şi altele
similare
nu se admit

AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE
ÎN INTERIORUL ACESTORA

Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot
perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri
corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de locuit.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de
trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a
unităţilor funcţionale:
- Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot către faţadele expuse
(bucătării, holuri).
NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor
sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În apartamentele învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate,
baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

I.1.4. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate,
împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,
încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
12

I.1.5. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.


II.2. Hoteluri

Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de
primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice:
- Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele;
- Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele.

Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor două tipuri tratate în acest
normativ, această reglementare tehnică are caracter informativ.

Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt:
1) Spaţii de cazare, ce cuprind:
• camere şi/sau apartamente grupate în unităţi funcţionale, deservite
de oficiile şi anexele aferente acestora;
2) Spaţii de circulaţii, ce cuprind:
• spaţii de primire : - recepţia;
- holuri;
- încăperi pentru aşteptare, corespondenţă.
• circulaţiile orizontale şi/sau verticale : - coridoare;
- holuri;
- scări;
- ascensoare.
3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind:
- săli de restaurant şi anexele lor;
- bar de zi, bufet, cofetărie, cafenea, berărie etc.
13
4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind:
- magazine;
- spaţii pentru diferite utilităţi:
• agenţii de voiaj;
• păstrare obiecte;
• saloane de coafură-frizerie, cosmetică etc.
5) Spaţii cu alte funcţiuni, ce cuprind:
- saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete,
conferinţe, club etc.;
- spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de
gimnastică, club etc.;
- anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt:
• centrală termică;
• centrala de ventilare-condiţionare;
• grup electrogen;
• spălătorii, călcătorii;
• depozite etc.
- garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

LIMITE ADMISIBILE

II.2.1. În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent
interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul II.3.
Tabelul II.3.
Limita admisibilă a zgomotului
interior, exprimată în :
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere şi/sau apartamente* 35 30
2 Spaţii de alimentaţie publică 50 45
3 Spaţii comerţ şi servicii 50 45
4 Saloane multifuncţionale 35 30
5 Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive 40 35
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unităţii
funcţionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond.
14

II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului
de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul II.3.) se
determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva
zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare
acustică".

II.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce
funcţionează în interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul II.4.

Tabelul II.4.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în :
Nr.
crt.

Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere şi/sau apartamente* 35 30
2
Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv
restaurante fără orchestră
75 70
3 Restaurante cu orchestră 90 85
4 Spaţii comerţ şi servicii 50 45
5 Saloane multifuncţionale 35 30
6
Spaţii pentru practicarea de activităţi
sportive
70 65
* In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii
funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, trebuie să nu depăşească
cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

II.2.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii
tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.5.





15
Tabelul II.5.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule
cu putere ≤ 600 KVA
70 65
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H
2
O,
Q ≤ 350 m/h)
90 85
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H
2
O,
Q ≤ 50 m/h)
90 85
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m
3
/h,
p
st
≤ 100 mm col. H
2
O)
90 85

PARAMETRI DE IZOLARE

II.2.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din hoteluri sunt
prezentaţi în tabelele II.6. şi II.7.





16
Tabelul II.6.
Elemente despărţitoare de
construcţii între :
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w

dB
1 încăperi adiacente 75 51
2
coridoare, holuri comune,
casa scării şi alte spaţii
similare
75 51
3
uscătorii, spălătorii, spaţii
de depozitare, centrale de
instalaţii
spaţii interm.
4 garaje, spaţii comerciale spaţii interm.
5
restaurante şi altele
similare
spaţii interm.
6
Camere de cazare
[35 dB(A)]
săli de întruniri,
conferinţe, cinematografe
spaţii interm.
*
)
În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma
măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii.

Tabelul II.7.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt. Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n

dB
1 încăperi adiacente suprapuse 59
2
coridoare,holuri comune, casa scării
şi alte spaţii similare
55
3
uscătorii, spălătorii, spaţii de
depozitare, centrale de instalaţii
nu se admit
4 garaje, spaţii comerciale nu se admit
5 restaurante şi altele similare nu se admit
6
camere de cazare
săli de întruniri, conferinţe,
cinematografe
nu se admit
17

AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE
ÎN INTERIORUL ACESTORA

Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior
(la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică.

Unităţile funcţionale de cazare din clădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate
astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turişti, personal hotelier) să fie menţinut
la un nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor.
Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de
impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport
(rutier, aerian etc.), industrii, activităţi urbane etc.
De asemenea se va realiza o protecţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva
zgomotului aerian şi/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul clădirii
hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare.

Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de
trafic sau de amplasare a clădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a
unităţilor funcţionale:
- Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot (bucătării, holuri) către
faţadele expuse.

NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor
sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

- În unităţile funcţionale de cazare învecinate, amplasarea unităţilor cu funcţiuni
similare alăturate, baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

II.2.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din hoteluri, împotriva zgomotului
aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi,
18
planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze
ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

II.2.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.

























19
III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE
III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de
copii, instituţii de învăţământ superior)

LIMITE ADMISIBILE

III.1.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile
funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie, datorat unor surse de zgomot exterioare,
sunt cele din tabelul III.1.
Tabelul III.1.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Amfiteatre, săli de conferinţe* 30 25
2 Săli de clasă, săli de seminarii 40 35
3 Săli de studiu, biblioteci* 35 30
4 Cancelarii 40 35
5 Birouri de administraţie 45 40
6 Cabinete pentru consultaţii medicale* 35 30
7 Laboratoare 40 35
8 Sală educaţie fizică şi sport 50 45
9 Bazin de înot 50 45
10 Sală de grupă pentru dormit* 35 30
11 Sală de grupă pentru jocuri 40 35
12 Izolator* 35 30
13 Sală Polivalentă 40 35
14 Camere de locuit (în Case de copii)* 35 30
15 Sală de mese 50 45

* In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic
de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii
functionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

20
III.1.2. În cazul clădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în
considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul
admisibil precizat în tabelul III.1.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica
în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie
şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.2.

Tabelul III.2.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.

Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Ateliere de producţie 85 80
2 Staţie hidrofor 90 85
3 Centrală termică 90 85
4 Post transformare 60 55
5 Ateliere 85 80
6 Sală de sport 85 80
7 Bazin de înot 85 80
8 Bucătărie 70 65
9 Spălătorie 70 65

PARAMETRI DE IZOLARE

III.1.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.3. şi III.4.





21

Tabelul III.3.

Elemente despărţitoare de
construcţii între :
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w

dB
1 săli de clasă adiacente 80 51
2 săli de festivităţi 85 56
3
săli de clasă, cancelarii
[35 dB(A)]
săli de sport 90 61
4 săli de muzică 85 56
5
săli de muzică
[35 dB(A)] săli de sport 90 61
6 săli de clasă adiacente 80 56
7 săli de muzică 85 61
8
biblioteci
[35 dB(A)]
săli de sport 90
65 / spaţii
interm.
9 dormitoare adiacente 70 46
10 săli de grupă 80 56
11 cabinete consultaţii 75 51
12
dormitoare
[30 dB(A)]
săli de sport
90
65 / spaţii
interm.
13
săli de grupă
[35 dB(A)]
săli de grupă 80 46









22
Tabelul III.4.

DURATE REVERBERAŢIE
Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi
educaţie variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.5.
Tabelul III.5.
Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
1 Amfiteatre, săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
2 Săli de clasă, săli de seminarii 0,9
3 Săli de studiu, biblioteci 0,8
4 Sală educaţie fizică şi sport 1,4
5 Bazin de înot 1,2
6 Sală de grupă pentru dormit 0,6
7 Sală de grupă pentru jocuri 0,6
8 Izolator 0,6
9 Camere de locuit (în Case de copii) 0,5
10 Sală de mese 1,0
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n,w

dB
1 săli de clasă 65
2 săli de festivităţi 58
3
săli de clasă, cancelarii
săli de sport 50
4 săli de muzică 58
5
săli de muzică
săli de sport 50
6 săli de clasă 58
7 săli de muzică 58
8
biblioteci

săli de sport 50
9 dormitoare 65
10 săli de grupă 58
11
dormitoare

săli de sport 50
12 săli de grupă săli de grupă 58
23
În cazul sălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al sălilor de clasă şi al
sălilor de mese se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A
UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.1.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru
învăţământ şi educaţie este de 75 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică.

Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta clădirilor pentru învăţământ şi
educaţie trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de
zgomot exterioare unităţilor funcţionale să nu depăşească valorile din tabelul III.1.
Atelierele şcolare nou proiectate trebuie amplasate în clădiri independente.
Atelierele de producţie existente pot rămâne în continuare în clădirea şcolii numai dacă
se vor adopta următoarele măsuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent
interior ≤ 85 dB(A) şi pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente:
- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot ≤ 75 dB(A); numărul lor
trebuie stabilit în aşa fel încât să se asigure realizarea unui nivel global L
10
≤ 80 dB(A);
- amplasarea şi montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât să nu producă
vibraţii şi zgomot structural;
- efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau
tratamente fonoabsorbante;
- realizarea unor elemente de construcţie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot
aerian R'
w
≥ 56, inclusiv pentru spaţiile de acces în ateliere;
- amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de unităţi
funcţionale decât săli de clasă sau cancelarii şi biblioteci.

Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie făcută, de câte ori este posibil, astfel încât în
spaţiile adiacente orizontale, precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt să nu fie dispuse săli
de clasă.
24
Când acest lucru nu se poate realiza, între sălile de clasă, cancelarii, bibliotecă şi sălile
de sport trebuie adoptate elemente despărţitoare care să aibă R'
w
= 61 dB, împreună cu măsuri de
reducere a transmiterii zgomotului structural.


REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.1.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi
educaţie, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu
elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel
concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.1.7. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.


III.2. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete
medicale individuale)

LIMITE ADMISIBILE

III.2.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile
funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt
cele din tabelul III.6.






25
Tabelul III.6.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Saloane 1-2 paturi 30 25
2 Saloane peste 4 paturi 35 30
3 Saloane de terapie intensivă*
)
35 30
4
Săli de operaţie şi anexe ale
acestora
35 30
5 Cabinete consultaţii**
)
35 30
6 Cabinete de audiologie 30 25
7
Birouri de administraţie,
birouri de lucru cu publicul
45 40
8 Amfiteatre, săli de conferinţe 40 35
9 Săli de mese 45 40

*
)
În timpul funcţionării agregatelor (instalaţie de oxigen, plămân artificial etc.) nivelul de
zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55).
**
)
În cazul cabinetelor de stomatologie, în timpul funcţionării agregatelor tehnice (turbină,
freză etc.), nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).


III.2.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare, intervalul de timp ce se ia în
considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul
admisibil precizat în tabelul III.6.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica
în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii
tehnice aferente clădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III.7.



26
Tabelul III.7.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule
cu putere ≤ 600 KVA
70 65
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H
2
O,
Q ≤ 350 m/h)
90 85
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H
2
O,
Q ≤ 50 m/h)
90 85
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m
3
/h,
p
st
≤ 100 mm col. H
2
O)
90 85
6 Camere cu mai puţin de 5 agregate frigorifice 80 75
7 Camere cu mai puţin de 5 centrifuge de
sterilizare
80 75
8 Spălătorii, uscătorii, călcătorii dotate cu maşini
de spălat, uscătoare, calandre electrice, gene-
ratoare de abur şi electrocompresoare


85


80
9 Bucătării 85 80


27
PARAMETRI DE IZOLARE

III.2.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.8. şi III.9.
Tabelul III.8.
Elemente despărţitoare de
construcţii între:
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w

dB
0 1 2 3 4
1 Saloane adiacente 72 56
2
Coridoare, birouri de
administraţie
75 59
3
Saloane cu 1-2 paturi
[30 dB(A)]
Alte spaţii nu se admit
4 Saloane adiacente 72 51
5 Cabinete de consultaţii 72 51
6 Cabinete de stomatologie 77 56
7
Săli de operaţie şi anexe
ale acestora
- 56
8
Coridoare, birouri de
administraţie
75 56
9
Amfiteatre, săli de
conferinţe
75 56
10
Saloane cu peste 3 paturi
şi saloane de terapie
intensivă
[35 dB(A)]
Alte spaţii nu se admit
12 Saloane adiacente 72 46
13 Cabinete de consultaţii 72 46
14 Cabinete de stomatologie 77 51
15
Coridoare, birouri de
administraţie
75 51
16
Amfiteatre, săli de
conferinţe
75 51
17
Săli de operaţie şi
anexe ale acestora
[35 dB(A)]
Alte spaţii nu se admit
28
0 1 2 3 4
18 Saloane adiacente 72 46
19 Cabinete de stomatologie 77 51
20
Coridoare, birouri de
administraţie
75 51
21 Amfiteatre, săli de confer. 75 51
22
Cabinete de consultaţie
[35 dB(A)]
Alte spaţii nu se admit

Tabelul III.9.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt. Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n,w

dB
1 Saloane adiacente 60
2 Coridoare, birouri de administraţie 53
3
Saloane cu 1-2 paturi
Alte spaţii nu se admit
4 Saloane adiacente 60
5 Cabinete de consultaţii 57
6 Cabinete de stomatologie 57
7 Săli de operaţie şi anexe ale acestora 57
8 Coridoare, birouri de administraţie 53
9 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
10
Saloane cu peste 3 paturi şi
saloane de terapie intensivă
Alte spaţii nu se admit
12 Saloane adiacente 60
13 Cabinete de consultaţii 57
14 Cabinete de stomatologie 57
15 Coridoare, birouri de administraţie 53
16 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
17
Săli de operaţie şi
anexe ale acestora
Alte spaţii nu se admit
18 Saloane adiacente 60
19 Cabinete de stomatologie 57
20 Coridoare, birouri de administraţie 53
21 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
22
Cabinete de consultaţie
Alte spaţii nu se admit
29

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A
UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.2.5. Amplasarea unei clădiri pentru activităţi sanitare trebuie făcută astfel încât
nivelul de zgomot echivalent la limita incintei clădirii să nu depăşească 50 dB(A). În interiorul
incintei în care se află clădirea pentru activităţi sanitare se recomandă crearea unor spaţii verzi,
zone de odihnă etc., în care nivelul de zgomot să fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu
50 dB(A).

III.2.6. La clădirile pentru activităţi sanitare se recomandă ca amplasarea centralelor
tehnice şi a spaţiilor pentru alte servicii să se facă în clădiri independente.

III.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului alături de saloanele de bolnavi.

III.2.8. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor
clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât şi cea la zgomot aerian. Astfel,
se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi. De asemenea se vor crea în
zona intrărilor spaţii tampon.
OBSERVAŢIE: La amfiteatrele şi sălile de conferinţe din spitale având o capacitate de
cel mult 150 locuri nu sunt necesare măsuri speciale de tratare acustică.

III.2.9. Saloanele de terapie intensivă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la
funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav să nu-i deranjeze pe ceilalţi pacienţi; de exemplu,
se recomandă utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu
o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat, amplasate între paturi.


SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE

III.2.10. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de
serviciu prin instalaţii de semnalizare care să permită identificarea salonului şi a patului de unde
s-a emis apelul. Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou
electro-optic cu elemente de apel în număr corespunzător paturilor deservite. Pentru atenţionarea
30
personalului medical, semnalele optice vor fi însoţite de un semnal sonor cu circuit unic şi
intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesităţile de izolare fonică.
III.2.11. În vederea realizării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului
medical, în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomandă instalarea unei reţele de
interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secţie, camerele de gardă şi
birourile de conducere administrativă.


REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.2.12. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare,
împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,
încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.2.13. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" - indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.

III.2.14. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru
activităţi sanitare trebuie luate următoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia celor rezistente la
foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt
centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;
- prevederea de ferestre duble, cu garnituri de etanşare pe contur.

III.2.15. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu
materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

31
III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consultaţii şi
anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu armături sanitare având nivelul de zgomot
specific L ≤ 35 dB(A).

III.2.17. În scopul limitării transmiterii zgomotului structural, toate dispozitivele de
transport (cărucioare, tărgi) şi aparatele mobile trebuie să aibă roţile prevăzute cu bandaje de
cauciuc.


MĂSURI PENTRU IZOLAREA FONICĂ A CENTRALELOR TEHNICE
DIN CLĂDIRI

III.2.18. Măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu
respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II –
Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" -
indicativ C125, după cum urmează:
- pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaţii de
ventilare şi condiţionare a aerului (VCA);
- pentru instalaţiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaţii sanitare";
- pentru posturile de transformatoare electrice de reţea, conform cap.4.4 "Instalaţii
electrice";
- pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".


III.3. Clădiri pentru activităţi culturale si de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)

LIMITE ADMISIBILE

III.3.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile
funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment, datorat unor surse de zgomot
exterioare, sunt cele din tabelul III.10.


32
Tabelul III.10.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Cabinete individuale de lucru 30 25
2 Săli de lectură comune 35 30
3 Săli de lectură specializate 35 30
4 Încăperi pentru eliberarea cărţilor 45 40
5 Sala cataloagelor, expoziţii 45 40
6 Sală de conferinţe / Sală de spectacole 30 25
7 Sală de repetiţii 30 25
8 Sală de jocuri 50 45
9 Sală de gimnastică (dans) 45 40
10 Sală de şah 30 25
11 Cercuri pentru diverse activităţi 45 40
12 Discotecă 55 50
13 Bar, restaurant 45 40
14 Birouri 45 40
15 Foyere, holuri 55 50
16 Depozite 70 65
17 Anexe tehnico-gospodăreşti 70 65


III.3.2. În cazul clădirilor pentru activităţi culturale şi de divertisment, intervalul de timp
ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu
nivelul admisibil precizat în tabelul III.10.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86
"Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.
Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.3.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi
de divertisment şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele
din tabelul III.11.
33

Tabelul III.11.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Cabinete individuale de lucru 30 25
2 Săli de lectură comune 40 35
3 Săli de lectură specializate 40 35
4 Încăperi pentru eliberarea cărţilor 65 60
5 Sala cataloagelor, expoziţii 65 60
6 Sală de conferinţe 80 75
7 Sală de spectacole 90 85
8 Sală de repetiţii 90 85
9 Sală de jocuri 90 85
10 Sală de gimnastică (dans) 85 80
11 Sală de şah 45 40
12 Cercuri pentru diverse activităţi 55 50
13 Discotecă 90 85
14 Bar, restaurant (fără orchestră) 75 70
15 Restaurant (cu orchestră) 90 85
16 Birouri 55 50
17 Foyere 65 60
18 Depozite 70 65
19
Anexe tehnico-gospodăreşti, ateliere de
întreţinere
85 80


PARAMETRI DE IZOLARE

III.3.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi culturale şi de divertisment sunt prezentaţi în tabelele III.12. şi III.13.

34
Tabelul III.12.
Elemente despărţitoare de construcţii între:
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w

dB
0 1 2 3 4
1 similare 40 41
2
încăperi pentru eliberarea
cărţilor, sala cataloagelor,
expoziţii
65 51
3 sală de conferinţe 80 56
4 birouri 55 46
5 foyere 65 51
6
săli de lectură
[35 dB(A)]
depozite 70 56
7 similare 30 41
8 săli de lectură 40 46
9
încăperi pentru eliberarea
cărţilor, sala cataloagelor,
expoziţii
65 56
10 sală de conferinţe 80 spaţii interm.
11 birouri 55 51
12 foyere 65 56
13
cabinete individuale de
lucru
[30 dB(A)]
depozite 70 spaţii interm.
14 similare 65 46
15 săli de lectură 40 41
16 sală de conferinţe 80 51
17 birouri 55 41
18 foyere 65 46
19
încăperi pt. eliberarea
cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii
[45 dB(A)]
depozite 70 51
20 birouri 55 51
21 foyere 65 56
22
sala de
conferinţe
[30 dB(A)] depozite 70 spaţii interm.
35

0 1 2 3 4
23 similare 90 spaţii interm.
24 sală de gimnastică 85 spaţii interm.
25 sală de repetiţii 90 spaţii interm.
26 sală de şah 45 46
27 birouri 55 51
28 foyere, holuri 65 56
29
sală de spectacole
[30 dB(A)]
depozite, ateliere 70 spaţii interm.
30 sală de spectacole 90 56
31 sală de repetiţii 90 56
32 sală de şah 45 41
33 birouri 55 41
34 foyere, holuri 65 46
35
sală de gimnastică
[45 dB(A)]
depozite, ateliere 70 51
36 sală de spectacole 90 spaţii interm.
37 sală de gimnastică 85 spaţii interm.
38 sală de şah 45 46
39 birouri 55 51
40 foyere, holuri 65 56
41
sală de repetiţii
[30 dB(A)]
depozite, ateliere 70 spaţii interm.
42 sală de spectacole 90 spaţii interm.
43 sală de repetiţii 90 spaţii interm.
44 sală de gimnastică 85 spaţii interm.
45 birouri 55 51
46 foyere, holuri 65 56
47
sală de şah
[30 dB(A)]
depozite, ateliere 70 spaţii interm.
48 sală de spectacole 90 56
49 sală de repetiţii 90 56
50 sală de gimnastică 85 51
51 sală de şah 45 41
52 foyere, holuri 65 46
53
birouri
[45 dB(A)]
depozite, ateliere 70 51
36

0 1 2 3 4
54
bar, restaurant (fără
orchestră)
75 51
55 restaurant (cu orchestră) 90 56
56 birouri 55 41
57
discotecă
[55 dB(A)]

foyere 65 41


Tabelul III.13.




Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt. Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n,w

dB
0 1 2 3
1 similare 57
2 cabinete individuale 57
3
încăperi pentru eliberarea cărţilor,
sala cataloagelor, expoziţii
57
4 sală de conferinţe nu se admit
5 birouri 53
6 foyere 53
7
săli de lectură
depozite nu se admit
8 similare 57
9 săli de lectură 55
10
încăperi pentru eliberarea cărţilor,
sala cataloagelor, expoziţii
55
11 sala de conferinţe nu se admit
12 birouri 53
13 foyere 53
14
cabinete individuale de
lucru
depozite nu se admit
37

0 1 2 3
15 similare 60
16 săli de lectură comune 60
17 sala de conferinţe 53
18 birouri 60
19 foyere 60
20
încăperi pentru eliberarea
cărţilor, sala cataloagelor,
expoziţii
depozite 60
21 birouri 53
22
sala de conferinţe
depozite nu se admit
23 sală de gimnastică, sală de repetiţii nu se admit
24 birouri 53
25
sală de spectacole
depozite, ateliere nu se admit
26 sală de spectacole, sală de repetiţii nu se admit
27 sală de şah 60
28 birouri 60
29 foyere, holuri 60
30
sală de gimnastică
depozite, ateliere 60
31 sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit
32 sală de şah 57
33 birouri 53
34 foyere, holuri 53
35
sală de repetiţii
depozite, ateliere nu se admit
36 sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit
37 sală de repetiţii nu se admit
38 birouri 57
39 foyere, holuri 53
40
sală de şah
depozite, ateliere nu se admit
41 sală de spectacole 57
42 sală de gimnastică 53
43 sală de repetiţii 53
44 sală de şah 53
45
birouri
foyere, holuri 60
38


DURATE REVERBERAŢIE

Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi
culturale şi de divertisment variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului
III.14.
Tabelul III.14.
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
1 Săli de lectură 1,2
2 Sală de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
3 Sală de spectacole (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
4 Sală de repetiţii (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
5 Sală de gimnastică (dans) 1,5
6 Discotecă 1 ... 1,2
7 Restaurant (cu orchestră) 1 ... 1,2

În cazul tuturor sălilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaţie din tabelul
III.14., se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.


AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE
DIVERTISMENT ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.3.5. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât
valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie
de 60 dB(A).
0 1 2 3
46 sală jocuri 60
47 bar, restaurant (fără orchestră) 57
48
discotecă
restaurant (cu orchestră) 53
39
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii de birouri.

III.3.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi culturale
şi de divertisment trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente
despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de
zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 60 dB(A).

III.3.7. Centralele tehnice şi atelierele din clădirile pentru activităţi culturale şi de
divertisment se vor amplasa, de preferinţă în spaţii subterane adiacente clădirii sau în subsol. Se
va urmări ca între aceste dotări şi spaţiile ce necesită o izolare fonică deosebită (săli de lectură,
cabinete individuale de lucru, săli de spectacole şi/sau repetiţii etc.) să fie introduse spaţii de mai
mică importanţă (coridoare, grupuri sanitare etc.). În cazul în care, din motive obiective,
condiţiile de mai sus nu pot fi îndeplinite, centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "casă în
casă", cu pereţi şi planşeu superior în structură dublă, înglobând un interspaţiu de aer continuu.
În cazul amplasării centralelor la nivelurile superioare ale clădirii, o atenţie deosebită
trebuie acordată dimensionării planşeului. Acesta va fi astfel alcătuit, încât să fie îndeplinită
condiţia:

f
f
o
e
≥ 2
în care:
f
0
- cea mai joasă frecvenţă proprie caracteristică a ansamblului de rezemare;
f
e
- cea mai înaltă frecvenţă excitatoare.


REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.3.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale
şi de divertisment, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se
asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este
astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.3.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
40
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.

III.3.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru
activităţi culturale şi de divertisment, trebuie luate următoarele măsuri:
- realizarea uşilor cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la
foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt
centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;
- prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare; se recomandă, pe cât
posibil, realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.

III.3.11. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu
materiale incombustibile, astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

III.3.12. La sălile de lectură şi cabinetele individuale de lucru, în scopul asigurării
nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul III.11., vor fi adoptate următoarele măsuri
privind finisajele şi mobilierul:
- pe pardoseală se va prevedea mochetă;
- mesele de lucru se vor acoperi cu postav iar scaunele vor avea picioarele prevăzute
cu pufere din cauciuc sau alte produse cu proprietăţi amortizoare echivalente.
De la caz la caz, în funcţie de volumul încăperilor, se va aprecia utilitatea aplicării de
tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realizării unei durate de reverberaţie ≤ 1,2
s, în domeniul de frecvenţe 100 ... 4000 Hz).

III.3.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea cărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex.
benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate
la 1 m de sursă) ≤ 70 dB(A).

III.3.14. La proiectarea acustică a sălilor de spectacole şi de conferinţe se vor adopta
măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu
a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" – indicativ NP-002-96. În
conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice P 123 vor fi adoptate măsuri privind:
41
- forma sălii;
- dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instalaţiilor
aferente sălii, în scopul asigurării protecţiei împotriva zgomotului perturbator;
- distribuţia tratamentelor fonoabsorbante.

III.3.15. La sălile de repetiţie, în funcţie de tipurile de activităţi, se vor adopta
tratamente fonoabsorbante, astfel încât condiţiile de ordin acustic (în mod special, durata de
reverberaţie a încăperii) să fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole, propriu-zisă.

III.3.16. Instalaţiile de ventilare din sălile de lectură, cabinetele individuale de lucru,
depozitele şi sălile de conferinţe vor fi amplasate şi dotate cu agregate şi atenuatoare, astfel încât
nivelul de zgomot caracteristic funcţionării acestor surse să fie cu cel puţin 5 dB(A) mai scăzut
decât nivelurile indicate în tabelul III.11.

III.3.17. La atelierele de întreţinere, incluse în clădirile pentru activităţi culturale şi de
divertisment existente, trebuie să se adopte următoarele măsuri necesare pentru realizarea izolării
fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente:
- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustică L
p
≤ 80 dB(A);
- montarea utilajelor pe elemente amortizoare, dimensionate conform Instrucţiunilor
tehnice P 121, astfel încât să asigure protecţia corespunzătoare împotriva transmiterii zgomotului
structural;
- dimensionarea corespunzătoare a planşeelor (în cazul atelierelor care nu sunt
amplasate direct pe sol);
- efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau
tratamente fonoabsorbante.









42
III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

LIMITE ADMISIBILE

III.4.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile
funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt
cele din tabelul III.15.
Tabelul III.15.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Birouri de administraţie 45 40
2 Cabinete pentru consultaţii medicale 35 30
3 Sală de gimnastică sau sport*
)
50 45
4 Bazinele de înot şi sărituri *
)
50 45
5 Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 50 45

*
)
Unităţile funcţionale respective pot fi cu/sau fără tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât
concursurilor cât şi antrenamentelor.

III.4.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sportive, intervalul de timp ce se ia în
considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul
admisibil precizat în tabelul III.15.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica
în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustică".

III.4.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive şi a
agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.16.




43
Tabelul III.16.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.

Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Staţie hidrofor 90 85
2 Centrală termică 90 85
3 Post transformare 60 55
5
Sală de gimnastică sau sport (fără
spectatori)
85 80
6
Sală de gimnastică sau sport (cu
spectatori)
95 90
7 Bazin de înot şi sărituri 85 80
8
Bazin de înot şi sărituri
(antrenament)
87 82
9
Bazin de înot şi sărituri
(manifestări cu public)
95 90
10
Sală de tragere aferentă
poligoanelor de tir
- tir redus pentru armă şi pistol
- armă militară


105*
125*


100*
120*
* Valori corespunzătoare tragerii.


PARAMETRI DE IZOLARE

III.4.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III.17. şi III.18.





44
Tabelul III.17.
Elemente despărţitoare de construcţii între:
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot
permis, dB(A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w,
dB
0 1 2 3 4
1 Similare 75 46
2
Cabinete pentru consultaţii
medicale
75 46
3
Sală de gimnastică sau sport
(fără tribune pentru
spectatori)
85 56
4
Sală de gimnastică sau sport
(cu tribune pentru cu
spectatori)
95 spaţii interm.
5
Bazin de înot şi sărituri
(antrenament)
87 61
6
Bazin de înot şi sărituri
(manifestări cu public)
95 spaţii interm.
7
Birouri de adminis-
traţie
[45 dB(A)]
Sală de tragere aferentă
poligoanelor de tir
105 ... 125 spaţii interm.
8
Sală de gimnastică sau sport
(fără tribune pentru
spectatori)
85 spaţii interm.
9
Sală de gimnastică sau sport
(cu tribune pentru cu
spectatori)
95 spaţii interm.
10
Bazin de înot şi sărituri
(antrenament)
87 spaţii interm.
11
Bazin de înot şi sărituri
(manifestări cu public)
95 spaţii interm.
12
Cabinete pentru
consultaţii medicale
[35 dB(A)]
Sală de tragere aferentă
poligoanelor de tir
105 ... 125 spaţii interm.
45

0 1 2 3 4
13
Sală de gimnastică sau sport
(fără tribune pentru
spectatori)
85 56
14
Sală de gimnastică sau sport
(cu tribune pentru cu
spectatori)
95 61
15
Bazin de înot şi sărituri
(antrenament)
87 56
16
Bazin de înot şi sărituri
(manifestări cu public)
95 61
17
Sală de gimnastică
sau sport
[50 dB(A)]

Sală de tragere aferentă
poligoanelor de tir
105 ... 125 spaţii interm.
18
Sală de gimnastică sau sport
(fără tribune pentru
spectatori)
85 56
19
Sală de gimnastică sau sport
(cu tribune pentru cu
spectatori)
95 61
20
Bazin de înot şi sărituri
(antrenament)
87 56
21
Bazin de înot şi sărituri
(manifestări cu public)
95 61
22
Bazinele de înot şi
sărituri
[50 dB(A)]

Sală de tragere aferentă
poligoanelor de tir
105 ... 125 spaţii interm.








46
Tabelul III.18.

DURATE REVERBERAŢIE

Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi
sportive variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului
III.19.
Tabelul III.19.
Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
1 Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) 1,4
2 Bazin de înot şi sărituri (fără spectatori) 1,2
3 Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 0,8

Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt. Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n,w

dB
1
Cabinete pentru consultaţii
medicale
60
2 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
3
Birouri de administraţie

Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
4 Birouri de administraţie 57
5 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
6
Cabinete pentru consultaţii
medicale
Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
7 Birouri de administraţie 65
8
Cabinete pentru consultaţii
medicale
65
9
Sală de gimnastică sau
sport
Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
10 Birouri de administraţie 65
11
Cabinete pentru consultaţii
medicale
65
12
Bazinele de înot şi sărituri

Sală de gimnastică sau sport nu se admit
47
În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomandă aplicarea de
tratamente fonoabsorbante.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVE
ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

III.4.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru
activităţi sportive este de 60 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri
corespunzătoare de izolare fonică.

III.4.6. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi sportive
trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu
măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent
exterior clădirii mai mic de 60 dB(A).

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.4.7. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive,
împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,
încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

III.4.8. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.

III.4.9. Sălile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prevăzute cu ecrane de
compartimentare între locurile de tragere, având un indice de izolare la zgomot aerian la cel
puţin 51 dB.

48
IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE

IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu
publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi)

LIMITE ADMISIBILE

IV.1.1. În cazul clădirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot
echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul IV.1.

Tabelul IV.1.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în: Nr.crt. Unitatea funcţională
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei 35 30
2
Birouri cu activitate normală,
administraţie
40 35
3 Birouri de lucru cu publicul 45 40
4 Săli de conferinţe/şedinţe 35 30

IV.1.2. În cazul clădirilor de birouri, intervalul de timp ce se ia în considerare la
calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în
tabelul IV.1.) este intervalul corespunzător schimburilor productive.

IV.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat
acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru birouri şi a
agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/
condiţionare a aerului etc), sunt cele din tabelul IV.2.




49
Tabelul IV.2.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în: Nr. crt. Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei 45 40
2
Birouri cu activitate normală,
administraţie
50 45
3 Birouri de lucru cu publicul 55 50
4 Săli de conferinţe/şedinţe 45 40

IV.1.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele
spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.3.
Tabelul IV.3.
Limita admisibilă a zgomotului
interior, exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule
cu putere ≤ 600 KVA
70 63
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H
2
O,
Q ≤ 350 m/h)
90 85
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în
funcţiune
(P
elm
≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H
2
O,
Q ≤ 50 m/h)
90 85

50

0 1 2 3
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m
3
/h,
p
st
≤ 100 mm col. H
2
O)
90 85


PARAMETRI DE IZOLARE

IV.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din birouri sunt
prezentaţi în tabelele IV.4. şi IV.5.
Tabelul IV.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt.
Unitatea
funcţională / Nivel
de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivelul de zgo-
mot perturbator
estimat
L
ech
, dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w
, dB
1 încăperi similare 65 46
2 birouri cu activitate normală 70 46
3 birouri de lucru cu publicul 75 51
4 coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
65 41
5
Birouri cu
concentrare mare
a atenţiei
[35 dB(A)]
săli de conferinţe/şedinţe 80 56
7 încăperi similare 70 41
8 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 46
9 birouri de lucru cu publicul 75 46
10 coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
65 41
11
Birouri cu
activitate normală
[40 dB(A)]
săli de conferinţe/şedinţe 80 51
13 încăperi similare 75 46
14 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 51
15
Birouri de lucru cu
publicul
[45 dB(A)]
birouri cu activitate normală 70 46
51
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt.
Unitatea
funcţională / Nivel
de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivelul de zgo-
mot perturbator
estimat
L
ech
, dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w
, dB
16 coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
65 41
17 săli de conferinţe/şedinţe 80 51
19 încăperi similare 80 56
20 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 56
21 birouri cu activitate normală 70 51
22 birouri de lucru cu publicul 75 51
23
Săli de
conferinţe/şedinţe
[35 dB(A)]
coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
65 41

Tabelul IV.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt. Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii
funcţionale
Valorile
maxime ale
indicelui
L’
n
, dB
0 1 2 3
1 încăperi similare 62
2 birouri cu activitate normală 60
3 birouri de lucru cu publicul 58
4
coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
60
5
birouri cu concentrare
mare a atenţiei
săli de conferinţe/şedinţe 58
6 încăperi similare 62
7 birouri cu concentrare mare a atenţiei 65
8 birouri de lucru cu publicul 60
9
coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
62
10
birouri cu activitate
normală
săli de conferinţe/şedinţe 60
52


AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR
FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

IV.1.6. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de
zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB(A).

NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii de birouri.

IV.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile de birouri trebuie făcută
astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de
protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai
mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).


REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

IV.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile de birouri, împotriva
zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de
0 1 2 3
11 încăperi similare 62
12 birouri cu concentrare mare a atenţiei 68
13 birouri cu activitate normală 65
14
coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
65
15
birouri de lucru cu
publicul
săli de conferinţe/şedinţe 62
16 încăperi similare 58
17 birouri cu concentrare mare a atenţiei 62
18 birouri cu activitate normală 60
19 birouri de lucru cu publicul 58
20
săli de conferinţe/şedinţe
coridoare, casa scării, holuri comune şi
altele similare
nu se admit
53
construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât
să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

IV.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.

IV.1.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice să se afle,
pe cât posibil, grupate în exteriorul clădirii, cât mai departe de sălile de conferinţe/şedinţe.
În cazul când sunt amplasate în clădire, centralele tehnice trebuie situate şi izolate în
mod corespunzător, urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor, centralelor telefonice,
sălilor de aşteptare etc.

IV.1.11. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile de birouri
trebuie luate următoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor masive cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) ;
- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se recomandă,
pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de ex.: 4mm şi 6mm).

IV.1.12. Se recomandă ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare
etc) să fie aşezate pe straturi suport cu rigiditate scăzută (covoare de cauciuc, pâslă etc.).

IV.1.13. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din
clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în
construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.

IV.1.14. La proiectarea acustică a sălilor de şedinţe se vor adopta măsurile necesare
pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de
audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" indicativ NP 002-96.

54
V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării,
baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prestări
servicii)

LIMITE ADMISIBILE

V.1.1. În cazul clădirilor pentru activităţi comerciale, limitele admisibile pentru nivelul
de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din
tabelul V.1.
Tabelul V.1.

Limita admisibilă a zgomotului interior,
exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3

1
Unităţi de desfacere cu amănuntul
Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă
şi anexe sociale (birou şef unitate, vestiare, camere
odihnă etc)


45


40
2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora
A. Cu agregate frigorifice (alimentar general,
carne, mezeluri, brânzeturi, lactate etc)
B. Fără agregate frigorifice (pâine, tutungerii,
mercerii, florării, cafea-dulciuri etc)


65

65


60

60

3
Unităţi de alimentaţie publică
Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc), cu sau
fără agregate frigorifice



50



45

4
Unităţi de prestări servicii
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale,
birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc)


45


40

55

0 1 2 3
5 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, labora-
toare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimi-
ce, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii
de primire/desfacere din unităţile de prestări servicii


50


45
* Această clasificare atrage atenţia asupra situaţiei speciale pe care o reprezintă dotarea cu
agregate frigorifice. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protecţie la zgomot faţă de
spaţiile fără agregate, precum şi măsurile speciale prevăzute la paragrafele V.1.10 ... V.1.13.

V.1.2. Intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot
echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul V.1.) se determină
conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în
construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".

V.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat
acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi
comerciale şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor sunt cele din tabelul V.2.

Tabelul V.2.
Limita admisibilă a zgomotului
interior, exprimată în:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Spaţii pentru primirea/distribuirea mărfurilor şi
depozitarea temporară a ambalajelor din unităţile de
desfacere cu amănuntul


75*


70*
2 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din
unităţile de alimentaţie publică

80

75
3 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 70 65
4 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc)

75

70
5 Centrale tehnice fără compresoare (spaţii frigorifice,
centrale ventilare)

85

80
6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82
56
0 1 2 3
7 Restaurante cu muzică, discoteci, săli de jocuri 90 85
8 Spaţii tehnologice ale unităţilor de spălătorii/curăţătorii
chimice: - fără compresoare
- cu compresoare

80
87

75
82
9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmării,
reparaţii mobilă)
- ce nu produc zgomot de impact (croitorii,
reparaţii TV)

87

75

82

70
10 Spaţii pentru ascensor: - camera troliului 87 82
* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor
sau ambalajelor.

PARAMETRI DE IZOLARE

V.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi comerciale sunt prezentaţi în tabelele V.3. şi V.4.
Tabelul V.3.
Elemente despărţitoare de
construcţii între:
Nr.
Crt.
Unitatea funcţională /
Nivel de zgomot permis
dB (A)
Spaţiile alăturate
Nivel de zgomot
perturbator estimat
L
ech

dB(A)
Valorile
minime ale
indicelui
R’
w

dB
0 1 2 3 4
1 Similare 70 41
2
Spaţii de vânzare şi anexe ale
acestora
70 41
3
Spaţii pentru consumaţie
(restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofe-
tării, patiserii etc)
75 46
4
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
75 46
5
Unităţi de desfacere cu
amănuntul
Spaţii pentru activitate de
evidenţă operativă şi anexe
sociale
[45 dB(A)]
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
87 56

57
0 1 2 3 4
6 Similare 70 41
7
Spaţii pentru consumaţie
(restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofe-
tării, patiserii etc)
75 41
8
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
75 41
9
Spaţii de vânzare şi anexe
ale acestora
[65 dB(A)]
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
87 51
10 Similare 75 41
11
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
75 41
12
Unităţi de alimentaţie
publică
Spaţii pentru consumaţie
(restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
[50 dB(A)]
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
87 46
13 Similare 75 41
14
Unităţi de prestări servicii
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
[50 dB(A)]
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
87 46
15
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, la-
boratoare de tehnică denta-
ră, spălătorii-curăţătorii
chimice, PTT, croitorii,
cizmării, reparaţii TV etc)
şi spaţii de primire/
desfacere din unităţile de
prestări servicii
[50 dB(A)]
Similare 87 46



58
Tabelul V.4.


Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nr.
crt.
Unitatea funcţională
Spaţiile alăturate aşezate deasupra
unităţii funcţionale
Valorile maxime ale
indicelui L’
n,w

dB
0 1 2 3
1 Similare 60
2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 58
3
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
cantine, fast-food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
55
4
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
medicale, birouri de avocaţi sau
notariate, sedii firme etc)
60
5
Unităţi de desfacere cu
amănuntul
Spaţii pentru activitate de
evidenţă operativă şi anexe
sociale

Spaţii de producţie (laboratoare pani-
ficaţie, laboratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice, PTT,
croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi
spaţii de primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
nu se admit
6 Similare 65
7
Spaţii pentru activitate de evidenţă
operativă şi anexe sociale
62
8
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
cantine, fast-food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
58
9
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
medicale, birouri de avocaţi sau
notariate, sedii firme etc)
65
10
Spaţii de vânzare şi anexe ale
acestora

Spaţii de producţie (laboratoare pani-
ficaţie, laboratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice, PTT,
croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi
spaţii de primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
nu se admit
11 Similare 50
12
Spaţii pentru activitate de evidenţă
operativă şi anexe sociale
68
13 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 62
14
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
medicale, birouri de avocaţi sau
notariate, sedii firme etc)
62
15
Unităţi de alimentaţie
publică
Spaţii pentru consumaţie
(restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
Spaţii de producţie (laboratoare
panificaţie, laboratoare de tehnică
dentară, spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc) şi spaţii de primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
58
59



AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR
FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

V.1.6. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maximă
a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB (A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii pentru activităţi comerciale.

V.1.7. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi comerciale
trebuie făcută astfel încât, împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu
măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent
exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).


0 1 2 3
16 Similare 58
17
Spaţii pentru activitate de evidenţă
operativă şi anexe sociale
60
18 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 55
19
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
cantine, fast-food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
53
20
Unităţi de prestări servicii
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
Spaţii de producţie (laboratoare
panificaţie, laboratoare de tehnică
dentară, spălătorii-curăţătorii chimice,
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc) şi spaţii de primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
nu se admit
21 Similare
nu se admit
22
Spaţii pentru activitate de evidenţă
operativă şi anexe sociale
65
23 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 62
24
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
cantine, fast-food, braserii, baruri,
cofetării, patiserii etc)
58
25
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, la-
boratoare de tehnică denta-
ră, spălătorii-curăţătorii
chimice, PTT, croitorii,
cizmării, reparaţii TV etc) şi
spaţii de primire/ desfacere
din unităţile de prestări
servicii
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
medicale, birouri de avocaţi sau
notariate, sedii firme etc)
62
60
REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

V.1.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi
comerciale, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură
cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel
concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.

V.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'
w
şi de impact L'
nw
,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.

V.1.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi
comerciale trebuie luate următoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia uşilor
rezistente la foc) şi/sau cu sisteme pneumatice de închidere lentă;
- realizarea unor uşi masive la spaţiile ce conţin utilaje şi agregate cu nivel de
zgomot ridicat (de ex. centrale termice, centrale de ventilare etc.);
- prevederea garniturilor de etanşare pe contur la ferestrele şi elementele mobile ale
vitrinelor spaţiilor comerciale.
- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanşare pe contur; se
recomandă, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de
exemplu: 4 mm şi 6 mm).
V.1.11. În vederea limitării transmisiei zgomotului pe cale structurală, trebuie luate
următoarele măsuri:
a) la agregate tehnice
- amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc)
pe fundaţii separate, rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plută, cauciuc
etc.), dimensionate în mod corespunzător, în funcţie de caracteristicile agregatelor;
- legarea agregatelor frigorifice tip AFA, la o reţea de alimentare şi una de scurgere
independente de reţeaua generală a clădirii (în cazul în care această măsură nu este posibilă se
recomandă renunţarea la agregatele tip AFA);
61
- amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electrică conform
prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea
şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.

b) la circulaţia mărfurilor
- adoptarea unor soluţii corespunzătoare de descărcare a mărfurilor (prin realizarea
unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parţial sau total, în zona de
staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus
(interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseală; folosirea de
cărucioare având roţile acoperite cu bandaje de cauciuc);
- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membrană izolatoare la
zgomot de impact, deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1);
- dispunerea pe căile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc
striat (fig.1).

Fig. 1

c) în cazul unor activităţi speciale
- prevederea unor plăci amortizoare din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot
de impact pe mesele de lucru şi pe spălătoarele de vase (fig.1);
- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc, deasupra căruia se execută
şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1).

62
V.1.12. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile
de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi
zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor
acustice la clădiri" – indicativ C125.

V.1.13. În cazul spaţiilor comerciale cu anexe exterioare clădirii (terase-restaurante,
grădini de vară, spaţii de vânzare-cumpărare în aer liber), anexele vor fi acoperite parţial sau
total cu copertine astfel dimensionate, încât să împiedice transmiterea zgomotului în locuinţe.


























63

ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE
DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVĂZUTE
ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI.


A.1. Exemple de elemente despărţitoare (pereţi) ce îndeplinesc condiţia de izolare la
zgomot aerian impusă în prezentul normativ

Tabelul A.1.
Nr. crt. Element R'
w

0 1 2
1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă
b) Structură sandwich:
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
41
2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă
c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea ≥ 20 cm
d) Structură sandwich:
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
46
3 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă
c) Structuri sandwich
c
1
- fâşie b.c.a. 35 - 7,5 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 7 cm
51

64

Continuare Tabel A.1.

0 1 2
- spaţiu de aer minim 6 cm
- fâşie din b.c.a. - 7,5 cm
c
2
- fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
- spaţiu de aer minim 10 cm
- fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
c
3
- fâşie din b.c.a. - 10 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm
- spaţiu de aer minim 1 cm
- fâşie din b.c.a. - 10 cm
d) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă
b) Structură sandwich:
- beton armat - 14 cm
- spaţiu de aer minim 6 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm
- cărămidă 1/4 cu tencuială de 2 cm
c) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
56




65
Continuare Tabel A.1.

0 1 2
5 a) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
59
6 a) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
61
7 a) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
65









66

A.2. Exemple de elemente despărţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la
zgomot de impact impusă în prezentul normativ

Indicele de izolare la zgomot de impact L
n,w
se obţine cu relaţia:

L
n,w
= L
n,eq,o,w
- ∆ ∆∆ ∆ L
n,w


În tabelele de mai jos se prezintă valorile L
n,eq,o,w
pentru diferite grosimi de planşee
brute, respectiv valorile ∆ L
n,w
pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseală.

Tabel A.2.1.


Nr. crt. Structura planşeului
L
n,eq,o,w

(dB)
1 Placă - 10 cm grosime 80
2 Placă - 11 cm grosime 79
3 Placă - 12 cm grosime 78
4 Placă - 14 cm grosime 77
5 Placă - 16 cm grosime 76

Tabel A.2.2.

Nr. crt. Tipul îmbrăcăminţii de pardoseală
∆ ∆∆ ∆ L
n,w

(dB)
0 1 2
1 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5
2 Covor PVC fără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7
3 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11
4
Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min.
2,5 mm
16
5
Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport
fonoizolator din PVC expandat
18
6 Mochetă 20 ... 24
7
Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de
beton
11
67

0 1 2
8
Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm
grosime
21
9
Pardoseli din parchet sau covor PVC fără suport textil lipit
pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală
de 10 mm grosime
23
10 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28
11
Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum
30 mm grosime
22
12
Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact
0,6 ... 1 cm grosime
20 ... 27




















2



COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect
Ing. Ioana Mihaela Alexe
Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan
Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia
Ing. Constantin Prăun
Conf.dr.ing. Viorica Demir
Ing. Mircea Alexe
Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin
Sing. Marius Radu Demetrescu
Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail


























3





VOLUMUL II



Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane.
Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane
(Revizuire GP 001/1996)

Redactarea I – a

Exemplar pentru trimiterea în Anchetă publică



















4
Cuprins – Partea IV
I. Generalităţi
I.1. Obiect si domeniu de folosire
I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene
I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban
a) 1. Măsuri de ordin urbanistic
a) 2. Măsuri de ordin arhitectural
a) 3. Măsuri de ordin administrativ
b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului
b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului
I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări
I.2. Reglementari tehnice conexe

II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban
II.1. Date de intrare
II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane:
A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD.
B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane;
II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a
factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a
factorilor de influenţă.
II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)

IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea
nivelurilor de expunere la zgomot :
- evaluarea nivelului de zgomot;
- evaluarea nivelului de vibraţii;
- compoziţii spectrale specifice.

V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea
nivelurilor de calitate corespunzătoare

VI. Condiţii de recepţie

Anexe :
Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei
“Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane
Anexa 2: Exemplificare a realizării calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic
Anexa 3: Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi
vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou
Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea
şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate.

Glosar de termeni

Bibliografie
5
Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane.
Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone
urbane (Revizuire GP 001/1996)
Indicativ : ……
Inlocuieste: GP 001/1996


I. Generalităţi

I.1. Obiect si domeniu de folosire
Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie acustică şi de vibraţii ce trebuie avute
în vedere la proiectarea zonelor urbane, pentru respectarea nivelurilor de performanţă
corespunzătoare parametrilor ce asigură cerinţele de confort acustic ale utilizatorilor, conform
prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.
Prevederile normativului se pot aplica şi în localităţile rurale, acolo unde datorită
traficului sau altor surse de zgomot şi vibraţii poate fi afectată desfăşurarea activităţilor
umane.
Normativul este destinat proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici,
utilizatorilor construcţiilor şi zonelor urbane, precum si universităţilor, autorităţilor publice
centrale si locale şi instituţiilor descentralizate ale statului cu atribuţii si responsabilităţi în
domeniu, in conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii.
Prevederile normativului de proiectare se utilizează pentru realizarea planurilor
urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) precum şi a regulamentelor de
urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare.
De asemenea, normativul prezintă noţiuni referitoare la atestarea conformităţii
produselor pentru construcţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, pentru asigurarea nivelurilor
de calitate corespunzătoare.
În final, prezentul normativ cuprinde condiţiile necesare a fi îndeplinite la recepţia
lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, tipul de măsurări
acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în vederea comparării acestor
valori cu limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare.
Se menţionează că normativul se referă strict la vibraţii terane provenite din surse
antropice, altele decât sursele naturale: seismele, vântul etc.
Pentru reducerea nivelului de zgomot şi/sau vibraţii, măsurile de protecţie se impun
a fi adoptate concomitent la:
— sursa de zgomot şi/sau vibraţii;
— căile de propagare a zgomotului şi /sau vibraţiilor;
— zona receptoare.

6


I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene

Urmărind evoluţia pe plan european a influenţelor factorilor ambientali în decursul
timpului, asupra efectelor zgomotului urban, se poate observa că, dacă în perioada anilor '70
problematica era analizată din punct de vedere tehnic, în prezent abordarea se face referitor la
efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului natural.
Pentru a sublinia importanţa acestui fenomen, la adoptarea proiectului denumit "Cartea
verde" (în anul 1997) a Parlamentului european, un capitol important a fost dedicat analizei
zgomotului în societate ("Politici de viitor privind zgomotul").
Dintre problemele generate de dezvoltarea tehnologică şi urbană a societăţii, efectul
zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului natural au devenit foarte
importante.
Deşi între ţările membre ale Comunităţii Europene există divergenţe de natură legislativă,
economică, culturală, socială etc., la nivelul CE se încearcă să se găsească termeni şi elemente
comune de studiere, analiză şi rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate
activităţilor urbane. În acest sens, în anii '70 se discuta despre noţiunea de "aglomerare", iar în
ultimii ani au început să se impună în limbajul de specialitate noţiuni ca: hartă de zgomot, hartă
strategică de zgomot, zonă liniştită într-o aglomerare, zonă liniştită în regiune deschisă, relaţia
doză-efect, faţadă liniştită etc. dar şi indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot
pentru zi-seară-noapte), Lzi (indicator de zgomot pentru zi), Lseara (indicator de zgomot pentru
seară), Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. Evoluţia acestor termeni a devenit atât
de uzuală, încât, în prezent, utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului, a devenit
indispensabilă. Trebuie precizat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără adoptarea unui calendar
ambiţios al ţărilor CE de încercare de armonizare legislativă (2005 - elaborarea hărţilor de
zgomot, 2008 - implementarea hărţilor de zgomot în elaborarea strategiilor urbane, 2013 -
planuri de acţiune privind respectarea valorilor limită relevate în zonele cu aglomerări de
populaţie, şosele, căi ferate etc.).
Dintre elementele principale recomandate de Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25
iunie 2002 privind „evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpusă în România
prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizată
şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din
19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008, pentru studierea zgomotului în cazul
întocmirii hărţilor de zgomot pentru o zonă urbană, se pot aminti următoarele:
• pentru indicatorul Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale
zgomotului cuprinse între: 55 - 59, 60 - 64, 65 - 69, 70 - 75, > 75 dB;
7
• pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale
zgomotului cuprinse între: 50 - 54, 55 - 59, 60 - 65, 65 - 69, > 70 dB;
• punctul de măsurare al zgomotului va fi amplasat la o distanţă minimă de 1.5 m de
faţadă şi la o înălţime minimă de 1.5 m faţa de cota terenului, respectiv pentru întocmire hărţi
acustice se recomandă 4,0 m faţa de cota terenului;
• pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 - 19, 19 - 23, 23 - 07;
• durata maximă de valabilitate a hărţilor de zgomot este de 5 ani;
• în cazul hărţilor de zgomot, este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60, 65, 70
şi 75 dB;
• analize suplimentare şi măsuri specifice de intervenţie pentru zonele de locuit situate în
apropierea şoselelor, zonelor industriale, căi ferate, aeroporturi etc.;
• număr maxim de clădiri care pot fi construite precum şi numărul maxim de persoane ce
pot locui în zonele expuse la zgomot intens;

Reglementările tehnice EN mai prezintă şi o serie de indicatori suplimentari/complemetari
ce trebuiesc luaţi în considerare, cum ar fi:
• L
Amax
(SEL) pentru protecţia pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot;
• limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot;
• limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru;
• protecţii suplimentare pe timpul nopţii, week-end, zilei, în cazul unor date calendaristice
cu semnificaţii speciale;
Ţinându-se cont de elementele considerate de membrii CE, pe lângă indicatorii Lzsn, Lzi,
Lnoapte recomandaţi de comisiile tehnice ale CE, fiecare ţară poate impune şi folosi, în analiza
fenomenului, şi indicatori specifici de ţară, precum sunt cei explicitaţi în prezentul normativ.
În România existând preocupări privind protecţia mediului ambiant urban împotriva
zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban, a fost elaborat şi se actualizează
continuu, sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate, ce cuprinde prescripţii
tehnice şi standarde de specialitate conţinând terminologie, metode de măsurare, limite
admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot, indicaţii de
proiectare şi măsuri pentru combaterea poluării fonice. În urma adoptării sistemului european
legislativ, a fost elaborată hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea şi gestionarea
zgomotului ambiant, referitoare la elaborarea de hărţi acustice pentru principalele oraşe ale ţării,
în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot şi, ulterior, a adoptării de măsuri de
protecţie împotriva poluării fonice, pentru protejarea locuitorilor expuşi la niveluri de zgomot
care depăşesc recomandările reglementărilor în vigoare din România.

8


O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp
şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice
pentru principalele oraşe ale ţării, sunt:
- Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului
emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de
infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate
utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.
- Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în
special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
- În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de
elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.
- Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).
- Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule, prezentate în hotărâre.
- În general, mărimile folosite la întocmirea hărţilor de zgomot, sunt determinate din
măsurări şi/sau calcule. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ pentru
o amplasare specifică.
În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot, populaţia reprezintă un factor important, fiind
informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă, şi consultată în acţiunile de
rezolvare.
Pentru autorităţile locale, hărţile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de
referinţă din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru amplasarea
într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educaţional sau al sănătăţii, planificarea traficului,
etc.




9

I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban

Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie:
a) după tipologia de adoptare a acestora:
a) 1. - măsuri de ordin urbanistic
a) 2. - măsuri de ordin arhitectural
a) 3. - măsuri de ordin administrativ
b) după tipologia aplicabilităţii acestora:
b) 1. - măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. - măsuri active de combatere a zgomotului
b) 3. - măsuri pasive de combatere a zgomotului
a) 1. Măsuri de ordin urbanistic:
a.1.1. — Adoptarea unei configuraţii stradale corespunzătoare avându-se în vedere:
• tipologia zonelor funcţionale din localităţile străbătute de artere de circulaţie;
• pofilele transversale şi longitudinale ale străzilor;
• structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere;
• soluţionarea nodurilor de circulaţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o
intersecţie, sistematizarea intersecţiilor, respectarea unor distanţe între intersecţii etc.);
• componenta traficului rutier;
• regimul de înălţime al fronturilor de clădiri delimitatoare ale arterelor de circulaţie;
• dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii;
• stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
a.1.2. — Amplasarea la distanţe corespunzătoare din punct de vedere acustic, a dotărilor
funcţionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare, etc.) faţă de surse potenţiale de zgomot
şi/sau vibraţii.
a.1.3. — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare.
a.1.4. — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care să conducă la reducerea
efectelor zgomotului în interiorul clădirilor.
a) 2. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la:
— adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor clădirilor, care să creeze zone
tampon faţă de sursa, de zgomot; şi/sau vibraţii;
— dimensionarea corespunzătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi,
faţade, acoperişuri, ferestre, uşi exterioare).
10
a) 3. Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibraţiilor, ce
reprezintă în principal acţiuni cu caracter normativ, de exemplu:
a. 3. l . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restricţionarea
orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de
zgomot;
— stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
a. 3.2. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.
a. 3.3. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism.
b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezintă în
principal acţiuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de instituţiile abilitate
conform legii, de exemplu:
b. l .1. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic,
restricţionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse
potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii, etc.;
b.1.2. — stabilirea reglementată a unor distanţe minime de protecţie din punct de vedere
acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran.
b.1.3. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.
b.1.4. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu: a) uniformizarea
fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs
de vehicule; b) programarea traficului aerian, etc.
b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezintă măsuri adoptate direct la sursele
de zgomot şi/sau vibraţii, aplicarea eficientă a măsurilor active de combatere a zgomotului
provenit de la diferite surse de poluare fonică urbană, presupunând cunoaşterea temeinică a
tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. Este de menţionat faptul că problema poluării
acustice trebuie avută în vedere în primul rând în faza de proiectare:
- a mijloacelor de transport ce reprezintă sursele de zgomot mobile provenite din trafic;
- a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte);
11
- a ansamblurilor construite.
b.2.1. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier:
Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule
ce o străbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc.
Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce
îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizează prin aplicarea de măsuri
de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.
b.2.2. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine)
Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine:
tramvaie, metrouri, trenuri) se referă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare.
b.2.3. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian
Din punct de vedere al protecţiei ansamblurilor construite interesează, în principal, zgomotul
specific decolărilor şi aterizărilor, zgomotul generat în timpul funcţionării avioanelor pe sol şi
zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survolează zone
populate). Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate
dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraţie şi eşapare, ce pot asigura o
atenuare până la 40 dB(A).
b.2.4. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte
Dotările funcţionale urbane, de exemplu: industrii, pieţe, parcaje, şcoli, grădini-restaurant,
stadioane etc., pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:- mecanice; -
electromagnetice; - hidraulice; - aerodinamice etc.
b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi
optimizare a zonelor urbane, respectiv acţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din
faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe
calea de propagare de la sursă la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor să se
încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaţia şi reglementările în vigoare, (cf.
capitol II.1.2.), de exemplu:
b. 3. l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protecţiei
acustice;
b. 3. 2. — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
b. 3.3. — conformarea interioară din punct de vedere a protecţiei acustice a partiurilor
clădirilor;
b. 3.4. — conformarea urbanistică din punct de vedere a protecţiei acustice a zonelor
funcţionale specifice componente ale oraşelor, respectiv a poziţionării acestora faţă de zonele
ce cuprind clădiri de locuinţe; etc.
12
b. 3.5. — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea
regimului acustic din diferitele zone funcţionale urbane: dotări specifice traficului (parcajele,
gările feroviare, aeroporturile, şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pieţe
comerciale; - instituţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe); - grădini-restaurant; - terenuri sportive şi
stadioane):
b. 3.6. — proiectarea corespunzătoare din punct de vedere acustic a faţadelor clădirilor:
b. 3.7. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier:
b. 3.7. — influenta zonelor plantate ca ecrane de protecţie naturale şi a factorilor naturali de
relief în combaterea zgomotului urban.


I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări

Cunoaşterea cauzelor care dau naştere zgomotului urban, precum şi a parametrilor de care
depind caracteristicile zgomotului generat, prezintă o mare importanţă în rezolvarea problemelor
de reducere a ni velului zgomotului emis de o sursă.
Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o variaţie aleatoare în timp, provenit din
nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile.
În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane
din marile zone urbane se pot clasifica în două tipuri, anume:
a. - surse mobile provenind din:
- traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval;
b. - surse fixe, situate în incinte care delimitează diverse tipuri de activităţi:
— dotările funcţionale urbane: şcoli, grădiniţe, parcaje, stadioane, restaurante în aer
liber, cinematografe în aer liber/pieţe agroindustriale etc.;
— unităţile industriale.
Fiecare sursă de zgomot prezintă caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul
maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecvenţe etc.
Căile de propagare a zgomotului pot fi prin:
— aer;
— apă;
— sol.
Zona receptoare este constituită din spaţiile interioare sau exterioare utilizate pentru
diverse activităţi.
Aceste tipuri de surse de poluare fonică sunt considerate identic atât la nivel naţional cât si
la nivel internaţional.
13
În acest sens, controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic)
presupune cunoaşterea caracteristicilor surselor, in cazul surselor din traficul rutier si feroviar - a
componentei traficului, iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor
surse, presupune iniţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de
surse.
Sursele de vibraţii din mediul urban pot fi categorisite şi caracterizate astfel:
1.Natura, surselor urbane de vibraţii:
1.1 Surse terane
1.1.1 surse urbane de vibratii ambientale
1.1.1.1 surse de vibratii din trafic rutier
1.1.1.2 surse de vibratii din transport pe cale ferata (tranvai,metrou)
1.1.1.3 surse de vibratii din explozii (demolari)
1.1.1.4 surse de vibraţii transmise clădirilor din mediul urban de către echipamente industriale
(ciocane de forja, laminoare, macarale, compresoare, ventilatoare, alte echipamente industriale
cu componente in mişcare de rotaţie si alternativa de translaţie, etc.)
1.1.2 surse urbane din microseisme locale
1.2 Surse aeriene
1.2.1 surse de vibratii din zborul avioanelor
1.2.2 surse de vibratii generate de intemperii
2. Localizarea surselor urbane de vibraţii:
2.1 intravilan
2.2 extravilan, la 10-1500m de construcţii, funcţie de natura vibraţiilor si a construcţiilor
3. Caracteristicile surselor urbane de vibraţii
3.1 acceleraţii, viteze, deplasări
3.2 spectre de răspuns in domeniul frecventelor admise de normative si standarde pentru
durabilitatea construcţiilor

În capitolele II, III şi IV ale normativului sunt prezentate detaliat caracteristicile
specifice, metodele de evaluare prin măsurări şi/sau calcule, pentru principalelor surse de zgomot
/ vibraţii din zonele urbane.





14
I.2. Reglementari tehnice conexe

- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul
2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul
MDRL, în faza de redactare finală) şi
Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la
clădiri* având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi
B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.

- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii;
- NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de
audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”;
- NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii”;
- NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare
(camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”;
- Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri”
(beneficiar MLPTL);
- P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie
acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”;
- P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din
punct de vedere acustic”;
- SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul
ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare
- SR ISO 1996-1:2008/C91:2009
- SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul
ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant
- SR ISO 1996-2:2008/C91:2009
- STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot.
- Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia
românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005
- Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie
89/106/CEE;
- HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii modificată şi completată prin HG 796/14.07.2005 şi 1708/21.12.2005.
- Directivei Europene 98/37/CE „Maşini industriale”
- HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale.








15

II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban
II.1. Date de intrare
Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui
complex de măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban, în vederea realizării climatului
acustic admisibil.
Planurile urbanistice generale, zonale şi cele de detaliu se vor proiecta, astfel încât să
fie respectate condiţiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a ghidului, respectiv în STAS 10009-88
şi STAS 6156-86, precum şi relaţia:
L
A
10
≤ 70 dB(A)
în care:
L
A
10
— reprezintă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2,00 m distanţă
faţă de frontul de clădire şi la o înălţime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezintă 10% din
intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare).
Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcţii în stabilirea soluţiei
de arhitectura funcţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic.

II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane:

A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD.
Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unei serii de studii de fundamentare şi se
încheie cu avizele date de organismele centrale şi teritoriale interesate.
Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic, interesează. în cazul proiectării din
punct de vedere acustic, cele privind:
— evoluţia localităţii sub aspect urbanistic-arhitectural şi istorico-cultural;
— organizarea circulaţiei şi a transportului;
— caracteristicile fondului construit ;
— condiţiile geotehnice;
— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului ;
— stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită.
La stabilirea conţinutului planurilor urbanistice, PUG şi PUZ, următoarele propuneri
de organizare urbanistica vor ţine seama de condiţiile admisibile din punct de vedere
acustic:
— organizarea traseelor şi datelor caracteristice ale circulaţiei ;
16
— zonificarea pe funcţiuni dominante;
— alinierea şi regimul de înălţime al construcţiilor;
— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;
— protejarea patrimoniului.
Regulamentele aferente PUG şi PUZ explicit şi detaliază. aceste planuri referindu-
se la:
— destinaţia terenului în funcţie de zonă;
— amplasarea construcţiilor faţă de principalele artere de circulaţie;
— asigurarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersecţii, în condiţiile fluenţei
şi siguranţei traficului;
— accesele la construcţii, modul de organizare în interiorul terenurilor destinate
pentru construcţia locurilor de parcare şi garajele aferente acestor accese;
— prevederea spaţiilor libere şi a spaţiilor plantate;
— materialele de construcţii şi finisaj exterior;
— regimul de înălţime a construcţiilor;
— protecţia mediului pentru construcţiile existente
— alte situaţii specifice
Planurile urbanistice de detaliu, PUD vor cuprinde următoarele elemente, condiţionate
de măsurile de protecţie din punct de vedere acustic:
— circulaţie majoră: organizare circulaţie pietoni şi autovehicule, accesele şi
parcaje necesare;
— sistematizare verticală;
— funcţiuni propuse;
— regim de aliniere;
— regim de înălţime;
— procent de ocupare teren;
— plastică arhitecturală, volumetrică, materiale de finisare;
— restricţii faţă de vecinătăţi.

B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane;
Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG, PUZ şi PUD— atât cazul unor
ansambluri noi cât şi cazul amplasării de obiective noi într-un cadru urban existent, —
etapele ce se vor parcurge sunt următoarele:
a) stabilirea datelor fixe :
— categoria arterelor de circulaţie rutieră;
— tipul zonei funcţionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita
17
zonă funcţională);
— regimul de înălţime şi aliniere în zonă;
— existenţa zonelor protejate;
— restricţiile faţă de vecinătăţi;
— factorii naturali de mediu;
— alte situaţii speciale etc.
b) stabilirea datelor ce se pot optimiza:
— regimul de trafic;
— profilurile transversale (distanţe între fronturile clădirilor delimitatoare ale arterei
de circulaţie);
— regimul de înălţime al clădirilor delimitatoare;
— destinaţia clădirilor delimitatoare;
— factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe căile de propagare de la sursă la
zonele receptoare;
— tipul faţadelor clădirilor şi materialelor de finisaje;
— plastica arhitecturală. şi volumetrică a clădirilor et c. ;
— amplasarea unităţilor funcţionale în interiorul clădirilor.

Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluţiei optime din punct de vedere
acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ.
Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se
vor aplica în funcţie de posibilităţi.
În cazurile analizate, determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situaţii se va
face conform prevederilor capitolului II.1.2.2 din prezentul normativ şi a exemplului de
calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ.
Sursele majore de poluare fonică dintr-o zona urbana, ce se consideră pentru
determinarea nivelului de zgomot, se caracterizează după tipul de localizare în spaţiul
urban, astfel:
a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ;
b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:
b. l. — surse punctiforme — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ;
b.2. — surse repartizate pe suprafeţe mari — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ.

18
II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a
factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a
factorilor de influenţă.
Măsurile de protecţie acustică ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor
urbane sunt următoarele:
a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier):
— corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea
profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului;
— reglementarea şi optimizarea traficului;
— prevederea de ecrane de protecţie între sursa. şi zonele receptoare.
b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (= dotări urbane şi industrii):
— amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane faţă de şi în cadrul zonelor
rezidenţiale sau a celor special protejate;
— amplasarea corespunzătoare a industriilor în cadrul şi faţă. de diferitele tipuri de
zone funcţionale urbane;
— prevederea de ecrane de protecţie între surse şi zonele receptoare.

În continuare sunt prezentate detaliat aceste măsuri de protecţie.
Corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea
profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului
În tabelul 1 se prezintă, orientativ, funcţie de anumite regimuri de înălţime ale
clădirilor delimitatoare, pe străzi de categorie 1 (cu 5—8 benzi de circulaţie), distanţa
minimă necesară. între fronturile de clădiri, destinate în special locuinţelor, pentru
respectarea condiţiei de confort acustic urban stabilită la pct. II.1.
Tabelul 1
Regim de înălţime a clădirilor
(Parter + nr. de etaje)
Lăţimea minimă (metri) necesară
între fronturile de clădiri
partea stângă partea dreaptă a
*)
b
*)

P P 50 30
P + 4 P 70 40
P + 4 P + 4 85 50
P + (8sau9) P + 4 120
**
) 80
**
)
> P + (8sau9) ‹ P + (8sau9) *) 100
**
)
P + (8sau9) -
***
) 65 45
19
a*) — fără restricţii în legătura cu traficul
b*) — fără trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip
tramvai e sau autobuze art iculate.
*) — nu se recomandă
**) Observaţie: În cazul în care artera de circulaţie este amplasată în partea centrală a profilului,
iar pe distanţa “d” (d ≥ 25 m), dintre artera de circulaţie şi fronturile de clădiri, sunt prevăzute
spaţii verzi cu cel puţin 3 rânduri de arbori cu coroane întrepătrunse, lăţimile minime necesare
între fronturile de clădiri pot fi reduse cu cca. 25%
***) Distanţa se consideră de la frontul de clădiri existent până la 10.00 m dincolo de bordura
trotuarului aflat în partea opusă frontului de clădiri.

Reglementarea şi optimizarea traficului
Deoarece traficul constituie sursa principală de zgomot urban, rezultă că cea mai eficace
metodă administrativă de reducere a poluării acustice o constituie reglementarea si optimizarea
traficului, metodă ce presupune următoarele operaţiuni şi restricţionări:
i) uniformizarea fluxului de trafic rutier şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;
ii) programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât să nu polueze fonic zonele
urbane învecinate.
Reglementarea şi optimizarea traficului rutier se va face conform următoarelor
principii:
— eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai puţin de 5
benzi;
— eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi şi restricţionarea
acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe străzile cu 3—4 benzi;
— amplasarea arterei de circulaţie simetric faţă, de fronturile de clădiri
delimitatoare;
— prevederea de spaţii de protecţie între artera de circulaţie şi fronturile de clădiri;
conţinând eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale;
— amplasarea judicioasă a unităţilor funcţionale în clădiri, cf. capit. II.1.2.2;
— dirijarea traficului greu, astfel:
— pe liniile de centură ale zonelor urbane (î n măsura posibilităţilor) ;
— pe arterele de circulaţie special dimensionate, în acest caz adoptându-se măsuri de
protecţie acustică, (cf. capit. II.1.2.2. ) la faţadele clădirilor ce delimitează
arterele de circulaţie respective;
— pe arterele cu sens unic de circulaţie, corelat cu crearea de „undă verde" în
trafic;
— conform unui anumit orar de trafic, ales astfel încât să deranjeze cât mai puţin
zonele rezidenţiale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei
indicaţii;
20
— utilizarea de vehicule silenţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).
Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie
Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie trebuie făcută astfel încât să se realizeze
întreruperi ale frontului de clădiri, în condiţiile respectării densităţii de spaţii construite şi
evitării producerii de curenţi de aer care să afecteze circulaţia la nivel pietonal.
Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circulaţie, de zone cu un singur front de
clădiri, nivelul de zgomot, înregistrat într-un punct A aflat lângă frontul de clădiri existent,
se reduce cu aprox. 10 dB faţă de cazul profilului transversal mărginit de două fronturi de
clădiri continui.
Întreruperile în fronturile de clădiri de pe ambele laturi ale arterei de circulaţie, se vor
face intercalat astfel încât unei lungimi de clădire de pe o parte să îi corespunda o
întrerupere de front pe cealaltă parte.
Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri
Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri trebuie astfel făcută încât spaţiile în care este
necesară în mod deosebit liniştea, să fie amplasate spre partea opusă traficului, în situaţiile
în care acest lucru este posibil din condiţii de însorire.
Observaţie: Elementele constructive aplicate pe faţade (balcoane, logii, ecrane verticale etc.) sau retragerile
pe verticală ale clădirilor, nu aduc un spor semnificativ de izolare fonică.
O creştere efectivă a protecţiei acustice împotriva zgomotului urban se obţine prin rezolvarea
corespunzătoare a ferestrelor care constituie principala sursă de propagare a zgomotului sau prin ecranări la
nivelul balcoanelor sau logiilor. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în
vigoare.

Prevederea de ecrane de protecţie între sursa şi zonele receptoare
În scopul protejării din punct de vedere acustic a zonelor rezidenţiale faţă de arterele
de circulaţie, se vor folosi— de câte ori este posibil — ecrane naturale constituite din
vegetaţie sau ecrane-bariere artificiale.
În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de
micşorare a zgomotului pe magistralele prevăzute cu clădiri pe ambele părţi.
Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenuării produse depinde de
mulţi factori printre care:
- dimensiunile geometrice (inaltime, lungime, grosime) ale lor,
- poziţiile relative ale sursei de zgomot şi receptorului fata de bariera-ecran,
- lungimea de undă a semnalului acustic,
- transparenţa acustica a barierelor-ecranelor, dată de materialele ce compon structura
acestora si de densitatea superficială a barierelor-ecranelor (kg/m
2
),
- absorbţia materialelor din care sunt realizate suprafeţelor lor,
21
- natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracţie a sunetului (margini
rigide sau moi),
- forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare),
- distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor faţă de sursă şi receptor; etc.

Eficienţa ecranelor – barierelor acustice se explică datorită reducerii nivelului de zgomot
prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 1
0
.).
Într-un punct aflat în zona de umbră acustică, reducerea nivelului de zgomot, "∆L", se
poate calcula aproximativ cu relaţia:
∆L = 10 lg (20N + 3) (dB)
în care:
N =

λ
, unde: λ = lungimea de undă a sunetului; σ = (a + b) - c,
conform fig. 1
0
.

Fig. 1
0
.
Reducerea zgomotului din trafic , L
10
,
în cazul unui ecran acustic foarte lung

Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin barieră se calculează pentru diferite
componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de
10 ... 20 dB(A).
Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel puţin 10 kg/m
2
, astfel încât structura
să realizeze o izolare de cel puţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând
22
de înălţimea şi lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-
mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări.
De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban. în Fig. 1 se
reprezintă comparativ două situaţii de aşezare a arterei de circulaţie rutieră în funcţie de
natura terenului în zona urbană.




Fig. 1 – Aşezarea arterei de circulaţie rutieră în cele două situaţii posibile: a) rambleu;
b) debleu, în funcţie de natura terenului în zona respectivă
23
Amplasarea corespunzătoare a dotărilor funcţionale urbane
Pentru atenuarea cât mai pronunţată a zgomotelor ce provin de la dotările
funcţionale din ansamblul urban (pieţe comerciale, parcaje, şcoli, restaurante în aer
liber, terenuri sportive) şi se propagă către restul zonei urbane, se vor avea în vedere
următoarele aspecte:
a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spaţiu tampon între dotarea
funcţională şi zonele care urmează a fi protejate;
b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon;
c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni, ramblee, zone
intens plantate,
şi se vor aplica prevederile detaliate în capit. II.1.2.2., din prezentul normativ.
Amplasarea corespunzătoare a industriilor
Protecţia împotriva zgomotului provenit de la unităţile industriale se va realiza
conform prevederilor reglementării tehnice P 121-89 — „Instrucţiuni tehnice pentru
proiectarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale".

II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

Măsurile de protecţie acustică prevăzute la capit. II.1.1. se vor corela între ele astfel
încât, în interiorul zonei receptoare să se poată îndeplini condiţia:
L
int.ef
(f) ≤ L
int.adm
(f) ( dB)

în care:
L
i n t . e f
(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unităţii
protejate, pătruns din exterior, determinat în benzi de frecvenţă de 1/1
(1/3) octavă din domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A).
L
int.adm
(f) — nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unităţii protejate,
conform STAS 6156-86.
În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe străzile de categorie tehnică II, III,
IV, trebuie îndeplinită şi condiţia:
L
ext.ef
(f) ≤ L
ext.adm
(f) (dB)
în care:
L
ext.ef
(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior, efectiv, existent pe străzi
(măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic, în benzi de
24
frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă, în domeniul 100—3150 Hz, sau global în dB
(A)).
L
ext.adm
(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88,
(respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).


Valoarea L
int.ef
(f) se determină prin calcul cu relaţiile :
a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care uneşte centrul geometric al
sursei cu centrul geometric al elementului de faţadă face unghiul β cu normala la suprafaţa
elementului de faţadă:
) (
cos 4
lg 10 ) ( ) (
. int
f A
S
f R f L L
ext f
β
+ − = (dB)
b) în cazul traficului:

) (
lg 10 ) ( ) ( ) (
. . int
f A
S
f R f L f L
ext ef
+ − = (dB)
în care:
L
ezt
.(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fixă
sau din trafic, înregistrat la limita clădirii în dreptul unităţii funcţionale protejate, (dB).
Observaţie:
L
ext
(

f) poate să fie şi un nivel particular, corespunzător unei anumite acţiuni „i" ;
R(f) — indicele de atenuare acustică corespunzător elementului de faţadă, (dB) ;
S — suprafaţa elementului de faţadă, (m
2
) :
A — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare spaţiului de
recepţie, (m
2
U.A.) ;
Β — unghiul format de dreapta care uneşte centrul geometric al sursei de
zgomot cu centrul geometric al elementului de faţadă, cu normala la suprafaţa elementului
de faţadă, cf. fig. 2.


25



Fig. 2

Unităţile industriale pot constitui sursa preponderentă de zgomot într-un ansamblu
urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „L
ext
(f)”, ce se
înregistrează la limita clădirilor civile, în dreptul unei unităţi funcţionale (zona
receptoare) trebuie să îndeplinească următoarea condiţie:
L
ext
(f) ≤ L
int.adm
(f) +5 (dB)
în care:
L
int
.
adm
.(f) are semnificaţia din relaţia de mai sus.
Observaţie:
Această situaţie apare în timpul nopţii, când zgomotele provenite din trafic sau alte activităţi încetează
iar recepţionarea zgomotelor produse în unităţi industriale pot crea disconfort locatarilor din zonă.


Calculul nivelului de zgomot exterior ,,L
ext
.(f)", într-o primă variantă a planului unui
oraş nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaţia orientativă prezentata in continuare,
care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier):
L
ext
(f) = 34 + 10lg(n
1
+1+20n
2
) + k = L
ext
1
(f) + k
în care:
n
1
— numărul de vehicule uşoare care trec pe artera de circulaţie, într-o perioadă de
timp de 1 oră;
n
2
— numărul de vehicule grele care trec pe artera de circulaţie în aceeaşi perioadă;
k — coeficient de corecţie ales conform tabelului 2.


26
Tabelul 2
k
Nr. de fronturi de clădiri
ce mărginesc artera de
circulaţie
Regim de
înălţime
Distanţe între
fronturile de clădiri
— 3…-5 1 P…P+8
0 2 < P+4*) > 50
1…3 2 < P+4*) ≤ 50
2…5 2 ≥ P+4*) > 50
5…8 2 ≥ P+4* ≤ 50

*) — La aprecierea regimului de înălţime se ia în considerare regimul de înălţime maxim pe oricare din
cele două fronturi de clădiri.

Prin vehicule uşoare se înţeleg acele mijloace de transport al căror nivel de zgomot
caracteristic, determinat conform STAS 6296/15-82, este mai mic de 80 dB(A), conf. tabel 4.
În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consideră vehiculele uşoare :
—pe străzile asfaltate; tramvaie silenţioase, microbuze autoturisme şi autobuze silenţioase;
—pe străzi pavate; tramvaie silenţioase, autoturisme şi autobuze silenţioase.
Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele.
Valorile pentru n
1
, n
2
se pot determina ţinând seama de numărul de vehicule de un anumit
tip „n
i
” pe oră, „n
i
/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevăzut conform formulei
orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orară de trafic, funcţie de destinaţia
clădirilor, de activităţile desfăşurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei.
Pentru situaţiile în care nivelul obţinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua
conform prevederilor paragrafelor următoare din acest capitol, care permit aprecierea mai
exactă a influenţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii
rezultate.
Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,L
ext
.(f)", într-o perioadă de timp caracteristică în
care se înregistrează semnale acustice provenind de la acţiuni diferite, se calculează într-un
punct „A” cu relaţia:
|
|
¹
|

\
|
⋅ =

=
n
i
L
i ext
A
t
T
f L
1
10
10
1
lg 10 ) ( (dB)
în care:
T — perioada de timp caracteristică (s); (se alege de ex. 3600 s);
t
i
— durata de timp corespunzătoare acţiunii „i" în punctul considerat;
A
i
L
— nivelul de zgomot corespunzător acţiunii „i", (dB);

27

A
i
L
se calculează diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din
interiorul incintelor.
Calculul duratei de timp "t
i
" corespunzătoare acţiunii "I" se face, în cazul traficului, cu
relaţia:
t
I
= n
I
⋅ τ
I
(s)
în care:
n
I
- numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circulă în perioada
caracteristică "T", pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent;
τ
I
- timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.), cf. tabel 4 (col 6).
Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "n
I
" care circulă în perioada caracteristică
"T", „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3.

Tabelul 3

Numărul de vehicule pe oră „ni/h”, în ambele sensuri,
in funcţie de clasa tehnică a străzii
Mijlocul de transport


Perioada de
timp considerată (ora)
I II III IV
0 1 2 3 4 5
6 - 8 15 - 17 30 30 30 30
22 - 24 20 20 20 20
Linie
tramvai
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6 - 8 15 - 17 400 200 20 -
22 - 24 50*) 50 20 - Autocamioane
8 - 15 17 - 22 200 200 30 -
6 - 8 15 - 17 50 50 - -
22 - 24 30 30 - -
Linie
autobuze
8 - 15 17 - 22 10 10 - -
6 - 8 15 - 17 50 50 50 50
22 - 24 30 30 30 30
Linie
troleibuze
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6 - 8 15 - 17 100 100 50 30
22 - 24 50 50 50 50 Microbuze
8 - 15 17 - 22 100 100 50 30
6 - 8 15 - 17 1000 700 300 100
22 - 24 300 300 300 50 Autoturisme
8 - 15 17 - 22 700 700 500 200

28
cont. Tabelul 3
0 1 2 3 4 5
6 - 8 15 - 17 75 75 20 20
22 - 24 25 25 20 20 Motociclete
8 - 15 17 - 22 50 50 20 20
6 - 8 15 - 17 25 25 - -
22 - 24 10 10 - - Tractoare
8 - 15 17 - 22 25 25 - -
*) Pe arterele de ieşire din oraş, poate ajunge la 200 veh./h.

În mod curent este necesar să se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior
în următoarele situaţii:
1) nivel de zgomot exterior clădirilor, L
ext
(f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00
m distanţă faţă de frontul de clădire şi la 1,50 m înălţime faţă de sol);
2) nivel de zgomot exterior pe străzi, L
ext.ef
(f), (punctul „A" fiind considerat la
bordura trotuarului ce mărgineşte artera de circulaţie, la o înălţime de 1,50 m faţă
de sol);
3) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone şi dotări
funcţionale din mediul urban.

In cazul traficului, pe porţiunile rectilinii ale arterelor de circulaţie în care
distanţele dintre fronturile de clădiri situate faţă în faţă sunt mai mici sau cel mult
egale cu 120 m, nivelul de zgomot „L
i
" se obţine folosind relaţiile:
a) pe artere de circulaţie care sunt mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri:
L L
d
d
c c
d d
d
d
d
c c
D d
d
D
d
D
d
D
d
c
I
A
I
k
s zv
k k
s zv
k k
k
k
= +
|
\

|
¹
|

+
− |
\

|
¹
|

|
\

|
¹
|
+
− −
− |
\

|
¹
|
|
\

|
¹
|

|
\

|
¹
|
|
\

|
¹
| − − −

1
0
10
0
10
1
0
10
1 2
0
10
0
10
0
5
0
5
1 2
10
1 1 1
1 1
1 1
lg
' '
( )( )
'
( )( )
' '
'
'
α
α α
α α
s zv
c
¦
´
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¹
`
¦
¦
¦
¦
)
¦
¦
¦
¦

(dB)

b) pe artere de circulaţie care sunt mărginite de un singur front de clădiri (
2 α
= 1).



29


L L
d
d
d d
d
d
d
c c
I
A
I
k k k
s zv
= +
|
\

|
¹
|
+
− |
\

|
¹
|


|
\

|
¹
|


¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¹
`
¦
¦
¦
)
¦
¦
¦
1
0
10
0
10
1
0
10
10
1 1 1 1
lg
' '
'
α
(dB)
în care:
1
i
L
— nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul
punctului de măsurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule şi
tabel 4).
d, d', D — au semnificaţiile din figura 3;
d
0
— 1 m;
c
s
— coeficient care ţine seama de particularităţile suprafeţei terenului (cf. tab. 5);
c
zv
— coeficient care ţine seama de existenţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 6);
k — coeficient de directivitate al sursei, considerată pe direcţia normală pe frontul de
clădiri; în relaţie se foloseşte: k = 10;
k' — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri;
α1 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie pe care se află punctul de măsurare;
α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie, opusă punctului de măsurare.

Observaţie :
La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „L
ext
” se vor avea în vedere următoarele:
— sursa ,,i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie, pe normala la
suprafaţa convenţională a frontului de clădiri ce trece prin punctul „A", în care se determină
nivelul L
i
A
;
— în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numărul de mijloace de transport
caracteristice unei anumite artere fie circulaţie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie;
corespunzătoare unui sens de circulaţie;
— numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de
circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn.
Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de
zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic:



30







Fig. 3

A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de clădire şi la 1,50 m faţă de sol)
d – distanţa de la limita sursei la punctul de măsurare (m)
d' – distanţa de la limita sursei la frontul de clădire lângă care se efectuează măsurarea (m)
D – distanţa între fronturile de clădire (m)
E
1
– sursă de zgomot





31

Tabelul 4

Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunzător
traficului pe :
Nr.
crt.


Mijlocul de transport


V
i
t
e
z
a

m
e
d
i
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
ă

(
k
m
/
h
)


Î
n
ă
l
ţ
i
m
e
a

m
e
d
i
e

h
(
m
)


stradă asfalt şine stradă pavată
τi
(s)
0 1 2 3 4 41 5 6
1 Trenuri*) 20 - 70 -
3,6
n = nr. de
vag.)
2 Autoturisme 60 1,50 70 ● 75 ● 1,2
3 Tramvaie silenţioase 35 3,50 80● 2
4
Microbuze de exem-
plu tip TV
60 2,25 75● 80 • 1,2
5 Motociclete 40 0,80 85 90 1,8
6
Autobuze simple şi
troleibuze
40 3,10 80 85 1,8
7 Autobuze articulate 40 3,10 90 95 1,8
8 Autobuze silenţioase 40 3,10 75● 80 ● 1,8
9 Autocamioane 60 2,80 90 95 1,2
10 Tramvaie obişnuite 35 3,50 - 90 - 2
11 Tractoare cu remorcă 20 2,75 90 95 3,6
12 Tiruri 60 4,00 90 95 1,2

*) Se au în vedere numai trenurile care circulă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m faţă de punctul de
determinare a nivelului de zgomot L
i
A

• ) Se consideră a fi vehicule uşoare; restul se consideră a fi vehicule grele.
— în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai L
i
A
, pentru coeficienţii de
absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.

Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „L
i
1
” se rotunjesc, pentru calcul,
în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clasă se încadrează vehiculele al
căror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de definiţie a
clasei.
32
Clasele de zgomot în care se încadrează mijloacele de trafic curente ce se deplasează pe
arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 4
1
şi 5).
Valorile coeficientului „c
s
", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei
terenului, sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Natura suprafeţei Piatră cubică Asfalt Pământ Gazon Nisip
cs 0,85 0,90 1,0 1,10 1,20

Valorile coeficientului „c
zv
" în funcţie de tipul de zonă verde, sunt prezentate în tabelul 6.
Se considera numai situaţia, cel mai frecvent întâlnită în zonele urbane, în care zonele verzi cu
arbori sunt situate numai între bordura străzii şi fronturile de clădiri (nu şi cazul zonelor verzi
existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circulaţie).
Tabelul 6
Tipul de zonă verde “ n “
Arbori pe „n” rânduri cu
coroane întrepătrunse, cu
arboret şi arbuşti
plantaţi între tulpini
[n = 1 ...3]
Arbori pe „n” rânduri
cu coroane,
neîntrepătrunse
[n = 1...3]
Zonă fără
arbori
[n = 0]
czv — pentru plantaţii
de conifere


n=1
n=2
n=3
1,4+0,4(n-1)

1,4
1,8
2,2
l,25+0,25(n-l)

1,25
1,5
1,75
1


● vara

n=1
n=2
n=3
l,4+0,4(n-l)

1.4
1,8
2,2
1,25+0,25 (n-1)

1,25
1,5
1,75
1
czv — pentru plantaţii
de foioase

● iarna


n=1
n=2
n=3
1,1+0,1(n-1)

1,1
1,2
1,3
1,1+0,1(n-1)

1,1
1,2
1,3
1
Czv — zonă cu iarbă
sau pământ,
etc.
zonă cu
iarbă sau
pământ,
etc.

- - 1

Valoarea coeficientului de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe o parte a
arterei de circulaţie „α1, α2" (α1 pentru frontul de clădiri situat la 2,00 m de punctul de măsurare,
α2 pentru frontul de clădiri de pe partea opusă a arterei), care intervine în calculul nivelului de
zgomot „L
f
", se determină cu relaţia:
A
n
i
i i
S
S

=

=
1
2 , 1
) (α ϕ
α

în care:
33

φ — coeficient care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor;
φ = 1 — pentru faţade plane;
φ = 1,1 — pentru faţade prevăzute cu balcoane continui;
φ = 1,2 — pentru faţade prevăzute cu logii continue;
α
i
— coeficient de absorbţie acustică corespunzător ariei „S
t
"; se alege din tabelul 7.
S
A
— aria din frontul de clădiri aferentă punctului de măsurare A, alcătuită din
„n" arii diferite din punct de vedere acustic „S
i
".

=
=
n
i
i A
S S
1
) (
Observaţie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienţii α1 şi α2 se află completându-
se în formula (2.11), pentru coeficienţii αl, valorile corespunzătoare frecvenţei de 500 Hz.

Aria din frontul de clădire „S
A
", aferentă punctului de măsurare „A”, se consideră de
forma dreptunghiulară, dimensiunile ei caracteristice L şi H fiind:
L = 20 m
H=2h
în care ,,h" este înălţimea caracteristică a mijlocului de transport „i" conform tabelului
4 (col. 3).
În fig. 4 este reprezentată grafic spaţial aria (S
A
) din frontul de clădiri, aferentă
punctului de măsurare „A".
Dreptunghiul de arie „S " se consideră amplasat pe un aliniament ce se determină în
funcţie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmează:
a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circulaţie (figura 5 şi figura 5') se duce prin
punctul A o paralelă la axul acesteia, pe care se delimitează un segment de dreaptă MN
având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc
perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M şi N, marcându-se astfel zona ce se ia în
consideraţie. Se trasează un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M şi
direcţia x de-a lungul segmentului MN.
b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale clădirilor existente în această zonă se
înlocuiesc cu segmente de dreaptă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egală cu
proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN şi fiind amplasate faţă de MN la o distanţă „y"
ce se determină cu relaţia:


34







Fig. 4



35

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA
POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI S
A


Fig. 5

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA
POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI S
A


Fig. 5'
36


) (
1
) (
1
0
m
dx x f
y

=
în care:
f(x) — reprezentarea curbei ce mărgineşte tronsoanele reale de clădiri proiectate pe
segmentul MN, într-un sistem de coordonate având ca axă Ox segmentul MN şi
ca axă Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiectează.
l — lungimea proiecţiei tronsoanelor reale pe segmentul MN.

c) Aliniamentul final se obţine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la
pct. b) până la ordonata y
F
care se determină cu relaţia:


=
=
=
n
i
i
n
i
i i
F
l
l y
y
1
1
) (

în care:
y
t
— distanţa determinată conform par. b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se
încadrează în zona considerată.
l
t
— lungimea tronsonului „i”
La calculul lui y
F
se ţine seama numai de segmentele corespunzătoare zonelor
construite; în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate
conform par. b) pe porţiunea de suprapunere se ţine seama numai de segmentul echivalent
tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal.
Faţă de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea
nivelului „L
i
A
", prezentate în figura 3.
Valorile coeficienţilor de absorbţie „α
i
" pentru faţade plane, corespunzători ariilor
diferite „S
i
” care compun aria din frontul de clădiri „S
A
” aferentă punctului de măsurare
„A", sunt prezentate în tabelul 7.



37

Tabelul 7
Nr. crt. Tipul de element de faţadă
„αi” la frecventa
de 500 Hz :
0 1 2
1
Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit.
0,03
2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02
3 Suprafeţe vitrate simple. 0,04
4 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15
5 Spaţii neconstruite. 1
6
Spaţii verzi :
6.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6.
6.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6.
6.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6.
6.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6.

1—0,02 n *
1—0,015 n *
α faţadă - 0,2 n *
α faţadă + 0,15 n *

* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate.
Observaţie: Valorile 6.1 ... 6.4 sunt valabile:
— pentru conifere — in tot timpul anului:
— pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri,
k', se adoptă valorile:
a) pe artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire: k' = 10;
b) pe artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri;
k' = 5 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 4 etaje;
k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi
4—8 etaje pe cealaltă parte;
k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8
etaje pe cealaltă parte;
k' = 0 în cazul fronturilor de clădiri cu cel puţin 8 etaje.

Distribuţia nivelului de zgomot „L
i
A
" pe verticala frontului de clădiri este conform
figurii 6.




38
DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT L
i
A

PE VERTICALA FRONTULUI DE CLĂDIRI

a) – Artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire
L
i
A
– nivel de zgomot exterior faţadei, calculat conform prevederilor punctului 2.9.1.
L
i,h
A
= L
i
A
– 20 lg
d
d h
2 2
+

d – distanţa între sursă şi punctul de măsurare (m)


b) — Artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri.
L
A
i
— nivelul de zgomot exterior faţadei, calculat conform relatiilor.

Observaţie: Pe înălţimea „h" nivelul de zgomot poate depăşi „L
A
i
” cu 2 ... 6 dB.
A
i
A
h i
L L =
,

( )
d
d h H
L L
A
i
A
h i
2 2
,
lg 20
+ −
− =

Fig. 6

39

In cazul prezenţei, de-a lungul arterei de circulaţie a unor ecrane paralele cu axul
acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R
w
>30 dB, nivelul de
zgomot „L
f
" în spatele ecranului se calculează cu relaţia:
h i
A
i
L L L ∆ − =
1
(dB)
în care:
∆L
h
— reprezintă atenuarea zgomotului datorită prezenţei ecranelor (dB), ce poate fi
determinată cu ajutorul diagramei din fig.7 sau cu relaţia:
L
h
= 10lg(20N +3) (dB)
unde
λ
σ 2
= N conform fig. 7.

DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERII NIVELULUI
DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE,
PE LUNGIME PRACTIC INFINITĂ



σ = (E
1
V + VA) - E
1
A = (a + b) – c N =
λ
σ
λ
σ 2
2
=
|
¹
|

\
|

E
1
– sursa de zgomot
A – punctul de măsurare
λ – lungimea de undă a sunetului
Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei
f = 500 Hz, (λ = 0,68 m).

Fig. 7

40

Calculul duratei de timp „t
i
" corespunzătoare acţiunii „i" se face, în cazul
traficului, cu relaţia:
t
i
= n
i
. τ
i
( s )
în care
n
i
— numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circulă în perioada
caracteristică T, pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent (—)
τ
i
— timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m, (sec), cf. tabelului 4
(col. 6).
Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n
i
" care circulă în perioada
caracteristică „T”, „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule
statistice, conform tabelului 3.
Valorile „τ
i
” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze
caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6).

Metoda de calcul prezentată în paragrafele capitolului prezent este exemplificata în
Anexa 2 a normativului, printr-un Exemplu de calcul manual al nivelului de zgomot
provenit din traficul rutier.

În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimitează unităţi industriale, pieţe,
spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se dis-
ting două situaţii caracteristice:
A) cazul când sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje şi agregate,
evacuări de gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc);
B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de ex. aglomerări de
oameni).

A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „L
i
A
", într-un punct „A” situat în
câmp acustic depărtat faţă de sursă, se calculează cu relaţia:
L
i
A
=L
WR
- l0 lg S - ∆L
h
(dB)
în care:
L
wR
— reprezintă nivelul de putere acustică a sursei, în (dB);
S — suprafaţa sectorului din sfera de rază „r" şi unghi solid „a” în care are loc
răspândurea zgomotului şi pe care este situat punctul „A", în (m
2
);
41
∆L
h
— scăderea de nivel datorită obstacolelor aflate pe calea de propagare a
zgomotului de la sursă la punctul „A", în (dB).
A.1) În cazul surselor care acţionează în aer liber, în relaţia de mai sus mărimea L
wR

reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (L
wR
).
A.2) În situaţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase
sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determină cu relaţia:
L
WR
= L
W1
- R (dB)
în care:
L
W1
— nivelul de putere incident pe suprafeţele interioare ale carcasei sau
cabinei de izolare, în (dB);
R — indicele de atenuare acustică corespunzătoare carcasei sau cabinei
izolante, în (dB);
Nivelul „L
WI
” se determină cu relaţia:
L
WI
= L
WS
– 10 lgα
m
(dB)
în care:
L
WS
- nivelul de putere corespunzător sursei, în (dB);
α
m
– coeficientul mediu de absorbţie acustică corespunzător tratamentelor acustice
interioare carcasei sau cabinei izolante.
A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunzător
„L
WS


trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.
A.4) Scăderea de nivel „∆L
h
” se determină conform calculelor cf. fig.7.

B) În cazul surselor repartizate pe suprafeţe mari, nivelul de zgomot „L
i
A
” într-un
punct „A”situat la distanţa „d” faţă de conturul suprafeţei considerate, se determină, în
mod diferenţiat în funcţie de caracteristicile surselor considerate:
B.a) Pieţe comerciale
B.b) Parcaje
B.c) Şcoli
B.d) Restaurante în aer liber
B.e) Terenuri sportive
B.f) Gări feroviare
B.g) Aeroporturi
42

B.a) Pieţe comerciale
B.a.1. Pieţele comerciale se realizează curent într-una din următoarele soluţii
constructive:
— pieţe deschise;
— pieţe parţial acoperite (cu acoperişuri locale amplasate deasupra meselor
1
);
— pieţe închise.
B.a.2. în cazul pieţelor deschise şi a celor parţial acoperite se admite în mod
acoperitor că la 1.00 m distanţă de conturul pieţei se înregistrează un nivel de zgomot
echivalent de 75 dB(A)
B.a.3. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe şi coeficienţii „c
zv
” care ţin
seama de existenţa şi particularităţile unor eventuale zone verzi (cf. tabelul 6 din prezentul
normativ), se determină acoperitor cu diagramele din fig. 8.
În această figură distanţa ,,d" se măsoară pe perpendiculara dusă din pct. „A" de
măsurare considerat, până la conturul pieţei. Se menţionează că pentru distanţe mai mici de
10 m faţă de conturul pieţei, nu se înregistrează scăderi de nivel faţă de valoarea de referinţă
de 75 dB(A).
B.a.4. În cazul amplasării de locuinţe noi în vecinătatea unor pieţe comerciale,
existente, se recomandă că acestea să fie construite la distanţe de minimum 50 m de
conturul pieţei; iar în cazul amplasării clădirilor la distanţa minimă (50 m), recomandată,
sau la o distanţă mai mică de 50 m, se impune alegerea unor măsuri suplimentare de
protecţie prin:
— prevederea de ecrane naturale (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu
coroane întrepătrunse) sau artificiale între pieţe şi frontul de clădiri;
— proiectarea clădirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot, să
fie orientate spre partea opusă pieţei;
— izolarea suplimentară, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona
pieţei.
B.a.5. În cazul amplasării de pieţe noi în vecinătatea unor zone cu locuinţe
existente, se recomandă a se corela (cf. fig. 8) distanţele cu existenţa sau prevederea de zone
verzi între locuinţe şi noua piaţă şi proiectarea, din punct de vedere al izolării acustice, a
faţadelor clădirii noii pieţe.
B.a.6. Ca informaţie cu caracter orientativ, nivelurile de zgomot caracteristice
activităţilor comerciale curente, ce au loc în pieţe, sunt prezentate în tabelul 8.

43




Fig. 8

44

Tabelul 8

Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), măsurat:

Tipul 1 de piaţă




Activităţi
comerciale curente


în partea
centrală a pieţei
la 1.00 m distanţă
de locul activităţii
la 1.00 m distanţă
in exterior, de
conturul pieţei
Deschisă
Activitate curentă
(in principal
zgomot produs de
aglomerarea
de oameni)
68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72
Parţial acoperită
Activitate curentă
(în principal
zgomot produs de
aglomerare de
oameni)
71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75
Acoperită*)
Activitate curentă
(în principal
zgomot produs de
aglomerarea de
oameni)
73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70
*) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire.
**) în funcţie de activităţile specifice acesior tipuri de pieţe, — de ex.: transportare mărfuri cu cărucioare,
descărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. — nivelul de zgomot
caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunzător activităţilor curente, prezentat
în tabel.

B.b) Parcaje
B.b . l . Parcajele pentru vehicule se diferenţiază în funcţie de tipul vehiculului în:
— parcaje pentru autoturisme;
— parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare); şi mijloace de transport în
comun.
B.b.2. Parcajele pentru autoturisme se realizează într-una din următoarele variante:
— parcaje deschise (neacoperite);
— parcaje parţial acoperite;
— parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în clădiri
special construite.
In funcţie de numărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în
acest sens, parcajele deschise şi cele parţial acoperite se clasifică, la rândul lor în:
— parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);
— parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).
45
B.b.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în
parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9.
Tabelul 9
Tipul de parcaje Nivel de zgomot caracteristic dB(A)
• mic
• mare
80
85
*) Se consideră că în decurs ele o oră i n t r ă , sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numărul
maxim posibil de autoturisme.
B.b.4. În cazul parcajelor deschise şi a celor parţial acoperite amplasate lângă instituţii
sau unităţi productive — în zone unde nu sunt prevăzute sau executate locuinţe — nivelul de
zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156-
86), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9.
În cazul parcajelor amplasate în zone rezidenţiale, nivelul de zgomot echivalent
(corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este
micşorat cu 5 dB(A).
B.b.5. Scăderea nivelului de zgomot echivalent (faţă de valorile prevăzute la pct.
b.4) în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8 în care ,,d"
reprezintă distanţa de la conturul parcajului la punctul de măsurare.
B.b.6. În cazul realizării unor ansambluri de locuinţe noi ce includ parcaje mici
(deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme, se recomandă ca locuinţele să fie
amplasate considerându-se măsuri de protecţie acustică cum sunt:
— prevederea de zone verzi (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane
întrepătrunse) între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare;
— proiectarea clădirilor astfel încât partiurile să prezinte încăperile pentru odihnă
amplasate în partea opusă parcajelor;
— izolarea specială, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona
parcajelor.
Se recomandă evitarea amplasării parcajelor mari (parcaje deschise şi/sau parţial
acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezidenţiale.
B.b.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de
transport în comun, se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu
90 dB(A), corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf.
Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschisă sau parţial
acoperită, în zonele rezidenţiale.
46
În cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închisă (garaje, depouri), se
recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei
situată în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit.
B.c) Şcoli, grădiniţe
B.c. l . Principalele surse de zgomot, în cazul grădiniţelor, şcolilor generale şi a
liceelor, le reprezintă:
— activităţile elevilor în timpul recreaţiilor;
— programele sportive (care se pot desfăşura cu sau fără spectatori).
B.c. 2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaţiilor) ce se
înregistrează la 1,00 m distanţă de conturul spaţiilor afectate activităţilor elevilor în
perioada recreaţiilor variază între 78...83 dB(A)
1
.
Obs. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru grădiniţe şi spaţii
de joacă.
1
Valori rezultate din măsurători echivalente în şcoli de 8, 16, 24 clase, precum şi în unele licee având 44 clase din
municipiul Bucureşti; aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii.

Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistrează în timpul activităţilor
sportive (la cca. 1,00 m distanţă de conturul spaţiului destinat acestora) variază, în cazul
celor ce se desfăşoară fără spectatori, între 70 ... 75 dB(A) (exemplu: ore de educaţie fizică
desfăşurate sub supravegherea profesorilor).
În cazul unor activităţi sportive la care pot participa cel mult 200—300 spectatori,
nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata
desfăşurării activităţii) variază între 78 ... 90 dB(A).
B.c.3. În cazul în care considerăm ca sursă de zgomot activitatea elevilor în timpul
recreaţiilor sau programele sportive fără spectatori, se admite în mod acoperitor, că nivelul
de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurnă) înregistrat la 1,00 m distanţă de
conturul spaţiilor destinate acestor activităţi, este de 75dB(A).
În cazul considerării ca sursă de zgomot a activităţilor sportive cu spectatori, nivelul
de zgomot echivalent este de 85 dB(A).
B.c.4. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe se determină, în mod
aproximativ, cu ajutorul fig. 8.
B.c.5. Pentru respectarea condiţiei de zgomot la faţada clădirii unei şcoli
amplasată lângă o arteră de circulaţie, în funcţie de orarul şi tipul activităţilor desfăşurate


47
în diferitele încăperi ale clădirii, este necesară şi verificarea nivelului de zgomot L
10
, pentru
orele de trafic intens.
B.c.6. în scopul protejării concomitente a vecinătăţilor instituţiilor de învăţământ de
poluarea sonoră provenită din incintele şcolare, cât şi a instituţiilor de învăţământ de
poluarea sonoră provenită din mediul urban, se recomandă adoptarea unui complex de
măsuri prezentate în mod principal în fig. 9.

Observaţii la fig. 9:
—Amplasarea şcolii faţă de artera principală de circulaţie se va face astfel incât sălile
de cursuri să fie protejate de zgomotul de trafic prin spaţii de gardă, zone verzi (de tip b) şi
coridoare tampon.
—Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele să fie
amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte, destinate activităţii elevilor în recreaţii.
—Terenul sportiv va fi încadrat de o zonă verde (de tip a.1) zonă ce are rol de ecran
acustic şi de suprafaţă fonoabsorbantă (suprafaţă ce împiedică amplificarea zgomotului
provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereţii şcolii): se
recomandă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepţionarea
zgomotului (produs în timpul desfăşurării activităţilor sportive) în sălile de cursuri.
— Fronturile de clădiri de locuinţe se vor amplasa în vecinătatea laturilor - incintei
şcolare, adiacente spaţiilor ocupate de sălile de cursuri.















48


a, a
1
– zonă verde, cu lăţime minimă de 2 – 3 m, formată din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane
întrepătrunse;
b – zonă verde, cu lăţime minimă de 6 – 8 m, formată din arbori pe două sau mai multe rânduri,
cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini;
c – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie;
d – teren sportiv;
e – coridorul şcolii;
f – spaţiu ocupat de sălile de cursuri;
g – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip);
–|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera
principală de circulaţie).
Fig. 9
49
B.d) Grădini — restaurant
B.d. l . Grădinile-restaurant se realizează curent în una din următoarele soluţii
constructive:
— în terase special amenajate, amplasate lângă imobilele etajate, având de
obicei restaurante la parter;
— în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu funcţiune strictă de
restaurant, amplasate pe artere de trafic sau în parcuri.
B.d.2. Nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor curente din grădinile-
restaurant sunt prezentate în tabelul 10.
Tabelul 10
Nr. crt

Tipul de activitate
Nivel de
zgomot
caracteristic
Observaţii
1

Activitate curentă,
între orele 20 ... 22
72 ... 74
Înregistrări în diferite poziţii, lângă mesele
ocupate de consumatori
2
Muzică amplificată
electronic
96 Înregistrări la 1.00 m distanţă de boxe
3
Mic grup orchestral alcătuit din
vioară si pian sau acordeon
80
Înregistrări la 1.00 m distanţă de grupul
orchestral
B.d.3. Pentru activitatea curentă desfăşurată într-o grădină restaurant se admite, în
mod acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A).
Pentru grădini-restaurant în care activează grupuri orchestrale se admite ca nivel de
zgomot echivalent cel prevăzut în tabelul 10.
B.d.4. În cazul unor grădini-restaurant în care nu activează grupuri orchestrale,
scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină, în mod aproximativ, cu
ajutorul fig. 8.
Pentru grădinile-restaurant în care activează grupuri orchestrale, scăderea nivelului de
zgomot în funcţie de distanţă se determină în mod aproximativ, conform prevederilor de
calcul in cazul surselor punctiforme.
B.d.5. În scopul limitării răspândirii zgomotului provenit de la grădinile-
restaurant se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:
— În cazul amplasării grădinilor-restaurant lângă imobile etajate destinate locuinţelor:
realizarea lor fără formaţii orchestrale şi numai cu condiţia acoperirii spaţiului de serviciu cu o
copertină totală, caracterizată printr-un indice de izolare acustică la zgomot aerian, R
w
≥ 35 dB.
— Realizarea de grădini-restaurant lângă hoteluri, cu adoptarea unor soluţii de protecţie a
camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 10.

50








Fig. 10


51
Orchestrele vor fi amplasate în spaţii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea
nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât şi împiedicarea răspândirii zgomotului la
eventualele locuinţe amplasate zonă; în acest sens, între grădina-restaurant şi clădirile locuite,
trebuie prevăzute spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau artificiale.
- Realizarea de grădini-restaurant în unităţi specializate, în exclusivitate, în alimentaţie
publică, adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie, împotriva răspândirii zgomotului spre
eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluţii constau în
principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau
artificiale.
B.e) Terenuri sportive şi stadioane
B.e.l. Prezentul paragraf se referă la terenurile sportive nedotate cu tribune sau
spaţii pentru spectatori şi stadioane cu 1 ... 4 tribune, cu 500 ... 70 000 locuri pentru
spectatori.
B.e.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activităţi sportive sunt
prezentate în tabelul 11.
B.e.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunzătoare perioadelor de timp
caracteristice diurne), în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru
spectatori, pot fi considerate cele indicate în tabelul 11.
Tabelul 11
Tipul de activitate sportivă Nivel de zgomot caracteristic*)
Tenis
Volei
Handbal
Fotbal, rugby
Atletism, box

65... 68
68... 70
70...72
75
Se înscrie de obicei in zgomotul de fond

*) Punctul de măsurare la 1.00 m distanţă de conturul terenului.
Scăderea nivelului de zgomot echivalent în funcţie de distanţă se determină, în mod
aproximativ, cu ajutorul fig. 8.
B.e.4. în cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs de spectatori
(determinat pe perimetrul tribunei) variază între 90 ... 100 dB(A), în funcţie de numărul de
spectatori, aşa cum se indică în diagrama din fig. 11. La calculul nivelului de zgomot,
înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare
numărul spectatorilor aflaţi în tribună, la distanţa de max.125 m de punctul considerat.
B.e.5. Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determină în funcţie de
valorile extrase din diagrama — fig. 11, ţinându-se seama de procentul de timp pe care îl
52
reprezintă activităţile sportive în raport cu perioada de timp caracteristică, prevăzută în
STAS 6156-86.
B.e.6. Scăderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive, nedotate cu tribune
sau spaţii pentru spectatori, în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu
ajutorul fig. 8.
B.e.7. încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane şi prevederea măsurilor de
protecţie acustică se va face numai cu concursul unor instituţii de specialitate.



Fig. 11

B.f) Gări feroviare
B.f . l . Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare având valori
foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)), se recomandă amplasarea, încă din faza de
proiectare, atât a magistralelor de cale ferată cât şi a gărilor în zonele periferice ale oraşelor,
evitându-se vecinătatea cu zonele rezidenţiale, prevăzându-se distanţe cât mai mari între
locuinţe şi cale ferată.
B.f.2. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se calculează cu ajutorul
diagramelor din fig. 8.
B.f.3. în vederea obţinerii unei economii de spaţiu, se recomandă aplicarea de ecrane
artificiale de protecţie de-a lungul căilor ferate.
53

B.g) Aeroporturi
B.g. l . În cazul aeroporturilor studiile, în vederea amplasării de clădiri
rezidenţiale în apropierea lor, se fac pe baza hărţilor de zonare acustică, în
funcţie de zgomotul produs de avioane la sol şi pe culoarele de zbor.
Hărţile acustice ce prezintă nivelurile de zgomot, utilizate atât la
proiectarea aeroporturilor cât şi la amplasarea construcţiilor, vor fi întocmite de
specialişti în domeniul acusticii urbane.
B.g.2. La proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS
10183/1, ... 4—75, iar pentru cazul amplasării unui aeroport nou lângă o localitate,
avându-se în vedere nivelul ridicat de zgomot prezentat de acesta, scăderea nivelului
de zgomot raportat la distanţă se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din
fig. 8.
B.g.3. Se recomandă:
— evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţilor ;
— prevederea de distanţe corespunzătoare între aeroporturi şi zonele
urbane;
— plantarea de zone verzi (arbori, arbuşti) pe parcursul distanţelor între
zonele urbane şi aeroporturi, cu condiţia asigurării, siguranţei traficului de zbor;
— amplasarea zonelor rezidenţiale de locuit dincolo de limitele izobarelor
de zgomot din hărţile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB, respectiv
60 dB(A);
— adoptarea de măsuri administrativ-legislative de protecţie împotriva
poluării fonice provenită din traficul aerian, metode detaliate la capit. I.1.2.b)1.
din prezentul normativ.

Nivelul zgomotului de fond, pentru intervalul de timp din perioada
caracteristică în care nu intervin acţiuni de tipul celor nominalizate la capit.
II.1.2.2, se consideră că este egal cu 50 dB(A), respectiv C
z
45, pentru străzi de
categorie tehnică I şi II, şi egal cu 40 dB(A), respectiv C
z
35, pentru străzi de
categorie tehnică III şi IV.
Indicele de atenuare acustică corespunzătoare elementului de faţadă, ,,R(f)",
se calculează conform prevederilor din Normativul C 125-2005.

54

III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)

In cazul proiectarii zonelor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva
zgomotului, precum s-a aratat in capitolele I si II din prezentul normativ, tipurile şi
caracteristicile acustice ale materialelor şi echipamentelor de protecţie împotriva zgomotului în
zone urbane, - pentru faţadele clădirilor, pentru bariere acustice, pentru căi de rulare pe şine,
pentru trafic aerian etc. -, au un efect important in reglarea nivelului de zgomot perceput la
receptor.
În domeniul Acusticii construcţiilor selectarea soluţiilor pentru elementele de
compartimentare ale construcţiilor, în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare,
modernizare etc. sau cazuri de clădiri existente, se efectuează după ce s-au definit clar activităţile
ce se desfăşoară în unităţile funcţionale ale clădirilor, nivelurile de zgomot specifice acestora,
nivelurile de zgomot specifice vecinătăţilor acestora, nivelurile de zgomot specifice vecinatatilor
caladirilor, apoi comparându-se valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea
parametrilor acustici recomandaţi de reglementări cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri
de elemente de compartimentare exterioara. În urma acestor analize se definesc soluţiile optime
necesare a se adopta pentru cazurile analizate.
Se menţionează că se analizează amplasarea în zona urbană a clădirilor şi amplasarea pe
diferite categorii de străzi, în funcţie de acestea şi de nivelurile de zgomot specifice diferitelor
activităţi ce se desfăşoară în unităţi funcţionale, se stabilesc caracteristicile acustice (indici de
izolare la zgomot aerian, R
w
) necesare pentru pereţii de faţade ai diferitelor tipuri de clădiri.
Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, R
w
, în dB, pentru elementele
de construcţii de faţadă, în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate
clădirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezentul normativ.

Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori
ale coeficienţilor de absorbţie „α
i
" la frecventa de 500 Hz, - folositi pentru calculul nivelului
de zgomot, L
ext
(f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunzători ariilor diferite
„S
i
” care compun aria din frontul de clădiri „S
A
” aferentă punctului de măsurare „A",
(conf. capit. II.1.2.2.), - conform celor prezentate în tabelul 12.




55
Tabelul 12
Nr. crt. Tipul de element de faţadă
„αi” la frecventa
de 500 Hz :
0 1 2
1
Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit.
0,03
2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02
3
Suprafete parapeti de beton, tencuite
0,03
4 Suprafeţe vitrate simple. 0,04
5 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15

In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor,
valorile coeficienţilor de absorbţie „α
i
" la frecventa de 500 Hz, sunt prezentati in tabelul 13.

Tabelul 13
Nr. crt. Tipul de element de faţadă
„αi” la frecventa
de 500 Hz :
0 1 2
1 Spaţii neconstruite. 1
2
Spaţii verzi :
2.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6.
2.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6.
2.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6.
2.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6.

1—0,02 n *
1—0,015 n *
α faţadă - 0,2 n *
α faţadă + 0,15 n *

* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate.
Observaţie: Valorile 2.1 ... 2.4 sunt valabile:
— pentru conifere — in tot timpul anului:
— pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

Influenta diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban, se
determina prin analiza eficienţei acestora, care se explică datorită efectului de reducere a
nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 1
0
.).
Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaza de-a lungul
străzilor, de obicei in lungul autostrăzilor, pentru a proteja cladirile din zonele rezidenţiale
invecinate, de zgomotul produs de circulaţia din traficul rutier.
In cazul amplasării de bariere acustice pe ambele părti ale unei autostrazi, pentru a nu
apare efectul de mărire a nivelului de zgomot intre cele două laturi datorită reflexiilor, se
recomandă ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta sa fie realizată din materiale
fonoabsorbante.

56

Înălţimea barierelor se recomandă a fi limitată la maxim 8 metri, din motive structurale şi
estetice (Fig. 12).


Fig. 12: Barieră acustica înclinată.

Barierele acustice se proiecteza şi construiesc astfel încît să fie o combinaţie vizuală
agreabilă pentru si fata de împrejurimile lor.
Densitatea superficială a barierei-ecranului se alege de cel puţin 10 kg/m
2
, astfel încât
structura barierei acustice sa aiba o izolarela zgomot aerian R
w
de cel puţin 30 dB, reducerea de
zgomot prin "umbra acustică" depinzând de înălţimea şi lungimea barierei. Barierele (ecranele)
acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul
întregii lor exploatări.
Materialele din care se realizează aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi:
- materiale opace (plăci metalice, materiale lemnoase, plăci de azbociment, zidărie de
cărămidă, beton armat, oţel, aluminiu, beton şi foaie de acrylic, etc.);
- materiale transparente (foi de sticlă şi elemente de sticlă, plexiglas etc.).
În fig. 13 ... 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din
diferite materiale.


57

Fig. 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare




Fig. 14: Barieră acustică din elemente ceramice
- vedere şi secţiuni -

58


Fig. 15: Barieră acustică din lemn
- vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -

59

Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton
- vedere şi secţiuni -

Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt
clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea
reducerii nivelului de zgomot asigurată de ecranele-clădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A).
Ca bariere-ecrane se vor utiliza clădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate
corespunzător din punct de vedere acustic.
In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de
sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.




















60



IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea
nivelurilor de expunere la zgomot :
- evaluarea nivelului de zgomot;
- evaluarea nivelului de vibraţii;
- compoziţii spectrale specifice.

IV.1. Evaluarea nivelului de zgomot

Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesară determinarea
nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator şi a
nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe.

a. Metode de determinare
Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS
6161/3 "Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metodă
de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995
«Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător. Partea 1 : Mărimi şi
procedee de bază.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi,
seară şi noapte.
• Nivelul de zgomot echivalent global, L
ech
(care se obţine prin măsurare, global, în dB(A),
sau pe componente în anumite benzi de frecvenţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul
măsurării, la determinarea:
- nivelului de zgomot exterior clădirilor;
- nivelului de zgomot la bordura trotuarului;
- nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane;
- nivelului de zgomot la limita incintei;
- nivelului de zgomot în interiorul incintei.
• În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaţii specifice, prezintă importanţă
analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L
10
(nivel de zgomot de vârf, care este
depăşit în numai 10% din perioada de timp considerată), L
50
(nivel de zgomot mediu) şi L
90

(nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de
trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în
funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice:
TNI = 4 (L
10
- L
90
) + L
90
- 30 (dB)
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplasează pe
partea carosabilă sau pe căile cu şine poziţionate pe străzi, se determină:
- nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (L
C
);
61
- nivelul de zgomot corespunzător accelerării (L
A
);
- nivelul de zgomot corespunzător frânării (L
F
);
- nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (L
PS
);
- nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (L
SS
);
- nivelul de zgomot produs în regim staţionar (L
S
);
- nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (L
EG
);
- nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (L
CX
).
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o sursă fixă aflată într-o incintă, se
determină:
- nivelul de zgomot la limita incintei;
- nivelul de zgomot în interiorul incintei.

În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi, normele romanesti STAS
10183-1/75 şi STAS 10183-4/75, cuprind următoarele prevederi generale specifice:
- Standardul STAS 10183-1/75 se referă la supravegherea zgomotelor produse de avioane
pe aeroporturi şi în vecinătatea acestora şi stabileşte metoda de măsurare a nivelurilor de zgomot.
- Prin supravegherea zgomotului se înţelege măsurarea continuă a nivelurilor de zgomote
produse de avioane în cadrul activităţii unui aeroport. Supravegherea implică efectuarea zilnica a
unui număr mare de măsurări pentru obţinerea unei indicaţii asupra nivelului de zgomot.
- Scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru
respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prevăzute în STAS 10183/4-75.

Metodologia de măsurare presupune următoarele:
Cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistrează nivelurile instantanee de
zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot
percepute efective (EPNL), exprimate în dB (EPNdB), prin aplicarea unor corecţii pentru
iregularităţile spectrale şi pentru durata zgomotului. Metoda pentru calculul nivelului de zgomot
perceput efectiv (EPNL) este prevăzută în STAS 10183/2-75.
Caracteristicile aparaturii de măsurare şi faptul că aparatura de înregistrare şi aparatele
indicatoare trebuie să respecte prevederile recomandării CEI 179 privind caracteristicile
dinamice ale aparatului indicator. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de
zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora să fie orientata în direcţia
care poate da cantitatea maximă de informaţii. Poziţia microfoanelor trebuie astfel aleasă încât să
nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trace prin centrul microfonului şi
care ar influenţa câmpul sonor produs de avion.
Rezultatele obţinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu
într-o diagramă având în abscisă timpul iar în ordonată EPNdB.
62
Prevederile specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp
şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice
pentru principalele oraşe ale ţării se referă la :
Stabilirea cadrului general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de
sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura
acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în
exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile."
Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în
special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de
elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.
Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).
Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule.
În unele cazuri, în completare faţă de L(zsn) şi L(noapte) şi, unde este cazul, L(zi) şi
L(seară), se determină şi indicatori suplimentari de zgomot, speciali şi a unor valori limită
corespunzătoare acestora, în următoarele situaţii:
a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai
puţin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor
de seară dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an);
b) când media numărului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor
perioade considerate, este foarte mică (de exemplu, mai puţin de un eveniment sonor pe oră);
c) când componentele de joasă frecvenţă ale zgomotului sunt importante;
d) când se are în vedere o protecţie suplimentară în timpul zilelor de sfârşit de săptămână
sau într-o perioadă particulară a anului;
e) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de zi;
f) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de seară;
g) când există o combinaţie a zgomotelor din surse diferite;
h) în cazul unei zone liniştite în spaţiu deschis;
63
i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale puternice;
j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv;
k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecţia în perioada de noapte, caz în
care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot).

b. Aparatura de măsurare
Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice, de ex.: L
ech
, L
10
, L(zsn),
L(zi), L(seară), L(noapte), L(seară), etc. tehnica de măsurare utilizată, de exemplu aparatura,
numărul de poziţii ale microfoanelor, numărul şi durata intervalelor de timp de măsurare, depind
de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea
terenului din zona urbană analizata.
Sistemul de aparate de măsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de
presiune ponderată A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, şi în concordanţă directă
cu nivelul de presiune acustică ponderată A, continuu, echivalent.
Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului
de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:
1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiţii de mediu şi caracteristici
geometrice ale zonelor investigate.
2. analizoare de frecventă portabile (tipuri 2143, 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice
pentru măsurări acustice şi de vibraţii, pe teren în timp real şi în laboratoare. Aceste analizoare
oferă operatorului posibilitatea utilizării lor, în diverse moduri, după cum urmează:
∗ Analize de 1/1, 1/3, 1/12 şi 1/24 octavă;
∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă, până la 2,4 kHz (canal simplu) şi 11,2 kHz (bicanal);
∗ Domeniu dinamic variabil, în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);
∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secundă (canal simplu) şi 500 spectre/secundă
(bicanal);
∗ Capacitate de înmagazinare echivalentă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octavă;
∗ Viteză excepţională a prelucrării.
3. sisteme de înregistrare:
3.1. - analizoare statistice ale mărimilor specifice acusticii construc-ţiilor, ce lucrează
cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, uşor manevrabile "in situ".
3.2. - înregistratoare ale nivelului de intensitate sonoră, (tipul 4437), ce efectuează
măsurări simultane ale intensităţii sonore, vitezei particulelor, efectuează analize ponderate A şi
liniare, prezintă prin afişaj electronic puterea sonoră a valorilor înmagazinate etc.
Pentru măsurări rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie, Bruel&Kjaer tip
2250, tip 2260, de clasa 1 conform indicatilor din Publicaţia CEI 651 si categoria P conform
64
specificaţiilor din Publicaţia CEI 804, care realizeaza performante privind ponderări în timp,
frecvenţă, “A” şi toleranţe specifice, si măsurarea nivelurilor de expunere acustică
corespunzătoare evenimentelor discrete.
Cu aceste sonometre se efectuează măsurări ale zgomotului din mediul înconjurător,
rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane conţinute în instrument.
Sonometrele au următoarele caracteristici principale:
- înregistrare liniară;
- ponderare "A", "B", "C" şi "D";
- răspuns eficace "rapid", "încet", "impuls" şi "vârf";
- domeniu de măsură de la 14 dB(A) la 145 dB(A);
- posibilitatea de determinare a valorii L
ech
pentru o perioadă fixată de la 60 secunde la cca.
3 ore;
- indicarea nivelului expunerii la zgomot (SEL);
- măsurarea nivelului de presiune sonoră instantaneu eşantionat fiecare secundă (conform
cu standardul japonez); etc.
De asemenea, în anumite cazuri, pentru înregistrări, pot fi folosite magnetofoane portabile,
rezultatele obţinute fiind prelucrate în laborator.

IV.2 Evaluarea nivelului de vibraţii
In mediul urban protectia constructiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza
prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu incadrarea acestora in
limitele prevazute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu
amortizori elastici.

Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protecţiei împotriva
vibraţiilor se face conform normelor in vigoare privind raspunsul dinamic al
constructiilor la solicitari de tip vibratoriu si presupune în principal adoptarea unui
complex de măsuri de reducere a nivelului vibraţiilor transmise prin teren, produse de
surse vibratorii, şi de împiedicare a propagării acestora spre clădirile adiacente.
Determinarea nivelului vibraţiilor se face pe baza măsurărilor directe.
Sistemele de înregistrare a vibraţiilor, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condiţionatoarele de semnal ;
- să aibă un nivel dinamic suficient astfel încât să permită înregistrarea unor semnale de
diverse amplitudini;
65
- să permită înregistrarea digitală astfel încât datele să poată fi prelucrate după înregistrare
cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaţiei;
- să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz, adică
minim 200 Hz;
- să permită eventual înregistrarea continuă pentru mai multe canale pentru a asigura o
monitorizare de durată;
- să furnizeze datele de ieşire într-un format transparent.
Măsurările se vor face de către specialişti, cu aparatură tehnică specială caracteristică.
Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru obţinerea de
valori ale acceleraţiilor, vitezelor si deplasărilor terenului/construcţiei.
In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza
prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora in
limitele prevăzute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu
amortizori elastici.
Pentru a putea controla propagarea vibraţiilor de la sursă către clădiri, se recomandă
alegerea de soluţii constructive cu atenuare mare a vibraţiilor.
În cazul unor sisteme rutiere mărginite de clădiri importante ce trebuie protejate
împotriva vibraţiilor provenite din trafic, se vor adopta măsuri speciale, de la caz la caz,.

IV.3 Compoziţii spectrale specifice.

Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare:
Zgomotul provenit din traficul rutier se obţine prin analiza spectrelor de zgomot,
prezentate exemplificativ în fig.17. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând
pe pneuri şi în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine.

66


Fig.17
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule rutiere pe pneuri

Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor conţin în special componente de joasă
frecvenţă, în cazul autoturismelor şi troleibuzelor şi componente de frecvenţă medie şi joasă, în
cazul autobuzelor, autocamioanelor, motocicletelor şi tramvaielor.
O sursă de zgomot şi vibraţii de natură mecanică, aerodinamică, electromagnetică etc. o
constituie trenurile, metrourile, deci mijloacele de transport pe cale ferată.
Zgomotul produs se datorează structurii preponderent metalice, rulării roţilor pe şine,
curburii diferite a căilor de rulare, opririlor, pornirilor şi variaţiilor de viteză în timpul mersului.
Sursele de zgomot şi vibraţii sunt atât exterioare cât şi interioare caroseriilor considerate ale
vehiculului.
Spectrele de frecvenţă a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt
ilustrate exemplificativ în fig.18.










67



Fig.18
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule pe şine

Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar conţin, în principal,
componente de frecvenţe joase şi medii.
Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determină în decibeli, în gama de
frecvenţe centrale de o octavă sau de treime de octavă de : 31,5 ; 63 ; 125 ; 250 ; 500 ; 1000 ;
2000 ; 4000 şi 8000 Hz ca şi pe filtrul de ponderare A când se obţin dB(A).

Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar, se menţionează că nivelul
zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 ... 85 dB(A) la 7,5 m de calea
ferată (pentru viteza de 60 km/h). În unele situaţii defavorabile, specifice metroului, zgomotul
propagat în locuinţe poate atinge valori de 40 ... 45 dB(A).

Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2,
la ieşirea din Bucureşti, sunt prezentate exemplificativ în continuare, in fig. 19, 20, 21:





68


Fig. 19


69


Fig. 20


70


Fig. 21

71

O altă importantă sursă de zgomot, caracteristică marilor aglomerări urbane, o reprezintă
traficul aerian.
La aeronave, funcţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice, eşapament etc.) reprezintă
sursa specifică de poluare fonică. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului diferă în
funcţie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei.
În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvenţe joase (în
domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaugă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot
avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe măsura creşterii frecvenţei.

În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimitează unităţi industriale, pieţe,
spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting
două situaţii caracteristice:
- cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje şi agregate, evacuări de
gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.);
- cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de exemplu: aglomerări de
oameni).
Nivelul de zgomot al acestor surse se determină şi controlează astfel încât în punctele
aflate la limita incintelor, să se poată respecta nivelurile limită admisibile prevăzute în normele
legale în vigoare.
Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte
urbane sunt prezentate în capit. II:1.2.2. din prezentul normativ.

Spectre de vibraţii ale unor surse de vibraţii urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare, pentru un caz de amplasament:
Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucureşti, pe deschidrea Podului Grand situata
intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul
terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii ; (2) la cota
superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului;
(3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului.
Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost
directia vericala.
Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta
durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic:
- trafic auto ;
- trafic de tramvaie ;
- trafic de teren ;
- trafic suprapus de tren si tramvai;
72

Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu
pachetul de programme de separare a surselor. Caracteristicile inregistrarilor sunt :
Surse de trafic
Inregistrarea 1 tramvai
Inregistrarea 2 tramvai
Inregistrarea 3 tramvai
Inregistrarea 4 tren
Inregistrarea 5 tren+tramvai
Inregistrarea 6 tren
Inregistrarea 7 metrou (probabil)
Inregistrarea 8 trafic auto
Inregistrarea 9 trafic auto

Exemplificativ se prezintă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig. 22:
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MO
8 canale, directie verticala

Acceleratii (cm/s
2
)
Acceleration
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C1 (peak: 1.2 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C2 (peak: 2.2 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C3 (peak: 0.6 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C4 (peak: 2.9 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C5 (peak: 0.6 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C6 (peak: 0.4 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

C7 (peak: 0.4 )
-5
0
5
c
m
/
s
/
s

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak:- 0.3 )


Viteze (cm/s)
Velocity
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C1 (peak:- 0.02 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C2 (peak: 0.03 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C3 (peak:- 0.01 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C4 (peak: 0.05 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C5 (peak:- 0.01 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C6 (peak: 0.00 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

C7 (peak: 0.01 )
-0.05
0
0.05
c
m
/
s

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak: 0.00 )


Deplasari (cm)


73
Displacement
-0.001
0
0.001
c
m
C1 (peak: 0.000 )
-0.001
0
0.001
c
m
C2 (peak: 0.001 )
-0.001
0
0.001
c
m
C3 (peak: 0.000 )
-0.001
0
0.001
c
m
C4 (peak:- 0.001 )
-0.001
0
0.001
c
m
C5 (peak: 0.000 )
-0.001
0
0.001
c
m
C6 (peak: 0.000 )
-0.001
0
0.001
c
m
C7 (peak: 0.000 )
-0.001
0
0.001
c
m

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak: 0.000 )

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCM, semnale datorate metroului, nefiltrate
8 canale, directie verticala

Acceleratii (cm/s
2
)
Acceleration
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C1 (peak: 0.0 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C2 (peak: 0.0 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C3 (peak:- 0.1 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C4 (peak: 0.1 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C5 (peak:- 0.5 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C6 (peak: 0.2 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

C7 (peak: 0.1 )
-0.6
0
0.6
c
m
/
s
/
s

10 20 30
Timp (sec)
C8 (peak:- 0.1 )


Viteze (cm/s)
Velocity
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C1 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C2 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C3 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C4 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C5 (peak:- 0.01 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C6 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

C7 (peak: 0.00 )
-0.02
0
0.02
c
m
/
s

10 20 30
Timp (sec)
C8 (peak: 0.00 )


Deplasari (cm)
74
Displacement
-0.0005
0
0.0005
c
m
C1 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C2 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C3 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C4 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C5 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C6 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m
C7 (peak: 0.000 )
-0.0005
0
0.0005
c
m

10 20 30
Timp (sec)
C8 (peak: 0.000 )

Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCMF, semnale datorate metroului, filtrate peste 60Hz
8 canale, directie verticala

Acceleratii (cm/s
2
)
Acceleration
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C1 (peak: 0.0 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C2 (peak: 0.0 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C3 (peak: 0.0 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C4 (peak: 0.0 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C5 (peak:- 0.3 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C6 (peak: 0.1 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

C7 (peak: 0.1 )
-0.3
0
0.3
c
m
/
s
/
s

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak: 0.0 )



Viteze (cm/s)

Velocity
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C1 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C2 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C3 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C4 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C5 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C6 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

C7 (peak: 0.00 )
-0.002
0
0.002
c
m
/
s

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak: 0.00 )

Deplasari (cm)

75
Displacement
-0.0001
0
0.0001
c
m
C1 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C2 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C3 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C4 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C5 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C6 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m
C7 (peak: 0.000 )
-0.0001
0
0.0001
c
m

5 10 15 20
Timp (sec)
C8 (peak: 0.000 )

Fig. 22


În cazul unor surse de vibraţii provenite de la explozii controlate, în continuare în fig.23 se
prezintă exemplificativ, câteva spectre de vibraţii:

1- Reprezentări în domeniul timp şi frecvenţă.

Fig. 23 – Prelucrări tipice în domeniul timp şi frecvenţă al înregistrărilor
76
V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea
nivelurilor de calitate corespunzătoare.

Folosirea diferitelor produse pentru construcţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, în
cadrul clădirilor şi/sau a zonelor urbane amenajate, se face numai după ce este verificată şi
atestată conformitatea, respectiv calitatea corespunzătoare a produselor pentru domeniul de
utilizare. Acest lucru se face prin utilizarea de metodologii şi proceduri pentru evaluarea
conformitatii, prezentate în continuare.
V.1. Atestarea conformităţii produselor pentru construcţii
Conform HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, - transpusă din Directiva Comisiei Europene 89/106/CEE - , modificată şi
completată prin HG 796/14.07.2005 şi HG 1708/21.12.2005, se admite introducerea pe piaţă a
produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei utilizări preconizate.
Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici încât construcţiile în care urmează a fi
încorporate, asamblate, aplicate sau instalate, dacă sunt corect proiectate şi executate, pot să
satisfacă cele 6 cerinţele esenţiale de calitate ale construcţiilor, conform Legii 10 / 1995
privind calitatea în construcţii, anume: 1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate, 2. Securitate la
incendiu, 3. Igienă, sănătate şi mediu, 4. Siguranţă în exploatare, 5. Protecţie împotriva
zgomotului, 6. Economie de energie şi izolare termică.
Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai multe sau toate cerinţele esenţiale; acestea
trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.
În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan naţional, regional sau local a
anumitor condiţii geografice ori climatice, a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de
protecţie, pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice, în cadrul sistemelor de
clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin documentele interpretative şi specificaţiile
tehnice definite pentru a asigura satisfacerea cerinţei respective.
Produsele pentru construcţii sunt evaluate în vederea îndeplinirii uneia sau mai multor
cerinţe esenţiale, documentele elaborate în urma evaluării pot fi:
1. agrement tehnic naţional dacă pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice
recunoscute la nivel european;
2. agrement tehnic european, denumit în continuare ETA, poate fi acordat pentru:
a) produse pentru care nu există nici un standard european armonizat, în vigoare, în
lucru sau ca intenţie de elaborare, nici un standard naţional recunoscut;
b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la
standardele naţionale recunoscute.
77
3. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia
Europeană) sau declaraţie de conformitate elaborată de producător pe baza rapoartelor de
încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu funcţia de laborator de
încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care:
a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale
statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din
domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;
b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat în oricare stat
membru al Uniunii Europene; sau
c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate,
cu specificatii tehnice recunoscute.

In urma evaluării pe produsele specificate la pct.3, pe o etichetă, pe ambalaj sau pe
documentele comerciale însoţitoare ale acestora se aplică marcajul CE.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii
produsului cu cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute.
Produsele care fac obiectul unei atestări a conformităţii vor beneficia de prezumţia de
conformitate cu specificaţiile tehnice. Conformitatea va fi stabilită prin încercări sau alte
verificări, pe baza specificaţiilor tehnice.

Atestarea conformităţii unui produs presupune ca:
a) producătorul să dispună de un sistem de control al producţiei în fabrică apt să asigure că
producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante;
b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile tehnice relevante, pe lângă sistemul de
control al producţiei aplicat în fabrică, să intervină un organism de certificare notificat pentru a
evalua şi supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi;
c) Conformitatea produselor pentru construcţii este evaluată numai în raport cu specificaţiile
tehnice, utilizându-se sisteme de atestare a conformităţii alcătuite pe baza unor metode de control
şi evaluare specifice acestui domeniu, diferite de modulele şi procedurile de evaluare a
conformităţii.

Sistemele de atestare a conformităţii produselor se definesc în funcţie de repartizarea
sarcinilor între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1
la 4, exprimând nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare, după cum urmează:

78
A. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,
pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică;
d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau de pe
şantiere.

B. Sistem 1 : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,
pe bază de:
1) Sarcinile producătoruluia) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.

C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.

D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după
un plan de încercări prestabilit;
79
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică.

E. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător, pe
bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
2) Sarcinile laboratorului notificat
b) încercări iniţiale de tip ale produsului.

F. Sistem 4 : Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător,pe
baza următoarelor sarcini efectuate de el însuşi:
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică.

V.2. Atestarea conformităţii echipamentelor ”maşini industriale”
Conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind
stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia
interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate trebuie sa satisfaca
cerinţele esenţiale de sanatate şi securitate care le sunt aplicabile.
Se admite introducerea pe piaţa si punerea in funcţiune a maşinilor şi a componentelor de
securitate prevazute numai dacă, atunci când sunt corespunzător instalate, intreţinute si utilizate
conform destinaţiei lor, nu afecteaza securitatea şi sănatatea persoanelor sau, după caz, a
animalelor domestice ori a bunurilor.
Termenii folosiţi pentru definire sunt următorii :
1. masină:
a) un ansamblu de parţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în
mişcare, cu sisteme de acţionare, circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea,
reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea
unui material;
b) un ansamblu de maşini care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi
comandate astfel încât sa funcţioneze ca un întreg;
c) un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus
pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini
diferite ori cu un vehicul-tractor, în masura în care acest echipament nu este o piesa de schimb
sau o unealtă;
80
2. componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament
interschimbabil, este introdusă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat, pentru
a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată si a cărei defectare sau funcţionare
necorespunzatoare periclitează securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.

În Anexa 4 , informativă, a prezentului normativ sunt prezentate detaliat cerintele
esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi
componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene
98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale
(masini din productia interna, precum si acelora importate). Acestea cuprind şi condiţii de
proiectare din punct de vedere acustic şi al vibraţiilor.

Proceduri pentru evaluarea conformitatii masinilor si componentelor de securitate
Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate, producatorul sau
reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaratie de conformitate EC.
În cazul masinilor, producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe
masina marcajul CE.

Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor,
la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a
indeplini functiile de securitate declarate de producator.

1. PROCEDURA DECLARATIE DE CONFORMITATE EC
1. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau
autorizat declara ca masina introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de sanatate si
securitate aplicabile acesteia.
2. Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeaza producatorul sau reprezentantul sau
autorizat sa aplice pe masina marcajul CE.
3. Inainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producatorul sau reprezentantul sau
autorizat trebuie sa se asigure si sa poata garanta ca documentatia enuntata mai jos este si va
ramane disponibila la sediul sau in scopul unui eventual control:
3.1. un dosar tehnic cuprinzand:
3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;
3.1.2. planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale
incercarilor etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de
sanatate si securitate;
3.1.3. lista:
a) cerintelor esentiale prevazute in prezenta hotarare;
81
b) standardelor; si
c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii;
3.1.4. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina;
3.1.5. daca se doreste, orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori
laborator competent
1
);
3.1.6. daca se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede incercari, raportul
tehnic ce prezinta rezultatele incercarilor efectuate, la alegerea producatorului, fie de catre el
insusi, fie de catre un organism sau laborator competent
1
);
3.1.7. un exemplar al instructiunilor masinii;

3.2. in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura
mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor,
accesoriilor ori asupra intregii masini, pentru a determina daca aceasta, prin proiectare si
constructie, poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate.

Neprezentarea documentatiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de catre autoritatile
nationale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumtiei
de conformitate cu dispozitiile hotarârii.
4. a) Documentatia mentionata la pct. 3 nu trebuie sa existe in mod permanent in forma
materiala, dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie intr-o perioada de
timp compatibila cu importanta sa.
Aceasta nu trebuie sa cuprinda planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise
privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decat daca cunoasterea lor este
esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate.
b) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie pastrata si pusa la dispozitie autoritatilor nationale
competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar
produs, in cazul unei fabricatii in serie.
c) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie sa fie redactata intr-o limba oficiala a unui stat
membru al Uniunii Europene, cu exceptia instructiunilor masinii.

2. PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP
1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata si atesta ca un
exemplar al unui tip de masina respecta dispozitiile hotarârii.
2. Cererea de examinare EC de tip este inaintata de producatorul sau reprezentantul sau autorizat
unui singur organism notificat, pentru un model de masina.
Cererea contine:
82
a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a
masinii;
b) un dosar tehnic care contine cel putin:
-planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;
-planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor
etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si
securitate;
-descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum si o
lista a standardelor utilizate;
-un exemplar al instructiunilor masinii;
-in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea
conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau, daca este cazul,
de o precizare a locului unde masina poate fi examinata.
Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte
informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat
daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de
securitate.
3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator:
(1) efectueaza examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea si masina
prezentata sau pusa la dispozitie;
(2) in timpul examinarii masinii, organismul trebuie:
a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in
securitate, in conditiile de utilizare prevazute;
b) sa verifice daca standardele, in cazul in care au fost utilizate, au fost aplicate corect;
c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare, pentru a verifica daca masina respecta
cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile.
4. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile, organismul emite
un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde
concluziile examinarii EC de tip, indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de
descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat.
Comisia Europeana, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa
obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a
dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate.
5. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu
privire la orice modificari, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la
83
tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza
producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene
daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil.
6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in
acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC
de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. In cazul in care
notificarea a fost realizata de catre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeaza
celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana, expunand motivul acestei
decizii.
7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate
intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul
notificat sau intr-o limba acceptata de acesta.



VI. Condiţii de recepţie

Recepţionarea lucrarilor de construcţii este reglementată în cadrul HG nr. 273 / 1994
privind receptia lucrărilor de construcţii.
Condiţiile necesare a fi îndeplinite din punct de vedere acustic la recepţia lucrărilor noi
sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, sunt cele care atestă încadrarea în
limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare.
Se impune efectuarea de măsurări acustice în cazul recepţiei lucrărilor noi sau a celor de
reamenajare sau reabilitare a următoarelor tipuri de clădiri şi zone urbane:
- clădiri de locuinţe;
- şcoli;
- spitale;
- în zone specifice funcţionale ale marilor aglomeraţii urbane;
- in zone industriale;
- lângă arterele de trafic de diferite categorii;
- în apropierea căilor ferate;
- în apropierea aeroporturilor, etc.
Măsurările acustice specifice de verificare la receptia lucrărilor, vor fi efectuate de
laboratoare autorizate pentru acest tip de măsurări din instituţii cu activitate în domeniul de
specialitate Acustica construcţiilor şi Acustica urbană.

84


Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în
vederea comparării acestora cu valorile recomandate in legislaţia în vigoare, sunt în principal
cele privind:
- verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei
clădiri;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la
faţada clădirilor;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la
limita incintelor (industriale sau de alt tip);
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în
interiorul diverselor zone şi dotări urbane;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în
cazul arterelor de trafic din zone urbane.


Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condiţii speciale de izolare
fonică, este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recepţie intermediare din comisia de
recepţie să facă parte specialişti acusticieni de la laboratoare autorizate, sau specialişti atestaţi
MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”.



























85

Anexe Partea IV:

ANEXA 1

Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare
cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane

Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a protecţiei acustice trebuie
realizată astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaţiului construit urban,
atât cel exterior cât şi cel interior construcţiilor, să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta
sub nici o formă sănătatea utilizatorilor sau desfăşurarea activităţilor specifice acestora. Se
vor adopta diferite măsuri de protecţie, adecvate numărului, tipului şi caracteristicilor
acustice ale surselor de zgomot existente, ţinându-se seama de parametrii şi nivelurile de
performanţă, corespunzătoare cerinţei esenţiale a utilizatorilor — „Protecţia împotriva
zgomotului", specificate în continuare:
PARAMETRII ŞI NIVELURILE DE PERFORMANŢA
CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI „PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI"
Obs. : Valorile nivelurilor de performanţă reprezintă limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot.

ANSAMBLUL URBAN:
Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe străzi (măsurat la bordura "trotuarului ce
mărgineşte artera de trafic, la o înălţime de 1,5 m) se stabileşte diferenţiat, in funcţie de
categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).
Valorile sunt cf. tabelului A. 1.1.
Tabelul A.1.1.
Nr.
crt.
Tipul de stradă
(conform STAS 10144/1-
90)


Nivel de zgomot
echivalent
L
ech
*)
în dB (A)

Valoarea curbei de
zgomot C
z
, in dB **)
Nivel de zgomot
de vârf L
lo
în dB (A)
1
Stradă de categorie
tehnică IV, de deservire
locală
60 55 70
2
Stradă de categorie
tehnică III, de colectare
65 60 75
3
Stradă de categorie
tehnică II, de legătură
70 65 80
4
Stradă de categorie
tehnică 1, magistrală
75...85 70 85...95

*) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte), conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-
1:2008/C91:2009
.
**) Evaluarea prin curbe de zgomot C
z
se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter
staţionar.

Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit, măsurat la 2.00 m de
faţada clădirii (conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009):
L
ech
= 50 dB(A)
86

Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane.
Valorile sunt conform tabelului A.1.2.
Tabelul A. 1. 2.

Nr.
crt.
Zone de pasaj
Nivel
de zgomot
echivalent
L
ech

în dB(A)
Valoarea
curbei de
zgomot C
z

în dB(A)
L
10

în dB(A)
1
Părţi carosabile
• la pasaje cu lungimea L ≤ 200m :
- pe străzi de categorie tehnică III
- pe străzi de categorie tehnică II şi I

-
-

-
-

80
90
2 Pasaje pietonale 65 60 -
3 Staţii de metrou 65 60 -


Parametrul 4: Nivelul de zgomot echivalent măsurat la limitele diverselor zone şi dotări
funcţionale din mediul urban.
Valorile sunt conform tabelului A.1.3.

Tabelul A. 1.3.

Nr.
crt.
Spaţiul considerat
Nivel de zgomot
echivalent L
ech
în dB(A)
Valoarea curbei de
zgomot Cz,
în dB
1
Parcuri, zone de recreere
şi odihnă, zone de tratament
balneo-climatic, zone
spitaliceşti
45 40
2
Incinte de şcoli, spaţii de
joacă pentru copii
75 70
3
Stadioane, cinematografe in
aer liber
90* 85
4
Pieţe, spaţii comerciale,
restaurante în aer liber
65 60
5 Incintă industrială 65 60
6 Parcaje auto 90* 85
7
Parcaje auto subterane cu
staţii service
90 85
8 Zone feroviare** 70 65
9 Aeroporturi *** 90 85

*) În aceste cazuri timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel
real corespunzător duratei de serviciu. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic,
se limitează nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz
45.
**) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiată de
punctul de măsurare.
***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. STAS 10183/3-75.

87

Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent, măsurat în interiorul diverselor zone şi
dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conformf tabelului A. 1.4.
Tabelul A. 1.4.
Nr.
crt.
Spaţiul considerat
Nivelul de zgomot
echivalent L
ech

în dB(A)
Valoarea curbei de
zgomot Cz,
în dB
1 Parcuri 60 55
2
Zone de recreere şi
odihnă zone de
tratament balneo-
climatic, zone
spitaliceşti
45 40
3
Spaţii de joacă pentru
copii
85 80
4 Pieţe comerciale 70 65
5 Parcaje auto 90 85

Parametrul 6: Nivelul admisibil al vibratiilor specificat pentru tipuri de clădiri:

Tip cladire: monumete istorice;

Descriere: viteza pe structură -frecvente : 1-50 Hz <8mm/s ;
50-90 Hz 8-12 mm/s ;


Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor);

Descriere: viteza pe structură -frecvente : 1-100 Hz <12-20mm/s ;

Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor);
Descriere: pentru diferite distanţe de la punctul de explozie, viteza pe structură :

0-100m 30 mm/s ;
100-1500 20 mm/s
>1500m 15mm /s.

Parametrul 7: Indicele de izolare la zgomot aerian „R
w
", în dB, în funcţie de categoria
tehnică a străzilor pe care sunt amplasate clădirile.*)
Valorile sunt conform tabelului A. 1.6. :






88

Tabelul A. 1.6.

Valoarea admisibilă
zgomotului interior
cf. STAS 6156-86
exprimată în :


Nr.
crt.





Tipul
declădire





Unitatea
funcţională


nr. de ordine
al
curbei C
z

dB (A)



Valoarea admisibil indicelui de izolare
aerian ,.Ia" (dB) funcţie de categoria
tehnică a străzilor care sunt amplasate
clădirile*)


0 1 2 3 4 5 6 7 8
I**) II III IV
1



Clădiri de
locuit


— apartamente



30



35


min. 35 30 25 20
— camere de lo-
cuit şi apartament
30 35 min. 35 30 25 20
— săli de studii,
biblioteci
30 35 min. 35 30 25 20
— birouri de ad-
ministraţie
40 45 min. 25 20 20 20
2




Cămine,
hoteluri,
case de
oaspeţi


— săli de restau-
rant şi alte uni-
tăţi de alimentaţie
publică
45 50 min. 25 20 20 20
— saloane (rezerve)
1 — 2 locuri
25 30 min. 40 35 30 25
— saloane peste 3
locuri
30 35 min. 35 30 25 20
— saloane de te-
rapie intensivă
30 35 min. 35 30 25 20
— săli de ope-raţie
şi anexe ale aces-
tora
30 35 min. 35 30 25 20
— cabinete de
consultaţii
30 35 min. 35 30 25 20
— cabinete de
audiologie
25 30 min. 40 35 30 20
— birouri de ad-
ministraţie
40 45 min. 25 20 20 20
— amfiteatru,
săli de conferinţe
35 40 min. 30 25 20 20
3
Spitale
policlinici
— săli de mese 40 45 min. 25 20 20 20
— amfiteatre săli
de clasă săli de
conferinţe

40 min. 30 25 20 20
— sili de st udi i .
biblioteci
30 35 min. 35 30 25 20
— cancelarii 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
administraţie
40 45 min. 25 20 20 20
— cabinete pentru
consultaţii
medicale
30 35 min. 35 30 25 20
4






şcoli






— laboratoare 35 40 min. 30 25 20 20
— dormitoare 30 35 min. 35 30 25 20
— săli de clasă 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
administraţie
40 45 min. 25 20 20 10
— cabinete
pentru consultaţii
medicale
30 35 min. 35 30 25 20
5










Grădiniţe
de copii,
creşe



— săli de mese 45 50 min. 20 20 20 20





89

continuare Tabelul A. 1.6.

0 1 2 3 4 5 6 7 8
— birouri de ac-
tivitate intelectuală
35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
lucru cu publicul
40 45 min. 25 20 20 20
— centrale
telefonice, birouri de
dactilografie, birouri
de dispecerat
50 55 20 20 20 20
— laboratoare
tehnologice (pen-
t r u analize urgente
aferente produc-
ţiei), situate in
imediata apro-
piere a halelor de
producţie
55 55 20 20 20 20
6









Clădiri teh-
nico-
admi-
nistrative
şi ale
halelor de
producţie





— săli de conferinţe 35 40 min. 30 25 20 20
— săli de calcu-
latoare
50 55 20 20 20 20
— birouri şi alte
spaţii administr.
40 45 min. 25 20 20 20 7
Centre de
calcul
— săli de curs 35 40 min. 30 25 20 20
— Unităţi de des-
facere cu amănun-
tul:
• spaţii pentru
activitate de
evidenţă operativă
şi anexe sociale
10 45 min. 25 20 20 20
— spaţii de vân-
zare şi anexe ale
acestora*)
60 65 20 20 20 20
— Unităţi de ali-
mentaţie publică:
• spaţii de con-
sumaţie (restaurante,
berării, cofetării,
patiserii)
45 50 min. 20 20 20 20

8


Clădiri
comerciale
şi depozite
(inclusiv
spaţii
comerciale
incluse la
parterul şi
nivelele
inferioare
ale
clădirilor
de locuit)


Unităţi de prestări
servicii :
• spaţii de lucru eu
publicul (curatatorii,
unităţi postale,
croitorii, cizmării,
reparaţii TV. etc.)
45 50 min. 20 20 20 20

Observaţii:
*) Tipul de stradă este definit cf. STAS 10141-90 Stradă de categorie tehnică:
I — magistrală
II — de legătură
III — de colectare
IV — de deservire locală
**) În cazul clădirilor amplasate pe străzi de categoria tehnică I, indicele de izolare la zgomot aerian
admisibil se determină în urma precizării valorii reale a nivelului de zgomot echivalent
corespunzător străzii, (prin măsurări conform SR 6161 sau prin calcul conform capit. capit. II.1.2.2 din
prezentul normativ)






90
ANEXA 2


Exemplificare a realizării calculului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic

Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o artera de circulaţie de clasa
tehnică 1, mărginită de două fronturi de clădiri.
Artera de circulaţie are caracteristicile geometrice conform fig. 1.1., 1.2. şi tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.

Poziţia surselor de zgomot
Distanţe (m)
S
1
S
2
S
3
T
1
T
2
S
4
S
5
S
6
d 40,40 36,40 32,40 28,65 25,40 21,40 17,40 13,40
d’
42,40 38,40 34,40 30,65 27,15 23,40 19,40 15,40
D
54,0


_______________________

Fig. 1.1., Fig. 1.2., Fig 1.3
_____________________


Aria din frontul de clădiri ,,S " aferentă punctului de măsurare „A" este conform Fig 1.3 şi tabelul 1.2.

Tabelul 1.2
Nr.
crt.
Mijloc de transport S
A
(m
2
)
1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140
2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112
3 Autobuze 20 × 6,20 = 124
4 Microbuze 20 × 4,50 = 90
5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60
6 Motociclete 20 × 1,60 = 32
7
Tractoare 20 × 5,50 = 110


Se cere calcularea nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic, pe o perioadă
caracteristică T = 3600 s (intre orele 14
00
— 15
00
) luându-se în consideraţie 4 trasee de tramvai şi
2 trasee de autobuze.











91





Fig. 1.1.











92






Fig. 1.2.





Fig. 1.3.
Etapele de lucru
1. Calculul ariilor diferite, din punct de vedere acustic „S " în cazul diverselor mijloace de
transport, conform tabelului 1.3.
Tabelul 1.3
ARI A „Si" (m
2
) Nr.
crt.
Mijloc de
transport
Elemente constructive care
intră in componenţa ariei totale
partea stângă partea dreaptă
0 1 2 3 4
1 tramvaie geam simplu
parapet beton
geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei)
suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei)
parapet beton
20×4,00 = 80,00
20×1,00 = 20,00

0,6×20×1,20 = 14,40


0,4×20×1,20 = 9,60
20×0,8 = 16,00
16×4,00= 64,00
16×1,00 = 16,00

0,6×16×1,20 = 11,52


0,4×16×1,20 = 7,68
16×0,8 = 12,80
2

Autocamioane Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei).
20×4,00 = 80,00
20×1,00 = 20,00

0,6×20×0,60 = 7,20


0,4×20×0,60 = 4,80
16×4,00 = 64,00
16×1,00 = 16,00

0,6×16×0,60 = 5,76


0,4×16×0,60 = 3,84
3 Autobuze Geam simplu Parapet beton
Geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei)
20×4,00 = 80,00
20×1,00 = 20,00

0,6×20×1,20 = 14,40

0,4×20×1,20 = 9,60
16×4,00 = 64,00
16×1,00 = 16,00

0,6×16×1,20 = 11,52

0,4×16×1,20 = 7,68
4 Microbuze Geam simplu
Parapet beton
20×4, 00 = 80, 00
20×0, 50 = 10, 00
16×4, 00 = 64, 00
16×0, 50 = 8, 00
5 Autoturisme Geam simplu 20×3, 00 = 60, 00 16×3, 00 = 48, 00
6 Motociclete Geam simplu 20×1, 60 = 32, 00 16×1, 60 = 25, 60
7 Tractoare Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei)
20×4, 00 = 80, 00
20×1, 00 = 20, 00

0, 6×20×0, 50=6, 00


0, 4×20×0, 50=4, 00
16×4, 00 = 64, 00
16 ×1, 00 = 16, 00

0, 60×16×0, 50=4, 80


0, 4×16×0, 50= 3, 20

2. Stabilirea parametrilor acustici
a) c
s
pentru asfalt = 0, 9 (conform capit. II.1.2.2.)

b) c
zv
pentru spaţii fără arbori (n = 0) = 1, 00 (conform capit. II.1.2.2.)

c) φ coeficientul care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor φ = 1, 1 (conform capit. II.1.2.2.)
d) k = 10; k

= 0 (conform capit. II.1.2.2.)
94
e) calculul coeficienţilor medii de absorbţie acustică ai faţadelor, α
1
si

α
2
conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.4
Arii “S
i

(m
2
)
Nr.
crt
Mijloc de
transport
Suprafaţa
caracteristică
aferentă ariei “S
A

Aria
totală
“S
A

(m
2
)
Stânga Dreapta
C
o
e
f
.

d
e

a
b
s
.


α
i


c
o
r
e
s
p
.

e
l
e
m
.

d
e

c
o
n
s
t
r
.


α1
stânga

α2
dreapta
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Tramvaie
Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu
Suprafaţa b.a.
Parapet beton
Zonă neconstruită

140
80,00
20,00
14,40
9,60
16,00
-
64,00
16,00
11,52
7,68
12,80
28,00
0,04
0,03
0,15
0,03
0,03
1,00
0,0528 0,2623
2 Autocamioane
Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu
Suprafaţa b.a.
Zonă neconstruită
112
80,0
20,0
7,20
4,80
-
64,0
16,00
5,76
3,84
22,40
0,04
0,03
0,15
0,03
1,00
0,0493 0,2594
3 Autobuze
Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu
Suprafaţa b.a.
Zonă neconstruită
124
80,0
20,0
14,40
9,60
-
64,00
16,00
11,52
7,68
24,80
0,04
0,03
0,15
0,03
1,00
0,0554 0,2643
4 Microbuze
Geam simplu
Parapet beton
Zonă neconstruită
90
80,0
10,0
-
64,0
8,00
18,00
0,04
0,03
1,00
0,0427 0,2542
5 Autoturisme
Geam simplu
Zonă neconstruită
60
60,0
-
48,00
12,00
0,04
1,00
0,0440

0,2552
6 Motociclete
Geam simplu
Zonă neconstruită
32
32,00
-
25,60
6,40
0,04
1,00
0,0440

0,2552
7 Tractoare
Geam simplu
Parapet beton
Geam dublu
Suprafaţa b.a.
Zonă neconstruită
110
80,00
20,00
6,00
4,00
-
64,00
16,00
4,80
3,20
22,00
0,04
0,03
0,15
0,03
1,00
0,0482 0,2585

3. Definirea traficului
Numărul mijloacelor de trafic pe o perioadă de o oră „ n
i
/ h ” şi timpul în care vehiculul străbate distanţa de 20
m, „τ
i
”, sunt prezentate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Număr de vehicule „ n
i
/ h ” în punctele de măsurare:
Nr.
crt.
Mijloc de transport
S
1
S
2
S
3
T
1
T
2
S
4
S
5
S
6 τ
i
1
Tramvai ( 1 linie)
- - -
5 5
- - - 2
2
Autocamioane
34 34 33 - - 33 33 33 1,2
3
Autobuze ( 1 linie)
5

5 1,8
4
Microbuze
16 16 17 - - 17 17 17 1,2
5
Autoturisme
116 116 117

117 117 117 1,2
6
Motociclete
9 9
8 - - 8 8 8 1,8
7
Tractoare
4 4 4 - - 4 4 5 3,6

95
4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „L
i
A
” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe artera de
circulaţie şi a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. in care L
i
A
şi L
ext
(f) sunt calculate
conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.6
N
r
.

c
r
t
.


Sursa de zgomot Poziţia sursei L
i
A
(dB(A)) t
i
/h
0 1 2 3 4
1 Tramvai silenţios
(2 linii)
Tramvai obişnuit
(2 linii)
T
1
T
2

T
3
T
4
74,39
74,45
84,40
84,45
10
10
10
10
2
Autocamioane S
1

S
2

S
3
S
4
S
5
S
6

85,62
84,93
84,59
84,77
85,22
85,92
40,8
40,8
39,6
39.6
39.6
39.6
3 Autobuze
(4 linii)
S
1

S
6

75,45
75,78
9
9
4 Microbuze S
1

S
2

S
3
S
4
S
5
S
6

70,80
70,11
69,76
69,93
70,37
71,06
19,2
19,2
20,4
20,4
20,4
20.4
5 Autoturisme S
1

S
2

S
3
S
4
S
5
S
6

65,77
65,08
64,73
64,90
65,34
66,03
139,2
139,2
140,4
140,4
140,4
140.4
6 Motociclete S
1

S
2

S
3
S
4
S
5
S
6

80,77
80,08
79,73
79,90
80,34
81,03
16,2
16,2
14,4
14,4
14,4
14,4
7 Tractoare S
1

S
2

S
3
S
4
S
5
S
6

86,65
84,96
84,62
84,80
85,24
85,94
14,4
14,4
14,4
14,4
14,4
18
Zgomot de fond
50


L
ext
(f) = 76 dB(A)
96

Observaţie: Calculat cu relaţia simplificată orientativă din capit. II.1.2.2. nivelul de zgomot
echivalent are valoarea L
ext
(f) = 74 dB(A), diferenţa provine din considerarea mai exactă în cazul calculului cu
relaţia extisă exactă a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse L
i
A
, precum şi reflexiilor dintre
fronturile de clădiri.





ANEXA 3

Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor
provenite de la circulaţia garniturilor de metrou

A.3.1. Prezenta anexă se referă la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor şi
staţiilor de metrou, astfel încât circulaţia garniturilor de tren să nu afecteze:
a) siguranţa şi confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;
b) siguranţa şi confortul pasagerilor.
A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât in timpul funcţionării metroului, să fie respectate:
—limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor supuse la
acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului (cf. pct. A.3.5.);
—condiţiile de durabilitate ale structurii galeriilor şi liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5. ).
Elemente de proiectare
A.3.3. Circulaţia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii
(simple sau suprapuse) şi tuneluri, căile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme, conform
reglementărilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi, exemplificativ se prezintă următoarele
două sisteme uzuale clasice:
a) şine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton;
b) şine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.
În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou, pentru
cazul şinelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.
Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul şinelor amplasate pe blocheţi de beton.
97



Fig. A.3.1.


Fig. A.3.2.

98
Elemente de calcul
A.3.4. Proiectarea corespunzătoare, ţinându-se seama de condiţiile admisibile din punct de
vedere acustic, a secţiunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se următoarele
dimensiuni:
—adâncime şi grosime galerie;
—grosime radier;
—grosime placă intermediară, în cazul galeriilor suprapuse;
cu tipul de şină ales şi amplasarea galeriei faţă de clădirile riverane traseului, existente, sau posibil
existente; cf. fig. A.3.3.


Observatie: l
1
distanta conform relatiei A.3.1. in cazul unei galerii
avand radierul la cote superioare fata de l
referinta

Fig. A.3.3.
99

În tabelul A.3.1. se prezintă niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou, în
clădiri amplasate la diferite distanţe faţă de pereţii unei galerii duble, executată cum se arată in fig.
A.3.3.
Tabelul A.3.1.
Niveluri de zgomot produse de trecerea unei rame de metrou
L (dB(A)) …pentru distanţa de … m Tipul de
şină
Mod de
amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20
49/blocheţi Direct pe sol
Pe planşeu 90 m
Pe lanşeu 80 cm
Pe planşeu 70 m
Pe planşeu 60 cm
35,8
45,8
47,6
50,3
52,8
34,2
44,2
46
48,7
51,2
33
43
44,8
47,5
50
31,8
41,8
43,6
46,3
48,8
30,8
40,8
42,6
45,3
47,8
29,8
39,8
41,6
44,3
46,8

38,2
40
42,7
45,2

36,8
38,6
41,3
43,8

35,8
37,6
40,3
42,8

34,8
36,6
39,3
43,8

33,8
35,6
38,3
40,8
49/lemn
balast
Direct pe sol
Pe planşeu 90 m
Pe lanşeu 80 cm
Pe planşeu 70 m
Pe planşeu 60 cm
30,8
40.8
42,6
45,3
50,3
29,2
39,2
41
43,7
46,2
28
38
39,8
42,5
45
26,8
36,8
38,6
41,3
43,8
25,8
35,8
37,6
40,3
42,8
24,8
34,8
30,6
39,3
41,8

33,2
35
37,7
40,2

31,8
33,6
36,3
38,8

30,8
32,6
35,3
37,8

29,8
31,6
34,3
36,8

28,8
30,6
33,3
35,8
60/blocheţi Direct pe sol
Pe planşeu 90 m
Pe lanşeu 80 cm
Pe planşeu 70 m
Pe planşeu 60 cm
39,3
49,3
51,5
53,8
56,3
37,7
47,7
49,5
52,2
54,7
36,5
46,5
48,5
51
53,5
35,3
45,3
47,1
49,8
52,3
34,3
44,3
46,1
48,8
51,3
33,3
43,3
45,1
47,8
50,3

41,7
43,5
46,2
48,7

40,3
42,2
44,8
47,3

39,3
41,1
43,8
46,3

38,3
40,1
42,8
45,3

37,3
39,1
41,8
44,3
60/lemn
balast
Direct pe sol
Pe planşeu 90 m
Pe lanşeu 80 cm
Pe planşeu 70 m
Pe planşeu 60 cm
34,3
44,3
46,1
48,8
51,3
32,7
42,7
44,5
47,2
49,7
31,5
41,5
43,3
46
48,5
30,3
40,3
42,1
44,8
47,3
29,3
39,3
41,1
43,8
46,3
28,3
38,3
40,1
42,8
45,3

36,7
38,5
41,2
43,7

35,3
37,1
39,8
42,3

34,3
36,1
38,8
41,3

33,3
35,1
37,8
40,3

32,3
34,1
36,8
39,3


A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al căror radier păstrează grosimea celui al galeriei
inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, însă, la cote superioare celor din figură (mai aproape de
suprafaţa terenului), în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot
(la trecerea unei garnituri de tren), „∆L
h
”, (faţă de valorile din tabelul A.3.1.) ce se determină în
mod aproximativ cu relaţia:
1
lg 20
l
l
L
h
= ∆ (A.3.1.)
în care: „ l ” – este distanţa de referinţă (determinată cf. figurii A.3.3.)
„ l
1
” – este distanţa reală la care se găseşte clădirea faţă de traseul considerat.
A.3.4.2. In cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mică de 100
cm, în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot faţă de valorile
din tabelul A.3.1., „ ∆L
r
”, ce se determină în mod aproximativ cu relaţia:
0
lg 40
d
d
L
r
= ∆ (A.3.2.)
în care:
d
0
– este grosimea de referinţă, de 100 cm (determinată conform figurii A.3.3.);
100
d = este grosimea reală a radierului
Observaţie: În cazul tunelurilor, în relaţia A.3.2. se introduce grosimea minimă a elementului
de reazem al patului căii de rulare.


Limite admisibile privind zgomotul şi vibraţiile
A.3.5. Limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor
supuse la acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului, se stabilesc în
conformitate cu prevederile prescripţiilor:
STAS 6156-86 ,,Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi
social-culturale. Limite admisibile de nivel de zgomot si parametrii de izolare" şi STAS 12025/2-81
„Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Limitele
admisibile".
Vibraţiile şi zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca fiind
ale unei acţiuni izolate (in contextul întregii perioade de referinţă, pentru care se stabileşte nivelul
admisibil).
Admiţând că durata maximă a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou raportată
la perioada de referinţă se încadrează în cat. 3 (cf. tabelului 2, paragraf 2.2.1., din STAS 6156-86
respectiv tabelul 3, paragraf, 2.7 din STAS 12025/2-81) rezultă următoarele:
- Limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot, înregistrat într-o unitate funcţională dintr-o
clădire este egală cu valoarea prevăzută in STAS 6156/86, paragraful 2.1. la care se adaugă 10 dB(A).
De exemplu: în interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot produs
de trecerea metroului este cea mai mică dintre următoarele două valori :
● 45dB(A), respectiv Cz 40;
● valoarea corespunzătoare zgomotului de fond (definit conform STAS 6156-86) la care se
adaugă 15 dB.
- Limita admisibilă a nivelului maxim de vibraţii, înregistrat într-o unitate funcţională este
egală cu valoarea prevăzută în STAS 12025/2-81, paragraful 2.5 la care se adaugă 12 vibrari.
De exemplu: in interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim, de vibraţii, produs
de trecerea metroului este Az92, respectiv Az 86.
Observaţie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitentă a cerinţelor de
confort şi durabilitate.
A.3.6. în scopul respectării condiţiilor prevăzute în paragraful A.3.5. precum şi pentru
îndeplinirea condiţiilor de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou, se recomandă ca
101
pe radierul de sub calea de rulare, vibraţiile înregistrate lângă elementul vertical ce mărgineşte
radierul să nu depăşească valorile din tabelul A.3.2.
Tabelul A.3.2.





Observaţie: În cazul în care măsurările pe radier nu sunt posibile, se admite ca verificarea să se
facă pe elementele de beton verticale ce mărginesc patul căii de rulare (în staţii, pe peron).



ANEXA 4
(informativă)

Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi
componentelor de securitate.
Cerinţele esenţiale pentru sănatate şi securitate sunt grupate în funcţie de pericolele pe care le
acoperă. Producatorul are obligaţia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care exista la
masina sa; el trebuie apoi sa o proiecteze şi să o construiasca luând în considerare aceasta apreciere.

Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor
şi componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene
98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini
din productia interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate, sunt
următoarele:

1.1. Principii de integrare a securităţii
a) Maşinile trebuie construite astfel incât sa fie apte să-şi îndeplinească funcţia, să poată fi reglate
şi intreţinute fără ca persoanele să fie expuse riscului, atunci cînd aceste operaţii se efectuează în
condiţiile prevăzute de producator.
Scopul măsurilor adoptate trebuie sa fie eliminarea oricarui risc de accidentare pe întreaga
durată de viaţa previzibilă a maşinii, inclusiv fazele de montare şi demontare, chiar în cazul în care
riscurile de accidentare rezultă din situaţii anormale previzibile.
b) La selectarea celor mai adecvate soluţii, producatorul trebuie să aplice următoarele principii, în
ordinea indicata:
f(Hz) 1 2 4 8 16 31,5 63 125
Valori eficace maxime ale
acceleraţiei (m/s
2
)
0,03 0,03 0.035 0,05 0,08 0,16 0,3 0,6
102

-să elimine sau să reduca riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de maşini cu
securitatea intrinsecă);
-să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;
-să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitaţii incomplete a măsurilor de
protecţie adoptate, să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice, dacă este necesar,
folosirea unui echipament individual de protecţie.
c) La proiectarea si construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producătorul trebuie să ia
în considerare nu numai utilizarea normală a maşinilor, ci şi utilizări care pot fi aşteptate în mod
previzibil. Maşina trebuie proiectată astfel încât să se evite utilizarea sa anormala, dacă o astfel de
utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instrucţiunile trebuie să atraga atenţia utilizatorului
asupra modalităţilor constatate din experienţa că pot aparea, în care maşina nu trebuie utilizată.
d) În condiţiile prevăzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala şi stresul psihic ale operatorului
trebuie reduse la minimum posibil, ţinându-se seama de principiile ergonomice.
e) La proiectarea şi construirea maşinilor producătorul trebuie să ţina seama de constrângerile la
care este supus operatorul, ca rezultat al utilizării necesare sau previzibile a echipamentului
individual de protecţie (cum ar fi: încaltaminte, manuşi etc.).
f) Maşina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care să permita
reglarea, întreţinerea şi utilizarea ei fără riscuri.

1.2. Materiale si produse
Materialele întrebuinţate pentru construcţia maşinii sau produsele folosite şi rezultate în timpul
utilizării acesteia nu trebuie să pericliteze securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.
In special, atunci când sunt folosite fluide, maşina trebuie proiectata şi construita pentru a fi
utilizată fără riscuri datorate umplerii, utilizării, recuperării sau evacuării.

1.3.Iluminat
Producătorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operaţiile la care
absenţa acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate
normală.
Producatorul trebuie să se asigure că nu exista zone de umbră care pot cauza disconfort, că nu
exista străluciri orbitoare iritante şi că nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate
iluminatului pe care l-a prevăzut.
Părţile interne care necesită inspectare frecventă, zonele de reglare şi mentenanţa trebuie
prevăzute cu un iluminat adecvat.
103

1.4. Proiectarea maşinii pentru uşurarea manipulării
Maşina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie:
-să poată fi manipulata în condiţii de securitate;
-să fie ambalată sau să fie proiectată astfel încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate, fără
provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvata, suporturi speciale etc.).

2. Comenzi
2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă
Sistemele de comandă trebuie proiectate şi construite astfel încât să fie sigure şi fiabile, într-un
mod care să prevină apariţia unei situaţii periculoase.
In special, ele trebuie proiectate şi construite astfel încât:
-să reziste solicitărilor din timpul utilizării normale şi celor ale factorilor externi;
-erorile de logică să nu conducă la situaţii periculoase.
2.2.Organe de comanda
Organele de comandă trebuie să fie:
-vizibile si identificabile cu usurinţă şi, atunci când este necesar, marcate corespunzător;
-dispuse în aşa fel incât să permită funcţionarea lor in securitate, fără ezitare sau pierdere de timp şi
fără echivoc;
-proiectate astfel încât deplasarea organului de comandă să fie în concordanţă cu efectul său;
-amplasate în afara zonelor periculoase, cu excepţia unor anumite organe de comandă acolo unde
este necesar, cum ar fi: oprirea de urgenţă, modulul pentru instruirea roboţilor;
-dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;
-proiectate sau protejate astfel încat efectul dorit, dacă implică un risc, să nu fie posibil fără o
acţionare intenţionată;
-construite astfel încât să reziste solicitarilor previzibile. O atenţie specială trebuie acordată
dispozitivelor pentru oprirea de urgenţă care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitări
considerabile.

2.3. Pornire
Maşinile trebuie să poată fi pornite numai prin acţionarea voluntară a organului de comandă
prevazut în acest scop.
Aceeaşi cerinţa se aplică:
-atunci când se reporneşte masină după o oprire datorată oricarei cauze;
-atunci când are loc o modificare semnificativă în condiţiile de funcţionare.

104

2.4. Dispozitiv de oprire
Oprire normala
Fiecare maşina trebuie prevăzută cu un organ de comandă care sa permită oprirea completă a
maşinii în condiţii de securitate.
Oprire de urgenta
Fiecare maşină trebuie prevazută cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenţă,
care sa permită evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere.

2.5. Selectorul modurilor de functionare
Comanda selectorului modurilor de funcţionare trebuie să aibă prioritate la îndeplinire faţă de
toate celelalte comenzi, cu excepţia comenzii pentru oprirea de urgenţă.
Fiecare poziţie a selectorului trebuie să corespundă numai unui singur mod de funcţionare sau
de comandă.

2.6. Defectarea alimentarii cu energie
Intreruperea, restabilirea după o întrerupere sau variaţia de orice fel a alimentării cu energie a
maşinii nu trebuie sa conducă la o situaţie periculoasă.
In special:
-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;
-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost deja transmisa;
-nici o parte mobila a masinii sau piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;
-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;
-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.

2.7. Defectarea circuitului de comanda
Un defect in logica circuitului de comanda sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de
comanda nu trebuie sa conduca la situatii periculoase.
In special:
-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;
-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost transmisa;
-nici o parte mobila a masinii sau o piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;
-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;
-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.


105
2.8. Software
Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa
fie usor de utilizat.

3. Protejarea impotriva pericolelor mecanice

3.1. Stabilitate
Masina, componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel incat, in
conditiile prevazute de functionare (cu luarea in considerare a conditiilor climatice, atunci cand este
necesar), sa prezinte stabilitate suficienta, pentru a permite utilizarea sa fara risc de rasturnare, de
cadere sau de deplasare neasteptata.
Daca prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevazuta nu se asigura stabilitate
suficienta, trebuie incorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate in instructiuni.

3.2. Risc de rupere in timpul functionarii
Diferitele parti ale masinii, precum si legaturile dintre ele trebuie sa poata rezista solicitarilor
la care sunt supuse, atunci cand sunt utilizate asa cum este prevazut de producator.
Rezistenta materialelor folosite trebuie sa fie adecvata caracteristicilor mediului de munca
prevazut de producator, in special in ceea ce priveste fenomenele de oboseala, imbatranire, coroziune
si abraziune.

3.3. Riscuri datorate caderii sau ejectarii de obiecte
Trebuie luate masuri pentru prevenirea riscurilor datorate caderii sau ejectarii de obiecte (de
exemplu: piese de prelucrat, scule, aschii, fragmente, deseuri etc.).

3.4. Riscuri datorate suprafetelor, muchiilor sau unghiurilor
Atat cat le permite destinatia, partile accesibile ale masinii nu trebuie sa prezinte muchii
taioase, unghiuri ascutite sau suprafete cu rugozitate mare, care pot cauza leziuni.

3.5. Riscuri asociate masinilor combinate
Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite, cu inlocuirea
manuala a piesei dupa fiecare operatie (masina combinata), ea trebuie proiectata si construita astfel
incat fiecare parte componenta sa poata fi utilizata separat, fara ca celelalte parti componente sa
constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusa.
In acest scop, trebuie sa existe posibilitatea de a porni si de a opri, separat, oricare dintre
partile componente care nu sunt protejate.

106
3.6. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor
Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite (de exemplu, viteze
diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectata si construita astfel incat
selectarea si reglarea acestor conditii sa poata fi efectuata printr-o modalitate fiabila si in conditii de
securitate.

3.7. Prevenirea riscurilor asociate partilor mobile
Partile mobile ale masinilor trebuie proiectate, construite si dispuse astfel incat sa fie evitate
pericolele sau, daca pericolele persista, trebuie prevazute cu protectori sau dispozitive de protectie,
astfel incat sa fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente.
Trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentala a pieselor mobile
implicate in functionare. In cazurile in care, in pofida masurilor de precautie luate, este posibil sa se
produca un blocaj, producatorul trebuie sa asigure dispozitive sau scule specifice, instructiuni si,
eventual, un marcaj pe masina, pentru ca aceasta sa poata fi deblocata in conditii de securitate.

3.8. Alegerea protectiei impotriva riscurilor asociate partilor mobile
Protectorii sau dispozitivele de protectie utilizate pentru a proteja impotriva riscurilor asociate
partilor mobile trebuie selectate in functie de tipul riscului.

4. Caracteristici cerute pentru protectori si dispozitive de protectie
4.1. Cerinte generale
Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
-sa fie de constructie robusta;
-sa nu genereze nici un risc suplimentar;
-sa nu fie scurtcircuitate sau facute inoperante cu usurinta;
-sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
-sa limiteze cat mai putin urmarirea vizuala a ciclului de lucru;
-sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea sculelor si, de asemenea,
pentru mentenanta, prin limitarea accesului numai in zona unde operatia trebuie efectuata, daca este
posibil, fara ca protectorul sau dispozitivul de protectie sa fie demontat.

4.2. Cerinte speciale pentru protectori
4.2.1. Protectori ficsi
Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur in pozitie.
Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor.
107
Atunci cand este posibil, protectorii nu trebuie sa ramana in pozitie in absenta elementelor lor de
fixare.
4.2.2. Protectori mobili
A. Protectorii mobili de tipul A trebuie:
-pe cat posibil, sa ramana fixati de masina atunci cand se afla deschisi;
-sa fie asociati cu un dispozitiv de interblocare, astfel incat sa se previna pornirea partilor mobile
atat timp cat ele pot fi atinse si sa declanseze o comanda de oprire atunci cand nu se afla in pozitia
inchisa.
B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si incorporati in sistemul de comanda astfel incat:
-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;
-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile o data ce acestea au pornit;
-sa poata fi reglati numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;
-absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa impiedice pornirea ori sa provoace oprirea
partilor mobile;
-protectia impotriva oricarui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat.

4.2.3. Protectori reglabili de limitare a accesului
Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale partilor mobile strict necesare in
procesul de lucru trebuie:
-sa fie reglabili manual sau automat, in concordanta cu natura sarcinii de munca;
-sa fie reglabili cu usurinta, fara utilizarea sculelor;
-sa reduca cat mai mult posibil riscul de ejectare.

4.3. Cerinte speciale pentru dispozitive de protectie
Dispozitivele de protectie trebuie proiectate si incorporate in sistemul de comanda astfel incat:
-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;
-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile, o data ce acestea au pornit;
-sa poata fi reglate numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;
-absenta sau defectarea oricareia dintre componentele lor sa impiedice pornirea si sa provoace
oprirea partilor mobile.

5. Masuri de protectie impotriva altor pericole
5.1. Alimentare cu energie electrica
Daca masina este alimentata cu energie electrica, ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel
incat toate pericolele de natura electrica sa fie sau sa poata fi prevenite.
108

5.2. Electricitate statica
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat sa previna sau sa limiteze aparitia sarcinilor
electrostatice periculoase si/sau sa fie prevazute cu un sistem de descarcare a acestora.

5.3. Alimentare cu alta forma de energie decat cea electrica
Daca masina este alimentata cu alta forma de energie decat cea electrica (de exemplu, energie
hidraulica, pneumatica sau termica etc.), ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel incat sa
previna toate pericolele potentiale asociate acestor tipuri de energie.

5.4. Erori de montaj
Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor parti ale masinii, care pot fi o sursa
de risc, trebuie evitate prin forma constructiva a acestor parti sau, daca asa ceva nu este posibil, prin
informatii care sa existe pe aceste parti si/sau pe carcasele lor. Aceeasi informatie trebuie sa existe pe
partile mobile si/sau pe carcasele lor atunci cand sensul de miscare trebuie cunoscut pentru a evita un
risc.
Orice informatie suplimentara care poate fi necesara trebuie specificata in instructiuni.
Daca o greseala de cuplare poate fi o sursa de risc, atunci cuplarile gresite ale conductelor de fluid
sau ale conductorilor electrici trebuie impiedicate prin forma constructiva sau, daca asa ceva nu este
posibil, prin informatii care trebuie sa existe pe conducte, conductori etc. si/sau pe sistemele de
cuplare.

5.5. Temperaturi externe
Trebuie luate masuri pentru eliminarea oricarui risc de leziune prin contactul sau apropierea de
parti ale masinii ori de materiale aflate la temperatura foarte inalta sau foarte scazuta.
Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci. Daca acest risc exista,
trebuie luate masurile necesare pentru a-l preveni sau, daca din punct de vedere tehnic acest lucru nu
este posibil, pentru a-l face nepericulos.

5.6. Incendiu
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de
supraincalzire produse de insesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte
substante produse sau utilizate de masini.








109
5.7. Explozie
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi
masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de
masini.
In acest scop producatorul trebuie sa ia masuri pentru:
-evitarea unei concentratii periculoase a produselor;
-prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv;
-reducerea la minimum a efectelor oricarei explozii care se poate produce, astfel incat sa nu
afecteze mediul inconjurator.
Aceleasi masuri trebuie luate daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera
potential exploziva.
Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sa se conformeze, in ceea ce priveste riscul
de explozie, prevederilor specifice in vigoare.

5.8. Zgomot
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian
sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea
mijloacelor de reducere a zgomotului, in special, la sursa.

5.9. Vibratii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din vibratiile produse de
masina sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul.

5.10. Radiatii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat orice emisie de radiatie generata de masina sa
fie limitata la cantitatea necesara pentru functionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor
expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase.

5.11. Radiatii exterioare
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat radiatiile exterioare sa nu perturbe functionarea
lor.

5.12. Echipamente laser
Daca este utilizat un echipament laser, trebuie luate in considerare urmatoarele prevederi:
-echipamentul laser de pe masini trebuie proiectat si construit astfel incat sa se previna orice
radiatie accidentala;
110
-echipamentul laser de pe masini trebuie imprejmuit astfel incat radiatia directa, radiatia produsa
prin reflectie sau prin difuzie si radiatie secundara sa nu afecteze sanatatea;
-echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe masini trebuie sa fie
astfel incat radiatiile laser sa nu genereze nici un risc pentru sanatate.

5.13. Emisii de pulberi, gaze etc.
Masinile trebuie proiectate, construite si/sau echipate astfel incat sa poata fi evitate riscurile
datorate gazelor, lichidelor, pulberilor, vaporilor sau altor deseuri pe care le produc.
Daca pericolul exista, masinile trebuie echipate astfel incat substantele mentionate sa poata fi
retinute si/sau evacuate.
Daca masina nu este inchisa in timpul functionarii normale, dispozitivele de retinere si/sau
evacuare mentionate la paragraful precedent trebuie situate cat mai aproape posibil de sursa de
emisie.

5.14. Risc de a ramane inchis in masina
Masinile trebuie proiectate, construite sau echipate cu mijloace care sa permita persoanelor expuse
sa nu ramana inchise in acestea sau, daca acest lucru nu este posibil, cu mijloace de chemare in
ajutor.

5.15. Risc de alunecare, dezechilibrare sau cadere
Partile masinii, pe care este posibil sa se deplaseze sau sa stationeze persoane, trebuie proiectate si
construite in scopul prevenirii alunecarii, dezechilibrarii sau caderii pe acestea ori in afara acestora.

6. Mentenanta
6.1. Mentenanta masinii
Locurile de reglare, ungere si mentenanta trebuie amplasate in afara zonelor periculoase.
Operatiile de reglare, mentenanta, reparare, curatare si intretinere trebuie sa poata fi efectuate in
timp ce masina este oprita.
Daca una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi indeplinite din cauza unor motive
tehnice, operatiile trebuie sa poata fi efectuate fara risc.

6.2. Acces la postul de lucru si la locurile de interventie
Producatorul trebuie sa prevada mijloace de acces (scari fixe, scari mobile, pasarele etc.) pentru a
permite accesul in conditii de securitate, in toate amplasamentele folosite pentru operatiile de
productie, de reglare si de mentenanta.


111

6.3. Separare de sursele de energie
Toate masinile trebuie prevazute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie.
Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Ele trebuie sa poata fi blocate, daca
reconectarea poate periclita persoanele expuse. In cazul masinilor alimentate cu energie electrica
printr-o fisa conectata la o priza, separarea prin scoaterea fisei este suficienta.
Mijlocul de separare trebuie sa fie, de asemenea, blocabil, daca operatorul nu are posibilitatea sa
verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces.
Dupa separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normala a oricarei energii
remanente sau inmagazinate in circuitele masinii, fara risc pentru persoanele expuse.
Prin exceptare de la cerintele de mai sus, anumite circuite pot ramane conectate la sursele lor de
energie, in scopul, de exemplu, de mentinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de
iluminare a partilor interioare etc. In aceste cazuri trebuie luate masuri speciale pentru a asigura
securitatea operatorului.

6.4. Interventia operatorului
Masinile trebuie proiectate, construite si echipate astfel incat sa fie limitata necesitatea interventiei
operatorului.
Daca interventia operatorului nu poate fi evitata, ea trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta si in
conditii de securitate.

6.5. Curatarea partilor interioare
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat curatarea partilor interioare care au continut
substante sau preparate periculoase sa fie posibila, fara a patrunde in interiorul lor; de asemenea,
orice golire necesara trebuie sa fie posibila din exterior. Daca este absolut imposibil sa fie evitata
patrunderea in interiorul masinii, producatorul trebuie sa ia masuri, din faza de constructie, pentru a
se permite efectuarea curatarii cu minimum de pericol.

7. Mijloace de informare
7.1. Dispozitive de informare
Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de
inteles.
Ele nu trebuie sa fie in cantitate excesiva, pentru a nu suprasolicita operatorul.
112
Daca sanatatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare in functionarea
unei masini nesupravegheate, aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic
sau luminos adecvat.

7.2. Dispozitive de avertizare
Daca masina este echipata cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc.),
acestea trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de perceput.
Operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa verifice in orice moment functionarea acestor dispozitive
de avertizare.
Ele trebuie sa se conformeze reglementarilor referitoare la culori si semnalizari de securitate.

7.3. Avertizare asupra riscurilor remanente
Daca riscurile persista in pofida tuturor masurilor adoptate sau in cazul riscurilor potentiale care nu
sunt evidente (de exemplu, dulapuri electrice, surse radioactive, descarcarea unui circuit hidraulic,
pericol intr-o zona nevizibila etc.), producatorul trebuie sa prevada avertizari.
Astfel de avertizari trebuie realizate de preferinta, prin pictograme usor de inteles si/sau elaborate
in una dintre limbile tarii in care urmeaza sa fie folosita masina, insotita, la cerere, si de o exprimare
in limbile intelese de operatori.

7.4. Marcare
Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil, cel putin, cu informatiile urmatoare:
-numele si adresa producatorului;
-marcajul;
-indicarea seriei sau a tipului;
-numarul seriei, daca exista;
-anul de fabricatie.
In plus, daca masina este construita de producator pentru a fi utilizata intr-o atmosfera potential
exploziva, aceasta informatie trebuie indicata pe masina.
Pe masina trebuie sa figureze, de asemenea, informatii complete referitoare la tipul acesteia si
esentiale pentru utilizarea ei in conditii de securitate (de exemplu, viteza maxima a anumitor parti
care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.).
Daca o parte a masinii trebuie manipulata in timpul utilizarii cu o instalatie de ridicat, masa ei
trebuie indicata vizibil, durabil si fara ambiguitate.
Echipamentul interschimbabil la care se refera art. 2 alin. (1) din hotarare trebuie sa cuprinda
aceeasi informatie.

113
7.5. Instructiuni
a) Toate masinile trebuie insotite de instructiuni care sa includa, cel putin, urmatoarele:
-o repetare a informatiilor marcate pe masina, cu exceptia numarului seriei (a se vedea pct. 1.7.4),
impreuna cu orice informatie suplimentara necesara pentru a facilita mentenanta (de exemplu,
adresele importatorului, unitatile care asigura service-ul etc.);
-conditiile prevazute pentru utilizare, in sensul pct. 1.1.2c);
-postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori;
-instructiuni pentru efectuarea in conditii de securitate a:
▪ punerii in functiune;
▪ functionarii;
▪ manipularii, indicandu-se masa masinii si a diferitelor parti, care, de regula, trebuie transportate
separat;
▪ instalarii;
▪ montarii, demontarii;
▪ reglarii;
▪ mentenantei (service si reparatii);
-instructiuni de invatare, daca sunt necesare;
-caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masina, daca este necesar.
Daca este necesar, instructiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor in care masina nu trebuie
utilizata.
b) Instructiunile trebuie elaborate in limba romana sau in limba unui stat membru al Uniunii
Europene de catre producator sau de reprezentantul sau autorizat. La punerea in functiune, fiecare
masina trebuie insotita de o traducere a instructiunilor in limba sau limbile tarii/tarilor in care masina
va fi utilizata si de instructiunile in limba originala. Aceasta traducere trebuie efectuata de catre
producator sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina in zona lingvistica
respectiva. Prin derogare de la aceasta cerinta, instructiunile de mentenanta, pentru uzul personalului
specializat angajat al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat, pot fi elaborate numai in
una dintre limbile Comunitatii, cunoscute de acel personal.
c) Instructiunile trebuie sa contina desenele si schitele necesare punerii in functiune, mentenantei,
inspectiilor, verificarii functionarii corecte si, atunci cand este necesar, repararii masinii, precum si
toate instructiunile utile, in special cele referitoare la securitate.
d) Nici o documentatie in care se descrie masina nu trebuie sa fie in contradictie cu instructiunile
care se refera la aspectele de securitate. Documentatia tehnica in care se descrie masina trebuie sa
prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. f) si, in cazul masinilor
114
tinute in mana si/sau dirijate cu mana, informatii referitoare la vibratii, asa cum se mentioneaza la
pct. 2.2.
e) Daca este necesar, instructiunile trebuie sa prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea
in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul si masa
fundatiei etc.).
f) Instructiunile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de
masina, fie valoarea reala, fie valoarea stabilita pe baza masurarilor efectuate pe o masina identica:
-nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 70 dB (A); daca acest nivel nu depaseste 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;
-valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderata C, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa);
-nivelul de putere acustica emis de masina, daca nivelul de presiune acustica continuu echivalent
ponderat A, la posturile de lucru, depaseste 85 dB (A).
In cazul masinilor de dimensiuni foarte mari, in locul nivelului de putere acustica poate fi
specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent in pozitii precizate din jurul masinii.
Atunci cand nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie masurate
utilizandu-se cea mai adecvata metoda de masurare pentru masina.
Producatorul trebuie sa indice conditiile de functionare a masinii in timpul masurarilor si metodele
care au fost folosite pentru masurare.
Daca postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite,
nivelurile de presiune acustica trebuie masurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii si la o
inaltime de 1,60 m fata de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate pozitia si valoarea maxima
a presiunii acustice.
g) Daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva, instructiunile
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare.
h) In cazul masinilor care au fost prevazute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti, formularea
si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie facute cu luarea in considerare, in afara de
respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus, a nivelului general de pregatire si
perspicacitate care poate fi regasit, de regula, la astfel de operatori.





115

Glosar de termeni - Partea IV
Termenii de bază utilizaţi în prezentul normativ de proiectare sunt conform:
- STAS 1957/1-88 ,,Acustica. Acustica fizică. Terminologie"
- STAS 1957/1-87 ,,Acustica. Acustica psihofiziologică. Terminologie".
- STAS 1957/3-88 ,,Acustica. Acustica în construcţii şi transporturi. Terminologie”

În context se mai folosesc următorii termeni:
- profil transversal stradal = secţiunea transversală generală
prin stradă (artera de circulaţie) includ: zona carosabilului,
trotuarele, spaţiile verzi şi faţadele fronturilor de clădiri delimitatoare
- alinierea construcţiilor = linie convenţională care delimitează frontul construcţiilor,
în raport cu strada (artera de circulaţie).
- front construit = limita exterioară construcţiei orientată
către stradă (drum, arteră).
- ansamblu urbanistic = grupare de construcţii, spaţii libere sau plantate şi
amenajările aferente acestora (spaţii de circulaţie a vehiculelor şi pietonilor) legate
între ele prin relaţii funcţionale, sociale, economice şi estetice.
- ansamblu istoric = ansamblu urbanistic construit în epoci
anterioare, care prin caracterul elementelor sale componente reprezintă o mărturie
istorică a evoluţiei localităţii.
- regim de aliniere = linie convenţională impusă de autorităţi care stabileşte distanţa
construcţiilor în raport cu strada (drum, arteră) sau cu alte construcţii.
- regim de înălţime = numărul de niveluri ale construcţiilor admis de autorităţi în
funcţie de destinaţia acestora, de vecinătăţi etc.
- urbanism = componentă, a activităţii de amenajare a teritoriului, desfăşurată la nivelul
localităţilor (municipii, oraşe, sate). Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea
cadrului de viaţă şi de locuire, asigurarea condiţiilor de desfăşurarea activităţii
economice şi a vieţii sociale, în funcţie de nevoile locuitorilor.
- zonă = o parte sau sumă de părţi din teritoriul unei localităţi, caracterizată prin una sau
mai multe funcţiuni dominante.
- zonă protejată = teritoriu delimitat în jurul unor construcţii sau amenajări cu valoare
istorică, arhitecturală, urbanistica, sau peisagistică, supus unor acţiuni de protecţie, conservare
şi punere în valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de
arhitectură, lucrări de artă monumentală, construcţii cu valoare istorică sau memorială, a unor
ansambluri urbanistice precum şi a unor elemente naturale deosebite.
- Coeficient de absorbţie acustică: raportul dintre fluxul de energie acustică nereflectat (reţinut) şi
fluxul de energie acustică incident (cf. STAS 1957-1)
- Curbă de definiţie a zgomotului: curba de zgomot care limitează superior spectrul unui zgomot
reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizării în benzi de o octavă (cf.
STAS 1957-3)
- Hartă strategică a imisiei de zgomot - hartă strategică de zgomot realizată pentru o perioadă de
referinţă stabilită, care înfăţişează imisia provenită de la diferite surse de zgomot specifice pentru o
zonă prestabilită, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot şi
reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996-2. (cf.
H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Hartă strategică de zgomot - o hartă întocmită pentru evaluarea globală a expunerii la zgomot dintr-
o zonă dată, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni generale pentru o
astfel de zonă. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
116
- Indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are legătură
cu un efect dăunător (cf. H.G nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de noapte - indicator de zgomot asociat tulburării somnului
din perioada de noapte (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de seară - indicator de zgomot asociat disconfortului din
perioada de seară (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de zi - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada
de zi (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte - indicator de zgomot asociat disconfortului general (cf.
H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Nivel de expunere acustică, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre
expunerea acustică, E, şi expunerea de referinţă, E
0
, expunerea acustică fiind integrala în timp a
pătratului presiunii acustice instantanee ponderată în frecvenţă, variabilă în timp, într-un interval de
timp T sau pe durata unui eveniment (cf. SR ISO 1996-1)
- Nivel de presiune acustică de vârf, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre
pătratul unei presiuni acustice de vârf şi pătratul presiunii acustice de referinţă, unde presiunea
acustică de vârf este valoarea maximă absolută a presiunii acustice instantanee pe durata unui
interval de timp dat, cu o ponderare în frecvenţă standard sau o lărgime de bandă de măsurare dată
(cf. SR ISO 1996-1)
- Nivel de zgomot echivalent: media ponderată a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un anumit
interval de timp (cf. STAS 1957-3)
- Nivel depăşit în N procente: nivelul de presiune acustică, în decibeli, ponderat în timp şi în
frecvenţă, depăşit în N% din intervalul de timp considerat (cf. SR ISO 1996-1)
- Planuri de acţiune - planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot,
incluzând măsuri de diminuare dacă este necesar(cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează
H.G.321/2005)
- Valoare limită - o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) şi, unde este cazul, a indicatorilor
L(zi) sau L(seară), stabilită potrivit art. 6 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 674/2007 care modifică şi
completează H.G. 321/2005
- Zgomot ambiant - sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile umane, care
include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de la
amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează
H.G. 321/2005)
- Zgomot specific - componentă a zgomotului ambiant care poate fi identificată în mod specific prin
mijloace acustice şi poate fi asociată unei surse specifice apropiate sau depărtate (în conformitate cu
definiţia din SR ISO 1996-1). (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Zonă liniştită în spaţiu deschis - o zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este
expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activităţi recreative. (cf. H.G. nr. 674/2007 care
modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Zonă liniştită într-o aglomerare - zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este
expusă unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât
valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi
completează H.G. 321/2005)




117

Bibliografie - Partea IV

- Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească
prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005
- Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE;
- “Recueil CEE de dispositions modèles de règlement de la construction”;
- “Ghidul performanţelor în construcţii” (Belgia 1990).

- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002
şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în
faza de redactare finală) şi
Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri*
având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.


- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii;
- GP 001-1996 “Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de
vedere acustic”;
- NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie
publică în spiritul conceptului de performanţă”;
- NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii”;
- NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere,
garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”;
- Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri”
(beneficiar MLPTL);
- P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi
antivibratilă la clădiri industriale”;
- P 122-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurărilor de izolare fonică la clădiri civile,
social-culturale şi tehnico-administrative”;
- P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din
punct de vedere acustic”;

- STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
- SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.
Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare
- SR ISO 1996-1:2008/C91:2009
- SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.
Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant
- SR ISO 1996-2:2008/C91:2009
* * * Le bruit et la ville – Ministere de l’Equipement et de l’Amenagement du Territoire, GEP
Moselle, Paris 1978
* * * Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit - Guide du bruit
des Transport terrestres – Ministere de l’Environnement et du Cadre de Vie Paris, 1979
118
* * * The Identification and Development of Good Practice in the Field of Noise Mapping and the
Determination of Associated Information on the Exposure of People to Environmental Noise
(Contract: EPG 1/2/4 Wölfel project number: P506/01 - Final Report)
* * * Guidelines on Strategic Noise Mapping and Action Planning according to Directive
2002/49/EC- LÄRMKONTOR GmbH Große Bergstraße 213-217 D-22767 Hamburg,
www.LAERMKONTOR.de



COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect Ing. Ioana Mihaela Alexe Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin Conf.dr.ing. Viorica Demir Ing. Mircea Alexe Ing. Constantin Prăun Sing. Marius Radu Demetrescu Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

2

VOLUMUL I

Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane Partea III – Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social–culturale şi tehnico-administrative (Revizuire şi completare P 122-1989)

Redactarea I

Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică

3

CUPRINS

I. GENERALITĂŢI ......................................................................................................... I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... II. CLĂDIRI DE LOCUIT .............................................................................................. II.1. Locuinţe (individuale şi colective) .......................................................................... II.2. Hoteluri .................................................................................................................... III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de copii, instituţii de învăţământ superior) ...................................................................... III.2. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale) ....................................................................................................... III.3. Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) .................................................................. III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite) ......................................................................................................................... IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ IV.1. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi) ............................................................... V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ .............................. V.1. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării, baruri, unităţi de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prestări servicii) ............................................................................................................... Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE CONDIŢIILOR ADMISIBILE PREVĂZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI ...................................................................

Pagina 3 3 5 8 8 10 17

17

22

29

40 46

46 52

52

61

4

NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCŢII ŞI ZONE URBANE PARTEA III – MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI LA CLĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL– CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989

Indicativ ................. Înlocuieşte P 122-89

I. GENERALITĂŢI
I.1. Obiect si domeniu de folosire

I.1.1. Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie respectate la proiectarea clădirilor civile, şi/sau la schimbarea destinaţiei unor spaţii din cadrul acestora, ţinând seama de activităţile ce se desfăşoară în interiorul lor, în scopul respectării cerinţelor de igienă, sănătate, protecţia şi refacerea mediului şi de protecţie împotriva zgomotului.

NOTĂ: La lucrările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura, prin proiect, măsuri compensatorii.

După destinaţie, clădirile civile se clasifică astfel 1:

- CLĂDIRI DE LOCUIT • • Locuinţe (individuale şi colective) Hoteluri

- CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE • Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, instituţii de învăţământ superior)

1

După lucrarea "Construcţii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.

5

• • •

Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale) Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente) Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)

- CLĂDIRI ADMINISTRATIVE • Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul, bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)

- CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ • Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofetării, baruri, unităţi de prestări servicii: curăţătorii, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc., unităţi de desfacere cu amănuntul: spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice)

Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot acţiona în interiorul unităţii funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta: − surse exterioare de zgomot şi vibraţii; − activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acesteia; − funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei. I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de clădiri menţionate anterior, în lucrare se vor aborda: • modul de compartimentare a clădirilor; • modul de distribuţie şi amplasare a spaţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare; • limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste clădiri; • indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce delimitează diferitele spaţii; • soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protecţiei la zgomot şi vibraţii, precum şi a confortului acustic.

6

Prezentul normativ cuprinde condiţiile tehnice.12. criteriile şi nivelurile de performanţă.“Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL.587/2002 şi prin Legea nr. b) Izolarea acustică.2.3. privind calitatea în construcţii (modificată prin H. 123/2007).2. 498/2001. transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.G.Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”.3. Reglementari tehnice conexe I. precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale privind protecţia la zgomot. . în cazul "b)": .07.durată de reverberaţie. Legi .Legea nr.10/1995. Directive europene . 123/2007).indicele de izolare la zgomot de impact L'nw.2005 I.1.2005 şi 1708 /21.I. prevăzută în Legea nr. în faza de redactare finală) şi 7 .2.nivel de zgomot echivalent interior. Condiţiile tehnice considerate sunt: a) Calitatea mediului acustic.nivel de zgomot echivalent exterior clădirii. Normative .1. I.2. Criteriile de performanţă corespunzătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt : în cazul "a)": .2. .indicele de izolare la zgomot aerian R'w. Legea nr. . modif si compl prin HG 796/14. I.10/1995 privind calitatea în construcţii (modificată prin Legea nr. nr.

Of.STAS 6161/3-82 „Acustica în construcţii. Metoda de determinare” .PI.C.STAS 9783/0-84 Acustica în construcţii. . Terminologie” . Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. . nr.05.NP-002 .SR 6161-1:2008 „Acustica în construcţii. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică” .P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic.P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale .SR EN ISO 717-1 Acustica. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic . Standarde .STAS 1957/3-88 „Acustică.Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C125-2005. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii.STAS 6156-86 „Acustica în construcţii.nr. . Acustică în construcţii şi transporturi.Norma generală de protecţia muncii – 2002 . Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social .STAS 10009-88 „Acustica în construcţii. Clasificarea şi limite admisibile. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustică a sălilor de audiţie publică.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL. 8 . I. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. . Terminologie” .4.GP 001-96 Protecţia la zgomot.2005 şi B. publicat în M. Limite admisibile ale nivelului de zgomot” ..P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.STAS 1957/1-88 „Acustică. Metode de măsurare” ."Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă".460 bis/31. Acustica urbană. .2.culturale. Acustică fizică.

echilibrul intre reflexie si absorbtie. LAM. Evaluarea absorbţiei acustice.. 2002 Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed.6. 2006 Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini. Paris. www. 2005 Stan A. Bucuresti. 2004 Enescu N. Paris. – Engineering Acoustics. Ed. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Publicaţii Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio. Paris. Roma. Simone.SR EN ISO 717-2 Acustica. Magheti I. Ministere de l’environment. Stampa. Paris. PRINTECH.. Bucuresti. Sarbu M. 2002 Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti. 1978 I. UAUIM. Theories et practiques (version electronique PDF). www. Publications Georges Ventillard. Ed. Madrid. Teza de doctorat. Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator. I. Bucuresti. Paris. Roma. 1995 *** Condiciones acousticas en los edificios. ICPE. 2007 Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia. Ed.5. 1994 Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural. Ed.SR EN ISO 11654 Acustică.bksv.2... E-books Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics. Bucuresti.com/notes 9 . 2008 Pana Radu – Teorie. Ed. Le Moniteur. Ministerior de Fomento. 2006 Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. UAUIM. 1998 Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment. 2001 *** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit. 1996 Malet Thierry – Acoustique des salles. Le Moniteur.Theories et practiques(version electronique PDF) Perrick T. 1988. Impuls. – Acustica tehnica. .2.com Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.teicontrols. metoda si tehnologie in protectia acustica. Ed. Teza de doctorat. Bucuresti. Ed. Fundatiei Romania de Maine.

) 51 46 Spaţiile alăturate celelalte încăperi din apartament încăperi din apartamentele adiacente coridoare.1. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr.3. trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.2.1. centrale şi puncte termice situate sub apartament celelalte încăperi din apartament încăperi din apartamentele adiacente coridoare. În cazul apartamentelor din locuinţele individuale sau colective. casa scării.1. holuri comune. funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 încăpere de locuit dintr-un 2 apartament [35 dB(A)] 3 4 5 Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) – 80 60 75 85 – 80 60 Valorile minime ale indicelui R’w dB 35 (rec.II. şi II. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din locuinţele individuale sau colective sunt prezentaţi în tabelele II. holuri comune.1.1. limita admisibilă pentru nivelul de zgomot echivalent interior. PARAMETRI DE IZOLARE II. Tabelul II.1.1.2. casa scării. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A). Unitatea crt. II. spaţii depozitare staţii de hidrofor. provenit din exteriorul unitatii functionale este 35 dB(A) (Cz 30).) 51 46 56 61 35 (rec. Locuinţe (individuale şi colective) LIMITE ADMISIBILE II. spaţii similare spălătorii. nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale. spaţii similare 10 6 7 8 baie [35 dB(A)] . CLĂDIRI DE LOCUIT II.

amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate. spaţii depozitare 62 săli de cinematograf. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr. în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de trafic sau de amplasare a clădirilor. 1 2 3 4 Unitatea funcţională orice încăpere dintr-un apartament Valorile maxime ale Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii indicelui funcţionale L’n. baie lângă baie. care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.dB încăperi din apartamente adiacente 62 coridoare. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr.Tabelul II. împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi. holuri comune. holuri). prevederea unor sisteme de climatizare.w .00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).2. planşee. 11 . elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută.Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot către faţadele expuse (bucătării.1. casa scării şi 58 alte spaţii similare uscătorii. dormitor lângă dormitor. crt. Pentru realizarea confortului acustic. NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII I.4. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii.În apartamentele învecinate. trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a unităţilor funcţionale: . teatru şi altele nu se admit similare AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2. spălătorii. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate.10/1995. . se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de locuit.

2) Spaţii de circulaţii.Hoteluri . 12 . 4.coridoare.bar de zi.holuri. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. . corespondenţă. cafenea. 3 şi 2 stele. această reglementare tehnică are caracter informativ. Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt: 1) Spaţii de cazare. 3. Pentru tipurile de structuri de primire. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.încăperi pentru aşteptare.recepţia. ce cuprind: • camere şi/sau apartamente grupate în unităţi funcţionale. 4. ce cuprind: . • circulaţiile orizontale şi/sau verticale : .5.1. . încadrate în categoriile de clasificare specifice: .2. .2.scări.I. . berărie etc.Hoteluri de 5. (pereţi) şi A. 2 şi 1 stele. bufet.1.săli de restaurant şi anexele lor. în afara celor două tipuri tratate în acest normativ. . II. deservite de oficiile şi anexele aferente acestora. . ce cuprind: • spaţii de primire : .ascensoare. cofetărie. adoptarea soluţiilor de pereţi.apartament de 5. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A. Hoteluri Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de primire hoteliere. 3) Spaţii de alimentaţie publică.holuri. .

Nr. . club etc. ce cuprind: . Tabelul II. club etc. LIMITE ADMISIBILE II. banchete.3. ce cuprind: . saună.. • centrala de ventilare-condiţionare. .saloane multifuncţionale pentru congrese. În cazul hotelurilor.. recepţii.1. provenit din exteriorul unităţilor functionale. 13 . crt. • grup electrogen.2. • păstrare obiecte. nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unităţii funcţionale.3. cum sunt: • centrală termică. sunt cele din tabelul II. • spălătorii. • saloane de coafură-frizerie.4) Spaţii comerţ şi servicii.anexe tehnice aferente construcţiei.spaţii pentru diferite utilităţi: • agenţii de voiaj. săli de gimnastică. . 5) Spaţii cu alte funcţiuni.magazine. călcătorii. .spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină. 1 2 3 4 5 Unitatea funcţională Camere şi/sau apartamente* Spaţii de alimentaţie publică Spaţii comerţ şi servicii Saloane multifuncţionale Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive Limita admisibilă a zgomotului interior. cosmetică etc. trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond. conferinţe. exprimată în : dB(A) nr. • depozite etc. limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior.de ordine a curbei Cz 35 50 50 35 40 30 45 45 30 35 * In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A).garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

inclusiv restaurante fără orchestră Restaurante cu orchestră Spaţii comerţ şi servicii Saloane multifuncţionale Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive 35 75 90 50 35 70 exprimată în : nr. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.3. Unitatea funcţională dB(A) Camere şi/sau apartamente* Spaţii de alimentaţie publică.2. 14 .4. intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul II. Nr. nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor. II. sunt cele din tabelul II.2. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.de ordine a curbei Cz 30 70 85 45 30 65 * In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A).2.2. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor.4. crt. 1 2 3 4 5 6 Limita admisibilă a zgomotului interior.3.4.II.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică". În cazul hotelurilor. Tabelul II. trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.5. II.

n = 3000 rot/min. n=1000 . H2O.. Q ≤ 50 m/h) 5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h. şi II.5. 1500 rot/min.7.. 1 Limita admisibilă a zgomotului interior..5. Unitatea funcţională dB(A) Posturi de transformare dotate cu 1. H ≤ 20 m col. H2O.2. crt. Nr. H ≤ 70 m col.3 celule cu putere ≤ 600 KVA 2 3 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW..Tabelul II. pst ≤ 100 mm col. Q ≤ 350 m/h) 4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW. de ordine al curbei Cz 65 PARAMETRI DE IZOLARE II.6. 15 . H2O) 90 85 90 85 105 90 100 85 70 exprimată în: nr. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din hoteluri sunt prezentaţi în tabelele II.

holuri comune. holuri comune. spaţii 3 Camere de cazare [35 dB(A)] 4 5 de depozitare. cinematografe spaţii interm. *) În cazul clădirilor amplasate pe magistrale. conferinţe. spaţii interm. 2 casa scării şi alte spaţii similare uscătorii. conferinţe. se determină în urma măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii. indicele de izolare aerian. crt. casa scării şi alte spaţii similare uscătorii. Elemente despărţitoare de Nr. spaţii de camere de cazare depozitare. necesar. centrale de instalaţii garaje. 1 2 Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale încăperi adiacente suprapuse coridoare. spaţii interm. Nr.6. spălătorii. 75 51 75 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w dB 51 6 spaţii interm. spaţii comerciale restaurante şi altele similare săli de întruniri. Tabelul II. cinematografe Valorile maxime ale indicelui L’n dB 59 55 3 4 5 6 nu se admit nu se admit nu se admit nu se admit 16 . centrale de instalaţii garaje.Tabelul II. spălătorii. spaţii comerciale restaurante şi altele similare săli de întruniri.7. Crt. construcţii între : Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 încăperi adiacente coridoare.

holuri) către faţadele expuse. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din hoteluri.În unităţile funcţionale de cazare învecinate.). Unităţile funcţionale de cazare din clădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turişti. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii. care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A). Pentru realizarea confortului acustic. activităţi urbane etc. .Amplasarea camerelor mai puţin sensibile la zgomot (bucătării. NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”. personal hotelier) să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta funcţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor. prevederea unor sisteme de climatizare. dormitor lângă dormitor. amplasarea unităţilor cu funcţiuni similare alăturate.AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE ÎN INTERIORUL ACESTORA Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior (la 2. aerian etc. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică. 17 . REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII II. în cazurile în care nu se pot modifica situaţiile de trafic sau de amplasare a clădirilor. industrii. trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a unităţilor funcţionale: . De asemenea se va realiza o protecţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva zgomotului aerian şi/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul clădirii hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare. împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi.6. Se va stabili o protecţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport (rutier.2. baie lângă baie.

încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.1 (pereţi) şi A. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută.2 (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. 18 . adoptarea soluţiilor de pereţi. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.10/1995.planşee.2. II.

1.de ordine al curbei Cz 25 35 30 35 40 30 35 45 45 30 35 30 35 30 45 * In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A). CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE III. Nr. instituţii de învăţământ superior) LIMITE ADMISIBILE III. crt.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli.III.1. datorat unor surse de zgomot exterioare. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie. creşe. săli de conferinţe* Săli de clasă. săli de seminarii Săli de studiu. Unitatea funcţională dB(A) Amfiteatre. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Limita admisibilă a zgomotului interior. 19 . biblioteci* Cancelarii Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale* Laboratoare Sală educaţie fizică şi sport Bazin de înot Sală de grupă pentru dormit* Sală de grupă pentru jocuri Izolator* Sală Polivalentă Camere de locuit (în Case de copii)* Sală de mese 30 40 35 40 45 35 40 50 50 35 40 35 40 35 50 exprimată în: nr.1. cămine de copii.1. trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond. sunt cele din tabelul III. grădiniţe de copii. nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale. Tabelul III.

intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III. crt. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.2.3. Nr. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor. şi III. sunt cele din tabelul III.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. 20 . Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".3. Tabelul III.de ordine al curbei Cz 80 85 85 55 80 80 80 65 65 PARAMETRI DE IZOLARE III.1.2.4. Unitatea funcţională dB(A) Ateliere de producţie Staţie hidrofor Centrală termică Post transformare Ateliere Sală de sport Bazin de înot Bucătărie Spălătorie 85 90 90 60 85 85 85 70 70 exprimată în: nr.III. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Limita admisibilă a zgomotului interior.1.4.2.1.1. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. În cazul clădirilor pentru învăţământ şi educaţie. III.

Elemente despărţitoare de Nr. 46 13 săli de grupă 80 21 . 46 56 51 65 / spaţii interm. cancelarii [35 dB(A)] săli de clasă adiacente săli de festivităţi săli de sport săli de muzică săli de sport săli de clasă adiacente săli de muzică săli de sport dormitoare adiacente săli de grupă cabinete consultaţii săli de sport Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 80 85 90 85 90 80 85 90 70 80 75 90 Valorile minime ale indicelui R’w dB 51 56 61 56 61 56 61 65 / spaţii interm. Crt.3.Tabelul III. construcţii între : Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 săli de grupă [35 dB(A)] dormitoare [30 dB(A)] săli de muzică [35 dB(A)] biblioteci [35 dB(A)] săli de clasă.

cancelarii Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale săli de clasă săli de festivităţi săli de sport săli de muzică săli de sport săli de clasă săli de muzică săli de sport dormitoare săli de grupă săli de sport săli de grupă Valorile maxime ale indicelui L’n.5. Tabelul III.4. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 săli de grupă dormitoare biblioteci săli de muzică Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională săli de clasă.Tabelul III.2 0.. crt.w dB 65 58 50 58 50 58 58 50 65 58 50 58 DURATE REVERBERAŢIE Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.6 0. Nr. săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) Săli de clasă.4 1.1 .5 1. biblioteci Sală educaţie fizică şi sport Bazin de înot Sală de grupă pentru dormit Sală de grupă pentru jocuri Izolator Camere de locuit (în Case de copii) Sală de mese Durată reverberaţie (sec.6 0. 1.6 0.8 1.. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Unitatea funcţională Amfiteatre.) 1. săli de seminarii Săli de studiu. Nr.0 22 . Crt.5.9 0.3 0.

dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot ≤ 75 dB(A). 23 .realizarea unor elemente de construcţie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot aerian R'w ≥ 56. . precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt să nu fie dispuse săli de clasă. al sălilor de clasă şi al sălilor de mese se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică. .5.În cazul sălilor de educaţie fizică şi sport.1. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru învăţământ şi educaţie este de 75 dB(A). al bazinelor de înot.amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de unităţi funcţionale decât săli de clasă sau cancelarii şi biblioteci. . Atelierele de producţie existente pot rămâne în continuare în clădirea şcolii numai dacă se vor adopta următoarele măsuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent interior ≤ 85 dB(A) şi pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente: . astfel încât în spaţiile adiacente orizontale.1. Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta clădirilor pentru învăţământ şi educaţie trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare unităţilor funcţionale să nu depăşească valorile din tabelul III. .efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje. Atelierele şcolare nou proiectate trebuie amplasate în clădiri independente.amplasarea şi montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât să nu producă vibraţii şi zgomot structural. de câte ori este posibil. inclusiv pentru spaţiile de acces în ateliere. Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie făcută. prin ecrane mobile şi/sau tratamente fonoabsorbante. numărul lor trebuie stabilit în aşa fel încât să se asigure realizarea unui nivel global L10 ≤ 80 dB(A). AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA III.

dispensare.7. datorat unor surse de zgomot exterioare. Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale. sunt cele din tabelul III. cancelarii.1 (pereţi) şi A.6. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare.1. cabinete medicale individuale) LIMITE ADMISIBILE III. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. între sălile de clasă. policlinici. III. adoptarea soluţiilor de pereţi. planşee.Când acest lucru nu se poate realiza. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.10/1995. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.6. bibliotecă şi sălile de sport trebuie adoptate elemente despărţitoare care să aibă R'w= 61 dB.2. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII III.2 (planşee) din ANEXA la prezentul normativ. 24 . III.2. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. împreună cu măsuri de reducere a transmiterii zgomotului structural. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie. împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi.1.1.

2.2.) nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55). Unitatea funcţională dB(A) Saloane 1-2 paturi Saloane peste 4 paturi Saloane de terapie intensivă*) Săli de operaţie şi anexe ale acestora Cabinete consultaţii**) Cabinete de audiologie Birouri de administraţie. nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).). crt.de ordine al curbei Cz 25 30 30 30 *) În timpul funcţionării agregatelor (instalaţie de oxigen.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. III.3. plămân artificial etc. Nr. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. **) În cazul cabinetelor de stomatologie. săli de conferinţe Săli de mese 40 45 35 40 35 30 45 30 25 40 30 35 35 35 exprimată în: nr. III. birouri de lucru cu publicul Amfiteatre. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente clădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III. 25 .2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Limita admisibilă a zgomotului interior.6.Tabelul III. freză etc.6. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică". În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare. în timpul funcţionării agregatelor tehnice (turbină.7. intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.

Nr. uscătoare. calandre electrice. 1 Limita admisibilă a zgomotului interior. n=1000 . H ≤ 70 m col. H2O. H ≤ 20 m col.. Q ≤ 50 m/h) 90 85 5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h. uscătorii. Q ≤ 350 m/h) 70 exprimată în: nr. generatoare de abur şi electrocompresoare 85 85 80 80 9 Bucătării 26 . crt.de ordine al curbei Cz 65 2 3 105 90 100 85 4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW. H2O) 90 85 6 7 Camere cu mai puţin de 5 agregate frigorifice Camere cu mai puţin de 5 centrifuge de sterilizare 80 80 75 75 8 Spălătorii.. H2O.3 celule cu putere ≤ 600 KVA Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW..7. n = 3000 rot/min. 1500 rot/min. călcătorii dotate cu maşini de spălat. pst ≤ 100 mm col..Tabelul III. Unitatea funcţională dB(A) Posturi de transformare dotate cu 1.

8.8. Tabelul III.9.2. Crt. birouri de administraţie Amfiteatre. săli de conferinţe Alte spaţii Săli de operaţie şi anexe ale acestora [35 dB(A)] Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Coridoare. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III. săli de conferinţe Alte spaţii 72 72 77 75 72 72 77 3 72 75 nu se admit 51 51 56 56 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 56 59 8 75 56 9 10 12 13 14 15 75 nu se admit 56 46 46 51 51 16 17 75 nu se admit 51 27 . Elemente despărţitoare de Nr. construcţii între: Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 0 1 2 3 4 5 6 7 Saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă [35 dB(A)] 1 Saloane cu 1-2 paturi [30 dB(A)] 2 Saloane adiacente Coridoare.4. birouri de administraţie Amfiteatre. birouri de administraţie Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Coridoare. şi III.PARAMETRI DE IZOLARE III.

0 18 19 20 21 22 1 Cabinete de consultaţie [35 dB(A)] 2 Saloane adiacente Cabinete de stomatologie Coridoare. birouri de administraţie Amfiteatre. birouri de administraţie Alte spaţii Saloane cu peste 3 paturi şi Saloane adiacente saloane de terapie intensivă Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Coridoare. birouri de administraţie Amfiteatre. birouri de administraţie Amfiteatre. săli de conferinţe Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de consultaţii Cabinete de stomatologie Coridoare. săli de conferinţe Alte spaţii Saloane adiacente Cabinete de stomatologie Coridoare. săli de confer. birouri de administraţie Amfiteatre. crt.w dB 60 53 nu se admit 60 57 57 57 53 53 nu se admit 60 57 57 53 53 nu se admit 60 57 53 53 nu se admit 28 . săli de conferinţe Alte spaţii Valorile maxime ale indicelui L’n.9. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Cabinete de consultaţie Săli de operaţie şi anexe ale acestora Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Saloane cu 1-2 paturi Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale Saloane adiacente Coridoare. Nr. Alte spaţii 3 72 77 75 75 nu se admit 4 46 51 51 51 Tabelul III.

se recomandă utilizarea unor paravane mobile opace. Astfel. De asemenea se vor crea în zona intrărilor spaţii tampon. amplasate între paturi. Saloanele de terapie intensivă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav să nu-i deranjeze pe ceilalţi pacienţi.2. Pentru atenţionarea 29 . La clădirile pentru activităţi sanitare se recomandă ca amplasarea centralelor tehnice şi a spaţiilor pentru alte servicii să se facă în clădiri independente. SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE III.10.2. III. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de serviciu prin instalaţii de semnalizare care să permită identificarea salonului şi a patului de unde s-a emis apelul. III. de exemplu.8. în care nivelul de zgomot să fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu 50 dB(A).2.5. Amplasarea unei clădiri pentru activităţi sanitare trebuie făcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent la limita incintei clădirii să nu depăşească 50 dB(A). Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou electro-optic cu elemente de apel în număr corespunzător paturilor deservite. III.6. În interiorul incintei în care se află clădirea pentru activităţi sanitare se recomandă crearea unor spaţii verzi. realizate din materiale fonoabsorbante. cu o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului alături de saloanele de bolnavi. III. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât şi cea la zgomot aerian. OBSERVAŢIE: La amfiteatrele şi sălile de conferinţe din spitale având o capacitate de cel mult 150 locuri nu sunt necesare măsuri speciale de tratare acustică.2. zone de odihnă etc.2.AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA III.. se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi.9.

Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" . planşee. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII III.14. astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului. III. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ. în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomandă instalarea unei reţele de interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secţie.1.realizarea uşilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia celor rezistente la foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe. .2. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane.13.personalului medical.indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare.2. camerele de gardă şi birourile de conducere administrativă. (pereţi) şi A.prevederea de ferestre duble. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi sanitare trebuie luate următoarele măsuri minimale: . semnalele optice vor fi însoţite de un semnal sonor cu circuit unic şi intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesităţile de izolare fonică. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.11.2. III.2.12.2. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. 30 . împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu materiale incombustibile. În vederea realizării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului medical. cu garnituri de etanşare pe contur. III. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută. III.2.10/1995. adoptarea soluţiilor de pereţi.15.

conform cap.pentru posturile de transformatoare electrice de reţea.pentru ascensoare. "Echipamente înglobate". sunt cele din tabelul III. cabinetele de consultaţii şi anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu armături sanitare având nivelul de zgomot specific L ≤ 35 dB(A).III.3.4.2.2.1. MĂSURI PENTRU IZOLAREA FONICĂ A CENTRALELOR TEHNICE DIN CLĂDIRI III. săli de expoziţii. III. "Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului (VCA). În scopul limitării transmiterii zgomotului structural. muzee. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi.2. toate dispozitivele de transport (cărucioare. tărgi) şi aparatele mobile trebuie să aibă roţile prevăzute cu bandaje de cauciuc.18.17.5. conform cap.4. săli polivalente) LIMITE ADMISIBILE III.pentru instalaţiile sanitare. Clădiri pentru activităţi culturale si de divertisment (biblioteci. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" indicativ C125.3.pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului. cluburi.16.1. conform cap. 31 . .2 "Instalaţii sanitare". conform cap. Măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane.4 "Instalaţii electrice". . Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment. III.4.10. după cum urmează: .4. discoteci. datorat unor surse de zgomot exterioare. .

10. holuri Depozite Anexe tehnico-gospodăreşti 30 35 35 45 45 30 30 50 45 30 45 55 45 45 55 70 70 exprimată în: nr.3. crt.11. În cazul clădirilor pentru activităţi culturale şi de divertisment. intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III. de ordine al curbei Cz 25 30 30 40 40 25 25 45 40 25 40 50 40 40 50 65 65 III. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Limita admisibilă a zgomotului interior. sunt cele din tabelul III. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor.10. Unitatea funcţională dB(A) Cabinete individuale de lucru Săli de lectură comune Săli de lectură specializate Încăperi pentru eliberarea cărţilor Sala cataloagelor.3.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Nr. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică". III. restaurant Birouri Foyere. 32 .3.2.Tabelul III. expoziţii Sală de conferinţe / Sală de spectacole Sală de repetiţii Sală de jocuri Sală de gimnastică (dans) Sală de şah Cercuri pentru diverse activităţi Discotecă Bar.

13. restaurant (fără orchestră) Restaurant (cu orchestră) Birouri Foyere Depozite Anexe tehnico-gospodăreşti.Tabelul III.12. de ordine al curbei Cz 25 35 35 60 60 75 85 85 85 80 40 50 85 70 85 50 60 65 80 PARAMETRI DE IZOLARE III.3. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment sunt prezentaţi în tabelele III. şi III. 33 . Nr. Unitatea funcţională dB(A) Cabinete individuale de lucru Săli de lectură comune Săli de lectură specializate Încăperi pentru eliberarea cărţilor Sala cataloagelor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Limita admisibilă a zgomotului interior. crt. ateliere de întreţinere 30 40 40 65 65 80 90 90 90 85 45 55 90 75 90 55 65 70 85 exprimată în: nr. expoziţii Sală de conferinţe Sală de spectacole Sală de repetiţii Sală de jocuri Sală de gimnastică (dans) Sală de şah Cercuri pentru diverse activităţi Discotecă Bar.11.4.

Tabelul III. expoziţii 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 sala de conferinţe [30 dB(A)] încăperi pt. 51 56 spaţii interm. Crt. expoziţii [45 dB(A)] sală de conferinţe birouri foyere depozite similare săli de lectură sală de conferinţe birouri foyere depozite birouri foyere depozite 80 55 65 70 65 40 80 55 65 70 55 65 70 spaţii interm. sala cataloagelor. eliberarea cărţilor. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 0 1 1 săli de lectură [35 dB(A)] 2 2 similare încăperi pentru eliberarea cărţilor. 46 41 51 41 46 51 51 56 spaţii interm. sala cataloagelor. 65 56 80 55 65 70 30 40 56 46 51 56 41 46 65 51 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 40 Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 41 34 .12. Elemente despărţitoare de construcţii între: Nr. expoziţii 3 4 5 6 7 8 cabinete individuale de lucru [30 dB(A)] 9 sală de conferinţe birouri foyere depozite similare săli de lectură încăperi pentru eliberarea cărţilor. sala cataloagelor.

ateliere birouri [45 dB(A)] sală de spectacole sală de repetiţii sală de gimnastică sală de şah foyere. spaţii interm. holuri depozite. spaţii interm. holuri depozite. 51 56 spaţii interm. 56 56 41 41 46 51 spaţii interm.0 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 1 sală de spectacole [30 dB(A)] 2 similare sală de gimnastică sală de repetiţii sală de şah birouri foyere. holuri depozite. 56 56 51 41 46 51 sală de gimnastică [45 dB(A)] sală de spectacole sală de repetiţii sală de şah birouri foyere. 46 51 56 spaţii interm. spaţii interm. ateliere sală de repetiţii [30 dB(A)] sală de spectacole sală de gimnastică sală de şah birouri foyere. holuri depozite. ateliere sală de şah [30 dB(A)] sală de spectacole sală de repetiţii sală de gimnastică birouri foyere. ateliere 3 90 85 90 45 55 65 70 90 90 45 55 65 70 90 85 45 55 65 70 90 90 85 55 65 70 90 90 85 45 65 70 4 spaţii interm. holuri depozite. spaţii interm. ateliere 35 . spaţii interm. spaţii interm. 46 51 56 spaţii interm.

sala cataloagelor. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională 1 săli de lectură Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale 2 similare cabinete individuale încăperi pentru eliberarea cărţilor. crt. expoziţii sală de conferinţe birouri foyere depozite cabinete individuale de lucru similare săli de lectură încăperi pentru eliberarea cărţilor. expoziţii sala de conferinţe birouri foyere depozite Valorile maxime ale indicelui L’n.13.0 54 55 56 57 discotecă [55 dB(A)] 1 2 bar. sala cataloagelor. restaurant (fără orchestră) restaurant (cu orchestră) birouri foyere 3 75 90 55 65 4 51 56 41 41 Tabelul III.w dB 3 57 57 57 nu se admit 53 53 nu se admit 57 55 55 nu se admit 53 53 nu se admit 36 . Nr.

ateliere sală de gimnastică sală de spectacole. sală de repetiţii sală de şah birouri foyere. holuri depozite.sală de gimnastică sală de şah birouri foyere.0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 1 încăperi pentru eliberarea similare 2 3 60 60 53 60 60 60 53 nu se admit nu se admit 53 nu se admit nu se admit 60 60 60 60 nu se admit 57 53 53 nu se admit nu se admit nu se admit 57 53 nu se admit 57 53 53 53 60 cărţilor. sala cataloagelor.sală de gimnastică sală de repetiţii birouri foyere. ateliere sală de şah sală de spectacole. ateliere birouri sală de spectacole sală de gimnastică sală de repetiţii sală de şah foyere. sală de repetiţii birouri depozite. săli de lectură comune expoziţii sala de conferinţe birouri foyere depozite sala de conferinţe birouri depozite sală de spectacole sală de gimnastică. holuri depozite. holuri depozite. holuri 37 . ateliere sală de repetiţii sală de spectacole.

3 1.2 1 ....14. 1 2 Unitatea funcţională Săli de lectură Sală de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) Sală de spectacole (cu V ≤ 3000 mc) Sală de repetiţii (cu V ≤ 3000 mc) Sală de gimnastică (dans) Discotecă Restaurant (cu orchestră) Durată reverberaţie (sec.3.1 .) 1.2 1. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.. Tabelul III... 1.5 1 .2 3 4 5 6 7 În cazul tuturor sălilor de mai sus.00 m de faţada clădirii) să fie de 60 dB(A). AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE DIVERTISMENT ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA III. Nr.. Crt. 1.5. 1. restaurant (fără orchestră) restaurant (cu orchestră) 3 60 57 53 DURATE REVERBERAŢIE Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia. 1.1 .0 46 47 48 1 discotecă sală jocuri 2 bar. 1.14..3 1.. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.3 1. pentru realizarea duratei de reverberaţie din tabelul III. se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.. 38 .1 ..14.

III. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. din motive obiective. centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "casă în casă". condiţiile de mai sus nu pot fi îndeplinite. cu pereţi şi planşeu superior în structură dublă. încât să fie îndeplinită condiţia: fo ≥2 fe în care: f0 . În cazul în care. În cazul amplasării centralelor la nivelurile superioare ale clădirii.3. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr. împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 60 dB(A). cabinete individuale de lucru.6.3. grupuri sanitare etc.3. săli de spectacole şi/sau repetiţii etc. III.10/1995.). înglobând un interspaţiu de aer continuu. împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment trebuie făcută astfel încât.) să fie introduse spaţii de mai mică importanţă (coridoare.cea mai înaltă frecvenţă excitatoare. Centralele tehnice şi atelierele din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa. adoptarea soluţiilor de pereţi.NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii. planşee. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII III.3. III. Se va urmări ca între aceste dotări şi spaţiile ce necesită o izolare fonică deosebită (săli de lectură. o atenţie deosebită trebuie acordată dimensionării planşeului.8. Acesta va fi astfel alcătuit. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de birouri. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută.cea mai joasă frecvenţă proprie caracteristică a ansamblului de rezemare. fe .9. de preferinţă în spaţii subterane adiacente clădirii sau în subsol. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform 39 .7.

La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea cărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.11.3.. se va aprecia utilitatea aplicării de tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realizării unei durate de reverberaţie ≤ 1. La sălile de lectură şi cabinetele individuale de lucru. III. În conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice P 123 vor fi adoptate măsuri privind: 40 . III.3. De la caz la caz. lifturi "mont-charge" etc. pe cât posibil. III. în scopul asigurării nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul III.14.mesele de lucru se vor acoperi cu postav iar scaunele vor avea picioarele prevăzute cu pufere din cauciuc sau alte produse cu proprietăţi amortizoare echivalente. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.12. La proiectarea acustică a sălilor de spectacole şi de conferinţe se vor adopta măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" – indicativ NP-002-96.3. realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate la 1 m de sursă) ≤ 70 dB(A). . III.2 s.pe pardoseală se va prevedea mochetă.prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare.1. (pereţi) şi A. III.prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Se recomandă tratarea fonoabsorbantă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu materiale incombustibile. se recomandă.2. 4000 Hz).3. în domeniul de frecvenţe 100 . în funcţie de volumul încăperilor. astfel încât acestea să nu constituie canale de transmitere a zgomotului.11. vor fi adoptate următoarele măsuri privind finisajele şi mobilierul: . benzi transportoare.realizarea uşilor cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) şi a unor uşi masive sau duble la spaţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe.. trebuie luate următoarele măsuri: .3..10. .

. Instalaţiile de ventilare din sălile de lectură.16. se vor adopta tratamente fonoabsorbante.dimensionarea corespunzătoare a planşeelor (în cazul atelierelor care nu sunt amplasate direct pe sol).3. incluse în clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment existente. propriu-zisă.15. . 41 . . depozitele şi sălile de conferinţe vor fi amplasate şi dotate cu agregate şi atenuatoare. în funcţie de tipurile de activităţi.forma sălii. astfel încât condiţiile de ordin acustic (în mod special. . astfel încât nivelul de zgomot caracteristic funcţionării acestor surse să fie cu cel puţin 5 dB(A) mai scăzut decât nivelurile indicate în tabelul III.dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustică Lp ≤ 80 dB(A).3. astfel încât să asigure protecţia corespunzătoare împotriva transmiterii zgomotului structural.11.distribuţia tratamentelor fonoabsorbante. trebuie să se adopte următoarele măsuri necesare pentru realizarea izolării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente: . III.3. prin ecrane mobile şi/sau tratamente fonoabsorbante. în scopul asigurării protecţiei împotriva zgomotului perturbator.dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instalaţiilor aferente sălii. La sălile de repetiţie. III. dimensionate conform Instrucţiunilor tehnice P 121.. cabinetele individuale de lucru.montarea utilajelor pe elemente amortizoare. durata de reverberaţie a încăperii) să fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole. .efectuarea unor compartimentări între grupe de utilaje.17. III. La atelierele de întreţinere.

3. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică".4.15. Tabelul III. crt. 42 . 1 2 3 4 5 Limita admisibilă a zgomotului interior. sunt cele din tabelul III.2. intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul III.III.1.16. Unitatea funcţională dB(A) Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport*) Bazinele de înot şi sărituri *) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 45 35 50 50 50 exprimată în: nr. Nr. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii.4. III. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor. În cazul clădirilor pentru activităţi sportive.4. datorat unor surse de zgomot exterioare. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive. bazine de înot acoperite) LIMITE ADMISIBILE III.15.15. sunt cele din tabelul III.de ordine al curbei Cz 40 30 45 45 45 *) Unităţile funcţionale respective pot fi cu/sau fără tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât concursurilor cât şi antrenamentelor. III.4.

1 2 3 5 Limita admisibilă a zgomotului interior.18.16. 43 .4. Unitatea funcţională dB(A) Staţie hidrofor Centrală termică Post transformare Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) Sală de gimnastică sau sport (cu spectatori) Bazin de înot şi sărituri Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă 85 87 80 82 95 90 90 90 60 85 exprimată în: nr.tir redus pentru armă şi pistol . crt. 105* 125* 100* 120* PARAMETRI DE IZOLARE III.17.4.armă militară * Valori corespunzătoare tragerii. şi III. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III. de ordine al curbei Cz 85 85 55 80 6 7 8 9 95 90 10 poligoanelor de tir . Nr.Tabelul III.

17.. 125 spaţii interm. Crt. 95 spaţii interm. Elemente despărţitoare de construcţii între: Nr. 85 spaţii interm. 85 56 Spaţiile alăturate Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 75 75 Valorile minime ale indicelui R’w. 11 95 spaţii interm. 87 61 95 spaţii interm. 7 105 .. 44 . 12 105 .. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis.. 125 spaţii interm.Tabelul III. dB 4 46 46 6 95 spaţii interm. dB(A) 0 1 2 1 Birouri de administraţie [45 dB(A)] 2 Similare Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport 3 (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 4 (cu tribune pentru cu spectatori) 5 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Cabinete pentru 8 consultaţii medicale [35 dB(A)] Sală de gimnastică sau sport (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 9 (cu tribune pentru cu spectatori) 10 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 87 spaţii interm.

.. 125 spaţii interm. 18 sărituri [50 dB(A)] (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 85 56 19 (cu tribune pentru cu spectatori) 95 61 20 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir 87 56 21 95 61 22 105 .0 13 1 2 Sală de gimnastică Sală de gimnastică sau sport sau sport [50 dB(A)] (fără tribune pentru spectatori) Sală de gimnastică sau sport 3 85 4 56 14 (cu tribune pentru cu spectatori) 95 61 15 Bazin de înot şi sărituri (antrenament) Bazin de înot şi sărituri (manifestări cu public) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Bazinele de înot şi Sală de gimnastică sau sport 87 56 16 95 61 17 105 . 45 .. 125 spaţii interm..

Nr.Tabelul III. Crt.19.) 1.2 0.w dB 60 nu se admit nu se admit 57 nu se admit nu se admit 65 65 nu se admit 65 65 nu se admit 1 2 3 4 5 6 7 DURATE REVERBERAŢIE Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia. crt.8 46 .19. 1 2 3 Unitatea funcţională Sală de gimnastică sau sport (fără spectatori) Bazin de înot şi sărituri (fără spectatori) Sală de tragere aferentă poligoanelor de tir Durată reverberaţie (sec. Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.18.4 1. Nr. Elemente despărţitoare de construcţie între: Unitatea funcţională Birouri de administraţie Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport Bazinele de înot şi sărituri Cabinete pentru consultaţii Birouri de administraţie medicale Sală de gimnastică sau sport Bazinele de înot şi sărituri Sală de gimnastică sau sport 8 9 10 11 12 Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Bazinele de înot şi sărituri Bazinele de înot şi sărituri Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii medicale Sală de gimnastică sau sport Valorile maxime ale indicelui L’n. Tabelul III.

4. împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic de 60 dB(A). Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive. III. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică.4. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane.4. împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi. având un indice de izolare la zgomot aerian la cel puţin 51 dB. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii.5. Sălile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prevăzute cu ecrane de compartimentare între locurile de tragere.8.7. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII III. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor clădirilor pentru activităţi sportive este de 60 dB(A).6.2. (pereţi) şi A. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.10/1995. 47 .4.9. adoptarea soluţiilor de pereţi.4. III. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi sportive trebuie făcută astfel încât. III. planşee. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw.În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante. AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA III.

În cazul clădirilor de birouri.3. 48 . prefecturi) LIMITE ADMISIBILE IV.1. sunt cele din tabelul IV. primării. Tabelul IV. Unitatea funcţională dB(A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei Birouri cu activitate normală.IV. În cazul clădirilor pentru birouri. bănci. Nr.crt. provenit din exteriorul unităţilor functionale. Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală.) este intervalul corespunzător schimburilor productive. intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul IV. Limita admisibilă a zgomotului interior.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru birouri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor (calculatoare.1. echipamente de climatizare/ condiţionare a aerului etc). birouri de lucru cu publicul. administraţie Birouri de lucru cu publicul Săli de conferinţe/şedinţe 35 40 45 35 exprimată în: nr.1.1.1.1. sunt cele din tabelul IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE IV.2.1. limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior. IV. tribunale.2.de ordine al curbei Cz 30 35 40 30 IV.

3 celule cu putere ≤ 600 KVA 2 3 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW. 1500 rot/min.. crt. Nr. Q ≤ 50 m/h) 90 85 105 90 100 85 2 70 interior.3.. crt. Nr.. Q ≤ 350 m/h) 4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în funcţiune (Pelm ≤ 20 KW. n = 3000 rot/min. 0 1 Limita admisibilă a zgomotului Unitatea funcţională dB(A) 1 Posturi de transformare dotate cu 1. Unitatea funcţională dB(A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei Birouri cu activitate normală. Tabelul IV. Limita admisibilă a zgomotului interior.4.1. administraţie Birouri de lucru cu publicul Săli de conferinţe/şedinţe 45 50 55 45 exprimată în: nr. H2O. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.Tabelul IV. de ordine al curbei Cz 40 45 50 40 IV. H ≤ 20 m col.. H ≤ 70 m col. n=1000 .2. H2O. exprimată în: nr. de ordine al curbei Cz 3 63 49 .3.

1. holuri comune şi altele similare 5 7 8 9 10 Birouri cu săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare 65 70 75 65 80 70 65 75 65 80 75 65 70 46 46 51 41 56 41 46 46 41 51 46 51 46 Spaţiile alăturate Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech . casa scării.0 5 1 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 5 ventilatoare (Q ≤10000 m3/h. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din birouri sunt prezentaţi în tabelele IV. H2O) 2 90 3 85 PARAMETRI DE IZOLARE IV. Tabelul IV. casa scării. dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w .5. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 1 2 3 4 Birouri cu concentrare mare a atenţiei [35 dB(A)] încăperi similare birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare.4. crt.4. pst ≤ 100 mm col. şi IV. holuri comune şi altele similare 11 13 14 15 săli de conferinţe/şedinţe Birouri de lucru cu încăperi similare publicul [45 dB(A)] birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală 50 .5. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. dB activitate normală birouri cu concentrare mare a atenţiei [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul coridoare.

holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe birouri cu activitate normală încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri de lucru cu publicul coridoare. holuri comune şi altele similare 17 19 20 21 22 23 Săli de săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare Spaţiile alăturate Nivelul de zgomot perturbator estimat Lech . crt. holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe Valorile maxime ale indicelui L’n . casa scării. crt.Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. casa scării. Elemente despărţitoare de construcţie între: Nr. Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis dB (A) 16 coridoare. holuri comune şi altele similare Tabelul IV. casa scării. Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale 2 încăperi similare birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare. dB(A) Valorile minime ale indicelui R’w .4. dB 3 62 60 58 60 58 62 65 60 62 60 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 birouri cu concentrare mare a atenţiei 51 . casa scării. dB 65 80 80 65 70 75 65 41 51 56 56 51 51 41 conferinţe/şedinţe birouri cu concentrare mare a atenţiei [35 dB(A)] birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare.

împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de 52 .1. împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A). Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile de birouri trebuie făcută astfel încât. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile de birouri.1.0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 1 birouri de lucru cu publicul 2 încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală coridoare. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII IV.7. holuri comune şi altele similare AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA IV. casa scării. holuri comune şi altele similare săli de conferinţe/şedinţe 3 62 68 65 65 62 58 62 60 58 nu se admit săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare birouri cu concentrare mare a atenţiei birouri cu activitate normală birouri de lucru cu publicul coridoare. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii de birouri.6.1.8. casa scării. IV.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB(A).

Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr. pâslă etc. Se recomandă ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane. pe cât posibil.1. . elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută. cu garnituri de etanşare pe contur.9.11. centralele tehnice trebuie situate şi izolate în mod corespunzător.2.: 4mm şi 6mm). IV.construcţie (pereţi. planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane.1. IV.1. În cazul când sunt amplasate în clădire. urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. grupate în exteriorul clădirii. La proiectarea acustică a sălilor de şedinţe se vor adopta măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă" indicativ NP 002-96. 53 . (planşee) din ANEXA la prezentul normativ.1. ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de ex. IV.1.14. pe cât posibil. sălilor de aşteptare etc. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile de birouri trebuie luate următoarele măsuri minimale: . Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125. (pereţi) şi A.1.). cât mai departe de sălile de conferinţe/şedinţe. se recomandă.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice să se afle. planşee. calculatoare etc) să fie aşezate pe straturi suport cu rigiditate scăzută (covoare de cauciuc.13. centralelor telefonice. IV.realizarea uşilor masive cu garnituri de etanşare pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) .12. IV. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A. IV.10/1995.prevederea de ferestre termofonoizolatoare.1. adoptarea soluţiilor de pereţi.

V. de ordine al curbei Cz 3 2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora A.1. 0 1 Limita admisibilă a zgomotului interior. cafea-dulciuri etc) Unităţi de alimentaţie publică 65 60 65 60 3 Spaţii pentru consumaţie (restaurante. florării. camere odihnă etc) 45 40 2 exprimată în: nr. sunt cele din tabelul V. sedii firme etc) 45 40 54 . cofetării.1. Cu agregate frigorifice (alimentar general. unităţi de desfacere cu amănuntul. braserii. provenit din exteriorul unităţilor functionale. baruri. unităţi de prestări servicii) LIMITE ADMISIBILE V. cofetării. carne. unităţi de alimentaţie publică. limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior. mercerii. patiserii etc). Unitatea funcţională dB(A) 1 Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale (birou şef unitate. cantine. mezeluri. Fără agregate frigorifice (pâine. tutungerii. Nr.1. crt.1. vestiare.1. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ V. Tabelul V. brânzeturi. În cazul clădirilor pentru activităţi comerciale. birouri de avocaţi sau notariate. Clădiri pentru activităţi comerciale (magazine. restaurante. fastfood. baruri. lactate etc) B. cu sau fără agregate frigorifice Unităţi de prestări servicii 50 45 4 Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. cantine.

braserii. exprimată în: dB(A) Spaţii pentru 1 primirea/distribuirea 2 mărfurilor şi nr.1. spălătorii-curăţătorii chimice.10 .2. de ordine al curbei Cz 3 depozitarea temporară a ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul 2 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din unităţile de alimentaţie publică 3 4 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protecţie la zgomot faţă de spaţiile fără agregate. cantine.2. V. crt. Nr.1. Tabelul V. patiserii etc) 5 Centrale tehnice fără compresoare (spaţii frigorifice.1. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/desfacere din unităţile de prestări servicii 2 3 50 45 * Această clasificare atrage atenţia asupra situaţiei speciale pe care o reprezintă dotarea cu agregate frigorifice. cofetării...1. Intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul V. croitorii. 0 1 Limita admisibilă a zgomotului Unitatea funcţională interior. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii.13. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică". cizmării. precum şi măsurile speciale prevăzute la paragrafele V.3.2. PTT. V. centrale ventilare) 6 Centrale tehnice cu compresoare 85 87 80 82 75 70 80 70 75 65 75* 70* 55 . fastfood.0 5 1 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie.1. baruri. V. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor sunt cele din tabelul V. laboratoare de tehnică dentară.

baruri.0 7 8 1 Restaurante cu muzică. 0 1 2 3 Nivel de zgomot perturbator estimat Lech dB(A) 3 70 70 75 Valorile minime ale indicelui R’w dB 4 41 41 46 4 75 46 5 87 56 56 . Tabelul V. birouri de avocaţi sau notariate. Crt.3. cizmării. laboratoare de tehnică dentară.3. sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. PARAMETRI DE IZOLARE V. reparaţii TV) 80 87 75 82 87 82 75 87 70 82 10 Spaţii pentru ascensor: . reparaţii mobilă) .1.4.ce nu produc zgomot de impact (croitorii. patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. spălătorii-curăţătorii chimice. şi V. fastfood. săli de jocuri Spaţii tehnologice ale unităţilor de spălătorii/curăţătorii chimice: . braserii. cofetării. discoteci. cantine.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale sunt prezentaţi în tabelele V. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Nr.ce produc zgomot de impact (cizmării. croitorii. Elemente despărţitoare de construcţii între: Unitatea funcţională / Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate dB (A) 1 2 Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale [45 dB(A)] Similare Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante.cu compresoare Ateliere: .camera troliului * Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor sau ambalajelor.fără compresoare 2 90 3 85 9 . PTT.

reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. fastfood. laboratoare de tehnică dentară. sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. braserii. patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. braserii. cizmării. birouri de avocaţi sau notariate. croitorii. fastfood. cizmării. cofetării. laboratoare de tehnică dentară. birouri de avocaţi sau notariate. PTT. laboratoare de tehnică dentară. baruri. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii [50 dB(A)] Similare 87 46 57 . PTT. croitorii. cantine. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii 3 70 75 4 41 41 8 75 41 9 87 51 10 11 Unităţi de alimentaţie publică Spaţii pentru consumaţie (restaurante. birouri de avocaţi sau notariate. sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. cantine. PTT. spălătorii-curăţătorii chimice. sedii firme etc) [50 dB(A)] 75 41 87 46 15 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. spălătorii-curăţătorii chimice. cofetării. cizmării. patiserii etc) [50 dB(A)] 75 75 41 41 12 87 46 13 14 Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. spălătorii-curăţătorii chimice. laboratoare de tehnică dentară.0 6 7 1 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora [65 dB(A)] 2 Similare Spaţii pentru consumaţie (restaurante. croitorii. PTT. spălătorii-curăţătorii chimice. baruri. cizmării. croitorii.

sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. Nr. spălătorii-curăţătorii chimice. PTT. birouri de avocaţi sau notariate. sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. cizmării. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Spaţii de vânzare şi anexe ale Similare acestora Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii pentru consumaţie (restaurante.w dB 3 60 58 55 60 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Spaţii pentru consumaţie (restaurante. cantine. birouri de avocaţi sau notariate. sedii firme etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Unităţi de alimentaţie Similare publică Spaţii pentru activitate de evidenţă Spaţii pentru consumaţie operativă şi anexe sociale (restaurante. cofetării. patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. croitorii. fast-food. fastSpaţii de vânzare şi anexe ale acestora food. cantine. PTT. cantine. braserii. baruri. crt. baruri.Tabelul V. braserii. patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. birouri de avocaţi sau notariate. fast-food. laboratoare de tehnică dentară. cofetării. laboratoare de tehnică dentară. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii nu se admit 65 62 58 65 nu se admit 50 68 62 62 15 58 58 . patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. spălătorii-curăţătorii chimice. laboratoare de tehnică dentară. 0 1 2 3 4 Elemente despărţitoare de construcţie între: Spaţiile alăturate aşezate deasupra Unitatea funcţională unităţii funcţionale 1 2 Unităţi de desfacere cu amănuntul Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Similare Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Valorile maxime ale indicelui L’n. cizmării. cofetării. baruri. spălătorii-curăţătorii chimice. croitorii. braserii. cizmării. croitorii.4. PTT.

1. cizmării. croitorii. sedii firme etc) Similare 2 Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante. spălătorii-curăţătorii chimice. birouri de avocaţi sau notariate. se vor lua măsuri corespunzătoare de izolare fonică a clădirii pentru activităţi comerciale. croitorii. NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii. braserii. braserii. spălătorii-curăţătorii chimice. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii Similare Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora Spaţii pentru consumaţie (restaurante.6. 59 .0 16 17 18 19 1 Unităţi de prestări servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. cantine. laboratoare de tehnică dentară. patiserii etc) Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. baruri.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB (A). împreună cu alegerea soluţiilor de elemente despărţitoare şi cu măsurile speciale de protecţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A). sedii firme etc) 3 58 60 55 53 20 nu se admit 21 22 23 24 25 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie. cantine. fast-food. Amplasarea diverselor unităţi funcţionale în clădirile pentru activităţi comerciale trebuie făcută astfel încât.1. cofetării. reparaţii TV etc) şi spaţii de primire/ desfacere din unităţile de prestări servicii nu se admit 65 62 58 62 AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA V.7. cofetării. cizmării. fast-food. V. PTT. laboratoare de tehnică dentară. birouri de avocaţi sau notariate. PTT. patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2. baruri.

1. . împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente de construcţie (pereţi. .prevederea de ferestre termofonoizolatoare.1.11. (pereţi) şi A. .8. se recomandă. V.prevederea garniturilor de etanşare pe contur la ferestrele şi elementele mobile ale vitrinelor spaţiilor comerciale. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw. V. adoptarea soluţiilor de pereţi. în funcţie de caracteristicile agregatelor.legarea agregatelor frigorifice tip AFA.REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII V. trebuie luate următoarele măsuri: a) la agregate tehnice .realizarea uşilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepţia uşilor rezistente la foc) şi/sau cu sisteme pneumatice de închidere lentă. cu garnituri de etanşare pe contur. 60 . În vederea limitării transmisiei zgomotului pe cale structurală. . planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.). centrale de ventilare etc. rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plută.2.10/1995. V. cauciuc etc. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din clădirile pentru activităţi comerciale trebuie luate următoarele măsuri minimale: . pe cât posibil. dimensionate în mod corespunzător.1. (planşee) din ANEXA la prezentul normativ. centrale termice.realizarea unor uşi masive la spaţiile ce conţin utilaje şi agregate cu nivel de zgomot ridicat (de ex. la o reţea de alimentare şi una de scurgere independente de reţeaua generală a clădirii (în cazul în care această măsură nu este posibilă se recomandă renunţarea la agregatele tip AFA).1. încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr. ca foile de geam ale acestor ferestre să aibă grosimi diferite (de exemplu: 4 mm şi 6 mm).9.). planşee. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi comerciale.1.amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc) pe fundaţii separate.10.

Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.adoptarea unor soluţii corespunzătoare de descărcare a mărfurilor (prin realizarea unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parţial sau total.. 1 c) în cazul unor activităţi speciale .1).1).1). cu zgomot redus (interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseală. deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig. în zona de staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior.dispunerea pe căile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc striat (fig. . .prevederea unor plăci amortizoare din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot de impact pe mesele de lucru şi pe spălătoarele de vase (fig. folosirea de cărucioare având roţile acoperite cu bandaje de cauciuc).1). .realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membrană izolatoare la zgomot de impact. 61 .amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electrică conform prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Fig. b) la circulaţia mărfurilor .realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc. deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.

1.12.13. În cazul spaţiilor comerciale cu anexe exterioare clădirii (terase-restaurante. 62 . spaţii de vânzare-cumpărare în aer liber). V. grădini de vară.1. anexele vor fi acoperite parţial sau total cu copertine astfel dimensionate. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125. încât să împiedice transmiterea zgomotului în locuinţe.V. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane.

5 mm.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm şi densitate minimă de 50 kg/mc.a.a. 2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă c) Zid de blocuri b.placă gips-carton cu grosimea 12.5 cm .c. A. .fâşie b.7.c.placă gips-carton cu grosimea 12. . Nr.5 mm.5 mm. .5 mm. Exemple de elemente despărţitoare (pereţi) ce îndeplinesc condiţia de izolare la zgomot aerian impusă în prezentul normativ Tabelul A.placă gips-carton cu grosimea 12.placă gips-carton cu grosimea 12.ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVĂZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI. 35 .1.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*. * Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 7 cm 51 63 .placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*.spaţiu de aer minim 1 cm. .1. . crt. cu grosimea ≥ 20 cm d) Structură sandwich: . 0 1 Element 1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă b) Structură sandwich: . R'w 2 41 46 3 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă c) Structuri sandwich c1 . .

fâşie din b. 4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă b) Structură sandwich: . * Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.spaţiu de aer minim 6 cm .12.1.a.a.2 plăci gips-carton cu grosimea 12.fâşie din b.spaţiu de aer minim 6 cm .7.5 cm c2 .5 mm.a.spaţiu de aer minim 1 cm . .14 cm . .5 cm c3 . .placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm .c. .c. .5 mm. .fâşie din b.spaţiu de aer minim 10 cm .placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*.2 plăci gips-carton cu grosimea 12.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*.2 plăci gips-carton cu grosimea 12.12.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm . . .c.cărămidă 1/4 cu tencuială de 2 cm c) Structură sandwich: .fâşie din b.5 mm. 0 .5 mm. .fâşie din b. 1 2 56 64 .2 plăci gips-carton cu grosimea 12.Continuare Tabel A.a. .10 cm .c. .beton armat .c.a.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm şi densitate minimă de 50 kg/mc.10 cm d) Structură sandwich: .5 cm .spaţiu de aer minim 1 cm.

placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*. .2 plăci gips-carton cu grosimea 12. .spaţiu de aer minim 1 cm. .placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm. . 2 59 61 7 a) Structură sandwich: . .5 mm.1.placă gips-carton cu grosimea 12. . 0 5 1 a) Structură sandwich: .2 plăci gips-carton cu grosimea 12.5 mm. montată în interiorul unui profil de 75 mm.spaţiu de aer minim 1 cm.2 plăci gips-carton cu grosimea 12. .placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*.2 plăci gips-carton cu grosimea 12.5 mm. . .Continuare Tabel A.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*. 6 a) Structură sandwich: . * Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente. 65 65 .2 plăci gips-carton cu grosimea 12.placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm.5 mm. * Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.2 plăci gips-carton cu grosimea 12.5 mm. montată în interiorul unui profil de 75 mm. .5 mm. . .5 mm.

eq. cu grosimi de 1.5.5 mm Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic.w (dB) 80 79 78 77 76 Tabel A..o.w .. crt.10 cm grosime Placă .12 cm grosime Placă .. ∆ Ln.. 2.o..11 cm grosime Placă .o. cu suport fonoizolator din PVC expandat Mochetă Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de beton 2 5 7 9 . Exemple de elemente despărţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la zgomot de impact impusă în prezentul normativ Indicele de izolare la zgomot de impact Ln.. cu grosimi de 2.4 mm Covor PVC fără suport textil.eq. Nr. respectiv valorile ∆ Ln.2.w = Ln. Tabel A.∆ Ln..w pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseală.A..2.5 mm Covor PVC cu suport fonoizolator..2. crt. 24 11 66 .w În tabelele de mai jos se prezintă valorile Ln.eq.14 cm grosime Placă . 1 2 3 4 5 Structura planşeului Placă .1.2. 11 16 5 6 7 18 20 .2 mm Covor PVC cu suport textil. 0 1 2 3 4 Tipul îmbrăcăminţii de pardoseală 1 Covor cauciuc cu grosime 3.w pentru diferite grosimi de planşee brute.w se obţine cu relaţia: Ln. cu grosime de min..w (dB) Nr.16 cm grosime Ln.

0 8 1 Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2.6 . 27 67 ..5 cm grosime Pardoseli din parchet sau covor PVC fără suport textil lipit 2 21 9 pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală de 10 mm grosime 23 10 11 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum 30 mm grosime Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact 0... 1 cm grosime 28 22 12 20 ..

.

COLECTIV ELABORARE :

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect Ing. Ioana Mihaela Alexe Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia Ing. Constantin Prăun Conf.dr.ing. Viorica Demir Ing. Mircea Alexe Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin Sing. Marius Radu Demetrescu Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail

2

VOLUMUL II

Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane (Revizuire GP 001/1996)

Redactarea I – a

Exemplar pentru trimiterea în Anchetă publică

3

Cuprins – Partea IV I. Generalităţi I.1. Obiect si domeniu de folosire I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban a) 1. Măsuri de ordin urbanistic a) 2. Măsuri de ordin arhitectural a) 3. Măsuri de ordin administrativ b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane - natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări - natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări I.2. Reglementari tehnice conexe II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban II.1. Date de intrare II.1.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane: A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD. B. - date iniţiale caracteristice ale zonei urbane; II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian) IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot : - evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice. V. Atestarea conformităţii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare VI. Condiţii de recepţie Anexe : Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane Anexa 2: Exemplificare a realizării calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic Anexa 3: Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. Glosar de termeni Bibliografie
4

Se menţionează că normativul se referă strict la vibraţii terane provenite din surse antropice. Partea IV . — căile de propagare a zgomotului şi /sau vibraţiilor. măsurile de protecţie se impun a fi adoptate concomitent la: — sursa de zgomot şi/sau vibraţii. altele decât sursele naturale: seismele.10/1995 privind calitatea in construcţii. normativul prezintă noţiuni referitoare la atestarea conformităţii produselor pentru construcţii. autorităţilor publice centrale si locale şi instituţiilor descentralizate ale statului cu atribuţii si responsabilităţi în domeniu. Pentru reducerea nivelului de zgomot şi/sau vibraţii. În final. în vederea comparării acestor valori cu limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare. acolo unde datorită traficului sau altor surse de zgomot şi vibraţii poate fi afectată desfăşurarea activităţilor umane. Normativul este destinat proiectanţilor. in conformitate cu Legea nr. zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) precum şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare.materiale.Indicativ : …… Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. prezentul normativ cuprinde condiţiile necesare a fi îndeplinite la recepţia lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane. — zona receptoare. experţilor tehnici. . Prevederile normativului se pot aplica şi în localităţile rurale.Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone Inlocuieste: GP 001/1996 urbane (Revizuire GP 001/1996) I. Obiect si domeniu de folosire Prezentul normativ se referă la măsurile de protecţie acustică şi de vibraţii ce trebuie avute în vedere la proiectarea zonelor urbane. verificatorilor de proiecte. Prevederile normativului de proiectare se utilizează pentru realizarea planurilor urbanistice generale (PUG). pentru respectarea nivelurilor de performanţă corespunzătoare parametrilor ce asigură cerinţele de confort acustic ale utilizatorilor. Generalităţi I.1. tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii. pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare. De asemenea. precum si universităţilor. conform prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare. 5 . sisteme şi echipamente -. utilizatorilor construcţiilor şi zonelor urbane. vântul etc.

În acest sens. analiză şi rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate activităţilor urbane. căi ferate etc. zonă liniştită într-o aglomerare. 2008 . Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene Urmărind evoluţia pe plan european a influenţelor factorilor ambientali în decursul timpului. transpusă în România prin H. utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului. socială etc. se poate observa că. nr. Lzi (indicator de zgomot pentru zi).G. Lseara (indicator de zgomot pentru seară). iar în ultimii ani au început să se impună în limbajul de specialitate noţiuni ca: hartă de zgomot. culturală. Trebuie precizat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără adoptarea unui calendar ambiţios al ţărilor CE de încercare de armonizare legislativă (2005 . şosele.75. a devenit indispensabilă. Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. reactualizată şi modificată prin H. 60 .1. 65 .01. Partea I nr. în prezent. se pot aminti următoarele: Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale zgomotului cuprinse între: 55 .. Dintre elementele principale recomandate de Directiva Europeană nr.G.64. Pentru a sublinia importanţa acestui fenomen.I.2008.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental.). la adoptarea proiectului denumit "Cartea verde" (în anul 1997) a Parlamentului european. Evoluţia acestor termeni a devenit atât de uzuală. relaţia doză-efect. încât. la nivelul CE se încearcă să se găsească termeni şi elemente comune de studiere. efectul zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului natural au devenit foarte importante.59. dar şi indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte). Dintre problemele generate de dezvoltarea tehnologică şi urbană a societăţii. 70 .19/10.implementarea hărţilor de zgomot în elaborarea strategiilor urbane.1.elaborarea hărţilor de zgomot. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M. asupra efectelor zgomotului urban.69. zonă liniştită în regiune deschisă. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind „evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”.321/14. Deşi între ţările membre ale Comunităţii Europene există divergenţe de natură legislativă. • pentru indicatorul pentru studierea zgomotului în cazul întocmirii hărţilor de zgomot pentru o zonă urbană. hartă strategică de zgomot. în anii '70 se discuta despre noţiunea de "aglomerare". un capitol important a fost dedicat analizei zgomotului în societate ("Politici de viitor privind zgomotul"). faţadă liniştită etc. economică. 6 . în prezent abordarea se face referitor la efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului natural. > 75 dB. 2013 planuri de acţiune privind respectarea valorilor limită relevate în zonele cu aglomerări de populaţie. dacă în perioada anilor '70 problematica era analizată din punct de vedere tehnic.O.

referitoare la elaborarea de hărţi acustice pentru principalele oraşe ale ţării. 55 . a adoptării de măsuri de protecţie împotriva poluării fonice. fiecare ţară poate impune şi folosi. ce cuprinde prescripţii tehnice şi standarde de specialitate conţinând terminologie. zilei. • punctul de măsurare al zgomotului va fi amplasat la o distanţă minimă de 1. 19 .5 m faţa de cota terenului. aeroporturi etc. zonelor industriale.59. în cazul unor date calendaristice cu semnificaţii speciale.5 m de faţadă şi la o înălţime minimă de 1. • număr maxim de clădiri care pot fi construite precum şi numărul maxim de persoane ce pot locui în zonele expuse la zgomot intens. • limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru. • pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 . • limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot. a fost elaborat şi se actualizează continuu.07. precum sunt cei explicitaţi în prezentul normativ. • analize suplimentare şi măsuri specifice de intervenţie pentru zonele de locuit situate în apropierea şoselelor.54. • durata maximă de valabilitate a hărţilor de zgomot este de 5 ani. limite admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot. în analiza fenomenului. pe lângă indicatorii Lzsn. metode de măsurare. 70 şi 75 dB.69. > 70 dB. 23 . indicaţii de proiectare şi măsuri pentru combaterea poluării fonice. Lnoapte recomandaţi de comisiile tehnice ale CE. 65 . a fost elaborată hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. 7 . în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot şi.19. căi ferate. pentru protejarea locuitorilor expuşi la niveluri de zgomot care depăşesc recomandările reglementărilor în vigoare din România. 60 .0 m faţa de cota terenului. ulterior. • în cazul hărţilor de zgomot. respectiv pentru întocmire hărţi acustice se recomandă 4. Ţinându-se cont de elementele considerate de membrii CE. Reglementările tehnice EN mai prezintă şi o serie de indicatori suplimentari/complemetari ce trebuiesc luaţi în considerare. 65. sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate..23. În urma adoptării sistemului european legislativ. week-end. • protecţii suplimentare pe timpul nopţii. este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60.65. şi indicatori specifici de ţară. În România existând preocupări privind protecţia mediului ambiant urban împotriva zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban. cum ar fi: • LAmax (SEL) pentru protecţia pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot.• pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale zgomotului cuprinse între: 50 . Lzi.

Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării strategice de zgomot. pentru amplasarea într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educaţional sau al sănătăţii. . hărţile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de referinţă din punct de vedere acustic. de aeronave.O serie de prevederi specifice din H. referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice pentru principalele oraşe ale ţării. grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare.G. şi consultată în acţiunile de rezolvare. c) zonele liniştite din spaţii deschise. în elaborarea planurilor de urbanism. prezentate în hotărâre. mărimile folosite la întocmirea hărţilor de zgomot. sunt determinate din măsurări şi/sau calcule. . populaţia reprezintă un factor important.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiant.În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora. măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule. în special în: a) zonele construite.Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de evaluare. de echipamentele industriale.04. etc. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ pentru o amplasare specifică.În general. sunt: . . Pentru autorităţile locale. .Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot. b) parcurile. în special de vehiculele rutiere. feroviare şi de infrastructura acestora. echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile. În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot. fiind informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă.321/14. 8 . planificarea traficului.Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia. . a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot. sunt L(zsn) şi L(noapte). d) apropierea unităţilor de învăţământ.

• structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere. • regimul de înălţime al fronturilor de clădiri delimitatoare ale arterelor de circulaţie. respectarea unor distanţe între intersecţii etc. a. faţade. • soluţionarea nodurilor de circulaţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o intersecţie.măsuri pasive de combatere a zgomotului a) 1.3. aerian. . de zgomot.2. uşi exterioare). — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare.1. . . a.măsuri de ordin arhitectural a) 3. acoperişuri.1.1.2. zone balneare. etc.I. a dotărilor funcţionale ce trebuie protejate (parcuri.măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului b) 2. Măsuri de ordin urbanistic: a. .).măsuri de ordin urbanistic a) 2.4. subteran. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie: a) după tipologia de adoptare a acestora: a) 1. naval. • stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la: — adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor clădirilor.1.măsuri de ordin administrativ b) după tipologia aplicabilităţii acestora: b) 1. ferestre. şi/sau vibraţii. care să creeze zone tampon faţă de sursa. a. 9 . • dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii. sistematizarea intersecţiilor.1.) faţă de surse potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii. • pofilele transversale şi longitudinale ale străzilor. — dimensionarea corespunzătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi. — Amplasarea la distanţe corespunzătoare din punct de vedere acustic. . — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care să conducă la reducerea efectelor zgomotului în interiorul clădirilor. a) 2. . — Adoptarea unei configuraţii stradale corespunzătoare avându-se în vedere: • tipologia zonelor funcţionale din localităţile străbătute de artere de circulaţie.măsuri active de combatere a zgomotului b) 3. • componenta traficului rutier.1.

2. 10 . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule. de exemplu: a .3. restricţionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau vibraţii. 3 . — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă feroviar. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic. subteran. 3 . l . subteran. b) programarea traficului aerian. b. b. de exemplu: a) uniformizarea fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule.a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte). aerian.4.1..1. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism.1. naval. b) 2. 3 . naval.a mijloacelor de transport ce reprezintă sursele de zgomot mobile provenite din trafic. adoptate de instituţiile abilitate conform legii. b) 1. b. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi. a .3. — stabilirea reglementată a unor distanţe minime de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar. etc. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezintă măsuri adoptate direct la sursele de zgomot şi/sau vibraţii. aerian.1. Este de menţionat faptul că problema poluării acustice trebuie avută în vedere în primul rând în faza de proiectare: . restricţionarea orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de zgomot. Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibraţiilor. primării şi organe de poliţie. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezintă în de traficul principal acţiuni cu caracter administrativ-legislativ. ce reprezintă în principal acţiuni cu caracter normativ. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau vibraţii.a) 3. de exemplu: b . l . etc. primării şi organe de poliţie. presupunând cunoaşterea temeinică a tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. aplicarea eficientă a măsurilor active de combatere a zgomotului provenit de la diferite surse de poluare fonică urbană. a . .2.

. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi optimizare a zonelor urbane. — conformarea interioară din punct de vedere a protecţiei acustice a partiurilor clădirilor. metrouri. tramvaie. b.2.2. b .mecanice. l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protecţiei acustice. etc.. respectiv a poziţionării acestora faţă de zonele ce cuprind clădiri de locuinţe. stadioane etc. troleibuze.a ansamblurilor construite.4. 3 .3. b.2. Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce îl compun. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine) Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine: tramvaie.4. de exemplu: industrii. (cf. pieţe.. parcaje. 3 . Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte Dotările funcţionale urbane. electromagnetice. 11 .3. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier: Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule ce o străbat: autoturisme. — conformarea urbanistică din punct de vedere a protecţiei acustice a zonelor funcţionale specifice componente ale oraşelor.2. pe calea de propagare de la sursă la receptor. în principal. capitol II. ce pot asigura o atenuare până la 40 dB(A). 3 . de exemplu: b . cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului. aerian. b. b) 3. astfel încât nivelul de zgomot la receptor să se încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaţia şi reglementările în vigoare. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian Din punct de vedere al protecţiei ansamblurilor construite interesează. zgomotul generat în timpul funcţionării avioanelor pe sol şi zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survolează zone populate).). grădini-restaurant.1.2. zgomotul specific decolărilor şi aterizărilor. subteran. naval. şcoli. b . — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul feroviar. respectiv acţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din faza de proiectare a zonelor urbane. b.hidraulice. b .1. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizează prin aplicarea de măsuri de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.2. motociclete. Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraţie şi eşapare. trenuri) se referă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare. 3 . . autocamioane etc. autobuze. pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:. 2.aerodinamice etc.

localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări . 3 .natura. provenit din nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile. restaurante în aer liber. — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea regimului acustic din diferitele zone funcţionale urbane: dotări specifice traficului (parcajele. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier: b . Fiecare sursă de zgomot prezintă caracteristici specifice referitoare. localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări Cunoaşterea cauzelor care dau naştere zgomotului urban.traficul rutier. . prezintă o mare importanţă în rezolvarea problemelor de reducere a nivelului zgomotului emis de o sursă. În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane din marile zone urbane se pot clasifica în două tipuri. b. — sol.7.natura.6. cinematografe în aer liber/pieţe agroindustriale etc. grădiniţe. I. — unităţile industriale.7. parcaje.. . spectrul de frecvenţe etc. — apă.grădini-restaurant. Căile de propagare a zgomotului pot fi prin: — aer. 12 .instituţii de învăţământ (şcoli. Aceste tipuri de surse de poluare fonică sunt considerate identic atât la nivel naţional cât si la nivel internaţional.5.terenuri sportive şi stadioane): b . la nivelul maxim/minim de zgomot produs. naval.b . în principal. 3 . 3 . 3 . .3. aerian. gările feroviare. Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o variaţie aleatoare în timp. stadioane. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane . situate în incinte care delimitează diverse tipuri de activităţi: — dotările funcţionale urbane: şcoli. — proiectarea corespunzătoare din punct de vedere acustic a faţadelor clădirilor: b .surse mobile provenind din: . grădiniţe). — influenta zonelor plantate ca ecrane de protecţie naturale şi a factorilor naturali de relief în combaterea zgomotului urban. feroviar. Zona receptoare este constituită din spaţiile interioare sau exterioare utilizate pentru diverse activităţi. aeroporturile. anume: a. . . precum şi a parametrilor de care depind caracteristicile zgomotului generat. şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pieţe comerciale. subteran.surse fixe.1.

1.a componentei traficului.1. iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor surse.2 surse urbane din microseisme locale 1. atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic) presupune cunoaşterea caracteristicilor surselor.1.2 spectre de răspuns in domeniul frecventelor admise de normative si standarde pentru durabilitatea construcţiilor În capitolele II.1.1. presupune iniţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de surse. funcţie de natura vibraţiilor si a construcţiilor 3. la 10-1500m de construcţii. viteze. Localizarea surselor urbane de vibraţii: 2. controlarea surselor de zgomot. etc. in cazul surselor din traficul rutier si feroviar . Sursele de vibraţii din mediul urban pot fi categorisite şi caracterizate astfel: 1.1 intravilan 2.1.) 1. Caracteristicile surselor urbane de vibraţii 3. compresoare.3 surse de vibratii din explozii (demolari) 1.2.4 surse de vibraţii transmise clădirilor din mediul urban de către echipamente industriale (ciocane de forja.1 Surse terane 1.2 surse de vibratii generate de intemperii 2. laminoare.2 surse de vibratii din transport pe cale ferata (tranvai.1.2. deplasări 3.1 surse urbane de vibratii ambientale 1. 13 . surselor urbane de vibraţii: 1.1 surse de vibratii din trafic rutier 1. macarale.2 extravilan.2 Surse aeriene 1. III şi IV ale normativului sunt prezentate detaliat caracteristicile specifice.1 surse de vibratii din zborul avioanelor 1.metrou) 1. pentru principalelor surse de zgomot / vibraţii din zonele urbane. ventilatoare.1.1.1 acceleraţii. alte echipamente industriale cu componente in mişcare de rotaţie si alternativa de translaţie.În acest sens. metodele de evaluare prin măsurări şi/sau calcule.1.Natura.

Descrierea. modificată şi completată prin H.04. . Limite admisibile ale nivelului de zgomot.Legea nr. publicat în M.07.Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri” (beneficiar MLPTL). .SR ISO 1996-1:2008/C91:2009 . . Acustica urbana. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”.I.O. 796/14.G. . măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. . transpusă prin H. în faza de redactare finală) şi Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C 125-2005.NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii”.2005 şi H.2005 şi 1708/21. nr.07.Directivei Europene 98/37/CE „Maşini industriale” .nr. măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”.. .Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”.2.P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”. Partea I nr. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare . .G.2005 şi B.C.2005 . privind calitatea în construcţii.Of.01.05. Descrierea.SR ISO 1996-2:2008/C91:2009 .SR ISO 1996-2:2008 Acustică.2005.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.Directiva Europeană nr.SR ISO 1996-1:2008 Acustică. .HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale.HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii modificată şi completată prin HG 796/14. 14 .2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental.12. 321/14.Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE.460 bis/31. transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. nr. Reglementari tehnice conexe . 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.“Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL. .10/1995. . . PI. reactualizată şi modificată prin H.NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere.STAS 10009-88 Acustica în construcţii.G. garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”.1708 /21.2008 . Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”.12. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant .NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale.19/10. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial.G.

La stabilirea conţinutului planurilor urbanistice.planuri urbanistice PUG. II. cele privind: — evoluţia localităţii sub aspect urbanistic-arhitectural şi istorico-cultural.1. următoarele propuneri de organizare urbanistica vor ţine seama de condiţiile admisibile din punct de vedere acustic: — organizarea traseelor şi datelor caracteristice ale circulaţiei . Date de intrare Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui complex de măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban. în vederea realizării climatului acustic admisibil. Planurile urbanistice generale. zonale şi cele de detaliu se vor proiecta.1. — condiţiile geotehnice. 15 . — caracteristicile fondului construit . .50 m. Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcţii în stabilirea soluţiei de arhitectura funcţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic . Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban II. în cazul proiectării din punct de vedere acustic. respectiv în STAS 10009-88 şi STAS 6156-86. într-o perioada ce reprezintă 10% din intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare). — stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită. — organizarea circulaţiei şi a transportului. — reabilitarea. PUD.1. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie în zone urbane: A. prezentate în ANEXA 1 a ghidului.00 m distanţă faţă de frontul de clădire şi la o înălţime de 1. protecţia şi conservarea mediului . Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unei serii de studii de fundamentare şi se încheie cu avizele date de organismele centrale şi teritoriale interesate. PUG şi PUZ. interesează. PUZ.II. Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic. astfel încât să fie respectate condiţiile admisibile. precum şi relaţia: LA10 ≤ 70 dB(A) în care: LA10 — reprezintă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2.

— prevederea spaţiilor libere şi a spaţiilor plantate. — plastică arhitecturală. — materialele de construcţii şi finisaj exterior. — amplasarea construcţiilor faţă de principalele artere de circulaţie. — reabilitarea. aceste planuri referinduse la: — destinaţia terenului în funcţie de zonă. — funcţiuni propuse. PUD vor cuprinde următoarele elemente. — tipul zonei funcţionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita 16 . — etapele ce se vor parcurge sunt următoarele: a) stabilirea datelor fixe : — categoria arterelor de circulaţie rutieră. B. condiţionate de măsurile de protecţie din punct de vedere acustic: — circulaţie majoră: organizare circulaţie pietoni şi autovehicule. — procent de ocupare teren. — sistematizare verticală. — restricţii faţă de vecinătăţi. — regim de aliniere. — accesele la construcţii. — protejarea patrimoniului. — regimul de înălţime a construcţiilor. — regim de înălţime. protecţia şi conservarea mediului. — alinierea şi regimul de înălţime al construcţiilor.— zonificarea pe funcţiuni dominante. Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG. PUZ şi PUD— atât cazul unor ansambluri noi cât şi cazul amplasării de obiective noi într-un cadru urban existent. accesele şi parcaje necesare. materiale de finisare.date iniţiale caracteristice ale zonei urbane. volumetrică. — protecţia mediului pentru construcţiile existente — alte situaţii specifice Planurile urbanistice de detaliu. în condiţiile fluenţei şi siguranţei traficului. Regulamentele aferente PUG şi PUZ explicit şi detaliază. . — asigurarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersecţii. modul de organizare în interiorul terenurilor destinate pentru construcţia locurilor de parcare şi garajele aferente acestor accese.

— factorii naturali de mediu.2. — restricţiile faţă de vecinătăţi. — profilurile transversale (distanţe între fronturile clădirilor delimitatoare ale arterei de circulaţie). b) surse de zgomot fixe. amplasate în incinte: b.1.l. Sursele majore de poluare fonică dintr-o zona urbana. — amplasarea unităţilor funcţionale în interiorul clădirilor. II. — surse repartizate pe suprafeţe mari — detaliate la capit. Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluţiei optime din punct de vedere acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ. În cazurile analizate. — destinaţia clădirilor delimitatoare.1.. se caracterizează după tipul de localizare în spaţiul urban.2.2 din prezentul normativ. şi volumetrică a clădirilor etc. — plastica arhitecturală. II.2.2.zonă funcţională).2 din prezentul normativ. b. ce se consideră pentru determinarea nivelului de zgomot. astfel: a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. b) stabilirea datelor ce se pot optimiza: — regimul de trafic.2 din prezentul normativ şi a exemplului de calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ. Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se vor aplica în funcţie de posibilităţi. — tipul faţadelor clădirilor şi materialelor de finisaje. II. — alte situaţii speciale etc. — regimul de înălţime şi aliniere în zonă. — factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe căile de propagare de la sursă la zonele receptoare.1.2 din prezentul normativ. — regimul de înălţime al clădirilor delimitatoare. — existenţa zonelor protejate.1.2. determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situaţii se va face conform prevederilor capitolului II. — surse punctiforme — detaliate la capit. 17 .

Tabelul 1 Regim de înălţime a clădirilor (Parter + nr. II.1. de etaje) partea stângă P P+4 P+4 P + (8sau9) > P + (8sau9) P + (8sau9) partea dreaptă P P P+4 P+4 ‹ P + (8sau9) .1.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă. destinate în special locuinţelor. orientativ. Măsurile de protecţie acustică ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor urbane sunt următoarele: a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier): — corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a factorilor de influenţă.II.2. — reglementarea şi optimizarea traficului.2. pentru respectarea condiţiei de confort acustic urban stabilită la pct. distanţa minimă necesară. — amplasarea corespunzătoare a industriilor în cadrul şi faţă. între fronturile de clădiri. — prevederea de ecrane de protecţie între surse şi zonele receptoare. II. pe străzi de categorie 1 (cu 5—8 benzi de circulaţie). funcţie de anumite regimuri de înălţime ale clădirilor delimitatoare.***) 18 Lăţimea minimă (metri) necesară între fronturile de clădiri a*) 50 70 85 120**) *) 65 30 40 50 80**) 100**) 45 b*) . — prevederea de ecrane de protecţie între sursa. şi zonele receptoare. b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (= dotări urbane şi industrii): — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane faţă de şi în cadrul zonelor rezidenţiale sau a celor special protejate. de diferitele tipuri de zone funcţionale urbane. În continuare sunt prezentate detaliat aceste măsuri de protecţie.1. Corelarea regimului de înălţime a clădirilor ce delimitează strada cu lăţimea profilurilor stradale adoptate şi componenţa traficului În tabelul 1 se prezintă.

— prevederea de spaţii de protecţie între artera de circulaţie şi fronturile de clădiri. dintre artera de circulaţie şi fronturile de clădiri.00 m dincolo de bordura trotuarului aflat în partea opusă frontului de clădiri.1. 25% ***) Distanţa se consideră de la frontul de clădiri existent până la 10. — eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi şi restricţionarea acestuia la max. — pe arterele de circulaţie special dimensionate. II. cf. — dirijarea traficului greu. ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale. ) la faţadele clădirilor ce delimitează arterele de circulaţie respective. în cazul când nu se pot aplica primele trei indicaţii.2.2. — amplasarea arterei de circulaţie simetric faţă. tractoare) de pe arterele cu mai puţin de 5 benzi. — pe arterele cu sens unic de circulaţie. 19 de clădiri . cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip tramvaie sau autobuze articulate.2. capit. sunt prevăzute spaţii verzi cu cel puţin 3 rânduri de arbori cu coroane întrepătrunse. metodă ce presupune următoarele operaţiuni şi restricţionări: i) uniformizarea fluxului de trafic rutier şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule. Reglementarea şi optimizarea traficului rutier se va face conform următoarelor principii: — eliminarea traficului greu (camioane. Reglementarea şi optimizarea traficului Deoarece traficul constituie sursa principală de zgomot urban. — amplasarea judicioasă a unităţilor funcţionale în clădiri. capit. lăţimile minime necesare între fronturile de clădiri pot fi reduse cu cca. de fronturile delimitatoare. iar pe distanţa “d” (d ≥ 25 m). II. ii) programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât să nu polueze fonic zonele urbane învecinate. tractoare.2. — conform unui anumit orar de trafic. 2 trasee de transport în comun pe străzile cu 3—4 benzi. astfel: — pe liniile de centură ale zonelor urbane (î n măsura posibilităţilor) . ales astfel încât să deranjeze cât mai puţin zonele rezidenţiale învecinate. corelat cu crearea de „undă verde" în trafic. (cf. *) — nu se recomandă **) Observaţie: În cazul în care artera de circulaţie este amplasată în partea centrală a profilului. rezultă că cea mai eficace metodă administrativă de reducere a poluării acustice o constituie reglementarea si optimizarea traficului.1.a*) — fără restricţii în legătura cu traficul b * ) — fără trafic greu (camioane. conţinând eventual. în acest caz adoptându-se măsuri de protecţie acustică.

.— utilizarea de vehicule silenţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)). grosime) ale lor. dată de materialele ce compon structura acestora si de densitatea superficială a barierelor-ecranelor (kg/m2). . logii. 20 . barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de micşorare a zgomotului pe magistralele prevăzute cu clădiri pe ambele părţi.lungimea de undă a semnalului acustic. O creştere efectivă a protecţiei acustice împotriva zgomotului urban se obţine prin rezolvarea corespunzătoare a ferestrelor care constituie principala sursă de propagare a zgomotului sau prin ecranări la nivelul balcoanelor sau logiilor. ecrane verticale etc. în situaţiile în care acest lucru este posibil din condiţii de însorire. de zone cu un singur front de clădiri. nu aduc un spor semnificativ de izolare fonică. lungime. să fie amplasate spre partea opusă traficului.absorbţia materialelor din care sunt realizate suprafeţelor lor. Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circulaţie. Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie trebuie făcută astfel încât să se realizeze întreruperi ale frontului de clădiri. Prevederea de ecrane de protecţie între sursa şi zonele receptoare În scopul protejării din punct de vedere acustic a zonelor rezidenţiale faţă de arterele de circulaţie. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în vigoare. în condiţiile respectării densităţii de spaţii construite şi evitării producerii de curenţi de aer care să afecteze circulaţia la nivel pietonal. se vor face intercalat astfel încât unei lungimi de clădire de pe o parte să îi corespunda o întrerupere de front pe cealaltă parte. . se reduce cu aprox. nivelul de zgomot. înregistrat într-un punct A aflat lângă frontul de clădiri existent. Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri Amplasarea unităţilor funcţionale în clădiri trebuie astfel făcută încât spaţiile în care este necesară în mod deosebit liniştea. .transparenţa acustica a barierelor-ecranelor.dimensiunile geometrice (inaltime. 10 dB faţă de cazul profilului transversal mărginit de două fronturi de clădiri continui. se vor folosi— de câte ori este posibil — ecrane naturale constituite din vegetaţie sau ecrane-bariere artificiale. Observaţie: Elementele constructive aplicate pe faţade (balcoane. Întreruperile în fronturile de clădiri de pe ambele laturi ale arterei de circulaţie. Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenuării produse depinde de mulţi factori printre care: . În cazul traficului.poziţiile relative ale sursei de zgomot şi receptorului fata de bariera-ecran.) sau retragerile pe verticală ale clădirilor.

Într-un punct aflat în zona de umbră acustică. 5000 Hz). Reducerea zgomotului din trafic .c. 20 dB(A).). λ conform fig. se poate calcula aproximativ cu relaţia: ∆L = 10 lg (20N + 3) în care: N= (dB) 2σ . 10. putând avea valori globale de 10 . Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel puţin 10 kg/m2. în cazul unui ecran acustic foarte lung Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin barieră se calculează pentru diferite componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 .. 10. .distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor faţă de sursă şi receptor. etc.forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare). reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând 21 . Eficienţa ecranelor – barierelor acustice se explică datorită reducerii nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig.. 10. Fig. reducerea nivelului de zgomot. . σ = (a + b) . "∆L".natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracţie a sunetului (margini rigide sau moi). astfel încât structura să realizeze o izolare de cel puţin 30 dB... unde: λ = lungimea de undă a sunetului. L10..

1 se reprezintă comparativ două situaţii de aşezare a arterei de circulaţie rutieră în funcţie de natura terenului în zona urbană. în Fig. De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban. Fig. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizicomecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări. în funcţie de natura terenului în zona respectivă 22 .de înălţimea şi lungimea barierei. b) debleu. 1 – Aşezarea arterei de circulaţie rutieră în cele două situaţii posibile: a) rambleu.

adm (f) — nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unităţii protejate. existent pe străzi (măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic. Amplasarea corespunzătoare a industriilor Protecţia împotriva zgomotului provenit de la unităţile industriale se va realiza conform prevederilor reglementării tehnice P 121-89 — „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale".2.ef (f) ≤ Lext.2. L int. ramblee.2. din prezentul normativ.ef(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior. terenuri sportive) şi se propagă către restul zonei urbane. III. Măsurile de protecţie acustică prevăzute la capit. IV.1. II.1. c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni. sau global. în interiorul zonei receptoare să se poată îndeplini condiţia: Lint.adm(f) în care: Lext. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban. e f (f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unităţii protejate.Amplasarea corespunzătoare a dotărilor funcţionale urbane Pentru atenuarea cât mai pronunţată a zgomotelor ce provin de la dotările funcţionale din ansamblul urban (pieţe comerciale. şcoli.1. zone intens plantate. se vor corela între ele astfel încât. II. trebuie îndeplinită şi condiţia: Lext.adm (f) în care: L i n t ..2. efectiv. se vor avea în vedere următoarele aspecte: a) dispunerea. ori de câte ori este posibil. în dB (A). a unui spaţiu tampon între dotarea funcţională şi zonele care urmează a fi protejate. parcaje. şi se vor aplica prevederile detaliate în capit. pătruns din exterior. conform STAS 6156-86. restaurante în aer liber. În cazul traficului rutier. determinat în benzi de frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă din domeniul 100—3150 Hz. în benzi de 23 ( dB) (dB) .ef (f) ≤ Lint.1. b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon. II. în mod suplimentar. pe străzile de categorie tehnică II.

corespunzător unei anumite acţiuni „i" . 24 .(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fixă sau din trafic.) .ef . Lext. (dB) . (dB). înregistrat la limita clădirii în dreptul unităţii funcţionale protejate. f = Lext ( f ) − R( f ) + 10 lg b) în cazul traficului: Lint . sau global în dB (A)). Β — unghiul format de dreapta care uneşte centrul geometric al sursei de zgomot cu centrul geometric al elementului de faţadă. fig.A. Valoarea L int.adm(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88. cu normala la suprafaţa elementului de faţadă. (respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă. Observaţie: Lext ( f) poate să fie şi un nivel particular. ( f ) = Lext ( f ) − R( f ) + 10 lg în care: Lezt. 2. S A — suprafaţa elementului de faţadă. (m2) : — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare spaţiului de recepţie.ef (f) se determină prin calcul cu relaţiile : a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care uneşte centrul geometric al sursei cu centrul geometric al elementului de faţadă face unghiul β cu normala la suprafaţa elementului de faţadă: Lint . cf. 4 S cos β A( f ) (dB) S A( f ) (dB) R(f) — indicele de atenuare acustică corespunzător elementului de faţadă. în domeniul 100—3150 Hz. (m 2 U.

(f)". când zgomotele provenite din trafic sau alte activităţi încetează iar recepţionarea zgomotelor produse în unităţi industriale pot crea disconfort locatarilor din zonă. într-o perioadă de timp de 1 oră.(f) are semnificaţia din relaţia de mai sus. n 2 — numărul de vehicule grele care trec pe artera de circulaţie în aceeaşi perioadă.adm(f) +5 în care: Lint. 25 . într-o primă variantă a planului unui oraş nou sau a unei zone urbane noi.Fig. în dreptul unei unităţi funcţionale (zona receptoare) trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: L ext (f) ≤ Lint. Observaţie: Această situaţie apare în timpul nopţii. care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier): Lext (f) = 34 + 10lg(n1+1+20n2) + k = Lext1(f) + k în care: n1 — numărul de vehicule uşoare care trec pe artera de circulaţie.adm. ce se înregistrează la limita clădirilor civile.Lext. se face cu relaţia orientativă prezentata in continuare. (dB) Calculul nivelului de zgomot exterior . 2 Unităţile industriale pot constitui sursa preponderentă de zgomot într-un ansamblu urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „L ext (f)”. k — coeficient de corecţie ales conform tabelului 2..

. (dB). (se alege de ex. Prin vehicule uşoare se înţeleg acele mijloace de transport al căror nivel de zgomot caracteristic. microbuze autoturisme şi autobuze silenţioase. ti — durata de timp corespunzătoare acţiunii „i" în punctul considerat. tramvaie silenţioase. funcţie de destinaţia clădirilor. tabel 4. 26 . tramvaie silenţioase. —pe străzi pavate. LiA — nivelul de zgomot corespunzător acţiunii „i". de activităţile desfăşurate. de fronturi de clădiri k — 3…-5 0 1…3 2…5 5…8 ce mărginesc artera de circulaţie 1 2 2 2 2 Regim de înălţime P…P+8 < P+4*) < P+4*) ≥ P+4*) ≥ P+4* Distanţe între fronturile de clădiri > 50 ≤ 50 > 50 ≤ 50 *) — La aprecierea regimului de înălţime se ia în considerare regimul de înălţime maxim pe oricare din cele două fronturi de clădiri. determinat conform STAS 6296/15-82. se calculează într-un punct „A” cu relaţia: L 1 n Lext ( f ) = 10 lg ∑ t i ⋅ 10 10  T i =1  A   (dB)   în care: T — perioada de timp caracteristică (s). Nivelul de zgomot echivalent exterior . Pentru calculul prevăzut conform formulei orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orară de trafic. de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei. autoturisme şi autobuze silenţioase. conf. „ni/h”. Pentru situaţiile în care nivelul obţinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua conform prevederilor paragrafelor următoare din acest capitol. într-o perioadă de timp caracteristică în care se înregistrează semnale acustice provenind de la acţiuni diferite. care permit aprecierea mai exactă a influenţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii rezultate.(f)". este mai mic de 80 dB(A). Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele. În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consideră vehiculele uşoare : —pe străzile asfaltate. Valorile pentru n1. 3600 s).Tabelul 2 Nr. n2 se pot determina ţinând seama de numărul de vehicule de un anumit tip „ni ” pe oră. prezentate în tabelul 3.Lext.

17 22 . tabel 4 (col 6).15 6-8 Linie autobuze 8 . Perioada de timp considerată (ora) I 0 Linie tramvai 8 .17 22 . cf. Tabelul 3 Numărul de vehicule pe oră „ni/h”.17 22 .15 6-8 Autocamioane 8 .24 17 . Calculul duratei de timp "ti" corespunzătoare acţiunii "I" se face.timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.24 17 .24 17 . pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent.24 17 . „ni/h”.22 15 .).15 22 .15 6-8 Microbuze 8 .22 30 10 50 30 10 100 50 100 1000 300 700 30 10 50 30 10 100 50 100 700 300 700 50 30 10 50 50 50 300 300 500 50 30 10 30 50 30 100 50 200 6-8 1 15 .22 15 .22 15 . τI .22 15 .15 6-8 Autoturisme 8 . în cazul traficului. se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice.24 17 .17 2 30 20 10 400 50*) 200 50 II 3 30 20 10 200 50 200 50 III 4 30 20 10 20 20 30 IV 5 30 20 10 in funcţie de clasa tehnică a străzii Mijlocul de transport 27 .numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circulă în perioada (s) caracteristică "T". conform tabelului 3.LiA se calculează diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din interiorul incintelor.17 22 . cu relaţia: t I = n I ⋅ τI în care: nI .17 22 .15 6-8 Linie troleibuze 8 . Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "nI" care circulă în perioada caracteristică "T".24 17 .22 15 . în ambele sensuri.

pe porţiunile rectilinii ale arterelor de circulaţie în care distanţele dintre fronturile de clădiri situate faţă în faţă sunt mai mici sau cel mult egale cu 120 m.50 m faţă de sol).ef (f).cont. 2) nivel de zgomot exterior pe străzi./h.24 17 .24 17 . In cazul traficului. poate ajunge la 200 veh.15 6-8 Tractoare 8 . 28 .15 1 15 .17 22 . nivelul de zgomot „L i " se obţine folosind relaţiile: a) pe artere de circulaţie care sunt mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri:     1 1 A = L + 10 lg  1 LI +  I k' k    d '−d  10   d  10 c c     d   s zv  d 0      0       k'       D 5 (1 − α1)(1 − α 2 )       d0  csc zv   1 − α1 +    k k k'   k'     d '  10  D − d '  10  D  10   D        5 − (1 − α1)(1 − α 2 ) csc zv        d 0   d 0    d 0      d0         (dB) b) pe artere de circulaţie care sunt mărginite de un singur front de clădiri ( α 2 = 1). Lext(f). la o înălţime de 1. Tabelul 3 0 6-8 Motociclete 8 . (punctul „A" fiind considerat la 2. În mod curent este necesar să se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior în următoarele situaţii: 1) nivel de zgomot exterior clădirilor. (punctul „A" fiind considerat la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de circulaţie.00 m distanţă faţă de frontul de clădire şi la 1.50 m înălţime faţă de sol).22 2 75 25 50 25 10 25 3 75 25 50 25 10 25 4 20 20 20 5 20 20 20 - *) Pe arterele de ieşire din oraş.22 15 . Lext. 3) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone şi dotări funcţionale din mediul urban.17 22 .

6). — coeficient de directivitate al sursei. corespunzătoare unui sens de circulaţie. — în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3.   1 1  A 1 L I = L I + 10 lg  +  k k'   d  10  d '−d  10        d 0   d0          1 − α1  1  ⋅ ⋅ k  c c  s zv   d '  10        d0     (dB) în care: L1 i — nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul punctului de măsurare. (conform calcule şi tabel 4). D — au semnificaţiile din figura 3. tab. Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic: 29 . k' α1 — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri. se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie.00 m de limita sursei (dB). d. numărul de mijloace de transport caracteristice unei anumite artere fie circulaţie. d0 cs czv k — 1 m. pe normala la suprafaţa convenţională a frontului de clădiri ce trece prin punctul „A". considerată pe direcţia normală pe frontul de clădiri. — numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn. în care se determină nivelul L i A . d'. opusă punctului de măsurare. determinat la 1. α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei de circulaţie.. — coeficient care ţine seama de particularităţile suprafeţei terenului (cf.i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie. în relaţie se foloseşte: k = 10. — coeficient care ţine seama de existenţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 5). — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei de circulaţie pe care se află punctul de măsurare. Observaţie : La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „Lext ” se vor avea în vedere următoarele: — sursa .

50 m faţă de sol) d – distanţa de la limita sursei la punctul de măsurare (m) d' – distanţa de la limita sursei la frontul de clădire lângă care se efectuează măsurarea (m) D – distanţa între fronturile de clădire (m) E1 – sursă de zgomot 30 . 3 A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2.Fig.00 m de frontul de clădire şi la 1.

Tabelul 4
Viteza medie convenţională Înălţimea medie h(m)

Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunzător traficului pe : τi (s) stradă asfalt 3 4 şine 41 stradă pavată 5 6 3,6

Nr. crt.

0

1

2

1

Trenuri*)

20

(km/h)

Mijlocul de transport

-

70

-

n = nr. de vag.)

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Autoturisme Tramvaie silenţioase Microbuze de exemplu tip TV Motociclete Autobuze simple troleibuze Autobuze articulate Autobuze silenţioase Autocamioane Tramvaie obişnuite Tractoare cu remorcă Tiruri şi

60 35 60 40 40 40 40 60 35 20 60

1,50 3,50 2,25 0,80 3,10 3,10 3,10 2,80 3,50 2,75 4,00

70 ● 80● 75● 85 80 90 75● 90 90 90 90

75 ●

1,2 2

80 • 90 85 95 80 ● 95 95 95

1,2 1,8 1,8 1,8 1,8 1,2 2 3,6 1,2

*) Se au în vedere numai trenurile care circulă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m faţă de punctul de determinare a nivelului de zgomot LiA • ) Se consideră a fi vehicule uşoare; restul se consideră a fi vehicule grele. — în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai L i , pentru coeficienţii de
A

absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.

Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „Li1” se rotunjesc, pentru calcul, în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clasă se încadrează vehiculele al căror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de definiţie a clasei.
31

Clasele de zgomot în care se încadrează mijloacele de trafic curente ce se deplasează pe arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 41 şi 5). Valorile coeficientului „cs", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei terenului, sunt prezentate în tabelul 5. Tabelul 5
Natura suprafeţei cs Piatră cubică 0,85 Asfalt 0,90 Pământ 1,0 Gazon 1,10 Nisip 1,20

Valorile coeficientului „czv" în funcţie de tipul de zonă verde, sunt prezentate în tabelul 6. Se considera numai situaţia, cel mai frecvent întâlnită în zonele urbane, în care zonele verzi cu arbori sunt situate numai între bordura străzii şi fronturile de clădiri (nu şi cazul zonelor verzi existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circulaţie). Tabelul 6
Arbori pe „n” rânduri cu coroane întrepătrunse, cu arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini [n = 1 ...3] 1,4+0,4(n-1) n=1 n=2 n=3 czv — pentru plantaţii de foioase ● vara n=1 n=2 n=3 1,4 1,8 2,2 l,4+0,4(n-l) 1.4 1,8 2,2 1,1+0,1(n-1) ● iarna n=1 n=2 n=3 1,1 1,2 1,3 Arbori pe „n” rânduri cu coroane, neîntrepătrunse [n = 1...3] l,25+0,25(n-l) 1,25 1,5 1,75 1,25+0,25 (n-1) 1,25 1,5 1,75 1,1+0,1(n-1) 1,1 1,2 1,3 1 1 1 Zonă fără arbori [n = 0]

Tipul de zonă verde

“n“

czv — pentru plantaţii de conifere

Czv — zonă cu iarbă sau pământ, etc.

zonă cu iarbă sau pământ, etc.

-

-

1

Valoarea coeficientului de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe o parte a arterei de circulaţie „α1, α2" (α1 pentru frontul de clădiri situat la 2,00 m de punctul de măsurare, α2 pentru frontul de clădiri de pe partea opusă a arterei), care intervine în calculul nivelului de zgomot „Lf", se determină cu relaţia:

α 1, 2 =
în care:

ϕ ∑ (α i ⋅ S i )
i =1

n

SA

32

φ — coeficient care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor; φ = 1 — pentru faţade plane;

φ = 1,1 — pentru faţade prevăzute cu balcoane continui; φ = 1,2 — pentru faţade prevăzute cu logii continue; αi — coeficient de absorbţie acustică corespunzător ariei „S t "; se alege din tabelul 7. S A — aria din frontul de clădiri aferentă punctului de măsurare A, alcătuită din „n" arii diferite din punct de vedere acustic „S i ".
(S A = ∑ S i )
i =1 n

Observaţie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienţii α1 şi α2 se află completânduse în formula (2.11), pentru coeficienţii αl, valorile corespunzătoare frecvenţei de 500 Hz.

Aria din frontul de clădire „SA", aferentă punctului de măsurare „A”, se consideră de forma dreptunghiulară, dimensiunile ei caracteristice L ş i H fiind: L = 20 m H=2h în care ,,h" este înălţimea caracteristică a mijlocului de transport „i" conform tabelului 4 (col. 3). În fig. 4 este reprezentată grafic spaţial aria (SA) din frontul de cl ă diri, aferent ă punctului de m ă surare „A". Dreptunghiul de arie „S " se consideră amplasat pe un aliniament ce se determin ă în func ţ ie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmează: a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circulaţ ie (figura 5 ş i figura 5') se duce prin punctul A o paralel ă la axul acesteia, pe care se delimiteaz ă un segment de dreapt ă MN având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M ş i N, marcându-se astfel zona ce se ia în consideraţie. Se traseaz ă un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M ş i direcţia x de-a lungul segmentului MN. b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cl ădirilor existente în această zonă se înlocuiesc cu segmente de dreaptă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egală cu proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN ş i fiind amplasate fa ţă de MN la o distan ţă „y" ce se determin ă cu rela ţ ia:

33

Fig. 4 34 .

5 ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA Fig.ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA Fig. 5' 35 .

în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane. lt — lungimea tronsonului „i” La calculul lui yF se ţine seama numai de segmentele corespunzătoare zonelor construite. Valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" pentru faţade plane. 36 . corespunz ători ariilor diferite „S i ” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de m ăsurare „A".y= ∫ f ( x)dx 0 1 1 (m) în care: f(x) — reprezentarea curbei ce m ărgineş te tronsoanele reale de cl ă diri proiectate pe segmentul MN. b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se încadreaz ă în zona considerată. l — lungimea proiecţiei tronsoanelor reale pe segmentul MN. b) până la ordonata yF care se determin ă cu relaţia: ∑(y l ) yF = i =1 i i n ∑l i =1 n i în care: y t — distan ţ a determinat ă conform par. într-un sistem de coordonate având ca ax ă Ox segmentul MN ş i ca ax ă Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiectează. Faţă de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea nivelului „L iA ". c) Aliniamentul final se obţine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la pct. determinate conform par. sunt prezentate în tabelul 7. b) pe porţ iunea de suprapunere se ţine seama numai de segmentul echivalent tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal. prezentate în figura 3.

. col.4. în zone neconstruite conf. * Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. col. conf.. în zone neconstruite conf. Observaţie: Valorile 6.. Distribuţia nivelului de zgomot „L iA " pe verticala frontului de clădiri este conform figurii 6. 37 . col.Tabelul 7 Nr. k' = 0 în cazul fronturilor de clădiri cu cel puţin 8 etaje. 0 1 2 3 4 5 Tipul de element de faţadă 1 Suprafeţe pline din b.1. 2 din tabelul 6. b) pe artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri.3.02 n * 1—0.015 n * α faţadă . col. Spaţii verzi : 6. 1—0. 1. 6..1 .2. 6.04 0. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. crt. se adoptă valorile: a) pe artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire: k' = 10.15 1 Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri.2 n * α faţadă + 0. Spaţii neconstruite. 6. k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8 etaje pe cealaltă parte. conf.03 0. 2 din tab. în faţa unor fronturi de clădiri.02 0. 6.0.10 cm. 6 6. 6. din tab. Suprafeţe vitrate simple.a. în faţa unor fronturi de clădiri. k'. k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8 etaje pe cealaltă parte.15 n * „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 0. k' = 5 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 4 etaje. cu spaţii de aer cu grosimi între 4.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire. 1 din tabelul 6. Suprafeţe vitrate duble. Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată.

h = L − 20 lg A i ( H − h )2 + d 2 d Fig. Observaţie: Pe înălţimea „h" nivelul de zgomot poate depăşi „LAi” cu 2 . Li. calculat conform relatiilor. 6 38 ..9. calculat conform prevederilor punctului 2.h = LiA L A i .hA = LiA – 20 lg h2 + d 2 d d – distanţa între sursă şi punctul de măsurare (m) b) — Artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de clădiri. 6 dB. LAi — nivelul de zgomot exterior faţadei.1..DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT Li PE VERTICALA FRONTULUI DE CLĂDIRI A a) – Artere de circulaţie mărginite de un singur front de clădire LiA – nivel de zgomot exterior faţadei. LiA.

nivelul de zgomot „L f" în spatele ecranului se calculează cu relaţia: LiA = L1 − ∆Lh i (dB) în care: ∆Lh — reprezintă atenuarea zgomotului datorită prezenţei ecranelor (dB).In cazul prezenţei.7 sau cu relaţia: Lh = 10lg(20N +3) (dB) unde N = 2σ λ conform fig. Fig. în dB(A).68 m). de-a lungul arterei de circulaţie a unor ecrane paralele cu axul acesteia. caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R w >30 dB.E1A = (a + b) – c N= σ 2σ = λ λ   2 E1 – sursa de zgomot A – punctul de măsurare λ – lungimea de undă a sunetului Pentru calculul nivelului global. 7. se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei f = 500 Hz. PE LUNGIME PRACTIC INFINITĂ σ = (E1V + VA) . 7 39 . (λ = 0. DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERII NIVELULUI DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE. ce poate fi determinată cu ajutorul diagramei din fig.

l0 lg S . sisteme de alarmă. τi în care (s) ni — numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circulă în perioada caracteristică T. 6). se disting două situaţii caracteristice: A) cazul când sursele pot fi considerate. în (dB). „ni/h”. aglomerări de oameni). într-un punct „A” situat în câmp acustic depărtat faţă de sursă. B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de ex.∆L h în care: L wR — reprezintă nivelul de putere acustică a sursei. spaţii comerciale. sunt prezentate în tabelul 4 (col. şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane. pieţe. se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice. printr-un Exemplu de calcul manual al nivelului de zgomot provenit din traficul rutier. se calculează cu relaţia: L i A =L WR . tabelului 4 (col. Valorile „τi” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze caracteristice. A) În cazul surselor punctiforme. În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimitează unităţi industriale. S — suprafaţa sectorului din sfera de rază „r" şi unghi solid „a” în care are loc răspândurea zgomotului şi pe care este situat punctul „A". pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent (—) τi — timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m. cu relaţia: acţiunii „i" se face. Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n i " care circulă în perioada caracteristică „T”. (sec). (dB) 40 . 6). practic punctiforme (utilaje şi agregate. evacuări de gaze. difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc). nivelul de zgomot „L i A". în (m2). conform tabelului 3. Metoda de calcul prezentată în paragrafele capitolului prezent este exemplificata în Anexa 2 a normativului.Calculul duratei de timp „ti" corespunzătoare traficului. cf. în cazul t i = n i .

nivelul de zgomot „L i A ” într-un punct „A”situat la distanţa „d” faţă de conturul suprafeţei considerate. se determină. A. A.∆L h — scăderea de nivel datorită obstacolelor aflate pe calea de propagare a zgomotului de la sursă la punctul „A". A. A. în (dB).b) Parcaje B. R — indicele de atenuare acustică corespunzătoare carcasei sau cabinei izolante. în (dB).c) Şcoli B.2) În situaţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase sau cabine izolante. αm – coeficientul mediu de absorbţie acustică corespunzător tratamentelor acustice interioare carcasei sau cabinei izolante. în (dB). nivelul de putere corespunzător „LWS” trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.e) Terenuri sportive B. în (dB). Nivelul „LWI” se determină cu relaţia: LWI = LWS – 10 lgαm în care: LWS . în mod diferenţiat în funcţie de caracteristicile surselor considerate: B.d) Restaurante în aer liber B.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”.nivelul de putere corespunzător sursei.1) În cazul surselor care acţionează în aer liber. fig.R în care: LW1 — nivelul de putere incident pe suprafeţele interioare ale carcasei sau cabinei de izolare.f) Gări feroviare B.g) Aeroporturi 41 (dB) (dB) . B) În cazul surselor repartizate pe suprafeţe mari.a) Pieţe comerciale B.7.4) Scăderea de nivel „∆L h ” se determină conform calculelor cf. nivelul de putere radiat se determină cu relaţia: L WR = L W1 . în relaţia de mai sus mărimea LwR reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (LwR).

În cazul amplasării de pieţe noi în vecinătatea unor zone cu locuinţe existente. Se menţionează că pentru distanţe mai mici de 10 m faţă de conturul pieţei. În cazul amplasării de locuinţe noi în vecinătatea unor pieţe comerciale. — proiectarea clădirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot.1.d" se măsoară pe perpendiculara dusă din pct. Ca informaţie cu caracter orientativ. existente. în cazul pieţelor deschise şi a celor parţial acoperite se admite în mod acoperitor că la 1.00 m distanţă de conturul pieţei se înregistrează un nivel de zgomot echivalent de 75 dB(A) B.6. nu se înregistrează scăderi de nivel faţă de valoarea de referinţă de 75 dB(A).a.a. să fie orientate spre partea opusă pieţei. În această figură distanţa .a. sau la o distanţă mai mică de 50 m. B. se recomandă că acestea să fie construite la distanţe de minimum 50 m de conturul pieţei.5.a. sunt prezentate în tabelul 8. până la conturul pieţei. se determină acoperitor cu diagramele din fig.a. 8. recomandată.3. se recomandă a se corela (cf. — izolarea suplimentară. tabelul 6 din prezentul normativ).2. 8) distanţele cu existenţa sau prevederea de zone verzi între locuinţe şi noua piaţă şi proiectarea. B. — pieţe închise. a faţadelor îndreptate spre zona pieţei.4. fig. Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe şi coeficienţii „c zv ” care ţin seama de existenţa şi particularităţile unor eventuale zone verzi (cf. 42 . ce au loc în pieţe. se impune alegerea unor măsuri suplimentare de protecţie prin: — prevederea de ecrane naturale (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri.. cu coroane întrepătrunse) sau artificiale între pieţe şi frontul de clădiri.B. „A" de măsurare considerat. din punct de vedere acustic. — pieţe parţial acoperite (cu acoperişuri locale amplasate deasupra meselor1). iar în cazul amplasării clădirilor la distanţa minimă (50 m).a. B. Pieţele comerciale se realizează curent într-una din următoarele soluţii constructive: — pieţe deschise. B.a) Pieţe comerciale B. nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor comerciale curente. din punct de vedere al izolării acustice. a faţadelor clădirii noii pieţe.

Fig. 8 43 .

... şi mijloace de transport în comun. — nivelul de zgomot caracteristic poate avea valori mai mari cu 10. descărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre.. Parcajele pentru vehicule se diferenţiază în funcţie de tipul vehiculului în: — parcaje pentru autoturisme. In funcţie de numărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în acest sens. tractoare).. 75 Acoperită*) 73 . la rândul lor în: — parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme). — parcaje pentru trafic greu (camioane. manipulare navete cu sticle. — parcaje parţial acoperite. — parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme)...b) Parcaje B..b. măsurat: Tipul 1 de piaţă Activităţi comerciale curente în partea la 1. l .b .. — de ex. 77 71 . 78 71 . 70 *) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire.. 72 Parţial acoperită 71 . 15 dB decât cel corespunzător activităţilor curente. prezentat în tabel... **) în funcţie de activităţile specifice acesior tipuri de pieţe. 44 .. B. de conturul pieţei Deschisă Activitate curentă (in principal zgomot produs de aglomerarea de oameni) Activitate curentă (în principal zgomot produs de aglomerare de oameni) Activitate curentă (în principal zgomot produs de aglomerarea de oameni) 68 .. 76 68 .00 m distanţă in exterior... B.. 79 73 .. Parcajele pentru autoturisme se realizează într-una din următoarele variante: — parcaje deschise (neacoperite).00 m distanţă centrală a pieţei de locul activităţii la 1. 74 68 . 79 65 . etc. — parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în clădiri special construite.: transportare mărfuri cu cărucioare.2.. în dB(A).Tabelul 8 Nivel de zgomot caracteristic. parcajele deschise şi cele parţial acoperite se clasifică..

În cazul realizării unor ansambluri de locuinţe noi ce includ parcaje mici (deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme.6.7. în varianta deschisă sau parţial acoperită. În cazul parcajelor amplasate în zone rezidenţiale. 8 în care . nivelul de zgomot echivalent (corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este micşorat cu 5 dB(A). se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu 90 dB(A).B. sau ies din parcaj. b. Tabelul 9 Tipul de parcaje • mic • mare Nivel de zgomot caracteristic 80 85 dB(A) *) Se consideră că în decurs ele o oră i n t r ă . corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf. se determină.b. în mod aproximativ. Se recomandă evitarea amplasării parcajelor mari (parcaje deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezidenţiale.b. produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 615686). Scăderea nivelului de zgomot echivalent (faţă de valorile prevăzute la pct. B.. tractoare) şi mijloacelor de transport în comun. mai mult de 50% din numărul maxim posibil de autoturisme.4. se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9. B. sunt reprezentate în tabelul 9. se recomandă ca locuinţele să fie amplasate considerându-se măsuri de protecţie acustică cum sunt: — prevederea de zone verzi (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri. — izolarea specială. în zonele rezidenţiale. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în parcaje. Parcajele destinate traficului greu (camioane. din punct de vedere acustic.b.4) în funcţie de distanţă. a faţadelor îndreptate spre zona parcajelor. Se interzice realizarea unor asemenea parcaje.3.d" reprezintă distanţa de la conturul parcajului la punctul de măsurare. B.b. În cazul parcajelor deschise şi a celor parţial acoperite amplasate lângă instituţii sau unităţi productive — în zone unde nu sunt prevăzute sau executate locuinţe — nivelul de zgomot echivalent. — proiectarea clădirilor astfel încât partiurile să prezinte încăperile pentru odihnă amplasate în partea opusă parcajelor.5. cu coroane întrepătrunse) între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare.b. 45 . B. cu ajutorul fig.

este de 75dB(A).00 m distanţă de conturul spaţiilor afectate activităţilor elevilor în perioada recreaţiilor variază între 78.c. — programele sportive (care se pot desfăşura cu sau fără spectatori). Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaţiilor) ce se înregistrează la 1. în funcţie de orarul şi tipul activităţilor desfăşurate 46 . B.5. În cazul considerării ca sursă de zgomot a activităţilor sportive cu spectatori. În cazul unor activităţi sportive la care pot participa cel mult 200—300 spectatori..83 dB(A)1.. Pentru respectarea condiţiei de zgomot la faţada clădirii unei şcoli amplasată lângă o arteră de circulaţie. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru grădiniţe şi spaţii de joacă. aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii. în mod aproximativ.2. se admite în mod acoperitor. l . B. În cazul în care considerăm ca sursă de zgomot activitatea elevilor în timpul recreaţiilor sau programele sportive fără spectatori. în cazul celor ce se desfăşoară fără spectatori.În cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închisă (garaje.. Obs.00 m distanţă de conturul spaţiului destinat acestora) variază.c. grădiniţe B. 16.00 m distanţă de conturul spaţiilor destinate acestor activităţi. 90 dB(A).c ... B. B. în cazul grădiniţelor. precum şi în unele licee având 44 clase din municipiul Bucureşti. le reprezintă: — activităţile elevilor în timpul recreaţiilor. Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistrează în timpul activităţilor sportive (la cca.c.. 24 clase. Principalele surse de zgomot.4. nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata desfăşurării activităţii) variază între 78 . se recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei situată în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit.c) Şcoli. 75 dB(A) (exemplu: ore de educaţie fizică desfăşurate sub supravegherea profesorilor). nivelul de zgomot echivalent este de 85 dB(A). Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţe se determină. 1. depouri). cu ajutorul fig.3. şcolilor generale şi a liceelor. că nivelul de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurnă) înregistrat la 1. între 70 . 8. B. 1 Valori rezultate din măsurători echivalente în şcoli de 8.c.

1) zonă ce are rol de ecran acustic şi de suprafaţă fonoabsorbantă (suprafaţă ce împiedică amplificarea zgomotului provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereţii şcolii): se recomandă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepţionarea zgomotului (produs în timpul desfăşurării activităţilor sportive) în sălile de cursuri. se recomandă adoptarea unui complex de măsuri prezentate în mod principal în fig. zone verzi (de tip b) şi coridoare tampon. pentru orele de trafic intens. adiacente spaţiilor ocupate de sălile de cursuri.în diferitele încăperi ale clădirii. B. destinate activităţii elevilor în recreaţii.6. 9: —Amplasarea şcolii faţă de artera principală de circulaţie se va face astfel incât sălile de cursuri să fie protejate de zgomotul de trafic prin spaţii de gardă. este necesară şi verificarea nivelului de zgomot L10. — Fronturile de clădiri de locuinţe se vor amplasa în vecinătatea laturilor .incintei şcolare. Observaţii la fig. —Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele să fie amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte. 9. —Terenul sportiv va fi încadrat de o zonă verde (de tip a. cât şi a instituţiilor de învăţământ de poluarea sonoră provenită din mediul urban.c. în scopul protejării concomitente a vecinătăţilor instituţiilor de învăţământ de poluarea sonoră provenită din incintele şcolare. 47 .

a. b – zonă verde. formată din arbori pe două sau mai multe rânduri. – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip). cu lăţime minimă de 2 – 3 m. c d e f g – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie. – coridorul şcolii. cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini. cu coroane întrepătrunse. 2 rânduri. – teren sportiv. a1 – zonă verde. 9 48 . cu lăţime minimă de 6 – 8 m. formată din arbori pe 1. –|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera principală de circulaţie). – spaţiu ocupat de sălile de cursuri. Fig.

Pentru grădini-restaurant în care activează grupuri orchestrale se admite ca nivel de zgomot echivalent cel prevăzut în tabelul 10. cum ar fi cele prezentate în figura 10. 22 Muzică amplificată electronic Mic grup orchestral alcătuit din vioară si pian sau acordeon Nivel de zgomot caracteristic 72 . B. 49 . obicei restaurante la parter.d.B. B. scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină în mod aproximativ. în mod acoperitor. Tabelul 10 Nr. Pentru grădinile-restaurant în care activează grupuri orchestrale. crt Tipul de activitate Activitate curentă. lângă mesele ocupate de consumatori Înregistrări la 1.00 m distanţă de grupul orchestral amplasate lângă imobilele etajate.. cu ajutorul fig..d) Grădini — restaurant B.2. În cazul unor grădini-restaurant în care nu activează grupuri orchestrale.l.d. — în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu funcţiune strictă de restaurant. Grădinile-restaurant se realizează curent în una din următoarele soluţii constructive: — în terase special amenajate. în mod aproximativ. amplasate pe artere de trafic sau în parcuri.. cu adoptarea unor soluţii de protecţie a camerelor. B.3. R w ≥ 35 dB. scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se determină. 8. 74 96 80 Observaţii Înregistrări în diferite poziţii. conform prevederilor de calcul in cazul surselor punctiforme. Pentru activitatea curentă desfăşurată într-o grădină restaurant se admite. În scopul limitării răspândirii zgomotului provenit de la grădinilerestaurant se recomandă adoptarea următoarelor măsuri: — În cazul amplasării grădinilor-restaurant lângă imobile etajate destinate locuinţelor: realizarea lor fără formaţii orchestrale şi numai cu condiţia acoperirii spaţiului de serviciu cu o copertină totală.4.d.d. între orele 20 . — Realizarea de grădini-restaurant lângă hoteluri. Nivelurile de zgomot caracteristice activităţilor curente din restaurant sunt prezentate în tabelul 10.d. având de grădinile- 1 2 3 B.. caracterizată printr-un indice de izolare acustică la zgomot aerian.00 m distanţă de boxe Înregistrări la 1. un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A).5.

10 50 .Fig.

precum şi ecrane naturale sau artificiale. Aceste soluţii constau în principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunzătoare.. înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare numărul spectatorilor aflaţi în tribună. rugby Atletism. 8.5.e.. La calculul nivelului de zgomot.4.l. 11. 11.. B.. în funcţie de numărul de spectatori. pot fi considerate cele indicate în tabelul 11. trebuie prevăzute spaţii de gardă corespunzătoare. 100 dB(A).. adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie. în acest sens. la distanţa de max. Prezentul paragraf se referă la terenurile sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori şi stadioane cu 1 . cu 500 . în exclusivitate. 68 68.e..00 m distanţă de conturul terenului. 70 70. box Nivel de zgomot caracteristic*) 65.72 75 Se înscrie de obicei in zgomotul de fond *) Punctul de măsurare la 1. nivelul de zgomot maxim produs de spectatori (determinat pe perimetrul tribunei) variază între 90 . între grădina-restaurant şi clădirile locuite. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunzătoare perioadelor de timp caracteristice diurne). aşa cum se indică în diagrama din fig. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activităţi sportive sunt prezentate în tabelul 11. B.3.Realizarea de grădini-restaurant în unităţi specializate.e. 4 tribune.Orchestrele vor fi amplasate în spaţii special protejate.2.e. în alimentaţie publică. . în cazul stadioanelor.... Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determină în funcţie de valorile extrase din diagrama — fig. cât şi împiedicarea răspândirii zgomotului la eventualele locuinţe amplasate zonă. 70 000 locuri pentru spectatori.. ţinându-se seama de procentul de timp pe care îl 51 . împotriva răspândirii zgomotului spre eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. cu ajutorul fig.e. avându-se în vedere atât limitarea nivelului de zgomot în incinta hotelului. în mod aproximativ.e) Terenuri sportive şi stadioane B. Tabelul 11 Tipul de activitate sportivă Tenis Volei Handbal Fotbal. B. B.125 m de punctul considerat. B... în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori. precum şi ecrane naturale sau artificiale. Scăderea nivelului de zgomot echivalent în funcţie de distanţă se determină.

Scăderea nivelului de zgomot în funcţie de distanţă se calculează cu ajutorul diagramelor din fig. atât a magistralelor de cale ferată cât şi a gărilor în zonele periferice ale oraşelor. în vederea obţinerii unei economii de spaţiu. Fig. 11 B. încă din faza de proiectare. nedotate cu tribune sau spaţii pentru spectatori. 8. se recomandă aplicarea de ecrane artificiale de protecţie de-a lungul căilor ferate. se recomandă amplasarea. B.reprezintă activităţile sportive în raport cu perioada de timp caracteristică. B. prevăzută în STAS 6156-86. cu ajutorul fig. 52 . 8.2. evitându-se vecinătatea cu zonele rezidenţiale.3.f) Gări feroviare B. B.f. Scăderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive.7.e. prevăzându-se distanţe cât mai mari între locuinţe şi cale ferată. încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane şi prevederea măsurilor de protecţie acustică se va face numai cu concursul unor instituţii de specialitate. în mod aproximativ. Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare având valori foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)).f .e. B. în funcţie de distanţă. se determină.f. l .6.

2. B.1. 4—75. se fac pe baza hărţilor de zonare acustică. utilizate atât la proiectarea aeroporturilor cât şi la amplasarea construcţiilor. . avându-se în vedere nivelul ridicat de zgomot prezentat de acesta. B. I. în funcţie de zgomotul produs de avioane la sol şi pe culoarele de zbor. . — plantarea de zone verzi (arbori. respectiv Cz35. cu condiţia asigurării. metode detaliate la capit. Indicele de atenuare acustică corespunzătoare elementului de faţadă.g) Aeroporturi B. — prevederea de distanţe urbane.R(f)". respectiv Cz45. vor fi întocmite de specialişti în domeniul acusticii urbane.2... iar pentru cazul amplasării unui aeroport nou lângă o localitate. indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB.2. 8. — adoptarea de măsuri administrativ-legislative de protecţie împotriva poluării fonice provenită din traficul aerian. Se recomandă: — evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţilor . Hărţile acustice ce prezintă nivelurile de zgomot. se calculează conform prevederilor din Normativul C 125-2005. În cazul aeroporturilor studiile. arbuşti) pe parcursul distanţelor între zonele urbane şi aeroporturi. l .. II. La proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS 10183/1. pentru străzi de categorie tehnică I şi II. categorie tehnică III şi IV.B. respectiv 60 dB(A).g. pentru intervalul de timp din perioada caracteristică în care nu intervin acţiuni de tipul celor nominalizate la capit.g.2. corespunzătoare între aeroporturi şi zonele Nivelul zgomotului de fond. în vederea amplasării de clădiri rezidenţiale în apropierea lor. pentru străzi de 53 . şi egal cu 40 dB(A).b)1. — amplasarea zonelor rezidenţiale de locuit dincolo de limitele izobarelor de zgomot din hărţile acustice.3.g . se consideră că este egal cu 50 dB(A). scăderea nivelului de zgomot raportat la distanţă se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din fig. din prezentul normativ.1. siguranţei traficului de zbor.

în funcţie de acestea şi de nivelurile de zgomot specifice diferitelor activităţi ce se desfăşoară în unităţi funcţionale. . în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare. . pentru trafic aerian) In cazul proiectarii zonelor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva zgomotului. În domeniul Acusticii construcţiilor selectarea soluţiilor pentru elementele de compartimentare ale construcţiilor. (conf. tabelul A. pentru căi de rulare pe şine. 54 . sau cazuri de clădiri existente. Lext(f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic. în dB. modernizare etc.. în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate clădirile sunt prezentate în Anexa 1. nivelurile de zgomot specifice vecinatatilor caladirilor. nivelurile de zgomot specifice vecinătăţilor acestora.6. Se menţionează că se analizează amplasarea în zona urbană a clădirilor şi amplasarea pe diferite categorii de străzi. se efectuează după ce s-au definit clar activităţile ce se desfăşoară în unităţile funcţionale ale clădirilor.1.pentru faţadele clădirilor. . II.1.). Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori ale coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz. pentru elementele de construcţii de faţadă. nivelurile de zgomot specifice acestora.2. capit. pentru faţadele clădirilor.III. indicii de izolare la zgomot aerian. Rw . din prezentul normativ.conform celor prezentate în tabelul 12.2. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice. Rw ) necesare pentru pereţii de faţade ai diferitelor tipuri de clădiri. au un efect important in reglarea nivelului de zgomot perceput la receptor. În urma acestor analize se definesc soluţiile optime necesare a se adopta pentru cazurile analizate. pentru bariere acustice. pentru căi de rulare pe şine. precum s-a aratat in capitolele I si II din prezentul normativ. pentru trafic aerian etc.folositi pentru calculul nivelului de zgomot. apoi comparându-se valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea parametrilor acustici recomandaţi de reglementări cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri de elemente de compartimentare exterioara. corespunzători ariilor diferite „S i” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de măsurare „A". se stabilesc caracteristicile acustice (indici de izolare la zgomot aerian. tipurile şi caracteristicile acustice ale materialelor şi echipamentelor de protecţie împotriva zgomotului în zone urbane. -. Caracteristicile acustice.

pentru a nu apare efectul de mărire a nivelului de zgomot intre cele două laturi datorită reflexiilor. crt. din tab. 2 din tab. In cazul amplasării de bariere acustice pe ambele părti ale unei autostrazi. 6.10 cm. Spaţii verzi : 2. 6. col.1 . de obicei in lungul autostrăzilor. 2.. în faţa unor fronturi de clădiri. 0 1 2 3 4 5 Tipul de element de faţadă 1 Suprafeţe pline din b. care se explică datorită efectului de reducere a nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. col. 0 1 Spaţii neconstruite..Tabelul 12 Nr.02 n * 1—0.. conf. în faţa unor fronturi de clădiri. 1 din tabelul 6.03 0. Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. col.. * Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate. Suprafete parapeti de beton. cu spaţii de aer cu grosimi între 4.0. în zone neconstruite conf. 55 .2. 2. pentru a proteja cladirile din zonele rezidenţiale invecinate. tencuite Suprafeţe vitrate simple. 2.4. Observaţie: Valorile 2.3.15 In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor. se recomandă ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta sa fie realizată din materiale fonoabsorbante. de zgomotul produs de circulaţia din traficul rutier.15 n * Tipul de element de faţadă 1 „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 1 Influenta diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban. col.1.04 0. 1—0. 1. valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz.03 0.02 0.4 sunt valabile: — pentru conifere — in tot timpul anului: — pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire. Tabelul 13 Nr. 2 din tabelul 6. sunt prezentati in tabelul 13. Suprafeţe vitrate duble.). în zone neconstruite conf. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. 2 2.a. conf.2 n * α faţadă + 0. crt. „αi” la frecventa de 500 Hz : 2 0. Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaza de-a lungul străzilor. se determina prin analiza eficienţei acestora.015 n * α faţadă . 10.

plexiglas etc. din motive structurale şi estetice (Fig. 56 . 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din diferite materiale. etc. Fig.materiale opace (plăci metalice. reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând de înălţimea şi lungimea barierei. Densitatea superficială a barierei-ecranului se alege de cel puţin 10 kg/m2. plăci de azbociment. Barierele (ecranele) acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări.). . materiale lemnoase. Materialele din care se realizează aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi: . beton şi foaie de acrylic. 12). 12: Barieră acustica înclinată. 13 . astfel încât structura barierei acustice sa aiba o izolarela zgomot aerian Rw de cel puţin 30 dB. Barierele acustice se proiecteza şi construiesc astfel încît să fie o combinaţie vizuală agreabilă pentru si fata de împrejurimile lor.)..Înălţimea barierelor se recomandă a fi limitată la maxim 8 metri. În fig.materiale transparente (foi de sticlă şi elemente de sticlă.. beton armat. oţel. zidărie de cărămidă. aluminiu.

Fig. 14: Barieră acustică din elemente ceramice . 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare Fig.vedere şi secţiuni - 57 .

Fig. 15: Barieră acustică din lemn - vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -

58

Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton - vedere şi secţiuni -

Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea reducerii nivelului de zgomot asigurată de ecranele-clădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A). Ca bariere-ecrane se vor utiliza clădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate corespunzător din punct de vedere acustic. In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.

59

IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot : - evaluarea nivelului de zgomot; - evaluarea nivelului de vibraţii; - compoziţii spectrale specifice. IV.1. Evaluarea nivelului de zgomot Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesară determinarea nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator şi a nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe. a. Metode de determinare Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS 6161/3 "Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metodă de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995 «Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător. Partea 1 : Mărimi şi procedee de bază.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi, seară şi noapte. • Nivelul de zgomot echivalent global, Lech (care se obţine prin măsurare, global, în dB(A), sau pe componente în anumite benzi de frecvenţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul măsurării, la determinarea: - nivelului de zgomot exterior clădirilor; - nivelului de zgomot la bordura trotuarului; - nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane; - nivelului de zgomot la limita incintei; - nivelului de zgomot în interiorul incintei. • În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaţii specifice, prezintă importanţă analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L10 (nivel de zgomot de vârf, care este depăşit în numai 10% din perioada de timp considerată), L50 (nivel de zgomot mediu) şi L90 (nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice: TNI = 4 (L10 - L90 ) + L90 - 30 (dB) • Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplasează pe partea carosabilă sau pe căile cu şine poziţionate pe străzi, se determină: - nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (LC);
60

exprimate în dB (EPNdB). Poziţia microfoanelor trebuie astfel aleasă încât să nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trace prin centrul microfonului şi care ar influenţa câmpul sonor produs de avion. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora să fie orientata în direcţia care poate da cantitatea maximă de informaţii. Rezultatele obţinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu într-o diagramă având în abscisă timpul iar în ordonată EPNdB. Caracteristicile aparaturii de măsurare şi faptul că aparatura de înregistrare şi aparatele indicatoare trebuie să respecte prevederile recomandării CEI 179 privind caracteristicile dinamice ale aparatului indicator. • Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o sursă fixă aflată într-o incintă. . În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi.nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (LSS).nivelul de zgomot produs în regim staţionar (LS). .nivelul de zgomot corespunzător frânării (LF). Metodologia de măsurare presupune următoarele: Cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistrează nivelurile instantanee de zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot percepute efective (EPNL). .. 61 . se determină: .Scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prevăzute în STAS 10183/4-75. .nivelul de zgomot în interiorul incintei. Supravegherea implică efectuarea zilnica a unui număr mare de măsurări pentru obţinerea unei indicaţii asupra nivelului de zgomot. . .Prin supravegherea zgomotului se înţelege măsurarea continuă a nivelurilor de zgomote produse de avioane în cadrul activităţii unui aeroport. prin aplicarea unor corecţii pentru iregularităţile spectrale şi pentru durata zgomotului. . normele romanesti STAS 10183-1/75 şi STAS 10183-4/75. . Metoda pentru calculul nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) este prevăzută în STAS 10183/2-75. .nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (LCX).Standardul STAS 10183-1/75 se referă la supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi şi în vecinătatea acestora şi stabileşte metoda de măsurare a nivelurilor de zgomot.nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (LEG).nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (LPS). cuprind următoarele prevederi generale specifice: .nivelul de zgomot corespunzător accelerării (LA).nivelul de zgomot la limita incintei.

Prevederile specifice din H. se determină şi indicatori suplimentari de zgomot. în special în: a) zonele construite. h) în cazul unei zone liniştite în spaţiu deschis. raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor de seară dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an). sunt L(zsn) şi L(noapte).321/14. măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule. Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării strategice de zgomot. este foarte mică (de exemplu. f) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de seară. În unele cazuri. de echipamentele industriale. unde este cazul. c) când componentele de joasă frecvenţă ale zgomotului sunt importante.04. L(zi) şi L(seară). b) când media numărului de evenimente sonore. echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile. speciali şi a unor valori limită corespunzătoare acestora.G. feroviare şi de infrastructura acestora. a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot. în următoarele situaţii: a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu. d) apropierea unităţilor de învăţământ. g) când există o combinaţie a zgomotelor din surse diferite. Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de evaluare. mai puţin de 20% din timp. c) zonele liniştite din spaţii deschise. mai puţin de un eveniment sonor pe oră). În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora. de aeronave. grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare. 62 . în completare faţă de L(zsn) şi L(noapte) şi. referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice pentru principalele oraşe ale ţării se referă la : Stabilirea cadrului general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot. în special de vehiculele rutiere. e) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de zi. d) când se are în vedere o protecţie suplimentară în timpul zilelor de sfârşit de săptămână sau într-o perioadă particulară a anului." Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiant. în cursul uneia sau al mai multor perioade considerate. b) parcurile.

2. numărul de poziţii ale microfoanelor.înregistratoare ale nivelului de intensitate sonoră. prezintă prin afişaj electronic puterea sonoră a valorilor înmagazinate etc. de ex. . şi în concordanţă directă cu nivelul de presiune acustică ponderată A. L(seară). L(seară). vitezei particulelor. analizoare de frecventă portabile (tipuri 2143. în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB). efectuează analize ponderate A şi liniare.i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale puternice. k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecţia în perioada de noapte. ∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă. numărul şi durata intervalelor de timp de măsurare. caz în care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot). b. pe teren în timp real şi în laboratoare. 1/12 şi 1/24 octavă. etc. 1/3. până la 2. echivalent. 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice pentru măsurări acustice şi de vibraţii. microfoane de mare sensibilitate. ∗ Viteză excepţională a prelucrării. sunt: 1. de clasa 1 conform indicatilor din Publicaţia CEI 651 si categoria P conform 63 .: Lech. Aceste analizoare oferă operatorului posibilitatea utilizării lor. ∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secundă (canal simplu) şi 500 spectre/secundă (bicanal). j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv. de exemplu aparatura. uşor manevrabile "in situ". 3. tehnica de măsurare utilizată. continuu. L(zsn). ce efectuează măsurări simultane ale intensităţii sonore. continuu. Pentru măsurări rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie. tip 2260.2 kHz (bicanal). ∗ Domeniu dinamic variabil. depind de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea terenului din zona urbană analizata. adaptate la diferitele condiţii de mediu şi caracteristici geometrice ale zonelor investigate. Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent în mediul urban. Aparatura de măsurare Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice. . echivalent. ce lucrează cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare. Sistemul de aparate de măsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de presiune ponderată A.1. L10. L(noapte). L(zi).4 kHz (canal simplu) şi 11.analizoare statistice ale mărimilor specifice acusticii construc-ţiilor. 3. după cum urmează: ∗ Analize de 1/1. ∗ Capacitate de înmagazinare echivalentă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octavă. portabile. în diverse moduri. în mod direct sau indirect. sisteme de înregistrare: 3.2. (tipul 4437). Bruel&Kjaer tip 2250.

"C" şi "D". Sistemele de înregistrare a vibraţiilor. 3 ore. diminuare a surselor vibratorii. se va realiza prin masuri specific de eliminare. sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate.să aibă un nivel dinamic suficient astfel încât să permită înregistrarea unor semnale de diverse amplitudini. "impuls" şi "vârf". De asemenea.răspuns eficace "rapid".domeniu de măsură de la 14 dB(A) la 145 dB(A).specificaţiilor din Publicaţia CEI 804. 64 . cu incadrarea acestora in limitele prevazute de norme.măsurarea nivelului de presiune sonoră instantaneu eşantionat fiecare secundă (conform cu standardul japonez). “A” şi toleranţe specifice. în anumite cazuri.posibilitatea de determinare a valorii Lech pentru o perioadă fixată de la 60 secunde la cca.indicarea nivelului expunerii la zgomot (SEL).înregistrare liniară. . Determinarea nivelului vibraţiilor se face pe baza măsurărilor directe. si măsurarea nivelurilor de expunere acustică corespunzătoare evenimentelor discrete. . "încet".2 Evaluarea nivelului de vibraţii In mediul urban protectia constructiilor împotriva vibraţiilor transmise teran.să fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condiţionatoarele de semnal . . Sonometrele au următoarele caracteristici principale: . Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protecţiei împotriva vibraţiilor se face conform normelor in vigoare privind raspunsul dinamic al constructiilor la solicitari de tip vibratoriu si presupune în principal adoptarea unui complex de măsuri de reducere a nivelului vibraţiilor transmise prin teren. pentru înregistrări. "B". care realizeaza performante privind ponderări în timp. produse de surse vibratorii. prin prevederea de soluţii cu amortizori elastici. trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . rezultatele obţinute fiind prelucrate în laborator.ponderare "A". Cu aceste sonometre se efectuează măsurări ale zgomotului din mediul înconjurător. pot fi folosite magnetofoane portabile. pentru construcţii de patrimoniu sau istorice). . rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane conţinute în instrument. . IV. . . frecvenţă. etc. şi de împiedicare a propagării acestora spre clădirile adiacente.

adică minim 200 Hz. se vor adopta măsuri speciale. sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate. diminuare a surselor vibratorii. cu încadrarea acestora in limitele prevăzute de norme.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine. se recomandă alegerea de soluţii constructive cu atenuare mare a vibraţiilor. . se va realiza prin masuri specific de eliminare. Măsurările se vor face de către specialişti.să furnizeze datele de ieşire într-un format transparent. . pentru construcţii de patrimoniu sau istorice).să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe pneuri şi în fig. prezentate exemplificativ în fig. de la caz la caz.17. Pentru a putea controla propagarea vibraţiilor de la sursă către clădiri. Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate. In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran. . 65 ..3 Compoziţii spectrale specifice.să permită înregistrarea digitală astfel încât datele să poată fi prelucrate după înregistrare cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaţiei. cu aparatură tehnică specială caracteristică.să permită eventual înregistrarea continuă pentru mai multe canale pentru a asigura o monitorizare de durată. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în continuare: Zgomotul provenit din traficul rutier se obţine prin analiza spectrelor de zgomot. vitezelor si deplasărilor terenului/construcţiei. În cazul unor sisteme rutiere mărginite de clădiri importante ce trebuie protejate împotriva vibraţiilor provenite din trafic.. pentru obţinerea de valori ale acceleraţiilor. IV. prin prevederea de soluţii cu amortizori elastici.

în cazul autobuzelor. motocicletelor şi tramvaielor. 66 .18. autocamioanelor.17 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule rutiere pe pneuri Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor conţin în special componente de joasă frecvenţă. metrourile. Sursele de zgomot şi vibraţii sunt atât exterioare cât şi interioare caroseriilor considerate ale vehiculului. o constituie trenurile. opririlor. rulării roţilor pe şine. aerodinamică. curburii diferite a căilor de rulare. electromagnetică etc. pornirilor şi variaţiilor de viteză în timpul mersului. O sursă de zgomot şi vibraţii de natură mecanică. în cazul autoturismelor şi troleibuzelor şi componente de frecvenţă medie şi joasă.Fig. Zgomotul produs se datorează structurii preponderent metalice. Spectrele de frecvenţă a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt ilustrate exemplificativ în fig. deci mijloacele de transport pe cale ferată.

specifice metroului. in fig. 19.. se menţionează că nivelul zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 . zgomotul propagat în locuinţe poate atinge valori de 40 .5 m de calea ferată (pentru viteza de 60 km/h). componente de frecvenţe joase şi medii. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2.Fig. în principal. 2000 ...5 . 250 .. 20.18 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule pe şine Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar conţin. 125 . 85 dB(A) la 7. în gama de frecvenţe centrale de o octavă sau de treime de octavă de : 31. sunt prezentate exemplificativ în continuare. 45 dB(A). În unele situaţii defavorabile. Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determină în decibeli. Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar. 4000 şi 8000 Hz ca şi pe filtrul de ponderare A când se obţin dB(A). 1000 . 63 . 21: 67 . 500 . la ieşirea din Bucureşti.

19 68 .Fig.

20 69 .Fig.

21 70 .Fig.

avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvenţe joase (în domeniul 80 . Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte urbane sunt prezentate în capit. II:1. 71 . pe deschidrea Podului Grand situata intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. pieţe.). La aeronave. În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimitează unităţi industriale. spaţii comerciale. respectiv tipul aeronavei. pentru un caz de amplasament: Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucureşti. practic. la care se adaugă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor). o reprezintă traficul aerian. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului diferă în funcţie de tipul motorului. se disting două situaţii caracteristice: . punctiforme (utilaje şi agregate. Spectre de vibraţii ale unor surse de vibraţii urbane sunt prezentate exemplificativ în continuare. (3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului.2.. eşapament etc. (2) la cota superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului. Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost directia vericala. din prezentul normativ. şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane. caracteristică marilor aglomerări urbane. evacuări de gaze. .cazul când sursele pot fi considerate. să se poată respecta nivelurile limită admisibile prevăzute în normele legale în vigoare. trafic de teren . funcţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice. difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc. Nivelul de zgomot al acestor surse se determină şi controlează astfel încât în punctele aflate la limita incintelor.) reprezintă sursa specifică de poluare fonică. În general. trafic suprapus de tren si tramvai. trafic de tramvaie . 200 Hz). sisteme de alarmă. cu amplitudine ce scade pe măsura creşterii frecvenţei.2.. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii . Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic: trafic auto .O altă importantă sursă de zgomot.cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de exemplu: aglomerări de oameni).

05 cm/s 0 -0.0.05 0.05 ) C3 (peak:.02 ) Deplasari (cm) 72 . fisier MO 8 canale.3 ) C7 (peak: 0.05 cm/s 0 -0.2 ) cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s Viteze (cm/s) 0.05 0.00 ) C5 (peak:.05 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak: 0.4 ) C6 (peak: 0.00 ) C7 (peak: 0.6 ) C4 (peak: 2.05 cm/s 0 -0.05 cm/s 0 -0.05 cm/s 0 -0.01 ) C4 (peak: 0.2 ) Acceleration C1 (peak: 1.03 ) Velocity C1 (peak:.0.0.01 ) C2 (peak: 0.6 ) C2 (peak: 2.05 0.05 cm/s 0 -0.05 cm/s 0 -0.05 0. directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 0 -5 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak:.05 0.Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu pachetul de programme de separare a surselor.4 ) C5 (peak: 0.01 ) C6 (peak: 0.05 cm/s 0 -0. Caracteristicile inregistrarilor sunt : Inregistrarea 1 Inregistrarea 2 Inregistrarea 3 Inregistrarea 4 Inregistrarea 5 Inregistrarea 6 Inregistrarea 7 Inregistrarea 8 Inregistrarea 9 Surse de trafic tramvai tramvai tramvai tren tren+tramvai tren metrou (probabil) trafic auto trafic auto Exemplificativ se prezintă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig.0.9 ) C3 (peak: 0. semnal brut. 22: Prelucrari experiment 5.05 0.05 0.

001 cm 0 -0.0.001 0.1 ) C2 (peak: 0.02 0.00 ) C7 (peak: 0.02 0.001 0.000 ) C2 (peak: 0. fisier MCM. directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 0.000 ) C4 (peak:.6 0.6 10 20 Timp (sec) 30 C8 (peak:.001 cm 0 -0.02 0.02 0. semnale datorate metroului.02 cm/s 0 -0.6 0 -0. nefiltrate 8 canale.00 ) C5 (peak:.001 cm 0 -0.02 0.001 ) C5 (peak: 0.6 0 -0.0 ) Acceleration C1 (peak: 0.01 ) C4 (peak: 0.02 cm/s 0 -0.001 cm 0 -0.001 0. semnal brut.000 ) C6 (peak: 0.6 0 -0.001 ) C3 (peak: 0.000 ) C8 (peak: 0.1 ) C7 (peak: 0.02 cm/s 0 -0.6 0 -0.6 0 -0.001 0.0.1 ) C3 (peak:.6 0 -0.001 cm 0 -0.02 cm/s 0 -0.00 ) Deplasari (cm) 73 .001 0.001 cm 0 -0.6 0.6 0 -0.6 0.02 cm/s 0 -0.5 ) C4 (peak: 0.001 0.001 0.6 0.1 ) C6 (peak: 0.0 ) cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s Viteze (cm/s) 0.00 ) C6 (peak: 0.0.0.02 cm/s 0 -0.02 0.02 cm/s 0 -0.00 ) C2 (peak: 0.001 Displacement C1 (peak: 0.6 0.001 cm 0 -0.02 cm/s 0 -0.000 ) C7 (peak: 0.000 ) 5 10 Timp (sec) 15 20 Prelucrari experiment 5.02 10 20 Timp (sec) 30 C8 (peak: 0.001 cm 0 -0.0.6 0 -0.2 ) C5 (peak:.6 0.0.00 ) C3 (peak: 0.00 ) Velocity C1 (peak: 0.6 0.02 0.

000 ) C5 (peak: 0.3 0.3 0.0 ) cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s cm/s/s Viteze (cm/s) Velocity C1 (peak: 0.3 0.0 ) Acceleration C1 (peak: 0.002 0.002 cm/s 0 -0. semnal brut.0005 0.1 ) C6 (peak: 0.3 0.1 ) C5 (peak:.002 0.000 ) C4 (peak: 0.0.002 cm/s 0 -0.0005 0.0 ) C3 (peak: 0.002 cm/s 0 -0.000 ) C6 (peak: 0.3 0 -0. semnale datorate metroului.3 ) C4 (peak: 0.000 ) C8 (peak: 0.002 cm/s 0 -0.0005 cm 0 -0.00 ) 5 10 Timp (sec) 15 20 Deplasari (cm) 74 .0.000 ) 10 20 Timp (sec) 30 Prelucrari experiment 5.0005 cm 0 -0.3 0 -0.0005 0.000 ) C7 (peak: 0.00 ) C3 (peak: 0. filtrate peste 60Hz 8 canale.3 0.3 5 10 Timp (sec) 15 20 C8 (peak: 0.002 0.0005 Displacement C1 (peak: 0.0005 cm 0 -0.002 0.000 ) C3 (peak: 0. fisier MCMF.00 ) C6 (peak: 0.0005 0.0005 cm 0 -0.002 0.002 0.00 ) C5 (peak: 0.002 C2 (peak: 0.0005 0.3 0.0005 cm 0 -0.002 cm/s 0 -0.3 0.0005 0.0 ) C7 (peak: 0.0005 cm 0 -0.3 0 -0.3 0 -0.3 0 -0.3 0 -0.00 ) C4 (peak: 0. directie verticala Acceleratii (cm/s2) cm/s/s 0.0005 cm 0 -0.002 cm/s 0 -0.3 0 -0.0005 0.00 ) C7 (peak: 0.002 0.3 0 -0.0 ) C2 (peak: 0.002 cm/s 0 -0.00 ) 0.002 cm/s 0 -0.000 ) C2 (peak: 0.0005 cm 0 -0.00 ) C8 (peak: 0.

22 În cazul unor surse de vibraţii provenite de la explozii controlate.0.000 ) C8 (peak: 0.000 ) 5 10 Timp (sec) 15 20 Fig.000 ) C6 (peak: 0. Fig.0001 Displacement C1 (peak: 0.0001 0.Reprezentări în domeniul timp şi frecvenţă.000 ) C5 (peak: 0.000 ) C2 (peak: 0.0001 0.0001 cm 0 -0. 23 – Prelucrări tipice în domeniul timp şi frecvenţă al înregistrărilor 75 .0001 cm 0 -0.000 ) C7 (peak: 0.0001 cm 0 -0.0001 0. în continuare în fig.0001 0.23 se prezintă exemplificativ.0001 cm 0 -0.0001 0.0001 cm 0 -0.0001 cm 0 -0.0001 cm 0 -0.0001 cm 0 -0. câteva spectre de vibraţii: 1.000 ) C3 (peak: 0.0001 0.000 ) C4 (peak: 0.0001 0.

agrement tehnic european. modificată şi completată prin HG 796/14.transpusă din Directiva Comisiei Europene 89/106/CEE . Atestarea conformităţii materialelor. denumit în continuare ETA. Economie de energie şi izolare termică.2005 şi HG 1708/21. pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice. mai multe sau toate cerinţele esenţiale. 2.materiale. prezentate în continuare.V. sisteme şi echipamente -. agrement tehnic naţional dacă pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice recunoscute la nivel european. sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea nivelurilor de calitate corespunzătoare. Acest lucru se face prin utilizarea de metodologii şi proceduri pentru evaluarea conformitatii. Igienă. 76 . acestea trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic. asamblate. regional sau local a anumitor condiţii geografice ori climatice. nici un standard naţional recunoscut. 5. poate fi acordat pentru: a) produse pentru care nu există nici un standard european armonizat. respectiv calitatea corespunzătoare a produselor pentru domeniul de utilizare. 6. pot să satisfacă cele 6 cerinţele esenţiale de calitate ale construcţiilor. transpuse prin documentele interpretative şi specificaţiile tehnice definite pentru a asigura satisfacerea cerinţei respective. Unei construcţii îi pot fi aplicabile una.12. .. conform Legii 10 / 1995 privind calitatea în construcţii.2005.07. aplicate sau instalate. se admite introducerea pe piaţă a produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei utilizări preconizate. b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la standardele naţionale recunoscute. documentele elaborate în urma evaluării pot fi: 1. Folosirea diferitelor produse pentru construcţii. Securitate la incendiu. 3. V. Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici încât construcţiile în care urmează a fi încorporate. Rezistenţă mecanică şi stabilitate. Produsele pentru construcţii sunt evaluate în vederea îndeplinirii uneia sau mai multor cerinţe esenţiale. Atestarea conformităţii produselor pentru construcţii Conform HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. în vigoare. în cadrul clădirilor şi/sau a zonelor urbane amenajate. dacă sunt corect proiectate şi executate. . Siguranţă în exploatare. în lucru sau ca intenţie de elaborare. a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de protecţie. sănătate şi mediu. în cadrul sistemelor de clasificare adoptate la nivel european. Protecţie împotriva zgomotului. În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan naţional.1. 2. 4. se face numai după ce este verificată şi atestată conformitatea. anume: 1.

b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile tehnice relevante. pe o etichetă. ale caror indicative de referinta au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Conformitatea va fi stabilită prin încercări sau alte verificări. exprimând nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare. Atestarea conformităţii unui produs presupune ca: a) producătorul să dispună de un sistem de control al producţiei în fabrică apt să asigure că producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante. diferite de modulele şi procedurile de evaluare a conformităţii.3. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii produsului cu cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute. b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european. cu specificatii tehnice recunoscute. pe baza specificaţiilor tehnice. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia Europeană) sau declaraţie de conformitate elaborată de producător pe baza rapoartelor de încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu funcţia de laborator de încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care: a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru constructii. sau c) produsele sunt conforme. după cum urmează: 77 . Produsele care fac obiectul unei atestări a conformităţii vor beneficia de prezumţia de conformitate cu specificaţiile tehnice. eliberat în oricare stat membru al Uniunii Europene. in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate. pe lângă sistemul de control al producţiei aplicat în fabrică. seria C. utilizându-se sisteme de atestare a conformităţii alcătuite pe baza unor metode de control şi evaluare specifice acestui domeniu. Sistemele de atestare a conformităţii produselor se definesc în funcţie de repartizarea sarcinilor între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1 la 4.3. să intervină un organism de certificare notificat pentru a evalua şi supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi. c) Conformitatea produselor pentru construcţii este evaluată numai în raport cu specificaţiile tehnice. pe ambalaj sau pe documentele comerciale însoţitoare ale acestora se aplică marcajul CE. In urma evaluării pe produsele specificate la pct.

d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei. pe bază de: 1) Sarcinile producătoruluia) controlul producţiei în fabrică. 2) Sarcinile organismelor notificate a) încercări iniţiale de tip ale produsului. b) controlul producţiei în fabrică. c) supravegherea continuă.c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit. b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică. B. 78 . c) supravegherea continuă. b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit. pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) încercări iniţiale de tip ale produsului. D.supravegherea continuă. de pe piaţă sau de pe şantiere. pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) încercări iniţiale de tip ale produsului. C.A. b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică. 2) Sarcinile organismelor notificate a) încercări iniţiale de tip ale produsului. Sistem 1 : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat. b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător. pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) controlul producţiei în fabrică. evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică. . evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică. b) controlul producţiei în fabrică. evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică. c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit. 2) Sarcinile organismelor notificate a) certificarea controlului producţiei în fabrică. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat. pe baza: inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică.

în special pentru prelucrarea. Sistem 4 : Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător. Atestarea conformităţii echipamentelor ”maşini industriale” Conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia interna. Se admite introducerea pe piaţa si punerea in funcţiune a maşinilor şi a componentelor de securitate prevazute numai dacă. masină: a) un ansamblu de parţi sau componente legate între ele. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător.inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică. E. circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea. pe bază de: 1) Sarcinile producătorului a) controlul producţiei în fabrică. b) controlul producţiei în fabrică. sunt dispuse şi comandate astfel încât sa funcţioneze ca un întreg.2) Sarcinile organismelor notificate a) certificarea controlului producţiei în fabrică. cu sisteme de acţionare. a animalelor domestice ori a bunurilor. în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat. Termenii folosiţi pentru definire sunt următorii : 1. 79 . după caz. c) un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini diferite ori cu un vehicul-tractor. atunci când sunt corespunzător instalate. reunite pentru un anumit scop. tratarea.pe baza următoarelor sarcini efectuate de el însuşi: a) încercări iniţiale de tip ale produsului. intreţinute si utilizate conform destinaţiei lor. transportarea sau ambalarea unui material. V. 2) Sarcinile laboratorului notificat b) încercări iniţiale de tip ale produsului. în masura în care acest echipament nu este o piesa de schimb sau o unealtă. F. nu afecteaza securitatea şi sănatatea persoanelor sau. b) un ansamblu de maşini care. dintre care cel puţin una este în mişcare. precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate trebuie sa satisfaca cerinţele esenţiale de sanatate şi securitate care le sunt aplicabile. pe baza: .2.

3. informativă.1. Inainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa se asigure si sa poata garanta ca documentatia enuntata mai jos este si va ramane disponibila la sediul sau in scopul unui eventual control: 3.1.2. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau autorizat declara ca masina introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile acesteia. pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată si a cărei defectare sau funcţionare necorespunzatoare periclitează securitatea sau sănatatea persoanelor expuse. insotite eventual de note de calcul. lista: a) cerintelor esentiale prevazute in prezenta hotarare. În cazul masinilor.1. precum si acelora importate). un dosar tehnic cuprinzand: 3.1. este introdusă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat. care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si securitate. Acestea cuprind şi condiţii de proiectare din punct de vedere acustic şi al vibraţiilor. precum si planurile circuitelor de comanda. a prezentului normativ sunt prezentate detaliat cerintele esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor. 2. PROCEDURA DECLARATIE DE CONFORMITATE EC 1. 80 . conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia interna.2. Proceduri pentru evaluarea conformitatii masinilor si componentelor de securitate Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate. la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a indeplini functiile de securitate declarate de producator. cu condiţia sa nu fie un echipament interschimbabil. producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaratie de conformitate EC. 3. componenta de securitate . producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe masina marcajul CE.3. 3.1. planul de ansamblu al masinii. 1. planurile detaliate si complete.. În Anexa 4 . Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeaza producatorul sau reprezentantul sau autorizat sa aplice pe masina marcajul CE. rezultate ale incercarilor etc.componenta care.

Aceasta nu trebuie sa cuprinda planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii.6. accesoriilor ori asupra intregii masini. si c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii. dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari. 2. un exemplar al instructiunilor masinii. 4. cu exceptia instructiunilor masinii.1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata si atesta ca un exemplar al unui tip de masina respecta dispozitiile hotarârii. b) Documentatia mentionata la pct.4.5.1. 3 trebuie pastrata si pusa la dispozitie autoritatilor nationale competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar produs. Cererea contine: 81 . 3. fie de catre el insusi. poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumtiei de conformitate cu dispozitiile hotarârii. 3. 3 trebuie sa fie redactata intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene. la alegerea producatorului. pentru a determina daca aceasta. prin proiectare si constructie. PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP 1. daca se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede incercari. 3. decat daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate. dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie intr-o perioada de timp compatibila cu importanta sa. a) Documentatia mentionata la pct. in cazul unei fabricatii in serie.1. 3. Cererea de examinare EC de tip este inaintata de producatorul sau reprezentantul sau autorizat unui singur organism notificat. orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori laborator competent1). raportul tehnic ce prezinta rezultatele incercarilor efectuate. 3.2. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina. daca se doreste. 2. Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor.7. poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate.1. c) Documentatia mentionata la pct. in cazul fabricatiei in serie. pentru un model de masina.b) standardelor. Neprezentarea documentatiei. 3 nu trebuie sa existe in mod permanent in forma materiala. ca urmare a unei cereri temeinic motivate de catre autoritatile nationale competente. fie de catre un organism sau laborator competent1).

dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari. -planurile detaliate si complete. Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau. pe baza unei cereri motivate. -un exemplar al instructiunilor masinii. 5.a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a masinii.. (2) in timpul examinarii masinii. chiar minore. 3. organismul emite un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. rezultate ale incercarilor etc. b) sa verifice daca standardele. care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si securitate. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator: (1) efectueaza examinarea dosarului tehnic. in cazul in care au fost utilizate. Acest certificat cuprinde concluziile examinarii EC de tip. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu privire la orice modificari. -in cazul fabricatiei in serie. insotite eventual de note de calcul. in conditiile de utilizare prevazute. precum si o lista a standardelor utilizate. organismul trebuie: a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in securitate. o copie a dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate. -descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina. de o precizare a locului unde masina poate fi examinata. indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile. pentru a verifica daca masina respecta cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile. 4. au fost aplicate corect. b) un dosar tehnic care contine cel putin: -planul de ansamblu al masinii. precum si planurile circuitelor de comanda. c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare. pentru a-i evalua corectitudinea si masina prezentata sau pusa la dispozitie. pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la 82 . Comisia Europeana. Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate. daca este cazul. statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si.

şcoli. 6. Organismul care retrage certificatul de examinare EC de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. 7. Măsurările acustice specifice de verificare la receptia lucrărilor. Condiţii de recepţie Recepţionarea lucrarilor de construcţii este reglementată în cadrul HG nr. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul notificat sau intr-o limba acceptata de acesta. sunt cele care atestă încadrarea în limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare. în zone specifice funcţionale ale marilor aglomeraţii urbane. spitale. 83 . în apropierea aeroporturilor. etc. Condiţiile necesare a fi îndeplinite din punct de vedere acustic la recepţia lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane. Se impune efectuarea de măsurări acustice în cazul recepţiei lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a următoarelor tipuri de clădiri şi zone urbane: clădiri de locuinţe. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil. acesta. expunand motivul acestei decizii. in zone industriale. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in acest sens celelalte organisme notificate. informeaza celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana. prin autoritatea competenta. In cazul in care notificarea a fost realizata de catre statul roman.tipul de masina prezentat. VI. vor fi efectuate de laboratoare autorizate pentru acest tip de măsurări din instituţii cu activitate în domeniul de specialitate Acustica construcţiilor şi Acustica urbană. lângă arterele de trafic de diferite categorii. 273 / 1994 privind receptia lucrărilor de construcţii. în apropierea căilor ferate.

Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii. în vederea comparării acestora cu valorile recomandate in legislaţia în vigoare. 84 . verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la faţada clădirilor. Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condiţii speciale de izolare fonică. verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la limita incintelor (industriale sau de alt tip). sunt în principal cele privind: verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei clădiri. sau specialişti atestaţi MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”. este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recepţie intermediare din comisia de recepţie să facă parte specialişti acusticieni de la laboratoare autorizate. verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în interiorul diverselor zone şi dotări urbane. verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în cazul arterelor de trafic din zone urbane.

ţinându-se seama de parametrii şi nivelurile de performanţă. de legătură Stradă de categorie tehnică 1. in dB **) 55 60 65 70 Nivel de zgomot de vârf Llo în dB (A) 70 75 80 85. ANSAMBLUL URBAN: Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe străzi (măsurat la bordura "trotuarului ce mărgineşte artera de trafic.95 *) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte). conform SR 6161-1:2008 şi SR 61611:2008/C91:2009 . 1.Anexe Partea IV: ANEXA 1 Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei “Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a protecţiei acustice trebuie realizată astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaţiului construit urban. tipului şi caracteristicilor acustice ale surselor de zgomot existente. măsurat la 2. de colectare Stradă de categorie tehnică II.1. : Valorile nivelurilor de performanţă reprezintă limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot. crt. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar.1.. Tabelul A.1. să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta sub nici o formă sănătatea utilizatorilor sau desfăşurarea activităţilor specifice acestora. magistrală Nivel de zgomot echivalent Lech *) în dB (A) 60 65 70 75. Valorile sunt cf. 1 2 3 4 Tipul de stradă (conform STAS 10144/190) Stradă de categorie tehnică IV. adecvate numărului.. Nr...00 m de faţada clădirii (conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009): L ech = 50 dB(A) 85 . specificate în continuare: PARAMETRII ŞI NIVELURILE DE PERFORMANŢA CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI „PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI" Obs. atât cel exterior cât şi cel interior construcţiilor. tabelului A.5 m) se stabileşte diferenţiat. la o înălţime de 1.85 Valoarea curbei de zgomot Cz. de deservire Stradă locală de categorie tehnică III. corespunzătoare cerinţei esenţiale a utilizatorilor — „Protecţia împotriva zgomotului". Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit. Se vor adopta diferite măsuri de protecţie. in funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

zone de tratament balneo-climatic. restaurante în aer liber Incintă industrială Parcaje auto Parcaje auto subterane cu staţii service Zone feroviare** Aeroporturi *** 1 2 75 70 3 90* 85 4 5 6 7 8 9 65 65 90* 90 70 90 60 60 85 85 65 85 *) În aceste cazuri timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu. Zone de pasaj L10 în dB(A) 1 2 3 Părţi carosabile • la pasaje cu lungimea L ≤ 200m : . spaţii comerciale. Tabelul A. în dB 40 Spaţiul considerat Parcuri. ***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. crt.3.pe străzi de categorie tehnică III . Tabelul A.2. crt.3.Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane. Nivel de zgomot echivalent Lech în dB(A) 65 65 Valoarea curbei de zgomot Cz în dB(A) Nr. se limitează nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz 45. cinematografe in aer liber Pieţe. 2.pe străzi de categorie tehnică II şi I Pasaje pietonale Staţii de metrou 60 60 80 90 - Parametrul 4: Nivelul de zgomot echivalent măsurat la limitele diverselor zone şi dotări funcţionale din mediul urban. spaţii de joacă pentru copii Stadioane. STAS 10183/3-75. Nr. Valorile sunt conform tabelului A. **) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate. Valorile sunt conform tabelului A.1. 1. zone spitaliceşti Incinte de şcoli. 86 . cea mai apropiată de punctul de măsurare.1. Nivel de zgomot echivalent Lech în dB(A) 45 Valoarea curbei de zgomot Cz. 1. zone de recreere şi odihnă. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic.

8-12 mm/s . Tabelul A.4. 1. viteza pe structură -frecvente : 1-100 Hz <12-20mm/s . măsurat în interiorul diverselor zone şi dotări funcţionale din mediul urban. Tip cladire: Descriere: Tip cladire: Descriere: orice tip (cu exceptia monumentelor). : 87 . Nr. Parametrul 7: Indicele de izolare la zgomot aerian „Rw". în dB. zone spitaliceşti Spaţii de joacă pentru copii Pieţe comerciale Parcaje auto Nivelul de zgomot echivalent Lech în dB(A) 60 Valoarea curbei de zgomot Cz. pentru diferite distanţe de la punctul de explozie. în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate clădirile.Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent. viteza pe structură : 0-100m 100-1500 >1500m 30 mm/s .4. 1. orice tip (cu exceptia monumentelor). Valorile sunt conformf tabelului A. 1. viteza pe structură -frecvente : 1-50 Hz 50-90 Hz <8mm/s . crt. în dB 55 2 45 40 3 4 5 85 70 90 80 65 85 Parametrul 6: Nivelul admisibil al vibratiilor specificat pentru tipuri de clădiri: Tip cladire: Descriere: monumete istorice. 1 Spaţiul considerat Parcuri Zone de recreere şi odihnă zone de tratament balneoclimatic.*) Valorile sunt conform tabelului A.6. 20 mm/s 15mm /s.

25 min.Ia" (dB) funcţie de categoria tehnică a străzilor care sunt amplasate clădirile*) 5 I**) min. 35 min. Tipul declădire Unitatea funcţională dB (A) 4 35 35 35 45 Valoarea admisibil indicelui de izolare aerian . săli de conferinţe — săli de mese — amfiteatre săli de clasă săli de conferinţe — sili de studii. 35 min. 25 min. 30 min. 30 min. 35 min. 30 min. 40 min. 25 min. crt. 30 min. STAS 6156-86 exprimată în : nr. 35 min. 35 min. 30 min. 35 min. 1. 25 min. 40 min.Tabelul A. de ordine al curbei Cz 1 Clădiri de locuit 2 — apartamente — camere de locuit şi apartament — săli de studii. biblioteci — cancelarii — birouri de administraţie — cabinete pentru consultaţii medicale — laboratoare — dormitoare 5 Grădiniţe de copii. 35 min. 25 min. 35 min. 35 min. case de oaspeţi 45 25 30 30 30 30 25 40 35 40 50 30 35 35 35 35 30 45 40 45 40 min.6. Valoarea admisibilă zgomotului interior cf. hoteluri. biblioteci — birouri de administraţie — săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică — saloane (rezerve) 1 — 2 locuri — saloane peste 3 locuri — saloane de terapie intensivă — săli de ope-raţie şi anexe ale acestora — cabinete de consultaţii — cabinete de audiologie — birouri de administraţie — amfiteatru. 35 min. 25 6 II 30 30 30 20 7 III 25 25 25 20 8 IV 20 20 20 20 0 1 2 Cămine. 35 min. creşe — săli de clasă — birouri de administraţie — cabinete pentru consultaţii medicale — săli de mese 3 30 30 30 40 Nr.. 20 20 35 30 30 30 30 35 20 25 20 25 30 25 20 30 25 30 25 20 30 20 20 30 25 25 25 25 30 20 20 20 20 25 20 20 25 20 25 20 20 25 20 20 25 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 10 20 20 3 Spitale policlinici 4 şcoli 30 35 40 30 35 30 35 40 30 45 35 40 45 35 40 35 40 45 35 50 88 .

1. 0 1 2 — birouri de activitate intelectuală — birouri de lucru cu publicul Clădiri tehnicoadministrative şi ale halelor de producţie — centrale telefonice. (prin măsurări conform SR 6161 sau prin calcul conform capit. 20 20 20 20 45 50 min. 25 6 25 20 7 20 20 8 20 20 6 50 55 20 20 20 20 55 55 20 20 20 20 35 50 40 35 40 55 45 40 min. 30 25 20 20 25 20 20 20 20 20 20 20 20 7 Centre de calcul 10 45 min. reparaţii TV. birouri de dispecerat — laboratoare tehnologice (pent r u analize urgente aferente producţiei).continuare Tabelul A.) 3 35 40 4 40 45 5 min. 30 min. croitorii. 25 min. cofetării. 20 20 20 20 Observaţii: *) Tipul de stradă este definit cf. II. unităţi postale. etc. STAS 10141-90 Stradă de categorie tehnică: I — magistrală II — de legătură III — de colectare IV — de deservire locală **) În cazul clădirilor amplasate pe străzi de categoria tehnică I. 25 20 20 20 8 Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţii comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit) 60 65 20 20 20 20 45 50 min. situate in imediata apropiere a halelor de producţie — săli de conferinţe — săli de calculatoare — birouri şi alte spaţii administr. 30 20 min. capit.6.2 din prezentul normativ) 89 .1. — săli de curs — Unităţi de desfacere cu amănuntul: • spaţii pentru activitate de evidenţă operativă şi anexe sociale — spaţii de vânzare şi anexe ale acestora*) — Unităţi de alimentaţie publică: • spaţii de consumaţie (restaurante. berării.2. cizmării. birouri de dactilografie. patiserii) Unităţi de prestări servicii : • spaţii de lucru eu publicul (curatatorii. indicele de izolare la zgomot aerian admisibil se determină în urma precizării valorii reale a nivelului de zgomot echivalent corespunzător străzii.

40 42. 1.2.20 = 124 20 × 4.2.50 = 110 Se cere calcularea nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic.65 25.1.50 = 90 20 × 3. Artera de circulaţie are caracteristicile geometrice conform fig. mărginită de două fronturi de clădiri. Tabelul 1.40 28.65 27.1.3 _____________________ Aria din frontul de clădiri .40 54. pe o perioadă caracteristică T = 3600 s (intre orele 1400— 1500 ) luându-se în consideraţie 4 trasee de tramvai şi 2 trasee de autobuze.40 36. crt.60 = 32 20 × 5.40 15. Fig.40 13.. Tabelul 1.60 = 112 20 × 6.00 = 60 20 × 1..S " aferentă punctului de măsurare „A" este conform Fig 1.ANEXA 2 Exemplificare a realizării calculului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o artera de circulaţie de clasa tehnică 1.40 30. 1.3 şi tabelul 1. Distanţe (m) d d’ D Poziţia surselor de zgomot T1 S5 S6 S1 S2 S3 T2 S4 40. 1.40 17.00 = 140 20 × 5..40 19.40 32. Fig 1. 1 2 3 4 5 6 7 Mijloc de transport Tramvaie Autocamioane Autobuze Microbuze Autoturisme Motociclete Tractoare S A (m 2 ) 20 × 7.2 Nr.15 23.40 38. şi tabelul 1.40 21..2.1. 90 . 1.40 34.0 _______________________ Fig.1.

Fig. 91 . 1.1.

92 . Fig. 1.2. 1.Fig.3.

tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei) parapet beton Autocamioane Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.00 20×1. II. Tabelul 1. Autobuze Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.1.20 = 7.60 = 32.a.60 = 7.00 0.60 = 5.50 = 8.00 16×1.00 20×4. II.80 20×4.) d) k = 10.20 = 14.60×16×0. k ’ = 0 (conform capit.4×20×0.80 16×4.6×20×1.6×16×1.1.00 0.4×20×1.00 0. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei) Microbuze Geam simplu Parapet beton Autoturisme Geam simplu Motociclete Geam simplu Tractoare Geam simplu Parapet beton Geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) Suprafaţa plană din b.20 = 11.00 = 48.00 = 60.6×16×0.1.00 20×0.00 = 80.00 20×1.3. II.00 = 80.20 = 7.60 20×4.8 = 16.00 16×4.60 = 25.2.8 = 12.00 0.00 0.50=4.84 16×4.40 0. din punct de vedere acustic „S " în cazul diverselor mijloace de transport.20 = 14.00 = 20.52 0.6×20×0.a.00 = 20.00 = 16.2.00 16×3.50= 3.00= 64.00 = 80.2.6×16×1.4×20×1.00 = 80.68 16×4.00 0.50 = 10. 0 Mijloc de transport 1 Elemente constructive care intră in componenţa ariei totale 2 A RI A partea stângă 3 „ S i " (m2 ) partea dreaptă 4 1 tramvaie 2 3 4 5 6 7 geam simplu parapet beton geam dublu (60% din suprafaţa faţadei) suprafaţa plană din b.20 = 11.50=6.a.68 16×0. Calculul ariilor diferite.52 0.) c) φ coeficientul care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor φ = 1.00 20×1.2.3 Nr. Stabilirea parametrilor acustici 20×4.20 a) c s pentru asfalt = 0.20 = 9.2.00 = 20.00 0.6×20×0.4×16×1.60 = 3.00 = 64.00 0.00 = 64.60 20×0.20 = 9.60 = 4.1.9 (conform capit.2.20 0.00 = 16.1 (conform capit.00 = 20.00 20×1.00 0.00 = 80.00 20×4.00 16×1. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei).4×16×1.a.4×20×0.00 16 ×1.00 20×1.2.00 = 16.76 0. crt.00 = 64.4×16×0.00 16×1.4×16×0.00 20×3.6×20×1.) b) c zv pentru spaţii fără arbori (n = 0) = 1.) .00 16×1.40 0.80 0. II.00 (conform capit. tencuită şi finisată cu terasit (40% din suprafaţa faţadei) 2.00 = 64.2.50=4.00 = 16.00 16×0.60 16×4.Etapele de lucru 1. conform tabelului 1.

60 6.00 0. crt.60 80. Parapet beton Zonă neconstruită Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.0 8.03 1.04 1.0493 0.15 0.04 1.0 7.2585 3.2552 0.00 16.00 80.03 1.0482 0.00 - 5 64.03 0.2. α1 si α2 conform capit.03 1.40 9.2 9 8 8 8 8 1.04 0.6 94 Mijloc de transport Tramvai ( 1 linie) Autocamioane Autobuze ( 1 linie) Microbuze Autoturisme Motociclete Tractoare S1 34 5 16 116 9 4 .1.e) calculul coeficienţilor medii de absorbţie acustică ai faţadelor.0 16.0 20.15 0.00 0.00 48.60 16.00 7 8 0.00 20.a.2594 0.4 Coef. Zonă neconstruită Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.0440 0.68 24. 1 2 3 4 5 6 7 Tabelul 1.00 0.a.0 14.00 64.2643 0. elem.00 14.0 60.52 7. Nr.04 0.a.00 6.03 0.0554 0.2 5 1.00 18.40 64.2542 0.00 80.80 28. crt Mijloc de transport Suprafaţa caracteristică aferentă ariei “SA” Aria totală “SA” (m2) 3 Arii “Si” (m2) Stânga Dreapta α1 stânga α2 dreapta 0 1 1 Tramvaie 2 Autocamioane 3 Autobuze 4 5 6 Microbuze Autoturisme Motociclete 7 Tractoare 2 Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.2 116 117 117 117 117 1. “αi” coresp.00 4.80 64.8 16 17 17 17 17 1.40 64. II.0427 0.20 22.03 0.03 0.15 0.0440 0.00 11.40 9.8 4 4 4 4 5 3.04 0.00 0.5 Număr de vehicule „ ni / h ” în punctele de măsurare: S3 T1 T2 S4 S5 S6 S2 τi 2 5 5 34 33 33 33 33 1.04 0. Nr.2552 0.00 25.a.0 32.20 4.0528 0.00 11.76 3. Zonă neconstruită 140 112 124 4 80.52 7.2623 0. sunt prezentate în tabelul 1.04 0.00 16.03 1. Definirea traficului Numărul mijloacelor de trafic pe o perioadă de o oră „ ni / h ” şi timpul în care vehiculul străbate distanţa de 20 m.00 0. de abs.0 10.03 0.80 80. „τi”.00 5. Tabelul 1. Zonă neconstruită Geam simplu Parapet beton Zonă neconstruită Geam simplu Zonă neconstruită Geam simplu Zonă neconstruită Geam simplu Parapet beton Geam dublu Suprafaţa b.15 0.68 12.00 90 60 32 110 6 0.00 12.00 4. de constr.00 20.84 22.00 0.0 20.03 1.80 3.5.2.00 16.

76 69.80 85.4 140.65 84.08 64.45 75.4 14.08 79.34 66.73 64.96 84.77 85.34 81.40 84.2 139.4 139.45 85.4 140. in care L i A şi L ext (f) sunt calculate conform capit.62 84.93 84.39 74.4 14.2 20.62 84.90 65.77 80. Sursa de zgomot 1 Tramvai silenţios (2 linii) Tramvai obişnuit 2 (2 linii) Autocamioane Poziţia sursei 2 T1 T2 T3 T4 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S1 S6 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S1 S2 S3 S4 S5 S6 L i A (dB(A)) 3 74.59 84.4 14.73 79.4 14.2 14.06 65.6 39.37 71.4 14.24 85.8 40.6 39.2.4 20.4 14.92 75.6.6 39.2 19.4 20.6 Nr.03 86.93 70.1.45 84.80 70.94 50 ti /h 4 10 10 10 10 40.2 16.4 14.2.4.77 65.6 9 9 19.22 85.8 39.4 14.11 69.4 20.90 80.78 70.4 18 0 1 3 4 Autobuze (4 linii) Microbuze 5 Autoturisme 6 Motociclete 7 Tractoare Zgomot de fond Lext(f) = 76 dB(A) 95 . Tabelul 1. II.4 16. Stabilirea nivelului de zgomot specific „L i A ” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe artera de circulaţie şi a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1. crt.03 80.4 140.2 140.

3.2. din punct de vedere acustic. În fig. căile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme. b) siguranţa şi confortul pasagerilor. pct. diferenţa provine din considerarea mai exactă în cazul calculului cu relaţia extisă exactă a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse L i A . astfel încât circulaţia garniturilor de tren să nu afecteze: a) siguranţa şi confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate.3. A. Circulaţia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime.1. A. montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.1.). conform reglementărilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi.3.5.1. pct. are loc prin galerii (simple sau suprapuse) şi tuneluri. b) şine tip „60". Proiectarea se va face astfel încât in timpul funcţionării metroului. A. A. Elemente de proiectare A. —condiţiile de durabilitate ale structurii galeriilor şi liniilor de metrou (cf.2.3. precum şi reflexiilor dintre fronturile de clădiri.. II.2. A. exemplificativ se prezintă următoarele două sisteme uzuale clasice: a) şine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.).5. Prezenta anexă se referă la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor şi staţiilor de metrou.3.2. în fig. a clădirilor supuse la acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului (cf. pentru cazul şinelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.3. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou. nivelul de zgomot echivalent are valoarea Lext(f) = 74 dB(A). 96 .Observaţie: Calculat cu relaţia simplificată orientativă din capit. este reprezentat cazul şinelor amplasate pe blocheţi de beton. Analog.3.3. ANEXA 3 Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou A. să fie respectate: —limitele admisibile de exploatare normală.

2. Fig.3. A.1.3. 97 .Fig. A.

in cazul unei galerii avand radierul la cote superioare fata de lreferinta Fig. —grosime placă intermediară. Observatie: l1 distanta conform relatiei A. Proiectarea corespunzătoare. —grosime radier.3.3.Elemente de calcul A. ţinându-se seama de condiţiile admisibile din punct de vedere acustic. în cazul galeriilor suprapuse. sau posibil existente. cf. A.3.1. fig.3. a secţiunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se următoarele dimensiuni: —adâncime şi grosime galerie. existente. 98 .3. A.4. cu tipul de şină ales şi amplasarea galeriei faţă de clădirile riverane traseului.3.

3 34.1.8 38.8 33.1 42.).1 43.3 43.8 25.8 45.3.6 39.3.3 37.1. „ ∆Lr”.3 35.8 40.8 46.3 6 34.5 47.6 45.7 42.3 10 29. (faţă de valorile din tabelul A.8 30.8 39.3 43.5 52.5 41.3 32.3 44.8 43.2 49. se prezintă niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou.2 43.8 37.În tabelul A.2 29.7 44.3 34.3 47.3 42.6 46.3 39.8 30.5 41.3 51.4.8 40.4.3 42.8 28.8 42.8 39. ce se determin ă în mod aproximativ cu rela ţ ia: ∆Lr = 40 lg în care: d d0 (A.8 37.8 44.3 39.5 53.8 36.3.1 41.1 48.3 36.8 30.3 35.8 51.3 42.7 49.2 44.8 34.3 41.3 42.8 41.2 39.8 41.3 46.1 42.3 47.8 33.3.7 47.8 36.7 32.7 14 36.8 47.5 48.1.2 37.5 50 28 38 39.3 36.8 40.3 43. la cote superioare celor din figură (mai aproape de suprafaţa terenului).3 44. „∆Lh”. figurii A.1. însă.5 31.8 38.8 31.3 41.7 43.3.3 39.8 42.3 30.8 24. fiind dispus.6 41.5 8 31.6 34.3 40. de 100 cm (determinată conform figurii A.8 42.8 30.3 49.5 45 36.3 40.3 35.5 51 53.3.6 35.8 40.2 35 37.8 39.1 48.3 45.8 34.3 29.3.8 50.) ce se determină în mod aproximativ cu relaţia: ∆Lh = 20 lg în care: l l1 (A.2 41 43.3 49/lemn balast 60/blocheţi 60/lemn balast A.1 37.6 40.3 37.8 47.3 38.3 33.3 41.2 40 42.8 31.5 46.8 56.2 44.3 52.8 32.1 43.8 51.2 48.8 37.3 48.2 54.8 52. Niveluri de zgomot produse de trecerea unei rame de metrou Tipul de şină 49/blocheţi Mod de amplasare Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm Direct pe sol Pe planşeu 90 m Pe lanşeu 80 cm Pe planşeu 70 m Pe planşeu 60 cm L (dB(A)) …pentru distanţa de … m 5 35.3 40.6 44.3.8 45.3.3 50.7 51.7 38.7 36.8 41.3.3 38.5 43.1 47.1 49. 99 .. În cazul unor galerii simple al căror radier păstrează grosimea celui al galeriei inferioare din figura A.3 40.3 43.6 39. Tabelul A.6 33.1.) „ l 1 ” – este distanţa reală la care se găseşte clădirea faţă de traseul considerat.) „ l ” – este distanţa de referinţă (determinată cf.) d0 – este grosimea de referinţă.3 18 34. în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot (la trecerea unei garnituri de tren).6 45.8 35.8 26.3.8 38.3 12 38.1 38.8 47.8 35.8 45.7 45.7 7 33 43 44.3.8 47.1 36.3 20 33.3.6 36.7 40.8 42.1.3 9 30. A.8 35.3 16 35. executată cum se arată in fig.3 46. în clădiri amplasate la diferite distanţe faţă de pereţii unei galerii duble.6 40.3.7 46.6 41.2 41.2 33.3.1 39.3.5 46.2.3 46 48.8 46.3 45.3 34.2.3 28. In cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mică de 100 cm.2 46 48.1 44.6 50.3 46.6 38.8 29. A. în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot faţă de valorile din tabelul A.

7 din STAS 12025/2-81) rezultă următoarele: . Limitele admisibile". paragraful 2. în relaţia A. Limite admisibile privind zgomotul şi vibraţiile A. De exemplu: in interiorul unei locuinţe. De exemplu: în interiorul unei locuinţe. se introduce grosimea minimă a elementului de reazem al patului căii de rulare. A.. paragraful 2. tabelului 2. Admiţând că durata maximă a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou raportată la perioada de referinţă se încadrează în cat. limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot produs de trecerea metroului este cea mai mică dintre următoarele două valori : ● 45dB(A).Limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot..6. pentru care se stabileşte nivelul admisibil).1.2. precum şi pentru îndeplinirea condiţiilor de durabilitate a structurii galeriilor. a clădirilor supuse la acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului. ● valoarea corespunzătoare zgomotului de fond (definit conform STAS 6156-86) la care se adaugă 15 dB. Observaţie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitentă a cerinţelor de confort şi durabilitate. produs de trecerea metroului este Az92.5. Limite admisibile de nivel de zgomot si parametrii de izolare" şi STAS 12025/2-81 „Acustica în construcţii.Limita admisibilă a nivelului maxim de vibraţii. 3 (cf.d = este grosimea reală a radierului Observaţie: În cazul tunelurilor. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri.3. sau liniilor de metrou. paragraf.1. la care se adaugă 10 dB(A).5 la care se adaugă 12 vibrari. respectiv Az 86. se recomandă ca 100 . în scopul respectării condiţiilor prevăzute în paragraful A. limita admisibilă a nivelului maxim. din punct de vedere acustic. 2.5. respectiv Cz 40. înregistrat într-o unitate funcţională dintr-o clădire este egală cu valoarea prevăzută in STAS 6156/86. .3.2. din STAS 6156-86 respectiv tabelul 3. se stabilesc în conformitate cu prevederile prescripţiilor: STAS 6156-86 . Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Vibraţiile şi zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca fiind ale unei acţiuni izolate (in contextul întregii perioade de referinţă.3. paragraf 2.Acustica în construcţii. de vibraţii.3. înregistrat într-o unitate funcţională este egală cu valoarea prevăzută în STAS 12025/2-81. Limitele admisibile de exploatare normală.

conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini din productia interna. el trebuie apoi sa o proiecteze şi să o construiasca luând în considerare aceasta apreciere. ANEXA 4 (informativă) Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. Scopul măsurilor adoptate trebuie sa fie eliminarea oricarui risc de accidentare pe întreaga durată de viaţa previzibilă a maşinii. inclusiv fazele de montare şi demontare. f(Hz) Valori eficace maxime ale acceleraţiei (m/s2) 1 0.3. se admite ca verificarea să se facă pe elementele de beton verticale ce mărginesc patul căii de rulare (în staţii. pe peron).2.05 16 0. Tabelul A. în ordinea indicata: 101 .6 Observaţie: În cazul în care măsurările pe radier nu sunt posibile.3 125 0.pe radierul de sub calea de rulare.035 8 0. Principii de integrare a securităţii a) Maşinile trebuie construite astfel incât sa fie apte să-şi îndeplinească funcţia.03 2 0.08 31. să poată fi reglate şi intreţinute fără ca persoanele să fie expuse riscului. producatorul trebuie să aplice următoarele principii.16 63 0.5 0. precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate. vibraţiile înregistrate lângă elementul vertical ce mărgineşte radierul să nu depăşească valorile din tabelul A. Cerinţele esenţiale pentru sănatate şi securitate sunt grupate în funcţie de pericolele pe care le acoperă. atunci cînd aceste operaţii se efectuează în condiţiile prevăzute de producator.3.03 4 0.1.2. b) La selectarea celor mai adecvate soluţii. Producatorul are obligaţia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care exista la masina sa. sunt următoarele: 1. Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate. chiar în cazul în care riscurile de accidentare rezultă din situaţii anormale previzibile.

Părţile interne care necesită inspectare frecventă. maşina trebuie proiectata şi construita pentru a fi utilizată fără riscuri datorate umplerii. disconfortul. zonele de reglare şi mentenanţa trebuie prevăzute cu un iluminat adecvat.Iluminat Producătorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet. instrucţiunile trebuie să atraga atenţia utilizatorului asupra modalităţilor constatate din experienţa că pot aparea. 1. In special. 102 . ci şi utilizări care pot fi aşteptate în mod previzibil. utilizării. Materiale si produse Materialele întrebuinţate pentru construcţia maşinii sau produsele folosite şi rezultate în timpul utilizării acesteia nu trebuie să pericliteze securitatea sau sănatatea persoanelor expuse. întreţinerea şi utilizarea ei fără riscuri. În alte cazuri. chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate normală. -să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitaţii incomplete a măsurilor de protecţie adoptate. Maşina trebuie proiectată astfel încât să se evite utilizarea sa anormala. manuşi etc. e) La proiectarea şi construirea maşinilor producătorul trebuie să ţina seama de constrângerile la care este supus operatorul.2. în care maşina nu trebuie utilizată. ca rezultat al utilizării necesare sau previzibile a echipamentului individual de protecţie (cum ar fi: încaltaminte.-să elimine sau să reduca riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de maşini cu securitatea intrinsecă). să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice. recuperării sau evacuării. d) În condiţiile prevăzute pentru utilizare. c) La proiectarea si construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producătorul trebuie să ia în considerare nu numai utilizarea normală a maşinilor. ţinându-se seama de principiile ergonomice. -să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate.). 1. atunci când sunt folosite fluide. dacă o astfel de utilizare poate genera un risc.3. dacă este necesar. că nu exista străluciri orbitoare iritante şi că nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate iluminatului pe care l-a prevăzut. folosirea unui echipament individual de protecţie. adecvat pentru operaţiile la care absenţa acestuia poate cauza un risc. oboseala şi stresul psihic ale operatorului trebuie reduse la minimum posibil. f) Maşina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care să permita reglarea. Producatorul trebuie să se asigure că nu exista zone de umbră care pot cauza disconfort.

ele trebuie proiectate şi construite astfel încât: -să reziste solicitărilor din timpul utilizării normale şi celor ale factorilor externi.1.3. marcate corespunzător. -dispuse în aşa fel incât să permită funcţionarea lor in securitate. -atunci când are loc o modificare semnificativă în condiţiile de funcţionare.). -proiectate astfel încât deplasarea organului de comandă să fie în concordanţă cu efectul său. fără ezitare sau pierdere de timp şi fără echivoc. modulul pentru instruirea roboţilor. cu excepţia unor anumite organe de comandă acolo unde este necesar. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă Sistemele de comandă trebuie proiectate şi construite astfel încât să fie sigure şi fiabile. -erorile de logică să nu conducă la situaţii periculoase. O atenţie specială trebuie acordată dispozitivelor pentru oprirea de urgenţă care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitări considerabile.Organe de comanda Organele de comandă trebuie să fie: -vizibile si identificabile cu usurinţă şi. Aceeaşi cerinţa se aplică: -atunci când se reporneşte masină după o oprire datorată oricarei cauze.1. 2.2. -amplasate în afara zonelor periculoase. 103 . Comenzi 2. Proiectarea maşinii pentru uşurarea manipulării Maşina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie: -să poată fi manipulata în condiţii de securitate. cum ar fi: oprirea de urgenţă. într-un mod care să prevină apariţia unei situaţii periculoase. fără provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvata. -dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare. -construite astfel încât să reziste solicitarilor previzibile. atunci când este necesar. 2. Pornire Maşinile trebuie să poată fi pornite numai prin acţionarea voluntară a organului de comandă prevazut în acest scop. -să fie ambalată sau să fie proiectată astfel încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate. In special. -proiectate sau protejate astfel încat efectul dorit. dacă implică un risc. 2. să nu fie posibil fără o acţionare intenţionată. suporturi speciale etc.4.

-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost deja transmisa. Oprire de urgenta Fiecare maşină trebuie prevazută cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenţă. Fiecare poziţie a selectorului trebuie să corespundă numai unui singur mod de funcţionare sau de comandă. Selectorul modurilor de functionare Comanda selectorului modurilor de funcţionare trebuie să aibă prioritate la îndeplinire faţă de toate celelalte comenzi.6.2. 104 . -oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata. -nici o parte mobila a masinii sau piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata. 2. Defectarea circuitului de comanda Un defect in logica circuitului de comanda sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de comanda nu trebuie sa conduca la situatii periculoase. Dispozitiv de oprire Oprire normala Fiecare maşina trebuie prevăzută cu un organ de comandă care sa permită oprirea completă a maşinii în condiţii de securitate. -oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost transmisa. 2. care sa permită evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere. cu excepţia comenzii pentru oprirea de urgenţă.5.7. 2. restabilirea după o întrerupere sau variaţia de orice fel a alimentării cu energie a maşinii nu trebuie sa conducă la o situaţie periculoasă. In special: -masina nu trebuie sa porneasca neasteptat. In special: -masina nu trebuie sa porneasca neasteptat. -nici o parte mobila a masinii sau o piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata. -dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa. -oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata.4. Defectarea alimentarii cu energie Intreruperea. -dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.

Riscuri asociate masinilor combinate Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite. oricare dintre partile componente care nu sunt protejate. 3.5. Riscuri datorate suprafetelor. ea trebuie proiectata si construita astfel incat fiecare parte componenta sa poata fi utilizata separat. 105 . cu inlocuirea manuala a piesei dupa fiecare operatie (masina combinata). trebuie incorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate in instructiuni. fara ca celelalte parti componente sa constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusa. atunci cand sunt utilizate asa cum este prevazut de producator. Daca prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevazuta nu se asigura stabilitate suficienta. trebuie sa existe posibilitatea de a porni si de a opri. 3. 3. coroziune si abraziune. In acest scop. in special in ceea ce priveste fenomenele de oboseala.2. Riscuri datorate caderii sau ejectarii de obiecte Trebuie luate masuri pentru prevenirea riscurilor datorate caderii sau ejectarii de obiecte (de exemplu: piese de prelucrat. muchiilor sau unghiurilor Atat cat le permite destinatia. Protejarea impotriva pericolelor mecanice 3. scule. sa prezinte stabilitate suficienta.2. de cadere sau de deplasare neasteptata. 3. pentru a permite utilizarea sa fara risc de rasturnare.3. Risc de rupere in timpul functionarii Diferitele parti ale masinii. deseuri etc. aschii.8. Stabilitate Masina. unghiuri ascutite sau suprafete cu rugozitate mare.1. Rezistenta materialelor folosite trebuie sa fie adecvata caracteristicilor mediului de munca prevazut de producator. fragmente. in conditiile prevazute de functionare (cu luarea in considerare a conditiilor climatice. care pot cauza leziuni. partile accesibile ale masinii nu trebuie sa prezinte muchii taioase. componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel incat. separat. atunci cand este necesar). Software Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa fie usor de utilizat.4. precum si legaturile dintre ele trebuie sa poata rezista solicitarilor la care sunt supuse. 3.). imbatranire.

1. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite (de exemplu. daca este posibil. prin limitarea accesului numai in zona unde operatia trebuie efectuata.2.8. Cerinte speciale pentru protectori 4. Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor. pentru mentenanta. instructiuni si. -sa limiteze cat mai putin urmarirea vizuala a ciclului de lucru.1.7. In cazurile in care. -sa nu genereze nici un risc suplimentar.3. Alegerea protectiei impotriva riscurilor asociate partilor mobile Protectorii sau dispozitivele de protectie utilizate pentru a proteja impotriva riscurilor asociate partilor mobile trebuie selectate in functie de tipul riscului. pentru ca aceasta sa poata fi deblocata in conditii de securitate. Caracteristici cerute pentru protectori si dispozitive de protectie 4. construite si dispuse astfel incat sa fie evitate pericolele sau. daca pericolele persista. ea trebuie proiectata si construita astfel incat selectarea si reglarea acestor conditii sa poata fi efectuata printr-o modalitate fiabila si in conditii de securitate. Protectori ficsi Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur in pozitie. 4. este posibil sa se produca un blocaj. 106 . fara ca protectorul sau dispozitivul de protectie sa fie demontat. producatorul trebuie sa asigure dispozitive sau scule specifice. un marcaj pe masina. Prevenirea riscurilor asociate partilor mobile Partile mobile ale masinilor trebuie proiectate. -sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa. Cerinte generale Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie: -sa fie de constructie robusta. trebuie prevazute cu protectori sau dispozitive de protectie.2. -sa nu fie scurtcircuitate sau facute inoperante cu usurinta. Trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentala a pieselor mobile implicate in functionare. in pofida masurilor de precautie luate. 3. astfel incat sa fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente. eventual.6. viteze diferite sau surse de alimentare cu energie diferite). -sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea sculelor si. 4. 3. de asemenea.

fara utilizarea sculelor.2. -sa poata fi reglate numai printr-o actiune intentionata. -persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile o data ce acestea au pornit. construita si echipata astfel incat toate pericolele de natura electrica sa fie sau sa poata fi prevenite.2. in concordanta cu natura sarcinii de munca.3. B. o data ce acestea au pornit. astfel incat sa se previna pornirea partilor mobile atat timp cat ele pot fi atinse si sa declanseze o comanda de oprire atunci cand nu se afla in pozitia inchisa. Masuri de protectie impotriva altor pericole 5. -sa fie reglabili cu usurinta. chei etc. -absenta sau defectarea oricareia dintre componentele lor sa impiedice pornirea si sa provoace oprirea partilor mobile. cum ar fi utilizarea unei scule.. chei etc. Protectori mobili A. -persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile. ea trebuie proiectata. -sa reduca cat mai mult posibil riscul de ejectare. 4. -protectia impotriva oricarui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si incorporati in sistemul de comanda astfel incat: -partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator. 4. Protectori reglabili de limitare a accesului Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale partilor mobile strict necesare in procesul de lucru trebuie: -sa fie reglabili manual sau automat. Alimentare cu energie electrica Daca masina este alimentata cu energie electrica. sa ramana fixati de masina atunci cand se afla deschisi. Protectorii mobili de tipul A trebuie: -pe cat posibil. protectorii nu trebuie sa ramana in pozitie in absenta elementelor lor de fixare.Atunci cand este posibil. 5. 4. Cerinte speciale pentru dispozitive de protectie Dispozitivele de protectie trebuie proiectate si incorporate in sistemul de comanda astfel incat: -partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator.1. -sa fie asociati cu un dispozitiv de interblocare. 107 . cum ar fi utilizarea unei scule.2. -absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa impiedice pornirea ori sa provoace oprirea partilor mobile.. -sa poata fi reglati numai printr-o actiune intentionata.3.

6.). daca din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil. daca asa ceva nu este posibil. conductori etc. Alimentare cu alta forma de energie decat cea electrica Daca masina este alimentata cu alta forma de energie decat cea electrica (de exemplu. pulberile. Aceeasi informatie trebuie sa existe pe partile mobile si/sau pe carcasele lor atunci cand sensul de miscare trebuie cunoscut pentru a evita un risc. 5.2. 5. prin informatii care trebuie sa existe pe conducte. Temperaturi externe Trebuie luate masuri pentru eliminarea oricarui risc de leziune prin contactul sau apropierea de parti ale masinii ori de materiale aflate la temperatura foarte inalta sau foarte scazuta. 5. atunci cuplarile gresite ale conductelor de fluid sau ale conductorilor electrici trebuie impiedicate prin forma constructiva sau. trebuie luate masurile necesare pentru a-l preveni sau.5. 5. Daca acest risc exista. prin informatii care sa existe pe aceste parti si/sau pe carcasele lor. care pot fi o sursa de risc. trebuie evitate prin forma constructiva a acestor parti sau. Incendiu Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de supraincalzire produse de insesi masinile sau de gazele. Orice informatie suplimentara care poate fi necesara trebuie specificata in instructiuni. Electricitate statica Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat sa previna sau sa limiteze aparitia sarcinilor electrostatice periculoase si/sau sa fie prevazute cu un sistem de descarcare a acestora.4.3. construita si echipata astfel incat sa previna toate pericolele potentiale asociate acestor tipuri de energie. vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de masini. energie hidraulica. pentru a-l face nepericulos. si/sau pe sistemele de cuplare. Daca o greseala de cuplare poate fi o sursa de risc. ea trebuie proiectata. daca asa ceva nu este posibil. pneumatica sau termica etc. lichidele. 108 . Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci.5. Erori de montaj Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor parti ale masinii.

tinandu-se seama de progresul. Echipamente laser Daca este utilizat un echipament laser. Zgomot Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian sa fie reduse la cel mai scazut nivel. Radiatii exterioare Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat radiatiile exterioare sa nu perturbe functionarea lor.7. Aceleasi masuri trebuie luate daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva. 5. trebuie luate in considerare urmatoarele prevederi: -echipamentul laser de pe masini trebuie proiectat si construit astfel incat sa se previna orice radiatie accidentala.5.12. 5. in ceea ce priveste riscul de explozie. lichidele.8. iar efectele acesteia asupra persoanelor expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase. -reducerea la minimum a efectelor oricarei explozii care se poate produce. 5.10. prevederilor specifice in vigoare. la sursa. tinandu-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea mijloacelor de reducere a zgomotului. Vibratii Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din vibratiile produse de masina sa fie reduse la cel mai scazut nivel. pulberile. astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de masini. Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sa se conformeze. -prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv. In acest scop producatorul trebuie sa ia masuri pentru: -evitarea unei concentratii periculoase a produselor. in special. 5. Radiatii Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat orice emisie de radiatie generata de masina sa fie limitata la cantitatea necesara pentru functionarea sa. Explozie Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi masinile sau de gazele. 109 .9.11. 5.

masinile trebuie echipate astfel incat substantele mentionate sa poata fi retinute si/sau evacuate. Mentenanta 6. dezechilibrare sau cadere Partile masinii. Acces la postul de lucru si la locurile de interventie Producatorul trebuie sa prevada mijloace de acces (scari fixe. Mentenanta masinii Locurile de reglare. Daca pericolul exista. Daca masina nu este inchisa in timpul functionarii normale. daca acest lucru nu este posibil. 5.-echipamentul laser de pe masini trebuie imprejmuit astfel incat radiatia directa. cu mijloace de chemare in ajutor. construite sau echipate cu mijloace care sa permita persoanelor expuse sa nu ramana inchise in acestea sau. dezechilibrarii sau caderii pe acestea ori in afara acestora. curatare si intretinere trebuie sa poata fi efectuate in timp ce masina este oprita. 6. operatiile trebuie sa poata fi efectuate fara risc. pe care este posibil sa se deplaseze sau sa stationeze persoane.1. 110 . Daca una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi indeplinite din cauza unor motive tehnice. 5. Risc de alunecare. Operatiile de reglare. radiatia produsa prin reflectie sau prin difuzie si radiatie secundara sa nu afecteze sanatatea. gaze etc.14.) pentru a permite accesul in conditii de securitate. lichidelor.15. dispozitivele de retinere si/sau evacuare mentionate la paragraful precedent trebuie situate cat mai aproape posibil de sursa de emisie. vaporilor sau altor deseuri pe care le produc. Emisii de pulberi. pasarele etc. ungere si mentenanta trebuie amplasate in afara zonelor periculoase. Masinile trebuie proiectate. de reglare si de mentenanta. trebuie proiectate si construite in scopul prevenirii alunecarii. scari mobile. reparare.2. 5. in toate amplasamentele folosite pentru operatiile de productie.13. mentenanta. construite si/sau echipate astfel incat sa poata fi evitate riscurile datorate gazelor. 6. pulberilor. Risc de a ramane inchis in masina Masinile trebuie proiectate. -echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe masini trebuie sa fie astfel incat radiatiile laser sa nu genereze nici un risc pentru sanatate.

6. pentru a nu suprasolicita operatorul. Interventia operatorului Masinile trebuie proiectate. 6. Prin exceptare de la cerintele de mai sus. In aceste cazuri trebuie luate masuri speciale pentru a asigura securitatea operatorului.1. Ele trebuie sa poata fi blocate. de exemplu. Curatarea partilor interioare Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat curatarea partilor interioare care au continut substante sau preparate periculoase sa fie posibila. construite si echipate astfel incat sa fie limitata necesitatea interventiei operatorului.3. fara a patrunde in interiorul lor. 6.5. din faza de constructie. Dupa separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normala a oricarei energii remanente sau inmagazinate in circuitele masinii. de asemenea. Ele nu trebuie sa fie in cantitate excesiva. 111 . In cazul masinilor alimentate cu energie electrica printr-o fisa conectata la o priza. Daca interventia operatorului nu poate fi evitata. daca operatorul nu are posibilitatea sa verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces. Separare de sursele de energie Toate masinile trebuie prevazute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie. daca reconectarea poate periclita persoanele expuse. Dispozitive de informare Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de inteles. de protejare a informatiei. pentru a se permite efectuarea curatarii cu minimum de pericol. producatorul trebuie sa ia masuri. blocabil. ea trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta si in conditii de securitate. in scopul. anumite circuite pot ramane conectate la sursele lor de energie.4. de iluminare a partilor interioare etc. de asemenea. separarea prin scoaterea fisei este suficienta. fara risc pentru persoanele expuse. orice golire necesara trebuie sa fie posibila din exterior. Mijlocul de separare trebuie sa fie. Daca este absolut imposibil sa fie evitata patrunderea in interiorul masinii. 7. de mentinere a prinderii pieselor. Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Mijloace de informare 7.

). dulapuri electrice. In plus. la cerere.Daca sanatatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare in functionarea unei masini nesupravegheate. masa etc. Avertizare asupra riscurilor remanente Daca riscurile persista in pofida tuturor masurilor adoptate sau in cazul riscurilor potentiale care nu sunt evidente (de exemplu. -anul de fabricatie. viteza maxima a anumitor parti care se rotesc. cel putin. -numarul seriei. daca exista. aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic sau luminos adecvat. daca masina este construita de producator pentru a fi utilizata intr-o atmosfera potential exploziva. (1) din hotarare trebuie sa cuprinda aceeasi informatie. -marcajul. Pe masina trebuie sa figureze. Operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa verifice in orice moment functionarea acestor dispozitive de avertizare. durabil si fara ambiguitate. masa ei trebuie indicata vizibil. Dispozitive de avertizare Daca masina este echipata cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc. acestea trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de perceput.3. 7. 7. 112 .).). diametrul maxim al sculelor care pot fi montate. cu informatiile urmatoare: -numele si adresa producatorului. surse radioactive. 2 alin. pericol intr-o zona nevizibila etc. aceasta informatie trebuie indicata pe masina. -indicarea seriei sau a tipului. producatorul trebuie sa prevada avertizari. de asemenea. insotita.4. informatii complete referitoare la tipul acesteia si esentiale pentru utilizarea ei in conditii de securitate (de exemplu. si de o exprimare in limbile intelese de operatori. Marcare Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil. 7.2. Daca o parte a masinii trebuie manipulata in timpul utilizarii cu o instalatie de ridicat. Echipamentul interschimbabil la care se refera art. prin pictograme usor de inteles si/sau elaborate in una dintre limbile tarii in care urmeaza sa fie folosita masina. descarcarea unui circuit hidraulic. Ele trebuie sa se conformeze reglementarilor referitoare la culori si semnalizari de securitate. Astfel de avertizari trebuie realizate de preferinta.

urmatoarele: -o repetare a informatiilor marcate pe masina. unitatile care asigura service-ul etc. in cazul masinilor 113 . Documentatia tehnica in care se descrie masina trebuie sa prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. c) Instructiunile trebuie sa contina desenele si schitele necesare punerii in functiune.). Instructiuni a) Toate masinile trebuie insotite de instructiuni care sa includa.7. fiecare masina trebuie insotita de o traducere a instructiunilor in limba sau limbile tarii/tarilor in care masina va fi utilizata si de instructiunile in limba originala. pot fi elaborate numai in una dintre limbile Comunitatii.2c). -instructiuni pentru efectuarea in conditii de securitate a: ▪ punerii in functiune.7. atunci cand este necesar. demontarii. daca sunt necesare. cu exceptia numarului seriei (a se vedea pct. Aceasta traducere trebuie efectuata de catre producator sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina in zona lingvistica respectiva. ▪ manipularii. pentru uzul personalului specializat angajat al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat. f) si. 1. trebuie transportate separat. ▪ instalarii. mentenantei. ▪ functionarii. Prin derogare de la aceasta cerinta. daca este necesar. b) Instructiunile trebuie elaborate in limba romana sau in limba unui stat membru al Uniunii Europene de catre producator sau de reprezentantul sau autorizat. indicandu-se masa masinii si a diferitelor parti.5. verificarii functionarii corecte si.1.4). in special cele referitoare la securitate. cel putin. ▪ reglarii. 1. -instructiuni de invatare. -conditiile prevazute pentru utilizare. repararii masinii. La punerea in functiune. impreuna cu orice informatie suplimentara necesara pentru a facilita mentenanta (de exemplu. Daca este necesar. -postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori. instructiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor in care masina nu trebuie utilizata. adresele importatorului. care. -caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masina. precum si toate instructiunile utile. inspectiilor. ▪ mentenantei (service si reparatii). cunoscute de acel personal. d) Nici o documentatie in care se descrie masina nu trebuie sa fie in contradictie cu instructiunile care se refera la aspectele de securitate. instructiunile de mentenanta. in sensul pct. ▪ montarii. de regula.

daca aceasta depaseste 70 dB (A). la posturile de lucru. daca aceasta depaseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa). daca nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A. formularea si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie facute cu luarea in considerare.tinute in mana si/sau dirijate cu mana. tipul si masa fundatiei etc. instructiunile trebuie sa prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu. nivelurile de presiune acustica trebuie masurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii si la o inaltime de 1. depaseste 85 dB (A). Producatorul trebuie sa indice conditiile de functionare a masinii in timpul masurarilor si metodele care au fost folosite pentru masurare. In cazul masinilor de dimensiuni foarte mari. in locul nivelului de putere acustica poate fi specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent in pozitii precizate din jurul masinii.60 m fata de sol sau de platforma de acces. asa cum se mentioneaza la pct. h) In cazul masinilor care au fost prevazute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti. f) Instructiunile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de masina. in afara de respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus. utilizarea amortizoarelor. e) Daca este necesar. Daca postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite. la astfel de operatori. acest fapt trebuie specificat. instructiunile trebuie sa prezinte toate informatiile necesare. -nivelul de putere acustica emis de masina. la posturile de lucru. 114 . fie valoarea reala. informatii referitoare la vibratii. Atunci cand nu sunt aplicabile standarde armonizate. a nivelului general de pregatire si perspicacitate care poate fi regasit. -valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderata C. daca acest nivel nu depaseste 70 dB (A). la posturile de lucru. Trebuie indicate pozitia si valoarea maxima a presiunii acustice. de regula. g) Daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva.2.). nivelurile acustice trebuie masurate utilizandu-se cea mai adecvata metoda de masurare pentru masina. fie valoarea stabilita pe baza masurarilor efectuate pe o masina identica: -nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A. 2.

. sau peisagistică. construcţii cu valoare istorică sau memorială. . sau pentru a stabili previziuni generale pentru o astfel de zonă. arteră) sau cu alte construcţii. 321/2005) .Acustica.ansamblu istoric = ansamblu urbanistic construit în epoci anterioare. 321/2005) 115 . 674/2007 care modifică şi completează H. oraşe.Glosar de termeni . sate). sociale.Acustica.G. Terminologie".STAS 1957/1-87 .Curbă de definiţie a zgomotului: curba de zgomot care limitează superior spectrul unui zgomot reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizării în benzi de o octavă (cf. lucrări de artă monumentală.G. . conservare şi punere în valoare a acestora. trotuarele..alinierea construcţiilor = linie convenţională care delimitează frontul construcţiilor.zonă = o parte sau sumă de părţi din teritoriul unei localităţi. care prin caracterul elementelor sale componente reprezintă o mărturie istorică a evoluţiei localităţii. H. . nr. spaţiile verzi şi faţadele fronturilor de clădiri delimitatoare .. caracterizată prin una sau mai multe funcţiuni dominante. (cf. a unor ansambluri urbanistice precum şi a unor elemente naturale deosebite.regim de înălţime = numărul de niveluri ale construcţiilor admis de autorităţi în funcţie de destinaţia acestora. cauzat de surse diferite de zgomot.Acustica. asigurarea condiţiilor de desfăşurarea activităţii economice şi a vieţii sociale.urbanism = componentă. 674/2007 care modifică şi completează H. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de arhitectură.ansamblu urbanistic = grupare de construcţii.profil transversal stradal = secţiunea transversală generală prin stradă (artera de circulaţie) includ: zona carosabilului. arhitecturală. spaţii libere sau plantate şi amenajările aferente acestora (spaţii de circulaţie a vehiculelor şi pietonilor) legate între ele prin relaţii funcţionale. Acustica psihofiziologică. . STAS 1957-3) . arteră).STAS 1957/1-88 . . Acustica în construcţii şi transporturi. în funcţie de nevoile locuitorilor.G.Hartă strategică de zgomot .hartă strategică de zgomot realizată pentru o perioadă de referinţă stabilită. 1 din SR ISO 1996-2. care înfăţişează imisia provenită de la diferite surse de zgomot specifice pentru o zonă prestabilită. Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea cadrului de viaţă şi de locuire. Terminologie" .Partea IV Termenii de bază utilizaţi în prezentul normativ de proiectare sunt conform: .STAS 1957/3-88 . STAS 1957-1) .regim de aliniere = linie convenţională impusă de autorităţi care stabileşte distanţa construcţiilor în raport cu strada (drum. de vecinătăţi etc. supus unor acţiuni de protecţie. nr. în raport cu strada (artera de circulaţie). . H. .front construit = limita exterioară construcţiei orientată către stradă (drum. economice şi estetice. .o hartă întocmită pentru evaluarea globală a expunerii la zgomot dintro zonă dată. a activităţii de amenajare a teritoriului.Coeficient de absorbţie acustică: raportul dintre fluxul de energie acustică nereflectat (reţinut) şi fluxul de energie acustică incident (cf. (cf. urbanistica.zonă protejată = teritoriu delimitat în jurul unor construcţii sau amenajări cu valoare istorică. Acustica fizică. utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot şi reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr.Hartă strategică a imisiei de zgomot .G. desfăşurată la nivelul localităţilor (municipii.. Terminologie” În context se mai folosesc următorii termeni: . .

SR ISO 1996-1) . H. care include zgomotul emis de mijloacele de transport. expunerea acustică fiind integrala în timp a pătratului presiunii acustice instantanee ponderată în frecvenţă. 321/2005) . nr. incluzând măsuri de diminuare dacă este necesar(cf.o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) şi. H.sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant.G. nr. nr.G.G.G.G.Indicator de zgomot .G. unde presiunea acustică de vârf este valoarea maximă absolută a presiunii acustice instantanee pe durata unui interval de timp dat. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.Zgomot ambiant . 321/2005) . 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. unde este cazul.G.G. 674/2007 care modifică şi completează H. 321/2005) .Indicator de zgomot pentru perioada de seară .planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot.G.Indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte . de traficul rutier.G.G nr.Indicator de zgomot pentru perioada de noapte .Nivel de expunere acustică. 674/2007 care modifică şi completează H. stabilită potrivit art.un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant.G. ponderat în timp şi în frecvenţă.Nivel de presiune acustică de vârf. 674/2007 care modifică şi completează H. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.Nivel depăşit în N procente: nivelul de presiune acustică.G. E0. 674/2007 care modifică şi completează H. 674/2007 care modifică şi completează H. 674/2007 care modifică şi completează H. feroviar.Zgomot specific . care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic.G. creat de activităţile umane.o zonă delimitată de către autorităţile competente. nr.G. în decibeli. aerian şi provenit de la amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. SR ISO 1996-1) .G. H. (cf. 321/2005) . 674/2007 care modifică şi completează H.Zonă liniştită în spaţiu deschis .G. nr.G. b) din H. care are legătură cu un efect dăunător (cf. nr. 321/2005 .indicator de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte (cf. 674/2007 care modifică şi completează H. SR ISO 1996-1) . H.Planuri de acţiune . cu o ponderare în frecvenţă standard sau o lărgime de bandă de măsurare dată (cf. nr. nr. mai mare decât valoarea limită în vigoare.Zonă liniştită într-o aglomerare . 84/2006. (cf. (cf. variabilă în timp. 674/2007 care modifică şi completează H. (3) lit. H. depăşit în N% din intervalul de timp considerat (cf. STAS 1957-3) . indiferent de sursa de zgomot. 674/2007 care modifică şi completează H. 321/2005) .Nivel de zgomot echivalent: media ponderată a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un anumit interval de timp (cf. H.. H. în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre pătratul unei presiuni acustice de vârf şi pătratul presiunii acustice de referinţă. a indicatorilor L(zi) sau L(seară).indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de zi (cf.G. în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre expunerea acustică. H. şi expunerea de referinţă. 674/2007 care modifică şi completează H. H.componentă a zgomotului ambiant care poate fi identificată în mod specific prin mijloace acustice şi poate fi asociată unei surse specifice apropiate sau depărtate (în conformitate cu definiţia din SR ISO 1996-1). nr. nr. 321/2005) .zonă delimitată de către autorităţile competente. industrie sau activităţi recreative. într-un interval de timp T sau pe durata unui eveniment (cf. 321/2005) 116 . 321/2005) .Indicator de zgomot pentru perioada de zi . 321/2005) . E.indicator de zgomot asociat disconfortului general (cf.indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de seară (cf. H. (cf.G.Valoare limită .G. care nu este expusă unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot. 6 alin.G.321/2005) .

P 122-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurărilor de izolare fonică la clădiri civile. .STAS 10009-88 Acustica în construcţii. reactualizată şi modificată prin H.NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere.2008 . Partea I nr.Legea nr.Bibliografie . . Limite admisibile ale nivelului de zgomot .O. nr.2005 . 321/14.SR ISO 1996-1:2008 Acustică. garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial. transpusă prin H.460 bis/31. . modificată şi completată prin H.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental.07.G.04.“Ghidul performanţelor în construcţii” (Belgia 1990).GP 001-1996 “Protecţia la zgomot.C.01. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant . 485 din 19/07/2007 şi republicată în M. .NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. transpusă în legislaţia românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.19/10. publicat în M. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”. . Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performanţă”.Directiva Europeană nr. GEP Moselle.SR ISO 1996-1:2008/C91:2009 . Acustica urbana. în faza de redactare finală) şi Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri* având indicativul C 125-2005.15/2005 *) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.1708 /21. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic”. privind calitatea în construcţii.nr.. măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.G. Descrierea. . social-culturale şi tehnico-administrative”.SR ISO 1996-2:2008/C91:2009 * * * Le bruit et la ville – Ministere de l’Equipement et de l’Amenagement du Territoire. .2005 şi H.2005 şi B. . . . nr.12.Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri” (beneficiar MLPTL).“Recueil CEE de dispositions modèles de règlement de la construction”.Guide du bruit des Transport terrestres – Ministere de l’Environnement et du Cadre de Vie Paris. .P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”. Descrierea. PI. . 796/14.G.G. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare .05.P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”.10/1995. Paris 1978 * * * Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit .SR ISO 1996-2:2008 Acustică.Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”.Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE.“Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”: Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL.NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii”. .Partea IV . 1979 117 .Of.

www.Final Report) * * * Guidelines on Strategic Noise Mapping and Action Planning according to Directive 2002/49/EC.LÄRMKONTOR GmbH Große Bergstraße 213-217 D-22767 Hamburg.* * * The Identification and Development of Good Practice in the Field of Noise Mapping and the Determination of Associated Information on the Exposure of People to Environmental Noise (Contract: EPG 1/2/4 Wölfel project number: P506/01 .de 118 .LAERMKONTOR.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->