Bazele cercet rii opera ionale

MODELAREA MATEMATIC
ROLUL EI ÎN CERCETAREA OPERA IONAL
Cercetarea opera ional i disciplinele înrudite

Cercetarea opera ional este una din disciplinele care a ap rut c tre sfâr itul primei jum t i a secolului nostru i s-a dezvoltat spectaculos în special în ultimii ani, în strâns leg tur cu o serie de alte discipline ale organiz rii i conducerii, cum ar fi cibernetica, informatica sau analiza sistemelor. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra obiectului cercet rii opera ionale aplicate în economie, consider m, deci, util s examin m succint cum au ap rut i au evoluat disciplinele organiz rii i conducerii precum i leg turile pe care le prezint între ele. Concep ia "organiz rii tiin ifice", conturat c tre sfâr itul secolului al 19-lea i începuturile celui actual, consider unitatea productiv ca un mecanism, în care oamenii, ajuta i de ma ini, lucreaz într-un determinism aproape total, pe baza unor dispozi ii ac ionând ierarhic, conform unor competen e riguros definite. Principalii reprezentan i ai începuturilor organiz rii tiin ifice, care formeaz a a-numita coal clasic ", stabilesc pentru prima oar o serie de principii ale conducerii tiin ifice. Printre acestea figureaz binecunoscutul ( i înc actualul) principiu al excep iei, principiul specializ rii organiza ionale, principiul definirii riguroase a sarcinilor, principiul organiz rii ierarhice (Staff and Line) .a. Între conceptele utilizate de coala clasic nu figureaz informa ia i nici decizia: conducerea "mecanismului" economico-social revine (în ultim instan prin parcurgerea treptelor piramidei ierarhice), întotdeauna, unui centru unic de decizie, pentru care informa iile sunt presupuse, aprioric, disponibile complet i instantaneu, f r nici un fel de restric ie (de timp, de spa iu, de tehnic a transmiterii i înmagazin rii etc.). Cu toat perspectiva sa limitat , coala clasic are marele merit al des elenirii unui domeniu virgin. Pionierii organiz rii tiin ifice (Taylor, Gantt, Fayol) i ceilal i reprezentan i ai colii clasice pun pentru prima oar problema abord rii ra ionale a mecanismului func ion rii unei întreprinderi. O mare parte din ideile colii clasice au fost criticate de reprezentan ii diferitelor coli care s-au dezvoltat ulterior în tiin ele organiz rii, dând na tere, dup cum vom ar ta în continuare, unor teorii din ce în ce mai abstracte i mai complexe. Merit s ar t m c în deceniul al aselea, ca o reac ie împotriva excesului de teoretizare, s-a dezvoltat o a a-numit coal neoclasic , având drept obiectiv reîntoarcerea la practic . În deceniile care urmeaz dup apari ia i dezvoltarea colii clasice, problemele informa ional-decizionale î i afirm prezen a din ce în ce mai acut, pe m sura cre terii dimensiunilor i complexit ii organiza iilor social-economice i î i caut rezolv ri empirice de cele mai multe ori nu la nivelul necesit ilor. Se stabilesc adesea circuite informa ionale paralele i supraabundente (redundante) iar în afara fluxurilor oficiale (formale) de date, se dezvolt o circula ie neformal , uneori mai eficient , dar cu caracter strict local. În procesele de decizie continu s prevaleze rutina, bunul sim , talentul sau chiar improviza ia. În perioada urm toare primului r zboi mondial au putut fi constatate, ca urmare a acestor rezolv ri empirice, diferen e considerabile, din punctul de vedere al competitivit ii, între unit i economice cu structuri organizatorice i dot ri tehnice identice sau similare. Analizele efectuate au condus la o prim includere în perimetrul cercet rii privind problemele organiz rii i conducerii a aspectelor informa ional-decizionale, pân atunci ignorate i totodat i a aspectelor rela iilor umane. Se l rge te considerabil problematica organiz rii i conducerii i încep s circule cu din ce în ce mai mult autoritate denumirile de management (ca activitate practic ) i management science ( tiin a conducerii). Aceast perioad este dominat de " coala comportamentului" care pune în centrul preocup rilor sale observa ia minu ioas a comportamentului oamenilor în timpul procesului motiva iilor 1

Bazele cercet rii opera ionale care determin coeziunea grupurilor. Diferen ele substan iale între coala comportamentului i coala clasic se refer în special la aspecte ca: descentralizarea deciziilor, promovarea încrederii între membrii unui grup ( i neglijarea autorit ii) cu accentul pus pe responsabilitate ( i nu pe control)1. Începând din deceniul al cincilea al secolului nostru2, se produce un fenomen care promoveaz informa ia i decizia printre elementele esen iale ale epocii în care tr im. La acest fenomen contribuie în primul rând cre terea extraordinar a complexit ii structurale i func ionale, a organiza iilor economice. Procesele de comasare-integrare, apari ia structurilor organiza ionale cu activit i productive pe arii geografice foarte mari ( i, de asemenea, cu multiple probleme legate de desfacerea produselor), ridicarea nivelului de tehnicitate a instala iilor i corespunz tor o specializare accentuat a profesiunilor - sunt numai câteva din aspectele acestei complexit i a unit ilor productive moderne. Ca o consecin a acestei st ri de fapt apare o extraordinar cre tere a cantit ii de informa ii de inute i manipulate în unit ile productive, accentuat i de formularea unor condi ii mult mai severe în ceea ce prive te calitatea informa iei (pertinen a i operativitatea acesteia). Al turi de produc ia de bunuri apare o produc ie de informa ii din ce în ce mai însemnat , informa ia devine chiar un produs sau marf ce se poate negocia, ajungând, al turi de servicii, obiectiv al unor organiza ii specializate. În ceea ce prive te procesele de decizie, pentru prima oar se pune în mod riguros i pe scar larg problema g sirii unor solu ii optime sau apropiate de cele optime, în marea diversitate de probleme organizatorice i de conducere. Se poate considera c toate aceste schimb ri au condus la o veritabil revolu ie informa ional-decizional în domeniul organiz ri i conducerii i, ca o consecin , la apari ia managementului tiin ific modern. Principalele discipline privind conducerea, care au ap rut în aceast etap sunt: cercetarea opera ional , cibernetica, informatica, psihosociologia organiz rii i teoria general a sistemelor. y Cercetarea opera ional , care poate fi definit succint ca disciplin a optimiz rii deciziilor cu ajutorul model rii matematice, a ap rut în perioada celui de-al doilea r zboi mondial. Considerat de unii ca reprezentând coala matematic în disciplinele organiz rii i conducerii, cercetarea opera ional se caracterizeaz în primul rând prin procesul de elaborare a modelelor, de regul matematizate, care descriu procesele economice pentru care urmeaz a se lua decizii cât mai avantajoase. Având în vedere importan a model rii în cercetarea opera ional , îi vom consacra în întregime paragraful urm tor. y Cibernetica este tiin a care se ocup cu conducerea i reglarea sistemelor complexe. Printre încerc rile cele mai caracteristice de perfec ionare a metodelor folosite în ultimele decenii în tiin ele organiz rii i conducerii, al turi de întrebuin area masiv a procedeelor matematice i a calculatoarelor electronice, se afl i utilizarea concep iei sistemico-cibernetice. Poate fi definit ca sistem orice sec iune a realit ii în care se identific un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, fiin e sau grupuri interconectate printr-o mul ime de rela ii reciproce, precum i cu mediul înconjur tor i care ac ioneaz în comun în vederea realiz rii unor obiective bine definite. Mul imea elementelor i a rela iilor dintre acestea, precum i a rela iilor între componente i ansamblu formeaz structura sistemului. Mul imea caracteristicilor unui sistem, la un moment dat, determin starea sa. Pentru analiza comportamentului sistemelor, în ansamblul lor, s-a propus conceptul de "cutie neagr " care reprezint sistemul privit ca un tot, f când abstrac ie de procesele sale interne. Cutia neagr prime te impulsuri din partea mediului înconjur tor ( intr rile" în sistem) i, prelucrând aceste impulsuri, le transform în ac iuni asupra mediului ("ie irile") din sistem. Sistemele se pot clasifica: dup natura lor (sisteme naturale - cum sunt organismele vii i
1
2

Printre reprezentan ii " colii comportamentului" pot fi cita i Mayo, Abraham Zalesnick i D. G. Peltz. Desigur, referirea la un moment în timp nu poate fi decât pur orientativ ; aici am avut în vedere apari ia primei genera ii de calculatoare electronice, a primelor lucr ri de cibernetic i a primelor echipe de cercetare opera ional .

2

Bazele cercet rii opera ionale sisteme elaborate - tehnice, economice, conceptuale), dup modul de func ionare (deschise - în care ie irile nu influen eaz intr rile, i închise, în care are loc influen a intr rilor de c tre ie iri) i dup comportament (deterministe sau probabilistice1). Mecanismul transform rii intr rilor în ie iri poate fi descris cu ajutorul func iilor de transfer, care au diverse forme, particulare, dup natura sistemului. Sistemul devine cibernetic2 atunci când apare reglarea (conexiunea invers , feedback-ul), adic o interven ie asupra intr rilor în scopul men inerii ie irilor la nivelul unor parametri-obiectiv dori i. Se în elege c expresia analitic a func iilor de transfer i a mecanismului regl rii conduce la forme matematice foarte diverse i de cele mai multe ori foarte complexe. Ansamblul economiei poate fi privit ca un sistem ale c rui elemente componente (organiza iile social-economice de diferite m rimi) sunt intercorelate prin fluxuri materiale i informa ionale i au un comportament orientat spre atingerea unor obiective precise. La rândul lor, organiza iile, care sunt elemente componente ale sistemului-ansamblu, pot fi considerate sisteme, diviziunea putându-se continua pân la identificarea unor componente elementare indivizibile. Scopul cercet rii cibernetico-sistemice aplicat la realitatea social-economic îl constituie surprinderea comportamentului sistemelor, una din c ile de descriere a acestui comportament fiind g sirea expresiei func iilor de transfer i a mecanismului regl rii. Adoptarea perspectivei cibernetico-economice în tiin ele social-economice reprezint un câ tig teoretic remarcabil i este foarte probabil ca, în urm torii ani, s asist m la închegarea unei teorii cibernetico-sistemice complete i unitare aplicat la realitatea social-economic pe scar larg . y Informatica poate fi definit ca disciplina prelucr rii datelor cu ajutorul echipamentelor automate de prelucrare. Principalele probleme care pot fi considerate ca apar inând informaticii sunt: culegerea datelor, preg tirea datelor, codificarea acestora, transmiterea lor, prelucrarea datelor pe echipamente, stocarea i conservarea lor. Problema dezvolt rii explozive a informaticii i a rolului ei în economie, administra ie, cercetare spa ial , strategie militar , tiin , înv mânt etc, este bine cunoscut i de nespeciali ti. Vom ar ta numai c , de la câteva calculatoare electronice i pu ini speciali ti în informa , în tic 1945, s-a ajuns azi, pe plan mondial, la milioane de calculatoare i speciali ti. y Psihosociologia organiz rii a ap rut ca o nou orientare în disciplinele conducerii în jurul anului 1950. St. March, F. Simon i al i reprezentan i ai a a-numitei " coli psihosociologice" abordeaz , în principal, problema influen ei factorilor psihologici i sociologici în compartimentul decizional. Luarea deciziilor, în concep ia acestei coli, nu este func ie numai de criterii ra ionale ci i de modul de percepere a stimulilor, depinzând de pozi ia decidentului i de rela iile cu ceilal i membri ai grupului. Cu alte cuvinte, oricât s-ar face apel, în organizarea i conducerea organismelor economice, la metode i echipamente de mare fine e i tehnicitate, în ultim instan oamenii sunt cei de care depinde func ionarea eficient a sistemului, de aceea, trebuie studiate reac iile individuale i rela iile dintre indivizii din sistem. y Teoria general a sistemelor (TGS), strâns legat de cibernetic , propune o perspectiv care s sintetizeze ideile viabile ale diferitelor orient ri în tiin ele organiz rii i conducerii. Iat câteva din ideile de baz ale teoriei generale a sistemelor, dup "Industrial Dynamics" a lui J. Forrester: a) orice sistem este alc tuit din elemente (p r i) interdependente, ac ionând în comun în
1
2

Sistemele deterministe au o comportare previzibil , în timp ce sistemele probabilistice au o comportare aleatoare. Apari ia i dezvoltarea ciberneticii (începând din deceniul al 5-lea al secolului nostru) este legat de numele unor savan i celebri ca Norbert Wiener, Claude Shannon, Ross Ashby etc.

3

l) procesele care au loc în sistemele economice sunt. de unde rezult posibilitatea de studiu a propriet ilor sistemelor reale prin simulare. care. pentru cele ase tipuri de fluxuri amintite mai sus. atât de mult folosit în tiin a modern . a proceselor informa ional-decizionale. 1) fluxuri materiale. 4) fluxuri umane. a fenomenului studiat. 5) fluxuri de echipamente i 6) fluxuri informa ionale. (E vorba deci de g sirea func iilor de reac ie ale sistemului. se urm re te îmbun t irea lor. 2) fluxuri de comenzi. b) ansamblul leg turilor între elementele sistemului. este relativ nou. precum i procedee de modelare matematic . sunt folosite analogii fizice i tehnice (de exemplu. g) mi c rile într-un sistem se realizeaz prin fluxuri presupuse concrete i continue. d) dou sisteme cu structuri par ial identice se numesc homomorfe (sistemul mai simplu va constitui un model al sistemului homomorf mai complex). fluxurile sunt examinate în sens hidraulic) iar simularea este utilizat ca un procedeu de baz în descrierea comportamentului sistemelor. în sensul structurii logice. i) fluxul informa ional are un rol central în func ionarea sistemelor. în practica analizei de sistem. de regul .Bazele cercet rii opera ionale virtutea unui scop. formeaz structura sistemului S. Pe baza acestor premise. oferind o imagine intuitiv i totu i riguroas . În ceea ce prive te folosirea metodelor psihosociologice. e) dou sisteme homomorfe vor avea un comportament asem n tor. 3) fluxuri b ne ti. În linii mari în "Industrial Dynamics" se urm re te în elegerea st rii unui sistem cu ajutorul unor ecua ii care descriu în timp intr rile. h) într-un organism economic toate categoriile de mi c ri pot fi grupate în urm toarele tipuri de fluxuri interconectate. c) complexitatea sistemelor depinde mai mult de structura sistemului decât de natura p r ilor sale. sunt în curs de sedimentare metodologic i experimentare practic . analiza sistemic face din plin apel la procedeele cercet rii opera ionale i la tehnicile informaticii. j) procesele decizionale sunt considerate i ele ca având un rol central în mecanismul sistemelor. Ideile i procedeele TGS. f) structura (static ) unui sistem preexist comportamentului s u (dinamicii sistemului). deci se au în vedere criterii de optim. iar urm rirea mecanismului transform rii intr rilor în ie iri constituie obiectul principal al analizei de sistem la fel ca i al TGS. De asemenea. faciliteaz Oamenii de tiin din toate timpurile au folosit "modele" în cele mai diverse domenii ale cunoa terii tiin ifice. În ac iunea aceasta de proiectare eficient a procesului informa ional-decizional. care utilizeaz metode cibernetice. neliniare. precum i al leg turilor cu întregul. cu ajutorul c rora se prevede evolu ia sistemului. dar metoda model rii este tot atât de veche pe cât sunt preocup rile oamenilor pentru cunoa terea tiin ific 3. Rolul model rii în cercetarea opera ional Conceptul de "model". 3 4 . odat cu proiectarea proceselor informa ionale i în special a celor decizionale.) Pe baza acestei descrieri matematice se pot face simul ri pe calculator. psihosociologice. Marea majoritate a propozi iilor enumerate mai sus i care stau la baza teoriei lui Forrester se reg sesc explicit sau implicit i la baza metodologiilor practice de analiz sistemic . ele sunt presupuse a fi discontinue. Procedeul folosit de analiza sistemic nu mai este îns matematic. Putem considera c modelul este o reprezentare izomorf a realit ii. Pân de curând îns ei utilizau modelarea f r a folosi termenul respectiv. transform rile i ie irile din sistem. Forrester construie te un procedeu de descriere a comportamentului unei întreprinderi. ci bazat pe descrierea explicit . În plus. informatice. calitativ . Conceptele de flux informa ional i proces decizional sunt dominante i în analiza sistemic la fel ca în TGS. impresionante prin complexitatea lor. în analiza de sistem exist încerc ri recente în acest sens. k) reglarea este un element caracteristic al func ion rii sistemelor.

În ultimele decenii îns . Vom examin m. ulterioare 5 . Modelul. uzin . o prodigioas "prelungire" a inteligen ei umane. Prin "citirea" valorilor pe care le cap t în felul acesta variabilele dependente. modelele sunt utilizate în toat diversitatea de tipuri care exist . Modelele econometrice descriu comportamentul organismelor economice cu ajutorul unor sisteme de ecua ii în care elementele numerice sunt determinate statistic. o anumit zon industrial . Modelele cercet rii opera ionale se bazeaz pe o mare diversitate de procedee matematice i au aplica ii la nivel macro. i aceste modele sunt. dar în special la nivel microeconomic.Bazele cercet rii opera ionale descoperirea unor leg turi i legit i imposibil sau foarte greu de g sit pe alte c i. modelele cercet rii opera ionale pot fi folosite în descrierea sistemic a unui organism etc. pentru fenomenul studiat. este folosit în foarte numeroase discipline teoretice i practice. În tiin ele economice. De aceea. ar avea un caracter pur scolastic. modelele econometrice sunt adesea de tip cibernetic. iar altele. ca instrument al cunoa terii tiin ifice.cele care se refer la economia na ional . de obicei. s enumer m principalele tipuri de modele matematice cunoscute în acest domeniu. se ob in m rimi semnificative în procesul studiat. în special în disciplinele organiz rii i conducerii. între grupele men ionate existând frecvente asem n ri i întrep trunderi. în continuare. datorit în special capacit ii acestora de a condensa riguros esen ialul. în modelele Forrester se consider c prin identificarea celor ase fluxuri caracteristice se poate cunoa te comportarea sistemului ca un tot). în continuare. simularea se utilizeaz în mai toate tipurile de modele matematice. alc tuind împreun un instrument de investiga ie tiin ific de o putere necunoscut pân în prezent. agricol etc. ne vom limita.) i microeconomice . având în vedere muta iile continue i spectaculoase care au loc în aceste discipline i. f r utilitate teoretic sau practic real . cu eviden ierea fenomenelor de reglare care determin buna func ionare a sistemului. Astfel. la ramur (subramur ) sau la economia unui teritoriu mare (un jude . O serie de opera ii care se desf oar în cadrul analizei de sistem înaintea acestui moment au un caracter preg titor pentru efectuarea model rii.la nivel de întreprindere. procedeele practice de elaborare i utilizare a modelelor matematice în disciplinele organiz rii i conducerii. modele grafice etc. modele matematice. În elaborarea modelelor economico-matematice. i anume ca un moment al etapei de proiectare a noului sistem. conceptele i legile obiective ale realit ii economice. Modelele de simulare încearc s stabileasc modul de func ionare al unor organisme macro sau microeconomice prin acordarea unor combina ii de valori întâmpl toare variabilelor independente care descriu procesele. Numai sprijinindu-se pe teoria economic modelele matematice pot reprezenta fidel fenomenele economice. Tipologia de mai sus este foarte relativ . Modelele cercet rii opera ionale se caracterizeaz prin c utarea unei solu ii optime sau apropiat de optim. F r preten ia de a face o clasificare riguroas a tipurilor de modele. teoria economic are un rol deosebit de important întrucât ea formuleaz categoriile. În primul rând trebuie subliniat faptul c activitatea de modelare. în plus. trust. trebuie desf urat întotdeauna în cadrul analizei de sistem. combinat etc. macroeconomice. Majoritatea modelelor cibernetico-economice sunt macroeconomice. modelele care descriu realitatea economic pot fi: macroeconomice . în aceste discipline. Modelele sistemice au drept obiectiv surprinderea ansamblului aspectelor dintr-un organism economic (de exemplu. modele fizice analogice (de tipul machetelor statice sau dinamice). a modelelor de tip matematic. O sistematizare metodologic a modelelor matematice întrebuin ate în disciplinele organiz rii i conducerii social-economice ar fi riscant . pentru a fi eficient . Dup întinderea domeniului studiat. se contureaz din ce în ce mai mult tendin a utiliz rii cu prec dere. cât i posibilit ii lor de a fi programate cu ajutorul calculatoarelor electronice. Modelele cibernetico-economice urm resc s studieze rela ia dintre intr ri i ie iri într-un organism economic. Ele reprezint principalul instrument pentru optimizarea deciziilor în analiza de sistem. vom arata c ele pot fi: modele verbal-descriptive .folosite în toate disciplinele nematematizate.

Un model axiomatizat (sistem axiomatic) cuprinde: . Aceast faz se realizeaz în cadrul implement rii sistemului. reprezint viitorul în modelarea matematic . în scopul îmbun t irii mecanismului informa ional-decizional. Descrierea logicii proceselor decizionale. în probleme de teoria grafelor. la altele noi. formalizarea.reguli de inferen . Elaborarea unui model matematic realmente original reclam . s examin m câteva caracteristici ale instrumentelor de modelare matematic pe care ni le pune la dispozi ie cercetarea opera ional . sunt necesare pentru aplicarea în practic a modelelor elaborate. se ob ine o form superioar de sistem axiomatic numit sistem formal. sunt principalele elemente ale cunoa terii realit ii necesare model rii. analiza drumului critic i programarea operativ a produc iei i pân la modele de mare fine e. În primul caz. const în aplicarea unui instrument clasic de modelare ales din gama extrem de variat pe care ne-o pune la dispozi ie teoria cercet rii opera ionale. Aceast opera ie. având grij s eviden iem cum se împletesc aceste faze cu alte opera ii ale analizei de sistem. elaborarea în forma axiomatizat a unui model reprezint un stadiu superior în procesul model rii care. la modele combinatorice. de i mult mai pu ine decât în modelele nematematizate. reprezentând prescrip ii riguroase. Acestea pot fi de dou feluri: a) combina ii de modele clasice. sunt înc prezente în modelarea matematic axiomatizat . exprimate matematic. Sistemele formale sunt înc foarte pu in utilizate în tiin i cu atât mai pu in în disciplinele organiz rii i conducerii economice. imagina ie i talent. abilitatea analistului const în stabilirea coresponden ei dintre realitate i instrumentul de modelare cunoscut din literatura de specialitate. îns . prezentate axiomatizat. atât de generale. pe lâng profunda cunoa tere a realit ii care urmeaz a fi modelat . . nu poate fi totdeauna atins în practic . Axiomatizarea i. în ultima analiz . este cunoa terea realit ii în organismul studiat. 6 . adic se d de la început o list a no iunilor i opera iilor matematice admise în sistem. În cazul al doilea. reprezentând propozi ii exprimate în form matematic . Când în procesul de modelare axiomatic se expliciteaz limitativ conceptele care urmeaz a fi utilizate. . diminu rii considerabile a elementelor de intui ie i arbitrar. care.Bazele cercet rii opera ionale ei. cum sunt cele ale utilit ii sau deciziilor de grup. matematica i logica modelelor. de regul foarte pu ine. exist o mare diversitate în structura. Exist i cazuri când nu se poate stabili o astfel de coresponden . prin care se trece de la axiome la teoreme. În astfel de situa ii. de la modele foarte simple. cum sunt cele din programarea liniar . în marea majoritate a cazurilor din practic . datorit rigorii excep ionale pe care o introduc. neaxiomatizate.axiomele sistemului. o foarte solid cultur matematic . Dup cum va rezulta din parcurgerea în prezentul curs a modelelor clasice ale cercet rii opera ionale. care con in unele adev ruri de mare generalitate privind fenomenul care se modeleaz . este vorba despre crea ie original . În încheierea acestui paragraf. care poate fi considerat a patra i ultima faz a model rii.teoreme. sau de la teoreme deja demonstrate. la care trebuie ad ugat o doz de abilitate în combinarea metodelor. Evident. y A treia faz a model rii este confruntarea modelului cu realitatea i eventual experimentarea sa. totul se reduce la buna cunoa tere a realit ii i a teoriei. Vom ar ta în continuare care sunt principalele faze ale elabor rii unui model matematic într-o problem de organizare-conducere social-economic . y Prima faz a model rii. adic propozi ii mai mult sau mai pu in particulare. deduse prin reguli de inferen din aproape în aproape din axiome i care exprim propriet i ale fenomenului modelat. încât toate constat rile concrete i particulare vor putea fi deduse din cele generale. din domeniul teoriei i b) modele noi propriu-zise. singurele admise în sistem. analistul fiind obligat s elaboreze modele noi. care are un caracter preg titor. y A doua faz a model rii o reprezint construirea propriu-zis a modelului. al turi de considerarea obiectivelor viitorului sistem.

biologi. Evident.a. Dezvoltându-se spectaculos în ultimele trei decenii. iar teoria stocurilor apare c tre anul 1930. economi ti. în special sub aspect pur matematic. analiza de sistem . întrucât vom privi metodele cercet rii opera ionale strâns legate de problemele practice. din perspectiv pur teoretic . teoria a tept rii î i are originea în unele lucr ri ale lui Erlang din deceniul al 2-lea al secolului nostru. preocup rile teoretice i în special practice.Bazele cercet rii opera ionale Una din principalele caracteristici ale tuturor metodelor cercet rii opera ionale este faptul c unele probleme ale cercet rii opera ionale pot fi privite. 7 . ca probleme de matematic pur . psihologi . Ca disciplin de sine st t toare. ce e drept. Dup r zboi. au ajuns s antreneze ast zi pe plan mondial sute de mii de speciali ti. în domeniul cercet rii opera ionale. unele dintre problemele cercet rii opera ionale s-au ivit. Din punct de vedere istoric. nu aceasta va fi perspectiva pe care o vom adopta în cele ce urmeaz . echipele astfel formate s-au reprofilat rapid pentru activit i pa nice. cercetarea opera ional a ap rut îns în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. cu mult înainte de a fi ap rut activitatea organizat i denumirea de cercetare opera ional . Astfel. bineîn eles împreun cu celelalte tehnici moderne cum ar fi informatica. unele no iuni de teoria grafelor se cunosc de mai bine de un secol. prin înfiin area unor echipe complexe (matematicieni. ingineri.) îns rcinate cu optimizarea deciziilor privind unele ac iuni preg titoare opera iilor militare. În prezent nu se mai poate concepe conducerea unei activit i tehnico-economice importante f r a face apel la metodele cercet rii opera ionale..a.

m....  a mn x n e b m ¨ a 11 © unde A = © a 21 © / ª a m1 a 12 a 22 / a m2 .m) cantit ile disponibile din resursele Ri (i = 1. de structura "obiectului" analizat.. .n 8 ... j = 1.. j = 1.. i = 1. a 1n ¸ a 2n ¹ . 1 ... cantitatea consumat dintr-o resurs nu poate dep i volumul disponibil (propozi ie de logic economic ) b.n) i poate fi caracterizat numeric prin vectorul coloan a(j) de componente (a1j... i = 1. ...n} se numesc coeficien i tehnici sau coeficien i de consum specific i arat ce cantitate din resursa Ri se consum pentru producerea unei unit i din produsul (serviciul) Pj (ca rezultat al activit ii Aj).. în principal. x = ¹ / ¹ a mn º ¨ x1 ¸ ©x ¹ © 2¹ i b= © /¹ ªxn º ¨ b1 ¸ ©b ¹ © 2¹ © /¹ ªbn º Fiecare inecua ie/restric ie încorporeaz dou afirma ii: a..n).. .  a 2n x n e b 2 .. Modelele de programare matematic i mai ales subclasa acestora ± modelele de programare liniar ± ocup un loc deosebit de important. . ... R2.. Teoria economic a beneficiat de aportul abord rii interdisciplinare care a permis aprofundarea analizei eficien ei maximale a sistemelor complexe. . denumite modele... . .. deci Rij() = aij ™ xj (ipotez simplificatoare) ( ) De aici rezult posibilitatea s calcul m coeficien ii a ij pe baza informa iilor disponibile privind cantit ile consumate R ij xj Rij i nivelul xj: aij = . amj). Elementele {aij.m) i fiecare coloan se refer la o activitate Aj (j = 1. . a2j. ... . atât în teoria cât i în practica economic .... Structura modelului general de programare liniar se constituie în primul rând prin mul imea de activit i {A1.. Notând cu xj (j = 1. a m1 x 1  a m2 x 2  .  a 1n x n e b 1 sau A™x e b (1) a 21 x 1  a 22 x 2  .. de scopul cercet rii precum i de informa ia disponibil .. a perfec ionat metodele de cercetare i cunoa tere iar practica economic s-a îmbog it cu un instrument deosebit de util analizei economice i fundament rii deciziilor. An} care compun sistemul economic analizat. a permis descoperirea unor concepte noi ale optimului economic..n) rezultatul activit ii Aj într-o perioad dat i cu bi (i = 1. . mul imea de resurse utilizate {R1. Leg tura dintre activit i i resurse este determinat de tehnologia de fabrica ie corespunz toare fiec rei activit i Aj (j=1. Varietatea acestora este determinat .. R m} precum i prin rela iile tehnico-economice dintre acestea.. ...m). fiecare linie se refer la o resurs Ri (i = 1.. Toate "tehnologiile" de fabrica ie definite de vectorii coloan a(j) se pot organiza într-o matrice A cu m linii i n coloane.m.. consumul total Rij din resursa Ri pentru efectuarea activit ii Aj este propor ional cu intensitatea acesteia. ..Bazele cercet rii opera ionale PROGRAMAREA LINIAR Prezentare general Mul imea sistemelor economice concrete i multitudinea problemelor conducerii acestora au creat o diversitate de reprezent ri economico-matematice. ... adic cu xj..... A2....... se pot scrie matematic urm toarele restric ii tehnico-economice: a 11 x 1  a 12 x 2  .

. Presupunând c fiecare component a vectorului linie c = (c1.. unul care m soar rezultatul sau un indicator exprimat ca raport între rezultat i efort (sau efort pe rezultat). ca un program x Rn care minimizeaz sau maximizeaz o func ie obiectiv i. Sintetizând. c2. putem alege drept criteriu de eficien un indicator care m soar efortul. în acela i timp.. satisface toate restric iile tehnico-economice. în acest caz. cn) m soar eficien a unei unit i din rezultatul activit ii Aj. iar conceptul de optim se define te. Este evident c eficien a maxim înseamn minimizarea efortului i maximizarea rezultatului. . ob inem urm torul program de programare liniar : optim?f . Modelul problemei de programare liniar con ine restric ii de tipul (1) precum i un criteriu de "performan " care s permit evaluarea eficien ei fiec rei activit i. În func ie de scopul urm rit.Bazele cercet rii opera ionale Sistemul de restric ii (1) realizeaz leg tura dintre resurse i activit i prin intermediul celor m restric ii liniare. atunci se poate introduce func ia liniar : f(x) = c1™x1 + c2™x2 + ... + cn™xn care evalueaz performan a oric rui program x.

n. j = 1.. (2) i (3) constituie împreun modelul general al unei probleme de programare liniar . Se cere g sirea acelor cantit i xj care trebuie fabricate din fiecare tip de produs astfel încât s se ob in profitul maxim. n Rela iile (1).. rela iile (2) de tipul tipul n § a ij ™ x j e b i reprezint j!1 § a kj ™ x j u b k se refer j!1 la restric ii tehnico-economice de tip calitativ ( i ca urmare indicatorul bk este limita inferioar impus "re etei optime". coeficien ii tehnologici {aij.. i = 1..n} i minime { x j . Astfel....n} (aij reprezint cantitatea din materia prim i necesar fabric rii unei unit i din produsul de tipul j).. restric ii de tip resurse.m}.n} ale fiec rui tip de produs.m} I2 (2) (3) ¡ func ia obiectiv de eficien a problemei.... Dup cum s-a ar tat la început. se cunosc cantit ile disponibile (cantit ile de care se poate face rost pe perioada analizat ) din fiecare materie prim {bi. j = 1.. i =1. rela ia (3) xj u 0 j = 1.. iar restric iile de ..... rela ia (1).. 2. asigur ob inerea unei solu ii realizabile din punctul de vedere al logicii economice. j = 1. în cazul problemei determin rii structurii sortimentale optime a produc iei. j = 1..2. în condi iile nedep irii disponibilurilor din fiecare resurs .... având fiecare un rol specific: 1.. cantit ile maxime { x j ..x A x (1) i  I1 k ! 1.. numit condi ia de nenegativitate a variabilelor. structura concret a unei aplica ii în economie este determinat în primul rând de obiectivul urm rit.m...n} ce pot fi produse din fiecare sortiment în perioada analizat i profiturile unitare {pj... unde f(x) = § c j ™ x j este denumit j!1 n n evalueaz eficien a/performan a fiec rei variante de program x. 9   ®n ± a i ™ x e bi § ±!1 ± ±n ¯§ a k ™ x u b k ±!1 ± ± x u0 ± ° ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ unde I1 Š I2 = {1.... 3.

.. n xj u 0 j ! 1. n max .  a in x n e b i i ! 1.. pentru fiecare bun. se presupune c pre ul unui bun nu depinde de cantitatea produs din acesta sau din celelalte. n x j j !1.. consumurile dintr-o resurs sau alta nu se condi ioneaz reciproc.. m xj e xj e xj j ! 1. Problema matematic echivalent este: ¯a i1x1  a i2 x 2  .....Bazele cercet rii opera ionale Pentru simplificarea modelului. consumul din fiecare materie prim este direct propor ional cu cantitatea produs i......

cunoscându-se cantit ile {aij.. putem scrie modelul: Variabilele xj reprezint .n} unei unit i de m sur din fiecare aliment. scopul fiind maximizarea venitului.. j = 1..n} din fiecare substan pe care le con ine o unitate de m sur din fiecare aliment i costurile {cj. în acest caz. minimizarea costurilor respectiv optimul indicatorului de eficien respectiv...m} dintr-un num r de m substan e esen iale organismului. j = 1.m.. cantitatea din fiecare aliment ce va intra în meniu iar f(x) = §cj ™xj j!1 n ¦ ¥ ¥ ¥ ¥ § © ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨  £ ¢ ¢ ¢ ¢ ¤ max x j ( j !1......  p n x n În unele probleme.. sau toate la un loc. modelul are forma: Dac se dore te ob inerea unui meniu (re ete furajere). bi fiind disponibilul de timp al utilajului i pe perioada analizat iar aij timpul necesar prelucr rii unui produs de tipul j pe utilajul i... Ca urmare. i = 1. care s asigure necesarurile {b.. i = i 1... scopul fiind maximizarea produc iei.. n) ...p1x1  p 2 x 2  .. De asemenea pot lipsi condi iile de limitare a produc iei sau pot exista i alte condi ii.. La o problem de programare operativ a produc iei restric iile se refer la o serie de ma ini (utilaje) cu care se execut produsele dorite. având la dispozi ie un num r de n alimente. în loc de profiturile pj se cunosc veniturile unitare vj sau costurile unitare cj sau alt criteriu de eficien .

.. n) .x 1  x 2  . m ¯ a i1 x 1  a i2 x 2  .... n min x j ( j ! 1...  a in x n e b i x j u 0 i ! 1.......  x n i ! 1....

c 1 x 1  c 2 x 2  . 10 .....  c n x n i ! 1....  a in x n u b i xj u 0 j ! 1. n este costul total al re etei definit de vectorul x.... m ¯ a i1 x 1  a i2 x 2  ...

b 2 . prin amestecarea acestora urmând s ob in o benzin cu m caracteristici impuse i la un pre minim posibil.m1 . Presupunem c o rafin rie dispune de n tipuri de benzine..n... altele cu o limit superioar (de exemplu densitatea sau temperatura de fierbere) i altele cu egalitate (de exemplu cantitatea necesar ).. sunt aplica ii în sfera activit ii economice ale urm toarei probleme de optimizare: ®max sau ..... notate pj.. m1 i ! m1  1........n. Se cunosc caracteristicile fiec rei benzine disponibile... O serie de caracteristici trebuie s fie îndeplinite cu o limit inferioar (de exemplu cifra octanic ). unde aij este valoarea caracteristicii i pentru benzina j i pre urile unitare ale fiec rei benzine.... atunci avem de rezolvat problema: ¸ ¨ n min © § p j ™ x j ¹ ¹ © xj º ª j!1 ®n 1 § ±!1 a ij ™ x j u b i j ±n ± a ™ x e b2 § i ±!1 ij j j ¯n ± a ij ™ x j ! b 3 § i ±!1 j ± j e Dj x ± u0 xj ° i ! 1...Bazele cercet rii opera ionale Vom încheia exemplificarea cu prezentarea modelului amestecului optim de produse petroliere. cu toate c reprezint situa ii economice total diferite.. n Programarea matematic Se observ c toate aceste probleme.m2 respectiv b 3 .m3 cu m1 + m2 + m3 = m.. j = 1.. m1  m 2 i ! m1  m 2  1... j = 1.. i = 1. Dac not m cu xj. n j ! 1.. i = 1.. trebuie inut cont de cantit ile disponibile din fiecare benzin Di. i = 1.. aceste limite fiind b 1 .n.. date într-o matrice A  Mmvn.. m j ! 1....... i = i i i 1.... cantit ile din fiecare benzin care vor forma amestecul optim.. De asemenea.

min f .

x 2 . x n ..x 1 ....

± ¯ g i .

. x n e b i i ! 1. cum ar fi: nedep irea stocurilor disponibile de resurse (materii prime. capacit i de produc ie. îndeplinirea sau dep irea unor indicatori economici (produc ia fizic . minimizarea costului produc iei. Func ia (1.. Ele traduc în limbaj matematic condi iile de natur economic sau tehnologic în care se desf oar procesul economic modelat. n ± 1 . Inegalit ile (1.x1 ....3 în care func iile f.. net ) etc. diferen iabile etc) iar . maximizarea gradului de înc rcare al utilajelor sau minimizarea timpului de sta ionare al acestora. finit sau infinit etc) i în care dorim s g sim minimul sau maximul func iei f în variabilele xi care îndeplinesc restric iile 1. în care gi sunt func ii de n variabile iar bi sunt constante.. for de munc . x n  . O astfel de problem se nume te problem de programare matematic . maximizarea produc iei marf . convex sau neconvex .. m rginit sau nem rginit . timp etc). continui. maximizarea veniturilor etc. În aplica iile economice. se numesc restric ii ale problemei de optimizare.3. x 2 . ea reprezint criteriul de performan urm rit: maximizarea beneficiului.2 1.1) se nume te func ia obiectiv a problemei de optimizare. x 2 .gi : Rn p R pot avea orice form i propriet i (liniare..  R n x ° 1. poate fi orice submul ime a lui Rn (continu sau discret .2 i 1.1 1 .2). 11 ... fonduri b ne ti. convexe..

Bazele cercet rii opera ionale Condi iile (1.3), impuse "direct" variabilelor, depind de natura problemei studiate. De cele mai multe ori, ; este mul imea vectorilor x = (xl,...,xn)  Rn cu toate componentele nenegative i acest fapt se justific prin aceea c , în general, xi reprezint "nivelele" unor activit i de produc ie, nivele care nu pot fi negative. În unele probleme de optimizare, cum ar fi cele de croire sau ordonan are, variabilele desemneaz m rimi indivizibile i deci nu pot lua decât valori întregi. Mul imea ; va fi format în acest caz din vectori x cu toate componentele întregi i nenegative. În alte probleme, ca de pild cele de afectare, portofoliu etc, variabilele nu pot lua decât valorile 0 sau 1 (variabile bivalente) i ca atare ; va fi format din vectorii x = (x1, «,xn) cu toate componentele 0 sau 1. Caracteristic acestor tipuri de probleme este faptul c ; devine o submul ime discret din Rn, de unde i numele generic de probleme de optimizare discret dat acestora. O solu ie a unei astfel de probleme are deci trei propriet i: P1. verific restric iile 1.2 P2. verific restric iile "directe" 1.3 P3. optimizeaz func ia obiectiv pe mul imea vectorilor care îndeplinesc condi iile P1. i P2. În teoria program rii matematice se folosesc, pentru claritatea i simplitatea expunerii, urm toarele no iuni: solu ie a problemei de optimizare = un vector x  Rn care verific restric iile 1.2 solu ie admisibil a problemei de optimizare = un vector x  Rn care verific restric iile 1.2 i 1.3  o solu ie care verific restric iile 1.3 solu ie optim a problemei de optimizare = un vector x  Rn care verific restric iile 1.2 i 1.3 i optimizeaz func ia obiectiv pe mul imea tuturor vectorilor cu aceast proprietate  o solu ie care verific restric iile 1.3 i optimizeaz func ia obiectiv pe mul imea tuturor solu iilor cu aceast proprietate  o solu ie admisibil care optimizeaz func ia obiectiv pe mul imea solu iilor admisibile Izvorât din studiul problemelor extremale ale analizei matematice clasice, programarea matematic a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare spectaculoas , explicabil numai în parte prin progresele înregistrate în matematic . Într-adev r, aceast dezvoltare a fost puternic stimulat de cre terea vertiginoas a complexit ii activit ilor economice, care a furnizat probleme cu structuri din ce în ce mai complicate, ca i de rapida perfec ionare a mijloacelor automate de calcul, singurele capabile s testeze eficien a practic a metodelor teoretice elaborate. La rândul ei, programarea matematic , prin rezultatele ei, a adus un considerabil aport la perfec ionarea metodelor de conducere în economie i a impulsionat cercet rile - în plan teoretic - privind modelarea sistemelor economice complexe, studiul i interpretarea legilor i proceselor economice. În ceea ce prive te rezolvarea acestor probleme, este evident c varietatea extrem a acestora face imposibil g sirea unui algoritm practic care s le poat rezolva pe toate, dar putem g si (sau ne putem a tepta s g sim), pentru fiecare caz particular, un algoritm de rezolvare care s - i trag eficacitatea tocmai din folosirea tuturor particularit ilor cazului respectiv. În prezent exist sute de algoritmi de rezolvare, cercetarea problemei evoluând din ce în ce mai mult spre testarea i îmbun t irea acestora decât spre g sirea unora noi.

12

Bazele cercet rii opera ionale

Problema de programare liniar
Defini ia 1. Dac într-o problem de programare matematic func ia obiectiv f i func iile gi, din restric iile 1.2, sunt func ii liniare atunci problema se nume te problem de programare liniar . O problem de programare liniar este, deci, un caz particular al problemelor de programare matematic i, inând cont de forma oric rei func ii liniare, rezult c forma general a oric rei probleme de programare liniar este:

unde cj (coeficien ii func iei obiectiv), aij (coeficien ii restric iilor) i bi (termenii liberi) sunt constate reale.

Forma conic

i forma standard a unei probleme de programare liniar

Cu toate c problema de programare liniar este cea mai simpl dintre problemele de programare matematic , ea este înc destul de complicat , prin faptul c orice restric ie poate avea trei forme diferite iar obiectivul poate fi minimizarea sau maximizarea func iei f. Este pu in probabil c exist un algoritm i simplu i aplicabil la toate cazurile. Din acest motiv este mult mai simplu s g sim o anumit form (cât mai simpl ) cu proprietatea c pentru orice problem P, exist o alta problem P' de aceast form , echivalent cu problema ini ial P (spunem c dou probleme sunt echivalente dac exist un izomorfism între mul imile solu iilor celor dou probleme i un homeomorfism între func iile lor obiectiv) i s dispunem de un algoritm care s rezolve problemele de aceast form i de o regul prin care s g sim solu ia problemei ini iale P din solu ia problemei P', g sit cu acest algoritm. În acest sens (dar i din cauza frecven ei apari iei lor în practic ) s-au eviden iat dou forme ale problemelor de programare liniar , forma canonic i forma standard. Defini ia 2. Spunem c o problem este la forma canonic dac are una din urm toarele dou forme: Forma canonic de minim Forma canonic de maxim

Aceast form este cel mai des întâlnit în practic (vezi problema determin rii structurii sortimentale optime a produc iei sau problema dietei) i, în plus, restric iile economice sunt în general inegalit i i foarte rar egalit i. De asemenea, aceast form este invariant la anumite transform ri (vezi problema dual ) i asigur existen a solu iei (orice problem la aceast form , care are termenii liberi i coeficien ii restric iilor pozitivi, are solu ie). 13 

  

min f ! c1 ™ x1  c2 ™ x2  ...  cn ™ xn ai1 ™ x1  ai2 ™ x2  ...  ain ™ xn u bi i !1,...,n ¯ x1, x2,...,xn u 0 

            

max

.  c n ™ x n i ! 1.  ain ™ xn e bi i !1... x 2 ....  cn ™ xn ai1 ™ x1  ai2 ™ x2  .........n ¯ x1..min f ! c 1 ™ x 1  c 2 ™ x 2  ....... x2.. n e ¯a i1 ™ x 1  a i2 ™ x 2  . x n u 0 oarecare ! c1 ™ x1  c2 ™ x2  ..  a in ™ x n ! b i u e0 x 1 ..xn u 0 .

max f .

Spunem c o problem este la forma standard dac are forma: .Bazele cercet rii opera ionale Defini ia 3.

min sau.

max f ! c1 ™ x1  c2 ™ x2  ... cn ™ xn ai1 ™ x1  ai2 ™ x2  ... ain ™ xn ! bi i !1,...,n ¯ x1, x2,...,xn u 0
Aceast form , de i nenatural din punct de vedere economic, este cea care se preteaz cel mai bine la rezolvarea cu metodele algebrei clasice. Propozi ie. Pentru orice problem de programare liniar P exist o problem la forma canonic PFC i o problem la forma standard PFS echivalente cu P. Demonstra ie. Într-adev r: a) orice problem de maxim poate fi transformat în una de minim i reciproc folosind rela ia: max f(x) = ± min f(±x) b) orice restric ie de tipul "e " poate fi transformat într-o restric ie de forma "u" i reciproc folosind rela ia: E e F  ±E u ±F c) orice restric ie inegalitate poate fi transformat în egalitate, prin introducerea une variabile i suplimentare nenegative i folosind rela iile:
E x !F Ex!F i EuF  ® EeF  ® ¯ xu0 ¯ xu0 ° ° Toate variabilele introduse pentru transformarea inegalit ilor în egalit i se numesc variabile de abatere sau variabile de compensare.

d) orice restric ie egalitate poate fi transformat în restric ii inegalitate, folosind rela ia:
EeF E=F  ® ¯E u F °

e) orice variabil cu restric ie de semn negativ (x e 0) poate fi înlocuit cu o variabil cu restric ie de semn pozitiv (y u 0), folosind rela ia:
x !-y xe0 ® ¯y u 0 °

f) orice variabil f r restric ie de semn poate fi înlocuit cu dou variabile cu restric ie de semn pozitiv , folosind rela ia:
x ® ! y-z ± x oarecare  ¯ y u 0 ±z u 0 °

"

!

14

Bazele cercet rii opera ionale Se demonstreaz f r un efort matematic deosebit c dac P' se ob ine din P folosind doar transform rile de mai sus (numite i transform ri elementare) atunci P i P' sunt dou probleme echivalente i între solu iile lor optime exist o bijec ie. Din cele de mai sus rezult cum poate fi adus orice problem de programare liniar la forma standard (sau canonic ) i cum se ob ine solu ia problemei ini iale din solu ia problemei la forma standard (sau canonic ). Exemplu: Problemei P de mai jos îi corespunde problema la forma standard PFS al turat : P (min) f = 3x1 ±2x2 + 4x3 9 x 1  13x 2  15x 3 e 16 ±19x 1  36x 2  6 x 3 u 9 ± ¯ 7 x 1  7 x 2  14x 3 e 21 ± 3x 1  30x 2  5x 3 e 31 ± 1 e 0, x 2 oarecare, x 3 u 0 x ° PFS (max) g = +3a1 + 2y2 ± 2z2 ± 4x3  9a 1  13y 2  13z 2  15x 3  x 4 ! 16 ± 19a 1  36y 2  36z 2  6 x 3  x 5 ! 9  ± ¯  7a 1  7 y 2  7z 2  14x 3  x 6 ! 21 ± 3a 1  30y 2  30z 2  5x 3  x 7 ! 31 ± a1 , y 2 , z 2 , x 3 , x 4 , x 5 , x 6 , x 7 u 0 °

Problema PFS are o singur solu ie optim : 154 4 77 , x5 = 0, x6 = , x7 = 0 a1 = 3, y2 = , z2 = 0, x3 = 0, x4 = 3 3 3 35 care d un maxim al func iei g egal cu . 3 Acestei solu ii îi corespunde singura solu ie optim pentru P: 4 x1 = -3, x2 = , x3 = 0 3 35 care d un minim al func iei f, egal cu  . 3 Rezolvarea problemei de programare liniar . Analiza problemei Fie o problem P despre care presupunem (f r a restrânge generalitatea) c a fost adus la forma standard. De asemenea presupunem (tot f r a restrânge generalitatea) c variabilele problemei au fost numerotate i denumite xj cu j = 1,...,n (n = num rul de necunoscute), coeficien ii variabilelor din func ia obiectiv f cu cj (cj = coeficientul variabilei xj), c în ecua ii variabilele apar în ordinea indicilor, ecua iile fiind numerotate de la 1 la m (m = num rul de ecua ii) i c am notat cu bi termenul liber al ecua iei i i cu aij coeficientul variabilei j din ecua ia i. În acest caz putem a eza variabilele problemei într-un vector cu n componente, coeficien ii func iei obiectiv într-un vector cu n componente, termenii liberi într-un vector cu m componente, coeficien ii variabilelor din ecua ii într-o matrice cu m linii i n coloane i vom avea:
¨ x1 ¸ © ¹ x = ©x2 ¹ , c = © /¹ ªxn º ¨ c1 ¸ ©c ¹ © 2 ¹, b= © /¹ ªcn º ¨ b1 ¸ ©b ¹ © 2 ¹, A= © /¹ ªbn º ¨ a 11 ©a © 21 © / ª a m1 a 12 a 22 / a m2 . . a 1n ¸ a 2n ¹ ¹ / ¹ a mn º

(vom nota cu xT, cT i bT transpu ii acestor vectori i cu AT transpusa matricei A). 15

%

$

#

.

Bazele cercet rii opera ionale Alegerea a ez rii ca vectori coloan a fost f cut din ra iuni de u urin a calculelor i a memor rii acestora. Dup aceste nota ii, problema poate fi scris mult mai simplu:

este i solu ia optim c utat . care duce la solu ia particular : ¨B1b¸ © 0 ¹ B x = © 0 ¹ n ± m zerouri © / ¹ © 0 ¹ ª º numit solu ia de baz asociat bazei B. presupunem c variabilele principale sunt chiar primele m (aceast presupunere va fi f cut de câte ori va fi posibil. O solu ie de baz care are toate 16 ' ! cT ™ x sau A™x ! b ¯ xu0 ° . Dac rang A = n atunci sistemul are o singur solu ie care. F când eventual o renumerotare. Deci xB este xB = B-1™b la care se adaug n-m zerouri. care este o matrice cu m linii i n ± m coloane). xB = B-1™ b ± B-1™S™xS} Orice alegere a lui xS d o solu ie. f r a mai specifica acest lucru).  aducem succesiv sistemul la forma de mai jos: x A™ x = b  (BS)™ ¨ B ¸ = b  B™ xB + S™xS = b  B™ xB = b ± S™xS  xB = B-1™b ± B-1™S™xS ©x ¹ ª Sº  solu ia sistemului va fi submul imea lui Rn : DB = {x = {xB. Este evident c i acest caz este la fel de neinteresant ca primul. care este o matrice p tratic de dimensiune m i va fi numit baz a sistemului) i restul coloanelor (notat cu S. caz care este total neinteresant). Cu toate acestea. vor fi ambele numite solu ie de baz . în acest caz sistemul devenind echivalent cu sistemul ob inut prin eliminarea restric iilor care nu corespund minorului principal (dac sistemul nu are solu ie atunci evident nici problema nu are solu ii.  împ r im variabilele problemei în doi vectori: vectorul variabilelor principale (corespunz toare coloanelor bazei) i vectorul variabilelor secundare (notat cu xS). Presupunem c au fost eliminate aceste restric ii. rezultând din context de care este vorba. pentru u urin a expunerii i fiind evident c nu se restrânge generalitatea problemei.min f Se tie c un sistem de forma A™ x = b are solu ie doar dac rang(A) = rang( A ). Observa ie: Este evident c fiec rui minor principal al sistemului (= minor de dimensiune m = baz ) îi corespunde o unic solu ie de baz . unde A este matricea extins ob inut ad ugând matricei A vectorul b. dac este admisibil .xS} / xS  Rn-m oarecare. Dintre toate alegerile posibile este remarcabil (prin simplitatea ei) solu ia xS = 0. Presupunem deci în continuare c : rang(A) = m < n Rezolvarea sistemului A™ x = b se poate face într-un mod simplu (cel pu in teoretic) folosind algebra matricial astfel:  împ r im coloanele matricei A în dou submatrici: minorul principal (notat cu B. altfel problema nu are solu ie.

max f ! cT ™ x A™x ! b ¯ xu0 ° & .

adic are tot atâtea elemente câte puncte sunt într-un spa iu cu n_ ±_ m dimensiuni. De altfel. u algoritmul de mai sus vom g si cea mai bun solu ie dintre solu iile admisibile de 17 . Într-adev r. R3. Imaginea func iei obiectiv pe mul imea solu iilor admisibile este m rginit . numite solu ii nedegenerate. În acest caz spunem c problema are optim infinit. pentru o problem cu 50 variabile i 20 restric ii. listat i comparat 20 în jur de 1020. un calculator ca cel de sus nu exist înc . Dac problema de programare liniar are solu ii admisibile atunci are i solu ii de baz admisibile. adic un num r finit. Noi dorim ca problema s fie rezolvat în timp util. Este natural ca primele încerc ri în rezolvare s caute în primul rând o limitare cât mai puternic a locului în care c ut m. În plus. g sim mul imea în care vom "c uta" vectorul (vectorii) care d (dau) extremul lui f. Dac este i m rginit atunci punctele extremale ale acesteia sunt chiar solu iile admisibile (optime) de baz ale problemei. adic supercalculator care ar termina un miliard de baze pe secund . aceast variant se dovede te nepractic la o analiz mai atent . este evident nemul umitor. o problem ca cea de sus este foarte mic în compara ie cu problemele "serioase" ce au peste 1000 de variabile i 100 de restric ii. din punct de vedere economic. Greutatea g sirii solu iei problemei const în imensitatea num rului de solu iilor posibile ale sistemului i în respectarea condi iei de nenegativitate a celor printre care c ut m extremul dorit al func iei f. Totu i. În acest caz problema are cel pu in o solu ie i spunem c problema are optim finit. rezolvarea ar dura 3000 ani. "Alegându-le" din acestea doar pe cele cu toate elementele pozitive. numite solu ii degenerate i pe cele care au fix m elemente nenule. Rezolvarea problemei poate duce la urm toarele rezultate: R1. ceea ce. Cele dou teoreme realizeaz efectiv trecerea c tre o problem rezolvabil pe calculator. de calculat. vom eviden ia solu iile de baz care au mai pu in decât m componente nenule. deci în nici un caz nu e disponibil întreprinderilor obi nuite. Rezolvând problema ca mai sus vom avea. Se observ c o solu ie de baz are cel mult m componente diferite de 0. Teorema 2. deoarece o baz este un minor de ordinul m al matricii A i unei baze îi corespunde o unic solu ie de baz rezult c sunt cel mult C m solu ii de baz . 2. faptul c num rul solu iilor de baz este finit ne asigur doar c problema se va termina cândva. Imaginea func iei obiectiv pe mul imea solu iilor admisibile este nem rginit (la +g într-o problem de maxim sau la -g într-o problem de minim). Pe baza unor reprezent ri geometrice ale problemei au fost descoperite urm toarele propriet i ale problemei.Bazele cercet rii opera ionale componentele nenule strict pozitive se va numi solu ie de baz admisibil iar o solu ie optim care este de baz se va numi solu ie optim de baz . Teorema 3. Sistemul A™ x = b nu are solu ii sau nu are solu ii admisibile. În acest caz problema nu are solu ie. care poart denumirea de teoreme fundamentale ale program rii liniare: Teorema 1. adic repede. R2. inând cont de urm toarele observa ii: 1. DB este izomorf cu Rn. Din cauza importan ei lor în rezolvarea problemei. Dac problema de programare liniar are solu ii optime atunci are i solu ii optime de baz . Presupunând c suntem dota i cu un 50 solu ii de baz . În acest n moment s-ar p rea c nu avem decât s l s m calculatorul s calculeze toate solu iile de baz i valorile func iei obiectiv în cele admisibile g sind-o prin comparare pe cea care d minimul sau maximul func iei printre acestea. Mul imea solu iilor admisibile (optime) este închis i convex .

s dispun de un criteriu de recunoa tere dac o solu ie este optim sau nu. odat g sit . rezultând algoritmul simplex în dou faze. c). de la o solu ie dat . care la numit algoritmul simplex. El r mâne i în zilele noastre cel mai eficient algoritm în ceea ce prive te viteza de lucru. i un algoritm care s îndeplineasc m car condi iile b). Astfel de exemple a fost efectiv g site. Condi iile de mai sus reprezint de fapt un algoritm ideal. d). Totu i. s treac de la o solu ie de baz admisibil la una cel pu in la fel de bun (o solu ie x este mai bun decât o solu ie y dac f(x) > f(y) într-o problem de maxim i f(x) < f(y) într-o problem de minim. se poate ajunge în situa ia când. un algoritm ar trebui s aib urm toarele propriet i: a) b) c) d) e) f) g) h) i) s dispun de un criteriu de recunoa tere a faptului c problema nu are solu ii admisibile.Bazele cercet rii opera ionale baz . optim (ar putea s aib optim infinit). fenomen numit ciclare. dac nu se iau m suri de evitare. s nu introduc erori de rotunjire (sau nu prea mari). Nu vom ti dac un minor de mv m este baz decât dup ce-i vom calcula determinantul i nu vom ti dac solu ia de baz corespunz toare este admisibil decât dup ce o vom calcula. pentru problemele care apar efectiv în practica economic .B. în condi iile existen ei solu iilor degenerate. s dispun de un criteriu de recunoa tere a faptului c problema are optim infinit. nu se poate ajunge decât la una la fel de bun i tot a a. unul fiind exemplul lui Beale prezentat mai jos: . el nu îndeplinea condi iile a). pentru a fi eficient. de fapt. 4. Acest algoritm a fost dat de G. f r îns s tim dac problema admite. 3. Dantzig. În concluzie. de fapt. astfel încât. Condi ia a) este relativ u or de îndeplinit i ea este acoperit prin introducerea unei faze ini iale suplimentare la algoritmul simplex. e) i h). s treac de la o solu ie la cea mai bun dintre solu iile cel pu in la fel de bune posibile ca succesoare. în 1947. La începuturile cercet rii opera ionale era suficient. s fie cât mai simplu de implementat. Condi ia f) a fost pus în momentul în care s-a observat c . s nu revin la o solu ie deja analizat . nu va fi recunoscut ca atare decât dup ce vom calcula toate celelalte solu ii de baz . chiar dac ea a ap rut chiar la începutul calculelor. simplitatea i implementarea pe calculator. se poate ajunge la o solu ie care a mai fost. Solu ia optim . f) i g). s efectueze un num r de itera ii comparabil polinomial cu dimensiunea problemei.

a3).a3). dar nu îndeplinesc condi ia de optim.a2.0. aplicând algoritmul sub forma clasic .a5.a3). se vor ob ine succesiv bazele admisibile B1 = (a4.. B5 = (a6.a2..1. B4 = (a6. B2 = (a4. i ! 1.0.0.max f ® x ±1 ± ± ¯ ± ± ± °  ! x2 x3 1 x4 4 1  x4 2 3 1 x 4  20 x 5  x 6  6x 7 4 2  8x 5  12x 5  x6   9x 7  3x 7 !0 !0 !1 1 x6 2  x6 x i u 0.7 Se observ imediat baza admisibil B0 = (a1.0.0) i valoarea func iei 0.a3).. Cititorul poate verifica u or c toate aceste baze au ca solu ie de baz solu ia (0. de la care. B6 = (a4. B3 = (a6.a7..a3).a3).a3) ..a2.a2..a5. Pe 18 . .

i chiar la o vitez de un miliard itera ii pe secund (mult peste puterea unui calculator actual) va termina în 1013 ani. În fine. Toate punctele slabe ale algoritmului. De asemenea. numit varianta revizuit a algoritmului simplex.Bazele cercet rii opera ionale de alt parte se vede c B6 = B1 i deci algoritmul va repeta la infinit aceast succesiune de baze. Situa ia a fost dep it prin diferite tehnici suplimentare ad ugate celei de trecere la o solu ie cel pu in la fel de bun (insuficient . primul fiind algoritmul de punct interior al lui Karmakar.0. n ¹ !1 º x u0 ! 1. algoritmul va avea 2100 $ 1030 itera ii.. prin care algoritmul s devin în timp polinomial. Acest lucru poate fi îns dep it aplicând o variant a algoritmului... la 100 de variabile.0).x ¹  x i e 100 i-1 i ! 1.0. un exemplu fiind clasa de probleme de mai jos. corespunz toare unei baze B. În ceea ce prive te erorile de rotunjire. cea mai cunoscut fiind cea care folose te ordonarea lexicografic a solu iilor. în care algoritmul trebuie s analizeze 2 n baze (n = num rul de necunoscute) pân la g sirea celei optime. !1 Pentru o astfel de problem . a a cum aminteam mai sus. amintite mai sus. sub aceast form . deoarece folosirea acestuia aduce informa ii mult mai ample decât g sirea solu iei propriuzise. a durat mult timp pân s-a demonstrat c algoritmul. este implementat pe foarte multe calculatoare i în plus. folosind tabelele simplex. referitor la condi ia g). 7 3 neatingând niciodat valoarea maxim . presupunem c am rezolvat sistemul A™ x = b folosind aceast baz .. ca i cel de mai sus) cât din faptul c un algoritm implementat pe calculator s-ar putea s fie pus în fa a unei astfel de probleme. g sit de Klee i Minty în 1972. nu au înmormântat îns algoritmul simplex. care va fi prezentat i în aceast carte..1. Noii algoritmi r mân doar ca alternative teoretice sau pentru cazurile în care algoritmul simplex este lent. dar ei nu-l pot înlocui complet. este mult mai maleabil în cazul modific rilor ulterioare ale datelor problemei (vezi analiza senzitivit ii solu iei la datele problemei). este u or de scris un program de calculator asociat. rezultând astfel variabilele principale în func ie de cele secundare: 19 ( ( ( ( ® ¨ © ±2 ™ ¯© ª ± ° § i -1 ¸ 10 i. ea fiind prea mare. cum s-a v zut). 4 4 Aceast situa ie este îngrijor toare nu atât din considerente practice imediate (înc nu a fost g sit o problem din practic la care s apar acest fenomen. inevitabile când se fac calculele pe un calculator. Au fost îns g si i algoritmi care nu folosesc tabelele simplex. despre care s-a demonstrat c lucreaz în timp polinomial. orice eroare propagându-se imediat la tot tabelul cu efecte foarte mari. toate exemplele existente fiind artificial construite. corespunz toare solu iei ( .. Fundamentarea matematic a algoritmului simplex Algoritmul simplex pleac de la presupunerea c dispunem deja de o solu ie admisibil de baz xB.0. n ( ( .. situa ie în care n-am putea rezolva problema nici pe calculator.1. algoritmul se comport într-adev r foarte r u. se preteaz mult mai bine la interpret ri economice.. nu este în timp polinomial. înc nu a ap rut o problem practic în fa a c ruia s clacheze. nici manual. Nu se tie înc dac exist sau nu o alt modalitate de trecere de la o baz la alta.

max f ! n- ( §10 n x .

. c m cm+1 x1 x2 .. deci. cu formula g sit .. numit tabel simplex. Danzig le trecut pe acestea -a într-un tabel ca cel de mai jos.Bazele cercet rii opera ionale xB = B-1™b ± B-1™S™xS Înlocuind variabilele. cB c1 c2 cm / xB x1 x2 xm / xB B-1™ b f(xB) c1 c2 .... ob inem: T T f(x) = c T ™(B-1™ b ± B-1™ S™xS) + c S ™xS = c T ™B-1™b ± ( c T ™ B-1™S ± c S )™xS = B B T = f(xB) ± ( c T ™B-1™S ± c S )™xS = f(xB) ± (z± c T )™xS = f(xB) ± (™xS B unde:  f(xB) = c T ™B-1™b este valoarea func iei obiectiv în solu ia de baz B  c T ™ B-1™S = z este un vector n-m componente z = (zm+1 .. x m xm+1 Im 0 0 z m+1 (m+1 Fiec rei solu ii de baz îi corespunde un tabel simplex i reciproc.. de fiecare dat când vom vorbi de un tabel simplex.. vom spune i care este baza asociat . (n) Ob inem urm toarea form a problemei: ! m 1 i ! m 1 x u 0. Din motive de organizare i concentrare a datelor problemei.. în func ia obiectiv..zn). (m+2 . Din forma func iei obiectiv se vede c :  într-o problem de maxim: ! m 1 ! m 1  într-o problem de minim: f x ! m 1 20 7 7 xB este solu ie optim  . B  ( = z ± c T este un vector n-m componente ( = ((m+1 .. zm+2 .

4 4 x este solu ie optim B  f x .  § ( 7 8 n 6 6 6  §( n ™ x u 0 oricare ar fi xS u 0  ( u 0.

 § (
4 5

2 2

2

2

® x ±i  ¯ ± °

§a

n

™ x ! xi

i ! 1,..., m ! 1,..., n

n

™ x e f x B oricare ar fi xS u 0 

= 1,...,n (to i (j sunt pozitivi)

™ x u f x B oricare ar fi xS u 0 

2 2

2

max sau .

min f ! f .

....  § ( x n 0 3 ) 1 ™x . cn xn zn (n 6 ... B-1™S .. ...

Trebuie deci s g sim acea variabil principal care iese din baz i acea variabil secundar care intr în baz .. 2.. xi difer de xi+1 printr-o singur variabil .. f(xi) e f(xi+1 ) oricare ar fi 1 e i < k 2. x2. Este evident c acest lucru (care este echivalent cu faptul c noua solu ie trebuie s fie de baz ) este posibil doar dac coeficientul lui xj din aceast ecua ie este diferit de 0 (aij { 0). x k = y} astfel încât: 1. Dac solu ia nu este optim atunci exist evident o alt solu ie de baz admisibil mai bun . cea mai bun posibil dintre solu iile mai bune. în i func ie de variabila xi i de celelalte variabile secundare..n (to i (j negativi) Pentru a evita complicarea expunerii vom presupune în continuare c problema este de maxim. Rezultatul ob inut reprezint criteriul de recunoa tere a optimalit ii solu iei sau. Aceasta este echivalent cu a scoate din ecua ia i (singura în care apare x) variabila xj . Se poate demonstra c dac x i y sunt dou solu ii admisibile de baz cu f(x) e f(y) i num rul de variabile principale prin care difer cele dou este k. Rezultatul schimb rii trebuie s fie: 1. mai simplu. În acest caz avem succesiv: xi + k ! m 1 k{ § 9 n a ik ™ x k + aij™ xj = xi  xj + k ! m 1 k{ j § @ n a ik a ij ™xk + 1 1 ™xi = ™xi  a ij a ij k{ Înlocuind variabila xj în celelalte ecua ii ob inem: xs + n k{  xs + k ! m 1 k{ j § ©a © ª sk  a sj ™ Conform formulelor de mai sus rezult c noua solu ie de baz este admisibil dac : 21 B B ¨ a ik a ij ¸ a a ¹ ™ x k ± sj ™xi = xs ± s ™xi pentru s = 1. o solu ie mai bun ...m i s { i ¹ a ij ai º A k ! m 1 k{ j A A § n a sk ™ x k + asj ™( 1 ™ xi ± a ij a ik 1 ™xi ) = xs  ™ xk ± ai k ! m 1 a i § n @  xj = a ik 1 1 ™xk ± ™xi ± ™ xi a ij ai k ! m 1 a i § @ n . criteriul de optim.. Presupunem c înlocuim variabila principal xi (1e i e m) cu variabila secundar xj (m+1 e j e m). atunci exist un ir de solu ii admisibile de baz : {x1 = x. .. oricare ar fi 1 e i < k Din cele de mai sus rezult c e suficient s c ut m o solu ie de baz admisibil mai bun doar printre cele care difer de cea actual printr-o singur variabil . pentru cazul de minim ra ionamentul fiind analog. j = 1.. o solu ie de baz (deci coloanele corespunz toare noii variabile s formeze un minor principal). o solu ie admisibil (adic s aib toate componentele pozitive).. cu 1 e k e m.Bazele cercet rii opera ionale  §( j! m 1 n j ™ x j e 0 oricare ar fi xS u 0  (j e 0. 3. 4..

Pentru eviden ierea acestora. Noua solu ie va exista efectiv doar dac pe coloana j din matricea B-1™S exist o component aij strict pozitiv i va fi efectiv strict mai bun doar dac componenta 1 ™ xi . dac vrem s ob inem o solu ie strict mai bun vom alege o variabil xj corespunz toare unui (j < 0. în care variabila secundar xj = P > 0. deci. Mai înainte am v zut ce efect are schimbarea unei variabile din baz asupra sistemului. solu ia va fi admisibil . În acest caz. pentru care se ob ine valoarea minim a rapoartelor dintre componentele solu iei de baz actuale i componentele coloanei j. P oarecare iar celelalte sunt 0. Pentru o astfel de solu ie. corespunz toare xi din solu ia de baz este diferit de 0. corespunz toare unei variabile xj cu (j < 0. inând cont de faptul c to i aij e 0 i. dac ne hot râm s introducem în baz variabila j. Valoarea func iei obiectiv în noua solu ie de baz va fi: 1 ™ xi f( x B ) = f x B  ( j ™ x j = f x  ( ™ ai Pentru ca aceast solu ie s fie cel pu in la fel de bun trebuie ca: f( x ) u f(xB)  f x În concluzie. îmbun t irea fiind egal cu  ( j ™ a ij Situa ia în care toate componentele coloanei j din matricea B-1™S sunt mai mici sau egale cu 0 este l murit de urm toarea teorem : Teorem : Dac pe coloana j din matricea B-1™S. valoarea func iei obiectiv este: f(yP) = f(xB) ± (j™P. i avem: Ppg lim f . singura variabil care o poate înlocui (pentru ca noua solu ie s fie admisibil de baz ) nu poate fi decât aceea care corespunde acelui aij strict pozitiv din coloana j din matricea B-1™S. toate componentele sunt mai mici sau egale cu zero atunci problema are optim infinit.Bazele cercet rii opera ionale xs ± ai i în urma schimb rii noua solu ie de baz va fi: as 1 ™xi i x s = xs ± ™xi pentru s { i xj= a ij ai În concluzie. Demonstra ie: Fie o solu ie particular a sistemului. variabilele principale vor fi: yPi = xi ± aij™P i vor fi toate pozitive. Este important îns s vedem efectul ei i asupra func iei obiectiv. ele se noteaz cu Us i avem: ¨ x ¸ Ui = min ©U s ! s ¹ 1es em © a sj ¹ a "0 ª º ij Condi ia de mai sus este numit criteriul de ie ire din baz .

y P ! g deci imaginea func iei f este nem rginit i afirma ia este demonstrat . Deoarece dorim s trecem la cea mai bun dintre bazele posibile. Presupunem în continuare c exist o component aij strict pozitiv . vom alege dintre toate variabilele cu (j < 0. pe cea pentru care se ob ine: 22 Q P P H H .

 ( I ™ xi u 0 1 1 ™ x i u f(xB)  ( ™ ™ x i e 0  (j e 0 ai ai ai u 0 E E F .

.

.. D D G C C as ™xi u 0 oricare ar fi s =1..m diferit de i  xs x u i oricare ar fi s =1.. s { i a sj a ij ....m..

Danzig a preferat înlocuirea acestei alegeri cu alegerea acelui j care corespunde celui mai negativ (j (= ± max . Deoarece calculul necesar g sirii acestuia este laborios.Bazele cercet rii opera ionale ¨ x ¸ max ©  ( ™ min i ¹ 1e i e m a ¹ m 1e e n © ¹ © a i "0 i º ( 0 ª Aceast condi ie este criteriul de intrare în baz .

noua valoare a func iei obiectiv va fi: f( x ) = f x B  ( j ™ . în marea majoritate a cazurilor. Acest motiv era suficient de conving tor pentru ca Danzig s .i fi pus problema dac nu cumva noul tabel simplex poate fi calculat pe baza fostului tabel simplex. folosind formulele fiec ruia: xB = B-1™ b z = c T ™ -1™ A (=z±c Acest mod de lucru este efectiv folosit în anumite variante ale algoritmului simplex (vezi forma revizuit ) dar el presupune calcularea inversei matricei . Aceast întrebare era natural de pus. a ij ai 3. dac ea exist i am putea calcula din nou elementele necesare analiz rii noii solu ii. acela i j. variant care  este u or de aplicat. f când mult mai pu ine calcule i utilizând formule u or de memorat i aplicat. ( j ). a 2. ele putând fi ob inute urm rind efectul înlocuirii lui xi cu xj asupra sistemului:  noua solu ie de baz x se ob ine din fosta solu ie cu formulele deja g site mai sus: x j= 1 ™ xi a ij i x s = xs ± ai  noii coeficien ii ai variabilelor în cele m ecua ii vor fi: 1. Aceste formule au fost efectiv g site. din tabelul simplex. În acest moment tim cum s g sim o solu ie mai bun . o variabil secundar xk. dac inem cont c noua solu ie difer de fosta solu ie printr-o singur variabil . va avea coeficien ii a sk  a sj ™ ik în a ij ecua iile s { i i coeficientul a ik în ecua ia i. noua variabil secundar xi va avea coeficien ii ± tul 1 în ecua ia i. variabil principal xs va avea coeficientul 1 în ecua ia k i 0 în celelalte ecua ii. a ij 4. diferit de xi. îmbun t e te solu ia i prin care se ob ine. ceea ce necesit foarte mult timp.

noii (j îi ob inem înlocuind în func ia obiectiv variabila xj în func ie de xi: 23 W W X V V as ™xi pentru s { i R S R R S m 1e je n (j 0 U T as în ecua iile s { i i coeficien- 1 ™ xi a ij . 5.

. pe linia a doua se trec toate variabilele într-o ordine oarecare. se calculeaz B-1. 12. se calculeaz pe rând fiecare zj j = 1.Bazele cercet rii opera ionale f(x) = f( x ) ± B k ! m 1 k{ j §( Y n k ™ x k ± (j™(± k ! m 1 k{ j § n a ik a ij ™xk ± 1 1 ™ xi + ™xi) = a ij a ij ¸ ¹ ™xi = ¹ º k ! m 1 k{ De i par s fie foarte multe formule complicate. fiecare în dreptul variabilei corespunz toare. se calculeaz solu ia de baz cu formula B-1™ b. se calculeaz f(xB) înmul ind dou câte dou componentele coloanei 1 cu cele din coloana 3 aflate pe aceea i linie i adunând toate produsele între ele (adic facem produsul scalar dintre cB i xB). se construie te baza B.. în a a fel încât.. 13. coloanele s fie trecute în ordinea în care au fost trecute variabilele pe linia 2. la intersec ia liniei i coloanei corespunz toare acestei variabile.cj) 24 b b de unde rezult c ( k ! ( k  ( b b ( a ik pentru k { i i ( i !  ai ai b k b = f( x ) ± § ©( © ª b ( b b a Y = f x . 11. 5. fiecare deasupra variabilei corespunz toare. numit regula dreptunghiului. 9. având grij ca. s se afle valoarea 1. fiecare coloan fiind format din coeficien ii unei variabile din toate ecua iile (ordinea în care se parcurg ecua iile trebuie s fie aceea i pentru toate variabilele). ordinea coloanelor fiind cea în care apar ele în matricea A. 8. se trec variabilele principale în a doua coloan . 7.n un zj ob inându-se înmul ind scalar cB cu coloana j din B-1™ A aflat în centrul tabelului (aceast linie se calculeaz i se trece doar în primul tabel.. având grij ca ordinea în care au fost trecu i termenii liberi în vectorul b s fie aceea i cu ordinea în care au fost parcurse ecua iile la formarea matricii A. se trec în a treia coloan valorile variabilelor principale din solu ia de baz . Se construie te tabelul simplex corespunz tor bazei de care dispunem în ordinea urm toare: 1.. se calculeaz pe rând fiecare (j j = 1. fiecare în dreptul variabilei corespunz toare. se trec în prima coloan coeficien ii corespunz tori variabilelor principale din func ia obiectiv.. ALGORITMUL SIMPLEX Reamintim c presupunem c problema este la forma standard de maxim i c dispunem de o solu ie de baz admisibil . 3. 6. pe prima linie se trec coeficien ii func iei obiectiv. frumuse ea algoritmului i meritul lui Danzig const tocmai în faptul c toate respect o regul vizual u or de memorat.n sc zând din linia lui z linia lui c ((j = zj . 2. Pasul 1. scopul ei fiind calcularea lui ().. 10. se construie te matricea A.. se calculeaz B-1™ A i se trece în partea central a tabelului. a a cum se va vedea în algoritmul simplex. 4.

 ( ` ™ 1 ™ xi ± ai n k ! m 1 k{ j § ©( © ª n ¨ k (j a ik ai a ik a ij ¨ ( ¸ ¹ ™ xk ±© j © a ij ¹ ª º ¸ ¹ ™xi ¹ º ¨ ¨ ( ¸ ¹™xk ±© © a ¹ i ª º .

în toate tabelele simplex.  Dac toate sunt mai mici sau egale cu 0 atunci problema are optim infinit i algoritmul ia sfâr it. Variabila xj m 1e je n (j 0 va fi cea care intr în noua baz . Dac apare i cazul 1) atunci mul imea solu iilor optime este nem rginit fiind format din combina iile convexe ale solu iilor de forma xB . pentru to i indicii jk ai coloanelor lui B-1. pân minimul r mâne unic. O metod de alegere se bazeaz pe faptul c .  dac to i sunt mai mari sau egali cu 0 atunci solu ia actual este cea optim . i1 i i2 fiind doi ! a i1 j a i2 j din indicii care dau acela i minim pân la sfâr it sau altfel scris b i1 jk ai j ! 1 pentru orice jk   liniile i1 i i2 din B-1 sunt propor ionale. la întâmplare. în acest caz. 2) exist o component aij a coloanei aj strict pozitiv .  dac exist (j < 0 atunci îl alegem pe cel mai negativ: (k = min ( j . unul dintre ace tia (cei minimi).  Dac exist componente strict pozitive. deoarece. Atunci toate solu iile de forma xB .aj™P unde xB sunt toate solu iile optime de baz . cu coloana a doua din B-1 i a a mai departe. mul imea tuturor solu iilor optime fiind format din toate combina iile convexe ale acestora.Bazele cercet rii opera ionale Pasul 2. În acest caz se alege unul dintre ace tia la întâmplare. fiind nevoie de o regul de alegere suplimentar care s evite ciclarea. cei corespunz tori variabilelor principale sunt to i 0. Dac minimul este multiplu atunci alegem. pentru pozi iile ce dau noul minim. a a cum vom vedea. Atunci introducând variabila xj în baz în locul variabilei principal xi ob inem alt solu ie de baz optim . deci neinteresan i). 25 . ob inem toate solu iile de baz optime.aj™P sunt solu ii optime. 2) minimul este 0. Dac apar numai cazuri de tipul 2). pentru acestea se calculeaz rapoartele Us x = s . Pasul 3. Dac exist (j = 0 în afara bazei. întotdeauna prima baz este matricea unitate i în dreptul ei. b i 2 jk a i 2 j fapt ce contrazice faptul c B-1 este inversabil . Dac minimul dintre ace tia este tot multiplu continu m procedeul. Nu este posibil s se epuizeze toate coloanele lui B-1 i minimul s r mân multiplu. Variabila xi corespunz toare raportului minim este cea care va ie i din a sj baz . unde P > 0 oarecare. se va afla inversa bazei corespunz tor fiec ruia. Se analizeaz elementele coloanei aj din B-1™ A. Se analizeaz valorile (j corespunz toare variabilelor secundare (e u or de v zut c întotdeauna. Aceast situa ie poate duce la ciclarea algoritmului i alegerea la întâmplare nu mai este suficient . Dac acest minim este multiplu sunt posibile dou cazuri: 1) minimul este strict pozitiv. pentru pozi iile în care s-a ob inut minimul împ r im prima coloan a lui B-1 la coloana aj i alegem minimul dintre aceste rapoarte. deci solu ia este degenerat i noua solu ie este la fel de bun . corespunz toare variabilei alese la pasul 2. am avea: b i1 jk b i 2 jk . atunci pot ap rea dou cazuri: 1) toate elementele din coloana aj din B-1™ A sunt mai mici sau egale cu 0. În acest caz. Atunci xi corespunz tori sunt 0.

( i f(xB)). pivotul i cele dou elemente care ar completa dreptunghiul ce are pozi ia de calculat i pivotul pe diagonal . care a fost numit de Danzig pivot. Se calculeaz componentele tabelului simplex corespunz tor noii baze pe baza tabelului actual i folosind urm toarele reguli: 1. Regula dreptunghiului se bazeaz pe observa ia c în toate formulele prin care se calculeaz acestea nu apare decât valoarea lor actual . Se reia algoritmul de la pasul 2. Pasul 5. 3. linia pivotului este linia actual împ r it la pivot (inclusiv în solu ia de baz ). (pentru scurtarea timpului de lucru se poate observa c elementele unei linii care are 0 pe coloana pivotului r mân acelea i i de asemenea elementele unei coloane care are 0 pe linia pivotului) Opera ia de calculare a noului tabel prin regulile de mai sus poart denumirea de pivotare. coloana pivotului va avea 1 în dreptul pivotului i 0 în rest (inclusiv (j).Bazele cercet rii opera ionale Pasul 4. se încadreaz elementul aij. Regula dreptunghiului se enun literar astfel: "noua valoare = produsul dintre elementele de pe diagonala pivotului minus produsul dintre cele aflate pe cealalt diagonal totul împ r it la pivot". Exemplu: Fie problema de programare liniar : . 4. într-un dreptunghi 2. aflat la intersec ia coloanei variabilei care intr în baz cu linia variabilei care iese din baz . restul elementelor se calculeaz cu regula dreptunghiului (inclusiv solu ia de baz .

. a3 este admisibil . Pentru rezolvare vom aduce problema la forma standard de maxim introducând variabilele de abatere x7. x8.max f ! 3x 1  2 x 2  x 3  4 x 4  3x 5  5x 6 x 1  2 x 2  x 3  x 4  3x 5  x 6 e 8 ± 1  2 x 2  3x 3  x 4  3x 5  2 x 6 e 15 2x ¯ 3x  x  2x  2x  x  2 x e 11 2 3 4 5 6 ± 1 x i u 0.. i ! 1. a2. i ! 1. x9 ob inând: ! 3x 1  2 x 2  x 3  4 x 4  3x 5  5x 6 x 1  2 x 2  x 3  x 4  3x 5  x 6  x 7 ! 8 ± 1  2 x 2  3x 3  x 4  3x 5  2 x 6  x 8 ! 15 2x ¯ 3x  x  2 x  2 x  x  2 x  x ! 11 2 3 4 5 6 9 ± 1 x i u 0.6 ° pentru care tim c baza format din coloanele a1.9 ° .......

A = © 2 2 3 1 3 2 0 1 0¹ .max f Vom a eza în tabelul simplex variabilele în ordinea indicilor ¨ 3¸ © 2¹ ©1¹ © 4¹ ¨ 1 2 1 1 3 1 1 0 0¸ ¨1 c = © 3¹ . B = © 2 © 3 1 2 2 1 2 0 0 1¹ ©3 © 5¹ ª ª º © 0¹ © 0¹ © 0¹ ª º c d i vom avea: 2 1¸ 2 3 ¹ . cB = 1 2¹ º ¨ 3¸ © 2¹ ©1¹ ª º 26 .

1e i e 3 a 2 ¹ 2 7 © 6 i4 a i4 " 0 ¹ © 7 º ª 7 27 . zj i (j: cB 3 2 1 xB x1 x2 x3 xB 1 2 3 10 3 2 1 x1 x2 x3 1 0 0 0 1 0 0 0 1 3 2 1 4 3 5 0 x4 x5 x6 x7 6 2 3 1  7 7 7 7 2 11 1 5 7 7 7 7 3 1 2 4   7 7 7 7 19 17 13 9 7 7 7 7 9 4 22 9    7 7 7 7 0 0 x8 x9 3 4  7 7 1 1   7 7 5 2  7 7 6 8  7 7 6 8  7 7 0 0 0 Din tabel se observ c exist (j < 0. Observa ie Dac vom c uta acel (j care d cea mai bun îmbun t ire vom avea de g sit ¨ x ¸ acel (j dintre cei negativi pentru care se ob ine max ©  ( j ™ min i ¹ i deci de calculat: 4 e je 9© 1e i e 3 a ¹ ¹ © a ij " 0 ij º (j 0ª ¸ ¨ © 1 2 ¹ 3 x 9 ¹=  ( 4 ™ min i = ™ min© . (6.Bazele cercet rii opera ionale 3 4 ¸ ¨ 1  ¹ © 7 7 ¹ © 7 © 5  1  1 ¹ i pe baza acesteia solu ia de baz xB = B-1™b = © 7 7 7¹ © 4 5 2¹  ¹ © 7 7º ª 7 6 2 3 1 3 4 ¸   ¹ 7 7 7 7 7 7 ¹ 2 11 1 5 1 1   ¹ care se trec în tabelul simplex: 7 7 7 7 7 7¹ 3 1 2 4 5 2¹    ¹ 7 7 7 7 7 7º vom calcula matricea B-1 = ¨1¸ © 2¹ i © 3¹ ª º ¨ ©1 0 0 © -1 matricea B ™ A = © 0 1 0 © © ©0 0 1 ª cB 3 2 1 xB x1 x2 x3 xB 1 2 3 3 2 1 x1 x2 x3 4 3 5 0 x4 x5 x6 x7 6 2 3 1 1 0 0  7 7 7 7 2 11 1 5 0 1 0 7 7 7 7 3 1 2 4  0 0 1  7 7 7 7 0 x8 3  7 1  7 5 7 0 x9 4 7 1  7 2  7 i în final se vor calcula valoarea func iei obiectiv în aceast solu ie. ace tia fiind (4. (8 iar minimul lor este (6. (5.

Analizând coloana a6 observ m c exist componente strict pozitive (de fapt. . )= i corespunde tot lui (6.Bazele cercet rii opera ionale ¸ ¨ © 2 3 ¹ 8 xi 4  ( 5 ™ min = ™ min© . U3 = = 1 2 3 2 7 7 deci minimul corespunde variabilei x1 i aceasta este cea care va ie i din baz . pivotul este a16 = 6 7  3 7 3 7 2 7 3 ¨ 3¸ 6 2 ™© ¹  ™ 7 ª 7º 7 7 i noua valoare de pe aceast pozi ie va fi: = ±1 3 7 În final. 1e i e 3 a 2 ¹ 3 7 © 3 1 i6 a i6 " 0 ¹ © 7 º ª 7 7 ¸ ¨ © 3 ¹ 18 xi 6  ( 8 ™ min = ™ min© ¹ = 1e i e 3 a 5 7 © 5 ¹ a i8 " 0 i8 ¹ © ª 7 º 3 8 22 18 22 i în final max ( . ¹= 1e i e 3 a 7 © 11 1 ¹ 11 i5 a i5 " 0 ¹ © 7 º ª 7 ¸ ¨ © 1 2 3 ¹ 22 xi 22 ¹=  ( 6 ™ min = ™ min© . 2 11 3 5 3 În concluzie. În cest moment cunoa tem noua baz i vom construi tabelul simplex pe baza regulilor de calcul de la pasul 4: 3 7 4. . de exemplu. . în acest caz sunt chiar toate) i calcul m pentru acestea rapoartele Ui ob inând: U1 = 1 3 7 = 21 7 2 3 . pentru elementul de pe pozi ia a34 avem dreptunghiul: 1. U2 = = 14. solu ia actual nu este optim i solu ia cea mai bun dintre cele posibile ca succesoare va avea variabila x6 printre cele principale. tabelul corespunz tor noii baze va fi: cB xB xB 3 x1 2 1 x2 x3 4 x4 3 x5 5 x6 0 x7 0 x8 0 x9 28 .

pentru pornire. inversarea acestuia i calcularea solu iei. gândindu -ne c aceasta presupune g sirea unui minor principal. abia în acest moment putând vedea dac aceasta are toate componentele pozitive. Algoritmul simplex necesit . Determinarea unei solu ii de baz admisibile de start Presupunem înc odat c problema este la forma standard. deoarece to i (j u 0. aceast c utare putând dura foarte mult. Deoarece nu mai exist nici un (j = 0 în afara celor din baz rezult c solu ia optim este unic . caz în care solu ia de baz corespunz toare este chiar 29 . G sirea acesteia pur i simplu prin încerc ri nu este deloc o sarcin u oar . Rezolvarea problemei pleac de la observa ia c singura baz pentru care calculul de mai sus se poate face imediat este matricea unitate. o solu ie admisibil de baz .Bazele cercet rii opera ionale 5 2 1 x6 x2 x3 7 3 5 3 7 3 52 3 7 2 1 0 0 2  1 3 3 3 1 5 2  1 0 0 0 3 3 3 2 1 2  0 1 1 0  3 3 3 22 3 0 0 5  1 0 1 4 4 3 1  3 2  3 16 3 8 3 0 7 3 Continuând algoritmul vom g si tabelele: cB 5 2 0 xB x6 x2 x8 3 2 1 4 3 5 0 0 0 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 5 1 1 2 0 1 1  1  0 3 3 3 3 1 5 2 1  1 0 0 0 0  3 3 3 3 2 1 2 2  0 1 1 0  1  3 3 3 3 14 3 0 4 1  xB 14 3 5 3 7 3 80 3 4 3 0  1 3 0 8 3 cB 5 3 0 xB x6 x5 x8 xB 5 1 2 28 3 x1 8 5 1  5 3  5 22 5 2 1 4 x2 x3 x4 1 1 1 5 3 0 0 5 1  1 1 5 4 4 1 5 3 5 x5 x6 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 x7 x8 1 0  5 2 0 5 4  1 5 1 0 5 0 x9 3 5 1  5 3  5 2 5 Ultimul tabel con ine solu ia optim .

nu scoaterea a uneia sau alteia din variabile din baz . variabilele secundare sunt toate egale cu 0.Bazele cercet rii opera ionale vectorul termenilor liberi. 2) Ad ug m la fosta func ie obiectiv noile variabile cu ni te coeficien i de asemenea natur ale i încât aportul variabilelor y la valoarea func iei s fie contrar scopului dorit (foarte mari pozitivi într-o problem de minim i foarte mari negativi într-o problem de maxim). De asemenea. În acest caz rezult c aceast ecua ie rezult din cele anterioare i ea va fi eliminat . m car unul dintre to i fiind diferit de 0. 2) to i coeficien ii variabilelor i termenul liber sunt 0. dar presupune introducerea unui algoritm diferit de simplex. 3) se epuizeaz toate ecua iile. inând cont c în solu iile de baz .i ating extremul printre solu iile pozitive chiar pentru y = 0 i în momentul când am ob inut solu ia respectiv pornim cu aceasta ca solu ie ini ial algoritmul simplex pentru fosta problem . variabilele care au fost scoase din fiecare ecua ie formeaz baza dorit . Dac to i termenii liberi pot fi f cu i mai mari sau egali cu 0 foarte simplu. Pentru a echivala cele dou scopuri putem proceda în dou feluri: 1) Alegem o nou func ie obiectiv care s . o scoatem din aceast ecua ie în func ie de celelalte variabile. cu efect asupra omogenit ii calculelor i a vitezei de lucru. prin efectuarea calculelor de mai sus. ne mai putându-se face interpret ri economice. Vom detalia în continuare cele dou metode: Algoritmul simplex în dou faze Dat problema de programare liniar la forma standard de maxim: 30 . Procedeul de mai sus poate p rea atractiv. cu coeficientul 1. trecându-se la urm toarea. Vom ob ine evident un nou sistem de restric ii i r mâne de v zut ce leg tur este între solu iile acestuia i cel ini ial. Acest lucru poate fi obinut în dou moduri: a) Începând de la prima ecua ie. Scopul nostru va fi deci. datele problemei nu mai au semnifica ia economic ini ial . În acest moment. vom încerca s scoatem din baz variabilele y. Scopul algoritmului simplex este îns maximizarea func iei obiectiv. o înlocuim în celelalte i repet m procedeul pornind de la a doua ecua ie. existen a tuturor coloanelor matricii unitate este evident c este foarte pu in probabil i mai greu de ob inut. c ut m o variabil care are coeficientul de acela i semn cu termenul liber. prin înmul irea eventual cu ±1 a restric iei respective. Aceasta presupune ca problema s aib to i termenii liberi mai mari sau egali cu 0 i în matricea A s existe toate coloanele matricii unitate. ca pornind de la solu ia ini ial a celei de-a doua probleme s ajungem la o solu ie a acesteia în care y = 0. În acest caz ecua ia nu are evident solu ie admisibil (pozitiv ) i deci problema nu are solu ie. Cele dou sisteme au forma: A™ x = b i A™ x + y = b Este evident c o solu ie a primului sistem este solu ie i a celui de-al doilea (lu m y = 0) iar o solu ie a celui de-al doilea este solu ie i pentru primul doar dac y = 0. Pot ap rea trei cazuri: 1) la un moment dat ob inem o ecua ie în care to i coeficien ii variabilelor au semn contrar termenului liber. b) Pentru to i vectorii coloan introducem în ecua iile corespunz toare câte o variabil cu coeficientul 1. În acest sens plec m de la observa ia c existen a unui vector din coloana unitate printre coloanele matricii A este echivalent cu existen a unei variabile care apare doar în ecua ia corespunz toare lui 1 din acel vector.

Bazele cercet rii opera ionale ®max f ! c T ™ x .

Faza 1 Construim problema: . ± ™x ! b ¯ xu0 ± ° în care am aranjat deja ca to i termenii liberi s fie pozitivi (b u 0).

Faza 2 Începând de la solu ia g sit la faza 1 se rezolv problema ini ial cu algoritmul simplex. solu ia optim ob inut are y = 0. ® min g ! y ± ¯ ™x  y ! b ± x. În acest caz. cB. (. Metoda bazei artificiale (metoda penaliz rii) Dat problema de programare liniar la forma standard de maxim: ®max f ! c T ™ x . se elimin coloanele corespunz toare lui y) i în plus nu vom mai avea în tabelele simplex ale problemei ini iale inversa bazei (care se g sea în dreptul coloanelor matricii unitate din prima faz ) necesar în anumite variante ale algoritmului simplex. f(xB). putând ajunge la dou situa ii: 1) minimul func iei g este strict pozitiv. Dezavantajul metodei const în faptul c tabelul simplex final de la faza 1 trebuie modificat pentru a ob ine tabelul simplex ini ial de la faza 2 (vectorii x. c. Aceasta este echivalent cu faptul c egalitatea Ax + y = b se poate ob ine doar pentru y > 0 sau altfel spus Ax > b pentru orice x u 0. deci verific Ax = b fiind în concluzie o solu ie admisibil de baz a primei probleme. y u 0 ° pe care o rezolv m cu algoritmul simplex pornind rezolvarea de la baza matrice unitate. deci sistemul Ax = b nu are solu ii admisibile i în concluzie problema ini ial nu are solu ie. z. 2) minimul func iei g este 0.

Construim problema: ®max g ! c T x  . ± ™x ! b ¯ xu0 ± ° în care am aranjat deja ca to i termenii liberi s fie pozitivi (b u 0).

y u 0 ± ° y în care M este o constant presupus foarte mare (mai mare decât orice constant care ar putea apare în rezolvarea problemei). putând ajunge la trei situa ii: 31 . Rezolv m problema cu algoritmul simplex pornind rezolvarea de la baza matrice unitate. ± ™x  y ! b ¯ x.

Bazele cercet rii opera ionale 1) problema are optim infinit. În final vom remarca faptul c variabilele y nu corespund unor m rimi economice ca celelalte. 32 . ele fiind introduse doar ca un artificiu de calcul pentru a putea porni algoritmul simplex. solu ia optim i maximul func iei fiind acelea i cu cele ale problemei modificate. 3) problema are optim finit i în solu ia de baz nu avem nici o variabil din vectorul y. În acest caz problema ini ial are optim finit. În acest caz problema ini ial nu are solu ii admisibile. 2) problema are optim finit i în solu ia de baz avem cel pu in o variabil din vectorul y. În acest caz. problema ini ial are optim infinit. Din acest motiv ele se numesc variabile artificiale.

Bazele cercet rii opera ionale Exemplu Fie problema de programare liniar : .

max f ! 2 x 1  3x 2 3 ®x 1  x 2 e 10 ± ¯ x 1  4x 2 u 2 ± x1. x 2 u 0 ° Forma standard a problemei va fi: .

x 2 . x 2 . © 0¹ ª º 0 ¸ vom introduce variabila x cu coeficientul 1 în a doua ecua ie Pentru a ob ine i a doua coloan ¨ 1 ¹ © 5 ª º i în final vom avea de rezolvat problema: Algoritmul simplex în dou faze Metoda bazei artificiale ® 3x 1  x 2  x 3 ! 10 ± ¯x 1  4x 2  x 4  x 5 ! 2 ±x 1 .max f ! 2x 1  3x 2 3x  x 2  x 3 ! 10 ± 1 ¯ x 1  4x 2  x 4 ! 2 ± 1. x 4 . x 5 u 0 ° . x 3. x 3 . x4 u 0 x ° Avem deja termenii liberi i o coloan a matricii unitate ¨ 1 ¸ corespunz toare variabilei x3.

5 înlocuim valorile coeficien ilor func iei obiectiv i deci i valoarea acesteia.x2) care va fi solu ia ini ial pentru algoritmul simplex aplicat problemei ini iale în a doua faz .min g ! x 5 Aplicând algoritmul simplex în dou faze vom ob ine în prima faz succesiunea de tabele: cB 0 1 xB x3 x5 0 x1 3 1 1 1 0 x1 11 4 1 4 0 0 x2 1 4 4 4 0 x2 0 1 0 0 x3 1 0 0 0 0 x3 1 0 0 0 x4 0 -1 -1 -1 0 x4 1 4 1  4 0 1 x5 0 1 1 0 1 x5 1  4 1 4 -1 xB 10 2 2 cB 0 0 xB x3 x2 xB 19 2 1 2 0 Am ob inut optimul egal cu 0 în solu ia de baz (x3. valorile ( i ob inem tabelul: e . Elimin m din tabel coloana lui x .

x 4 .max f ! 2 x 1  3x 2  x 5 ® 3x 1  x 2  x 3 ! 10 ± ¯x 1  4 x 2  x 4  x 5 ! 2 ±x 1 . x 3 . x 2 . x 5 u 0 ° 33 .

Bazele cercet rii opera ionale 2 x1 11 4 1 4 5  4 2 x1 0 1 0 2 x1 0 1 0 2 x1 11 3 7 3 x2 0 1 0 3 x2 -11 4 5 3 x2 11  3 1 3 7  3 3 x2 0 1 0 0 x3 1 0 0 0 x3 1 0 0 0 x3 1 3 1 3 2 3 0 x3 4 1 3 0 x4 1 4 1  4 3  4 0 x4 3 -1 -2 0 x4 1 0 0 0 x4 1 0 0 cB 0 3 xB x3 x2 xB 19 2 1 2 3 2 cB 0 2 xB x3 x1 xB 4 2 4 cB 0 2 xB x4 x1 xB 4 3 10 3 20 3 cB 0 3 xB x4 x2 xB 38 10 30 Solu ia optim a primei probleme este deci x1 = 0 i x2 = 10 care d un maxim al func iei egal cu 30. Dac aplic m a doua metod vom ob ine succesiv tabele: cB 0 -M xB x3 x5 2 x1 3 1 -M -M-2 2 x1 11 4 1 4 5  4 34 3 x2 1 4 -4M -4M-3 3 x2 0 1 0 0 x3 1 0 0 0 0 x3 1 0 0 0 x4 0 -1 M M 0 x4 1 4 1  4 3  4 -M x5 0 1 -M 0 -M x5 1  4 1 4 M+ 3 4 xB 10 2 -2M cB 0 3 xB x3 x2 xB 19 2 1 2 3 2 .

vom numi în continuare algoritmul simplex obi nuit algoritm simplex primal i o baz admisibil baz primal admisibil . ca i în cazul algoritmului simplex. Algoritmul simplex dual Pentru expunerea acestui algoritm trebuie introduse no iunile de baz dual admisibil solu ie dual admisibil de baz . 35 . VARIANTE ALE ALGORITMULUI SIMPLEX 1. Prezentarea acesteia este mai complicat decât cea de la algoritmul simplex astfel încât:  dac dispunem de o baz dual admisibil vom rezolva problema cu algoritmul simplex dual  dac nu dispunem de o baz dual admisibil vom rezolva problema cu algoritmul simplex. Aceast solu ie poate exista ca urmare a unor calcule anterioare (vezi capitolul cu reoptimizarea) sau. iar o solu ie care este simultan primal i dual admisibil este o solu ie optim i reciproc. poate fi aplicat o procedur prin care s g sim aceast baz . Se observ c o solu ie dual admisibil nu este în general primal admisibil i reciproc. pentru a putea rezolva problema cu algoritmul simplex dual trebuie s dispunem deja de o baz ini ial dual admisibil . Pentru a evita orice confuzie. Prin defini ie numim: solu ie de baz dual admisibil baz dual admisibil = = i solu ie de baz pentru care to i (j u 0 baz corespunz toare unei solu ii de baz dual admisibile Ca i în cazul algoritmului simplex.Bazele cercet rii opera ionale 2 x1 0 1 0 2 x1 0 1 0 2 x1 11 3 7 3 x2 -11 4 5 3 x2 11  3 1 3 7  3 3 x2 0 1 0 0 x3 1 0 0 0 x3 1 3 1 3 2 3 0 x3 4 1 3 0 x4 3 -1 -2 0 x4 1 0 0 0 x4 1 0 0 -M x5 -3 1 2+M -M x5 -1 0 M -M x5 -1 0 M cB 0 2 xB x3 x1 xB 4 2 4 cB 0 2 xB x4 x1 xB 4 3 10 3 20 3 cB 0 3 xB x4 x2 xB 38 10 30 Rezultatul final este evident acela i.

Bazele cercet rii opera ionale Presupunem c am adus problema la forma standard de maxim i dispunem de o baz dual admisibil i dispunem deja de de o baz dual admisibil . Dac minimul este multiplu se 1e k e m ia una la întâmplare. deci problema nu are solu ii primal admisibile. Se construie te tabelul corespunz tor noii baze aplicând acelea i reguli ca la algoritmul simplex primal. Forma secundar Este evident c modul de organizare al datelor în tabelul simplex nu este unicul mod de a organiza datele într-un tabel. pe orizontal se las doar variabilele secundare iar în loc de matricea unitate în dreptul variabilelor principale vom avea matricea unitate în dreptul celor secundare (dar cu minus). c problema este la forma standard i c dispunem de o solu ie ini ial de baz care este primal sau dual admisibil . atunci pentru acestea se g se te acel indice (j (prin E am notat modulul num rului E). Pasul 5. Se construie te tabelul simplex asociat acestei baze. Pasul 2.. neglijându-se cei din dreptul variabilelor principale. Se g sesc variabila care iese din baz i cea care intr în baz cu acelea i reguli ca la algoritmul simplex primal sau. Se analizeaz componentele solu iei:  Dac toate componentele sunt mai mari sau egale cu 0 atunci solu ia este i primal admisibil . Presupunem i în acest caz c problema este la forma standard de maxim..n sunt mai mari sau egale cu 0.. Dac pentru care se ob ine min a ij 0 a ij minimul este multiplu alegem unul dintre ace tia la întâmplare. deci optim . Algoritmul simplex dual const în urm torii pa i: Pasul 1. ( fiind calculat la fel. 36 . Variabila corespunz toare acestuia este cea care intr în baz . Se reia algoritmul de la pasul 2 2. Forma secundar este tocmai o astfel de alternativ .  Dac exist componente strict negative. Se analizeaz linia li corespunz toare variabilei xi aleas la pasul 2:  Dac toate componentele aij j = 1. ca la cel dual. Pasul 1. + Pasul 3. Pasul 2. Pasul 4. Datele problemei vor fi organizate într-un tabel de forma: c cB cS x xB xS cS xS (S B-1™S ±In-m f f(xB) xB = B-1™b 0 Se observ c singura diferen a este c la coloana variabilelor bazei din stânga se adaug i cele secundare..  Dac exist componente strict negative. la fel ca i la algoritmul simplex primal. care oricum erau 0. variabila corespunz toare celei mai negative (xi = min x k ) este cea care iese din baz . Pasul 3. dup caz. atunci am avea o ecua ie cu to i coeficien ii necunoscutelor pozitivi i termenul liber strict negativ.

Linia pivotului are ±1 în dreptul pivotului i 0 în rest. Se reia algoritmul de la pasul 2. Exemplu Fie problema de programare liniar rezolvat mai sus: ! 2 x 1  3x 2 3x 1  x 2 e 10 ® ± ¯ x 1  4x 2 u 2 ± x1 . Coloana pivotului se împarte la pivotul cu semn schimbat Celelalte elemente se calculeaz cu regula dreptunghiului Pasul 5.Bazele cercet rii opera ionale Pasul 4. x 2 u 0 ° . Se construie te tabelul asociat noii baze aplicând regulile: 1) 2) 3) 4) Pivotul este acela i ca la tabelul simplex.

x 5 u 0 ° Tabelul corespunz tor va fi: . x 4 u 0 x ° ! 2 x 1  3x 2  x 5 3x  x 2  x 3 ! 10 iar dup introducerea variabilelor artificiale ob inem: ® 1 ± ¯x 1  4x 2  x 4  x 5 ! 2 ±x 1 . x 2 . x 3 . x 3. x 2 .max f ! 2 x 1  3x 2 3x  x 2  x 3 ! 10 Forma standard a problemei va fi: ® 1 ± ¯ x 1  4x 2  x 4 ! 2 ± 1. x 4 .

max f .

Ob inem: 2 x1  5 4 cB 2 3 0 0 -M xB x1 x2 x3 x4 x5 xB 3 2 0 ½ 19 2 -1 ¼ 11 4 0 0 0 0 -M x5 M+¾ 0 ¼ -¼ 0 -1 0 x4 -¾ 0 -¼ ¼ -1 0 cB 2 3 0 0 xB x1 x2 x3 x4 xB 3 2 2 x1  5 4  0 ½ 19 2 -1 ¼ 11 4 0 0 0 x4 -¾ 0 -¼ ¼ -1 i în continuare: 37 . În acest moment avem o solu ie de baz a problemei ini iale i putem elimina variabila x5.max f cB 2 3 0 0 -M xB x1 x2 x3 x4 x5 2 xB x1 -2M -M-2 0 -1 0 0 10 3 0 0 2 1 3 x2 -4M-3 0 -1 1 0 4 0 x4 M 0 0 0 -1 -1 Aplic m simplex primal i ob inem cel mai negativ (j corespunz tor lui x2 i Ui minim corespunz tor lui x5.

se adaug foarte multe restric ii (de exemplu rezolvarea problemelor în numere întregi). Din acest motiv. motivul principal pentru care a fost introdus aceast variant . memorarea i lucrul cu un tabel cu 100. Totu i. s-a construit un algoritm care s in cont de observa iile de mai sus. pe parcursul rezolv rii. este existen a unor probleme în care. i remarcând faptul c în algoritmul simplex doar o parte din acestea contribuie efectiv la luarea deciziilor. pentru testarea solu iei actuale i trecerea eventual la o nou baz avem nevoie doar de urm toarele elemente: (1) inversa bazei curente B-1 (2) componentele vectorului ( pentru a face testul de optim i a g si variabila care intr în baz (dac solu ia nu e optim ) (3) coloana ak din B-1 A corespunz toare celui mai negativ (j (dac exist strict negativi) pentru a face testul de optim infinit (4) solu ia curent pentru a g si variabila care iese din baz (dac mai e cazul) Aceste elemente se a eaz într-un tabel de forma: cB xB xB = B-1 b f(xB) numit tabelul simplex redus.000 componente. adic un num r imens de date. Astfel. Forma revizuit a algoritmului simplex O problem mare (de exemplu cu 1000 variabile i 100 restric ii) necesit în algoritmul simplex introducerea. pentru o restric ie în plus tabelul simplex m rindu-se cu o linie i o coloan (cum se va vedea la capitolul de reoptimizare) iar tabelul corespunz tor formei secundare doar cu o linie. în care se lucreaz cu minimul necesar din datele tabelului simplex. numit "forma revizuit a algoritmului simplex". B-1 = c T ™ B-1 B 38 .Bazele cercet rii opera ionale 3 x2 5 4 -1 -11 0 0 x4 -2 -1 0 3 -1 2 x1 7 -1 3 0 11 3 x2  7 1 cB 2 3 0 0 xB x1 x2 x3 x4 cB xB 4 2 0 4 0 xB x1 x2 x3 x4 cB 2 3 0 0 xB x1 x2 x3 x4 xB 20 10 0 x3 2 1 3 3 3 3 3 3 p 0 0 4 3 -1 0  11 3 0 -1 1 3 p 2 3 0 0 xB 30 0 10 0 38 0 x3 3 0 1 -1 4 Din rezolvarea de mai sus se observ c aceast metod este mai eficient doar dac num rul variabilelor secundare este mai mic decât num rul variabilelor principale. 3.

Se pivoteaz întregul tabel simplex i se elimin ultima coloan . Pasul 5. Se analizeaz componentele coloanei ak :  dac toate sunt mai mici sau egale cu 0 problema are optim infinit. STOP  dac exist (j strict negativi se alege minimul dintre ace tia (k. Se calculeaz ak = B-1Pk care se ata eaz ca nou coloan la tabel: cB xB xB = B-1 b f(xB) B-1 = c T ™ B-1 B ak = B-1Pk (k Pasul 4. Exemplu Fie problema de programare liniar rezolvat mai sus: . Se calculeaz (j corespunz tori variabilelor secundare cu formula cunoscut : (j = c T ™B-1™ Pj . Se analizeaz (j calcula i:  dac to i sunt mai mari sau egali cu 0 solu ia curent este optim . variabila xk va intra în baz i se trece la pasul 3. STOP  dac exist aik strict pozitivi se alege cel pentru care se ob ine: ark = min ik xi 1e i e m a a " 0 ik i variabila xr va ie i din baz apoi se trece la pasul 5. Pasul 3.cj = ™Pj . Se reia algoritmul de la pasul 2.Bazele cercet rii opera ionale Opera iile ce se efectueaz în cadrul algoritmului simplex revizuit sunt (presupunem c problema este la forma standard de maxim i de inem o solu ie admisibil de baz i inversa bazei corespunz toare): Pasul 1.cj B unde P j este coloana corespunz toare variabilei xj din matricea ini ial . Pasul 6. Pasul 2.

x 2 . x 4 u 0 x ° . x 3.max f ! 2 x 1  3x 2 3x  x 2  x 3 ! 10 Forma standard a problemei va fi: ® 1 ± ¯ x 1  4x 2  x 4 ! 2 ± 1.

max f ! 2 x 1  3x 2 3 ®x 1  x 2 e 10 ± ¯ x 1  4x 2 u 2 ± x1 . x 2 u 0 ° 39 .

Bazele cercet rii opera ionale ! 2 x 1  3x 2  x 5 3x 1  x 2  x 3 ! 10 iar dup introducerea variabilelor artificiale ob inem: ® ± ¯x 1  4 x 2  x 4  x 5 ! 2 ±x 1 . x 3 . x 5 u 0 ° . x 2 . x 4 .

max f Itera ia 1. Primul tabel redus va fi: ©2¹ ª º 0 x3 -M x5 10 1 2 0 -2M 0 0 1 -M 3 0 Se calculeaz (S = ™S ± cS = (0.-M)™I2 = (0.-M)™ ¨ 1 1  1¸ ± .-M). Prima baz este B = I2 = B-1 corespunz toare variabilelor x3 i x5 de unde rezult xB = ¨10 ¸ i = (0.

2 3 0 = .

3 0 Itera ia 2. (S = ™ S ± cS = (0.¾)™ ¨ 1  1¸ ± . M  2  4 M  3 M ¹ © 4 º ª de unde rezult c cel mai negativ este (2 i vom calcula coloana a2 = I2™ ¨ 1 ¸ = ¨ 1 ¸ care se adaug ©4¹ ©4¹ ª º ª º la tabelul anterior rezultând: 0 x3 -M x5 10 1 2 0 -2M 0 0 1 -M 1 4 -4M-3 Ui minim este cel corespunz tor lui x5 i deci variabila x2 va intra în locul variabilei x5. Dup pivotare i eliminarea ultimei coloane ob inem: 0 3 x3 x2 19 2 ½ 3 2 1 0 0 -¼ ¼ ¾ Deoarece variabila artificial x5 a ie it din baz ea va fi eliminat din problem .

2 0 = (  5 4  3 4 ) ¹ © º ª 1 1 ¸ 3 ¨ 11 ¸ cel mai negativ este (1 i vom calcula coloana a1 = ¨ © ¹ © 0 1 4 ¹ ™ ¨ 1 ¸ = © 1 4 ¹ care se ª º ª 4º ª 4 º adaug la tabelul anterior rezultând: 11 0 x3 19 2 1 -¼ 4 3 x2 ½ 0 ¼ ¼ 3 0 ¾  54 2 Ui minim este cel corespunz tor lui x2 i deci variabila x1 va intra în locul variabilei x2. Dup pivotare i eliminarea ultimei coloane ob inem: 0 2 x3 x1 4 2 4 1 0 0 -3 1 2 40 .

2)™ ¨ 1  1¸ ± .Bazele cercet rii opera ionale 0 Itera ia 3. (S = ™ S ± cS = (0.

(S = ™ S ± cS = ( 2 3 . Dup pivotare i eliminarea ultimei coloane ob inem: 0 2 x4 x1 3 10 3 20 3 4 1 1 2 3 3 3 -1 0 0 Itera ia 4.0)™ ¨ 1 1 ¸ ± .3 0 = ( 8  2 ) ¹ ©4 º ª 0 3 cel mai negativ este (4 i vom calcula coloana a4 = ¨ 1  3 ¸ ™ ¨  1¸ = ¨  1¸ care se ©0 1 ¹ © ¹ © ¹ º ª º ª º ª adaug la tabelul anterior rezultând: 0 2 x3 x1 4 2 4 1 0 0 -3 1 2 3 -1 -2 Ui minim este cel corespunz tor lui x3 i deci variabila x4 va intra în locul variabilei x3.

0)™ ¨ 1 1 ¸ ± . Dup pivotare i eliminarea ultimei coloane ob inem: 0 3 x4 x2 38 10 30 4 1 3 -1 0 0 3 Itera ia 5.3 0 = (  7 3 0 ) © 4 0¹ º ª 1  1¸ ¨ 1 ¸ ¨  11 3 ¸ cel mai negativ este (2 i vom calcula coloana a2 = ¨ 1 3 © ¹ ™ © ¹ = © 1 ¹ care se ª 3 0 º ª 4º ª 3 º adaug la tabelul anterior rezultând: 0 2 x4 x1 3 10 3 20 3 4 1 1 2 3 3 3 -1 0 0  11 3 1 3  73 Ui minim este cel corespunz tor lui x1 i deci variabila x2 va intra în locul variabilei x1. (S = ™S ± cS = (3.

se folosesc date le problemei ini iale. marele avantaj al acestei metode este acela c . ceea ce face ca erorile inerente de rotunjire s nu se propage. la fiecare itera ie. r mânând în limite acceptabile. pentru probleme mari. pe calculator se economise te foarte mult memorie i se m re te foarte mult viteza de calcul. 41 . Totu i.2 0 = ( 7 3 ) >0 deci solu ia este optim ( i unic ) © 0¹ º ª STOP Chiar dac la prima vedere calculele par mai împr tiate i deci mai lente.

x2. Care este natura fiec rei restric ii. adic elementele vectorului: cT = (c1. Care sunt termenii liberi ai restric iilor. adic dac : xj u 0 sau xj e 0 sau xj ± oarecare Problema dual se construie te folosind elementele problemei primale i o serie de reguli.c2.b2. Existen a ei presupune existen a unei alte probleme de programare liniar numit problema primal . Care sunt coeficien ii func iei obiectiv. Pentru a vedea cum arat problema dual trebuie s cunoa tem cum arat problema primal i care este leg tura dintre ele. . D b T = vectorul termenilor liberi ai restric iilor din problema dual .b m) 5. . 2. . c T = vectorul coeficien ilor func iei obiectiv ai problemei duale. adic elementele matricei: ¨ a 11 © ©a A = © 21 / © ©a ª m1 a 12 a 22 / a m2 . adic elementele vectorului: bT = (b1. A cunoa te cum arat problema primal înseamn a ti: 1. Care sunt coeficien ii combina iei liniare din fiecare restric ie. împreun cu care formeaz cuplul primal ± dual . listate mai sus.xn) 3. « . adic vectorul variabilelor: xT = (x1.cn) 4. « . câte una pentru fiecare din cele ase componente ale unei probleme de programare liniar . adic dac : ai1x1 + ai2 x2 + « + ainxn u bi sau ai1 x1 + ai2x2 + « + ainxn e bi sau ai1 x1 + ai2x2 + « + ainxn = bi 7. Care este restric ia de semn a fiec rei variabile. a 1n ¸ ¹ a 2n ¹ / ¹ ¹ a mn ¹ º / 1 6.Bazele cercet rii opera ionale Problema dual Problema dual este o problem de programare liniar . i restric ie neconcordant : i vom introduce no iunile de restric ie concordant 42 f . În acest scop vom nota elementele problemei duale cu:     uT = vectorul variabilelor problemei duale. Care sunt necunoscutele problemei. Dac problema este de maxim sau de minim. AD = matricea coeficien ilor combina iilor liniare din restric iile problemei duale. « . . .

În aceste condi ii.  uT = (u1.  coeficientul lui xj din func ia obiectiv a primalei. avem nevoie de:  coloana coeficien ilor corespunz tori variabilei j din matricea problemei primale pentru a scrie termenul stâng al restric iei: a1ju1 + a2ju2 + « + amjum  restric ia de semn a variabilei xj pentru a stabili natura restric iei. fiecare variabil ui fiind asociat unei restric ii i a primalei.   c T = bT. deci coeficien ii func iei obiectiv a dualei sunt termenii liberi ai restric iilor D primalei. pentru a scrie restric ia j a dualei.  O restric ie de tipul: ai1x1 + ai2x2 + « + ainxn = bi nu este nici concordant nici neconcordant .  AD = AT. problema dual va avea componentele:  Duala va fi o problem de minim dac primala este de maxim i reciproc. num r egal cu num rul de restric ii al primalei. Pentru o cât mai bun ilustrare a modului în care se g se te duala unei probleme vom da câteva exemple.  restric ia j a dualei va fi:  concordant dac xj u 0  neconcordant dac xj e 0  egalitate dac xj oarecare  variabila ui va fi:  ui u 0 dac restric ia corespunz toare din primal este concordant  ui e 0 dac restric ia corespunz toare din primal este neconcordant  ui oarecare dac restric ia corespunz toare din primal este egalitate Din cele de mai sus se observ c . deci duala va avea m variabile. b T = cT.Bazele cercet rii opera ionale  O restric ie se nume te concordant dac :    Este de tipul: Este de tipul: a i1x1 + ai2 x2 + « + a inxn u bi într-o problem de minim sau a i1x1 + ai2 x2 + « + a inxn e bi într-o problem de maxim. 43 . care va fi termenul liber al restric iei. O restric ie se nume te neconcordant dac :   Este de tipul: Este de tipul: a i1x1 + ai2 x2 + « + a inxn u bi într-o problem de maxim sau a i1x1 + ai2 x2 + « + a inxn e bi într-o problem de minim. u2. deci termenii liberi din restric iile dualei sunt coeficien ii func iei obiectiv a D primalei. « um). deci restric iile dualei se ob in înmul ind fiecare coloan a matricei primalei cu vectorul variabilelor dualei. În acest mod i variabilelor primalei li se asociaz câte o restric ie a dualei.

este oarecare.5x2 u 8 . adic b2 = c2 = -5  deoarece variabila corespunz toare acestei restric ii. În concluzie. ele ob inându-se astfel: prima restric ie (asociat variabilei x1)  termenul stâng al restric iei se ob ine înmul ind coeficien ii variabilei x1 din cele 4 restric ii ale primalei cu variabilele corespunz toare acestora din dual : u1 ±5u2 + u3 + 2u4  termenul liber al restric iei va fi coeficientul lui x1 din func ia obiectiv a primalei. a doua restric ie va fi: -u1 + u2 . x2 oarecare. prima restric ie va fi: u1 ±5u2 + u3 + 2u4 e 2 a doua restric ie (asociat variabilei x2 )  termenul stâng al restric iei se ob ine înmul ind coeficien ii variabilei x2 din cele 4 restric ii ale primalei cu variabilele corespunz toare acestora din dual : -u1 + u2 .Bazele cercet rii opera ionale Exemplul 1. câte variabile are primala. restric ia va fi neconcordant i deoarece duala este problem de minim rezult c va fi cu e.5u4  termenul liber al restric iei va fi coeficientul lui x2 din func ia obiectiv a primalei. În concluzie. Ne propunem s construim duala problemei urm toare: (max) f = 2x1 ± 5x2 + 4x3 ±x  5x  3x ! 6 ±2 1 3 ¯ ± x1  2 x3 e 3 ± x3  2 x1  5x2 u 8  ° x1 e 0. x1. este negativ .  variabilele dualei vor fi: x1  x 2  4 x3 u 7  func ia obiectiv a dualei va fi produsul dintre termenii liberi ai restric iilor primalei cu variabilele corespunz toare din dual : g = 7u1 + 6u2 + 3u3 + 8u4  duala va avea 3 restric ii. x3 u 0 Conform regulilor de mai sus vom avea:  duala este de minim deoarece primala este de maxim. restric ia va fi o egalitate.5u4 = -5 44 g u1 u2 u3 u4 corespunz corespunz corespunz corespunz toare restric iei: toare restric iei: toare restric iei: toare restric iei: x1 ± x2 + 4x3 u 7 x2 ± 5x1 + 3x3 = 6 x1 + 2x3 e 3 ±x3 + 2x1 . x2. adic b1 = c1 = 2  deoarece variabila corespunz toare acestei restric ii.

mijloacele de munc i materii prime.u u 4 4u 2 3 4 ° 1 u1 e 0. P2 i P3. În final. deoarece restric ia corespunz toare este egalitate. se utilizeaz în întregime for a de munc . restric ia va fi concordant i deoarece duala este problem de minim rezult c va fi cu u . deoarece restric ia corespunz toare este concordant . u2 oarecare. este pozitiv . u2 oarecare. 2.5u 2  u 3  2u 4 e 2 ± ¯ . u4 e 0. deoarece restric ia corespunz toare este neconcordant .5u 4 ! .u4  termenul liber al restric iei va fi coeficientul lui x3 din fiunc ia obiectiv a primalei. Modelul matematic pe baza c ruia se stabile te programul optim de produc ie are forma: h 45 .5 ±  3u  2u . În tabelul de mai jos se dau consumurile specifice i cantit ile disponibile din cele trei resurse. a treia restric ie va fi: 4u1 + 3u2 + 2u3 . Consider m o unitate economic care fabric produsele P1. 3. se ob ine valoarea maxim a vânz rilor.u1  u 2 .Bazele cercet rii opera ionale a treia restric ie (asociat variabilei x3)  termenul stâng al restric iei se ob ine înmul ind coeficien ii variabilei x3 din cele 4 restric ii ale primalei cu variabilele corespunz toare acestora din dual : 4u1 +3u2 + 2u3 . precum i pre urile de vânzare ale celor trei produse. se produce cel pu in o unitate din produsul de tipul P 2. Produse Resurse For a de munc Mijloace de munc Materii prime Pre de vânzare (unit i monetare) P1 1 2 4 3 P2 3 5 1 2 P3 4 1 2 6 Disponibil (unit i fizice) 15 10 25 _ Dorim s producem acele cantit i xi din fiecare produs pentru care: 1. adic b3 = c3 = 4  deoarece variabila corespunz toare acestei restric ii. u3 u 0.u4 u 4  restric iile de semn ale variabilelor dualei vor fi:     u1 e 0. problema dual este: (min) g = 7u1 + 6u2 + 3u3 + 8u4 u 1 . deoarece restric ia corespunz toare este neconcordant . u4 u 0 Exemplul 2. u3 u 0. x3. În concluzie. Pentru ob inerea lor se utilizeaz trei resurse: for a de munc .

va fi l murit de observa iile i teoremele de mai jos: Lema 1. u3 u 0.3) Duala sa va fi: (min) g = 15u1 + 10u2 + 25u3 + u4 ® u1  2u 2  4u 3 u 3 ± ¯3u1  5u 2  u 3  u 4 u 2 ± 4u  u  2u u 6 2 3 ° 1 u1 oarecare. Primala (min) f = 4x1 + 3x2 x1  4 x 2 u 56 ±  3 x u 43 x 2 ±1 ± 1  2 x 2 u 31 x ± ¯ x1  x 2 u 20 ± x  x u 30 2 2 ± 1 3 ± x1  x 2 u 41 ± 5 ° x1  x 2 u 65 Duala (max) g = 56u1 + 43u 2 + 31u3 + 20u4 + 30u5 + 41u 6 + 65u7 u ®1  u 2  u 3  u 4  2u 5  3u 6  5u 7 e 4 ¯ 4 °u1  3u 2  2u 3  u 4  u 5  u 6  u 7 e 3 uI u 0 (i = 1.Bazele cercet rii opera ionale (max) f = 3x1 + 2x2 + 6x3 ® ± 1  3 x 2  4 x 3 ! 15 x ± ¯ 2 x1  5 x 2  x 3 e 10 ± x1  x 2  2 x 3 e 25 4 ± x2 u 1 ° xj u 0 (j = 1. Duala problemei duale este problema primal . nenegativitatea variabilelor primalei (xju0) impune ca în dual toate restric iile s fie concordante. Exemplul 3.7) Coresponden a care exist între problema primal i problema dual . u4 e 0 Se remarc faptul c . cât i economic. x2 u 0 . 46 i x1. u2 u 0.2. atât sub aspect matematic. într-o problem economic .

Teorema fundamental a dualit ii. în aceast afirma ie. Rezolvare. dou probleme care se pot ob ine una din cealalt prin transform ri elementare. prin probleme echivalente. semnifica ia ei fiind c opera ia de trecere la dual este o opera ie involutiv (adic e o transformare f cu proprietatea: (f f )(x) = x) i.  Dac una din cele dou probleme are optim infinit atunci cealalt nu are solu ii admisibile. Dac exist solu ii admisibile pentru fiecare problem atunci pentru orice x solu ie admisibil a primalei i orice u solu ie admisibil a dualei avem: cTx e bTu Demonstra ie: Avem: ATu u c  (ATu)T u cT  uTA u cT De asemenea: 47 p ®T A u c T u ¯ ° xu0 u T Ax u c T x . Vom în elege. Observa ia 1. f cându-se pe baza simetriilor care se observ în construc ia dualei i va fi l sat în seama cititorului.  Dac una din cele dou probleme nu are solu ii admisibile atunci cealalt are optim infinit sau nu are solu ii admisibile. deci. dac nu erau deja a a. Presupunem c cele dou probleme au fost aduse la forma canonic : Primala (max) cTx Ax e b xu0 Duala (min) bTu ATu u c uu0 Aceast presupunere nu va afecta rezultatul. Lema 2. pentru rezolvarea acestei teoreme demonstr m urm toarea lem : Lema 3. În continuare. Dac o problem este la forma canonic atunci i duala sa este o problem la forma canonic .Bazele cercet rii opera ionale Demonstra ia acestei leme este u oar . Observa ia 2. Dac P1 i P2 sunt dou probleme de programare liniar echivalente atunci i dualele lor sunt de asemenea echivalente. Aceste transform ri realizeaz un izomorfism între mul imile solu iilor celor dou probleme i un homeomorfism între func iile lor obiectiv. noile probleme sunt echivalente cu cele ini iale. Dac o problem este la forma standard atunci duala sa nu este la forma standard. Rezolvarea celor dou probleme din cuplul primal -dual poate duce doar la unul din urm toarele trei rezultate:  Dac una din cele dou probleme are solu ie optim finit atunci i cealalt are solu ie optim finit i valorile func iilor obiectiv corespunz toare celor dou solu ii sunt egale. deoarece. Din aceast cauz vom vorbi de cuplul primal -dual f r a mai specifica expres care este primala i care duala. perechea primal -dual formeaz un cuplu în care fiecare este duala celeilalte.

1 .

Bazele cercet rii opera ionale Axe b   uT Ax e u T b ! bT u ¯ T u °u 0 u u 0 Ob inem: .

2 .

e. ¯ .d.1   bT u u u T Ax u cT x  bT u u cT x q.

deoarece cele trei variante acoper toate situa iile posibile. presupunem c am rezolvat una din cele dou probleme. g(u) ar fi un majorant pentru mul imea {f(x)/ x admisibil }. Avem trei variante: 1. În concluzie. În acest caz. Teorema ecarturilor complementare. 3. teorema este demonstrat . în contradic ie cu ipoteza de optim infinit. toate ducând la unul din rezultatele afirmate ca posibile în teorem i inând cont de faptul c nu a avut importan care problem a fost aleas spre rezolvare. variabilele dualei pot avea orice semn). dac duala ar avea solu ii admisibile u. Pe de alt parte cTxB = cTB-1 b = (u*)Tb de unde rezult c pentru orice solu ie admisibil a problemei duale se verific : (u*)Tb e uTb care este echivalent cu faptul c u* este solu ia de optim a dualei i c f(xB) = g(u*). Problema nu are solu ii. rezult : T c B B-1 A u cT  AT( c T B-1 )T u c B T rela ie care spune c vectorul cu m componente u* = ( c B B-1 )T este o solu ie de baz admisibil a problemei duale (primala fiind la forma standard. conform lemei 3: cTxB e uTb pentru orice solu ie admisibil a problemei duale.2 ° r Pentru a demonstra teorema. Problema are optim infinit. Fie în acest caz fie xB o solu ie de baz a primalei sub forma standard. 2. conform celor ar tate în varianta 1. care d optimul problemei. adic cTxB = x admisibila baze vor fi pozitivi i inând cont de expresia lui (j. aceasta fiind considerat ca fiind primala. * * * * Fie x* = . Avem. dac duala ar avea optim finit ar rezulta. În acest caz. Problema are optim finit. în contradic ie cu ipoteza. c primala are optim finit.

x 2 ... x n i u* = ..x1 ..

. u m dou solu ii admisibile ale primalei.. 1 . n © § ij i ¹ j j ± i !1 ª º ° Demonstra ie.. 48 t q max c T x . Atunci ele sunt solu ii optime ale celor dou probleme dac i numai dac verific sistemul: n ¨ ¸ ui* © bi  § aij x * ¹ ! 0 i ! 1. scrise sub forma canonic . u 2 . matricial ¯ * T ¯ m * [( ¨ ° u ) A  c]™ x ! 0 ± a u *  c ¸ x * ! 0 j ! 1.. respectiv u* * dualei. m ± © j¹ (u * ) T (b  Ax* ) ! 0 ± ª j !1 º sau. To i (j corespunz tori acestei s .

dar.c)(x*) = 0   (u*)T(b ± Ax*) + (( u*)TA .c)(x ) u 0 * x u0 À cum (u*)Tb = cx* (conform teoremei fundamentale)     (u*)T(b ± Ax*) + (( u *)TA . Atunci: Ax * e b ¾ ¿   u* u 0 À (u*)T(b ± Ax*) u 0   AT u * u c¾ * T * ¿   (( u ) A .c)(x*) = 0 ³ž ´ Dac (u*)T(b ± Ax*) = (( u *)TA . de exemplu când num rul de restric ii al primalei este mai mare decât num rul de variabile al acesteia sau când primala necesit mai multe variabile suplimentare decât duala. pentru B g sirea practic a acesteia. decât rezolvarea cu algoritmul simplex al fiec rei probleme. Aceast teorem nu reprezint o modalitate practic de a rezolva cele dou probleme decât în anumite cazuri simple. c B B-1 reprezint chiar zj corespunz toare acestor coloane din ultimul tabel. 2. Teorema ecarturilor complementare d o caracterizare pentru optimalitatea solu iilor primalei i dualei. trebuie cunoscut B-1. rezolvarea primalei duce la opt itera ii cu tabele cu 7 linii i 16 coloane. dar se poate demonstra c este format din coloanele din tabelul T simplex al solu iei optime corespunz toare pozi iilor care formau baza solu iei ini iale. corespunz oare vectorilor coloan ai bazei ini iale´ Introducerea dualit ii este motivat din mai multe puncte de vedere: 1. Ea este c T B-1 i. Matricea B-1 nu apare explicit în rezolvarea problemei cu algoritmul simplex. iar rezolvarea dualei la 5 tabele cu 2 linii i 9 coloane. dac ele exist . Teorema fundamental a dualit ii i teorema ecarturilor complementare reprezint rezultate chiar în acest sens. Rezultatele ob inute mai sus contureaz faptul c putem rezolva o problem rezolvând problema dual a acesteia sau cunoscând solu ia dualei. Observa ia 3. în cazul problemelor liniare. rezolvarea sistemului fiind mai grea. Teoretic.c)(x*) = 0   (u*)Tb = cx*   ( conform teoremei fundamentale) x* i u* sunt solu iile optime ale celor dou probleme. se poate g si solu ia uneia din probleme dac se cunoa te solu ia celeilalte sau se poate verifica dac o solu ie a unei probleme este optim .cx* = 0   (u*)T(b ± Ax*) = (( u*)TA . Astfel. În 49 . Practic. rezolvarea dualei este mult mai u oar decât rezolvarea primalei. În unele cazuri. g sind celelalte necunoscute i verificând c ele formeaz o solu ie admisibil a dualei. considerându-se c primala a fost rezolvat cu algoritmul simplex.Bazele cercet rii opera ionale ³  ´ Presupunem c x* i u* sunt solu iile optime ale celor dou probleme. în cazul particular al unei probleme de programare liniar . Demonstrarea teoremei fundamentale s-a f cut g sind efectiv solu ia optim a dualei. pe baza ei. Una din problemele centrale ale program rii matematice este caracterizarea situa iilor în care exist optimul unei probleme i g sirea unor metode prin care s recunoa tem optimalitatea unei solu ii. deci putem formula rezultatul: ³solu ia dualei este format din valorile zj ale tabelului solu iei optime. pentru exemplul 3 de mai sus. Sistemul din teorem se ob ine aplicând metoda multiplicatorilor lui Lagrange pentru extreme cu leg turi. introducând-o în sistem.c)(x*) = (u*)Tb ± (u*)T Ax* + ( u*)TA x* . în care se folose te dualitatea.

Expunem în continuare interpretarea economic a variabilelor i solu iilor dualei în cazul unei probleme de produc ie.Bazele cercet rii opera ionale alte cazuri. a c ror rezolvare se face printr-un model de programare liniar . solu iile dualei sunt deja cunoscute. se ob ine atât solu ia optim a problemei ini iale cât i a problemei duale. Vom analiza modelul de programare liniar al problemelor de mai jos: Exemplul 1: O unitate economic fabric produsele P1. rezult urm toarea problem dual : (min) g = 15™u1 + 10™ u2 + 25™ u3 u  2u 2  4u 3 u 3 ±1 ¯3u 1  5u 2  u 3 u 2 ± 1  u 2  2u 3 u 6 4u ° u1. 3. x3 u 0 . dat în continuare: 50 v u x1. Coresponden a dintre problema ini ial i dual se reflect în con inutul economic al parametrilor inclu i în solu ia problemei duale. În cele mai multe probleme economice. având drept criteriu de eficien valoarea maxim a produc iei. are forma: (max) f = 3™ x1 + 2™ x2 + 6™x3 x  3x 2  4x 3 e 15 ±1 ¯2x 1  5x 2  x 3 e 10 ± 1  x 2  2x 3 e 25 4x ° Utilizând regulile de trecere la dual . x2. g sirea solu iilor primalei revenind la a rezolva sistemul din teorema ecarturilor complementare. dup ce au fost înlocuite solu iile celei duale. În paragrafele precedente s-a demonstrat c . u3 u 0 Dup rezolvarea cu algoritmul simplex se ob ine solu ia optim a celor dou probleme în ultimul tabel simplex. Semnifica ia economic a solu iei dualei depinde de specificul problemei i trebuie g sit de la caz la caz. u2. P2 i P3 utilizând trei resurse: for a de munc . de aceea. în care se cere maximizarea func iei obiectiv. Semnifica ia economic a indicatorilor ui este determinat de natura problemei economice i de tipul restric iilor problemei primale. Consumurile specifice. solu ia dualei aduce o serie de informa ii suplimentare despre problema studiat . Economic. cantit ile disponibile din fiecare resurs i pre urile de vânzare ale produselor sunt date în tabelul de mai jos: Produse Resurse For a de munc Mijloace de munc Materii prime Pre de vânzare (unit i monetare) P1 1 2 4 3 P2 3 5 1 2 P3 4 1 2 6 Disponibil (unit i fizice) 15 10 25 - Modelul matematic pe baza c ruia se stabile te programul optim de produc ie. prin rezolvarea unei probleme de programare liniar . mijloace de munc i materii prime. Într-o problem sub form canonic . restric iile pot fi interpretate ca inecua ii ce se refer la resurse i. interpretarea variabilelor ui este mai simpl .

x2.. În anul de baz . P3 i P4.Bazele cercet rii opera ionale 3 x1 0 1 0 3 0 2 x2 1 7 17 7 -9 57 7 43 7 cB 6 3 0 zj (j xB x3 x1 x6 - xB 20 7 25 7 35 7 195 7 6 x3 1 0 0 6 0 0 s1 2 7 1  7 0 9 7 9 7 0 s2 1  7 4 7 -2 6 7 6 7 0 s3 0 0 1 0 0 - Exemplul 2: Activitatea unei întreprinderi industriale se concretizeaz în fabricarea produselor omogene P1.m. for a de munc trebuie folosit în întregime.u3 u 0 i u4 e 0 w . Pentru desf urarea procesului de produc ie este necesar ca din produsul P1 s se asigure un stoc de cel pu in 5 unit i i. x3. volumul produc iei planificate al produsului P2 trebuie s fie cel pu in egal cu o unitate fizic . P2. volumul produc iei realizate de întreprindere a fost de 20 unit i. Modelul matematic corespunz tor problemei primale i respectiv problemei duale are forma: Primal (min) f = 4™x1 + 3™ x2 + 7™ x3 + 2™ x4 în condi iile Dual (max) g = 5x1 + 20x2 + 100x3 în condi iile Exemplul 3: Consider m problema dat în exemplul 1 c reia îi ata m dou modific ri: 1.2u  u  8u e 7 2 3 ± 1 ° u 2  3u 3 e 2 u1 oarecare. câte cel pu in 2 unit i pentru fiecare pies P3 (produsul P1 intr în componen a produsului P 3). c3 = 7 respectiv c4 = 2 unit i monetare. întreprinderea î i propune ca în perioada de plan s ob in un beneficiu total cel pu in egal cu cel din perioada de baz . Beneficiul unitar corespunz tor celor 4 produse s-a estimat a fi de 2. 5. în plus. x4 u 0 u 1  u 2  2u 3 e 4 ± u 2  5u 3 e 3 ¯ . De asemenea. u2. c2 = 3. 2. 8 respectiv 3 u. În urma analizei desfacerilor s-a ajuns la concluzia c cererea este în cre tere. ale c ror costuri unitare de produc ie sunt: c1 = 4.m.. care a fost de 100 u. Cuplul de probleme primal -dual va avea forma: 51 x x  2x 2 u 5 ±1 x 1  x 2  x 3  x 4 u 20 ¯ ± 1  5x 2  8x 3  3x 4 u 100 2x ° x1.

cantitatea disponibil din resursa Ri cre te cu o unitate. i respectiv u3. în func ia obiectiv a problemei duale. în care se urm re te maximizarea func iei f (x). x3 u 0 u1 oarecare. nu dep e te pre ul unitar de produc ie cj. adic atunci când: i !1 Ideea enun at mai sus se confirm i în cazul exemplelor analizate. Prin urmare. atunci valoarea func iei obiectiv cre te cu ui. resurselor utilizate în întregime le corespund evalu ri ui strict pozitive. iar resurselor excedentare le corespund indicatori ui = 0. de structura consumurilor directe din resursa respectiv i de structura matematic a modelului. Pre ul umbr ui arat cu cât se modific func ia obiectiv a problemei duale4. deci ui m soar cre terea valorii func iei obiectiv determinat de cre terea cu o unitate a cantit ii disponibile bi. Având în vedere c max[f(x)] = min [g(u)]. pentru restric iile de tip calitativ cu limit 4 Dar i a problemei primale. atunci când termenul liber al restric iei Ri se "relaxeaz " cu o unitate. Aceste evalu ri ob inute dintr-un program optim au fost denumite în literatura de specialitate "pre uri umbr " sau "evalu ri obiectiv determinate". ob inut prin evaluarea resurselor consumate cu ajutorul indicatorilor ui. Conform teoremei ecarturilor complementare. Întrucât resursele reprezint valori de întrebuin are diferite.1 > 2. x2. valoarea indicatorilor ui depinde de cantitatea de resurse disponibile. u2. cantit ile bi nu se pot însuma decât dac indicatorii ui evalueaz resursele în aceea i unitate de m sur . produsul P2 nu apare în solu ia optim (x2 = 0) deoarece costul s u de produc ie dep e te pre ul unitar de realizare: a12™ u1 + a22™u2 + a32™u3 > c2 adic : 3™ 9 6 + 5™ + 1™ 0 = 8. m rimea ui reprezint valoarea ultimei unit i folosite în produc ie din resursa Ri. Un produs Pj va ap rea în solu ia optim . Astfel. rezult c . u2. întrucât este satisf cut rela ia (R). Dup cum se vede din aceste model. (xj > 0) numai atunci când costul s u unitar de produc ie. fabricarea unui produs care nu figureaz în programul optim este neeficient din punctul de vedere al folosirii resurselor. întrucât f(x) i g(u) sunt legate prin teorema dualit ii 52 € € § u ia i m =c (R) y .Bazele cercet rii opera ionale Primal (max) f = 3™x1 + 2™ x2 + 6™x3 x ® 1  3x 2  4 x 3 ! 15 ± 1  5x 2  x 3 e 10 2x ¯4x  x  2x e 25 2 3 ± 1 x2 u 1 ° Dual (min) g = 15™u1 + 10™ u2 + 25™ u3 + u4 u  2u 2  4 u 3 u 3 ±1 3u 1  5u 2  u 3  u 4 u 2 ¯ ± 1  u 2  2u 3 u 6 4u ° x1. u3 u 0. în exemplul 1. 7 7 Celelalte dou produse intr în programul optim. u4 e 0 Se constat ca. dac . A "relaxa" are semnifica ia de a spori cantitatea disponibil bi a unei resurse deficitare sau. Deci. pentru o problem de programare liniar scris sub forma canonica. înmul ite cu m rimile u1. apar cantit ile disponibile din cele trei resurse.

pentru diferite valori 5 Varia ia termenului liber b i trebuie interpretat ca o modificare (bi. Vom ilustra acest aspect folosind modelul matematic elaborat în cadrul exemplului 1. prima restric ie se verific cu egalitate. 0. a a cum s-a ar tat. Pentru o problem scris sub form canonic . 0. u4) = (9/7. dac o j!1 n resurs nu este utilizat în întregime pentru satisfacerea programului optimal xB ( § a i x < bi). de a reduce nivelul termenului liber bi. u3. restric iile se refer . diferen a dintre cele dou solu ii este determinat numai de restric ia x2 > 1. în condi iile în care celelalte restric ii nu se modific . 6/7. !1 n atunci ui = 0 iar func ia obiectiv nu este afectat de sporirea cantit ii disponibile bi. Rezult c pre urile umbr aduc informa ii suplimentare pentru analiza eficien ei economice a resurselor i a diferi ilor indicatori economici sau tehnici care apar în restric iile unei probleme de programare liniar . x2. În cazul restric iilor de tip calitativ. x4. se determin cât mai corect nivelul minim i maxim al diferi ilor indicatori tehnici i economici de care depinde structura planului optim. atunci costul total al produc iei va cre te cu u2 unit i. la interpretarea preturilor umbr trebuie s se in seama de natura economic a func iei obiectiv i de semnul variabilei ui. Prin urmare variabila u4 arat cu cât scade valoarea func iei obiectiv f(x) atunci când nivelul minim impus variabilei x2 este mai mare cu o unitate. în acest caz pre ul umbr ui m soar cre terea costului total al produc iei. 14.Bazele cercet rii opera ionale inferioar impus ( § a ij x j u bi). Vezi exemplul 1. se pot stabili m suri de stimulare a consumului ra ional al resurselor. 53    . 19/7. determinat de cre terea cu o unitate a componentei bi a vectorului termenilor liberi. la caracteristici economice c rora li se impun limite inferioare sau la indicatori calitativi cu limit inferioar stabilit . cu (f(x) = 195/7 ± 152/7 = 43/7 unit i monetare6. care este ata at unei restric ii sub form de egalitate. În cazul problemelor de programare liniar care con in restric ii neconcordante i egalit i. Solu ia optim ob inut prin utilizarea datelor ini iale poate constitui un punct de plecare pentru analiza economic privind alocarea eficient a resurselor. x6) = (8/7. x5. Se constat imediat c valoarea func iei obiectiv f(xB) = g(uB) = 152/7 este mai mic decât cea ob inut prin rezolvarea modelului din exemplul 1. În sfâr it variabila u1 = 9/7. arat c sporirea cu o unitate a nivelului for ei de munc disponibile conduce la cre terea valorii produc iei cu 9/7 unit i monetare. ± 43/7). ne vom referi la modelul matematic ce rezult din exemplul 3. u2. Aceast diferen apare datorit introducerii restric iei x2 > 1. De aceea. Pentru a elucida acest aspect. ca urmare ui = 0 iar func ia obiectiv nu este influen at i !1 n de reducerea2 nivelului pentru indicatorul bi. a cheltuielilor de munc . 0) uB = (u1. a cheltuielilor cu fondurile fixe etc. în care se cere minimizarea func iei f(x). Astfel. daca la exemplul 2 planul de produc ie prevede o cre tere a volumului produc iei de la 20 unit i la 21 unit i. în solu iile optime ale ambelor modele. x3. Este evident c . acestea nu constituie un "loc îngust" pentru programul optimal xB dac i numai dac 5 § a ij x j > bi. În tabelul de mai jos se dau solu iile optime ale cuplului primal -dual . 1. Solu iile optimale ale problemei primale i duale sunt: xB = (x1. Preciz m c . al c rei pre umbr este u4 = ± 43/7. Pe baza lor se pot fundamenta deciziile privind alocarea judicioas a resurselor.. 6 Reamintim c exemplul 3 s-a ob inut din exemplul 1 ca urmare a unor transform ri.

în acest caz. deci valoarea func iei eficien va cre te cu 6 unit i. Aste informa ii sunt utile pentru fundamentarea planului de produc ie aprovizionare cu diverse resurse. 1 unde (b1 reprezint sporul disponibilului din prima resurs . deoarece. La interpretarea influen ei pe care varia ia cantit ii disponibile bi o are asupra pre urilor umbr . trebuie s se in seama c bi este o variabil continu . problemele de minim Având în vedere rela ia formulele de calcul ale lui (Z i uB. Pentru b1 > 40 pre ul umbr al resursei a doua este u2 = 6. Variabile u4 x1 u5 x2 u6 x3 u1 x4 u2 x5 u3 x6 f(x) 15 3 25/7 57/7 0 6 20/7 9/7 0 6/7 0 0 5 195/7 Cantitatea disponibil 16 26 3 3 24/7 2 57/7 57/7 0 0 6 6 22/7 6 9/7 9/7 0 0 6/7 6/7 0 0 0 0 5 5 204/7 42 din prima resurs (b1) 36 40 3 3 4/7 0 57/7 57/7 0 0 6 6 62/7 10 9/7 9/7 0 0 6/7 6/7 0 0 0 0 5 5 55 60 41 3 0 30 0 6 10 0 1 6 0 0 5 60 Se observ c între anumite limite de varia ie ale primei resurse. b3 = 25). Din aceast cauz ui se define te astfel:7 xF ui = xb i Este clar c ui va avea o alt valoare când bi cre te (scade) peste o anumit limit (de exemplu bi > 40). ob inut din problema standard de programare liniar astfel: F = f(x) + § i !1 m ui™Ri (x) unde Ri(x) reprezint restric iile problemei de programare liniar iar u i. pre urile umbr au aceea i valoare. 54 . prima resurs i a treia devin excedentare. 1 e i e m sunt multiplicatorii lui Lagrange. atunci când b2 cre te cu o unitate. Pentru valori mai mari decât 40 unit i. prin folosirea criteriului de intrare: (Zk = min (zj ± cj) la problemele de maxim (Zk = max (zj ± cj) la.Bazele cercet rii opera ionale ale primei resurse (b2 = 10. Valoarea func iei de eficien va cre te cu u ™( b1. în cadrul algoritmului simplex se stabile te activitatea cea mai eficient ak. rezult c : zj = 7 § c i y ij = i !1 m § u i a ij i !1 m j  JS F este o func ie de tip Lagrange. pre urile umbr au o alt valoare. Dup cum s-a ar tat mai înainte.

indicatorii zj se pot interpreta ca venituri. .Bazele cercet rii opera ionale unde yij reprezint elementele coloanei j din tabelul simplex corespunz tor unei solu ii de baz . se compar acest cost unitar cu coeficientul cj (pre unitar. Pentru problemele în care se cere maximizarea func iei f(x). iar solu ia de baz se consider optim atunci când toate diferen ele (zj sunt nepozitive ((zj e 0). Rezult c .. activit ile a j corespunz toare sunt eficiente. prin pre urile umbr ata ate celor m restric ii i. la activit ile respective. Concluziile ob inute pe baza analizei coresponden ei biunivoce dintre problema primal i cea dual ne permit s în elegem sensul economic al criteriului de intrare în baz . Prin urmare. indicatorii zj reprezint costul unitar de fabrica ie al produsului j. m rimea rezultat poate fi interpretat ca un pre umbr al produsului sau activit ii j. dac exist diferen e pozitive (( zj > 0). În momentul în care toate diferen ele sunt pozitive ((zj u 0) rezult c nu mai exist activit i eficiente i prin urmare solu ia de baz analizat este optim . f cute cu ajutorul indicatorilor ui. . În cea de a doua sum a rela iei precedente se evalueaz coeficien ii consumurilor directe. va intra în baz activitatea ak. De aceea. beneficiu unitar etc. A a se explic faptul c va intra în baz vectorul ak ce corespunde diferen ei ( zj minime. evalu rile privind eficien a economic a activit ilor aj (j  JS = indicii variabilelor secundare). u2. pentru fiecare baz . de aceea.) din func ia obiectiv. prin calcularea diferen ei (j. corespunz toare diferen ei maxime. u m) care se refer la fluxurile intr ri ie iri corespunz toare solu iei de baz . rezultat din evaluarea coeficien ilor aij prin pre urile umbr ata ate restric ii1or. exprimate în pre urile umbr ale restric iilor. În cazul problemelor de minim. Trebuie precizat c . sunt valabile numai pentru baza considerat . corespunz tori activit ii aj. deoarece se realizeaz un venit unitar mai mare decât costul unitar de fabrica ie (zj > cj). Dac exist diferen e negative ((j < 0) înseamn c . 55 . vom dispune de un vector u = (u1.. pre ul umbr al produsului j (costul unitar de fabrica ie exprimat în indicatori ui) este mai mic decât venitul realizat i de aceea activitatea aj este eficient . De aceea. ce se ob in prin realizarea unei unit i din produsul j.

Solu ia optim a fostei probleme. în condi iile în care se modific unele din datele problemei. pân la g sirea j< solu iei optime. fiind în particular solu ie de baz admisibil a sistemului de restric ii. va fi solu ie admisibil de baz i în noua problem . x2. se aplic în continuare algoritmul simplex primal. Exemplu: Pentru problema: F. a1 u 0 56 . Ne propunem s vedem. (max) f = 3x1 ±x2 + 2x3 (max)f = 3x1 ± x2 +2x3 ± Ma1  ®x1  x 2 e 4 ± ¯ x2  x3 u 3 ±x  2 x e 5 ° 2 3 x1. s2. Dispunem deci de o solu ie ini ial admisibil de baz i. cu algoritmul simplex. avem acela i sistem de restric ii i deci aceea i mul ime de solu ii admisibile. Datele problemei sunt constituite din:  coeficien ii func iei obiectiv = componentele vectorului c  termenii liberi ai restric iilor = componentele vectorului b  coeficien ii variabilelor din restric ii = elementele matricii A O modificare poate afecta toate cele trei grupe. x3 u 0 ®x 1  x 2  s 1 ! 4 ± ¯ x2  x3  s2  a1 ! 3 ±x  2 x  s ! 5 ° 2 3 3 x1. deci. atât din punct de vedere matematic cât i economic. a) Dac to i ( j ! z j  c ! cB ™ B ™ a j  c u 0.S. în problema modificat : cd B c d xB B xB B-1™ b xB Im 0 cd S xS B-1™S d c B ™ B-1™b (d j care este de fapt fostul tabel. ne propunem s vedem ce influen au diferitele tipuri de modific ri ale datelor problemei asupra solu iilor. Se construie te tabelul simplex corespunz tor solu iei. putem aplica algoritmul simplex primal direct de la faza a doua. ce anume din rezolvarea fostei probleme mai poate fi folosit la rezolvarea n probleme. De asemenea. Dac se modific doar elementele vectorului c p c¶ Deoarece matricea A i vectorul b r mân acelea i. Acest deziderat corespunde ideii de a folosi experien a anterioar . cunoscând pentru aceasta solu ia optim de baz xB =B-1™b.Bazele cercet rii opera ionale Reoptimizare Presupunem c am rezolvat o problem de programare liniar . inversa bazei B-1 i tabelul simplex corespunz tor solu iei optime. în încercarea de a oii rezolva noua problem într-un timp mai scurt decât cel necesar rezolv rii acesteia de la zero. / / / / 1 / b) Dac exist un ( d 0. solu ia este optim . x2. x3. în care se recalculeaz ( dAvem dou cazuri: j . Vom analiza efectele modific rilor începând de la cazurile cele mai simple: Cazul 1. s1.

fosta baz r mâne baz i în noua problem .10 cd B 3 2 -1 xB 3 2 1 12 1. pentru g sirea celei optime (dac exist !) trebuind s aplic m în continuare algoritmul simplex primal. deci solu ia este cel pu in dual admisibil de baz . noua solu ie ar putea sau iar j ! B ! nu s aib toate componentele pozitive (dup cum este noul b¶). care era optim ). Dac noua func ie obiectiv este f´ = x1 + 3x2 . Cazul 2 Dac se modific doar componentele vectorului b p b¶ Deoarece matricea A r mâne aceea i.2x3 atunci tabelul corespunz tor va fi: cd B 1 -2 3 xB x1 x3 x2 xB 3 2 1 2 1 x1 1 0 0 0 s2 3 x2 0 0 1 0 -2 x3 0 1 0 0 0 s1 1 0 0 1 0 s2 1 1 -1 -4 0 s3 2 1 -2 -6 -M a1 -2 -1 2 M+6 exist ( d< 0 (de exemplu ( j !  4 ). 2. b) Dac x d cel pu in o component negativ atunci solu ia este doar dual admisibil de are B baz i vom continua cu algoritmul simplex dual pentru g sirea celei optime (dac ea exist !). În concluzie.11 i cd B 1 5 -2 u to i ( d 0.Bazele cercet rii opera ionale ob inem în final urm torul tabel simplex: xB x1 x3 x2 3 x1 1 0 0 0 -1 x2 0 0 1 0 2 x3 0 1 0 0 0 s1 1 0 0 3 0 s2 1 1 -1 6 0 s3 2 1 -2 10 -M a1 -2 -1 2 M . deci este solu ia optim a noii B u probleme. Vom avea dou cazuri: a) Dac x d 0 atunci solu ia este i primal admisibil . 57 . Solu ia corespunz toare va fi: x d B 1 ™ b d (d cB ™ B1 ™aj cj ! (j . dar sigur to i (j r mân pozitivi (fiind aceea i cu cei ai solu iei fostei probleme. ne afl m în cazul b) i solu ia care d dea optimul fostei probleme nu este optim i în noua problem . Dac noua func ie obiectiv este f¶ = x1 ± 2x2 + 5x3 atunci tabelul corespunz tor va fi: xB x1 x3 x2 xB 3 2 1 11 1 x1 1 0 0 0 -2 x2 0 0 1 0 5 x3 0 1 0 0 0 s1 1 0 0 1 0 s2 1 1 -1 8 0 s3 2 1 -2 11 -M a1 -2 -1 2 M . ne afl m în cazul a) i solu ia care d dea optimul fostei probleme este solu ia optim j în noua problem .

6)T atunci tabelul corespunz tor ar fi: xB s1 s2 x3 -4 x1 11 3 11  3 -1 x2 11 3 22 3 5 3 13 3 2 x3 0 0 1 0 0 s1 1 0 0 0 0 s2 0 1 0 0 0 s3 1 3 cB 0 0 2 x¶B 4 5 2 4  1 3 10 3 toate componentele solu iei ar fi pozitive.4x1 ± x2 + 2x3 ±Ma1 1 2 3 1 ± ¯ 2 x 1  x 2  5 x 3  s 2  a 1 ! 14 ±  x 1  5 x 2  3 x 3  s 3 ! 15 ° ob inem în final urm torul tabel simplex: xB s1 s2 x3 -4 x1 11 3 11  3 -1 x2 11 3 22 3 5 3 13 3 2 x3 0 0 1 0 0 s1 1 0 0 0 0 s2 0 1 0 0 0 s3 1 3 cd B 0 0 2 xB 22 11 5 10  1 3 10 3 ¨ ©1 ¨ 1 0  1¸ © ¹ © -1 din care ob inem inversa bazei B = © 0  1 5 ¹ ca fiind B = © 0 © ©0 0 3 ¹ © º ª ©0 ª 1. s1. a1 u 0 -M a1 0 -1 0 M 1 5 3 1 3 2 3 0  1 0 ¸ ¹ 3¹ 5 ¹ 3¹ 1¹ ¹ 3º -M a1 0 -1 0 M 5 3 1 3 2 3 . s2.x2. 6. ar fi b¶ = (2.4x1 ± x2 + 2x3  x 2  5 x 3 u 14 5 x 2  3 x 3 u  15 x1. Dac noul vector al termenilor liberi din problema la forma standard ar fi b¶ = (5. 2. 3)T atunci tabelul corespunz tor ar fi: 58 ‚ ®4 x 1 ± ¯ 2 x1 ±1  x °  2 x 2  x 3 e 17 4x  2x  x  s ! 17 x1. x 2. (max) f = . s3. 5. Dac noul vector al termenilor liberi. din problema la forma standard. x3. ne-am afla în cazul a) i solu ia g sit ar fi solu ia optim în noua problem .Bazele cercet rii opera ionale Exemplu Pentru problema: F. x3 u 0  (max) f = .S.

cu coeficien ii corespunz tori. solu ia nu ar fi primal admisibil i. la care se adaug k coloane astfel:  pe linia variabilelor se adaug noile variabile. sub fiecare variabil nou introdus . Tabelul corespunz tor acestei baze. se calculeaz cu formula cunoscut : (k = c B ™B-1™ak ck. în noua problem . Cazul 3. pentru g sirea solu iei optime (dac ea exist !) 59 . din acest motiv. solu ia xB = B-1™b u 0 r mâne solu ie de baz a noului sistem de restric ii (B i b fiind aceea i). Dac apar k variabile suplimentare. pentru g sirea celei optime. num rul de restric ii ( i deci de linii ale matricii A i de elemente ale vectorului b) r mânând acela i. unde ak este vectorul coloan format din coeficien ii variabilei x . în func ia obiectiv i în restric ii. b) Dac exist un indice k. (dac exist !) vom aplica în continuare algoritmul simplex dual. ad ugarea oricâtor coloane nu îl va modifica. pentru care (k < 0.  pe linia coeficien ilor func iei obiectiv se adaug coeficien ii corespunz tori noilor variabile. corespunz tori noilor variabile. deci este i o solu ie de baz primal admisibil a noii probleme. Vom avea dou cazuri: a) Dac to i (k sunt pozitivi.Bazele cercet rii opera ionale cB 0 0 2 xB s1 s2 x3 x¶B 6 -1 1 2 -4 x1 11 3 11  3 -1 x2 11 3 22 3 5 3 13 3 2 x3 0 0 1 0 0 s1 1 0 0 0 0 s2 0 1 0 0 0 s3 1 3 5 3 1 3 2 3 -M a1 0 -1 0 M  1 3 10 3 ar exista componente ale solu iei strict negative (de exemplu x 3 = -1). nou introduse în k restric iile problemei. în momentul ajungerii la solu ia optim . T  (k. Aceast modificare are ca efect ad ugarea a k coloane la matricea A i a k elemente la vectorul c. în sistem se afl doar restric ii independente între ele. rangul matricii este egal cu num rul de linii (care este mai mic decât num rul de coloane) i. Baza fostei matrici r mâne deci baz i în noua matrice. este cel anterior. Deoarece. solu ia optim a fostei probleme este solu ie optim i pentru noua problem . se adaug coloana B ™ak. -1  în interiorul tabelului. ne-am afla în cazul b). atunci solu ia este doar primal admisibil i vom aplica în continuare algoritmul simplex primal.

x3 u 0  (max) f = 3x1 + 4x2 ± 2x3 ±Ma1 pentru care ob inem tabelul simplex final: xB x2 x1 x3 3 x1 0 1 0 0 4 x2 1 0 0 0 -2 x3 0 0 1 0 0 s1 1 3 cB 4 3 -2 xB 4 1 2 15 ¨ 7 10  1¸ ¹ © de unde g sim inversa bazei B = © 1 1 0 ¹ © 1 1  1¹ º ª 1. x6 la linia variabilelor. x2. s1.S.Bazele cercet rii opera ionale Exemplu Fie problema: F. x5. -1 corespunz tori acestor variabile la linia coeficien ilor func iei obiectiv. Dac introducem. prin:  ad ugarea variabilelor x4. s2. x3. x5 i x6. x5. în noua problem .  ad ugarea coloanelor: 1¸ ¨ 1 3 © ¹ 3¹ © 3 1 1 a4 = © 2  ¹ ™ ©3 3¹ © ¹ © 0 1 1¹ ª º 60 ƒ 10 ® ± ¯ ± ° x 1  7 x 2  x 3 u 36 ± ¯ ± ° 10 x 1  7 x 2  x 3  s 1  a 1 ! 36 x1  x 2  5 x 3  s 2 ! 5 x1  x 2  x 3  s 3 ! 3 x1. s3. (max) f = 3x1 + 4x2 ± 2x3 x1  x2 e 5 x1  x 2  x 3 e 3 x1. în plus. © 2¹ © 4 ¹ ª º ª º . s1. a1 u 0 0 s2 3 -2 1 4 0 s3 1 3  1 3 0 1 3  1 3 -1 2 -M a1 1  3 1 3 0 M 1 3 1¸ ¨ 1 © 3 ¹ 3¹ © 3 ca fiind B-1 = © 1 2  1¹ .x2. ©3 3¹ © ¹ © 0 1 1¹ º ª ¨ 1 ¸ ¨ 5 ¸ © ¹ © ¹ © 2 ¹ = ©  3¹ . -20. x 2. x6. x3.  ad ugarea coeficien ilor 2. s3. ob inând problema la forma standard: (max) f = 3x1 + 4x2 ± 2x3 +2x4 ± 20x5 ±x6 ±Ma1 10 ® ± ¯ ± ° x 1  7 x 2  x 3  x 4  x 5  3 x 6  s 1  a 1 ! 36 x1  x 2  5 x 3  2 x 4  3 x 5  2 x 6  s 2 ! 5 x1  x 2  x 3  2 x 4  2 x 5  x 6  s 3 ! 3 x1. variabilele x4. a1 u 0 vom ob ine tabelul corespunz tor bazei B. s2. x4.

Cazul 4. deci solu ia este optim . Dac o verific . prin ad ugarea unei linii rangul noii matrici va fi cu 1 mai mare (dac nu s-ar întâmpla a a 61 . Se verific dac fosta solu ie de optim verific noua restric ie. Dac nu o verific . Deoarece rangul matricii A era egal cu num rul de linii (care era mai mic decât num rul de coloane). vom c uta în continuare noua solu ie de optim (dac ea exist !). 2. 3¹ © ¹ © 3 ¹ ¹ ª  2º © ¹ 1¹ © 1 ¹ º º ª 1¸ ¹ 3¹ ¨ 1 ¸ ¨ 5 ¸ 1 © ¹ © ¹  ¹ ™ © 2 ¹ = ©  3¹ . Dac se adaug o restric ie Efectul este ad ugarea unei linii la matricea A i a unui element la vectorul b. 3¹ © ¹ © ¹ ¹ ª  2º ª 4 º 1¹ º 11 3 17 T  (6 = c B ™B-1™a6 ± c6 = 3 i. ob inem tabelul: xB x2 x1 x3 3 x1 0 1 0 0 4 x2 1 0 0 0 -2 x3 0 0 1 0 2 x4 5 -3 4 1 -20 x5 28  3 19 3 -1 11 3 cB 4 3 -2 xB 4 1 2 15 -1 x6 14 3 0 s1 1 3 0 s2 3 -2 1 4 0 s3 1 3  -M a1  1 3  8 3 3  1 3 0 1 3 1 3 1 3 -1 2 0 M 1 3 17 3 Se observ c to i (j sunt pozitivi. vom continua c utarea solu iei optime cu algoritmul simplex primal. care va avea valoarea  19 i ne vom afla în cazul b) (deoarece (5 < 3 0). pentru aceea i modificare. final. ea este solu ia de optim i a noii probleme. în loc de ±20. Dac .Bazele cercet rii opera ionale ¨ 1 © © 3 1 a5 = © ©3 © ©0 ª ¨ 1 © © 3 1 a6 = © ©3 © ©0 ª  ad ug m: T  (4 = c B ™B-1™a4 ± c4 = 1  (5 = c B ™B-1™a5 ± c5 = T 3 2 1 3 2 1 1¸ ¨ 28 ¸ ¹ 3 ¹ ¨ 1¸ © 3 ¹ ¹ 1 © ¹ ©  ¹ ™ ©  3 ¹ = © 19 ¹ . alegem coeficientul lui x5 egal cu ±10. în tabel se va modifica doar (5.

putând fi eliminat din sistem. sub forma ob inut . Din ultimul tabel simplex al fostei probleme. coeficien ii noii restric ii (adus la ultima form ) în interiorul tabelului i 1 in dreptul noii variabile s. x3 u 0 pentru care ob inem tabelul final: (max) f = x1 ±3x2 + 2x3 4 x 1  2 x 2  x 3  s1 ! 9  ® ± ¯  x 1  5 x 2  x 3  s 2  a 1 ! 18 ±  3 x  4 x  x  s ! 18 1 2 3 3 ° x1. deci. a1 u 0 62 . deci este solu ia optim c utat . pe care: cs = 0 în coloana coeficien ilor din func ia obiectiv ai variabilelor din baza. putem scrie fostul sistem la forma: xB +B-1·S·xS = B-1·b = xB de unde scoatem variabilele principale în func ie de cele secundare. ci doar un minor cu determinantul diferit de zero.Bazele cercet rii opera ionale ar rezulta c noua restric ie este o combina ie a celor anterioare i. Avem trei cazuri: a) Dac restric ia este de tipul ³e´. bm+1 în coloana solu iei de baz . s3. b) Dac restric ia este de tipul ³u´ variabila de abatere va avea coeficientul ±1 i solu ia corespunz toare este doar dual admisibil (deoarece s = -bm+1 < 0). se introduce variabila artificial a. se construie te tabelul asociat ca la cazul a) i se ob ine o solu ie admisibil (deoarece a = bm+1 u 0). Exemplu Fie problema: F. cu (j depinzând de M (deoarece ca = -M). ob inând matricea unitate. noua problem fiind de fapt aceea i cu fosta problem . Se continu cu algoritmul simplex primal. Pentru a ob ine baza noii probleme vom borda fosta baz cu noua linie i o coloan . care va avea coeficientul +1 i baza va fi format din coloanele corespunz toare fostelor variabile principale. deoarece s este din baz ). În acest caz.  o coloan în plus corespunz toare lui s. noii (j vor fi fo tii (j (deoarece cs = 0). introducem variabila de abatere s. Solu ia are toate componentele pozitive i to i (j pozitivi. care e deja rezolvat ). s în coloana variabilelor bazei. care va fi vector unitar. le înlocuim în noua restric ie i apoi aranj m ca termenul liber bm+1 ob inut s fie pozitiv (înmul ind eventual restric ia cu ±1). În acest caz. (max) f = x1 ±3x2 + 2x3 ® 4 x1  2 x 2  x 3 e 9 ± ¯  x 1  5 x 2  x 3 u 18 ± 3 x  4 x  x e 18  1 2 3 ° x1. fosta baz nu mai este baz în noua matrice. x3. la sistemul ini ial. c) Dac restric ia este cu ³=´. cu ca = -M. s1. vom continua c utarea solu iei optime cu algoritmul simplex dual. x2. de dimensiune cu 1 mai mic decât rangul matricii. s2. x2.S. scris sub forma corespunz toare ultimului tabel simplex. plus coloana variabilei s. la care se adaug cel corespunz tor lui s (egal cu 0. nu are nici un efect asupra mul imii solu iilor. la care se adaug :  o linie în plus. Tabelul corespunz tor în noua problem va fi fostul tabel. Ad ug m noua restric ie.

x1 i x3. 2. tabelul: i sistemul: ¯ 3 x1  6 x 2  s1  s 3 ! 27 ± ± x 2  6 s1  7 s 3  s ! 172 38 ° cB 0 2 1 0 xB s2 x3 x1 s în care solu ia de baz este dual admisibil . x2 = 0.Bazele cercet rii opera ionale 1 x1 0 0 1 0 -3 x2 11 22 6 53 2 x3 0 1 0 0 0 s1 2 3 1 7 0 s2 1 0 0 0 0 s3 3 4 1 9 -M a1 -1 0 0 M cB 0 2 1 xB s2 x3 x1 xB 54 99 27 225 din care putem scrie sistemul de restric ii sub forma: ®s 2  11x 2  2 s1  s 3 ! 54 ®s 2 ! 54  11x 2  2 s1  s 3 ± ± ¯ x 3  22 x 2  3s1  4 s 3 ! 99   ¯ x 3 ! 99  22 x 2  3s1  4 s 3 ± x  6 x  s  s ! 27 ± x ! 27  6 x  s  s 2 1 3 2 1 3 ° 1 ° 1 1. 3. x3 = 99) ar verifica noua restric ie i ar fi solu ie de optim i pentru noua problem . Dac noua restric ie ar fi x1 + x2 + x3 = 100 ea nu ar fi verificat de fosta solu ie. Înlocuind în aceast restric ie s2. Dac noua restric ie ar fi 2x1 + x2 ± x3 e 7 atunci solu ia de optim (x1 = 27. rezult : 3·(27 ± 6x2 ± s1 ± s3 ) + 2x2 + (99 ± 22x2 ± 3s1 ± 4s3) e 8  -38x2 ± 6s1 ± 7s3 e -172  38x2 + 6s1 + 7s3 u 172  38x2 + 6s1 + 7s3 ± s = 172 s 2  11x 2  2 s1  s 3 ! 54 ±  22 x  3s  4 s ! 99 ± x 2 1 3 iar în final. Dac noua restric ie ar fi 3x1 +2x2 + x3 e 8 ea nu ar fi verificat de fosta solu ie de optim. cu expresiile ob inute în sistemul de mai sus. Prin înlocuirea lui x1 i x3 ob inem: (27 ± 6x2 ± s1 ± s3) + x2 + (99 ± 22x2 ± 3s1 ± 4s3) = 100  -27x2 ± 4s1 ± 5s3 = -26  27x2 + 4s1 + 5s3 = 26  27x2 + 4s1 + 5s3 + a = 26 „ xB 54 99 27 -172 225 1 x1 0 0 1 0 0 -3 x2 11 22 6 38 53 2 x3 0 1 0 0 0 0 s1 2 3 1 6 7 0 s2 1 0 0 0 0 0 s3 3 4 1 7 9 0 s 0 0 0 1 0 63 . Se continu rezolvarea problemei cu algoritmul simplex dual.

Bazele cercet rii opera ionale s 2  11x 2  2 s1  s 3 ! 54 ±  22 x  3s  4 s ! 99 x ± 2 1 3 rezult sistemul: ¯ 3 iar în final. Exemplu Fie problema: F. x3 u 0 (max) f = 2x1 +3x2 + 4x3 6 ® x 1  5 x 2  x 3  s 1  a 1 ! 15 ± ¯ 6 x 1  5 x 2  4 x 3  s 2 ! 15 ±  4x  5x  x  s ! 5 1 2 3 3 ° x1. s3. s1. a1 u 0 Dup rezolvare. solu ia corespunz toare este aceea i: xB = B-1·b i tabelul corespunz tor este fostul tabel. x2. (max) f = 2x1 +3x2 + 4x3 ®6 x 1  5 x 2  x 3 u 15 ± ¯ 6 x 1  5 x 2  4 x 3 e 15 ±4 x  5 x  x u  5 2 3 ° 1 x1. j. în care se modific doar coloana corespunz toare variabile xj : cj p c d B-1·aj p B-1· a d (j p ( d c B ™ B 1 ™ a d c d j. j ! j  j Avem dou cazuri:  Dac ( d 0 fosta solu ie optim r mâne optim j u  Dac ( d 0 fosta solu ie optim este doar primal admisibil j< problemei cu algoritmul simplex primal. În acest caz fosta baz B r mâne baz i în noua problem . x2. se ob ine tabelul simplex final de mai jos.S. Se continu rezolvarea problemei cu algoritmul simplex primal.1 Coloana aj nu face parte din B. i se va continua rezolvarea  . Cazul 5. Dac se modific coeficien ii unei variabile xj Efectul este modificarea coloanei aj p a d A i/sau a coeficientului cj p c d func ia j din j din obiectiv. Avem dou variante: Cazul 5. din care se g se te inversa bazei 1 1¸ ¨ ©0 ¹ ¨ 6 1 5 ¸ 2 2¹ © ¹ © -1 B= © 6 0  5 ¹ ca fiind B = ©  1 5 6 ¹ © 4 0 © 0 2 3¹ 5 ¹ ª º © 5 5¹ ª º 64 … xB 54 99 27 26 -26M + 225 1 x1 0 0 1 0 0 -3 x2 11 22 6 27 -27M + 53 2 x3 0 1 0 0 0 0 s1 2 3 1 4 -4M + 7 0 s2 1 0 0 0 0 0 -M s3 a 3 0 4 0 1 0 5 1 -5M + 9 0 i în noua problem . tabelul: ± x1  6 x 2  s1  s 3 ! 27 ± x 2  4 s1  5s 3  a ! 26 27 ° cB 0 2 1 -M xB s2 x3 x1 a în care solu ia de baz este primal admisibil . s2. x3.

Bazele cercet rii opera ionale cB 2 0 3 xB x1 s1 x2 xB 10 90 9 47 2 x1 1 0 0 0 3 x2 0 0 1 0 4 x3 3 2 15 1 2 0 s1 0 1 0 0 0 s2 1 2 5 2 5 11 5 0 s3 1 2 6 3 5 14 5 -M a1 0 -1 0 M 1.3x3 6 x 1  5 x 2  3 x 3 u 15 ± ¯ 6 x 1  5 x 2  5 x 3 e 15 ± x  5x  2 x u 5 4 2 3 ° 1 F. problema devenind: F. s2. s3. Dac se modific coeficien ii variabilei x3. de la 2 x3 0 -1 3  5 19  5 0 s1 0 1 0 0 0 s2 1 2 5 2 5 11 5 0 s3 1 2 6 3 5 14 5 -M a1 0 -1 0 M x1. x3 u 0 65 ‡ ‰ † ˆ x1. s1. a1 u 0 1 1¸ ¨ ¸ ¹ ¨  2¸ © 0 ¹ 2 2¹ © ¹ © ¹ 19 / < 0. s3. (max) f = 2x1 +3x2 ± 3x3 6 x 1  5 x 2  3 x 3  s 1  a 1 ! 15 ± ¯ 6 x 1  5 x 2  5 x 3  s 2 ! 15 ±  4x  5x  2x  s ! 5 1 2 3 3 °  x1. (max) f = 2x1 +3x2 + 2x3 (max) f = 2x1 +3x2 + 2x3 6 x 1  5 x 2  2 x 3 u 15 6 x 1  5 x 2  2 x 3  s 1  a 1 ! 15 ± ±  ¯ 6 x 1  5 x 2  3 x 3 e 15 ¯ 6 x 1  5 x 2  3 x 3  s 2 ! 15 ± x  5x  3x u 5 ±  4x  5x  3x  s ! 5 4 2 3 1 2 3 3 ° 1 ° x1. x2. a1 u 0 . x2. Dac se modific coeficien ii variabilei x3. x3. x3. s2. problema devenind: (max) f = 2x1 +3x2 . x2. s1.S. x2. x3 u 0 ¨ ©0 © / noua coloan corespunz toare lui x3 va fi a 3 = ©  1 ©0 © ª ne afl m în cazul b) i vom continua rezolvarea tabelul: cB 2 0 3 xB x1 s1 x2 xB 10 90 9 47 2 x1 1 0 0 0 3 x2 0 0 1 0 2.S. deci 5 6 ¹ · © 3 ¹ = ©  1 ¹ iar ( 3 =  5 3 2 3¹ © ¹ ª  3º ©  ¹ ª 5º 5 5¹ º problemei cu algoritmul simplex primal.

deci nu este nici primal nici dual admisibil i trebuie c utat alt baz . deci ne 5 2 3 ¹ ©  2¹ © 4 ¹ ©0 ª º © ¹ © 5 5¹ ª5º ª º afl m în cazul a) cu fosta solu ie optim i pentru noua problem . ob inându-se o solu ie de baz admisibil cu care se continu cu algoritmul simplex primal. variabila xj cu o j nou variabil y i se adaug la sistem restric ia xj = y.aij) · xj. dar are to i (j pozitivi. deci este primal admisibil i putem aplica în continuare algoritmul simplex primal. poate fi: j în  neinversabil (det B¶ = 0) caz în care trebuie c utat alt baz . ob inându-se o problem echivalent . se aplic procedeul de la cazul 4 pentru varianta c). pasul 3. solu ia corespunz toare xB¶ = (B¶)-1·b putându-se în urm toarele situa ii:  are toate componentele pozitive (xB¶ u 0). Se scriu în noua problem (adus la forma canonic ) to i termenii cu variabila xj ca o sum de doi termeni. unul având coeficient fostul coeficient al variabilei xj iar cel lalt diferen a dintre ace tia: c d xj = cj · xj + ( c d cj) · xj j · j d d a ij · xij = aij · xj + ( a ij . calculul produselor B ·b i B1 ·A i calculul noilor (j). tabelul final fiind: cB 2 0 3 xB x1 s1 x2 xB 10 90 9 47 2 x1 1 0 0 0 3 x2 0 0 1 0 -3 x3 3 2 16 4 5 42 5 0 s1 0 1 0 0 0 s2 1 2 5 2 5 11 5 0 s3 1 2 6 3 5 14 5 -M a1 0 -1 0 M Cazul 5.aij) · xj d pasul 2. avem de f cut calcule laborioase (inversarea lui B¶. Din acest motiv vom aplica urm torul procedeu (f r a mai verifica posibilitatea existen ei unui caz favorabil de mai sus): pasul 1.  inversabil.  are componente strict negative. Noul minor B¶. Se observ c exist variante când trebuie c utate alte baze i. Se înlocuie te în to i termenii de forma ( c d cj) · xj i ( a ij . Pentru noua problem . chiar în cazurile cân putem d -1 folosi noua baz . În acest caz fosta baz nu mai exist în noua matrice A.  are componente strict negative i exist (j strict negativi. ob inut prin înlocuirea lui aj cu a d B. deci este dual admisibil i putem aplica în continuare algoritmul simplex dual. Exemplu Dup rezolvarea problemei: 66 .Bazele cercet rii opera ionale ¨ 3¸ 1 1¸ ¨ ©0 ¹ ¨  3¸ © ¹ 2 2¹ © ¹ © 2¹ 42 © noua coloan corespunz toare lui x3 va fi a/3 = ©  1 5 6 ¹ · © 5 ¹ = ©16¹ iar (/3 = < 0.2 Coloana aj face parte din baza B.

2 x1 1 0 0 0 3 x2 1  7 5 7 4 7 2 7 5 x3 0 1 0 0 0 s1 3 7 1  7 5  7 1 7 0 s2 2  7 3 7 1 7 11 7 0 s3 0 0 1 0 Dac presupunem c se modific (max) f = 2x1 +3x2 + 2x3 3 x 1  x 2  x 3 e 10 ± ¯ x1  2 x 2  x 3 e 8 ±2 x  x  x e 6 2 3 ° 1 x1. (max) f = 2x1 +3x2 + 5x3 . x3. s3. x2. s3 u 0 F. (max) f = 2x1 +3x2 + 5x3 3 ® x 1  x 2  2 x 3 e 10 ± ¯ x1  2 x 2  3 x 3 e 8 ±2 x  x  x e 6 2 3 ° 1 x1. vom face transformarea: (max) f = 2x1 +3x2 + 2x3 3 ® x 1  x 2  x 3  s 1 ! 10 ± ¯ x1  2 x 2  x 3  s 2 ! 8 ± x  x  x s !6 2 2 3 3 ° 1 x1. x3 u 0  (max) f = 2x1 +3x2 + 2x3 3 x 1  x 2  x 3  s 1 ! 10 ± ¯ x1  2 x 2  x 3  s 2 ! 8 ± x  x  x s !6 2 2 3 3 ° 1 x1. noua problem fiind: F. s3). s3 u 0  se ob ine solu ia optim i tabelul pentru baza corespunz toare variabilelor (x1.S.S. y u 0 deoarece x3 face parte din baz . s3 = 0) i tabelul: cB 2 5 0 xB x1 x3 s3 xB 2 2 0 14 B i B-1 fiind date mai jos: ¨3 2 © B = ©1 3 ©2 1 ª 2 ¨ 3 ¸  0¹ © 7 0¸ © 7 ¹ ¹ 3 -1 © 1 B = 0¹ 0¹ © 7 ¹ 7 1¹ © 5 ¹ 1 º 1¹ © 7 º ª 7 coeficien ii variabilei x3. x3 = 2. s2. s1. x3. x2. x3.3y 3 x 1  x 2  2 x 3  y  s 1 ! 10 ±  2 x  3x  2 y  s ! 8 x ±1 2 3 2 ¯ 2 x1  x 2  x 3  s 3 ! 6 ± ± x3 ! y ° x1. s1. x3. x3. în care (x1 = 2.S. s2.Bazele cercet rii opera ionale F. x3 u 0 (max) f = 2x1 +3x2 + 5x3 3 ® x 1  x 2  2 x 3  s 1 ! 10 ± ¯ x1  2 x 2  3 x 3  s 2 ! 8 ±2 x  x  x  s ! 6 2 3 3 ° 1 x1. s1. s3 u 0  67 ‘ ’  . s2. s1. s2. x2. x2. x2. x2.

înmul ind sistemul cu B-1. Se ob ine în final problema: (max) f = 2x1 +3x2 + 5x3 . s3) în func ie de celelalte.3y 1 1 3 2 ® x ± 1  7 x 2  7 y  7 s1  7 s 2 ±5 5 1 3 ± x2  x3  y  s1  s2 ±7 7 7 7 ¯4 3 5 1 ± x2  y  s1  s2  s3 7 7 7 ±7 2 1 3 ±5 ±7 x 2  7 y  7 s 1  7 s 2  a ° Tabelul corespunz tor va fi: ! 2 ! 2 ! 0 ! 2 68 .Bazele cercet rii opera ionale Din primele trei ecua ii scoatem variabilele fostei baze (x1. x3. Coeficien ii fostelor variabile se iau din ultimul tabel iar ai lui y se calculeaz înmul ind coloana coeficien ilor lui cu B-1. Avem: ¨ 3 © ¨ 1¸ © 7 © ¹ 1 B-1 · ©  2 ¹ = ©  © © 0 ¹ © 7 5 ª º © ª 7  2 7 3 7 1 7 ¸ 0¹ ¹ 0¹ · ¹ ¹ 1¹ º ¨ 1 ¸ © ¹ ¨ 1¸ © 7 ¹ © ¹ © 5¹ ©  2¹ = ©  ¹ © 0 ¹ © 7¹ 3 ª º © ¹ ª 7 º ® x ±1  ± 5 ± x2 deci sistemul va avea forma: ¯ 7 ± 4 ± x2 7 ± ° 1 1 3 x 2  y  s1  7 7 7 5 1  x 3  y  s1  7 7 3 5 1  y  s1  s 2 7 7 7 x3 ! y 2 s2 ! 2 7 3 s2 ! 2 7  s3 ! 0 Din primele trei ecua ii se scot variabilele bazei în func ie de celelalte: 1 1 3 2 ® x ± 1 ! 2  7 x 2  7 y  7 s1  7 s 2 ± 5 5 1 3 ± ¯ x 3 ! 2  x 2  y  s1  s 2 7 7 7 7 ± 4 3 5 1 ±s !  x  y  s  s 2 1 2 ± 3 7 7 7 7 ° apoi se înlocuiesc în ultima ecua ie: 2  5 2 1 3 5 5 1 3 x 2  y  s1  s 2 ! y  x 2  y  s1  s 2 ! 2 7 7 7 7 7 7 7 7 în care se adaug variabila de abatere a i se adaug la sistem.

3. Din punct de vedere economic.M 7 7 0 s3 0 0 1 0 0 -M a 0 0 0 1 0 cB 2 5 0 -M xB x1 x3 s3 a xB 2 2 0 2 14-2M 0 în care solu ia de baz este admisibil i vom continua rezolvarea cu algoritmul simplex primal. fie schimba rea tehnologiei de fabrica ie. 4. 1.  aij = coeficien ii tehnologici. 5.M 7 7 5 x3 0 1 0 0 0 -3 0 y s1 1 3 7 7 5 1   7 7 5 5   7 7 2 1  7 7 2 2 1 1   M + M 7 7 7 7 0 s2 2  7 3 7 1 7 3 7 11 3 .Bazele cercet rii opera ionale 2 x1 1 0 0 0 3 x2 1  7 5 7 4 7 5 7 2 5 . în urma modific rii acestor limite ele putând modifica solu ia. caz în care ci ar avea alte semnifica ii (venit unitar. În acest caz coeficien ii problemei vor fi:  cj = profiturile unitare ob inute prin vânzarea celor n produse.  bi = disponibilurile din cele m materii prime. deoarece limitele datorate acesteia erau suficient de largi pentru a nu influen a solu ia. 69 . Modificarea termenilor liberi poate însemna modificarea posibilit ilor de procurare a materiilor prime prin pierderea unor furnizori sau realizarea de contracte cu noi furnizori. fie pur i simplu schimbarea obiectivului propus (de exemplu maximizarea veniturilor sau minimizarea cheltuielilor în loc de maximizarea profitului. Modificarea coeficien ilor func iei obiectiv poate însemna fie o reevaluare a profiturilor unitare. cost unitar) i deci cu totul alte valori). situa iile de mai sus pot fi foarte bine exemplificate pe cazul unei întreprinderi care fabric n produse folosind m materii prime i dore te g sirea acelor cantit i ce trebuie fabricate din fiecare produs astfel încât s ob in profitul total maxim. Modificarea coloanelor poate însemna fie schimbarea gamei sortimentale. Apari ia de noi restric ii poate înseamn existen a unei resurse care nu fusese luat în considerare pân acum. 2. Apari ia de coloane în plus înseamn l rgirea gamei de produse.

sau nu sunt constan i. -ar pentru fiecare valoare posibil a coeficien ilor. pentru P variabil:  xB(P) = B01 ™ b. Pasul 2. b1  R sunt doi vectori cu componentele constante reale. putând lua valori într-o mul ime oarecare. corespunz toare bazei g site la pasul 1. Ne propunem s facem rezolvarea doar pentru cazurile în care termenii liberi ai restric iilor sau coeficien ii func iei obiectiv variaz liniar în func ie de un singur parametru. Vom g si o solu ie x0 i baza corespunz toare B0. finit sau infinit . ei variind în func ie de unul sau mai mul i parametrii. acest lucru putând fi aranjat eventual prin schimbarea de variabil : P = P0 + Q m i scrierea lui b sub forma: b(Q) = (b0 + b1™P0) + b1™Q. care este mul imea parametrilor pentru care aceasta r mâne optim . m unde P  R este parametrul considerat iar b0. Se rezolv problema pentru un P0 ini ial. care este solu ia optim a problemei. sau invers. presupunem c exist cel pu in un P pentru care problema are solu ie (altfel am avea un caz neinteresant) i în plus putem presupune c el este egal chiar cu 0.Bazele cercet rii opera ionale Parametrizare Sunt cazuri în care coeficien ii unei probleme nu sunt cunoscu i. Pentru rezolvarea problemei pentru orice P. m rginit sau nem rginit . pentru fiecare solu ie. dup o lege cunoscut . Cazul 1 Parametrizarea termenilor liberi ai restric iilor A adar termenii liberi ai restric iilor au forma: b(P) = b0 + b1™P  bi(P) = b i  b i ™ P 0 1 i ! 1. Ne interesa s cunoa tem. vom parcurge urm torii pa i: Pasul 1. discret sau continu . sau nu pot fi estima i cu exactitate. Este evident c problema este atât de complicat încât nu se poate da o unic rezolvare. aplicabil pentru orice mul ime a parametrilor i oricare ar fi legile de dependen a coeficien ilor de parametrii. Se calculeaz solu iile de baz xB(P). care este mai mult sau mai pu in complicat .

nu B doar pentru P0 i deci solu ia xB(P) va fi optim atâta timp cât are toate componentele pozitive. mul imea pe care solu ia este pozitiv are aceast form 70 i deci i mul imea pe . ? A 0 pentru orice baz . P 0 . Acei P pentru care xB(P) u 0 reprezint mul imea valorilor parametrului pentru care baza B0 d solu ia optim . ele sunt pozitive pentru orice P. Se rezolv sistemul de inecua ii xB(P) u 0. unde P 0 poate fi i -g iar P 0 poate fi i +g (în general. a c rui solu ie va fi. Pasul 3.P Deoarece valorile (j = c T ™ B-1 ™ a j  c j nu depind de P. inând cont c toate inecua iile sunt liniare. un interval P .

6}. pentru fiecare corespunzând o baz optim sau nici una. dac aceasta exist . astfel încât s ne situ m în intervalul imediat urm tor intervalului P 0 .6} pentru fabricarea c rora folose te 3 materii prime {Mi / i = 1. pentru P > P 0 . cel pu in unul dintre P 0 i P 0 este finit. Pentru P > P 0 . astfel încât s ne situ m în intervalul imediat anterior lui P 0 . Se poate demonstra c intervalele pe care nu exist solu ie sunt neap rat de forma (-g.a) sau (a.6} ce trebuie fabricate din fiecare produs. j = 1. Se cunosc: a) disponibilurile din fiecare materie prim {bi(P ) / i = 1.Bazele cercet rii opera ionale care nu exist nici o baz cu solu ia pozitiv va fi o reuniune de astfel de intervale. Pentru g sirea bazei corespunz toare acestuia (sau pentru aflarea faptului c nu exist nici o solu ie pentru P < P0 ) se aplic în continuare algoritmul simplex dual (deoarece to i (j u 0). mul imea numerelor reale va fi împ r it într-un num r finit de intervale. Se scrie problema de programare asociat i se aduce la forma standard: 71 . b) profiturile/1000 unit i vândute din fiecare produs {cj / j = 1. prime M1 M2 M3 profit/1000 prod. pentru fiecare baz . ca mai sus. Pasul 4. Fie P 0 acesta. Este clar c . Relu m algoritmul. cel pu in una din componentele solu iei de baz corespunz toare bazei B0 va fi strict negativ . În acest moment. c) coeficien ii tehnologici {ai. P 0 . trebuie c utat alt baz optim . care este mul imea parametrilor pentru care aceasta este optim i algoritmul este terminat. pentru o valoare a lui P aflat în imediata vecin tate a lui P 0 i P > P 0 . pentru fiecare valoare posibil a parametrului P. Se ob ine o succesiune de valori P 0 < P1 < P 2 <«< P k = +g i o succesiune de baze i solu ii optime asociate fiec rui interval.+g)). cum exist un num r finit de baze. P 0 . P1 3 5 7 2 P2 5 6 8 3 P3 7 9 10 4 P4 2 3 3 1 P5 1 4 2 1 P6 2 5 8 2 Disponibil 20 + 3P 40 + 2P 60 + P ? A Se dore te g sirea acelor cantit i {xj / j = 1. care sunt dependente liniar de un parametru P.3}.j = cantitatea din materia prim i necesar fabric rii a 1000 produse de tipul j) toate date în tabelul de mai jos: produse mat.6} (ai. Rezolvare Avem de rezolvat o problem de parametrizare a termenului liber. Exemplu O întreprindere are gama sortimental format din 6 produse {Pj / j = 1. deci vom aplica algoritmul de mai sus. îns deschise i. Deoarece B-1 este inversabil . Pentru g sirea ? A bazei corespunz toare acestuia (sau pentru aflarea faptului c nu exist nici o solu ie pentru P > P 0 ) se aplic în continuare algoritmul simplex dual (deoarece to i (j u 0). astfel încât s se ob in profitul total maxim. Se ob ine o succesiune de valori P 0 > P1 > P 2 >«> P l = -g i o succesiune de baze i solu ii optime asociate fiec rui interval.3}.j / i = 1. solu ia optim a problemei sau invers. Relu m algoritmul pentru o valoare a lui P aflat în imediata vecin tate a lui P0 i P < P0 . Pasul 5.3. cunoa tem.

x3. © 31 ª 31 31 31 º © 11 © ª 31 cB 1 2 3 xB x5 x6 x2 2 x1 5 62 14 31 25 62 6 31 12 31 62 ¹ 1 7 ¹  31 31 ¹ 2 3¹   ¹ 31 62 º  13 ¸ ¹ i ultimul tabel simplex: xB 10 31 180 31 50 31 520 31 3 x2 0 0 1 0 4 x3 15 31  1 x4 17 62  1 x5 1 0 0 0 2 x6 0 1 0 0   0 s1 4 31 10 31 11 31 9 31  0 s2 12 31   0 s3 13 62 7 31  9 31 2 31 1 31 2 31 4 44 31 5 31 23 62 8 31 3 62 3 31 31 Pasul 2. max (2x1 + 3x2 + 4x3 + x4 + x5 + 2x6) 3 ® x1  5 x 2  7 x 3  2 x 4  x 5  2 x 6 e 20  3P ± ¯5 x1  6 x 2  9 x 3  3x 4  4 x 5  5 x 6 e 40  2P ± x  8 x  10 x  3 x  2 x  8 x e 60  P 7 ° 1 2 3 4 5 6 1 max (2x1 + 3x2 + 4x3 + x4 + x5 + 2x6) ±  ¯5 x  6 x  9 x  3 x  4 x  5 x  s ! 40  2 P ± x  8 x  10 x  3 x  2 x  8 x  s ! 60  P 7 2 3 4 5 6 3 ° 1 2 3 4 5 6 2 ®3x1  5 x2  7 x3  2 x4  x5  2 x6  s1 ! 20  3P x1. ¹ solu ia optim xB = © . Se calculeaz solu ia de baz corespunz toare bazei optime pentru P oarecare: ¨ 4 © © 31 © 10 xB(P) = B-1™b(P) =  © 31 © 11 © ª 31 12 31 62 ¹ ¨ 20  3P ¸ 1 7 ¹ ™ © 40  2P ¹ =  ¹ 31 31 ¹ © © 60  P ¹ 2 3¹ º   ¹ ª 31 62 º  13 ¸ ¹ ¨ 10  11 P ¸ © 31 62 ¹ © 180 25 ¹ © 31  31 P ¹ © 50 55 ¹ ©  P¹ ª 31 62 º Pasul 3. x3. x6 u 0 x1. inversa bazei B-1 = ©  10 . x4. x5. x6 u 0 Pasul 1.a2) = © 4 5 6 ¹ ©2 8 8¹ ª º ¨ 4 © © 31 ¨ 10 180 50 ¸ . Rezolv m problema pentru P = 0 i ob inem baza optim : ¨1 2 5¸ © ¹ B = (a5. x5.S. 5 ¼ 31 31 ½ ­ ± 55 50 ±  Pu0 31 ° 62  20 11 i P0 = 36 5 72 . x 2.a6. Se rezolv sistemul de inecua ii xB u 0: 10 ®  11 P u 0 ± 62 31 ± 180 25 « 20 36 »   = P u0   P   xB u 0  ¯ P0 ¬ 11 .Bazele cercet rii opera ionale F. x 2. x4.

solu ia corespunz toare bazei B este dual admisibil i. Se ob in: ¨1 7 5¸ © ¹  noua baz B = (a5. ¼   P = ­5 7½ ± 55 ±30  P u 0 ° 18 36 5 i P1 = 60 7 Reluând algoritmul vom ob ine succesiv intervalele i solu iile urm toare: ¨  15  7 P ¸ © ¹ 4 « 60 140 » B = (a . a ) x = ©  10  5 P ¹ 1. Se observ c pentru P aflat în imediata vecin tate a lui P 0 i P > P 0 vom avea o singur variabil negativ i anume x6. a . P  © ¹ 7 3 2 B ¬ 7 . a3.Bazele cercet rii opera ionale Pasul 4. aplicând algoritmul simplex dual. Pentru un astfel de P. 11 ¼ © 3 6 ¹ ­ ½ © 35  11 P ¹ ª 3 12 º 73 . a2) = © 4 9 6 ¹ © 2 10 8 ¹ ª º  noua solu ie: ¨ 4 © © 31 © 10 i B-1 =  © 31 © 11 © ª 31 12 31 62 ¹ 1 7 ¹  31 31 ¹ 2 3¹   ¹ 31 62 º  13 ¸ ¹ ¨ 4 © © 31 © 10 xB(P) = B-1™ b(P) =  © 31 © 11 © ª 31 12 31 62 ¹ ¨ 20  3P ¸ 1 7 ¹ ™ © 40  2P ¹ =  ¹ 31 31 ¹ © 2 3 ¹ © 60  P ¹ º   ¹ ª 31 62 º  13 ¸ ¹ ¨ 10  7 P ¸ © ¹ 6 © 25 ¹ ©  20  9 P ¹ © 55 ¹ © 30  P ¹ 18 º ª  noul tabel simplex corespunz tor noii baze: cB 1 4 3 xB x5 x3 x2 xB 10   20  2 x1 5 P 3 x2 0 0 1 0 4 x3 0 1 0 0 1 x4 1 6 2 9 1 18 2 9 1 x5 1 0 0 0  2 x6 5 3 31 9 44 9 5 9  0 s1  0 s2 1 3 1 9  0 s3 1 6  7 6 2 3 6 25 9 P  14 9 10 9 11 9 1 9 7 9 30  20  55 18 7 9 P 47 18 2 9 19 18 2 9 P 4 9 1 9  noul interval pe care este optim noua baz : ®10  7 P u 0 ± 6 ± 25 « 36 60 » 0 ¯  20  9 P u 0   P  ¬ . aceasta va fi scoas din baz i înlocuit cu x3.

P  20 » « ¬  4 . a6.  11 ¼ ½ ­ « 20 36 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P .sistemul nu are solu ii admisibile. deci. În concluzie. 3 º ª « 20 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P5 ¬  3 . 11 ¼ ½ ­ « 140 ¸ ¬ 11 .4¼ ½ ­ 20 » « întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P5 i P6 ¬  4 . P i P 5 3 2 ¬5 .Bazele cercet rii opera ionale ¨  270  5 P ¸ © 11 2 ¹ © ¹ 80 « 140 ¸ 2. P i P 5 6 2 ¬  11 . 4 » ¼ ½ ¨  20  11 P ¸ © 3 3 ¹ © 40 10 ¹  P ¹ B = (a5. g ¹ întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P3 i P5 ­ º i. caz f r sens economic. o 74 . 5 ¼ ½ ­ « 36 60 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P . g ¹ B = (a7. a9) xB = ©  40  10 P ¹ © 20  5P ¹ ª º 20 » « 3. P  . a5) xB = © ¹ ¬ 11 11 ­ º © 70 1 ¹ ©  11  2 P ¹ ª º Pasul 5.  11 ¼ ½ ­ 2.  P  P  P  P  P  P 20 ¸ ¨ ¹ disponibilul din M1 ar fi negativ. a9) xB = © 3 3 © 100 55 ¹ © 3  3 P¹ ª º ¨ 20  3P ¸ B = (a5. Începând înapoi de la P0 =  20 11 ob inem: 1. a8. ¼ . 3½ ­ La marginile intervalelor problema va avea cel pu in dou solu ii de baz infinitate de solu ii optime (toate combina iile convexe dintre acestea). P  « ¬ ­ 20 3 . dac :  P  ©  g . P  ¬  g . 7¼ ½ ­ « 60 140 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P3 i P2 ¬ 7 . a3.

pentru P variabil: (j(P ) = c B . Pentru rezolvarea problemei pentru orice P. c1 R sunt doi vectori cu componentele constante reale. coeficien ii func iei obiectiv au forma: c(P ) = c0 + c1™P  cj(P) = c  c ™ P n unde P  R este parametrul considerat iar c0. Se calculeaz (j(P) corespunz tori bazei g site la pasul 1. presupunem c exist cel pu in un P pentru care problema are solu ie (altfel am avea un caz neinteresant) i în plus putem presupune c el este egal chiar cu 0. Se rezolv problema pentru un P0 ini ial. vom parcurge urm torii pa i: Pasul1. Pasul2. Vom g si o solu ie x0 i baza corespunz toare B0.Bazele cercet rii opera ionale Cazul 2 Parametrizarea coeficien ilor func iei obiectiv A adar. acest lucru putând fi aranjat eventual prin schimbarea de variabil : P = P0 + Q i scrierea lui b sub forma: c(Q ) = (c0 + c1™P0) + c1™Q.

mul imea numerelor reale va fi împ r it într-un num r finit de intervale. n “ ? A . cel pu in unul dintre P 0 i P 0 este finit. inând cont c toate 0 inecua iile sunt liniare. Acei P pentru care (j(P) u 0 reprezint mul imea valorilor parametrului pentru care baza B0 d solu ia optim . Relu m algoritmul pentru o valoare a lui P aflat în imediata vecin tate a lui P 0 i P > P 0 .a) sau (a. cum exist un num r finit de baze. astfel încât s ne situ m în intervalul imediat urm tor intervalului P 0 . deci. dac aceasta exist . Fie P 0 acesta.P ™ B 0 ™ A ± c(P) T 1 Deoarece componentele solu iei de baz corespunz toare xB = Bo ™ b nu depind de P. mul imea pe care (j(P) u 0 are aceast form i. îns deschise i. 75 “ 0 1 j ! 1. Pentru P > P 0 cel pu in unul dintre (j(P ) corespunz tori bazei B0 va fi strict negativ. unde P 0 poate fi i -g iar P 0 poate fi i +g ? A (în general. Este clar c pentru P > P 0 trebuie c utat alt baz optim . P . nu doar pentru P0 i solu ia xB va fi optim atâta timp cât to i (j(P) u 0. Deoarece B-1 este inversabil . un interval P 0 .+g)). 1 Pasul3. a c rui solu ie va fi. Se poate demonstra c intervalele pe care nu exist solu ie optim sunt neap rat de forma (-g. pentru orice baz . Pentru g sirea bazei corespunz toare acestuia (sau pentru aflarea faptului c nu exist nici o solu ie optim pentru P > P 0 ) se aplic în continuare algoritmul simplex primal (deoarece xB u 0). P 0 . Se rezolv sistemul de inecua ii (j(P) u 0. ele sunt pozitive pentru orice P. pentru fiecare corespunzând o baz optim sau nici una. Pasul4. i mul imea pe care nu exist solu ie optim va fi o reuniune de astfel de intervale.

max [(2+4Q)x1 + (3+3Q)x2 + (4+2Q)x3 + (1+4Q)x4 + (1+2Q)x5 + (2+3Q)x6] 3 x1  5 x2  7 x 3  2 x4  x5  2 x 6 e 20 ± ¯ 5 x1  6 x2  9 x3  3x 4  4 x5  5 x6 e 40 ± x  8 x  10 x  3 x  2 x  8 x e 60 7 2 3 4 5 6 ° 1 max [(2+4Q)x1 + (3+3Q)x2 + (4+2Q)x3 + (1+4Q)x4 + (1+2Q)x5 + (2+3Q)x6]  ®3x1  5 x 2  7 x3  2 x4  x5  2 x6  s1 ! 20 ± ¯ 5 x1  6 x2  9 x3  3x 4  4 x5  5 x6  s2 ! 40 ± x  8 x  10 x  3 x  2 x  8 x  s ! 60 7 ° 1 2 3 4 5 6 3 Pasul 1. care este mul imea parametrilor pentru care aceasta este optim i algoritmul este terminat. x5. Rezolv m problema pentru Q = 0 i ob inem baza optim : ¨ 4 © © 31 ¨ 10 180 . x5. pentru fiecare baz .a6. inversa bazei B-1 = ©  10 solu ia optim xB = © . x3. x6 u 0 ¨1 2 5¸ © ¹ B = (a5. pentru fiecare valoare posibil a parametrului P. cunoa tem. Relu m algoritmul pentru o valoare a lui P aflat în imediata vecin tate a lui P0 i P < P0 . ¹ © 31 ª 31 31 31 º © 11 © ª 31 76 ” x1. P 0 . Se ob ine o succesiune de valori P 0 > P1 > P 2 >«> P l = -g i o succesiune de baze i solu ii optime asociate fiec rui interval. acestea fiind date în tabelul de mai jos: produse P1 mat. x4.a2) = © 4 5 6 ¹ ©2 8 8¹ ª º 12  13 ¸ 31 62 ¹ 1 7 ¹  31 31 ¹ 2 3¹   ¹ 31 62 º ¹ i ultimul tabel simplex: . 50 ¸ . x 2. deci vom aplica algoritmul de mai sus. Pentru g sirea bazei corespunz toare acestuia (sau pentru aflarea faptului c nu exist nici o solu ie optim pentru P < P0 ) se aplic în continuare algoritmul simplex primal (deoarece xB u 0).Bazele cercet rii opera ionale Se ob ine o succesiune de valori P 0 < P 1 < P 2 <«< P k = +g i o succesiune de baze i solu ii optime asociate fiec rui interval. astfel încât s ne situ m în intervalul imediat anterior lui P 0 . În acest moment. Pasul5. 2 + 4Q P2 5 6 8 3 + 3Q P3 7 9 10 4 + 2Q P4 2 3 3 1 + 4Q P5 1 4 2 1 + 2Q P6 2 5 8 2 + 3Q Disponibil 20 40 60 ? A Rezolvare. prime M1 3 M2 5 M3 7 profit/1000 prod. Avem de rezolvat o problem de parametrizare a coeficien ilor func iei obiectiv. Se scrie problema de programare asociat i se aduce la forma standard: F. solu ia optim a problemei sau invers.S. x6 u 0 x1. x 2. x3. Exemplu Analiz m cazul aceleia i întreprinderi în cazul în care disponibilul din fiecare materie prim r mâne constant dar profiturile variaz în func ie de un parametru Q . x4.

Se calculeaz (j corespunz tori bazei optime.Bazele cercet rii opera ionale 2 + 4Q 3 + 3Q 4 + 2Q 1 + 4Q 1 + 2Q 2 + 3Q x1 x2 x3 x4 x5 x6 5 62 14 31 25 62 6 31 cB 1 + 2Q 2 + 3Q 3 + 3Q xB x5 x6 x2 xB 10 31 180 31 50 31 520 31 0 s1  0 s2 12 31   0 s3 13 62 7 31  0 0 1 0 15 31  17 62  1 0 0 0 0 1 0 0 4 31 10 31 9 31 2 31  1 31 2 31 4 44 31 5 31 23 62 8 31 11 31 9 31  3 62 3 31 31 Pasul 2. pentru Q oarecare:  ((P) = cT .

x4 va fi introdus în baz i înlocuit cu x5. aplicând algoritmul simplex primal. Se rezolv sistemul de inecua ii xB u 0: ± 62 Q u 0 31 ±5 73 ±  Qu0 31 ± 31 8 157 ±  Q u0 ± 62 « 5 16 »   31   Q  . Pentru un astfel de Q. 5  73 31 Q. 8 31  157 62 Q. ((Q) u 0  ¯ Q0 = ¬ 73 157 ¼ 9 5 ­ ½ ±  Qu0 31 ± 31 ±4  15 Q u 0 ± 31 31 ±3 7 ±  Qu0 ° 62 31 Pasul 4.¹ ¸ º Pasul 3. 0 . 0 . solu ia corespunz toare bazei B este primal admisibil i. Se ob in: ¨ 2 2 5¸ © ¹  noua baz B = (a4. Se observ c pentru Q aflat în imediata vecin tate a lui Q i Q > Q vom avea un singur (j negativ i anume (4. 9 31  5 31 Q. a6. 4  15 31 Q. 3  7 62 31 31 31 Q.Q ™ B 0 1 ™ A ± c(Q ) = B =© ¨6  ª 31 79 62 Q. 0 . a2) = © 3 5 6 ¹ © 3 8 8¹ ª º  noua solu ie: • 6  79  5 73 iQ= 0 16 157 0 0 ¨ 8 © © 17 © 6 i B-1 =  © 17 © 9 © ª 17 24 17 1 17 10  17  13 ¸ 17 ¹ 3 ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º 17 4 17 77 .

a ) x = 1. a . Q  ¬ 5 . Q  4 6 9 B ¬ 31 5 ¼ ­ ½ ¨ 5¸ © 5¹ © 5¹ ª º ¨8¸ «3 ¸ © ¹ 2. a9) xB = © 4 ¹ ­ º ª 28 º 5 73 Pasul 5. a5. » 0 ¼  Q = 31 ½ 5 16 157 i Q1 = 5 31 Reluând algoritmul vom ob ine succesiv intervalele i solu iile urm toare: « 5 . Începând înapoi de la Q0 =  ob inem: 78 . g ¹ B = (a4. 3 » B = (a .Bazele cercet rii opera ionale ¨ 8 © © 17 © 6 xB = B-1™b =  © 17 © 9 © ª 17 24 17 1 17 10  17  13 ¸ 17 ¹ 3 ¹ 17 4 17 ¨ 20 ¸ ¹ ™ © 40 ¹ = ¹ © ¹ ¹ © 60 ¹ ª º ¹ º ¨ 20 ¸ © 17 ¹ © 100 ¹ © 17 ¹ © 20 ¹ © 17 ¹ ª º  noul tabel simplex corespunz tor noii baze: 2 + 4Q 3 + 3Q 4 + 2Q 1 + 4Q 1 + 2Q 2 + 3Q 0 0 0 cB 1 + 4Q 2 + 3Q 3 + 3Q xB x4 x6 x2 xB 20 17 100 17 20 17 2 17 x1 5 17 8 17 5 17  9 17 Q x2 0 0 1 0  5 x3 30 17  x4 1 0 0 Q x5 62 17 4 17   16  17 x6 0 1 0 Q s1  s2 24 17 1 17   s3 13 17 3 17 4 17 5 Q 17  31 17 Q 8 17 3 17  6 17 9 13 17  17 116 17 23 17 10 17 17 0 157 17 0 7 17  23 17 Q  4  17 69 17  noul interval pe care este optim noua baz : ® 2 9 ± 17  17 Q u 0 ± 5 116 Q u 0   ± ± 17 17 ± 16  157 Q u 0  « 16   Q ± 17 17 ¬ 157 ¯ 7 ­ 23 ±  Q u 0 ± 17 17 ± 4  69 Q u 0 ± 17 17 ± 5 31 Q u 0 ±  ° 17 17 .

Bazele cercet rii opera ionale 3. 5 ¬  3 . ¬ 7 . 7¼ ½ ­ « 60 140 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P3 i P2.  P  P  P  P  P  P 20 ¸ ¨ ¹ disponibilul din M1 ar fi negativ. a . a9) xB = © 0 ¹ ©0¹ ª º i. a6. P i P . 11 ¼ ½ ­ « 140 ¸ ¬ 11 . P  ¨2¸ © 3¹ «  5 . ¹ ¬ 17 17 ¼ ½ ­ © 20 ¹ © 17 ¹ ª º ¨0¸ ? g .  2A B = (a7. deci.  34 ¼ ½ ­ © 20 ¹ © ¹ ª 17 º ¨ 20 ¸ © 17 ¹ © 100 ¹ 6 » « B = (a3. 3 º ª « 20 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P . În concluzie. P  4. P  5. ¬5 . ­ ½ « 20 36 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P . dac :  P  ©  g . 5 6 2 ¬  11 . a2) xB = © 6 ¹ ¬ 34 73 ¼ ©2¹ ­ ½ © 3¹ ª º ¨ 20 ¸ © 17 ¹ « 6 5 » B = (a .4¼ ½ ­ 20 » « ¬  4. a8.  5 » B = (a3.  11 ¼ întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P5 i P6. caz f r sens economic. problema va avea cel pu in dou solu ii de baz infinitate de solu ii optime (toate combina iile convexe dintre acestea). 5 ¼ ­ ½ « 36 60 » întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P5. ­ º 79 . g ¹ întreprinderea va fabrica doar produse de tipul P3 i P5. o La marginile intervalelor. a ) x = © 100 ¹ 3 6 9 B © 17 ¹ ¬  17 . P3 i P2. a9) xB = ©  2. a8. P  6.

Problema fluxului maxim 5. nu exist limit ri în ceea ce prive te cantitatea transportat pe fiecare rut .n} = costurile unitare pe fiecare rut (costul transport rii unei unit i de m sur de la sursa i la destina ia j). {cij.. 2.. limite minime i/sau maxime pentru cantitatea transportat pe fiecare rut . 5.n} = cantit ile necesare la fiecare surs . 5. Probleme de flux dinamic 7. Situa ia extrem de general de mai sus poate fi apoi concretizat într-un num r deosebit de mare de moduri. m = num rul de surse (furnizori). Caracteristicile unei probleme de transport clasice sunt: 1. Datele problemei sunt: 1.. {Ai. trebuie transportat o cantitate dintr-o anumit substan . Problema de ordonan are 10. n = num rul de destinatari (consumatori). Problema drumului de cost minim 4. fiecare surs aprovizioneaz cel pu in o destina ie i fiecare destina ie este aprovizionat de la cel pu in o surs .. dintre acestea putând aminti: 1. Problema fluxului maxim de cost minim 6. Problema de afectare 9. fiec rei rute i s-a asociat un cost care nu depinde de sensul de parcurgere. 4. 3.. timpul necesar transportului). cu costul minim posibil. costul transportului. Problema transferului 3. {Bj. 2. într-un alt num r de puncte. 4. j = 1.. numite destina ii...m. Scopul problemei este g sirea acelor cantit i care trebuie transportate pe fiecare rut astfel încât s se asigure necesarul fiec rei destina ii. O re ea de transport modeleaz o situa ie economic în care. j = 1. Problema cuplajului maxim 8.. numite surse.. pot exista perechi surs -destina ie între care nu se poate face transfer (rute blocate). în limitele cantit ilor aflate la surse. i = 1.. specificând dac exist sau nu puncte intermediare între surse i destina ii. scopurile urm rite etc..Bazele cercet rii opera ionale PROBLEMA TRANSPORT Problema clasic de transport face parte din clasa mult mai larg a problemelor modelate prin re ele de transport. Problema clasic de transport 2. dintr-un anumit num r de puncte.. Problema arborelui de cost minim În continuare o vom detalia pe prima dintre acestea... 3. Din aceast cauz exist o multitudine de probleme care implic re ele de transport..m} = cantit ile disponibile în fiecare surs . Problema comis voiajorului 11. i = 1. se cunosc cantit ile disponibile în fiecare surs i cantit ile necesare în fiecare destina ie. modul în care se face transportul (care sunt rutele posibile. CLASIC DE Acestea au fost organizate într-un tabel ca cel de mai jos: 80 .

m ± x ij e A i ±!1 j ±m ± x ij u B j j ! 1.Bazele cercet rii opera ionale Destina ii Surse F1 F2 / Fm C1 C2 ~ ~ ~ ~ ~ Cn c1n c2n / cmn Bm A1 A2 / Am disponibil necesar B1 B2 Dac not m cu xij cantitatea care va fi transportat de la sursa i la destina ia j atunci avem de rezolvat problema: ®n i ! 1. îi corespunde o solu ie în care am sc zut cantitatea suplimentar din valorile variabilelor implicate în restric ie. În concluzie... n ¯ ±!1 i ± ± x ij u 0 i ! 1. în practic se poate întâlni oricare din cele trei cazuri: (1) §A " §B i i !1 j!1 m n j – c11 c12 c21 c22 / / cm1 cm2 . afirma ia de mai sus este justificat prin rela iile ob inute prin adunarea primelor m restric ii i apoi a ultimelor n: § § disponibil total = De asemenea.. dac exist solu ie optim . dând un cost mai mic... deoarece transportarea unei cantit i mai mari decât necesarul va duce la un cost suplimentar..... condi ia ca verific u or c solu ia x ij ! Ai ™B j § i !1 i m §A i !1 m este solu ie admisibil . care este de asemenea admisibil (aceste variabile nu apar în alte restric ii dintre ultimele n.. Totu i.... Matematic. în contrast cu scopul urm rit.. chiar dac disponibilul total este mai mare decât cererea total . În alt ordine de idei. se observ imediat c problema nu are solu ii admisibile dac disponibilul total este mai mic decât cererea total . iar primele m vor fi cu atât mai mult verificate dac xij scad) i care este evident mai bun . m. se va transport exact cantitatea cerut . n ± ° care este un caz particular de problem de programare liniar . Într-o prim analiz . Matematic. este clar c se va transporta doar necesarul.. j ! 1. unei solu ii în care una din ultimele n restric ii ar fi verificat strict..

în acest caz. deoarece. se 81 .min f ! §§ c i !1 j!1 m n ij ™ x ij §A u §§x u §B i ij i !1 n i !1 j!1 j!1 m m n n j = cerere total Ai u §B j!1 j este i suficient .

vom ob ine o problem de tipul (3).Bazele cercet rii opera ionale (2) (3) §A §B i i !1 j!1 m n j § i !1 m Ai ! §B j!1 n j În primul caz. el este cel mai simplu din punct de vedere matematic i va fi ales pentru formalizarea problemei. Aceast cerere nesatisf cut poate fi privit ca disponibilul unui furnizor fictiv i inând cont c . este u or de v zut c . costurile unitare pe rutele care ar lega consumatorii de acest furnizor sunt 0. O astfel de problem se nume te problem de transport echilibrat . pentru o problem de transport echilibrat . De asemenea. aceste cantit i nu sunt transportate nic ieri. Analog. De i acest caz este foarte rar în practic . orice problem de transport este echivalent cu o problem de forma: . în contradic ie cu §A ! §B i i !1 j!1 m n j iar dac m car una din ultimele n restric ii ar fi verificat cu ">" atunci am avea prin însumare: § i !1 m Ai u §§ i !1 j!1 m n x ij " § j!1 n n B j . cu disponibilul egal cu § j!1 n Bj  §A i !1 m i . de fapt. în contradic ie cu § i !1 m Ai ! §B j!1 n j În concluzie. Astfel. cu cererea egal cu § i !1 m Ai  §B j!1 n j . de fapt. costurile unitare pe rutele care ar lega furnizorii de acest consumator sunt 0. nu înseamn c nu se va mai transporta nimic. vom ob ine o problem de tipul (3). ci doar c unora dintre consumatori nu li se va satisface toat cererea. aceast cantitate nu exist . problema are solu ie optim . dac m car una din primele m restric ii ar fi verificat cu "<" atunci am avea prin însumare: §A " §§x u §B i ij i !1 i !1 j!1 j!1 m m n n j . în al treilea caz. toate solu iile admisibile verific toate restric iile cu egal. orice problem poate fi transformat într-o problem de tipul (3). Ad ugând acest furnizor la tabel. iar cantitatea în exces fa de cerere va r mâne la furnizori. chiar dac disponibilul este mai mic decât necesarul. fiind reprezentat de variabilele de abatere din primele m restric ii. Ad ugând acest consumator la tabel. În concluzie. Aceste cantit i pot fi privite ca ni te cereri ale unui consumator fictiv i inând cont c .

m... n ¯ ±!1 i ± ± x ij u 0 i ! 1. § § m ! § n ....min f ! §§ c i !1 j!1 m ij ™ x ij § i !1 82 — i !1 — ®n i ! 1. j ! 1.. m ± x ij ! A i ±!1 j unde ±m ± x ij ! B j j ! 1.... n ± ° care este forma standard a problemei de transport........

motiv pentru care algoritmul simplex sub forma clasic nu este aplicabil. Pentru ilustrarea celor de mai vom scrie matricea A desf urat: ¨1 m linii © 0 ©/ ©0 ©1 ©0 n linii © 0 ©/ ©0 ª .Bazele cercet rii opera ionale Rezolvarea problemei de transport Este evident c problema de transport la forma standard este o problem de programare liniar la forma standard. . Cum s-a v zut îns . Din acest motiv este natural s c ut m un algoritm special pentru problema de transport care s se foloseasc la maximum caracteristicile acesteia. restul fiind 0. datele problemei de transport au o structur cu totul deosebit . 50 de furnizori i 50 consumatori. din care 0 sunt mult mai mul i. va duce la un tabel simplex de 100 v 2500. la fel de evident este i faptul c este o problem de programare care devine foarte repede uria (un exemplu practic obi nuit cu. i sunt cazuri i cu mii de furnizori i consumatori). n coloane n coloane m ori n coloane Aceast matrice are m + n linii. în matricea A a sistemului. m™ n coloane i deci (m + n)™ mn componente din care doar 2mn sunt 1. dar. O problema cu 50 furnizori i 50 consumatori va avea doar un procent de: 2 ™ 50 ™ 50 ™ 100 = 2% componente egale cu 1 . În plus. toate componentele fiind 1 sau 0. exist i metode prin care se poate reduce mult volumul de calcule (vezi algoritmul simplex revizuit). de exemplu.

. . . ˜ . . deci o baz a unei probleme de transport are dimensiunea m+n±1 i o solu ie de baz are cel mult m+n±1 componente diferite de 0 (o solu ie nedegenerat are deci m+n±1 componente diferite de 0). . vom identifica fiecare variabil xij cu 83 ˜ ˜ ˜ . . . în general. . . Înainte de a da algoritmul pentru rezolvarea problemei de transport. rezult c liniile matricii sunt liniar dependente. Se poate g si îns un minor de dimensiune m + n ± 1 cu determinantul diferit de 0 (cititorul îl poate g si singur). 0¸ 0¹ /¹ 1¹ 0¹ 0¹ 0¹ /¹ 1¹ º . ˜ ˜ 1 0 / 0 0 1 0 / 0 1 0 / 0 0 0 1 / 0 . . . Ca i în algoritmul simplex. . 1 0 / 0 0 0 0 / 1 0 1 / 0 1 0 0 / 0 0 1 / 0 0 1 0 / 0 0 1 / 0 0 0 1 / 0 . puternic degenerate). . Preferarea solu iilor nedegenerate se face din acela i motiv ca i la algoritmul simplex i anume evitarea cicl rii (la problema de transport este mult mai important acest aspect deoarece solu iile de baz ale acesteia sunt.50  50 ™ 50 ™ 50 Observând c suma primelor m linii minus suma ultimelor n este 0. . . inând cont c avem de minimizat o func ie liniar cu to i coeficien ii pozitivi pe o mul ime de solu ii cu toate componentele pozitive. trebuie remarcat c întro problem de transport nu poate ap rea decât varianta de optim finit. . . G sirea unei solu ii ini iale de baz Deoarece fiecare variabil corespunde unei rute (este cantitatea transportat pe aceast rut ) iar fiecare rut corespunde unei perechi furnizor-consumator. / 1 0 0 / 1 1 0 0 / 0 0 0 / 1 0 1 0 / 0 0 0 / 1 0 0 1 / 0 . / 0 0 0 0 . . rezolvarea problemei de transport se face în dou etape: Etapa 1. existând întotdeauna solu ii admisibile (a a cum s-a demonstrat mai sus) iar minimul ±g nu este posibil. 0 1 . deci rangul lui A este mai mic decât m + n.

Metoda minimului pe linii Metoda minimului pe coloane Metoda costului minim Metoda diferen elor maxime ± ± ± ± ± ruta din col ul stânga sus al tabelului ruta de cost minim de pe prima linie (dac minimul este multiplu se ia prima din stânga) ruta de cost minim de pe prima coloan (dac minimul este multiplu se ia cea mai de sus) ruta de cost minim din întregul tabel (dac minimul este multiplu se ia una la întâmplare) 1. în momentul alegerii acestei rute. 2. 2. Metoda minimului pe linii. 4. 5. pe care s transport m toat cantitatea disponibil . este atât de u or de g sit o astfel de solu ie. încât exist o multitudine de metode în acest scop.j). Rutele vor fi organizate întrun tabel asem n tor celui în care sunt organizate datele problemei. Acest maxim este egal cu minimul dintre cantitatea care mai e disponibil la furnizorul corespunz tor acestei rute i cantitatea care mai e necesar la consumatorul corespunz tor rutei. Metoda nord ± vest. Se 84 . Vom expune dintre acestea: 1. Cu toate c sunt foarte multe. Metoda diferen elor maxime.j) A1 A2 / Ai / Am disponibil necesar B2 ~ Bj ~ Bm Spre deosebire de algoritmul simplex. A g si o solu ie de baz nedegenerat este echivalent cu a g si cel mult m+n±1 rute. g sirea unei solu ii ini iale de baz nu este dificil . Pentru fiecare linie i fiecare coloan se calculeaz diferen a dintre cele mai mici dou costuri ale rutelor acesteia (diferen a poate fi i 0 dac minimul este multiplu) i se g se te maximul dintre aceste diferen e.Bazele cercet rii opera ionale ruta (i. De fapt. din cele m·n posibile. Aceast regul difer în func ie de metoda folosit . toate metodele urmeaz o schem comun : Pasul 1. fiind: Metoda nord ± vest. ci chiar g sirea uneia cât mai bun . Se alege o rut ini ial dup o anumit regul . Metoda minimului pe coloane. care încearc nu numai g sirea acesteia. fiec rei rute corespunzându o -i c su (i. Metoda costului minim. 3.j): Destina ii C1 Surse F1 F2 / Fi / Fm B1 C2 ~ Cj ~ Cn ruta (i. Se transport pe aceast rut maximul posibil. Dintre toate rutele de pe liniile i coloanele corespunz toare acestui maxim se alege ruta de cost minim (dac minimul este multiplu se ia una la întâmplare) Pasul 2.

Cu toate c ... fie ambele.Bazele cercet rii opera ionale transport în acest fel pentru ca s se foloseasc cât mai pu ine rute i deci s se ob in o solu ie de baz . aplicat în cazul particular al problemei de transport. statistic vorbind.. Pasul 4. totu i i existen a celorlalte metode este justificat de faptul c sunt mai simplu de aplicat i exist cazuri în care fiecare d solu ia cea mai bun .. Dac se epuizeaz disponibilul furnizorului este clar c nici o rut care pleac de la acesta nu va mai fi folosit i analog. folosind regula: Metoda nord ± vest. Dup folosirea unei rute este clar c fie se epuizeaz disponibilul furnizorului corespunz tor. inând cont de felul cum au fost g si i ui.. Se analizeaz (ij g si i. ultima metod este cea mai bun . Pasul 3. Metoda minimului pe linii Metoda minimului pe coloane Metoda costului minim Metoda diferen elor maxime ± ± ± ± ± cea mai apropiat ruta de ultima aleas dintre cele neblocate înc ..j) folosit în solu ia actual i se asociaz ecua ia ui + vj = cij. Se calculeaz to i (ij = ui + vj ± cij pentru toate rutele care nu fac parte din solu ie (ceilal i sunt 0. egalând una din necunoscute cu 0 (pe cea care apare de cele mai multe ori). Se observ c . Fiec rei rute (i. sit sau Pasul 5. se repet procedeul de la pasul 1 pentru rutele neblocate înc .m i vj. dac prima metod este pur geometric . ruta de cost minim din întregul tabel dintre cele neblocate înc (dac minimul este multiplu se ia una la întâmplare). i = 1. j = 1. ruta de cost minim de pe prima linie pe care mai sunt înc rute neblocate (dac minimul pe aceasta este multiplu se ia prima din stânga). Etapa 2. 85 . rezultând un sistem cu m + n necunoscute (m de ui i n de vj) i m + n ± 1 ecua ii (egal cu rangul matricii A). Pasul 4. ne inând cont de costurile rutelor. nici o rut spre acesta nu va mai fi folosit . Pasul 3. ea dând de foarte multe ori chiar solu ia optim . toate celelalte încearc s mic oreze cât mai mult costul întregului transport. Pasul 2. Se reia algoritmul de la pasul 2 pân când nu mai r mâne nici o rut nefolo neblocat . Rutele care nu vor mai fi folosite se numesc rute blocate. Se g se te o solu ie particular a acestui sistem.n) Pasul 5. sunt cele nefolosite înc de pe linia sau / i coloana ultimei rute folosite i se eviden iaz în tabel prin ha urarea acestora. Pasul 1. fie se asigur întregul necesar al consumatorului corespunz tor. Se alege urm toarea rut . G sirea solu iei optime Algoritmul care urmeaz reprezint algoritmul simplex pentru o problem de minim. ruta de cost minim de pe prima coloan pe care mai sunt înc rute neblocate (dac minimul pe aceasta este multiplu se ia cea mai de sus). dac se asigur întregul necesar al consumatorului... Se asociaz fiec rui furnizor Fi o variabil ui i fiec rui consumator Cj o variabil vj.

. . Aceast situa ie poate ap rea fie chiar la solu ia ini ial . fie doar a tunci când apare o solu ie degenerat . dar. în cazul rezolv rii cu creionul pe hârtie. în a a fel încât. unde I este de asemenea o valoare foarte mic (oricât de mic este necesar). trebuie modificate disponibilurile i cererile în a a fel încât s nu mai poat exista varianta din teorem .. adic vor disp rea din solu ie. *2.. Aceast metod este foarte bun în cazul rul rii problemei pe calculator. pe toate rutele pe care se transporta U nu se va mai transporta nimic. + Im. evident.. .. Cum în solu ie a intrat doar o singur rut rezult c noua solu ie este degenerat . Se pot g si. O problem de transport are solu ii degenerate dac i numai dac exist o submul ime strict i nevid a furnizorilor i o submul ime strict i nevid a consumatorilor astfel încât suma disponibilurilor furnizorilor din prima submul ime este egal cu suma cererilor consumatorilor din a doua. *k i .1. unde I este o valoare foarte mic (oricât de mic este necesar). eliminând perturba ia imediat ce nu mai e necesar . + m™I. dac vrem s dispar toate solu iile degenerate.. Începând cu + din ruta care va intra în baz se noteaz alternativ cu "+" i " rutele ±" circuitului. Lem . mergând doar pe vertical sau orizontal i fiecare trecere de la o rut la alta f cându-se doar perpendicular pe trecerea anterioar . Solu ia este degenerat de k ori dac i numai dac mul imea furnizorilor i a consumatorilor se pot parti iona în k submul imi *1. este.. Pasul 7. i altele variante.. se poate ca la pasul 8 minimul U s fie multiplu. au fost imaginate mai multe metode de evitare. trecând doar prin rutele solu iei. Aceast modificare (perturbare) poate fi f cut chiar de la începutul rezolv rii.k astfel încât consumatorii din fiecare clas . Pasul 9.. Se noteaz cu U minimul dintre cantit ile transportate pe rutele notate cu "±" i ruta pentru care s-a ob inut acest minim este cea care va ie i din baz (cazul minimului multiplu va fi analizat dup expunerea algoritmului). greoaie. încât problema s nu mai aib nici o solu ie degenerat . Se construie te un circuit.Bazele cercet rii opera ionale  dac to i sunt mai mici sau egali cu 0 solu ia g sit este optim p STOP  dac exist (ij strict pozitivi atunci solu ia actual nu este optim i ruta corespunz toare lui (ij maxim va fi cea care intr în baz (dac maximul este multiplu se ia una la întâmplare) Pasul 6. În acest caz vom folosi varianta în care introducem perturba ia doar când este nevoie (adic când apare o solu ie degenerat ). rutele care nu sunt pe circuit p strându. S-a demonstrat c exist un singur circuit cu aceste propriet i i se poate demonstra u or c trece printr-un num r par de rute. evident. Pentru a vedea cum trebuie s arate o astfel de modificare. d m urm toarea teorem care caracterizeaz existen a solu iilor degenerate: Teorem . Se reia algoritmul de la pasul 2 A a cum s-a v zut mai sus. Pasul 8. Una din metodele posibile este s ad ug m la fiecare furnizor Fi cantitatea Ii i s introducem un consumator fictiv cu cererea egal cu I + I2 + . .. Cum existen a acestui tip de solu ii poate duce la ciclarea algoritmului. În concluzie.i valoarea. s nu mai avem nici o solu ie degenerat . în urma aplic rii uneia din metodele de g sire ale unei solu ii ini iale.2 . pe parcursul algoritmului. pornind din aceast rut . Atunci. fie la pasul 8 din a doua etap dac U 86 .. Pasul 10.i se aprovizioneaz numai de la furnizorii din clasa *i. toate bazându-se pe modificarea datelor ini iale. Se scade U din cantit ile transportate pe rutele notate cu "±" i se adaug la cele notate cu "+". O alt variant este s ad ug m la fiecare furnizor F cantitatea i™I i s introducem un i consumator fictiv cu cererea egal cu I + 2™I + .

k astfel încât consumatorii unei clase .1. C7. C5 i C7. C12} se aprovizioneaz de la furnizorii {F1. vom g si consumatorii care se aprovizioneaz de la acesta.. Exemplu: Presupunem c în rezolvarea problemei: F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 2 4 5 3 7 8 9 3 5 7 3 8 3 5 6 7 5 4 3 5 5 6 3 6 2 4 5 3 6 7 4 5 7 4 6 7 3 4 2 6 8 4 6 7 4 7 8 3 3 5 6 4 7 8 3 5 6 9 3 6 2 4 6 3 7 8 9 4 6 2 4 2 3 5 2 6 7 8 9 5 3 6 7 3 9 4 5 3 6 2 7 8 9 4 7 5 8 3 4 2 6 3 7 8 3 7 4 8 800 300 600 400 500 200 700 300 200 600 600 500 1000 700 400 900 400 400 700 400 800 s-a ajuns la solu ia de baz : C1 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 C2 C3 200 900 700 300 500 800 200 800 1000 400 400 100 300 400 300 100 400 100 300 400 400 300 700 400 300 200 200 500 600 700 500 600 600 800 300 500 C4 C5 200 500 C6 C7 200 C8 C9 C10 C11 C12 care este dublu degenerat . Pentru fiecare indice i e k±1 vom alege o rut care corespunde unui furnizor din *i i unui consumator din .. pentru acesta noul consumator C6. pentru ace tia furnizorii F5 i F8. acesta va fi anulat. C2.6) i o rut corespunz toare unui furnizor din a doua grup i unui consumator din a treia.. C5. Pentru a le g si vom porni de la un furnizor. Pentru cei r ma i din fiecare vom continua procedeul pân vom g si toate grupele. prin anularea unui parametru introdus. pentru acesta noul furnizor F3. pentru acesta noul consumator C8 i am g sit a doua grup :  consumatorii {C3. Conform teoremei de mai sus rezult c mul imea furnizorilor i a consumatorilor se pot parti iona în k submul imi *1. F6.. *k i . C8. C6. Aceasta înseamn c mul imea furnizorilor i consumatorilor pot fi parti ionate fiecare în trei grupe.. *2. pentru ace tia furnizorul F7.i se aprovizioneaz numai de la furnizorii din clasa *i i reciproc. F5.Bazele cercet rii opera ionale se ob ine pentru mai multe rute. F3. pentru ace tia noul consumator C12 i am g sit prima grup :  consumatorii {C4. de exemplu (3. ob inând problema perturbat : 87 . C10} se aprovizioneaz de la furnizorii {F2. F7} A treia grup va fi.. . solu ia r mâne nedegenerat .. pentru F2 g sim consumatorii C3 i C10.9) i vom ad uga la furnizorul F5 i consumatorul C6 cantitatea suplimentar E iar la furnizorul F3 i consumatorul C9 cantitatea suplimentar F. C11} se aprovizioneaz de la furnizorii {F4. apoi furnizorii care aprovizioneaz ace ti consumatori i tot a a pân vom g si prima grup din fiecare (furnizori i consumatori). În cazul nostru pentru F1 g sim consumatorii C4. . de exemplu (5.i+1 i vom ad uga la furnizorul i consumatorul corespunz tori acesteia cantitatea Ii (sau valoarea Ii într-o ordine dat a valorilor). R mâne de v zut doar cum trebuie f cut aceast perturbare. vom alege o rut corespunz toare unui furnizor din prima grup i unui consumator din a doua. . cu E < F de exemplu. la un moment dat. F8} Apoi.2 . evident: {C1. F9} Conform regulii de perturbare. C9. Dac .

Problema afect rii Exist probleme de programare operativ care pot fi reprezentate prin modele liniare de tipul problemei de transport. Un exemplu des întâlnit este urm toarea problem concret de programare operativ a produc iei: "Un num r de lucr ri Ll. În anumite condi ii aceast problem este echivalent cu dou probleme de transport obi nuite.. Problema de optimizare cost în minimizarea cheltuielilor de transport de la furnizori la centrele intermediare la care se adaug costul transportului de la aceste centre la consumatorii finali. 3. Prezent m în continuare câteva dintre acestea 1. cel pu in temporar. Cunoscând timpul tij de execu ie al lucr rii Li de c tre muncitorul Mj. R mâne ca exerci iu verificarea faptului dac aceast solu ie este optim g seasc solu ia de baz succesoare. Rezolvarea acestor probleme se face cu un model de transport obi nuit.. Acestea sunt efectuate de persoanele (muncitorii) Ml. în care rutelor interzise li se asociaz costuri unitare de transport foarte mari în raport cu costurile rutelor utilizabile. Variante ale problemei de transport i dac nu... M2.Bazele cercet rii opera ionale C1 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 C2 C3 200 C4 C5 200 500 C6 C7 200 C8 C9 C10 500 C11 C12 900 700 300 500 F 800+F 200 800 1000 E 400 400+E 100 300 400 300 100 400 100 300 400 400 300 700 400 300 200 200 500 600 700 500 600 600 800 300 +E +F care nu mai este degenerat .. Cu rute blocate În anumite cazuri pot exista situa ii în care anumite rute între furnizori i consumatori nu pot fi folosite. Ln trebuiesc executate cât mai repede. scopul optimiz rii este g sirea acelui mod de repartizare a lucr rilor pe muncitori astfel încât timpul total de execu ie al lucr rilor s fie minim" 88 . s se Exist o gam foarte larg de fenomene economice care pot fi reprezentate prin modele de programare liniar de tip transport sau foarte asem n toare cu aces tea.. L2. fiecare putând executa oricare din lucr rile date. De exemplu.. Cu puncte intermediare Exist situa ii în care aprovizionarea consumatorilor nu se face direct de la furnizori ci prin intermediul unor centre intermediare.. cea mai mare parte a bunurilor produse pentru consumul popula iei sunt mai întâi colectate în mari depozite i apoi distribuite centrelor de desfacere. 2. algoritmul de optimizare este "constrâns" s ocoleasc rutele interzise. Prin aceste costuri de penalizare foarte mari. Mn.

F2. se introduc variabilele bivalente: i Condi iile ca fiecare lucrare s fie repartizat unui muncitor precum i condi ia ca fiecare muncitor s primeasc o lucrare se traduc prin restric iile: ± x ij ! 1 1 e i e n ±!1 j ¯m ± x !1 1e je n ij ± i °!1 § § n în care variabilele xij satisfac cerin a special : xij  {0...Nn din reperele date..1} Obiectivul urm rit ± minimizarea timpului total de execu ie ± conduce la urm toarea func ie obiectiv: i i !1 !1 Modelul rezultat difer de modelul problemei de transport echilibrate prin condi ia impus variabilelor de a fi doar 0 sau 1 (variabile bivalente).  costul cij al realiz rii unei unit i specifice din reperul P j pe utilajul Ui.. Aceast problem poate fi formulat astfel: "Într-o sec ie a unei unit i economice se produc reperele (bunurile) P1. Totu i rezolvarea sa se poate face cu algoritmul de la problema de transport. care trebuie produse într-o anumit perioad . bazate pe teoria grafurilor.. Se dore te g sirea acelui mod de repartizare a sarcinilor de produc ie pe utilaje astfel încât costul realiz rii cantit ilor planificate s fie minim.. în perioada respectiv ...  fondurile de timp disponibil F1.. Problema înc rc rii utilajelor F când parte din acela i cadru al program rii operative a produc iei..U2. cunoscut în literatura de specialitate sub numele de "problema afect rii"..Bazele cercet rii opera ionale Pentru modelarea matematic a acestei probleme.. ." Modelul matematic asociat acestei probleme este: 89 e e (min) f = §§ t e n n ™xi ™ 1 ® daca lucrarea xij = ¯ 0 ° în caz contrar este repartizata muncitorului d . N2. problema înc rc rii utilajelor (punctelor de lucru) ocup a pozi ie central . datorit faptului c solu iile de baz ale acestei probleme sunt puternic degenerate. Exist metode mai eficiente de abordare a problemei afect rii.Um.F m ale utilajelor. îns ea este greoaie. 4... Se cunosc urm toarele date:  cantit ile N1. P2. Pn care pot fi realizate pe oricare din utilajele (grupele de utilaje) Ul..  cantitatea Pij din reperul Pj ce poate fi produs pe utilajul Ui într-o anumit perioad de timp.

Bazele cercet rii opera ionale .

1 . acestea fiind date în matricea: ¨ 0 © S = © s 21 © / ª s n1 Dac xij reprezint volumul efectiv de m rfuri care urmeaz s fie transportate din portul i în portul j. Problema de transport a lui Koopmans Aceast problem este. din S. în Anglia i retur. n). istorice te vorbind.. efectuate în perioada celui de-al doilea r zboi mondial.. navele circulau de multe ori goale sau incomplet înc rcate. pentru rezolvare putându-se folosi algoritmul de la problema clasic de transport. reducerea capacit ii de transport neutilizate a navelor m re te rentabilitatea transporturilor maritime.i g seasc aplicarea nu numai la transportul maritim. cu unele modific ri dictate de prezen a "ponderilor" Pij. aceast problem se poate formula astfel: "Fie n porturi din care se expediaz i în care sosesc înc rc turi.min f ! §§ c i !1 j!1 m n ij ™ x ij 1 ™ x ij e Fi ± ±!1 Pij j ±m ± x ij ! N j ¯ ±!1 i ± ± ij u 0 x ± ° § § n unde xij reprezint cantitatea de repere Pj ce urmeaz a fi realizat pe utilajul Ui. sub forma unor matrici: f 1e i e m 1e je n s 12 0 / s n2 . Problema se refer la la transportul materialelor de r zboi. în tone). 2. de asemenea. ea poate fi considerat . s se reduc pierderile de nave. anterioar problemei clasice de transport i de ea s-a ocupat pentru prima oar T. Matematic.U. implicit. 5. în kilometri). se poate vedea c modelul lui Koopmans poate s . ci i în transportul feroviar. iar cu pi .. Având în vedere i faptul c transporturile pe mare ale alia ilor se aflau sub amenin area submarinelor i a avia iei germane se punea problema asigur rii unei asemenea utiliz ri a mijloacelor de transport încât s se reduc la minimum capacitatea de transport neutilizat (m surat în tone-kilometri) i. Koopmans. De i problema de transport a lui Koopmans a avut un caracter tactico-militar. Fire te c am putea aplica o solu ie optim a acestei probleme pe plan mondial numai în cazul în care ar exista o form oarecare de administrate intern ional a navelor i de dirijare a transporturilor maritime. .i ca o problem economic . iar yij . Modelul este asem n tor modelului problemei de transport..capacitatea de înc rcare a vaselor care circul din portul i in portul j date. Totu i. de pild . de pild . Economic vorbind. Se cunosc distan ele sij dintre porturi (exprimate. precum i în alte domenii similare. C.dup cum a f cut mai târziu însu i Koopmans . Întrucât cantit ile de produse transportate în cele dou sensuri erau diferite.un volum dat de m rfuri care se aduc în decursul unei anumite perioade în portul i (i = 1. s 1n ¸ s 2n ¹ ¹ / ¹ 0 º 90 . în cel auto. Not m cu w un volum dat i de m rfuri expediate (exprimate.A.

În afar de rela iile de echilibru exist i condi iile de nenegativitate: yi u xi u 0 condi ia yi u xi înseamn c tona ul vaselor care pleac din portul i spre portul trebuie s fie mai mare sau egal cu cantitatea de m rfuri care urmeaz a fi transportat pe acest traseu. y 1n ¸ y 2n ¹ ¹ / ¹ 0 º . n). M rimea tonajului neutilizat pe traseul dintre portul i i portul j va fi (yij ± xij). 2.. adic m rimea tonajului neutilizat al navelor.." Aceasta este formularea matematic a modelului lui Koopmans. problema de minimizare a tona ului neutilizat al navelor ar fi înlocuit printr-o problem de maximizare a rentabilit ii totale a transporturilor.dintre cele n + n ecua ii de echilibru. introducem cheltuielile de transport cu men iunea c aceste cheltuieli nu cresc direct propor ional.întocmai ca în problema de transport . ci mai lent decât distan ele.. Întrucât problema are (n2 ± n) necunoscute y (i.. adic capacit ile de înc rcare a navelor ce vor fi trimise din portul i în portul j. Aceasta pro blem poate fi u or înlocuit printr-o problem dual . dar exist 2n ± 1 ecua ii de echilibru independente. adic tona ul total al navelor care pleac din toate porturile este egal cu tona ul i i i § i § n 1e i e n 1e e n i i i i f= §§ s ™ . deci m rimea capacit ii de transport neutilizate pe toate traseele (în tone kilometri) va reprezenta: i i i !1 !1 Problema examinat const în a g si minimul acestei func ii Condi iile auxiliare pe care trebuie s le satisfac necunoscutele yi pot fi notate sub forma urm toarelor ecua ii: ± yi ! wi ±!1 ¯ n ± y !p i ± °i !1 Primele n ecua ii arat c tona ul total al navelor trimise dintr-un port oarecare i în toate celelalte porturi trebuie s fie egal cu wi iar ultimele n c tona ul total al navelor sosite într-un port oarecare din toate celelalte porturi trebuie s fie egal cu p . . 2.. în locul distan ei si între porturi. Trebuie men ionat c .n).. = l. Func ia obiectiv f va stabili m rimea "transporturilor goale". Aceasta se explic prin faptul c i !1 total al navelor care sosesc în toate porturile. de pild .Bazele cercet rii opera ionale ¨ 0 © X = © x 21 © / ª x n1 x 12 0 / x n2 . Din aceast formulare se vede c modelul lui Koopmans este o problem de programare liniar .. În acest caz..j = 1. x 1n ¸ x 2n ¹ ¹ / ¹ 0 º ¨ 0 © Y = © y 21 © / ª y n1 y 12 0 / y n2 . atunci necunoscutele problemei sunt m rimile yij (i. . 91 ii i i i i i i i i !1 i §w ! §p n n . numai (2n .1) ecua ii sunt independente. cât i ecua iile de echilibru sunt rela ii liniare în raport cu necunoscutele y . deoarece atât func ia obiectiv. num rul gradelor de libertate (num rul variabilelor secundare) va fi (n2 ± n) ± (2n ± 1) = n2 ± 3n + 1. luând ca func ie obiectiv rentabilitatea total a tuturor transporturilor pe plan mondial. Aceast i problem poate fi u or transformat într-un model de programare neliniar dac .

y i n n  xi h . g i j .

vom reprezenta componentele acestora prin puncte în plan iar rela iile (leg turile. Între dou puncte pot exista unul sau mai multe segmente (în func ie de câte rela ii dintre acestea. Nodurile xi i xj se vor numi adiacente dac exist cel pu in unul din arcele (xi. care ia valori în mul imea p r ilor mul imii A (notat P(A)) Mul imea X se nume te mul imea nodurilor multigrafului i elementele sale se numesc noduri (sau vârfuri) ale multigrafului. O reprezentare dintre cele mai utilizate este cea prin grafuri. În acest scop se folosesc imagini grafice gen diagrame. iar A reprezint mul imea rela iilor (leg turilor) posibile între dou noduri ale multigrafului. Defini ia 2 Se nume te graf orientat un multigraf în care mul imea A are un singur element: A = {a}. dat mai sus. Arcul (xi. No iuni generale În general. atât din punct de vedere uman (prea multe puncte i segmente vor face desenul atât de complicat încât se va pierde chiar scopul pentru care a fost creat ± claritatea i simplitatea reprezent rii. care ne intereseaz . dependen ele.xj) i (xj. xj) din X2 i se asociaz prin func ia f mul imea A atunci spunem ca exist arc de la nodul xi la nodul xj iar perechea (xi. se caut . pentru fiecare nod. De asemenea. Defini ia 1 Se nume te multigraf un triplet G = (X. schi e. grafice etc. numere care s exprime intensitatea rela iilor dintre componente etc. xj) din X2 i se asociaz prin func ia f mul imea vid ˆ atunci spunem c nu exist arc de la nodul xi la nodul xj. definit pe produsul vectorial al lui X cu el însu i (X2 = XvX). În general. pentru situa iile care necesit la rezolvare un oarecare efort mintal ( i un caz tipic este cel al celor din economie). mul imea arcelor incidente spre exterior.xj). adecvate în general rezolv rilor matematice. În acest caz mul imea p r ilor mul imii A are doar dou elemente: mul imea vid ˆ i întreaga mul ime A. totu i. în primul rând.xj) iar nodul xj se nume te nod final sau extremitate final a arcului (xi. valoarea acesteia într-un nod xi. Din acest motiv.U). Dac pentru un arc nodul ini ial coincide cu nodul final atunci acesta se nume te bucl . 92 . c aceast metod are limite. prin arce pentru care xi este extremitatea ini ial .xj) se va numi arcul (xi. Dac unei perechi orientate (xi. +(xi)  X fiind mul imea nodurilor adiacente nodului xi. unde X este mul imea vârfurilor sale iar U mul imea arcelor sale.xj) este incident spre interior vârfului xj i incident spre exterior vârfului xi. A. f) în care X i A sunt dou mul imi iar f este o func ie.xj). Din acest motiv putem defini un graf orientat ca o pereche (X. al turi de expunerea naiv-intuitiv a ceea ce este un graf. se impune atât o defini ie riguroas cât i alte modalit i de reprezentare a acestora. Este evident c a cunoa te un graf orientat este echivalent cu a cunoa te vârfurile i arce le sale. Din acest motiv putem defini un graf orientat prin perechea (X.+) unde X este perechea nodurilor iar + este o func ie definit pe X cu valori în mul imea p r ilor lui X. exist ) iar segmentelor li se pot asocia sau nu orient ri (dup cum se influen eaz cele dou componente între ele). Dac unei perechi orientate (xi. influen ele etc) dintre componente prin arce de curb cu extremit ile în punctele corespunz toare. Este evident. o metod de reprezentare a lor care s permit receptarea întregii probleme dintr-o privire (pe cât posibil) i prin care s se eviden ieze cât mai clar toate aspectele acesteia.xi).Bazele cercet rii opera ionale ELEMENTE DE TEORIA GRAFURILOR 1. Nodul xi se nume te nod ini ial sau extremitate ini ial a arcului (xi. putem cunoa te un graf orientat cunoscând mul imea nodurilor i. aceasta devenind neinteligibil ) cât i din punct de vedere al tehnicii de calcul (un calculator nu poate "privi" un desen ca un om). Acestea sunt utilizate în special pentru vizualizarea sistemelor i situa iilor complexe.

Deoarece. (x3. reprezentând fiecare nod printr-un punct(cercule ) i fiecare arc printr-un segment de curb care are ca extremit i nodurile arcului i pe care este trecut o s geat orientat de la nodul ini ial spre cel final.x5). (x1.x4). în care pe o pozi ie aij va fi xixj dac exist arcul (xi.xi)] = ˆ spunem c nu exist muchie între vârfurile xi i xj. de dimensiune egal cu num rul de noduri. de pe al doilea ir (reprezentarea prin coresponden ).Bazele cercet rii opera ionale Defini ia 3 Se nume te graf neorientat un multigraf în care mul imea A are un singur element iar func ia f are proprietatea: f[(xi.x2). B. (x2.x1). de la fiecare nod din unul din iruri plecând s ge i spre nodurile cu care formeaz arce în care el este pe prima pozi ie.x4)}. (x2.xi)] = A atunci perechea neorientat {xi. x2} {x5 } {x2 } {x4 } x6 C x5 x6 x4 x2 x3 D (reprezentarea prin coresponden ) x1 x2 x3 x4 x5 x1 E x1 x2 x3 x4 x2 x1 1 0 1 0 x2 1 0 1 0 x3 x3 0 1 0 0 x4 1 1 0 0 x4 x5 1 0 0 1 x6 0 1 0 0 x5 x6 F 93 x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x1x1 x1 x2 0 x1x4 x1x5 0 0 0 x2x3 x2x4 0 x2 x6 x3x1 x3 x2 0 0 0 0 0 0 0 0 x4x5 0 . x4. Putem folosi o reprezentare geometric în care nodurile sunt reprezentate de dou ori.x6). 2. denumirea de graf în locul celei de graf orientat iar în cazul în care graful este neorientat vom specifica acest fapt la momentul respectiv. (x3.x2). Putem reprezenta geometric graful. x6} {x1. (x6. (x2. în care o pozi ie a ij va fi 1 dac exist arcul (xi.x5 ). x2. vom folosi. C. Putem reprezenta graful dând pentru fiecare nod mul imea nodurilor cu care formeaz arce în care el este pe prima pozi ie. în dou iruri paralele. pentru simplificarea expunerii.xj) i 0 în caz contrar. oricare ar fi nodurile xi i xj din X În aceste condi ii. numit matricea adiacen elor directe. Un graf poate fi reprezentat printr-o matrice p tratic latin .xj)] = f[(xj.U).x2 ). (x4. Un graf poate fi reprezentat printr-o matrice p tratic boolean .x4). (x5.xj) i 0 în caz contrar. (x1.x1). x3. în cele mai multe din cazurile practice care vor fi analizate în acest capitol.xi)] .xj)] = f[(xj. dac f[(xi. x5} {x3. de dimensiune egal cu num rul de noduri. situa ia este modelat matematic printr-un graf orientat. x4. x5. x4. F. E. D. x2. Exemplu: Dac în reprezentarea A avem graful G = (X.x3).xj)] = f[(xj. printr-un desen în plan. O prim modalitate de reprezentare este listarea efectiv a tuturor nodurilor i a arcelor sale. Moduri de reprezentare ale unui graf A. x6} i U = {(x1. atunci în celelalte reprezent ri vom avea: B x1 x2 x3 x4 x5 x6 p p p p p p {x1. unde X = {x1.xj} este o muchie iar dac f[(xi. (x1.

nod izolat: este un nod cu gradul 0.. gradul unui nod xk : este suma semigradelor nodului xk : H x k = H x k + H x k .+') unde X' Ž X i +'(xi) = +(xi) ‰ X' pentru orice xi  X'. circuit hamiltonian: un circuit care trece prin toate nodurile grafului. semigraf exterior al unui nod xk: este mul imea arcelor U  k = {(xk.. 8.+): este un graf G'(X'. semigradul exterior al unui nod x k : este num rul arcelor care sunt incidente spre  exterior nodului x k = cardinalul lui  k i se noteaz cu H x k . graf redus al unui graf G = (X. x k). 23. cu excep ia celui final.k-1. subgraf al unui graf G = (X. cu proprietatea c exist în graf toate arcele de forma (xi.xi)  U} care x sunt incidente spre exterior nodului xk. 7.. x   5. 11. 2. . arce adiacente: arce care au o extremitate comun .Bazele cercet rii opera ionale 3.xk)/ (xj.xi+1 ) i = 1. lungimea unui drum: este num rul arcelor care îl formeaz . 22. drum hamiltonian: un drum elementar care trece prin toate nodurile grafului. 3. iar ( X * . 21. x2. de la un nod din X * la un nod din X * . cu excep ia celui final.U') cu U' Ž U. drum elementar: un drum în care fiecare nod apare o singur dat . 20. circuit simplu: un drum în care fiecare arc apare o singur dat . Observa ie: Într-un graf neorientat no iunile de drum i lan sunt echivalente i de asemenea cele de circuit i ciclu. ciclu simplu: un ciclu în care fiecare arc apare o singur dat .U*) unde X* este format din mul imile unei parti ii de mul imi nevide ale lui X. Puterea de atingere se noteaz cu p(xi). 13. graf par ial al unui graf G = (X.. exist cel pu in un arc în U.xk)  } care x sunt incidente spre interior nodului xk..xi)/ (xk. 26. Concepte de baz în teoria grafurilor 1. circuit: un drum în care nodul ini ial coincide cu cel final. care coincide cu cel ini ial. drum eulerian: un drum simplu care con ine toate arcele grafului. care coincide cu cel ini ial. 10.U): este un graf G*(X*.. 19. 9. 14. semigraf interior al unui nod xk : este mul imea arcelor  k = {(xj. 24.. lan : un drum în care arcele nu au neap rat acela i sens de parcurgere. nod suspendat: este un nod cu gradul 1. i 94 k k . 15. drum într-un graf: o mul ime ordonat de noduri ale grafului: (x 1. circuit elementar: un drum în care fiecare nod apare o singur dat . 17. 18. ciclu: este un circuit în care arcele nu au neap rat acela i sens de parcurgere. semigradul interior al unui nod xk : este num rul arcelor care sunt incidente spre interior  nodului x k = cardinalul lui  k i se noteaz cu H x k . putere de atingere a unui nod xi  X în graful G: num rul de noduri la care se poate ajunge din xi. 12. X * ) exist doar dac i { i i 6. x 4. drum simplu: un drum în care fiecare arc apare o singur dat . ciclu elementar: un ciclu în care fiecare nod apare o singur dat . 1 e i e n i evident p(xi) u H xi .U): este un graf G'(X. 25. 16.

Valoarea 1 spune doar c exist cel pu in un drum de lungime 2 de la xi la xj. De asemenea. Observa ie: Pentru grafuri neorientat no iunile de tare conex i simplu conex sunt echivalente.j) din A3 este 1. totu i. Fie dou noduri xi i xj oarecare din graf. xk.j) din A2 este egal cu 1. se poate observa c existen a unui drum de lungime 3 de la xi la xj presupune existen a unui nod xk astfel încât s existe un drum de lungime 2 de la xi la xk i un arc de la xk la xj.. În aceasta se afl . mai simplu. Pentru a vedea dac acesta exist . 4. Astfel. lu m pe rând fiecare nod al grafului i verific m dac exist sau nu ambele arce ((xi. din graf. Acest lucru a i fost f cut mai sus.xj) semnific faptul c sistemul poate trece direct din starea xi în starea xj. care este echivalent cu a verifica dac exist vreun indice k astfel încât elementul k al liniei i din matricea A2 i elementul k al coloanei j din A sunt ambele egale cu 1 sau. G sirea drumurilor într-un graf orientat Dac privim graful ca imagine a unui sistem. 29. 28. Este interesant de v zut ce leg tur exist între aceast matrice i drumurile de lungime 2. component tare conex a unui graf G = (X.U): este un subgraf al lui G care este tare conex i nu este subgraful nici unui alt subgraf tare conex al lui G (altfel spus. cu proprietatea c exist atât arcul (xi. În continuare vom da un algoritm prin care putem g si toate drumurile dintr-un graf orientat cu un num r finit de noduri. Se construie te matricea boolean a adiacen elor directe corespunz toare grafului. graf simplu conex: este un graf în care între oricare dou noduri exist cel pu in un lan . toate drumurile de lungime 1.xk) i (xi..xk ) cât i arcul (xi. Deoarece g sirea acestor influen e sau treceri posibile este de obicei foarte important iar pentru un sistem cu mii sau zeci de mii de componente acest lucru nu mai poate fi f cut "din ochi". graful numindu-se doar conex. este necesar formalizarea no iunii de "influen e" i "treceri" posibile. existând un ir de componente intermediare: x1 x2 .. atunci o interpretare imediat a unui arc (xi.xj) este c . chiar dac o component x nu i influen eaz direct componenta xj ea o poate influen a prin intermediul altor componente. nodurile reprezentând componentele sistemului. vom folosi regulile de înmul ire i adunare obi nuit . Aceasta este echivalent cu a verifica dac . prin alte st ri intermediare.Bazele cercet rii opera ionale 27. dac dintr-o stare xi nu se poate trece direct într-o stare xj s-ar putea totu i în mai multe etape. Dac nodurile au semnifica ia de st ri posibile ale unui sistem atunci un arc (xi. Dac dorim s vedem i câte sunt.xk)). Existen a unui drum de lungime 2 între ele presupune existen a unui nod xk.xk). deoarece este evident c "xi influen eaz xj " sau "din starea xi se poate trece în starea xj" este echivalent cu existen a în graf a unui drum de la nodul xi la nodul x j. dac elementul (i. fiecare influen ând-o direct pe urm toarea i xi direct pe x1 iar xk direct pe xj. 95 . componenta xi influen eaz direct componenta xj. între oricare dou noduri din component exist cel pu in un drum i nu mai exist nici un nod în afara componentei legat printr-un drum de un nod al componentei). nu neap rat directe. evident. notat cu A. Dac folosim opera iile algebrei booleene de adunare i înmul ire:  0 1 1  0  v 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 atunci verific rile de mai sus sunt echivalente cu a verifica dac elementul de pe pozi ia (i. În ambele cazuri se vede c avem de-a face doar cu informa ii despre leg turi directe. Pasul 1. în matricea boolean a adiacen e lor directe. graf tare conex: este un graf în care între oricare dou noduri exist cel pu in un drum.. exist vreun indice k astfel încât elementul k al liniei i i elementul k al coloanei j s fie ambele egale cu 1.

Pasul 2. în care fiecare nod apare o singur dat (deci un drum elementar). + An-1) + An + An+1 + .. dac s-au folosit regulile obi nuite. Se calculeaz matricea D = A + A2 + . în care pozi ia (i. între A1 i An-1. (A+I)8.. unde: 96 r l . vom folosi înmul irea i adunarea boolean i conform observa iei de mai sus: 1 dac a exista cel putin un drum de x i la x j dij = ¯ 0 ° daca nu exist a nici un drum de x i la x j În acest caz. Avantajul acestei metode.j) este diferit de 0. deci. cum în graf sunt doar n vârfuri. Aplicând acest procedeu pentru toate nodurile care apar de mai multe ori pe drum. + An+k-1 = D = A™ (A + I)n±2  A™(A + I)n±2+k = A™(A + I)n±2 oricare ar fi k u 0 deci de la puterea k = n-2 toate matricile Ak sunt egale. observând c : A™(A + I)n±2 = C 0  2 ™ A + C 1  2 ™ A2 + C 2  2 ™A3 + . + An+k = D oricare ar fi k u 0     A™ (A + I)n±2+k = (A + A2 + . i un drum de la ultima apari ie a lui xk la xj.. Eliminând toate nodurile dintre prima apari ie a lui xk i ultima apari ie a sa vom ob ine un drum de la xi la xj. Pentru deciderea existen ei unui drum între oricare dou noduri este suficient . Deoarece toate drumurile pot fi descompuse în drumuri elementare i în problemele practice în general acestea sunt cele care intereseaz . deci. este sus inut i de urm toarea observa ie: dac D con ine toate perechile de arce între care exist drum atunci: D = (A + A2 + . calcularea doar a primelor n-1 puteri ale lui A. Pasul 4.. Putem. va ap rea de dou ori. care are evident cel mult n-1 arce.. va exista o putere a lui A.Bazele cercet rii opera ionale Din cele de mai sus se observ c existen a drumurilor de lungime k este dat de valorile matricei Ak.. Procedeul de mai sus nu asigur decât aflarea faptului dac exist sau nu drum între dou noduri.. (A  I) 2 . vom ob ine un drum de la xi la xj. Pasul 3. este clar c cel pu in unul. Vom avea în acest caz un drum de la xi pân la prima apari ie a lui xk.. nu i num rul lor. dac s-au folosit regulile algebrei booleene i num rul lor este dat de Ak.. dac exist vreun drum de la xi la xj atunci exist i un drum elementar i. Pentru g sirea aces tora se folose te reprezentarea grafului prin matricea latin de la cazul F.. Totu i. eventual ce lungime are i câte sunt de aceast lungime... + An-1 Dac ne intereseaz doar existen a drumurilor dintre noduri. Construim matricea latin L asociat grafului.. r fiind prima putere a lui 2 pentru care 2r u n-2). + C n  2 ™ An±1 = A + A2 + A3 + . + An-1 = D n n n n2 rezult c e suficient s calcul m doar puterea n-2 a matricei A + I i apoi s-o înmul im cu A.. pa ii urm tori ai algoritmului vor fi dedica i g sirii lor. .. Vom calcula succesiv puterile lui A pân la puterea An-1 Dac între nodurile xi i xj exist un drum de lungime u n atunci el va con ine un num r de noduri mai mare sau egal nu n+1 i. În concluzie. s zicem xk. în problemele practice cel mai important este s tim care sunt efectiv aceste drumuri. calcula direct orice putere a lui A+I mai mare sau egal cu n-1 (de exemplu calculând (A+I)2. deci. + An-1) + An + An+1 + .. în care xk apare o singur dat .. în ceea ce prive te economia de timp. (A+I)4.

Bazele cercet rii opera ionale x x lij = ¯ i j 0 ° daca exist a arcul .

x j x daca nu exist a arcul . i .

i . x j x x x ~ ® j dac a exista arcul .

i . x j lij = ¯ 0 x ° dac a nu exista arcul .

s i n s j1 s j2 . dac graful are 100 de noduri.  puterile lui L mai mari sau egale cu n au toate elementele egale cu 0.....  matricea Ln-1 con ine toate drumurile hamiltoniene din graf (dac exist ). i ... definit prin: Defini ia 1: Se nume te alfabet o mul ime de semne numite simboluri sau litere {si/iI} unde I este o mul ime oarecare de indici. numite înmul ire i adunare latin . i matricea ~ . finit sau nu.. alfabetul fiind mul imea nodurilor grafului.xk) i (xk. Aceasta este echivalent cu a g si un indice k astfel încât elementul de pe pozi ia k a liniei i. Vom înmul i deci matricea L cu matricea L . x j numit matricea latin redus . . Pas 2.s i n .s i n v L s j1 s j2 .. s fie xi. matricea Lk va con ine toate drumurile elementare de lungime k..s jm = s i1 s i 2 . notat "  L " astfel: s s . produsul dintre dou elemente ale matricilor fiind 0. xj). L3 = L2 v L L . astfel: s i1 s i 2 . în caz contrar... Defini ia 3: Se nume te adunare latin o func ie definit pe mul imea cuvintelor unui alfabet cu valori în mul imea par ilor mul imi cuvintelor. s fie xj.. Se calculeaz succesiv matricile: L2 = L v L L . ridicarea unei matrici de 100×100 la puterea 100) pentru ob inerea acesteia se poate aplica i urm torul algoritm: Pas 1. G sirea unui drum de lungime 2 de la xi la xj presupune g sirea unui nod cu proprietatea c exist arcele (xi.s jm (produsul a dou cuvinte se ob ine prin concatenarea lor) Înmul irea latin este asociativ . Defini ia 3: Se nume te înmul ire latin o opera ie definit pe mul imea cuvintelor unui alfabet.s i n  L s j1 s j2 . unde opera ia de înmul ire este u or modificat . Cum un drum elementar poate avea cel mult n noduri (câte are graful cu totul) rezult c :  primele n-1 puteri ale lui L con in toate drumurile elementare din graf...s jm À ° (suma a dou cuvinte este mul imea format din cele dou cuvinte) Pasul 5. Defini ia 2: Se nume te cuvânt un ir finit de simboluri notat s i1 s i2 . Din felul cum a fost construit . nu e comutativ i un element este inversabil doar dac este cuvântul vid.s jm = ¯ i1 i2 i n ¿ s j1 s j2 . are ca element neutru cuvântul vid...xj) i memorarea vectorului (xi. . Se construie te matricea de adiacen A.s ¾ s i1 s i2 . Observa ie: Deoarece ob inerea matricii D prin metoda de mai sus presupune un volum foarte mare de calcule (de exemplu.. xk. notat " v L ".L k+1 = Lk v L L folosind opera iile de înmul ire i adunare latin . 97 n m .. din matricea L. Pentru fiecare linie i se adun boolean la aceasta toate liniile j pentru care aij = 1. dac unul dintre ele este 0 sau au un nod comun i este produsul latin al lor. folosind îns ni te reguli de calcul speciale. din matricea L ..xk i elementul de pe pozi ia k al coloanei j..

Se reia pasul 2 pân când. pentru g sirea lor aplicându-se. de i mai simpl nu spune îns i care sunt aceste drumuri.Bazele cercet rii opera ionale Pas 3. Aceast metod . matricea r mâne aceea i (nu mai apare nici un 1) Ultima matrice ob inut este matricea drumurilor D numit i matricea conexiunilor totale. de exemplu. înmul irea latin 98 . dup o aplicare a acestuia.

acestea fiind date de teorema de mai jos: x1 x1 x1 x1 x1 x1 x1 c) Teorem . 10. conex i f r cicluri. deci. 5. Grafurile din fig. 8.Bazele cercet rii opera ionale 5. Problema arborelui de valoare optim În acest subcapitol grafurile vor fi considerate neorientate. legarea într-o re ea a unui num r mare de calculatoare. 9. 2. 4) H este conex i are n-1 muchii. graful cu num rul maxim de arce astfel încât s se p streze proprietatea c nu are cicluri).1. În toate probl emele de mai sus se dore te ca. 5) H este f r cicluri i are n-1 muchii. construirea unor c i de acces între mai multe puncte izolate. Dac H este un graf neorientat finit. Dintre acestea amintim: 1. ARBORI. organigramele întreprinderilor. construirea unei re ele telefonice radiale. 4. 4. x1 x1 x1 a) x1 b) Figura 4. construirea unor re ele de aprovizionare cu ap potabil (sau cu energie electric sau termic etc) a unor puncte de consum. dintre muchiile unui graf neorientat. 3) H este conex i dac i se suprim o muchie se creeaz dou componente conexe (arborele este graful conex cu num rul minim de arce). No iunea de arbore Un arbore este un graf neorientat. 3. studiul circuitelor electrice în electrotehnic (grafe de fluen etc). 99 .1 Studiul arborilor este justificat de existen a în practic a unui num r mare de probleme care pot fi modelate prin arbori. atunci urm toarele afirma ii sunt echivalente: 1) H este arbore. desf urarea unui joc strategic. finit. 2) H nu con ine cicluri i. se formeaz un ciclu ( i numai unul). de la un punct central. a unei re ele de relee electrice. luarea deciziilor în mai multe etape (arbori decizionali). Deoarece defini ia arborelui este dificil de aplicat pentru deciderea faptului c un graf este arbore sau nu ( i în special sunt greu de verificat conexitatea i mai ales existen a ciclurilor) exist mai multe caracteriz ri posibile ale unui arbore. 6. 5. schemele bloc ale programelor pentru calculatoare etc. sunt arbori. 7. Arborele este. evolu ii posibile ale unui sistem pornind de la o stare ini ial . dac se unesc printr-o muchie dou noduri neadiacente.1. s se extrag arborele optim din mul imea tuturor arbor ilor care pot fi extra i din graful dat. pentru o mul ime de noduri dat .

un ciclu care con ine aceast muchie. în contradic ie cu faptul c el avea n-1 arce înainte de a începe suprimarea arcelor. împreun cu noul arc va forma evident un ciclu i afirma ia 2) a fost demonstrat . Deoarece acest "la întâmplare" trebuie cumva tradus în limbajul calculatorului. A. evident. . nu are nici u n graf par ial care s fie arbore. Pentru oricare dou vârfuri neunite printr-o muchie. deci dou drumuri între cele dou noduri. Dac ar avea un ciclu atunci prin suprimarea unui arc al acestuia ar r mâne de asemenea conex. în contradic ie cu ipoteza. Presupunem c avem un graf pentru care am verificat deja dac este conex. 2) 3). 5) 6). Presupunem afirma ia adev rat pentru toate grafurile cu cel mult n noduri. Presupunem de asemenea c fiec rei muchii îi este asociat o valoare real . Acest drum. 6) 1). Dac H ar avea un ciclu. Demonstra ie : 1)  2). 4) 5). 3) 4). Dintre toate muchiile grafului se alege muchia de valoare minim (maxim ). Dac minimul este multiplu se alege la întâmplare una din muchiile respective. aceasta este chiar drumul corespunz tor celor dou noduri. la k muchii cu aceia i valoare V adunând respectiv valorile I. În concluzie graful ini ial a avut (n1 ± 1) + (n2 ± 1) +1 = n1 + n2 ± 1= (n+1)-1 muchii. To i algoritmii descri i în continuare extrag arborele prin colectarea una câte una a muchiilor acestuia.2. Elimin m acest arc apoi repet m procedeul pentru graful par ial r mas i tot a a pân când nu mai r mâne nici un ciclu. Demonstra ia se face prin induc ie dup n = num rul de noduri ale grafului. Dac nu exist cicluri înseamn c între oricare dou noduri exist un singur drum. vom perturba din start valorile muchiilor. între cele dou noduri adiacente noii muchii introduse exista deja un drum în fostul graf. din care unul nu con ine noua muchie. Deci între 2 noduri este cel mult un drum. prin suprimarea unei muchii se formeaz dou componente conexe fiecare având cel mult n noduri (n1 e n. fiecare fiind arbore (pentru c nu exist cicluri) i deci fiecare ar avea un num r de arce cu 1 mai mic decât num rul de noduri. 5.Bazele cercet rii opera ionale 6) Orice pereche de noduri este legat printr-un lan i numai unul. formându-se dou componente conexe. Dac între dou noduri ar exista dou drumuri atunci acestea ar forma la un loc un ciclu. Algoritmul lui Kruskal Pasul 1. kI. n2 e n i n1 + n2 = n+1) i deci au n1 ± 1 respectiv n2 ± 1 muchii.. 2I. Algoritmi pentru g sirea arborelui de valoare optim Vom da mai jos trei algoritmi pentru determinarea unui graf par ial al grafului. Dac între dou noduri nu ar exista nici un drum ar fi cel pu in dou componente conexe în graf. ar rezulta c în graf sunt strict mai pu in de n-1 arce. care s fie arbore i pentru care suma valor ilor arcelor sal e s fie minim (sau maxim ). unde I este foarte mic (în orice 100 . Dac suprim m aceast muchie între cele dou noduri nu va mai exista nici un drum. în cazul implement rii unui program bazat pe acest algoritm. conform ipotezei.. F când adunarea. Dac graful are n+1 noduri. ceea ce era de demonstrat. Pentru n=2 este evident. Dac nu este atunci acesta. Pentru dou noduri unite printr-o muchie. între dou noduri ale acestuia ar exista dou lan uri. ad ugând muchia dintre cele dou vârfuri s-ar crea. În acest moment graful r mas este conex i nu are cicluri deci este arbore i deci are n-1 arce. adic în graful ini ial exista un drum între cele dou noduri. .

în cazul existen ei arcelor de valori egale. ele vor avea toate aceea i valoare (minima (sau maxima) posibil ). Algoritmul are toate avantajele algoritmului lui Sollin i. cu toate c pot fi mai multe grafuri la care se poate ajunge prin acest algoritm. Dintre toate muchiile r mase. Se reia pasul 2 pân se colec ioneaz n-1 muchii. în plus. Se reia algoritmul de la pasul 3 pân se colecteaz n-1 muchii. se alege cea de valoare minim (maxim ). în plus. C. se alege cea de valoare minim (maxim ). pozitiv. exist mai multe variante de evolu ie a alegerii arcelor. dar. Se eviden iaz componentele conexe. la un moment dat pot exista atât de multe componente conexe care trebuie memorate succesiv. trebuie apl icat un algoritm special ca s respect m condi ia de a nu se forma cicluri. dup ad ugarea fiec rui arc. O variant a algoritmului lui Kruskal Pasul 1. la alegerea unui nou arc. Pentru fiecare component conex se alege muchia adiacent de valoare minim (maxim ). O metod posibil este ca. Pasul 2. Totu i. Dintre toate muchiile r mase. pe cal culator. Prin muchie adiacent unei componente conexe în elegem o muchie care are o singur extremitate printre nodurile componentei respective. deoarece se alege la întâmplare. Se cere g sirea variantei de construc ie de cost minim. De i s-a demonstrat c algor itmul g se te întotdeauna arborele optim. Pentru fiecare nod se alege muchia adiacent de valoare minim (maxim ). existente în graful par ial format din arcele alese pân în acest moment. B. Pasul 3. dep e te posibilit ile de memorare ale calculatorului. evit automat formarea ciclurilor. necesit mult mai pu ine calcule (la fiecare alegere se calculeaz minimul doar pentru muchiile adiacente unui singur nod). Aceasta este arborele optim c utat. fiind mult mai pe calculator i mult mai rapid în execu ie. Pasul 2. el are dezavantajul c este foarte laborios (de fiecare dat trebuie calculat minimul unei mul imi mari sau foarte mari ± exist situa ii în practic în care graful are sute de mii de arce) i. încât calculul devine greoi sau. Pasul 3. Pasul 4. acestea fiind prezentate în figura 4. pentru grafuri foarte mari. P2 4 P1 8 8 2 101 7 9 P3 8 P4 . lucreaz cu o singur component conex . Acest algoritm asigur de asemenea g sirea arborelui optim. Dintre toate muchiile adiacente componentei conexe format din arcele alese pân în acest moment. s se împart graful în componente conexe i s alegem apoi un arc care nu are ambele extremit ile în aceea i component conex . Pasul 4. Dintre toate muchiile grafului se alege cea de valoare minim (maxim ). În urma unui studiu au fost puse în eviden a toate posibilit ile i costurile de conectare a obiectivele turistice între ele i cu ora ul.2. Pasul 3. De asemenea este clar c . u or de implementat Exemplu: Administra ia unei localit i montane a hot rât construirea unor linii de teleferic care s lege ora ul de cele 8 puncte turistice importante din jurul acestuia. Pasul 2. kI mai mic decât diferen a dintre valoarea acestor arce si valoarea imediat superioar a unui arc). Se reia algoritmul de la pasul 2 pân r mâne o singur component conex .Bazele cercet rii opera ionale caz. Algoritmul lui Sollin Pasul 1. se alege cea de valoare minim (maxim ). care s asigure accesul din ora la oricare din obiectivele turistice. astfel încât s nu se formeze cicluri cu cele deja alese.

OP6 sau P 1P6 care au valoarea minim 3. Arcul P2P3 nu poate fi ales deoarece sar forma ciclul OP 6P1P2P3. pentru arcul P 5P7 dar nu poate fi ales deoarece se formeaz ciclul OP 5P7. În acest caz. dar arcul opt nu poate fi ales dintre arcele OP 1. În concluzie. atunci se va putea ajunge i de la orice sta iune la oricare alta (trecând prin ora ). dac din ora se va putea ajunge la orice obiectiv turistic. ele având valoarea minim 2. deci trebuie ca arcele alese pentru construc ie s formeze la un lo c un graf conex. suma costurilor arcelor sale trebuie s fie minim . Valoarea urm toare. de i au valoarea minim 5. care au valoarea minim 4. Urm toarea valoare minim este 6. Urm toarea valoare disponibil a unui arc este 5. Acest arbore este reprezentat în figura 4. Kruskal La primul pas poate fi ales unul din arcele OP 3 sau OP7. facem observa ia c . S se construiasc cele mai ieftine leg turi. OP4 nu poate fi ales deoarece s-ar forma ciclul OP5P4.3. adic un arbore. Al aselea arc poate fi ales dintre arcele P 4P5 i P 1P2.3 102 P3 2 4 3 P5 7 P8 P4 . 2. Vom aplica pe rând cei trei algoritmi pentru g sirea acestuia: A. am ob inut graful c utat. Referitor la num rul de arce necesar. deoarece s -au adunat 8 arce într-un graf cu 9 noduri. 7. P 6P7. iar P 6P7 ar duce la ciclul OP 6P7. Arcul OP 1 nu poate fi ales deoarece s -ar forma ciclul OP 1P6. P2 4 P1 3 3 P6 O 2 P7 Figura 4. Putem alege oricum primul arc dintre cele dou pentru c la al doilea pas va fi ales cel lalt. Arcul P5P8 nu formeaz nici un ciclu i el va fi al optulea arc ales. P2P3 i P5P8. f r a se forma nici un ciclu. ordinea alegerii. Nici în acest caz nu are vre -o importan ordinea aleg erii. deoarece pot fi alese succesiv toate trei f r a se forma nici un ciclu. o au arcele OP 4. c ut m un graf par ial conex cu un num r minim de arce. La pasul trei poate fi ales unul din arcele OP 5.Bazele cercet rii opera ionale Rezolvare Condi ia de cost minim implic dou obiective: 1. Nici în acest caz nu are vre -o importan deoarece pot fi alese succesiv am bele. S se construiasc minimul de arce necesare. În plus.

Vom alege: pentru C 1 p arcul OP 6 pentru C 2 p arcul OP 6 i ob inem o singur component conex . care este arborele c utat. Varianta algoritmului lui Kruskal Succesiunea alegerii arcelor va fi: 1 2 3 4 p p p p OP3 OP7 OP6 OP5 103 . C.P3.P5.P8}. Sollin Vom alege: pentru nodul O pentru nodul P 1 pentru nodul P 2 pentru nodul P 3 pentru nodul P 4 pentru nodul P 5 pentru nodul P 6 pentru nodul P 7 pentru nodul P 8 p p p p p p p p p arcul OP 3 arcul P 1P6 arcul P 1P2 arcul OP 3 arcul P 4P5 arcul OP 5 arcul P 1P6 arcul OP 7 arcul P 5P8 Rezult graful par ial: P2 4 P1 2 3 P6 O 2 P7 Figura 4. s-au format dou componente conexe: C 1 = {P 1.P2.4 4 3 P5 7 P8 P3 P4 Dup cum se vede.Bazele cercet rii opera ionale B.P4.P 7.P6} C2 = {O.

Bazele cercet rii opera ionale 5 6 7 8 p p p p P 1P 6 P 1P 2 P 4P 5 P 5P 8 104 .

U) în care mul imea nodurilor poate fi împ r it în dou mul imi disjuncte A i B astfel încât orice arc are extremitatea ini ial în A i cea final în B. de obicei. Probleme de afectare (de reparti ie) În practica economic sunt foarte des întâlnite probleme în care se dore te asocierea optim a elementelor unei mul imi X = {x1. x2. . . în 1931 König a demonstrat o teorem care permite stabilirea num rul ui de arce ale unui cuplaj maxim: În ceea ce prive te a doua problem . 2. x n} cu elementele unei alte mul imi Y = {y 1. S se fac maxi mul de asocieri. În acest caz: 105 o p Ž Teorem : Num rul maxim de arce ale unui cuplaj într -un graf bipartit G = (A ŠB. Limit rile asupra asocierilor se traduc de obi cei prin faptul c : 1. 2. în func ie de semnifica ia acestora).. problema r mânând aceea i.. Defini ia 3: Se nume te cuplaj maxim un cuplaj cu proprietatea c orice arc care nu face parte din cuplaj este adiacent cu un ar c din cuplaj (  orice arc am ad uga. .B). Reprezentarea geometric a situa iei de mai sus este un graf de forma: x1 x2 y1 y2 xn ym numit graf bipartit. fiecare asociere posibil x i m yj aduce un anumit efect a ij (profit. în caz contrar inversând sensul tuturor arcelor grafului. fiec rui element din X i s -a asociat cel mult un element din Y i reciproc.Bazele cercet rii opera ionale 6. ym} în condi iile unor limit r i existente ( i cunoscute) ale posibilit ilor de asociere. y2.. dou obiective: 1.. +) este egal cu min . În general. Este interesant de v zut îns cât de mare este el efectiv i în ce condi ii este egal chiar cu min ( A. Un element x i poate fi asociat doar cu anumite elemente din Y i reciproc. Referitor la prima întrebare. nu mai r mâne cuplaj  nu exist nici un cuplaj în care s se includ strict  con ine num rul maxim de arce neadiacente) Este evident c num rul de arce ale unui cuplaj este mai mic sau egal cu num rul de elemente din fiecare din mul imile A i B ( e min (A. cost etc) care poate fi calculat i vom presupune c este cunoscut. pentru orice nod exist cel mult un arc incident acestuia). Cuplajul a dou mul imi disjuncte. . La sfâr it. Defini ia 1: Se nume te graf bipartit un graf G = (X. Suma efectelor asocierilor s fie maxim (sau minim . observ m mai întâi c putem presupune c întotdeauna  eB.B). Defini ia 2: Se nume te cuplaj al unui graf bipartit o submul ime de arce W  U cu proprietatea c nu exist dou arce adiacente (sau altfel spus. Asocierea optim presupune.

  +.

o

Bazele cercet rii opera ionale
C ŽA

min

A  C  +

C = A  min .

A  C  +.

C ± A = 0  min .

C  +.

C = 0   C ŽA C ŽA  max .

C  +.

C = 0  +.

amin tim: 1.C u C C ŽA oricare ar fi C  A +(C). Problema repartiz rii muncitorilor unei sec ii la utilajele acesteia în func ie de preg tirea i preferin ele ma inilor etc. 2. În aceast sec ie sunt angaja i 6 muncitori. la repartizarea angaja ilor pe posturi. în ceea ce prive te valoarea lor. adic elemente cât C. Repartizarea angaja ilor pe posturi. calculându -se timpul mediu în care muncitorul M i efectueaz opera ia O j s-au ob inut valorile (în ore) date în tabelul de mai jos: M1 O1 O2 O3 O4 O5 O6 4 5 5 4 4 6 M2 3 4 6 5 6 6 M3 6 8 8 7 6 8 M4 2 3 2 2 3 3 M5 6 8 8 7 6 8 M6 8 9 7 8 7 9 ma ini s fie minim. transferarea unor informa ii într -un grup. fiecare angajat poate ob ine un post dorit dac angaja i exist cel pu in r posturi diferite din care pot alege. pentru orice submul ime C a lui A.W. i numai dac oricare ar fi mul imea de r Defini ia 4: Se nume te valoare a unui cupl aj suma valorilor arcelor care îl formeaz . Formarea grupelor de lucru dup afinit ile dintre membrii colectivului. în continuare. muncitorilor. cu ajutorul c ruia se poate determina un cuplaj maxim de valoare minim într -un graf bipartit pentru care A=B= n. 3." S se g seasc acea reparti ie a muncitorilor la ma ini astfel încât timpul în care o pies se prelucreaz succesiv pe cele 6 Pasul 1. Se construie te matricea p tratic M care are elementele: mij = valoarea arcului . cu determinarea Dintre problemele întâlnite în practica economic . mul imea nodurilor atinse de arce care pleac din nodurile sale. complexitatea În 1955. Presupunem. Vom prezenta algoritmul concomitent cu rezolvarea unui caz particular. bazându-se pe teorema lui König. pe toate cele ase ma ini.x j) o valoare v ij. ce se reduc matematic la g sirea unui cuplaj maxim de valoare optim . cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de algoritmul ungar. 4. În final. fiecare fiind calificat pentru efectuarea oric rei din cele 6 opera ii. H. În acest moment putem spune c determinarea unei asocieri optime a mul imilor X i Y de la început este echivalent matematic unui cuplaj maxim de valoare optim (minim sau maxim ) în graful bip artit asociat. are cel pu in atâtea sau altfel spus. Pentru a optimiza activitatea în sec ie cei 6 muncitori a u fost supu i la un test în care fiecare a prelucrat un num r de piese. nu se modific ierarhia cuplajelor maxime. Kuhn a elabo rat un algoritm. dac se adun (sau scade) aceea i num r la toate valorile arcelor. pentru o mai bun receptare a acestuia: "Într-o sec ie produsele finite se ob in în urma efectu rii succesive a 6 opera ii pe 6 ma ini. c s -a asociat fiec rui arc (x i. El se bazeaz pe observa ia c . De exemplu.

i . x j daca exista arcul .

x j x x ® ¯ daca nu exista arcul . i .

x j x g ° 106 . i .

în matricea ob inut . În final. În exemplul nostru avem trei linii cu câte un zero (a 3 -a.Bazele cercet rii opera ionale ¨4 ©5 ©5 ©4 ©4 ©6 ª 3 4 6 5 6 6 6 8 8 7 6 8 2 3 2 2 3 3 6 8 8 7 6 8 8¸ 9¹ 7¹ 8¹ 7¹ 9¹ º Pentru exemplul ales vom avea: M = Pasul 2. rezultatul final va fi acela i). din fiecare coloan minimul acesteia ( se poate face i invers. Pe parcursul algoritmului sunt luate în considerare la num rare doar zerourile neîncadrate i nebarate înc . care corespunde celui mai mic timp. pe fiecare linie i pe fiecare coloan va fi cel mult un zero încadrat . În acest mo ment pe fiecare linie i pe fiecare coloan se afl cel pu in un 0. Se scade din fiecare linie minimul acesteia apoi. ob inând: ¨1 ©1 ©2 ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º În acest moment pe liniile 1 i 2 se afl un zero. Pentru exemplul dat vom ob ine succesiv matricile: ¨2 ©2 ©3 M1 = ©2 ©1 ©3 ª 1 1 4 3 3 3 4 5 6 5 3 5 0 0 0 0 0 0 4 5 6 5 3 5 6¸ 6¹ 5¹ 6¹ 4¹ 6¹ º ¨1 ©1 ©2 i apoi M 2 = ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º Ultima matrice este cea asupra c reia se aplic urm toarele calcule. Dac sunt mai pu ine se trece la pasul 4. î n caz de egaliate) i se bareaz celelalte zerouri de pe linia i coloana acestuia. În ordinea cresc toare a num rului de zerouri i de sus în jos (în cazul existen ei mai multor linii cu acela i num r de zerouri ) se încadreaz pentru fiecare linie zeroul a c rui coloan con ine cele mai pu ine zerouri (primul de la stânga dintre acestea. ob inând: ¨1 ©1 ©2 ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º Ultima linie cu zerouri este lin ia 5 din care îl încadr m pe primul i le bar m pe celelalte: ¨1 ©1 ©2 ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º În total nu sunt 6 zerouri încadrate (sunt doar trei) i deci trecem la pasul 4.Îl încadr m pe cel de pe linia 3 (prima dintre ele) i bar m restul zerourilor de pe linia 3 i coloana 3. Se încearc în continuare folosirea doar a acestor repartiz ri: Pasul 3. Dac în final sunt n (= dimensiunea matricei) zerouri. atunci arc ele corespunz toare formeaz cuplajul c utat. a 4-a i a 5-a) . 107 . Se încadreaz cel de pe linia 1 i se bareaz celelalte de pe linia 1 i c oloana 2.

c) p se marcheaz liniile 1 i 3. Se împart elementele matricei în trei grupe: G1 = elemente aflate la intersec ii de linii net iate cu coloane net iate. Se taie liniile nemarcate i coloanele marcate: ¨1 ©1 ©2 ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º Pasul 6. G3 = elemente situate la intersec ii de coloane t iate cu linii t iate Pasul 7. b) p nu mai marc m nici o coloan deoarece nu mai exist nici un zero barat pe liniile 1 i 3. minimul lui G 1 este 1 i ob inem noua matrice: ¨0 ©0 ©1 ©0 ©0 ©1 ª 0 0 3 2 3 2 0 1 2 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 2 1 0 1 1¸ 1¹ 0¹ 1¹ 0¹ 1¹ º Pasul 8. Pentru exemplul dat. se marcheaz liniile care au un zero încadrat pe o linie marcat (dac ex ist ). Se reia algoritmul de la pasul 3. Elementele grupei G2 r mân neschimbate. 4 i 6. care s corespund unei coloane nemarcate. Se g se te minimul grupei G 1. Se repet opera iile b) i c) pân nu mai poate fi marcat nici o linie i nici o coloan . În acest sens vom proceda a) b) c) se marcheaz liniile care nu au nici un zero încadrat. Vom avea dup marcare: 108 .Bazele cercet rii opera ionale Pasul 4. În cazul nostru vom avea: a) p se marcheaz liniile 2. deoarece nu a mai ap rut nici o coloan marcat . b) p se marcheaz coloanele 2 i 4. Rezult : ¨1 ©1 ©2 ©1 ©0 ©2 ª 0 0 3 2 2 2 1 2 3 2 0 2 0 0 0 0 0 0 1 2 3 2 0 2 2¸ 2¹ 1¹ 2¹ 0¹ 2¹ º Pasul 5. G2 = elemente situate la intersec ii de linii t iate cu coloane net iate sau de linii net iate cu coloane t iate. care se scade din fiecare element al lui G 1 i se adun la fiecare element al grupei G 3. se marcheaz coloanele care au un zero barat pe o linie marcat . c) p nu mai marc m nici o linie. La acest pas se va stabili num rul minim posibil de linii i coloane care s con in astfel: toate zerourile matricii.

dar toate vor avea aceea i valoare. c ruia îi va corespunde repartizarea muncitorilor pe Deoarece avem 6 zerouri încadrate. Construind matricea A de elemente: a ij = valoarea arcului . M6 Observa ia 1.Bazele cercet rii opera ionale ¨0 ©0 ©1 ©0 ©0 ©1 ª 0 0 3 2 3 2 0 1 2 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 2 1 0 1 1¸ 1¹ 0¹ 1¹ 0¹ 1¹ º c utat. cea minim . Dac dorim un cuplaj de valoare maxim atunci vom calcula la pasul 1 matricea M astfel: 1. De exemplu. un alt cuplaj opt im este: M1 O1 4 4 7 6 3 O5 O6 O2 6 O3 O4 ¨0 ©0 ©1 ©0 ©0 ©1 ª 0 0 3 2 3 2 0 1 2 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 2 1 0 1 1¸ 1¹ 0¹ 1¹ 0¹ 1¹ º M2 adic M3 M4 M5 care are de asemenea valoarea 26. am ob inut cuplajul maxim de valoare minim opera ii de mai jos: M1 M2 4 M3 M4 M5 M6 6 O1 O2 4 O3 O4 3 O5 O6 7 6 care duce la o durat total a prelucr rii unei piese de 6 + 4 + 7 + 6 + 3 = 26 ore Observa ie: Deoarece regula de a alege de sus în jos la linii cu acela i num r de zerouri este arbitrar i de asemenea alegerea primului zero de la stânga. putem ajunge i la alte cuplaje maxime.

x j daca exista arcul . i .

x j x x ¯ daca nu exista arcul . i .

q m ij = 1e i. je n max . x j x g ° 2. Matricea M va avea componentele: apoi aplic m în continuare algoritmul. i .

ij  a ij a 109 .

B). 110 . Dac A{B atunci aplic m acela i algoritm cu singura diferen c ne vom opri când vom ob ine un num r de zerouri egal cu min (A.Bazele cercet rii opera ionale Observa ia 2.

Bazele cercet rii opera ionale 7. care reu esc. Pasul 4. În plus. 2. la acestea prin segmente În timp. 3. Determinarea drumurilor hamiltoniene Problema determin rii drumului (circuitului) hamiltonian de valoare optim s-a dovedit deosebit de dificil . în care centrele pe la care se trece sunt vizualizate prin puncte iar c ile de acces de curbe. Nodurile ce corespund liniilor pline cu 1 formeaz submul imea C1. 2. Ele sunt reprezentate prin arcele existente în graful ini ial G între nodurile submul imii C1 i cele ale submul imii C2. într-un caz sau altul. Dac num rul de obiective care trebuie vizitate este mare sau foarte mare iar timpul disponibil foarte limitat atunci devine vital o asemenea organizare a trecerii pe la fiecare obiectiv încât s se efectueze în timpul minim posibil. adic sediul firmei la care lucreaz . problema red ucându-se la a g si circuitul hamiltonian de lungime minim . cum ar fi: 1. Se împarte mul imea nodurilor grafului în submul imi disjuncte astfel: 1. Se determin matricea D a drumurilor grafului G prin procedeul expus la începutul capitolului i apoi matricea M = I + D. Exist îns mai mul i algoritmi. la sfâr it trebuie s se afl e în punctul ini ial. Pasul 5. Pasul 3. Se reia ra ionamentul de la punctul 1 pe matricea redus ob inut la punctul 2 ob inându-se urm toarea submul ime i în continuare toate celelalte pân se epuizeaz toate liniile matricei. Drumuri i circuite hamiltoniene Una dintre cele mai cunoscute probleme economice este problema comis voiajorului. Se elimin liniile i coloanele care corespund nodurilor din submul imea stabilit . Acest timp minim se traduce prin drumul cel mai scurt. Se construie te graful G' în care: 1. 4. iar cel mai scurt drum este evident cel în care se trece pe la fiecare obiectiv o singur dat . va fi evident un graf. Se traseaz leg turile dintre submul imi. s rezolve problema satisf c tor i în timp util. O reprezentare a regiunii aprovizionate. 2. Algoritmul lui Foulkes Pasul 1. Problema adun rii de eurilor (cel mai scurt drum care trece pe la toate punctele de depozitate a de eurilor). Problema po ta ului (g sirea traseului cel mai scurt care t rece pe la toate locuin ele ce apar in de oficiul po tal la care lucreaz acesta). etc. Se scrie matricea boolean A asociat grafului G. s-au eviden iat o multitudine de probleme reductibile la g sirea unui drum (sau circuit) hamiltonian într -un graf. Comis voiajorul este un individ care trebuie s prezinte s-au s distribuie marfa comandat la o serie de centre distribuite în general neliniar pe o anumit zon teritorial (localit ile dintr -un jude . Pasul 2. Nodurile care formeaz o submul ime sunt reprezentate prin puncte în interiorul unui dreptunghi i între acestea se traseaz arcele existente în graful ini ial G. magazinele dintr -un cartier. Problema succesiunii opera iilor (executarea mai multor opera i i pe o ma in în acea ordine în care suma timpilor consuma i cu preg tirea ma inii pentru trecerea de la o opera ie la urm toarea s fie minim) Ordinea lipirii unor componente electronice pe o plac . unii exac i al ii heuristici. 3. Se g sesc drumurile hamiltoniene 111 . Se consider în matricea M liniile pline (cu toate elementele 1). neexistând nici acum un algoritm care s rezolve problema în timp polinomial i nici m car o metod simpl prin care s se decid dac într-un graf dat exist sau nu drumuri hamiltoniene. persoanele dintr -un sat etc). între nodurile submul imii C2 i cele ale submul imii C3 etc. A.

U) un graf orientat f r circuite. trecând prin toate vârfurile acesteia cu un drum hamiltonian. Vom considera c am calculat matricea drumurilor D i puterile de atingere ale tuturor nodurilor. toate nodurile grafului ini ial.3 (Chen) Un graf cu n noduri. parcurgând în continuare un drum hamiltonian în a doua submul ime i tot a a. deoarece în orice vârf în care se poate ajunge din xj se poate ajunge i din xi dar din xj nu se poate ajunge în xj pentru c nu exist circuite. (Observa ie: poate s nu existe nici un drum hamiltonian în graful G. xn}.Bazele cercet rii opera ionale Un drum hamiltonian se g se te plecând de la un vârf din submul imea C1. Algoritmul lui Foulkes reduce g sirea drumurilor hamiltoniene în graful ini ial G (care în problemele practice este foarte mare) la g sirea mai multor drumuri hamiltoniene mai mici în componente tare conexe ale grafului. Dac un graf are o singur component tare conex . Algoritmul lui Chen pentru determinarea drumurilor hamiltoniene în grafuri f r circuite Fie G = (X. Teorema 2. « . caz în care algoritmul se opre te deoarece la un anumit pas nu mai exista nici o linie plina cu 1). în acest caz trebuind aplica i al i algoritmi cum ar fi cel bazat pe înmul irea latin . din ultimul vârf la care se ajunge în C1 trecând la un vârf din C2. Aplicând acest procedeu în toate modurile posibile se ob in toate drumurile hamiltoniene din graful ini ial G. trecând prin toate submul imile i parcurgând. o singur dat . algoritmul lui Foulkes nu este eficient. deci. x2. f r circuite con ine un drum hamiltonian dac numai dac exist rela ia: i § p. Dac în graful G exist un drum de la nodul xi la nodul xj atunci evident p(xi) > p(xj). Observa ie. cu n noduri: X = {x1. B.

x i ! i !1 n n .

n  1 2 Demonstra ie ³ ´ Fie H un drum hamiltonian i presupunem c nodurile grafului au fost notate în ordinea în care apar în acest drum. de unde: § p. Atunci din orice nod xi se poate ajunge în toate nodurile cu indice mai mare i numai în acestea (altfel ar exista circuite) i deci puterea unui nod xi este n ± i.

xi = (n ± 1) + (n ± 2) + « + 1 + 0 = i !1 n n .

deci p(xi) > p(xj) în contradic ie cu ipoteza de ordonare a nodurilor). Cum deasupra n . iar din xj nu se poate ajunge în xi.j) cu i > j ar însemna c din xi se poate ajunge în xj. deci în toate nodurile în care se poate ajunge din xj.n  1 2 ³ž´ Ordonând vârfurile în ordinea descresc toare a puterii lor de atingere (i > j  p(xi) < p(xj)) i cum graful nu are circuite. vom ob ine o matrice D cu toate zerourile deasupra diagonalei (evident pe o pozi ie (i.i) nu se afl nici un 1 iar dac ar fi un 1 pe pozi ia (i.

n  1 n .

xi+1 ) i (altfel n-ar exista drum de la xi la xi+1 . deoarece toate drumurile au indicii nodurilor în ordine descresc toare) i deci drumul hamiltonian (x1.d.n  1 pozi ii iar suma puterilor vârfurilor este chiar rezult c toate diagonalei sunt n n pozi iile de deasupra diagonalei sunt 1. xn) q.e. 112 . x2. Aceasta înseamn c exist toate arcele de forma (x. « .

Pe aceste teoreme se bazeaz algoritmul lui Chen de determinare a drumului hamiltonian într-un graf orientat f r circuite: Pasul1. se trece la pasul 4. Dac nu se verific rela ia § p. Dac nu.Bazele cercet rii opera ionale Teorema 2. Demonstra ie Deoarece un drum hamiltonian se identific cu o permutare a nodurilor grafului. nu se poate aplica algoritmul lui Chen i algoritmul se opre te. Se calculeaz puterile de atingere pentru fiecare nod. în contradic ie cu ipoteza. Se calculeaz matricea drumurilor D Pasul3. existând deci un drum atât de la xi la xj cât i de la xj la xi. Dac exist un indice i cu dii = 1 atunci graful are circuite. Pasul4. Se scrie matricea de adiacen A Pasul2. Pasul5.4 Dac într-un graf orientat f r circuite exist un drum hamiltonian atunci acesta este unic. existen a a dou drumuri hamiltoniene implic existen a a dou permut ri distincte a nodurilor grafului i cum dou permut ri distincte difer prin cel pu in o inversiune vor exista dou noduri xi i xj în ordinea xi p xj pe un drum i invers pe cel lalt. cele dou formând împreun un circuit.

xi ! i !1 n n .

Pasul6. Se ordoneaz nodurile în ordinea descresc toare a puterilor lor de atingere i ob inem drumul hamiltonian c utat. unde: x x daca exist a arcul . Construim matricea latin L asociat grafului.n  1 atunci graful nu are drumuri hamiltoniene 2 i algoritmul se opre te. altfel se trece la pasul 6. C. Algoritmul lui Kaufmann Pasul 1.

i . x j x lij = ¯ i j 0 daca nu exist a arcul .

i . definit prin: x dac a exista arcul . x j x ° Pasul 2. Construim matricea L .

i . x j x lij = ¯ j 0 x ° dac a nu exista arcul .

produsul dintre dou elemente ale matricilor fiind 0. .. Pasul 3. Din felul cum a fost construit . Se calculeaz succesiv matricile: ~ ~ ~ L2 = L v L L .. dac unul dintre ele este 0 sau au un nod comun... i . în caz contrar. matricea Lk va con ine toate drumurile elementare de lungime k.  puterile lui L mai mari sau egale cu n au toate elementele egale cu 0. unde opera ia de înmul ire este u or modificat . folosind opera iile de înmul ire i adunare latin . Lk+1 = Lk v L L .. 113 s r . i este produsul latin al lor. x j numit matricea latin redus .  matricea Ln-1 con ine toate drumurile hamiltoniene din graf. L3 = L2 v L L . Cum un drum elementar poate avea cel mult n noduri (câte are graful cu totul) rezult c :  primele n-1 puteri ale L con in toate drumurile elementare din graf. . alfabetul fiind mul imea nodurilor grafului.

«. Kaufmann ± J. Aceast metod a înmul irii latine (algoritmul lui Kaufmann) este util . În matricea M(n-1) se citesc drumurile hamiltoniene. unde algoritmul lui Foulkes nu este eficient. Pasul 4. xn}. Melgrange) determin toate drumurile elementare din graf. D. Pasul 5. Dac acest circuit este primul ob inut atunci valoarea sa i se atribuie unei variabile Z i circuitul este p strat. ea devine noua valoare a lui Z i circuitul se p streaz . Dac se doresc i circuitele atunci se verific pentru fiecare drum hamiltonian dac poate fi completat pân la un circuit (adic dac exist în graf arcul care une te nodul final cu cel ini ial). Pentru acest graf par ial se abandoneaz ramificarea. Pasul 3. Dac s-a format un singur circuit acesta este circuitul hamiltonian de valoare minim . s se determine drumurile hamiltoniene în fiecare în parte cu algoritmul lui Kaufmann i apoi. Un algoritm bazat pe algoritmul ungar Fie G = (X. dac este mai mic . Cuplajul maxim are o valoare mai mare decât Z. M(3). « . Dac s-au format mai multe se trece la pasul 4. Analiza de mai sus poate fi schematizat printr-un arbore de tipul: 114 . Cazul2. În concluzie.U) un graf orientat cu n noduri X = {x1 . M(n-1). Cuplajului maxim g sit îi corespunde un singur circuit. Este u or de demonstrat c . Pentru fiecare arc aflat pe circuitul de lungime minim (dac sunt mai multe se iau în considerare arcele tuturor) se reia algoritmul de la pasul 1 pentru graful par ial rezultat din G prin eliminarea acestui arc. Dac nu este primul atunci valoarea sa se compar cu Z i. În acest caz este preferabil s se construiasc graful condensat. ca la algoritmul lui Foulkes. metoda înmul irii latine (A. prin calcularea matricelor M(1). Pasul 6. Pasul 1. În caz contrar se trece la alt graf par ial neanalizat înc . Dac se dore te i drumul (sau circuitul) de valoare optim (maxim sau minim ) se calculeaz suma valorilor pentru fiecare drum i/sau circuit i se alege cel cu valoarea optim . M(2). Valoarea Z final este valoarea circuitului de valoare minim iar circuitul corespunz tor este cel optim. Pasul 2. Pentru fiecare graf par ial se continu procedeul pân se ajunge la unul din cazurile: Cazul1. Se g se te pentru graful H cuplajul maxim de valoare minim . Se continu analiza grafurilor par iale pân sunt analizate toate ramifica iile. în cazul grafurilor tare conexe. Pasul 5. metoda este greu de aplicat în grafuri cu un num r mare de noduri. Se construie te graful bipartit H = (AŠB. x2.V) în care A = B = X i V = U (adic am folosit pentru G reprezentarea prin coresponden ).Bazele cercet rii opera ionale Pasul 4. Totu i. s se caute drumurile hamiltoniene în graful ini ial. eliminându-l pe cel corespunz tor fostei valori a lui Z. componentele tare conexe ale acestuia sunt toate ni te circuite. Se construie te graful par ial al lui G format doar cu arcele cuplajului g sit. mai ales.

considerate a avea valori prea mari pentru a se putea afla pe circuitul hamiltonian de valoare minim . prin suprimarea unui arc de pe circuitele de lungime minim corespunz toare cuplajului maxim de valoare minim al acestuia. În aceste cazuri se pot folosi metode euristice prin care se elimin din start o serie de arce. apoi se aplic în graful par ial r mas unul din algoritmii de mai sus. iar pentru fiecare arc. 115 . Observa ie: Algoritmul asigur g sirea circuitului de valoare minim iar în cazul în care algoritmul lui Foulkes nu func ioneaz este o alternativ mai bun decât algoritmul lui Kaufmann.Bazele cercet rii opera ionale în care fiecare nod este un graf par ial de analizat. nodul inferior este un graf par ial care provine din graful corespunz tor nodului superior. Totu i el nu lucreaz în timp polinomial i în unele cazuri (de exemplu cazuri în care se formeaz foarte multe cicluri cu lungime minim ) necesit un num r imens de calcule.

Una din problemele care poate ap rea în aceste situa ii este g sirea.xj) cu v(xi. În aplica iile economice aceast valoare poate fi:         lungimea drumului dintre dou localit i. Un num r finit de noduri n atrage dup sine existen a unui num r finit de arce (cel mult n2) i a unui num r finit de drumuri elementare ( cel mult n™ n!™ § k! ). neexistând drum de valoare minim . câ tigul realizat prin trecerea de la o stare la alta a sistemului. mul imea valorilor drumurilor este nem rginit inferior. dac exist un circuit de valoare negativ înseamn c exist drumuri de valoare oricât de mic (cele care con in acest circuit). Vom nota în continuare valoarea unui arc (xi. Dac mul imea nodurilor grafului este infinit atunci pot exista o infinitate de drumuri elementare distincte între cele dou noduri i mul imea valorilor acestora poate avea orice form (închis sau nu. ob inut prin parcurgerea acestuia de oricâte ori dorim) i. În aceste condi ii putem enun a problema drumului optim astfel: "Dat un graf G = (X. costul parcurgerii rutei reprezentate prin arcul corespunz tor. neexistând drum de valoare maxim . pentru o pereche dat de noduri. Aceast intensitate are semnifica ia unei valori numerice (pozitive sau negative) asociate arcului corespunz tor leg turii a c rei intensitate o m soar . consum de energie pentru efectuarea trecerii respective. m rginit sau nu) devenind foarte greu de caracterizat cazurile când minimul dorit exist . drumul (drumurile) de valoare optim (minim sau/ i maxim ) între cele dou noduri i valoarea acestuia (acestora)" Deoarece este vorba de g sirea minimului unei mul imi de numere reale. ne vom limita în continuare doar la acestea. Pentru formalizarea problemei vom introduce no iunea de valoare a unui drum. deci drumul de valoare minim (dac exist ) va fi un drum elementar. În concluzie. a drumului optim între acestea. Deoarece totu i majoritatea covâr itoare a problemelor economice se modeleaz prin grafuri cu num r finit de noduri. dac nu exist circuite de valoare pozitiv atunci valoarea oric rui drum este mai mic sau egal cu a drumului elementar 116 . pentru o anumit pereche de noduri (sau mai multe perechi). fiecare înmul it cu num rul de parcurgeri ale circuitului respectiv. Drumuri optime într-un graf În marea majoritate a problemelor care pot fi modelate prin grafuri nu ne intereseaz numai dac exist sau nu leg turi între componentele reprezentate prin nodurile grafului ci i intensitatea acestora. punctaj realizat etc.U) i o func ie care asociaz fiec rui arc o valoare real . Cum mul imea drumurilor elementare este finit ( i deci i mul imea valorilor lor) va avea minorant i am l murit problema compatibilit ii problemei. deci. Deoarece oric rui drum d îi k !1 n -1 1 corespunde un drum elementar de (ob inut prin eliminarea tuturor subcircuitelor lui d) putem calcula valoarea oric rui drum ca sum între valoarea drumului elementar corespunz tor i valorile unor subcircuite ale sale. s se g seasc . prima întrebare care se pune este dac aceasta admite minim. care este egal cu suma valorilor arcelor care îl compun. durata parcurgerii rutei respective. Dac exist un circuit de valoare pozitiv atunci exist drumuri de valoare oricât de mare i mul imea valorilor drumurilor este nem rginit superior. capacitatea maxim a rutei respective.Bazele cercet rii opera ionale 8. cantitatea transportat pe ruta respectiv .xj) sau cu vij. Analog. Dac nu exist circuite de valoare negativ atunci valoarea oric rui drum este mai mare sau egal cu a drumului elementar corespunz tor.

fixat. Dac în graf nu exist circuite atunci exist i drum de valoare minim i drum de valoare maxim . deci drumul de valoare maxim (dac exist ) va fi un drum elementar. Pasul 4. Tomescu. pentru noua mul ime A. Se adaug arcele g site la pasul 2 la mul imea A apoi se reia algoritmul de la pasul 2. Se g sesc toate nodurile care nu sunt din A pentru care toate arcele incidente au cealalt extremitate în A (noduri din care se poate "ajunge" doar in A). Obs. Presupunem (f r a restrânge generalitatea. Algoritmi prin ajust ri succesive: (Ford). fiecare fiind cel mai eficace în anumite cazuri. Fie G = {x1. Obs. Ace ti algoritmi pot fi grupa i în cinci categorii: 1. Algoritmi de g sire a drumului optim Din cauza variet ii nelimitate a grafurilor posibile. Dac au r mas noduri în afara lui A atunci graful con ine circuite. pe rând. 2. Pasul 3. noduri din care nu "pleac " nici un arc). Algoritmi prin calcul matricial (Bellman-Kalaba. c am numerotat nodurile astfel încât nodul spre care c ut m drumurile de valoare minim (maxim ) de la celelalte noduri s fie xn. nu exist un algoritm care s rezolve orice problem în timp util. 5. Dac în graf nu exist decât arce de valoare pozitiv atunci exist drum de valoare minim . Pasul 2. pentru fiecare nod al grafului. Dac dorim s cunoa tem drumurile de valoare minim (maxim ) între oricare dou noduri vom aplica algoritmul. va avea majorant. Algoritmi prin ordonare prealabil a vârfurilor grafului.Bazele cercet rii opera ionale corespunz tor. 1. Dac nu exist nici un astfel de arc se trece la pasul 4. x2. Bellman-Schimbell). Cum mul imea drumurilor elementare este finit ( i deci i mul imea valorilor lor). I. 1. Algoritmi prin extindere selectiv (Dijkstra). Dac A con ine mul imea tuturor nodurilor atunci graful nu con ine circuite. 1. 3. Se construie te mul imea A format din nodurile pentru care toate arcele incidente sunt incidente spre interior ( noduri în care toate arcele "intr " sau. 4. Obs. Pasul 1. A. . altfel spus.xn} un graf orientat finit. În continuare vom prezenta trei dintre ace ti algoritmi.. Algoritmul lui Bellman . Deoarece din cele de mai sus se sesizeaz importan a existen ei circuitelor într-un graf vom da în continuare un algoritm de depistare a existen ei circuitelor într-un graf: Pasul 1. Algoritmi prin induc ie (Dantzig). dar s-au elaborat o mul ime de algoritmi.Kalaba Algoritmul se aplic în grafuri finite care nu au circuite de valoare negativ (pentru o problem de minim) sau care nu au circuite de valoare pozitiv (într problem de maxim) i -o g se te drumurile de valoare minim (maxim ) de la toate nodurile grafului la un nod oarecare. Dac în graf nu exist decât arce de valoare negativ atunci exist drum de valoare maxim . . Se construie te matricea p tratic M cu dimensiunea egal cu num rul de noduri ale grafului ale c rei elemente sunt: 117 ..

o problema de minim) ¾ daca nu exista arcul (x . algoritmul necesit un volum mare de memorie. n sau Lij = max (Li-1.. x ) i j  g (într . Dup calcularea fiec rei linii noi se compar elementele ei cu cele ale precedentei:  Dac Lij = Li-1.k )) într-o problem de maxim k !1. L1j = mjn j = 1.j . min (mjk + Li-1. x j ) daca exista arcul (x i .j . Pentru g sirea drumului care d valoarea minim de la un nod xj la nodul xn se g sesc.. ..j se trece la calcularea noii linii Li+1  Pasul 4.j pentru orice j = 1. nodurile x k1 . Chiar dac din cele n2 arce posibile 2 graful ar avea doar un procent foarte mic matricea grafului va avea tot n pozi ii de memorat i analizat.n atunci se opre te recuren a i ultima linie calculat con ine valorile minime ale drumurilor de la celelalte noduri la nodul xn. pe care s-au ob inut valorile finale.o problema de maxim) ¿ ± À ° Pasul 2. Dac exist cel pu in un indice j cu Lij { Li-1. x k 2 . x2 4 x1 3 x6 8 5 3 5 x5 2 x7 6 8 2 9 7 9 x3 7 3 9 x8 8 4 3 7 x9 x4 118 ..Bazele cercet rii opera ionale ® valoarea arcului (x i . x k r care formeaz drumul c utat. în care se dore te g sirea drumului de valoare minim de la nodul x1 la nodul x9. Lij = min (Li-1.. x j ) si i { j ± ± ± daca i ! j mij = ¯0 ±  ± g (într . n Pasul 3.n (prima linie este ultima coloan .. prin necesitatea memor rii matricei M.. notat Lf. max (mjk + Li-1.. x k r = xn i fiecare alt indice ki+1 este cel pentru care s-a ob inut minimul(maximul) de pe pozi ia ki al liniei Li. care este greu de manipulat. Exemplu: Presupunem dat graful orientat de mai jos.. transpus . Observa ie: Pentru grafuri foarte mari.. a matricii M) 2. începând înapoi de la ultima linie. Se adaug succesiv liniile Li la matricea M.k)) într-o problem de minim k !1.. unde x k1 = xj. elementele acestora calculându-se prin rela iile de recuren : 1.

Printr-o eventual renumerotare a nodurilor putem presupune c nodul de la care porne te drumul este x1. Pentru a g si acest drum. Algoritmul este: 119 . fiind egal cu 13. În aceast linie se afl valorile celor mai scurte de la toate nodurile la nodul x9. plec m înapoi de la linia 4 i avem: x1 x5 o o 13 = 8 + 5 x3 ¡ o 8 = 6 + 2 x4 ¡ o 6 = 3 + 3 ¡ 3 p x9 B. numit nod final.Bazele cercet rii opera ionale ¨0 ©g ©g ©g Matricea M va fi © g ©g ©g ©g ©g ª 4 0 g g 8 8 g g g g 7 0 g 2 g g g g g 9 3 0 7 g g 4 g 5 g g g 0 g g g g g g g g 3 0 g g g g g g g 2 5 0 g g g g g g 9 g 6 0 g g¸ g¹ 9¹ 3¹ g¹ g¹ 8¹ 7¹ 0¹ º iar dup calcularea liniilor Li ob inem: x1 x2 x3 x1 0 4 g x2 g 0 7 x3 g g 0 x4 g g g x5 g 8 2 x6 g 8 g x7 g g g x8 g g g x9 g g g L1 g g 9 L2 g 12 6 L3 15 12 6 L4 13 12 6 L5 13 12 6 x4 x5 x6 x7 g 5 g g 9 g g g 3 g g g 0 g g g 7 0 3 2 g g 0 5 g g g 0 4 g g g g g g g 3 g g 8 3 10 13 8 3 8 13 8 3 8 13 8 3 8 13 8 x8 g g g g 9 g 6 0 g 7 7 7 7 7 x9 g g 9 3 g g 8 7 0 0 0 0 0 0 Deoarece L4 = L5 oprim calcularea liniilor dup calcularea liniei 5. iar nodul la care se termin este xn. Cu ajutorul lui se g se te drumul de valoare optim între dou noduri fixate xi i xj. Drumul dorit de noi (x 1 p x9) are valoarea dat de prima pozi ie a liniei 5. Algoritmul lui Ford simplificat Algoritmul lui Ford simplificat se aplic doar în grafuri care nu admit circuite. care va fi numit nod ini ial.

cu valoarea: w(xi) = min . I se d vârfului ini ial valoarea 0 (zero): w(x0 ) = 0 Pasul 2.Bazele cercet rii opera ionale Pasul 1. Se construie te mul imea A format din nodul ini ial: A = {x1} Pasul 3. Se analizeaz nodurile din afara mul imii A. acestea se adaug la mul imea A.  Dac exist noduri în care se poate ajunge prin arce directe doar de la nodurile mul imii A.

.

j  v .

xi . în problemele de minim wx x xj  x j. j . x i .

x i . sau w(xi) = max xj  x j .

.

x j  v.

x j . în problemele de maxim . x i .

w(x5) + v(x5..3 + 8) = 4 w{x7) = min( w(x5 ) + v(x5.x8 } { ˆ w{x3) = min( w(x2 ) + v(x2. x2.x3).x4 )) = min(4 + 9. x6. x7 i x8 sunt: {x4} { ˆ w{x4) = min( w(x2 ) + v(x2.x6.x7 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe doar din x1.x2).x3. Se analizeaz mul imea A:  Dac xn  A atunci valoarea sa reprezint valoarea drumului de valoare optim de la x1 la xn.x6).13 + 4) = 10 pas4: x9 ‘ A 120 .7 + 3. x5 i x6 sunt: {x2.x6. x k i ) = w( x k i ) STOP  Dac xn ‘ A se reia algoritmul de la pasul 3. x6 i x7 sunt: {x3.x8).7 + 6) = 13 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.w(x5) + v(x5.x5 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe doar din x1 i x5 sunt: {x6 }{ ˆ w{x6) = min( w(x1 ) + v(x1.x2). STOP Pasul 4. x k 2 . w(x5) + v(x5. w(x3 ) + v(x3. w(x8) + v(x8. w(x5) + v(x5..5 + 7.x4).5 + 2) = 7 w{x8) = min( w(x5 ) + v(x5.x3)) = min(4 + 7.x7)) = min(5 + 2. .x8 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe doar din x1.x6)) = min(0 + 3 .x5. x5.x5)) = 0 + 5 = 5 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.x7).x5.x4 ).x4).3 + 5) = 7 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.x3.x2 )) = min(0 + 4. apoi se trece la pasul 4  Dac nu exist nici un nod de acest tip atunci nu exist nici un drum de la x1 la xn. w(x6) + v(x6.x2. Exemplu: Pentru acela i graf i aceea i pereche de noduri din exemplul rezolvat cu algoritmul lui Bellman-Kalaba vom avea succesiv: pas1: w(x1 ) = 0 pas2: A = {x1} pas3: Nodurile în care se poate ajunge doar din x1: {x5 } { ˆ w{x5) = min( w(x1 ) + v(x1.x5.x8)) = min(5 + 9.x2. Pentru g sirea acestui drum se porne te înapoi de la nodul final xn i se g sesc nodurile x k1 .x5.x7 } { ˆ w{x2) = min( w(x1 ) + v(x1. w(x7) + v(x7. unde x k1 = xn.5 + 8.. x k r = x1 i fiecare alt indice ki+1 este cel pentru care: w( x k i 1 ) + v( x k i 1 . 5 + 3) = 3 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1. x k r care formeaz drumul c utat. x2.x6 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe doar din x1.x7. w(x6) + v(x6.

w(x7 ) + v(x7. w(x8) + v(x8. 13 + 7) = 13 pas4: x9  A i urmeaz s g sim drumul care are lungimea 13. x3. Avem succesiv: w(x9 ) = w(x4) + v(x4.x5.x3 ) w(x5 ) = w(x1) + v(x1.x8 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe doar din x1.x7. noile valori cu formula: ¸ ¨ © * ¹ w (xi) = min © w .x9 ). x5. În ordinea cresc toare a indicilor nodurilor se calculeaz pentru fiecare nod. fiind mult mai u or de aplicat sau implementat pe calculator. a nodurilor spre care "pleac " arce din acesta i valorile acestor arce. Pasul 2. Observa ia 2: Algoritmul necesit pentru memorare i manipulare doar cunoa terea. pentru fiecare nod.x3. Dac graful are un circuit atunci se poate demonstra u or c nu vom putea da valoare nici unui nod al acestuia i dac exist vreun drum de la x1 la xn care trece prin unul din nodurile circuitului nu vom putea da valoare nici lui x n. Algoritmul Ford generalizat Algoritmul lui Ford generalizat a fost creat cu scopul de a putea g si drumul optim i în grafurile care au circuite. w(x4 ) + v(x4. 7 + 8. Cu ajutorul lui se g se te drumul de valoare optim între dou noduri fixate xi i xj.x4 ) w(x3 ) = w(x5) + v(x5.x5 ) deci drumul c utat este: x1 p x5 p x3 p x4 p x9 Observa ia 1. Algoritmul este: Pasul 1. iar nodul la care se termin este xn. numit nod final. 10 + 3. x2. C. Printr-o eventual renumerotare a nodurilor putem presupune c nodul de la care porne te drumul este x1. x6. pe baz fostelor valori.Bazele cercet rii opera ionale pas3: A = {x1.x9).x4. care va fi numit nod ini ial.x6.x9 )) = min(7 + 9.x2. x4. cu toate c exist drum de la x1 la xn.x9). El are îns dezavantajul c se poate aplica doar în grafuri f r circuite. x7 i x8 sunt: {x9 } { ˆ w{x9 ) = min( w(x3 ) + v(x3. I se d vârfului ini ial valoarea 0 (zero): w(x0 ) = 0 i tuturor celelalte valoarea +g (într-o problem de minim) sau -g (într-o problem de maxim).x9 ) w(x4 ) = w(x3) + v(x3.

x i . min .

.

j  v .

j . x i ¹ în problemele de minim wx x xj ¹ © .

j . x i x º ª ¨ ¸ © * sau w (xi) = max © .

max .x i .

.

j  v .

x i ¹ în problemele de maxim x x ¹ xj © ¹ . j .

x k r care formeaz drumul c utat. x i x ª º Pasul 3. STOP 121 . . Pentru g sirea acestui drum se porne te înapoi de la nodul final xn i se g sesc nodurile x k1 . x k r = x1 i fiecare alt indice ki+1 este cel pentru care: w( x k i 1 ) + v( x k i 1 .. x k 2 . unde x k1 = xn. Se compar noile valori w*(xi) cu fostele valori w(xi):  Dac w*(xi ) = w(xi) pentru orice nod xi atunci:  dac w(xn) < g (la problema de minim) sau w(xn) > -g (la problema de maxim). valoarea nodului xn reprezint valoarea drumului de valoare minim (maxim ) de la x1 la xn.. j .. x k i ) = w( x k i ) STOP  dac w(xn) = +g (-g) atunci nu exist nici un drum de la x1 la xn.

p strând de fiecare dat toate nodurile analizate.Bazele cercet rii opera ionale  Dac exist cel pu in un nod pentru care w*(xi) < w(xi ) se reia algoritmul de la pasul 2 pentru noile valori ale vârfurilor. ca la algoritmul lui Ford simplificat) se calculeaz pentru toate acestea: w(xi ) = min . Acest fapt duce la un consum inutil de timp. Algoritmul are urm torii pa i: Pasul 1. Ca un minus este faptul c se aplic doar la probleme de minim. la fiecare itera ie. algoritmul lui Dijkstra încearc s p streze. Se construie te mul imea A format din nodul ini ial: A = {x1} Pasul 3. deci a drumului minim. Pentru a elimina acest neajuns.  Dac exist noduri în care se poate ajunge prin arce directe de la noduri din A (nu doar de la nodurile mul imii A. D. În plus. Pentru scurtarea duratei de execu ie se poate modifica algoritmul în sensul c o valoare nou calculat a unui vârf va fi folosit imediat ca atare la calculul noilor valori ale celorlalte. mul imea minim de noduri care s le con in pe toate cele care vor forma efectiv drumul optim. Se analizeaz nodurile din afara mul imii A. nu doar dup ce se calculeaz noile valori ale tuturor vârfurilor. Algoritmul lui Dijkstra În algoritmul Ford simplificat. pentru a g si valoarea nodului final. Observa ie: Algoritmul poate g si drumul i în grafuri cu circuite dar este evident mult mai lent decât cel simplificat. algoritmul se poate aplica i în drumuri cu circuite. I se d vârfului ini ial valoarea 0 (zero): w(x0 ) = 0 Pasul 2. deoarece foarte multe din aceste noduri nu vor face parte din drumul optim. plec m de la nodul ini ial în toate direc iile posibile.

.

j  v .

xi . x i în problemele de minim wx x x jA  x j. j .

unde x k1 = xn. x6} { ˆ w{x2) = min( w(x1 ) + v(x1. Se analizeaz mul imea A:  Dac xn  A atunci valoarea sa reprezint valoarea drumului de valoare optim de la x1 la xn.  Dac nu exist nici un nod de acest tip atunci nu exist nici un drum de la x1 la xn. apoi se trece la pasul 4.. se adaug la mul imea A doar cel pentru care se ob ine valoarea minim . x k i ) = w( x k i ) STOP  Dac xn ‘ A se reia algoritmul de la pasul 3. x k r care formeaz drumul c utat. pentru a putea face compara ii: pas1: w(x1 ) = 0 pas2: A = {x1} pas3: Nodurile în care se poate ajunge i din x1 : {x2. x5. Exemplu Vom aplica algoritmul la acela i graf folosit la ceilal i algoritmi.x2)) = 0 + 4 = 4 w{x5) = min( w(x1 ) + v(x1...x6)) = 0 + 3 = 3 122 . x k r = x1 i fiecare alt indice ki+1 este cel pentru care: w( x k i 1 ) + v( x k i 1 . Pentru g sirea acestui drum se porne te înapoi de la nodul final xn i se g sesc nodurile x k1 . spre deosebire de algoritmul lui Ford simplificat.x5)) = 0 + 5 = 5 w{x6) = min( w(x1 ) + v(x1. . STOP Pasul 4. dar. x k 2 .

x2.w{x8 )) = w{x3 ) = w{x7) = 7 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.x4).w{x9 )) = w{x4 ) = 10 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.x5.5 + 7) =10 w{x8) = min( w(x5 ) + v(x5.x8)) = min(5 + 9.x7 }{ˆ w{x2) = min( w(x1 ) + v(x1.x7)) = min(5 + 2.x7 } { ˆ w{x3) = min( w(x2 ) + v(x2.w{x7 )) = w{x2 ) = 4 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1. w(x7) + v(x7.x7).x5. w(x6) + v(x6.x3).7+8)=13 w{x8) = min( w(x5 ) + v(x5. w(x4) + v(x4.5 + 2) = 7 w{x4) = min( w(x2 ) + v(x2.x5.x9)) = min(7 + 9. w(x7) + v(x7. x6. x5.x4. x6 i x7 sunt: {x3.x3 ) w(x5 ) = w(x1) + v(x1.x4).x5)) = min(0 + 5) = 5 w{x7) = min( w(x6 ) + v(x6.7 + 8) = 15 min(w{x4 ).x8)) = min(5 + 9.w{x4 ).w{x9 )) = w{x8 ) = w{x9) = 13 pas4: x9  A i urmeaz s g sim drumul care are lungimea 13.w{x4 ).x7)) = min(3 + 5) = 0 min(w{x3 ).x9 )) = min(7 + 9. x5.x4.x2.x6.x8} { ˆ w{x3) = min( w(x2 ) + v(x2.x4. x4. w(x5) + v(x5.x2. w(x7) + v(x7. x2. 3 + 8) = 4 w{x5) = min( w(x1 ) + v(x1.x7 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe din x1.x3)) = min(4 + 7) = 11 w{x4) = min( w(x2 ) + v(x2.x2).x4)) = min(4 + 9. x2 sau x6 sunt: {x3.x6 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe din x1.w{x5 ). x2.x3.x6 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe din x1. x3.x5 ) deci drumul c utat este: x1 p x5 p x3 p x4 p x9 123 .x6.w{x6 )) = w{x6 ) = 3 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1. w(x3) + v(x3.x9). i x7 sunt: {x4.w{x7 )) = w{x5 ) = 5 pas4: x9 ‘ A pas3: A = {x1.x8).x9).x7.x5)) = min(0 + 5) = 5 w{x7) = min( w(x6 ) + v(x6.7 + 6) = 13 min(w{x8 ).7 + 3.x9).x8).x9 } { ˆ w{x4) = min( w(x2 ) + v(x2. Avem succesiv: w(x9 ) = w(x4) + v(x4. x5.w{x5 ). w(x6) + v(x6. x3.w{x7 ).7 + 6) = 13 w{x9) = min( w(x3 ) + v(x3.x4)) = min(2 + 9) = 11 w{x5) = min( w(x1 ) + v(x1.x5.x5.x4)) = min(4 + 9.Bazele cercet rii opera ionale min(w{x2 ).x3)) = min(4 + 7.x7 } i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe din x1.x7)) = min(3 + 5) = 8 min(w{x2 ). x6. x2.x8)) = min(5 + 9) = 14 min(w{x3 ).w{x8 ).x2)) = min(0 + 4 . i x7 sunt: {x8.10 + 3.3 + 5) = 7 w{x8) = min( w(x5 ) + v(x5.x2. w(x7) + v(x7.x4 ) w(x3 ) = w(x5) + v(x5.x9 ) w(x4 ) = w(x3) + v(x3.x6} i nodurile în care se poate ajunge prin arce directe din x1 sau x6 sunt: {x2.x3.w{x5 ). w(x5) + v(x5.x9 } { ˆ w{x9) = min( w(x3 ) + v(x3.5 + 7) = 12 w{x7) = min( w(x5 ) + v(x5.x4).w(x5) + v(x5.x8.

Exist i este unic s  X a. A a cum s-a v zut i la problema de transport. Pentru realizarea acestui transport se folosesc o serie de trasee. din anumite locuri. Defini ia 1: Se nume te re ea de transport standard un graf finit. numite surse. se numesc unit i de flux. 2. destina iile au un necesar sau o putere de absorb ie limitat inferior sau superior iar pe fiecare rut se poate transporta doar o cantitate cuprins între anumite limite.î. Dac sunt mai multe surse se introduce un nod suplimentar din care "pleac " câte un arc spre fiecare surs ( i numai spre acestea). numite destina ii. trebuie ca fiecare surs s poat aproviziona mai multe destina ii i orice destina ie s poat fi aprovizionat de mai multe surse. intrarea re elei de transport.t (suma fluxurilor arcelor care "intr " într- un nod i este egal cu suma fluxurilor arcelor care "ies" din acest nod. În cazul cel mai general pot exista de asemenea leg turi între surse i/sau leg turi între destina ii. f r bucle G = (X. în situa ia în care sursele dispun de cantit i limitate (inferior sau superior). în alte locuri. printr-o tehnic foarte simpl .Bazele cercet rii opera ionale 9. S-a definit o func ie c: U p R+ care asociaz fiec rui arc u un num r strict pozitiv cu numit capacitatea arcului. Exist i este unic t  X a. a altor puncte intermediare se nume te re ea de transport. eventual. Unit ile indivizibile ale cantit ii Q. care permite existen a unui num r foarte mare de tipuri de probleme posibile. 3. Aprovizionarea destina iilor se poate face direct de la surse sau prin intermediul altor puncte. iar capacit ile acestor arce vor fi egale cu necesarurile destina iilor corespunz toare. Observa ie: Este clar c exemplele obi nuite au doar rareori o singur surs i o singur destina ie. Dac sunt mai multe destina ii se introduce un nod suplimentar spre care "pleac " câte un arc din fiecare destina ie ( i numai din acestea). conex. numite puncte intermediare. cu excep ia nodului ini ial i al celui final.  s ! ˆ (din care doar "ies" arce). 0 e Nu e cu oricare ar fi u din U. conex i f r bucle. 2. = ˆ.î. Una dintre acestea este problema determin rii cantit ii maxime (minime) care poate fi transportat de la surse la destina ii. care se deplaseaz de-a lungul rutelor între surse i destina ii.  u U i § N u !  u U i § N u oricare ar fi i { s. Situa ia de mai sus poate fi reprezentat geometric printr-un graf finit.  s  t { ˆ. iar capacit ile acestor arce vor fi egale cu disponibilurile surselor corespunz toare. numite rute de leg tur . diferite între ele prin informa iile suplimentare pe care le avem despre re ea i prin obiectivele urm rite.U) o func ie N : U p R+ care are urm toarele propriet ile: P1.U) care are urm toarele propriet i: 1. iar ansamblul rutelor. Re ele de transport Într-o mare varietate de situa ii concrete din practica economic se pune problema deplas rii unei cantit i de materie. Pentru ca o astfel de problem s fie suficient de complex pentru a necesita un studiu matematic riguros. situa ia de mai sus este un cadru extrem de larg. Defini ia 2: Se nume te flux într-o re ea de transport R = (X. valoarea Nu se nume te flux al arcului u P2. destina iilor i. Pentru studiul matematic al acestei situa ii vom da defini iile matematice ale obiectelor implicate în problem i ipotezele modelului. energie. 124 . informa ie etc. simplu. Totu i. orice re ea de transport se poate aduce la forma standard: 1. numit  { ˆ (în care doar "intr " arce) numit t ie irea re elei de transport. surselor.

suma capacit ilor tuturor arcelor care au extremitatea ini ial în V i cea final în W. Valoarea fluxului de valoare maxim reprezint cea mai mare cantitate care se poate transporta efectiv pe re ea. 3. 2. format din dou submul imi V i W (V ‰W = ˆ. intuitiv. În concluzie avem: *=  u U s § N u ! u U  t § N u Valoarea fluxului reprezint cantitatea care se transport efectiv pe re ea de la surse la destina ii. ne intereseaz . În plus. convenind ca mul imea scris pe prima pozi ie s con in nodul ini ial s al re elei iar cea scris pe a doua. de la surse la destina ii. ca o sec iune a re elei. Dac vrem. O t ietur poate fi privit . care las nodul ini ial cu o submul ime din noduri într -o parte. nodul final cu restul nodurilor în cealalt parte i reteaz toate arcele care trec dintr -o parte în cealalt . 4. Defini ia 6: Se nume te capacitate a unei t ieturi T = (V. nodul final t. Pentru formalizarea considera iilor de mai sus vom introduce no iunea de t ietur într-o re ea: Defini ia 5: Dat o re ea de transport G(X. Observa ie: Se poate demonstra u or c aceast valoare este egal i cu suma fluxurilor arcelor care "intr " în nodul final t. s m rim fluxul va trebui s l rgim tocmai acest cel ma i îngust loc de traversare al re elei. avem * u *'. care formeaz parti ia. R spunsul la ultimele dou întreb ri porne te de la observa ia c cea mai mare cantitate care poate traversa re eaua de la un cap la altul este egal cu dimensiunea celui mai îngust loc de trecere prin re ea. r spunsurile la urm toarele întreb ri: 1.x j xi x jW § c . Defini ia 4: Se nume te flux de valoare maxim într-o re ea un flux N în aceast re ea. V i W. Putem transporta întreaga cantitate necesar la destina ii? Dac da.W) într-o re ea de transport G(X.Bazele cercet rii opera ionale Defini ia 3: Se nume te valoare a fluxului suma fluxurilor arcelor care "pleac " din nodul ini ial s i se noteaz cu *. cum transport m efectiv aceast cantitate de la surse la destina ii? Dac nu. referitor la o re ea. A cunoa te o t ietur este echivalent cu a cunoa te care sunt elementele celor dou mul imi. valoarea acestuia pe un arc reprezint ca ntitatea care trebuie transportat pe ruta respectiv . Economic vorbind. deci. pentru a ob ine aceast valoare a fluxului.U). cu proprietatea c . C(T) = u ! x i .U) cu s = nodul ini ial i t = nodul final. Vom nota o t ietur prin T = (V. VŠW = X) astfel încât s  V i t  W. din ce motiv nu putem realiza acest transport? Cum putem înl tura cu eforturi minime acest motiv? R spunsul la primele dou întreb ri se poate afla prin g sirea fluxului de valoare maxim i compararea valorii lui cu suma n ecesarurilor destina iilor. pentru orice alt flux N' pe aceast re ea. se nume te t ietur în re ea o parti ie a mul imii vârfurilor re elei de transport.W). notat C(T).

insist m asupra faptului c se vor lua în considerare doar arcele care trec de la mul i mea ce con ine nodul ini ial spre mul imea care con ine nodul final. cu proprietatea c . 125 . avem C(T) e C(T'). t u Pentru a nu exista nici o ambiguitate. pentru orice alt t ietur T' în aceast re ea. adic în sensul normal de transport (surse p destina ie). Defini ia 7: Se nume te t ietur de valoare minim într-o re ea o t ietur T în aceast re ea.

x j x i V x jW §N .Bazele cercet rii opera ionale Urm toarele teoreme fac leg tura matematic dintre fluxurile unei re ele i t ieturile sale: Teorema 1. Dat o t ietur T = (V.W) i un flux N într-o re ea de transport avem: *= u ! x i .

u ± u ! x i .x j x i W x jV §N .

de la W la V. x j x jX = § N . altfel spus. oricare ar fi t ietura T = (V. u sau. valoarea unui flux oarecare este egal cu suma fluxurilor arcelor care trec de la care trec invers.W). V la W din care se scade suma fluxurilor arcelor Demonstra ie: Avem succesiv: *= u ! s.

x j x jX § N § § . u = u ! s.

u + ¸ ¨ ¹ © Nu  Nu ¹ ©  x i V © uU  ¹ uU x i xi º x i {s ª § = u ! x i .x j x i V x jV § .

N .

u Nu + u ! x i .x j x i V x jW §N .

x j x i W x jV §N . u - u ! x i .

u = u ! x i .x j x i V x jW §N .

u ± u ! x i .x j x i W x jV §N .

.. am putea construi lan ul marcajul oric rui vârf x k1 . Demonstra ia e evident . Pentru fiecare vârf marcat x i se marcheaz cu: [+xi] toate vârfurile nemarcate x j pentru care exist arcul (x i. Teorema lui Ford -Fulkerson Dac fluxul N este maximal atunci exist o t ietur de capacitate egal cu valoarea fluxului.x j) i N(xi. Introducem urm torul procedeu de marca re a vârfurilor: Pasul 1. x k i 1 ) valoarea: x k i 1 este + x k i sau ± x k i . Se repet pasul 2 pân nu mai poate fi marcat nici un vârf. u Corolar: Într-o re ea de transport valoarea oric rui flux este mai mic sau egal decât valoa -rea oric rei t ieturi. Dac vârful final t ar fi marcat.x i) i N(xj. atun ci începând de la acesta. exist un flux pentru care toate arcele de la V la W sunt folosite la maxim (fluxul e egal cu capacitatea arcelor) iar pe toate arcele de la W la V nu se transport nimic.xj) (adica nodurile spre care mai e loc pentru a se transporta c eva din xi). pentru t ietura minim . din cele de mai sus se vede c egalitatea are loc numai dac . Ad ugând la fluxul fiec rui arc al lan ului de tipul ( 126 u u u u ! x i . Avem succesiv: *= Corolar: Într-o re ea de transport valoarea fluxului maxim este mai mic sau egal decât valoar ea t ieturii minime. [±xi] toate vârfurile nemarcate x j pentru care exist arcul (x j. Pasul 3. Pasul 2. Demonstra ie: Fie T o t ietur oare care i N un flux oarecare.. x k r x k i . În plus. y y Se marcheaz nodul ini ial s cu 0(zero).xi) > 0 (adic toate nodurile spre care pleac deja ceva din x i). . Demonstra ie: Fie N un flux maximal. x k 2 . x k r unde x k1 = s.x j xi x jW §N .xj) < c(x i.

u u ± u ! x i .x j x i W x j §N .

u e u ! x i .x j x i x jW §N .

u e u ! x i .x j xi x jW § c .

u = C(T) =t i .

Bazele cercet rii opera ionale ( = min( .

x k i .x k i 1 min .

c.

x k  N .x k .

x k .x k . .

x min .x i i 1 i i 1 k i 1 i 1 i ki N x k i . x k i 1 .

Fie t ietura T = (V. În concluzie vârful t nu va fi marcat.W). § c .xj) care "traverseaz " t ietura avem:   dac xi  V atunci N(xi. ) din cele nemarcate.x j) = c(x i. În i sc zând din fluxul fie c rui arc de tipul ( x k .xj) = 0 deoarece nodul x i nu e marcat În acest caz avem: C(T) = u ! x i . deci fluxul N nu ar fi maximal. unde V este format din mul imea nodurilor marcate iar W acest caz.xj) deoarece nodul x j nu e marcat dac xi  W atunci N(xi.x j x i V x jW i teorema e demonstrat . ob inem un flux de valoare * + (. x k ) aceea i valoare (. pentru fiecare arc (x i.

u = u ! x i .x j x i V x jW §N .

x j x i W x jV §N . u ± u ! x i .

drum complet = un drum de la nodul ini ial s la nodul final t care con ine cel pu in un arc saturat. min . Algoritmul lui Ford -Fulkerson ETAPA I Se determin un flux complet. Se asociaz grafului fluxul nul ( Nu = 0 pentru orice arc u din graf). Pasul 1. se calculeaz valoarea (D = uD se adaug la flux ul de pe fiecare arc al drumului. Pentru a rezolva problema g sir ii fluxului de valoare maxim se poate folosi algoritmul lui Ford -Fulkerson. Pasul 3. Pentru expunerea acestuia vom introduce i no iunile de: arc saturat = un arc pe care fluxul este egal cu capacitatea. În ordine lexicografic . u =* Teorema lui Ford-Fulkerson poate stabili doar valoarea fluxului maxim dar nu d o metod de g sire a acestuia. în mod evident. flux complet = un flux pentru care orice drum de la nodul ini ial s la nodul final t este complet. Pasul 2. Arcul(arcele) unui drum D pentru care s -a ob inut valoarea minim (D va fi dup aceast ad ugare. saturat i deci drumul D va fi complet. Se numeroteaz nodurile re elei de transport astfe l încât x 1 = s i x n = t. se ia pe rând fiecare drum D de la nodul ini ial la cel final.

Pentru fiecare vârf marcat x i se marcheaz cu: y [+xi] toate vârfurile nemarcate x j pentru care exist arcul (x i. Pasul 5. în urma procedeului de mai sus. . x k r = t i marcajul oric rui vârf x k i 1 este + x k i sau ± x k i . în caz contrar trecându -se la pasul 8. x k1 . Deoarece alegerea drumurilor în ordine lexicografic nu D ine cont de structura re elei. Pasul 7. Se repet pasul 5 pân este marcat nodul final sau pân când nu mai poate fi marcat nici un vârf. Construim un lan ul L = calculeaz : Pasul 6. A doua variant este cea care se apli c la etapa II.. care s dea pentru fiecare re ea fluxul maxim. Se 127 . y [±xi] toate vârfurile nemarcate x j pentru care exist arcul (x j.x i) i N(xj. de valo are * = § ( D . Pasul 8. ETAPA II Se determin fluxul maxim Pasul 4. Se marcheaz nodul ini ial s cu 0(zero). fie prin redistribuirea judicioas a fluxului g sit la etapa I..x j) < c(x i. Acest impediment poate fi dep it f ie prin g sirea unei ordini de parcurgere a tuturor drumurilor.xj) i N(x i.xj) (adica nodurile spre care mai e lo c pentru a se transporta ceva din x i). x k 2 . x k r unde x k1 = s.c u  N u i Dup epuizarea tuturor drumurilor se ob ine un flux complet. acest procedeu nu asigur întotdeauna g sirea fluxului maxim. Dac nodul final a fost marcat atunci fluxul este maxim i algoritmul se opre te.x i) > 0 (adic toate nodurile spre care pleac deja ceva din xi). a a cum se poate vedea pe un exemplu..

Bazele cercet rii opera ionale (L = min( .

x k i .x k i 1 min .

c.

x k . x k  N .

.x k . x k .

x min . x k i 1 .x i i 1 i i 1 k i 1 ki N x k i .

dac nu se iau precau ii suplimentare. t ietura de valoare minim este cea în care V = mul imea nodurilor marcate iar W = mul imea nodurilor nemarcate. ) x k i 1 . 1 ™m™n itera ii. În acest caz se aplic de asemenea algoritmul lui Ford -Fulkerson astfel: Pasul 1. Exist    i alte tipuri de probleme asem n toare celor de mai sus. x k i ). Dep irea acestei situa ii este asigurat de urm toarea teorem : Teorem Dac la fiecare itera ie se alege drumul (lan ul) d e lungime minim atunci algoritmul va avea cel mult num rul de noduri iar m = num rul de muchii. Teorema de mai sus asigur doar o limitare superioar a num rului de itera ii ale algoritmului. Observa ia 2. unde n = 2 Observa ia 3. Exist probleme în care se dore te g sirea fluxului minim într-o re ea. x k i 1 ) i se scade din fluxul fiec rui arc de tipul ( Pasul 9. inând cont de formula de calcul. fa de capacitatea t ietu rii minime. în anumite cazuri. în care au fost modificate doar capacit ile arcelor. care se adaug la fluxu l fiec rui arc al lan ului de tipul ( x k i . Algoritmul nu asigur întotdeauna g sirea fluxului maxim. Pasul 2. de valoare maxim . algoritmul va avea nevoie de cel mult C min pa i pentru a o atinge. deoarece se poate ca cre terea fluxului la fiecare itera ie s se fac cu cantit i din ce în ce mai mici astfel încât suma lor s nu ating niciodat marginea superioar dat de valoarea t ieturii mi nime. Astfel. care este fosta re ea. Se calculeaz M = maximul capacit ilor arcelor Se construie te re eaua R'. foarte mare i. acestea devenind M ± cu Se g se te cu algoritmul Ford -Fulkerson fluxul N. Demonstra ie Prin înmul irea tuturor acestor capacit i cu cel mai mic multiplu comun al numito rilor se ob ine o re ea cu toate capacit ile numere naturale. Pasul 3. În final. Observa ia 1. Pasul 4. În cazul în care rutelor li se asociaz i costuri unitare de parcurgere. valorile fluxului pe arce fiind limitate inferior de capacit ile acestora. Teorema de mai jos d o condi ie suficient pentru ca algoritmul s se termine într -un num r finit de pa i: Teorem Dac toate capacit ile rutelor re elei sunt numere ra ionale atunci algoritmul lui Ford -Fulkerson are un num r finit de pa i. la fiecare itera ie cantitatea ad ugat ( va fi num r natural i cum valoarea fluxului maxim este m rginit de capacitatea t ieturii minime C min. în aceast re ea Fluxul de valoare minim în re eaua ini ial va avea valorile N' = M ± N c d= u Observa ia 4. algoritmul având o infinitate de pa i. se poate pune problema: g sirii capacit ilor minime ale arcelor cu care se poate asigura transportarea întregii cantit i de la surse la destina ii fluxului minim(maxim) într -o re ea în care capacit ile rutelor sunt limitate atât superior cât i inferior. Aceast valoare poate fi îns . care este de asemenea num r natural. Se terge marcajul i se reia algoritmul de la pasul 4. putem c uta fluxul maxim de cost minim. algoritmul nu va da solu ia în timp util. 128 .

care consum timp i resurse. ne intereseaz . tunel. opera ii (activit i) ale acestuia. etc). subprocese. pod. cele temporale. interdependen e între opera ii i resurs a proiectului. odat început . a c ror realizare permite atingerea scopului propus. Dintre intercondi ion rile (interdependen ele) dintre activit i. Pentru a putea concretiza defini ia de mai sus. Acest interval poate fi egal i cu zero. numite rela ii de preceden . Vom presupune în continuare c activit ile au urm toarele propriet i:  fiecare activitate este indivizibil (nu se mai descompune în subactivit i).  un ansamblu de activit i (subac iuni. Acest interval poate fi chiar mai mare decât durata activit ii A.  o activitate. caz în care spunem c activitatea A precede direct activitatea B. prin care se ob ine un produs material (de exemplu construc ia unei cl diri. o alegere a variantelor optime de execu ie i un control continuu al evolu iei sale. caz în care avem de fapt o dependen de tipul "terminare ± început". un subproces precis determinat. Pentru a permite o analiz am nun it a desf ur rii lui.  un proces tehnologic prin care se precizeaz intercondi ion rilor între activit i. 129 . Acest tip este frecvent întâlnit i spunem c o activitate A precede activitatea B printr-o interdependen de tip "început ± început" dac activitatea B nu poate începe decât dup un interval de timp tAB de la începerea activit ii A.  fiecare activitate are o durat cunoscut .  proiecte organizatorice al c ror scop este de a ob ine un rezultat de natur informa ional sau organizatoric (de exemplu un proiect de cercetare tiin ific ). nu mai poate fi întrerupt . corelate logic i tehnologic. de tip "terminare ± început". trebuie s descompunem proiectul în p r i componente la un nivel care s permit tratarea unitar a fiec rei p r i i stabilirea conexiunilor între acestea. interesând în special ordinea de execu ie a acestora. Acest tip este cel mai frecvent întâlnit i spunem c o activitate A precede activitatea B printr-o interdependen de tip "terminare ± început" dac activitatea B nu poate începe decât dup un interval de timp tAB de la terminarea activit ii A. Aceste componente se numesc opera ii sau activit i. în special. astfel ca interdependen ele dintre ele s fie respectate în cadrul resurselor disponibile i durata total de execu ie a acestuia s fie minim .Bazele cercet rii opera ionale TEORIA ORDONAN RII O problem de ordonan are const în stabilirea unei ordini de efectuare a opera iilor (activit ilor) unui proiect. Proiectele pot fi clasificate dup natura lor în:  proiecte industriale i proiecte de investi ii. O activitate este o parte distinct dintr-un proiect. Prin proiect vom în elege o ac iune de mare amploare sau un proces complex destinat atingerii unui scop bine precizat. 2. La un proiect deosebim urm toarele caracteristici:  un obiectiv. 1. care poate fi un produs. opera ii). de tip "început ± început". o cantitate de informa ii sau un rezultat de natur organizatoric . trebuie clarificate no iunile de proiect. putând chiar privi primul tip ca un caz particular al celui de-al doilea. care pot fi de trei tipuri: 1.

Deci. exist un num r enorm de program ri admisibile. la un nivel care s permit corelarea logic i tehnologic a acestora. situa ii e din practic ce necesit l rezolvarea unei probleme de ordonan are sunt foarte variate. Criteriul de optimizare nu este acela i pentru toate proiectele. pe de o parte. în c su fiind trecut o liniu . criteriul poate fi durata total minim . optimizeaz un anumit criteriu de eficien economic . intercondi ion rile între activit i i duratele acestora. fiind puse în eviden printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activit ii). s-au propus numeroase modele pentru rezolvarea lor. 1. Prin durat total de execu ie a unui proiect în elegem intervalul de timp în care se efectueaz toate activit ile acestuia. costul total minim.  durata: pentru fiecare activitate se precizeaz durata de execu ie. activit ile de start nu au activit i precedente. respectând toate interdependen ele dintre activit i. În continuare vor fi prezentate câteva dintre modelele cele mai frecvent utilizate în practic . 130 . Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe reprezentarea proiectului printr-un graf. De asemenea. Ia na tere în acest fel un tabel care con ine activit ile proiectului. La definirea listei de activit i specialistul sau speciali tii care particip la aceast opera ie folosesc experien a lor pentru a r spunde pentru fiecare activitate la întreb rile: ´ce alte activit i succed sau preced în mod necesar aceast activitate ?´. precizat prin termenele de începere ale activit ilor. adic s fac posibil stabilirea interac iunilor între p r ile componente. ´care este durata activit ii ?´. programul optim este acea desf urare a proiectului. pentru fiecare activitate. Deoarece. activitatea C este direct precedent activit ilor E i F. elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunz tor. activit ile fiind notate prin litere mari A. satisface restric iile impuse iar. care conduce la o eficien maxim . într-o anumit unitate de m sur . prin simbolurile lor.Bazele cercet rii opera ionale 3. Aceste p r i componente sunt activit ile ac iunii complexe. pe de alt parte. Spunem c o activitate A precede activitatea B printr-o interdependen de tip "terminare ± terminare" dac activitatea B nu se poate termina decât dup un interval de timp tAB de la terminarea activit ii A sau c activitatea A trebuie terminat cu cel pu in tAB unit i de timp înaintea termin rii activit ii B. Modele de analiz a drumului critic (ADC) Principiul analizei drumului critic const în divizarea unui proiect (ac iuni complexe) în p r i componente. duratele activit ilor i resursele disponibile. Activit ile A i B sunt activit ile de început ale proiectului. «. În tabelul 1 este prezentat un proiect. Durata unei activit i este o constant . Activitatea A este direct precedent activit ii C. inând seama de restric iile impuse de procesul tehnologic. a a cum se vede i din cele spuse mai sus. activit ile imediat precedente. C. B. adic acel program care. În func ie de aceste obiective. folosirea cât mai uniform a resurselor sau o sintez a acestora. de tip "terminare ± terminare". Un interes deosebit prezint programul optim.  condi ion ri: se precizeaz . Un astfel de tabel trebuie s con in cel pu in urm toarele elemente:  activit i: în aceast coloan se enumer activit ile proiectului. Pentru un proiect dat. A programa un proiect înseamn a stabili termenele de începere pentru fiecare activitate în parte. el este stabilit pentru fiecare caz în parte i define te obiectivele majore ale conducerii proiectului.

reprezentând stadii de realizare a activit ilor (adic terminarea uneia sau mai multor activit i i/sau începerea uneia sau mai multor activit i). Se ob ine o rela ie modelobiect. desf urarea ei în timp. pe care se vor trece informa iile despre activitate. Metoda CPM (Critical Path Method) Metoda CPM este un procedeu de analiz a drumului critic în care singurul parametru analizat este timpul i în reprezentarea graficului re ea se ine seama de urm toarele conven ii:  fiec rei activit i i se asociaz un segment orientat numit arc. propriet ile de succesiune temporal . un arc este limitat prin dou noduri (reprezentate prin cercule e) care simbolizeaz momentele de început i de sfâr it ale execut rii activit ii corespunz toare. Procedeul CPM se bazeaz pe existen a unei coresponden e bipartide între elementele unui proiect (activit i. 4.E E Durate 3 2 2 6 4 4 1 Exist mai multe moduri de a reprezenta un proiect printr-un graf. 131 .D. Pentru reprezentarea corect a proiectului (respectarea interdependen elor. por iunile oblice fiind la 45r. definit prin capetele sale. Nodurile grafului vor reprezenta momentele caracteristice ale proiectului. 1 2 3 4 5 6 7 Activit ile proiectului A B C D E F G Activit ile direct precedente (condi ion ri) A B B C. evenimente) i elementele unui graf (arce i noduri). 3. care pune în eviden particularit ile de o mare însemn tate practic .Bazele cercet rii opera ionale Tabelul 1 Nr.  condi ionarea a dou activit i se reprezint prin succesiunea a dou arce adiacente.  fiec rui arc i se asociaz o valoare egal cu durata activit ii pe care o reprezint . 2. activit ile vor fi reprezentate prin arce de forma: sau sau sau sau sau sau esen ial fiind por iunea orizontal . claritatea desenului etc). nu este propor ional cu lungimea activit ii. astfel fiecare activitate identificându-se printr-un arc. crt. cele mai cunoscute fiind prezentate mai jos: A. fiecare activitate se reprezint printr-un arc a c rui orientare indic . în general. lungimea fiec rui arc. cât i pentru o standardizare a reprezent rii (pentru a putea fi în eles i de altcineva decât cel care l-a desenat) în desenarea grafului se respect urm toarele reguli: 1. pentru activitate. în special.

care pot începe în acela i moment i se pot termina în acela i moment.terminare Figura 1 7. vom introduce ni te arce reprezentate prin linii duble. 5. num rul nodului de început s fie mai mic decât num rul nodului de final al activit ii.început B A tAB sau A B1 tAB B2 A1 tAB A2 B A B terminare . pentru unitatea prezent rii. se poate întâmpla s cre m un circuit f r s ne d m seama. deoarece respectarea tuturor regulilor nu se poate face doar cu arce care corespund doar activit ilor proiectului. numerotarea f cându-se în a a fel încât. pentru un proiect foarte mare graful va avea foarte multe arce. vor fi numite activit i fictive. 6. pentru urm rirea u oar a întregului graf. Dac se presupune c o activitate A este precedent activit ii B. pentru fiecare activitate. care vor fi reprezentate punctat i care. pentru reprezentarea unor dependen e de tipul "terminare ± început" în care tAB > 0. Pentru a evita acest lucru. Deoarece. în graficul re ea arcele corespunz toare activit ilor A i B vor avea urm toarea reprezentare: A tAB B sau (pentru tAB = 0) l terminare . orice activitate trebuie s aib cel pu in o activitate precedent i cel pu in una care îi succede. vom introduce o regul mai u or de respectat. în func ie de tipul de interdependen . nodurile vor fi numerotate. exceptând bineîn eles activit ile care încep din nodul ini ial al proiectului i pe cele care se termin în nodul final al proiectului. 10.început A tAB B sau început . 9. F fiind o activitate fictiv : 132 . graful are un singur nod ini ial (semnificând evenimentul "începerea proiectului") i un singur nod final (semnificând evenimentul "sfâr itul proiectului"). vor exista i arce care nu corespund nici unei activit i. de i exist activit i care se execut în paralel. 11. având semnifica ia unor a tept ri (în acest interval se "consum " doar timp. nu i resurse) i care vor fi numite activit i de a teptare. altfel desenul care rezult nu mai e graf. în graf nu sunt admise circuite (existen a unuia ar însemna c orice activitate a acestuia ar fi precedent ei însu i). ele neconsumând resurse i având durata 0. care o implic pe cea dinainte: 8. care corespund intervalului tAB.Bazele cercet rii opera ionale Lungimea i înclinarea arcului au în vedere numai considerente grafice. este interzis ca cele dou arce corespunz toare s aib ambele extremit i comune. În desenul de mai jos se arat care este reprezentarea corect .

nu trebuie introduse dependen e nereale (neprev zute în tabelul de condi ion ri). pentru a nu complica excesiv desenul. a activit ii D de activitatea B. Reprezentarea corect este: C A B Figura 4 D 13. pe cât posibil. inexistent în tabel.B D A atunci reprezentarea: A C A B F sau corect B A F B Figura 3 D este incorect .Bazele cercet rii opera ionale A B incorect Figura 2 12. num rul minim de activit i fictive. De exemplu acela i efect ca în figura 4 putea fi ob inut i prin reprezentarea: A C B Figura 5 133 D . Astfel. dac în tabelul de condi ion ri vom avea situa ia: Tabelul 2 Activitate direct precedent Activitate (condi ion ri) A B C A. s se foloseasc . deoarece introduce condi ionarea.

logic. Deoarece graful nu are circuite i are un singur punct ini ial i unul 134 . decât dup ce s-au terminat activit ile A i B.Bazele cercet rii opera ionale dar am fi folosit o activitate fictiv în plus. în reprezentarea activit ilor pe arce. De asemenea execu ia unei activit i poate depinde de terminarea mai multor activit i direct precedente. reprezentarea în graful-re ea va avea forma din figura 5 (a). prin graful-re ea din figura 6. Cum exist un num r finit de drumuri. numerotat secven ial. de exemplu A precede B i A precede C. adic durata drumului de lungime maxim . Este evident c durata minim de execu ie a proiectului este cel mai mic interval de timp în care pot fi efectuate toate succesiunile de activit i din proiect. determinarea intervalelor de timp în care poate avea loc fiecare din even imentele reprezentate prin noduri i determinarea intervalelor de timp în care pot fi plasate activit ile. activitatea E prin (3. mul imea lungimilor acestora este finit i cel mai mic minorant al ei este maximul acesteia. activitatea C nu poate începe. inutil . De exemplu. O succesiune de activit i corespunde unui drum în graf i deci. Arcele B i C simbolizeaz dou activit i care nu pot începe decât dup ce s-a terminat activitatea A.5). astfel încât s se respecte toate condi ion rile i s ob inem timpul minim de execu ie al proiectului. În aceast situa ie. durata minim de execu ie a proiectului este cel mai mic minorant al lungimilor tuturor drumurilor din graf. G 2 C 5 D 6 F B (b) A C Analiza proiectului Analiza proiectului const în determinarea duratei minime a proiectului. B A C (a) Figura 6 Proiectul dat prin tabelul 1. Activit ile B i C pot fi executate simultan. Dac dou sau mai multe activit i au aceea i activitate direct precedent . de exemplu A precede C i B precede C ca în figura 5 (b). A 1 B 3 E 4 Figura 7 Numerotarea nodurilor permite s identific m fiecare activitate prin perechea de noduri (de început i sfâr it).4) etc. activitatea D se identific prin perechea (3. poate fi modelat.

este evident c cele mai lungi drumuri vor fi cele dintre nodul ini ial i cel final. Avem deci de g sit drumul de lungime maxim dintr-un graf f r circuite.j). Conform acestui algoritm.Bazele cercet rii opera ionale singur final. pe care îl vom nota cu t m = dmax(1. se calculeaz pentru fiecare nod al grafului: A. Acest termen reprezint momentul cel mai devreme posibil de terminare a tuturor activit ilor care converg în nodul j i este egal cu valoarea maxim a drumurilor dintre evenimentul ini ial 1 i evenimentul j. j conform algoritmului lui Ford în grafuri G = (X. Termenul cel mai devreme (numit i termenul minimal) a evenimentului j. Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului j. se calculeaz astfel: t m = max t im  d ij j . caz în care se poate aplica algoritmul lui Ford simplificat.+) f r circuite.

j + .i.

în acest caz. termenul de realizare cel mai devreme al unui eveniment oarecare j va fi dat de formula: 0 ± t m = ¯ max t m  d j ij ± j + i . pentru evenimentul ini ial 1 i. f r a restrânge generalitatea. c t1 = 0. 1 je n Vom presupune. .

i. ° .

1 j!1 je n Aceast formul permite calculul termenelor pentru evenimente.n) ± dmax(i. Conform celor de mai sus. Acest termen se noteaz cu t i = dmax(1. B. de asemenea. Termenul cel mai târziu de realizare a evenimentului i. este dat de formula: n T ± t i = ¯ min t  d ij ± j + j . Acest termen (numit i termen maximal) reprezint momentul cel mai târziu posibil de începere a activit ilor care pleac din nodul i astfel încât toate succesiunile de activit i dintre acest nod i nodul final s mai poat fi efectuate pân la termenul final de realizare al proiectului i este egal cu diferen a între durata minim de realizare a proiectului i durata drumului de lungime maxim dintre evenimentul i i n. Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului i el nu mai poate fi dep it.n).n) = t m ). algoritmul lui Ford simplificat. Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate duratele drumurilor de la nodul final spre nodul ini ial i apoi sc zute din durata minim a proiectului. prin parcurgerea grafuluire ea în sens-înainte (parcursul înainte) i durata minim de execu ie a proiectului va fi termenul cel mai devreme de realizare al nodului final al grafului. termenul cel mai târziu de realizare a unui eveniment. cu respectarea duratei minime a proiectului (notat T= dmax(1. calcul care va fi f cut aplicând. dep irea lui însemnând doar o proast organizare a lucrului.

t j ] se nume te intervalul de fluctua ie al evenimentului j.i. ° Intervalul [ t m . Acest interval îl putem defini ca pe o rezerv de timp R(j) a evenimentului j: R(j) = t M ± t m j j w x v w w . f r a periclita durata total a întregului proiect. Evenimentul j j se poate plasa în orice moment al acestui interval de fluctua ie.

1e i j!1 n w 135 .

pentru c orice j j întârziere va duce la prelungirea duratei întregului proiect. t m + d35. 2 + 6. în partea inferioar -stânga termenul cel mai devreme de realizare t m i în partea j inferioar -dreapta termenul cel mai târziu de realizare t M . 8 + 4) = 12 6 4 136 .Bazele cercet rii opera ionale Dac R(j) = 0 evenimentul j trebuie s aib loc la termenul fixat t M = t m . pentru proiectul dat de tabelul 1. Exemplu: Vom ar ta în continuare modul cum se calculeaz aceste termene. 6 + 0) = 8 2 3 4 m t m = max ( t m + d46. Pentru o bun organizare a datelor vom reprezenta fiecare eveniment al proiectului printr-un cerc divizat în trei p r i (vezi figura 7). j i tm j tM j Figura 8 În figura 8 a fost desenat graful asociat proiectului. A 3 2 3 6 C 2 5 8 8 F 4 1 0 0 D 6 6 12 12 B 2 3 2 2 E 4 Figura 9 4 6 8 G 1 Primul eveniment se consider a avea loc la momentul t1 = 0. t m + d45) = max (3 + 2. în care vom trece în partea de sus num rul evenimentului i. Calculul termenelor minimale porne te de la primul eveniment. având în vedere c se poate calcula termenul cel mai devreme al unui eveniment numai dac acesta a fost calculat pentru toate evenimentele precedente: m t1 = 0 m t m = max ( t 1 + d 12) = max (0 + 3) = 3 2 m t m = max ( t 1 + d13) = max (0.2) = 2 3 t m = max ( t m + d34) = max (2 + 4) = 6 4 3 m t 5 = max ( t m + d25. t 5 + d56) = max (6 + 1.

Momentul (termenul maxim) de începere cel mai târziu a activit ii (i. momentul maxim de începere: t î (i.j).j) = t tM (i.Bazele cercet rii opera ionale Calculul termenelor maximale se face considerând durata minim a proiectului T = 12. t 4 ± d34) = min (8 ± 6.j) este definit de termenul cel mai târziu de realizare a evenimentului j: t t (i. urm toarele repere de timp: a) Rezerva total de timp (Rt) a unei activit i (i. În acest scop vom calcula. momentul minim de terminare: t m (i. momentul î t minim de începere: t m (i.j) = t m (i.dij Aceste momente spun doar în ce interval poate fi situat o activitate. Momentul (termenul maxim) de terminare cel mai târziu a activit ii (i.j) . Momentul (termenul minim) de terminare cel mai devreme a activit ii (i.j). momentul minim de începere este evident termenul cel mai devreme de realizare al evenimentului i: î t m (i. ca fiind diferen a dintre termenul cel mai târziu de terminare i termenul cel mai devreme de terminare: t î Rt(i. t 5 .j) = t m i 2. dar nu spun care este diferen a între o plasare posibil sau alta. începând de la ultimul nod. pentru fiecare activitate (i. t 3 ± d13) = min (6 ± 3.j) + dij 3. Deoarece o activitate nu poate începe decât dup ce se termin toate cele precedente.j).j) i momentul maxim de terminare: t t (i. 8 ± 4) = 2 t 2 = min ( t 5 ± d25 ) = min (8 ± 2) = 6 t 1 = min ( t 2 ± d12.d45) = min (12 ± 1.j).j) = t tM ± t m = t tM ± t m ± dij = t M ± t im ± dij j 137 y z y y y z y y y y y y y y y y y y . pentru fiecare activitate (i. având în vedere c se poate calcula termenul cel mai târziu al unui eveniment numai dac acesta a fost calculat pentru toate evenimentele succesoare.j) este egal cu diferen a dintre termenul cel mai târziu de terminare i durata activit ii: t îM (i. 8 ± 0) = 8 t 3 = min ( t 5 ± d35. Momentul (termenul minim) de începere cel mai devreme a activit ii ( i.j).j) = t j 4.j) . 2 ± 2) = 0 Urm toarea etap în analiza proiectului const în aflarea termenelor între care trebuie s se efectueze activit ile.j) este egal cu suma dintre termenul cel mai devreme de începere i durata activit ii: t î t m (i. 1.j). Pentru aceasta se ia t 6 = 12 i se calculeaz : t 5 = min ( t 6 ± d56) = min (12 ± 4) = 8 t 4 = min ( t 6 ± d46. calculându-se în acest sens.

Dac Ri(i. Drumul (drumurile) a c rui lungime este egal cu durata minim de execu ie a proiectului se nume te drum critic.j) = t j ± t m j pentru o activitate (i. t m = t M .j) reprezint intervalul de timp ca parte a rezervei totale de timp. este egal cu fluctua ia evenimentului final j al activit ii. ea reprezint timpul maxim cu care se poate amâna (sau se poate m ri durata activit ii) astfel încât s nu perturbe fluctua ia evenimentelor de la extremit ilor activit ii. b) Rezerva liber de timp (Rl) a unei activit i (i. Cu cât acestea sunt mai mici cu atât programul este mai rigid. nici din cele ale celor ce o succed.j) = R l(i. c) Rezerva independent de timp (Rs) a unei activit i (i. Rezerva independent de timp arat intervalul în care poate fi plasat o activitate f r a consuma nici din rezervele de timp ale activit ilor ce o preced.j) reprezint timpul maxim cu care se poate amâna sau se poate m ri durata activit ii.j) e 0 atunci activitatea (i.j) .j) exist dac Ri(i.j) nu are rezerv independent de timp.j) = t iM ± t m i este egal cu fluctua ia evenimentului i (cu care începe activitatea). O activitate critic (i. pentru o activitate critic . t m ± t im = dij j j j De aici rezult c .j) = t m ± t iM ± dij j Rezerva independent de timp a unei activit i (i.j) = t m ± t m ± dij j i Diferen a între rezerva total i rezerva liber : Rt(i. Intervalele de fluctua ie pentru evenimente i rezervele libere de timp pentru activit i caracterizeaz elasticitatea unui program de ordonan are. Este clar c orice amânare a unei activit i a acestuia duce la lungirea duratei de execu ie a proiectului.j) > 0 i dac exist .Rl(i.j) ± Ri(i. f r dep irea termenului final de execu ie al proiectului.Bazele cercet rii opera ionale Rezerva total de timp a unei activit i (i.j): Rl(i. se nume te activitate critic . De aici rezult c rezerva liber a unei activit i (i. avem: Rt(i.j) = R i(i. orice activitate care nu dispune de rezerv de timp.j). Diferen a între rezerva liber i rezerva independent : Rl(i. Activit ile de pe drumul critic i prin extensie.j): Ri(i.j) = 0 138 { . deci nici una din aceste activit i nu dispune de rezerv de timp.j) este caracterizat prin: t im = t iM . cu care o activitate se poate amâna (sau se poate m ri durata activit ii) f r a perturba termenul cel mai devreme de realizare al termenului final j (adic f r a consuma din rezervele de timp ale activit ilor care o succed).

2) 3 0 3 3 6 3 0 0 B = (1. nici o activitate nedispunând de rezerv independent de timp.6) C.  eviden ierea activit ilor critice. r mân înc destule variante de desenare astfel încât dou reprezent ri ale aceluia i proiect f cute de doi indivizi pot s nu semene aproape deloc. în ceea ce prive te stadiul realiz rii acestora.  explicitarea leg turilor logice i tehnologice dintre activit i. dup criteriul costului. Dezavantajele acestei metode sunt în principal:  greutatea desen rii grafului.D.  din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie chiar dac toate condi ion rile ar fi de tipul "terminare ± început" cu preceden direct . ele trebuind s fie realizate la datele calculate. Examinarea reperelor de timp permite cunoa terea posibilit ilor pe care le are un management de program de a interveni la timp pentru executarea la termenele calculate a tuturor activit ilor unui proiect dat. Celelalte activit i pot fi amânate cu rezervele lor de timp. pentru a nu dep i termenul de finalizare al proiectului. dar ele servesc i pentru evaluarea stadiului de realizare al proiectului. fiind foarte greu de reprezentat exact toate condi ion rile din proiect. verificând dac termenele de realizare pentru fiecare eveniment se afl în intervalul de fluctua ie.6) E 1 6 7 11 12 5 5 0 Conform tabelului 3 proiectul este foarte rigid. decât de evenimente.5) B 4 2 6 4 8 2 0 0 F = (4. dar consumarea acestora face ca proiectul s devin rigid. Pentru activit ile proiectului analizat mai sus.4) B 6 2 8 2 8 0 0 0 E = (3. termenele activit ilor i rezervele de timp sunt date în tabelul de mai jos: Tabelul 3 î t î t Activit i Cond.3) 2 0 2 0 2 0 0 0 C = (2.  pe timpul desf ur rii proiectului permite un control permanent al execu iei acestuia.E 4 8 12 8 12 0 0 0 G = (5. care dispun de rezerve de timp. Printre avantajele metodei CP ( i în general ale analizei drumului critic) eviden iem:  determinarea cu anticipa ie a duratei de execu ie a proiectelor complexe. Durata proiectului calculat prin aceast metod nu poate fi redus prin mic orarea rezervelor. Aceste activit i nu dispun de rezerv de timp. încercarea de a forma graful în condi iile existen ei i a celorlalte tipuri de interdependen e ducând foarte repede la un desen extrem de înc rcat i greu de folosit. deci trebuie s înceap i s se termine exact la termenele calculate.  ofer posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui proiect.  permite efectuarea de actualiz ri periodice f r a reface graful. În practic este nevoie de mai multe ori s ne interes m de activit i. 139 | | .  reprezint o metod operativ i ra ional care permite programarea în timp a activit ilor inând seama de resurse.  eviden ierea activit ilor necritice. În primul rând intereseaz activit ile critice (cele situate de-a lungul drumului critic).4) A 2 3 5 6 8 3 3 0 D = (3. Durate t m Rt Rl Ri t t tm A = (1.Bazele cercet rii opera ionale Termenele calculate pentru evenimente sunt utile în primul rând pentru calculul termenelor pentru activit i. în condi iile în care acestea sunt foarte complicate iar desenul trebuie s fie destul de simplu i clar încât s fie inteligibil i deci util.  chiar dac se respect toate regulile de construire a grafului.

 condi ionarea (succesiunea) a dou activit i se reprezint printr-un arc. A tAB B Fig.  fiec rui nod i se asociaz o valoare dat de durata activit ii pe care o reprezint . ceea ce înseamn c activitatea B poate începe dup ce s-au scurs tAB unit i de timp de la terminarea activit ii A.B) are el însu i o durat tAB u 0. ca i în metoda CPM. orientat de la o activitate la alta. diferen a constând în felul în care se construie te graful re ea:  fiec rei activit i A i se asociaz un nod A. În general. A tAB Fig. nu toate leg turile "terminare . 3) Leg tura "terminare ± terminare" poate fi. Metoda MPM (Metro Poten ial Method) Metoda poten ialelor sau MPM este un procedeu de analiz a drumului critic care încearc s dep easc neajunsurile metodei CPM. Aceast A tAB B B Fig.Bazele cercet rii opera ionale B. 10 Activitatea B începe dup ce s-a terminat activitatea A. în care. se analizeaz parametrul timp. 11. Dac tAB = 0 activit ile pot începe în acela i timp. 12 140 . cele mai multe având durata tAB = 0.început" au durat . Putem considera c arcul (A.început" se reprezint grafic în fig. 10. Cele trei tipuri de preceden se vor reprezenta astfel: 1) Leg tura "terminare . utilizat pentru a indica simultaneitatea execut rii a dou activit i prin punctul de terminare (fig. Aceasta este reprezentat în fig. 12). 2) Leg tura "început-început" poate fi utilizat pentru a ar ta simultaneitatea execut rii a dou activit i prin puncte de început. de asemenea. 11 Activitatea B poate începe cu cel pu in tAB unit i de timp dup începerea activit ii A. Reprezentarea activitate ± nod permite ca între activit ile unui proiect s avem mai multe tipuri de leg turi de preceden .  fiec rui arc dintre dou activit i A i B i se asociaz un num r reprezentând valoarea tAB.

necesare în cazul în care exist mai multe activit i care nu sunt condi ionate de nici o activitate a proiectului (acestea devenind toate noduri ini iale ale proiectului. Vom numi activitate de baz orice activitate folosit ca baz de referin . de i trebuie s fie un singur nod ini ial) sau. Tabelul 4 Activit i Dependen e E A s B D Fig. Între un graf re ea în reprezentarea activitate ± nod i un graf re ea în reprezentarea activitate ± arc se pot defini urm toarele coresponden e (vezi figura 14): MPM tAB = 0 A CPM B A B  A tAB > 0 B  A tAB B A  tAB A A1 tAB A2 B B tAB  A B1 tAB B2 B Figura 14 141 .D E. Proiectului dat prin tabelul 2 îi corespunde în reprezentarea activitate nod graful-re ea din figura 13. fa de care este format timpul de a teptare. eventual cu excep ia unei activit i de începere i/sau a unei activit i de terminare a proiectului. Durata de a teptare tAB se raporteaz la activitatea de baz .F Graficul re ea în reprezentarea activitate ± nod nu con ine activit i fictive. analog.Bazele cercet rii opera ionale leg tur arat c activitatea A este terminat cu cel pu in tAB unit i de timp înaintea termin rii activit ii B. 13 C F H t G A B C D E F G H A B C C F. în cazul în care sunt mai multe activit i care nu au nici o activitate succesoare. În figura 11 activitatea de baz este A iar în figura 12 activitatea de baz este B.

«  centru ± jos: durata activit ii: d(i). A. « î î  stânga ± sus: termenul cel mai devreme al începerii activit ii: t m . care vor fi completate astfel:  centru ± sus: num rul sau simbolul activit ii: i.Bazele cercet rii opera ionale Calculul termenelor i rezervelor Calcularea termenelor în reprezentarea activitate ± nod este asem n toare cu cea din reprezentarea activitate ± arc. d(A). În aceast reprezentare un nod al grafului se reprezint printr -un dreptunghi compartimentat în ase p r i.

i . t m .

« t t  dreapta ± sus: termenul cel mai devreme al termin rii activit ii: t m .A .

t m .i .

«  stânga ± jos: termenul cel mai târziu al începerii activit ii: t îM .A .

i . t îM .

A . «  dreapta ± jos: termenul cel mai târziu al termin rii activit ii: t tM .

i . t tM .

t îm t îM i d(i) t tm t îm t îM A d(A) t tm t tM t tM Figura 15 Ne vom referi în continuare la cazul a dou activit i A i B. Termenul cel mai devreme al începerii activit ii B. Pentru u urin a calculului vom urm ri figurile 16 i 17. considerând cele trei tipuri de rela ii între activit i.A . « Aceste elemente pot fi urm rite în figura 15. conform figurii 16 va fi dat de formula: daca B este o activitate de început t ± t m . î tm A t tm tAB t îM d(A) î tm t tm t tM A tAB tAB î tm B d(B) t tm t îM d(A) t tM î tm t îM t tM A t tm t îM d(A) t tM Figura 16 1.

A  t AB terminare .început ± î t m .

B ! ¯ ±î max t .

început ±A ¯ m t ±m .A  t AB început .

A  t AB  d .

B terminare .terminare t ± ° ° 0 } } 142 .

2. Termenul cel mai devreme al termin rii activit ii B este egal cu suma dintre termenul cel mai devreme al începerii activit ii B i durata sa: t tm .Bazele cercet rii opera ionale unde activitatea A este precedent activit ii B i t AB este o durat de a teptare u 0.

B = t îm .

B + d(B) 3. Termenul cel mai târziu de terminare a activit ii A. conform figurii 17 va fi dat de formula: T daca A este o activitate final a ± t îM .

început ± t t M .B  t AB terminare .

A ! ¯ ±î min t .

B  t AB  d .

A început .terminare ± ±M .început ±B ¯ M tt terminare .

4. Termenul cel mai târziu de începere al activit ii A este egal cu diferen a dintre termenul cel mai târziu de terminare al activit ii A i durata sa: t î .B  t AB ° ° unde activitatea A este direct precedent activit ii B i tAB este o durat de a teptare u 0.

A = t t .

A ± d(A) tAB t îm t îM d(B) î tm t tm A tAB tAB î tm t tm t îM d(A) t tM t îM d(B) Figura 17 Pentru fiecare activitate vom defini urm toarele rezerve de timp: a) Rezerva total de timp (Rt) a unei activit i A: Rt(A) = t t .

A ± t tm .

A = t t .

A ± t î .

A ± d(A) b) Rezerva liber de timp (Rl) a unei activit i A: Rl(A) = max t îm .

B  t îm .

A  d .

A B .

143 € €   ~ € ~ B t tm t tM î tm B t tm t îM d(B) t tM B t tM . unde activitatea A este direct precedent activit ii B.

cum ar fi:      graful proiect rii. mai multe grafuri pentru lucr ri de construc ii-montaj (câte unul pentru fiecare hal sau cl dire) etc. unul sau mai multe grafuri pentru lucr ri de drumuri. Dac graful sumar care se întocme te pentru orientarea general a echipei de conducere a ac iunii (s -l numim graf director) este totdeauna necesar. sunt tot atât de necesare grafurilor detaliate.).D. mai multe grafuri pentru lucr ri de re ele (ap . dac ne referim de exemplul la un proiect de construc ii. numite obiective sau obiecte.Bazele cercet rii opera ionale Modul cum se calculeaz termenele i rezervele de timp pentru activit ile unui proiect prin metoda MPM este pus în eviden de exemplul dat prin tabelul 1 i reprezentat în figura 18. Astfel. În general grafurile detaliate se fac pe p r i din ac iunea complex . când se face trecerea la conducerea de am nunt. electrice etc. 144 . A 3 C 2 D 6 E 4 0 3 0 0 s 0 0 0 0 0 3 6 3 6 2 5 8 8 8 6 8 8 8 6 11 F 4 12 12 12 12 t 0 12 12 B 2 2 2 2 2 4 G 1 7 12 Figura 18 Din acest graf re ea se formeaz activit ile proiectului: Activit i A B C D E F G Cond. de speciali tii disponibili etc. graful corespunz tor întregului proiect poate fi divizat în grafuri pe obiect. graful organiz rii antierului. Grafuri ADC integrate i condensate În practica managementului ac iunilor economice complexe prim metodele ADC. A B B C. de timpul avut la dispozi ie pentru elaborarea grafurilor. canal abur. nivelul de detaliere în activit i a proiectelor depinde de scopul urm rit (coordonare de ansamblu sau conducere de detaliu).E E Durate 3 2 2 6 4 4 1 tabelul 5 cu termenele i rezervele de timp pentru Tabelul 5 Rt Rl 3 0 0 0 3 3 0 0 2 0 0 0 5 5 î tm t tm t îM t tM 0 0 3 2 2 8 6 3 2 5 8 6 12 7 3 0 6 2 4 8 11 6 2 8 8 8 12 12 2.

se g se te drumul critic în graful integrat i se recalculeaz termenele activit ilor întregului graf. acesta fiind nodul (activitatea) ini ial al grafului integrat.. Presupunem de asemenea c fiecare din grafuri are o num r toare proprie a evenimentelor. de care se vor lega toate nodurile (activit ile) finale ale grafelor specificate. Dac la nivelul conducerii operative intereseaz construirea i urm rirea grafurilor pe obiecte. P2... În continuare vom ar ta cum se ob ine graful integrat al mai multor grafuri pe obiect.. În acest scop. Pasul 2. Acesta.. se introduce un alt nod suplimentar fictiv F (activitate fictiv ). Pasul 4. atunci integrarea acestora ar avea reprezentarea din figura de mai jos: E A s B I 0 3 0 0 s 0 0 0 A 3 3 6 3 6 2 2 2 4 C 2 D 6 E 4 5 8 8 8 6 8 8 8 F 12 12 C F H t G F D 4 0 0 B 2 2 2 6 G 7 11 1 12 12 t 12 12 0 12 Am reprezentat cu linii groase drumurile critice din cele dou grafuri i cu linii du blate condi ion rile dintre activit i din grafuri diferite. Pasul 5. difer de 145 . care constituie graful integrat.. Pasul 1. acesta fiind nodul (activitatea) final al grafului integrat. prin activit i fictive (s ge i). se reprezint prin activit i fictive (în reprezentarea activitate-arc) sau s ge i (în reprezentarea activitate-nod) toate condi ion rile logice i tehnologice existente între activit i din proiecte diferite. se introduce un nod suplimentar fictiv I (activitate fictiv ) care va fi legat la toate nodurile (activit ile) ini iale ale grafurilor P1. la nivelul coordon rii întregii ac iuni va fi necesar cunoa terea drumului critic pentru graful integrat. De exemplu. Pasul 3. .Bazele cercet rii opera ionale Grafurile pe obiect au individualitatea lor i se trateaz ca entit i de programare distincte. trebuie gândit coordonarea lor în cadrul ac iunii complexe din care fac parte. P2. P n prin activit i fictive (s ge i). cunoscut . Fie P1. dup întocmirea separat a grafurilor pe obiect apare necesitatea asambl rii lor într-un tot. în acela i timp îns . dac grafurilele din figurile 13 i 18 ar fi grafurile obiect ale unui proiect complex. de regul . deci determinarea drumului critic pentru fiecare graf în parte. se deseneaz cele n grafuri al turat.Pn mai multe grafuri ADC pe obiect i presupunem c între activit ile diferitelor grafe exist condi ion ri logice i tehnologice..

o simplificare considerabil . ceea ce dep e te de multe ori posibilitatea de a le calcula i urm ri. prin leg turile integrate s nu apar circuite). adic nelegate de alte activit i precedente sau succesoare. num rul activit ilor care rezult prin integrarea mai multor grafuri pe obiect este considerabil. rolul de a permite desenarea grafurilor cu foarte multe activit i. Acestea au. cu ajutorul arcelor care intr în nodurile de conexiune. condensarea poate face ca num rul activit ilor p strate s reprezinte 10-20% din totalul celor din graful integrat. ce se reprezint pe câte o foaie. În cazul grafurilor mari i foarte mari. Graful integrat trebuie s respecte toate condi iile de construc ie enumerate (de exemplu. prin împ r irea unui astfel de graf în mai multe componente. p strându-i în acela i timp principalele caracteristici. Leg tura dintre diferitele grafuri care alc tuiesc graful integrat se poate eviden ia cu ajutorul a a-numitelor noduri de conexiune. c) în graful condensat se vor reprezenta toate activit ile considerate deosebit de importante i care trebuie explicitate. 146 . d) din restul activit ilor nu se reprezint decât activit i sau grupe de activit i strict necesare pentru a nu l sa activit i sau noduri "în aer". care nu încap pe a singur foaie de hârtie. leg tura dintre ele f cânduse prin nodurile de conexiune. Cu atât mai pu in ar fi posibil cuprinderea sintetic a unui asemenea graf la nivelul conducerii întregii ac iuni. inând seama. În foarte multe cazuri din practic . Un exemplu este dat în desenul de mai jos. ceea ce reprezint . evident. b) el va cuprinde de asemenea toate activit ile i nodurile de pe drumul critic al grafului integrat. Aceast opera ie poart numele de condensare iar rezultatul aplic rii acesteia asupra unui graf se nume te graf condensat. în care nodurile de conexiune au fost desenate prin puncte negre Fiecare graf se poate calcula independent. Pentru aceste motive a fost necesar g sirea unui mijloc de a reduce graful integrat. putând ajunge la zeci de mii. de influen a termenelor din cel lalt graf. chiar cu ajutorul calculatoarelor puternice. Condensarea se face dup urm toarele reguli: a) graful condensat va con ine în mod obligatoriu nodurile de început i de sfâr it ale grafului i ale fiec ruia din grafurile pe obiect componente.Bazele cercet rii opera ionale fiecare din drumurile critice ale grafelor componente i de aceea trebuie calculat separat. atât la calculul termenelor minime cât i la cel al termenelor maxime. în primul rând.

Tehnica de actualizare a grafurilor poate fi descris succint astfel:  la data actualiz rii se examineaz care activit i sunt terminate. din cadrul unei ac iuni complexe. se situeaz între o limit inferioar dmin i una superioar dmax (dmin e dA e dmax). periodic. existând totu i o durat minim posibil Tmin i una maxim T max acceptabil . Optimiz ri cost-durat Estimarea duratelor ac iunilor complexe (problema ADC/TIMP) prin metodele expuse mai înainte. odat cu reevaluarea datelor. în func ie de preg tirea celor care efectueaz lucrarea. valabil când la momentul Ta al actualiz rii. nu sunt necesare m suri speciale. Vom numi durat normal de execu ie a activit ii durata care corespunde 147 . fie durata sa Dca. durata lucr rii are numeroase implica ii asupra costului.  se trece la recalcularea noilor termene considerând duratele activit ilor executate ca având durate nule. se stabilesc noile condi ion ri.  se calculeaz noul drum critic. dimpotriv . este evident c m rimea costului activit ii (cA) depinde de durata de execu ie a acesteia: cA = f(dA). care sunt în curs de execu ie i care sunt înc neîncepute. sunt numeroase cazurile când estim rile ini iale de durat ale activit ilor nu pot fi respectate. procedeul de actualizare a grafelor r mâne foarte operativ. nu este nici pe departe singurul aspect care poate fi urm rit cu ajutorul acestor metode. Aceast activitate poart numele de actualizare a grafurilor iar noul graf se nume te graf actualizat. succesiunile i condi ion rile dintre activit ile neexecutate nu se modific . în scopul punerii în eviden a eventualelor întârzieri i a lu rii m surilor de recuperare a acestora. Apare astfel necesitatea ca. Actualizarea grafurilor ADC În practica realiz rii ac iunilor complexe. s se examineze modul cum se realizeaz termenele calculate. Când apar astfel de modific ri. de oportunit ile momentului etc. În cele ce urmeaz vom prezenta succint aceast problem . care necesit de fiecare dat refacerea integral a graficului. Cu aceast ocazie se reestimeaz duratele ac iunilor în curs de execu ie precum i cele neîncepute. O alt problem în care pot fi utilizate instrumentele ADC sunt cele de analiz a costului execu iei ac iunilor complexe. Costurile unei activit i Vom considera c o activitate oarecare A. din punct de vedere tehnologic. astfel de situa ii sunt relativ rare. drept pentru care prezint un deosebit interes determinarea acelei durate de execu ie. Dac momentul în care se face actualizarea este Ta. Întrucât. deoarece lucrarea se va încadra în termenul stabilit. Evident. noua estimare a duratei proiectului va fi Da = Ta + Dca. Dac . durata de execu ie a unei ac iuni complexe poate varia. se poate efectua cu o durat dA care. Tehnica de actualizare descris mai sus este. iar pentru restul activit ilor duratele reestimate. în execu ie a acesteia. prin supliment ri sau redistribuiri de resurse. evident. c reia îi corespunde costul minim. Dac aceast nou durat este egal sau mai mic decât cea ini ial (D). de tehnologia folosit . operând modific rile respective în graful ref cut.Bazele cercet rii opera ionale 3. 4. De asemenea. Da > D se vor lua m suri de scurtare a lui Dca. îns . intermediare lui Tmin i Tmax. func ie de durata de Este evident c . de i reprezint o problem deosebit de important din punct de vedere economic. incomparabil mai simplu decât reactualizarea grafelor tip Gantt.

concav sau chiar discret ). salariile personalului tehnic-administrativ. manoperei etc. alte cheltuieli de regie. cu una din formulele: c(dA) = cmin + cu™ (dA ± dmin ) sau c(dA) = cmax ± cu™ (dmax ± dA) Costul total al ac iunilor complexe În general. cu beneficiile corespunz toare. neliniar . func ie de durata de execu ie a investi iei.  costuri indirecte (CI) . dar activitatea se va termina mai repede. Dintre aceste costuri. în general. ca în figura de mai jos: cA cmax cmin dmin dmax dA Din ipoteza liniarit ii costului rezult c . În figura de mai jos se reprezint forma gene ral a graficului func iilor C D.). iar ultimele dou reprezint cheltuieli globale ale proiectului i depind doar de durata total a proiectului. depind de durata de execu ie a fiec rei activit i i vor face obiectul analizei cost -durat . rezult c graficul lui cA = f(dA) este o dreapt . inând cont de toate acestea. astfel încât durata normal va fi i durata maxim acceptabil de execu ie dmax. C IF. S-a observat de asemenea c . El se c alculeaz cu c max  c min i cu ajutorul lui se poate calcula foarte u or costul oric rei formula evident : cu = d max  d min durate intermediare lui dmin i dmax. îns ea poate fi aproximat cu o func ie liniar . fiind format din:  costuri directe (CD) . costul total al unei ac iuni complexe are o structur identic cu acela al unei investi ii. costurile direct e se calculeaz pentru fiecare activitate în parte. O durat mai scurt de execu ie va costa mai mult din cauza eforturilor de urgentare (efectuarea de ore suplimentare care sunt pl tite m scump.legate nemijlocit de realizarea activit ilor (costul resurselor. costul este descresc tor în func ie de durat pe intervalul (dmin. dmax). ai aplicarea unor tehnologii mai costisitoare.cheltuieli generale. O durat de execu ie mai mare decât durata normal este dezavantajoas atât din punct de vedere al timpului cât i al costului.pe perioada când investi ia nu intr în func iune. C I.  costul imobiliz rii fondurilor C IF . indiferent de a câta zi este vorba. costul urgent rii cu o zi al proiectului este acela i. Dependen a func ional între c i dA A poate fi foarte complex (p tratic . în care t reprezint durata total a investi iei.Bazele cercet rii opera ionale costului minim de execu ie. Toate aceste costuri sunt evident. C 148 CT C minim . acest cost este costul unitar al urgent rii. folosirea unor substan e mai scumpe etc).

Algoritm pentru determinarea aproximativ a duratei optime de execu ie a unei ac iuni complexe Etapa 1 Se construie te graful asociat proiectului conform condi ion rilor dintre activit i. Etapa 2 Se g se te durata minim de execu ie i drumul critic pentru cazul în care toate activit ile ar fi efectuate la durata lor maxim (normal ). Aceasta este durata minim posibil de realizare a proiectului (t min). în limita rezervei disponibile de timp a fiec reia. CD(t) reprezint costul direct minim cu care se poate ob ine o durat t  [tmin. Totu i. care se calculeaz adunând costurile minime ale tuturor activit ilor. apoi se 149 . din care dou sunt calculate pentru t min i t max. costul aferent acestei durate nu este suma costurilor maxime ale activit ilor. deoarece este evident c nu are sens s fie urgentate la maxim activit ile necritice (cele care dispun de rezerv de timp). alegându-se acea variant de relaxare care duce la cea mai mare sc dere a costului total. graficul lui C T are forma aproximativ a unei parabole. t max] de execu ie a întregului proiect. Acesta este durata maxim acceptabil de execu ie a proiectului (tmax) i îi corespunde costul direct minim (CD(tmax) = CDmin) de execu ie a proiectului. Etapa 3 Se relaxeaz activit ile necritice. deci num rul minim de valori pentru g sirea acesteia este 3. C I i C IF se calculeaz la nivel contabil i nu pun probleme deosebite de calcul.Bazele cercet rii opera ionale Curba CT reprezint graficul func iei ± sum a celor trei func ii luate în considerare iar pe grafic se poate citi timpul optim de execu ie al proiectului (t opt) corespunz tor costului total minim (min C T). Aflarea func iei C D(t) presupune aflarea valorilor co stului direct pentru orice durat de efectuare a proiectului. În cele ce urmeaz vom prezenta un algoritm pentru determinarea aproximativ a lui t opt folosind 3 puncte ca suport al interpol rii. Cum se vede din desen. acestea fiind cele mai importante. Etapa 3 Se g se te durata minim de execu ie i drumul critic pentru cazul în care toate activit ile ar fi efectuate la durata lor minim . aceasta neaducâd decât o scumpire inutil a proiectului. În practic . iar C D se g se te în urma unei analize cost -durat . ceea ce în cazul discret presupune un volum de calcule imens iar în cazul continuu este imposibil. De aceea se calculeaz de fapt doar un num r suficient de valori. celelalte ob in ându-se prin interpolarea acestora.

termene impuse. privind e alonarea resurselor (for de munc . de coordonate (t. alegând acea variant de relaxare care duce la cea mai mare sc dere a costului total. se adun expresiile func iilor corespunz toare celor trei tipuri de costuri ob inându-se func ia costului total i se g se te cu ajutorul derivatei întâi valoarea topt în care se ob ine minimul acesteia. Graficul Gantt Un instrument de mare utilitate în analiza drumului critic îl constituie graficul calendaristic tip Gantt. materii prime. durata activit ilor. fiecare bar începând de la momentul de începere al activit ii corespunz toare. în p r i componente (activit i) i e alonarea acestora în timp. precum i o serie de informa ii derivate. Astfel. Dac este întocmit în urma unei analize temeinice. i prin linii întrerupte (de exemplu) rezervele de timp. adiacent cu durata activit ii. Acesta este CD(tmin) = C Dmax. Pentru trasarea graficului Gantt se procedeaz astfel: Pasul 1. num rul activit ilor ce compun graficul Gantt cre te mult. Pasul 5. Pe fiecare linie orizontal se obi nuie te s se figureze o sing ur activitate.Bazele cercet rii opera ionale calculeaz costul proiectului pentru aceast variant . Graficul Gantt presupune divizarea ac iunii complexe pe care o reprezint proiectul. costul direct minim cu care se poate executa proiectul în timpul topt care se adun la valorile celorlalte dou costuri în topt i rezult CTmin. Graficul (diagram ) Gantt exprim la scara timpului. Rezult al treilea punct al graficului. Etapa 5 Se g se te ecua ia parabolei care trece prin cele trei puncte. CD(t)). ajungând la câteva sute sau mii. materiale. ap rut la începutul secolului. Etapa 6 Se g se te. graficul Gantt ofer informa ii bogate i extrem de sugestiv prezentate. dup sau înainte (dup tipul programului). fie nivelului de detaliere dorit. Pasul 4. 150 . datorit fie amplorii ac iunii considerate. Pasul 3. în final calculându-se costul proiectului pentru aceast variant . iar aceasta s fie imprimat de sus în jos i de la stânga la dreapta. inând seama de succesiunea tehnologic . Pentru al g si pe al treilea alegem o durat intermediar t între tmin i tmax. fonduri b ne ti). privind desf urarea lucr rilor. Se reprezint activit ile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activit ilor (axa orizontal fiind axa timpului). relax m activit ile drumului critic ob inut la etapa 2 cu un total de t ± tmin zile i apoi i celelalte activit i în limita rezervelor de timp disponibile ale lor. Se ordoneaz activit ile proiectului cresc tor conform unui program de ordonan are. Pasul 2. Se marcheaz fiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numerele de ordine ale evenimentelor de la extremit i deasupra barei corespunz toare. prin linii orizontale. Etapa 4 În acest moment avem deja dou puncte ale graficului. Rezerva total de timp se figureaz cu linie întrerupt . Graficul Gantt exprim la scara timpului un program de ordonan are. 5. ca la etapa 4. Aceste avantaje scad dac . avem graficul Gantt la termenele cele mai devreme sau graficul Gantt la termenele cele mai târzii. resurse etc.

18 se deseneaz graficul Gantt din fig.2) = A (2.6) = F Figura 19 1 (1. 20. corespunz tor programului de ordonan are minorant (activit ile încep la termenele cele mai devreme) i din fig.6) = G Figura 20 G A C B D 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 E C G F B D A 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 151 .5) = E (2.6) = G (4. 9 sau fig. 1 (1. corespunz tor programului de ordonan are majorant (activit ile încep la termenele cele mai târzii).Bazele cercet rii opera ionale Pentru proiectul dat prin tabelul 1 i calculat prin grafurile din fig.2) = A (1.4) = C (3.4) = C (5.5) = E E F (5.3) = B (3. 19.3) = B (3.4) = D (3.4) = D (1.

1. programabile pe calculator. Profilul unei resurse este diagrama în care se figureaz varia ia intensit ii unei resurse în timp. la un moment dat. cu caracter de exemplu). în cazurile foarte simple (pu ine activit i i pu ine resurse). 152 . aceasta f cându-se cel mai u or pe baza graficului Gantt. dup terminarea activit ii la care au fost alocate. Formularea riguros-matematic a problemei aloc rii resurselor conduce la modele de dimensiuni i complexit i foarte mari. în general urm torul: * În prezentarea noastr ne referim la rezolvarea mintal a problemelor.  problema nivel rii resurselor. A. suma varia iilor de la o zi la alta s fie minim ). Deci. f r a da întotdeauna solu ia optim . Analiza resurselor Dac din punct de vedere al condi ion rilor de tip preceden (temporale) existen a activit ilor paralele este corect din punct de vedere logic.Bazele cercet rii opera ionale 6. dac nu se intercondi ioneaz între ele. 2. este clar c o zi în care se desf oar în acela i timp 10 activit i este mult mai intens din punct de vedere al organiz rii i aprovizion rii cu resurse decât o zi în care se desf oar o singur activitate. Din cele spuse mai sus. Dar. Trebuie f cut i observa ia c analiza în cele dou probleme de mai sus se face în general pentru resurse refolosibile. ceea ce face imposibil rezolvarea problemei prin mijloace empirice. adic cele care. Din aceste motive se utilizea z procedee heuristice. Mersul opera iilor este. Pentru expunerea celor dou probleme este necesar i introducerea no iunilor de intensitate a unei resurse i de profil a unei resurse. ofer solu ii cel pu in satisf c toare. evident îns c toate opera iile se transfer corespunz tor sistemelor de calcul (de altfel mintal nu se pot rezolva decât probleme foarte mici. din punct de vedere practic. dac se ine cont doar de condi ion rile temporale pot ap rea dezechilibre foarte mari în desf urarea proiectului i/sau pot ap rea zile în care necesarul de resurse ar fi mai mare decât disponibilul acestora. În cele ce urmeaz vom examina unele aspecte ale folosirii procedeelor heuristice de rezolvare a problemelor de alocare a resurselor. de tipul încerc rilor de a glisa activit ile "dup ochi" i oblig la c utarea unor metode riguroase. în practic . care. în care se încearc programarea activit ilor în a a fel încât în nici o zi s nu se dep easc disponibilul din nici o resurs . Problema aloc rii resurselor Solu ia acestei probleme se poate ob ine. problemele au de cele mai multe ori sute sau chiar mii de activit i i este necesar luarea în considerare a zeci de resurse importante. imposibil de rezolvat chiar cu calculatoarele cele mai puternice. Intensitatea unei resurse este cantitatea necesar sau disponibil din acea resursa. se desprinde faptul c exist cel pu in dou probleme importante legate de resursele unui proiect:  problema aloc rii resurselor. Resursele de acest tip sunt în principal for a de munc i ma inile i utilajele. se pot folosi la alt activitate. în care se încearc programarea activit ilor în a a fel încât în toate zilele s se foloseasc cam aceia i cantitate de resurse (sau. altfel spus. putând exista oricâte activit i care se desf oar în acela i timp. care nu se consum în timp. neexistând nici o diferen între zilele proiectului. prin glisarea activit ilor în limitele termenelor lor maxime de începere i de terminare.

în anumite cazuri. apare eficient folosirea unuia dintre ele. g) pentru fiecare activitate amânat se analizeaz toate activit ile care o succed i. în multe cazuri sunt necesare amân ri care conduc chiar la dep irea termenului final al proiectului calculat în faza ADC-timp. caz în care. no iunea de drum critic sufer o modificare.  Prioritatea dup termenul maxim de începere (se prefer activitatea cu termenul cel mai târziu de începere cel mai mic). se amân i acestea.  Prioritatea dup termenul maxim de terminare (se prefer activitate cu termenul cel mai târziu de terminare cel mai mic). încât s se respecte toate intercondi ion rile existente (în fapt. B. în alte cazuri a altuia etc. pentru o anumit activitate.  Prioritatea dup termenul minim de începere (se prefer activitatea cu termenul cel mai devreme de începere cel mai mic). evident. precum i posibilitatea de a întrerupe anumite activit i. se încearc rezolvarea ei prin opera ii de "amânare" a unora din activit i (evident. acesta fiind primul moment când se disponibilizeaz din resurse. apar necesit i de amânare i opera ia de amânare poate fi aplicat la dou sau mai multe activit i care încep la acela i termen.Bazele cercet rii opera ionale a) se rezolv problema ADC . care permite s se stabileasc . Problema nivel rii resurselor 153 . e) când. etc Nu se poate vorbi despre a concluzie general privind valabilitatea unora sau altora dintre criteriile de amânare deoarece. se examineaz posibilitatea de a programa aceste activit i. Exist îns i procedee care recomand scurtarea (lung irea) duratelor dup nevoie. sau retragere de resurse. procedeele heuristice de rezolvare a problemei aloc rii resurselor iau în considerare durate fixe pentru activit i i nu admit întreruperea acestora. pentru nici a resurs . problema aloc rii nu are solu ii. rezervele i drumul critic. construindu-se graful corespunz tor ac iunii complexe considerate i se calculeaz termenele activit ilor.  Prioritatea dup durata cea mai mic . în aceste cazuri. prin alocare suplimentar .  Prioritate dup cantitatea din resurse consumat (se prefer activitatea care consum cel mai mult din resurse).timp. se face reactualizarea grafului). ca urmare.  Prioritatea dup intervalul corespunz tor activit ii (se prefer activitatea cu termenul cel mai devreme de terminare minim). la un anumit moment. f) pentru fiecare activitate care s-a decis s fie amânat se încearc plasarea ei la primul moment posibil. devenind echivalentul duratei minime în care poate fi executat o ac iune complex în limita resurselor disponibile. b) se încearc plasarea tuturor activit ilor la momentul cel mai devreme de începere i se traseaz profilul disponibilului resurselor considerate. adic primul moment când se termin una din resursele în curs de desf urare. dac este nevoie. astfel ca s nu apar dep iri ale necesarului fa a de disponibil. pân când toate activit ile sunt programate i toate resurse1e a1ocate nu dep esc disponibilul. de la primul moment la care ar putea s înceap o activitate neplanificat înc . care anume dintre activit i se programeaz i care se amân : teoria i practica drumului critic men ioneaz urm toarele criterii de amânare folosite de diver i autori:  Prioritatea dup rezerva total cea mai mic (se amân activitatea cu rezerva cea mai mare de timp). c) începând cu activit ile care încep la termenul minim de începere zero i apoi în ordinea cresc toare a termenelor minime de începere. la un anumit moment s apar o astfel de dep ire. s dep easc el singur disponibilul. h) Se reia procedeul. În general. se introduce o regul de prioritate. nu întotdeauna acest procedeu d rezultate: este posibil ca necesarul dintr-o resurs . d) când se ajunge în situa ia ca.

e) Se calculeaz valoarea criteriului corespunz tor noii planific ri ob inute.  se începe aplicarea algoritmului. se întocme te profilul necesarului i se calculeaz suma p tratelor diferen elor (pe fiecare unitate de timp) între profilul necesarului i profilul disponibilului. Exist mai multe moduri de a exprima obiectivul uniformiz rii profilului necesarului. deplasarea unei activit i îmbun t e te valoarea criteriului pentru toate resursele considerate. minimizarea varia iei maxime. ale c rui opera ii sunt urm toarele: a) Se întocme te graficul-re ea i se calculeaz drumul critic. deplasarea efectuându-se cât mai avantajos. în acest caz nu se face nici un calcul. 154 . din punct de vedere al criteriului enun at. astfel încât profilul necesarului resurselor s fie cât mai uniform. 2. ponderat cu coeficien ii de pondere stabili i.Bazele cercet rii opera ionale Dup cum am ar tat. când sunt mai multe pozi ii egal avantajoase se alege cea mai din dreapta. aceast problem const în planificarea activit ilor cu limitarea termenului final de execu ie a ac iunii complexe. se pot ivi urm toarele cazuri: 1. s fie minim . minimizarea sumei cre terilor. În cazul problemelor de nivelare dup mai multe resurse este posibil adaptarea algoritmului Burgess-Killebraw dup cum urmeaz :  se ierarhizeaz importan a relativ a resurselor stabilindu-se ni te coeficien i de pondere. minimizarea valorii maxime. pentru toate activit ile. minimizarea sumei p tratelor diferen elor între profilul necesarului i un profil ideal (de obicei o linie paralel cu axa timpului) etc. urm rindu-se simultan pentru toate rezervele efectul deplas rii unei activit i în limita intervalului ei aferent. d) Se trece la urm toarea activitate. Utilizând criteriul minimiz rii sumei p tratelor diferen elor. minimizarea devia iilor absolute de la medie. spre început. apoi se aplic din nou algoritmul de la pasul c. Burgens i Killebrew au elaborat un algoritm de nivelare pentru o singur resurs . c) Începând de la sfâr itul graficului-re ea se ia prima activitate care dispune de rezerv i se g se te pozi ia cea mai avantajoas posibil a ei. pân nu mai sunt posibile îmbun t iri. care dispune de rezerv i se procedeaz la fel i tot a a. deplasarea unei activit i îmbun t e te valoarea criteriului pentru o parte din resurse i o înr ut e te pentru altele din ele. în acest caz se urm re te acea pozi ie a activit ilor care face ca suma sumei p tratelor diferen elor pentru fiecare resurs . b) Se programeaz activit ile la termenul minim de începere. putându-se urm ri:       minimizarea sumei varia iilor absolute ale profilului.

 durata cea mai probabil (mij) ca fiind estima ia cu cea mai mare ans de realizare în condi ii normale. informa ii care sunt utile în procesul de conducere.  este unimodal . duratele activit ilor sunt considerate variabile aleatoare caracterizate prin media i dispersia lor. Se propune distribu ia beta pentru c aceasta satisface condi ii care au un suport practic:  intersecteaz axa abciselor în dou puncte aij i bij. în condi ii generale normale de execu ie. Metoda PERT porne te de la urm toarele considerente: a) Pentru fiecare activitate (i. Metoda PERT Metodele CPM i MPM analizate anterior furnizeaz . b) Durata fiec rei activit i a proiectului are o distribu ie F. Un graf re ea înzestrat cu cele trei tipuri de durate pentru activit ile sale este numit re ea PERT. identificarea activit ilor critice. îns ele nu in seama de posibilele varia ii ale duratelor de execu ie ale activit ilor.j) se calculeaz cu formula: 2 2 W ij ¨ b ij  a ij ¸ ¹ =© © 6 ¹ ª º 2 Dispersia W ij este o m sur a gradului de nesiguran în estimarea duratei activit ii (i. adic are o singur valoare maxim . În acest scop metoda permite ca lcularea timpului mediu de terminare a unui proiect. duratele activit ilor sunt insuficient cunoscute sau chiar incerte prin considerarea conceptelor statistice.j) se estimeaz trei durate:  durata optimist (aij). care corespunde duratei cele mai probabile mij.Bazele cercet rii opera ionale 7. o valoare mare a dispersiei înseamn o mare nesiguran în privin a duratei sale de execu ie.  valoarea bij ± aij este intervalul de varia ie a distribu iei i poate indica gradul de împr tiere a duratelor posibile. atunci când exist împrejur rile cele mai defavorabile de execu ie.j).  durata pesimist (bij) ca fiind durata maxim de realizare a activit ii. e) Durata total a proiectului este o variabil aleatoare cu distribu ie normal având media i dispersia: tn ! . în foarte multe programe din domeniul cercet rii i dezvolt rii. a a cum s-a v zut. precum i estimarea probabilit ilor de realizare a termenelor planificate. care este considerat durata minim de execu ie pentru activitate. Pentru c în practic .j) este dat de formula: t ij = a ij  4 ™ m ij  b ij 6 2 d) Dispersia duratei de execu ie ( W ij ) a activit ii (i. Metoda PERT încearc s corecteze acest lucru. care corespund duratei minime i duratei maxime. c) Durata medie de execu ie ( t ij ) a unei activit i (i.

j D crit §t ij 2 Wn ! .i.

j D crit §W 2 ij 155 .i.

dup rela ia: z= Tplan  t n 2 Wn i apoi se deduce din tabelul valorilor func iei Laplace probabilitatea p( t n e Tplan). Se calculeaz durata total de execu ie a întregului proiect ( t n ) i dispersia ( W n ) cu formulele de la punctul e). Se recomand . bij.6 atunci trebuie luate m suri de urgentare a execut rii activit ii (i.7 în care. Metoda PERT se utilizeaz . s nu existe mai multe drumuri critice. 2 Pasul 4. în general.j) în vederea realiz rii ei în termenul planificat. utilizând una din metodele CPM sau MPM. mai întâi. atunci se calculeaz probabilit ile ca fiecare activitate s fie executat la termenul planificat utilizând rela ia: zij = Tij  t î 2 W ij i tabelul valorilor func iei lui Laplace. Pasul 6.j) se execut în termenul planificat.25 exist un mare risc ca proiectul s nu se realizeze la termenul planificat i este necesar revizuirea duratelor de execu ie ale activit ilor în sensul urgent rii acestora.j) pentru care sunt date termenele planificate de execu ie Tij. Se calculeaz dispersia duratei fiec rei activit i cu formula de la punctul d). Exemplu: Fie G un graf re ea definit de elementele din tabelul 8. Se face analiza proiectului. factorul de probabilitate z. Se determin probabilitatea de realizare a duratei planificate a proiectului dup rela ia de la punctul f) folosind tabelul func iei Laplace.6 activitatea (i. pentru fiecare activitate.Bazele cercet rii opera ionale unde Dcrit reprezint mul imea tuturor arcelor grafului care sunt pe drumul critic. Algoritmul pentru calcularea unui program PERT este urm torul: Pasul 1.  dac pij(tî e Tij) < 0. Se calculeaz durata medie a fiec rei activit i din re eaua PERT.5 programarea este just .  dac p( t n e Tplan) u 0. Pasul 5. Dac se dore te s se urm reasc anumite activit i (i. programarea utilizeaz excesiv de multe resurse Pasul 7. Se calculeaz termenele activit ilor re elei PERT.  dac pij(tî e Tij) u 0. Pasul 2. utilizând rela iile de la punctul c). conform probabilit ilor de realizare a duratei a proiectului:  dac p( t n e Tplan) este mai mic decât 0. considerând duratele activit ilor deterministe i egale cu mediile lor. mij. pentru descrierea unui proiect atât pe re ele CPM cât i MPM. Se rezolv re eaua PERT tiind c Tplanificat = 24 s pt mâni: 156 . sunt definite trei estim ri ale duratei (în s pt mâni) corespunz toare duratelor aij.6.  dac p( t n e Tplan) este mai mare decât 0. Pasul 3. f) Probabilitatea de realizare a duratei planificate Tplan a unui proiect se determin calculând. de asemenea. g) Graful trebuie s con in un num r suficient de mare de activit i pentru a se întruni toate condi iile aplic rii teoremei limit central iar duratele activit ilor s fie variabile aleatoare independente.

C A.44 .83 8 14.99 Rezolvarea este dat în acela i tabel.05 Din tabelul cu valorile func iei Laplace g sim.83 4.50 12.758.16 5.83 3.00 + 0. corespunz tor valorii 0. 157  Activit i Condi ion ri Durate Durata medie t t îm tt W 1.99 = 0. L i R iar dup efectuarea calculelor ob inem: tn = 22.11 + 0. Avem.33 16.16 4.16 11.66 17. din care se observ c activit ile critice (f r rezerv de timp) sunt B.83 3.66 15.33 3 0 0 5 5 5 7 7 7 8 10 13.25 + 0.44 = 2.7 a m b A B C D E F G H I J K L N Q R S ± ± B A A A. o situa ie în care se face risip de resurse.83 22.70 Z= 2. probabilitatea 0.99 22.66 6.99 16.16 2 4.99 22.99 18.Bazele cercet rii opera ionale tabelul 8.00 0.H J 2 2 1 2 1 3 4 3 1 3 2 2 4 4 2 5 2 5 5 2 3 3 6 6 4 2 5 4 4 6 5 5 6 3 8 8 3 4 5 10 7 6 3 6 5 5 11 7 6 9 4 5 5 2 3 3 6. C.50 5.25 0. astfel.05 24  22.C D I F G E K L. deci este necesar s se redefineasc duratele în vederea ob inerii unei planific ri juste.99 s pt mâni 2 W n = 1.25 0.99 22.11 0. G.66 14.70.83 7 5 7 13.C A.50 15.83 6.25 + 0.16 12.16 19.83 16.33 14.

dup caz. Teoria stocurilor a ap rut din necesitatea asigur rii unei aprovizion ri ritmice i cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime i materiale în procesul de produc ie. de fonduri financiare etc. dintre care esen ial este acumularea unor bunuri în scopul satisfacerii cererii viitoare. cheltuieli unitare. care se cer rezolvate în a a fel încât ele s co respund unui anumit scop. cu cheltuieli cât mai mici sau într-un timp cât mai scurt etc. O problem de teoria stocurilor exist doar atunci când cantitatea resurselor poate fi controlat i exist cel pu in o component a costului total care scade pe m sur ce cantitatea stocat cre te.. STOCURILE reprezint cantit i de resurse materiale sau produse (finite sau într-un stadiu oarecare de fabrica ie) acumulate în depozitele de aprovizionare ale unit ilor economice într-un anumit volum i o anumit structur . nu numai ca urmare a naturii economice a acestuia. Stocurile într-un sistem de produc ie În activitatea curent a agen ilor economici apar probleme operative de produc ie. de planificare sau proiectare. coeficien i tehnologici. sau a stocurilor de produse finite i bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a m rfurilor. obiectivul conducerii stocului constând în c utarea acestui echilibru. în vederea unei utiliz ri ulterioare. fie unei clientele (stoc de produse finite). Aceste dou puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptur de stocuri nu sunt reduse decât dac imobiliz rile sunt foarte mari. Pe perioada respectiv resursele materiale sunt disponibile. ci i pentru c realizarea lui atrage cheltuieli apreciabile. Evolu ia nivelului stocului este interesant din dou puncte de vedere: a) din punctul de vedere al produc torului. procesele de stocare au totu i o serie de caracteristici comune. Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului de ruptur de stocuri. pe o perioad de timp determinat . ace tia identificându-se. fie unui serviciu de fabrica ie (stocuri de materii prime sau de semifabricate). fie unui serviciu de între inere (articole de consum curent sau piese de schimb).1. caracteristice procesului economic. sau care prelungesc acest circuit (aspect considerat negativ). dar nu sunt utilizate. apreciaz c trebuie s evite. Tratarea procesului de stocare ca proces ³obiectiv necesar´ se impune. 158 . Stocul este o rezerv de material destinat s satisfac cererea beneficiarilor. rupturile de stoc. respectiv: beneficii unitare. deci sunt neactive. de utilaje pentru transport-depozitare.Bazele cercet rii opera ionale GESTIUNEA STOCURILOR 1. se pot formula probleme care s in seama de scopul agen ilor economici atunci când porne te procesul tehnologic. concretizate în afectarea unor importante spa ii de depozitare-p strare. Pornind de la anumite date cunoscute. care dorind s fie satisf cut imediat. de exemplu: un program de produc ie realizat cu beneficii cât mai mari. De i diferite. deoarece aceast valoare permite cunoa terea imobiliz rii totale a stocului i scopul produc torului va fi reducerea imobiliz rii la valoarea sa minim . b) din punctul de vedere al beneficiarului. fie unui serviciu de dup vânzare (piese deta ate). în m sura posibilit ilor. care este preocupat de valoarea medie a nivelului stocului. disponibil de resurse. scoase din circuitul economic. Este deci necesar s se stabileasc un echilibru. consumuri specifice etc. Introducere în problematica stocurilor 1.

siguran i garan ie în alimentarea continu a produc iei i ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Importan a stocurilor în procesul de produc ie Procesul de produc ie propriu-zis este supus în mod aleator unei sume de perturba ii cum ar fi: instabilitatea personalului. care prin volum i structur . y necesitatea condi ion rii materialelor înaintea intr rii lor în consum. În felul acesta. de amortizor al varia iilor îl reprezint stocurile. Elementul care asigur deconectarea i care joac rolul de tampon. y necesitatea execut rii unor opera ii specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (recep ie. Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi: y investirea unei p r i din capital în stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare. la produsele agricole situa ia este invers . sortare. de repartizare a lor pe de in tori. în mod obiectiv.Bazele cercet rii opera ionale 1. de optimizare a amplas rii stocurilor în teritoriu. Obiectivitatea form rii de stocuri este justificat de ac iunea mai multor factori care le condi ioneaz existen a i nivelul de formare. aceasta incluzând atât probleme de conducere. de depozitare i p strare. în timp ce consumul este sezonier. dar în condi iile unor stoc ri minim necesare i a unor cheltuieli cât mai mici. Între ace tia amintim: y contradic ia dintre specializarea produc iei i caracterul nespecializat al cererii. Cu toate c stocurile sunt considerate resurse neactive. y diferen a spa ial dintre produc ie i consum. inând seama de aceast dubl influen a procesului de stocare. y caracterul sezonier al produc iei sau al consumului. de formare i eviden a acestora. y necesitatea eficientiz rii procesului de transport etc. a transportului. pentru majoritatea produselor produc ia este continu . procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizion rilor cu cel al produc iei. cât i probleme de recep ie. caracterul deficitar al resurselor). 159 . pentru a se asigura ritmicitatea produc iei materiale i a consumului.). Nici un proces de produc ie nu e fiabil dac este supus direct ac iunii perturbatoare a parametrilor ce apar în mod aleator. dimensionare. Ca proces economic complex. seisme. s se recurg la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate. produc ia devine un rezultat aleator al unei combina ii de fenomene care au loc în conformitate cu legile probabilit ii. prezen a rebuturilor. existen a timpilor mor i datora i defect rii utilajelor etc. s asigure desf urarea normal a activit ii din economie. marcare.d. este necesar g sirea de modele i metode în vederea form rii unor stocuri. Rolul determinant al stocurilor este eviden iat de faptul c acestea asigur certitudine.m. y asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este întotdeauna posibil i eficient din punct de vedere economic.a. de redistribuire i mod de utilizare. iar stocul reprezint acel ³tampon inevitabil´ care asigur sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale. formarea loturilor de livrare. adic s se deconecteze sistemul de la fluctua iile externe. gestiunea stocurilor are o sfer larg de cuprindere. Este deci absolut necesar de a elimina aceste influen e directe. este necesar. ambalare ± dezambalare.2. y asigurarea desf ur rii neîntrerupte a procesului de produc ie. y punerea la ad post fa de deregl rile în procesul de aprovizionare-transport sau fa de factorii de for major (stare de necesitate. calamit i naturale. Altfel spus. de urm rire i control. y capitalul investit în stocuri e u or de eviden iat. y periodicitatea produc iei i consumului. le stabilizeaz func ia i scopul constituirii. preg tirea materialelor pentru consum .

iar desf urarea procesului de stocare poate avea loc în baza o rganiz rii sale ra ionale. Din punct de vedere al modului de gestionare avem: a) stocuri cu gestiune normal . B. Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi sintetizate astfel: y asigurarea unor stocuri minim necesare. E. Tipuri de stocuri În cadrul gamei foarte largi de stocuri. destinate livr rii c tre beneficiari. b) stoc de siguran . asortate. se disting cu deosebire: A. a c ror valoare nu este fluctuant . necesare înlocuirii rapide a lor în caz de avarie la instala iile vitale ale întreprinderii. a a de pild . b) stocuri cu rol strategic. care s asigure desf urarea normal a activit ii economico-productive a agen ilor economici prin alimentarea continu a punctelor de consum i în condi iile unor cheltuieli cât mai mici. Formarea stocurilor este predeterminat de o anumit comand . cu mi care lent sau f r mi care i valorificarea operativ a celor existente (devenite disponibile). stoc în aval. b) cel de produse finite. d) stocuri de produse consumabile. 1. stoc în amonte. Din punct de vedere al modului de depozitare. Ponderea cea mai mare o de ine stocul de produc ie. 1. cu o supraveghe-re global ). A a avem: produse periculoase. c) stoc de preg tire sau de condi ionare. y asigurarea unor condi ii de depozitare-p strare corespunz toare în vederea prevenirii degradãrilor de materiale existente în stocuri. b) stocuri cu ³afectare direct ´ (comandate special pentru o anume comand ). voluminoase. Din punct de vedere al caracteristicilor form rii i destina iei lor stocurile pot fi: a) stoc curent. Realizarea în condi ii de eficien economic ma xim i de utilitate impune o coordonare permanent a procesului de stocare i un control sistematic al modului de derulare al acestuia. d) stoc pentru transport intern. y anticiparea unei cre teri a pre urilor (exceptând specula iile) etc. este vorba de stocul de desfacere. 160 . activitatea de conducere a acestora are totu i unele tr s t uri comune. este vorba de stocul de produc ie.Bazele cercet rii opera ionale y comenzile onorate de c tre furnizorii din alte localit i nu pot fi introduse imediat în procesul de fabrica ie. din punct de vedere al produc iei stocurile pot fi de trei feluri: a) cel de materii prime i materiale destinat consumului unit ilor de produc ie. e) stoc de iarn . D. fragile etc. C. din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi: a) stocuri cu rol de regulator. este vorba de stocul interopera ional. sunt mai pu in legate de activitatea agen ilor economici i se refer în general la produse i materiale rare. orice proces de stocare necesit prevederea desf ur rii lui i a condi iilor în care urmeaz a se efectua.4. Obiective i rezultate ale gestiunii tiin ifice a stocurilor Având în vedere particularit ile diferitelor procese de stocare. au ca rol reglarea fluxurilor de intrare i de ie ire ale produselor între dou stadii succesive ale procesului tehnologic. c) stocuri ³f r gestiune´ (din magaziile intermediare. care ine seama i de unele propriet i fizico-chimice ale elementelor. sunt formate din piese sau din subansamble folosite de serviciul de între inere . c) stocuri speculative. y prevenirea form rii de stocuri supranormative. c) cel destinat asigur rii func ion rii continue a unor ma ini sau a unor linii de fabrica ie.3.

Dup natura ei.se exclude posibilitatea influen ei unor fluctua ii sezoniere asupra cererii. operativ. prin studii asupra perioadelor trecute. * ob inerea de economii la nivelul cheltuielilor generale ale întreprinderii (de exemplu. Evident. B. contractarea. c) necunoscut . Elementele principale ale unui proces de stocare Stabilirea politicii de gestiune a stocurilor este nemijlocit legat de cunoa terea elementelor prin care se caracterizeaz procesele de stocare i care determin nivelul de formare al stocurilor: A. element de baz în func ie de care se determin nivelul i ritmul ie irilor. 1. . parametrii ei nu se men in întotdeauna. * m rirea vitezei de rota ie a fondurilor circulante ale agen ilor economici.Bazele cercet rii opera ionale y folosirea unui sistem informa ional simplu. util i cuprinz tor care s eviden ieze în orice moment starea procesului de stocare.presupunând c i în viitor cererea ar urma aceea i reparti ie de probabilitate ca în perioadele trecute. 2) determinarea momentului (sau frecven ei) optime de aprovizionare.5. ea reprezint cantitatea vândut . Desigur. din cel pu in dou motive: . stocarea materialelor etc.cererea pentru care nu dispunem nici de datele necesare stabilirii unei reparti ii de probabilitate (este cazul. la produsele cu o durat de depozitare a stocului de materii prime mai mare decât durata ciclului de fabrica ie). Stabilirea caracteristicilor i tipului de cerere pe baza observa iilor. prin studii asupra perioadelor trecute. transportul.cererea pentru o perioad e cunoscut i poate fi constant pentru toate perioadele sau variabil pentru diferite perioade. b) probabilist . CEREREA DE CONSUM. pentru unele probleme particulare (de exemplu cele statice) este suficient un singur r spuns i anume la prima problem . Se realizeaz urm toarele deziderate: * reducerea frecven ei fenomenului de rupere a stocului i prin aceasta satisfacerea în mai bune condi ii a cererii c tre beneficiari. * reducerea imobiliz rilor de fonduri b ne ti. volumul i ritmul necesar pentru intr ri i nivelul stocului. Cererea de consum reprezint num rul de produse solicitate în unitatea de timp. nu este satisf c toare. depozitarea. y aplicarea unor metode eficiente de urm rire i control care s permit men inerea stocului în anumite limite. cererea poate fi: a) determinat . * descoperirea i valorificarea rezervelor interne etc.cererea e de m rime sau frecven necunoscute.). al produselor noi). * reducerea cheltuielilor de depozitare. Caracteristicile i tipul cererii se stabilesc pe baz de observa ii. * reducerea unor riscuri inerente oric rui proces de stocare. Solu ionarea oric rei probleme de stoc trebuie s conduc la ob inerea r spunsului pentru urm toarele dou chestiuni ( i care constituie de fapt obiectivele principale ale gestiunii): 1) determinarea m rimii optime a comenzii de aprovizionare. Acest num r nu coincide întotdeauna cu cantitatea vândut deoarece unele cereri pot r mâne nesatisf cute datorit deficitului în stoc sau întârzierilor în livrare. Cererea probabilist poate fi stabil din punct de vedere statistic sau nestabil din punct de vedere statistic (sezonier ).COSTURILE reprezint cheltuielile ce trebuie efectuate pentru derularea procesului de aprovizionare-stocare (respectiv cele cu comandarea. eficient. s previn imobiliz rile nera ionale. de exemplu. dar previzibile i reprezentat printr-o reparti ie de probabilitate dat . dac cererea poate fi satisf cut în întregime. În calculul stocurilor se au în vedere: 161 .

Estimarea cheltuielilor de penurie este aici destul de dificil i adesea imposibil . care s ne spun dac produsul necesar se g se te sau nu în stoc. înc lzit etc. ambalare. cheltuieli pentru între inerea depozitului. Referitor la acest stoc. urm toarele: . . r mâne o anumit cantitate nevândut (de exemplu. expedi ie etc. la care se adaug costul capitalului investit. îns determinarea cifrei exacte necesit o analiz atent . elevatoarelor i a celorlalte utilaje necesare în acest scop. La cheltuielile de existen a stocului în depozit.cheltuieli de transport intern. Prima apare atunci când stocul (de materii prime sau semifabricate) este nul la primirea comenzii i firma se reaprovizioneaz de urgen pentru a produce cantit ile solicitate. i cea mai dificil . se pot ad uga i cheltuielile pentru surplus de stoc (excedent).cheltuieli variabile propor ionale cu cantitatea depozitat i cu durata depozit rii (deci cu stocul mediu).cheltuieli cu paza. reflectate în penaliz ri i uneori chiar în costul produc iei care ar fi rezultat în timpul stagn rii. . . apare atunci când firma este în lips de materii prime (sau piese de schimb) ce afecteaz întregul proces de produc ie.cheltuieli de depozitare propriu-zis : chiria spa iului de depozitare sau amortiz rile.penaliz ri primite de c tre firm din partea beneficiarului. costul s u este dat de m rimea beneficiului ce s-ar putea ob ine dac acest capital ar fi fost investit într-un mod productiv sau de dobânda ce trebuie pl tit dac ar fi fost împrumutat. cheltuieli pentru chirie etc. dac termenele de livrare prev zute în contracte nu se respect .cheltuieli administrative. Capitalul investit în stoc este neproductiv. A doua situa ie are loc atunci când desfacerea nu se poate realiza (pierderea beneficiarului) din cauza nelivr rii imediate a unui articol. care cuprind costul for ei de munc nece-sare pentru deplasarea stocurilor. .cheltuieli datorate deprecierii. b) Costul de penurie sau costul ruperii stocului este definit atunci când volumul cererii dep e te stocul existent. .cheltuieli suplimentare pentru satisfacerea cererii în condi ii neobi nuite. pierderi datorate uzurii reale i demod rii. Procentul exact depinde. Componentele cheltuielilor de penurie sunt. A treia. . .cheltuieli de manipulare. prezentate mai sus. . c rucioarelor. uzurii morale care sunt caracteristice pentru produsele ³la mod ´ sau pentru cele care se modific chimic în timpul stoc rii (alimente. . a macaralelor.cheltuieli de eviden care apar datorit faptului c stocurile sunt practic inutilizabile f r o eviden bine pus la punct. . în cazul unui spa iu propriu.cheltuieli de conservare. de exemplu).cheltuieli cu primirea-recep ia. deterior rii. acest cost reprezint un anumit procent din capitalul investit.impozite i asigur ri.. desfacerea unor articole de sezon). iluminat. . în primul rând de ce alte utiliz ri ce se pot g si pentru capitalul ´imobilizat´ în stocuri.) i cu durata de stocare. exist trei situa ii. Costul stoc rii depinde de m rimea stocului i durata stoc rii. Aceste cheltuieli se pot grupa dup cum urmeaz : . dup satisfacerea cererii. cu toate consecin ele sale.cheltuieli constante pentru durata total a procesului de gestiune (amortismentul cl dirii. În modelele dinamice unde se lanseaz mai multe comenzi în timpul unui sezon. 162 .Bazele cercet rii opera ionale a) Costurile de stocare care cuprind suma cheltuielilor ce trebuie efectuate pe timpul sta ion rii resurselor materiale în stoc i anume: . penalizarea pentru surplus se ata eaz numai ultimei comenzi nedesf cute complet. exprimate prin dobânda pentru fondurile imobilizate în stoc. în acest caz. care intervin atunci când. .cheltuieli suplimentare pentru manipulare. .cheltuieli variabile nepropor ionale cu m rimea lotului (salarii ale for ei de munc .

telefoane.cheltuielile fixe legate de cre terea ritmului de produc ie. Din aceast categorie fac parte: . De asemenea durata de aprovizionare poate fi o constant sau o variabil aleatoare. an) i care este în func ie de caracterul cererii. Cheltuielile de produc ie pe unitatea de produs pot fi i ele mai sc zute. În plus. la un anumit nivel dat. c) durata de reaprovizionare . d) Pre ul de achizi ie sau cheltuielile directe de produc ie. cererea. cheltuieli de transport a lotului. .cheltuieli de lansare care includ toate cheltuielile care se fac cu: întocmirea comenzii. cu atât mai repede pot fi satisf cute comenzile.reprezint timpul ce se scurge din momentul calendaristic la care s-a emis comanda de reaprovizionare pân la sosirea în întreprindere a cantit ii de reaprovizionat. deplas rii la furnizori. . Ace tia sunt: a) perioada de gestiune . frecven a sau momentul achizi iilor.determin i orizontul procesului de gestiune. cheltuielile de penurie. Dac în modelele probabiliste folosirea tuturor parametrilor temporali este obligatorie.cheltuieli legate de angajarea i instruirea unui personal suplimentar sau de concediere a unor salaria i.  variabile necontrolabile: costurile. de la nivelul zero. Cantitatea de aprovizionat (cantitatea intrat în stoc) poate fi din produc ia proprie sau ob inut prin alte mijloace i se poate referii la fiecare resurs separat sau la ansamblul lor. F) GRADUL DE PRELUCRARE A PRODUSELOR..Bazele cercet rii opera ionale c) Cheltuieli datorate varia iilor ritmului de produc ie. unii dintre ei (de exemplu. dac se acord anumite reduceri de pre în func ie de m rimea comenzii. cu atât mai mici sunt cheltuielile de stocare. d) momentul calendaristic la care se emit comenzile de reaprovi-zionare. cantitatea livrat . b) intervalul de timp între dou aprovizion ri consecutive. po t etc. D) LOTUL reprezint cantitatea cu care se face aprovizionarea la anumite intervale în cadrul perioadei de gestiune stabilit (trimestru. De obicei se consider a fi un an. Cu cât produsele sunt mai pu in finisate (cazul limit îl constituie materia prim ). semestru. erorile de previziune tind s creasc pe m sur ce gradul de prelucrare a produselor este mai avansat. Num rul tipurilor de produse ce trebuie stocate cre te rapid. pentru a reduce influen a factorilor nefavorabili este necesar de aceea s creasc i stocul tampon. în general aceste cheltuieli sunt fixe pentru o comand . determinând în baza leg turii pe care o are cu volumul i frecven a cererii. durata de reaprovizionare. datorit unei eficien e superioare a muncitorilor i ma inilor într-o produc ie de serie mare. aici vor intra cheltuielile administrative legate de lansarea comenzilor. Cu cât bunurile p strate în stoc sunt într-un stadiu mai avansat de finisare. e) coeficientul de actualizare. pe m sur ce gradul de finisare este mai avansat. dar cu atât mai mari vor fi cheltuielile de stocare. Dac este vorba de achizi ii. trimiterea acesteia la furnizor. 163 . Pre urile pe unitatea de produs pot depinde de cantitatea achizi ionat . dar timpul necesar pentru livrarea unei comenzi este mai mare. Variabilele care influen eaz stocurile sunt de dou feluri:  variabile controlabile: cantitatea intrat în stoc. gradul de prelucrare a produselor. C) CANTITATEA DE REAPROVIZIONAT reprezint necesarul de aprovizionat care se stabile te în func ie de necesarul pentru consum pentru întreaga perioad de gestiune. (data de reaprovizionare). preg tirea livr rii unei partizi de materiale. durata de reaprovizionare sau data de reaprovizionare) nu prezint nici o importan în modelele deterministe. Aceast cantitate e limitat de capacit ile de depozitare. E) PARAMETRII TEMPORALI sunt specifici dinamicii proceselor de stocare.

1. 3. N = cererea total pe perioada T. Modele de gestiune a stocurilor 2. 2. aprovizionarea se face în momentul în care stocul devine 0 (nu se admit intervale de timp pe care stocul s fie 0). 4. cantit i egale de aprovizionare.  n = cantitatea comandat i adus la fiecare aprovizionare. 5.Bazele cercet rii opera ionale 2.  s(t) = nivelul stocului din depozit la momentul t Obiectivul modelului  minimizarea costului total de aprovizionare CT Rela iile dintre m rimile modelului Ipoteza 1   Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5         n = cererea pe unitatea de timp   s(t) = liniar ! X T X acela i între oricare dou comenzi n acela i pentru toate comenzile s(t) u 0 pentru orice t la sfâr itul unei perioade X s(t) are un salt de la 0 la n Rezolvare Situa ia de mai sus poate fi vizualizat prin trasarea graficului varia iei stocului în timp: N 164 . perioad fix de aprovizionare (aprovizionarea se face la intervale egale de timp). Modelul Willson Ipotezele modelului: 1. cerere constant în timp (cereri egale pe intervale egale de timp). aprovizionarea se face instantaneu (durata dintre momentul lans rii comenzii i intrarea m rfii în depozit este zero) Datele modelului:     T = perioada total de timp pe care se studiaz stocarea. cs = costul unitar de stocare (costul stoc rii unei unit i de marf pe o unitate de timp) cl = costul lans rii unei comenzi Variabilele modelului:  X = intervalul dintre dou aprovizion ri succesive.

stocul n variind liniar de la n la 0. Se observ c evolu ia este periodic . Din acest motiv costul cu stocarea va fi: cs · · X (În general 2 costul de stocare se calculeaz cu formula c S ™ ´ s . deci un cost cl i cheltuieli de stocare pe o durat X. dac toat cantitatea necesar ar fi adus la începutul perioadei (graficul de deasupra) sau dac s-ar aduce câte n unit i din X în X unit i de timp (graficul de jos). de perioad X. În concluzie vom calcula costul total cu aprovizionarea calculând costul pe o perioad i înmul ind apoi cu num rul de perioade:  pe o perioad avem o lansare.Bazele cercet rii opera ionale În figura 1 a fost reprezentat evolu ia stocului.

observându-se c primele sunt descresc toare în n iar 165 ‚ N T  num rul de perioade este egal cu ! n X ƒ „ .X) = (cl + cs · dac variabilele n i X verific N T ! n X n · X) · 2 n i n i X sunt strict pozitive i n  (0. 0 X  costul total cu aprovizionarea va fi CT = (cl + cs · n · X) · 2 n În concluzie rezolvarea problemei se reduce la a g si minimul func iei: CT(n.T]. X  (0. Pentru rezolvare vom scoate pe X în func ie de n din rela ia n T X=n· N i înlocuim în expresia costului total cu aprovizionarea ob inând: ! T : X CT(n) = (cl + cs · 1 c ™T n T N ·n· )· = cl ™ N ™  S ™n n 2 2 N n Cei doi termeni în care a fost separat costul total reprezint cheltuielile totale cu lans rile respectiv cheltuielile totale cu stocarea.t dt ).N].

Calcul m derivata costului total: C d!  T cl ™ N n 2  cS ™ T care are zerourile: n1.2 = s 2 2 ™ cl ™ N   cS ™ T n1 =  n2 = În concluzie: a) dac 2 ™ cl ™ N ‘ . Solu ia optim n* va fi deci foarte probabil undeva între 0 i N.N]. În concluzie.Bazele cercet rii opera ionale celelalte liniar cresc toare. Pentru a o determina facem tabloul de varia ie al costului total în func ie de n pe intervalul (0. dac vom aduce toat cantitatea într-o singur tran vor fi foarte mari costurile de stocare iar dac vom aduce de foarte multe ori câte foarte pu in vor fi foarte mari cheltuielile cu lansarea.

0. N A cS ™ T c 2 ™ cl ™ N N ™T eN l e cS cS ™ T 2 2 ™ cl ™ N  .

Dac nu se accept decât solu ii în numere întregi pentru n sau t se va calcula costul pentru: 166 . costul total fiind de c l  c S ™ .0.CT(n) T™N cl  cS ™ 2 i deci se va face o singur aprovizionare la începutul perioadei T în care se va aduce toat T™N cantitatea N... 2 b) dac cl cS N ™T ob inem tabloul: 2 n CT¶(n) CT(n) în concluzie se vor face 0 - 2 ™ cl ™ N cS ™ T N + . variant prin care se va face aprovizionarea cu costul cS ™T CT = 2 ™ cl ™ c S ™ T ™ N Obs..0 + + + 2 ™ cl ™ c S ™ T ™ N N ! n cS ™ T ™ N aprovizion ri la intervale de topt = 2 ™ cl 2 ™ cl ™ T în cS ™ N care se va aduce câte nopt = total minim posibil: 2 ™ cl ™ N .. N A cS ™ T N ™T cl N ™T adic dac costul de lansare este de mai mult de ori mai mare u 2 cS 2 decât costul de stocare tabloul de varia ie va fi: n 0 N CT¶(n) .

2. T = perioada total de timp pe care se studiaz stocarea. s = cantitatea maxim de marf aflat în depozit. 3.2. admi ându-se scurgerea unui interval de timp în care depozitul va fi gol i cererea nu va fi satisf cut .Bazele cercet rii opera ionale « 2 ™ cl ™ N » n= ¬ ¼ in= ¬ cS ™ T ¼ ­ ½ « 2 ™ cl ™ T » « t= ¬ ¼ it= ¬ ¬ cS ™ N ¼ ¬ ­ ­ ½ « 2 ™ cl ™ N » ¬ ¼+1 ¬ cS ™ T ¼ ­ ½ 2 ™ cl ™ T » ¼ +1 cS ™ N ¼ ½ alegându-se dintre toate variantele cea mai ieftin . aprovizionarea se face instantaneu (durata dintre momentul lans rii comenzii i intrarea m rfii în depozit este zero) Datele modelului:      1. cantit i egale de aprovizionare. ( [x] = partea întreag lui x). perioad fix de aprovizionare (aprovizionarea se face la intervale egale de timp). X2 = durata de timp în care în depozitul este gol. 2. Modelul Willson cu ruptur de stoc Ipotezele modelului: cerere constant în timp (cereri egale pe intervale egale de timp). cs = costul unitar de stocare (costul stoc rii unei unit i de marf pe o unitate de timp) cl = costul lans rii unei comenzi cp = costul unitar de penalizare (pierderea cauzat de nesatisfacerea unei unit i din cerere timp de o zi) Variabilele modelului:       X = intervalul dintre dou aprovizion ri succesive. aprovizionarea nu se face în momentul în care stocul devine 0. N = cererea total pe perioada T. 5. n = cantitatea comandat i adus la fiecare aprovizionare. s(t) = nivelul stocului din depozit la momentul t Obiectivul modelului  minimizarea costului total de aprovizionare CT N 167 . 4. X1 = durata de timp în care în depozit se afl marf .

nivelul cererii nesatisf cute fiind privit ca stocul care s-ar fi consumat dac aveam marf în depozit. X2.   la sfâr itul unei perioade X este livrat instantaneu cantitatea n ± s în contul cererii nesatisf cute în perioada X2 i introdus în depozit cantitatea s. În concluzie vom calcula costul total cu aprovizionarea calculând costul pe o perioad i înmul ind apoi cu num rul de perioade:  pe o perioad avem o lansare. cheltuieli de stocare pe o durat X1. deci un cost cl .   pe intervalul X2 depozitul este gol (deci stocul zero). ca i cel de stocare.Bazele cercet rii opera ionale Rela iile dintre m rimile modelului Ipoteza 1   Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 n s N = cererea pe unitatea de timp   s(t) = liniar ! ! X X1 T   X. se calculeaz cu 2 formula c p ™ ´  s . aceia i între oricare dou comenzi i X = X1 + X2. s aceia i pentru toate comenzile. Ipoteza 5 Rezolvare Situa ia de mai sus poate fi vizualizat prin trasarea graficului varia iei stocului în timp din figura 2: În figur a fost reprezentat evolu ia stocului dac toat cantitatea necesar ar fi adus la începutul perioadei (graficul de deasupra) sau dac s-ar aduce câte n unit i din X în X unit i de timp (graficul de jos).s. stocul variind liniar de la s la 0 i cheltuieli de penalizare. Se observ c evolu ia este periodic . cererea neonorat variind liniar de la s · X1 iar costul de penalizare va 0 la n . Din acest motiv costul cu stocarea va fi: cs · 2 n -s fi: cp · · X2 (În general costul de penalizare. X1. de perioad X.   n. totu i graficul a fost desenat în prelungirea perioadei X1 (deci cu valori negative) deoarece în aceast perioad se presupune c cererea este aceea i ca în perioadele în care exist marf în depozit.

0 X  num rul de perioade este egal cu N T ! n X 168 .t dt ).

X.X2 ) = (cl + cs · s n -s N · X1 + cp · · X2 ) · 2 2 n unde variabilele n. X1 X2 În concluzie. 2. X1 i X2 verific urm toarele condi ii i rela ii: Condi ii 1. din cele 5 variabile doar dou sunt independente i din cele trei rela ii vom scoate trei dintre ele ca fiind variabile secundare în func ie de celelalte dou ca fiind principale.Bazele cercet rii opera ionale  costul total cu aprovizionarea va fi CT = (cl + cs · s n -s N · X1 + cp · · X2 ) · 2 2 n În concluzie rezolvarea problemei se reduce la a g si minimul func iei: CT(n.s. 0<ne N 0esen 0<XeT 0 e X1 e X 0 e X2 e X Rela ii 1.X. 4. 5. În acest caz avem rezolvând sistemul de rela ii: X1 = s ™ T T X2 = . X1 + X2 = X n N 2. 3.X1. ! X T s ns ! 3. s. Fie cele dou variabile principale n i s.

n .s s n -s T T N · s™ + cp · · .s ™ X = n™ T Acestea se înlocuiesc în expresia costului total i ob inem în final o problem de minim a unei cu dou variabile: min CT(n.s) = (cl + cs · n.

s)/ 0 < n e N i 0 e s e n}.s ™ )· 2 2 n unde 0 < n e N i 0 e s e n.n . Ob inem: xC T .s) pe domeniul D = {(n. Pentru rezolvare vom calcula derivatele par iale ale func iei CT(n.

[cl + ™cs™s2™ + ™ cp™ (n ± s)2™ ]™ 2 n 2 N 2 N n xn xC T . s T 1 T 1 T N = cp™(n ± s)™ .n.

cp™ n]™ n xs 169 . s T = [(cs + cp)™s .n.

Bazele cercet rii opera ionale x ® T .

n. s !0 ± xn Rezolv m sistemul: ¯ sco ându-l pe s în func ie de n din a doua ecua ie (s = x .

cl ™ 2 = 0 de unde rezult n2 = 2 cs  c p cs  cp n 2 ™cl ™ .n. s ± T !0 ° xs cp 1 cscp ™n) i înlocuindu-l în prima ob inând: ™ ™T .

Aceast solu ie este solu ia optim doar dac 0 < n0 e cs ™ T cs  cp i sunt îndeplinite ® 2 T . s  cp c ™ cs c p T i în final unica solu ie pozitiv : n0 = 2 ™cl ™ cs ™ T ™ cs  cp cp i s0 = cp 2 ™cl ™ ™ .

n. s x x 2 T .

s .n.

n 0 . s 0 " 0. .

n 0 . s 0 " 0 ± 2 x 2s ± x n condi iile de ordinul 2: ¯ 2 2 ¨ x 2 T .

n. s ¸ x T .

n. s x 2 T .

s ± .n.

s 0 ™ .n 0 .

n 0 . s 0  © .

s 0 ¹ " 0 © xn xs ¹ ± x2n x 2s ª º ° Evident n0 > 0 i avem: x 2 T .n 0 .

s T .n.

n 0 . s 0 = (cs + cp)™ > 0 2 n0 x s x2 x2 x n T 2 T 2 .

s .n.

n 0 . s 0 = «2c l  .

s  c p ™ s 2 ™ T » ™ c 0 ¼ ¬ ­ x2 T 2 2c .

 c ™ T ™ c ¨ x 2 T .

n. s ¸ .

n 0 . s 0 ™ .

n 0 . s 0  © .

s 0 ¹ = l s 4 p © xnxs ¹ n0 x s x n ª º cp 2 ™cl n0 e este echivalent cu: e ™T.n 0 . ™ cs cs  cp ½ n3 0 >0 2 .

s .n.

s0) = 170 2 ™ cl ™ c S ™ T ™ N ™ cp cs  cp . dac cp 2 ™cl ™ e ™ T atunci problema admite solu ia optim : cs cs  cp n0 = s0 = X1 = X2 = X = cs  cp 2 ™cl ™ ™ cp cs ™ T cp 2 ™ cl ™ ™ cs ™ T cs  cp 2 ™cl ™T cs ™ ™ cp cs  cp ¸ ¹ ¹ º cp 2 ™cl ™T ¨ cs  cp ™©  © cp cs  c p cs ™ ª 2 ™ c l ™ T cs  c p ™ cp cs ™ T maxim = T(n0. s >0 În concluzie.n.

Acelea i considera ii sunt valabile i pentru cp (dependent de m rimea cererii neonorate sau m rimea întârzierilor). caz în care devine nerealizabil dorin a de a g si o solu ie matematic simpl . 171 .  în foarte multe cazuri un model de stocare presupune i multe alte variabile. dar acesta ar fi doar un pur calcul matematic.Bazele cercet rii opera ionale cp cs  cp Expresia V = m soar intensitatea lipsei de stoc i din expresia lui CT maxim se observ c admiterea lipsei de stoc duce la mic orarea costului total cu stocarea. existând algoritmi matematici de rezolvare (cel pu in aproximativi) pentru orice model matematic. Generaliz ri ale modelului Willson În practic ipoteza c cs (costul unitar) este acela i.3. În concluzie putem imagina modele în care: cs = f(s.  modelele mai complicate nu ar ad uga nimic ideii teoretice. care sunt de obicei aleatoare. indiferent de variabilele de decizie i anume: unele direct propor ionale i celelalte invers propor ionale cu variabilele de decizie.ts) i/sau cp = f(p. de i cp este mult mai mare decât cs. c în orice model de stocare exist întotdeauna dou tipuri de costuri. de exemplu. i nu o valoare extrem evident i deci banal .tp) unde am notat cu:  s = cantitatea stocat  ts = durata de stocare  p = cererea neonorat  tp = durata întârzierii onor rii cererii sau i mai complicate. neexistând evident limite în acest sens. cl este i mai mare c decât cp. indiferent de cantitatea stocat .  aceste modele mai complicate pot ap rea i pot fi aplicate evident în practic . Motivele care ne opre te totu i în a discuta teoretic aceste modele sunt urm toarele:  orice complicare a modelelor anterioare duce la ecua ii matematice complicate. fapt care face ca solu ia s fie una de mijloc. fiind mult mai realist ipoteza c acesta depinde (invers propor ional) de cantitatea stocat s. cum ar fi. desprinse din modelul Willson clasic. de durata de stocare (direct sau invers propor ional) etc. X1 = X = T i X0 = 0 iar CT = cl + cs™ N ™T exact ca i în modelul Willson f r ruptur de stoc. dependen ele fiind exprimate prin func ii mai mult sau mai pu in complicate. ale c ror solu ii nu mai pot fi scrise cu operatorii matematici obi nui i (de exemplu. 2 2. Dac cp este mult mai mare decât cs ( s } 0 ) atunci se ob in acelea i solu ii ca în modelul cp Willson f r ruptur de stoc. explica ia constând în mic orarea num rului de lans ri pentru c . nu este în general îndeplinit decât pentru varia ii mici ale stocului sau ale duratei de stocare. algoritmii genetici etc. chiar dac am presupune c unul singur dintre cs sau cp este func ie liniar în variabilele expuse mai sus s-ar ajunge în rezolvare la ecua ii de gradul patru ale c ror solu ii încap pe o foaie întreag (cititorul poate încerca singur analiza acestor variante). În aceste cazuri sunt chemate spre rezolvare alte ramuri ale analizei matematice i economice. simularea. cp 2 ™ cl ™ > N™T atunci se va face o singur lansare (deci n0 = N) i vom avea s0 = Dac c s cs  c p n0. ele ar fi practic de nefolosit i oricum scopul studierii gestiunii stocurilor nu este g sirea unor modele cât mai impun toare.

cererea este constant în timp. Presupunem c F™ T > N (adic dac întreprinderea ar lucra non-stop întreaga perioad T ar produce mai mult decât ceea ce poate efectiv s vând ) motiv pentru care perioadele de produc ie sunt alternate cu perioade de oprire a produc iei astfel încât produc ia total s devin egal cu cererea total N. valoarea penaliz rii este direct propor ional cu m rimea cererii neonorate i cu durata întârzierii cu un factor de propor ionalitate cp (costul unitar de penalizare) Se cere în aceste condi ii g sirea acelor intervale de produc ie i sta ionare care duc la un cost total pe unitatea de timp minim. Pentru simplificarea calculelor se va presupune c N . adic în fiecare unitate de timp este egal cu E = T Deoarece F > E este evident c pe parcursul perioadelor de produc ie se va acumula o cantitate de produse care trebuie stocate într-un depozit. Pentru formalizarea modelului vom face i urm toarele ipoteze: 1. costul unei secven e oprire-pornire a produc iei este acela i pentru toate secven ele. De asemenea este evident c oprirea i repornirea produc iei implic o serie de costuri. acest stoc epuizându-se în perioadele în care produc ia este oprit . se admite ruptura de stoc.4. duratele ciclurilor de produc ie sunt egale între ele. Situa ia de mai sus poate fi vizualizat foarte bine desenând graficul evolu iei stocului în timp în figura 3. Model de produc ie ± stocare Presupunem c o unitate economic fabric un singur tip de produse cu un ritm al produc iei de F produse în unitatea de timp pentru care are o cerere de N buc i într-o perioad T.Bazele cercet rii opera ionale 2. 3. 6. 2. N Ciclu de produc ie Lichidarea deficitului în paralel cu satisfacerea cererii curente s(t) n s Acumulare de comenzi neonorate T t4 t1 Formarea stocului t2 Consumarea stocului t3 Figura 3 În acest desen am notat cu: 172 . 5. intervalele de sta ionare sunt egale între ele. costul stoc rii este direct propor ional cu cantitatea stocat i durata stoc rii cu un factor de propor ionalitate cs (costul unitar de stocare) 4.

Bazele cercet rii opera ionale      n = cantitatea produs peste cerere într-un ciclu de produc ie. t2 = intervalul de timp în care se epuizeaz stocul ca urmare a opririi produc iei. t3 = intervalul de timp în care se acumuleaz comenzi neonorate ca urmare a faptului c nu se produce i s-a epuizat stocul.  t4 = intervalul de timp în care este lichidat deficitului în paralel cu satisfacerea cererii curente. s = cantitatea maxim acumulat în depozit. s  cheltuieli de stocare pe intervalele t1 i t2. cs · · (t1 + t2). Într-o perioad costul va fi format din:  costul unei secven e lansare-oprire a produc iei cl . Se observ c avem de-a face cu un fenomen ciclic în care o perioad poate fi aleas ca intervalul dintre dou porniri succesive ale produc iei. 2 n -s · (t3 + t4)  cheltuieli de penalizare pe intervalele t3 i t4: cp · 2 Costul total unitar va fi: s ns . t1 = intervalul de timp în care se formeaz stocul.

t 1  t 2  c p .

t 3  t 4 2 2 CT(n.t4) = t1  t 2  t 3  t 4 i vom avea de rezolvat problema de minim cu leg turi: c l  cs cl  cs s n s .t1.s.t3.t2.

t 1  t 2  c p .

t 4 min n ® s s ±t ! t !  E 1 ± 4 ± ns ! s !E ¯ t t2 ± 3 ± 0 sen ±0 t .t 3  t 4 2 2 t1  t 2  t 3  t 4 n. de exemplu variabilele n. t1 . t1 i t4 în func ie de t2 i t3 i le vom înlocui în C T.s. s.t3) = 2c l . t 2 . 1 e i e 4 ° i Pentru rezolvare vom scoatem din sistemul de restric ii patru variabile în func ie de celelalte. t 3 . Avem:  s = t2 ™ E  n = (t2 + t3)™ E E  t1 = t2 E E  t4 = t3 E i înlocuind în func ia obiectiv ob inem: CT(t2.

F  E  EF c s t 2  c p t 2 2 3 2 F .

t 2  t 3 173 … † ‡ .

.

Bazele cercet rii opera ionale Se calculeaz ca i în modelul Willson cu ruptur de stoc derivatele par iale în t2 i t3 i din condi ia ca ele s se anuleze în punctul de minim ob inem un sistem în t2 i t3 care are solu ia: t2 = i în continuare: t1 = s= ™ Fc s ™ cs  cp . n= F .

Model de gestiune cu pre uri de achizi ie sau cu cheltuieli de produc ie variabile În modelul anterior. = F i s = q. Caz 1 S presupunem acum c intensitatea cererii de produse este E i s presupunem c pre ul unitar al produsului este p când volumul comenzii este mai mic decât o cantitate Q i p' când volumul comenzii este mai mare sau egal cu Q. în modelele de aprovizionare. atunci ne afl m în situa ia de la modelul anterior în care t1 = t3 = t4 = 0. cu p' < p. cu excep ia cheltuielilor de lansare (presupuse fixe). Observa ie Dac ritmul produc iei este mult mai mare decât intensitatea cererii (F mult mai E $ 0 ) se ob ine solu ia din modelul Willson cu ruptur de stoc. Cheltuielile de produc ie depind de volumul produc iei. Atunci f(q) are expresia: 0 q!0 ® ± f(q) = ¯c l  p ™ q 0 q Q ±  pd q u Q c ™q °l Dac presupunem c nu se admite neonorarea comenzilor i c aprovizionarea se face s instantaneu. cheltuielile de aprovizionare pe unitatea de produs nu variaz cu volumul comenzii).5. t2 Formula cheltuielilor medii pe unitatea de timp va deveni: 1 cs ™q ™ t 2  cl F ™ cl 1 CT = 2 = cs ™ q + t2 2 q 174 ˆ CTminim = ¨ ¸ cp 2 ™ ™ c s ™ c p ©1  ¹ © F ¹ cs  cp ª º ˆ ˆ ˆ ˆ 2 c l . cheltuielile de produc ie erau ignorate. notat cu q. mare decât E sau echivalent spus F 2. deci este unica solu ie optim . pentru cheltuieli de lansare cl { 0 . Acest lucru este valabil dac cheltuielile de produc ie pe unitatea de produs nu variaz cu volumul produc iei iar cererea este satisf cut în întregime (sau. Uneori func ia f(q) are i alte salturi care trebuie luate în considera ie când se determin cantitatea optim q ce trebuie achizi ionat (produs ). i anume printr-o func ie nedescresc toare f(q) care se anuleaz în origine i are un salt egal cu cl în aceasta. s  cp c Solu ia de mai sus verific evident i celelalte restric ii.

F  cp 2 c l .

F  ˆ ™ ˆ ˆ 2 cl Fc p .

F  cs . t4 = cs  c p 2 cl Fc s .

F  ˆ cs  cp . t3 = ¨ cp cs ¸ ¹ ™©  © cs cp ¹ ª º ˆ ˆ 2c l .

F  Fc s cp 2c l .

F  Fc p ™ cs cs  cp cp cs  cp ˆ ˆ ™ ˆ .

Bazele cercet rii opera ionale f .

Atunci f(q) are expresia: 0 q!0 ® ± f(q) = ¯c l  p ™ q 0 q Q ±  p ™ q  p dq . R mâne doar s mai compar m valorile func iei C(q) în q0 i Q: 1 F ™ cl ± c s ™ q 0  pF  q ± 2 0 C(q0) = ¯ 1 F ™ cl ± c s ™ q 0  pd  F ± q0 2 ° Dac q0 < Q atunci solu ia optim este q0 iar dac q0 > Q se compar valorile F ™cl F ™cl 1 1 i c s ™ Q  pF  . 2 Q 2 q0 Caz 2 S presupunem acum c intensitatea cererii de produse este E i s presupunem c pre ul unitar al produsului este p pentru primele Q produse i este cu p' mai mare pentru produsele fabricate peste cantitatea Q. F c s ™ q 0  pd  2 Q 2 q0 F ™cl F ™cl 1 1 F Dac : c s ™ q 0  p d  < c s ™ Q  pF  se alege q0 altfel se alege Q.Q q u Q c ™. punctul în care func ia nu e cs continu . Punctul de minim este q0 sau Q.q ob inem: t2 q quQ Q Ad ugând la acestea i cheltuielile unitare de produc ie F ™cl 1 ± c s ™ q  pF  q ± 2 C(q) = ¯ F ™cl 1 ± cs ™ q  pd  F ± 2 q ° Pentru a calcula minimul acestei func ii vom calcula derivata: C'(q) = F ™c 1 c s  2 l pentru q { Q 2 q care se anuleaz în q0 = 2 ™ F ™cl .

°l i vor rezulta cheltuielile totale în unitatea de timp: F ™cl 1 ® ± c s ™ q  pF  q ± 2 C(q) = ¯ c  .

0 q Q ‰ 0 ‰ 0 q0 q0 u Q Q quQ 175 .p d p QF  1 ± cs ™ q  pd  l F ± 2 q ° i în continuare se g se te solu ia optim ca i la cazul 1.

¸ ¨ 0 F= © ¹ © p. Modele de gestiune cu cerere aleatoare Presupunem c un produs este stocat într-un depozit intermediar.Bazele cercet rii opera ionale 2. care este aprovizionat dintr-un depozit mai mare la intervale egale de timp t.6. Se presupune c cererea pe un interval este aleatoare cu o distribu ie de probabilitate cunoscut din observa ii statistice: 1 . n .

0 p.

. p.

vom avea într-o perioad cu cererea F e E doar cheltuieli cu stocarea iar într-o perioad cu F > E atât cheltuieli cu stocarea cât i penaliz ri. Cheltuielile legate de aprovizionare pot fi privite cel pu in din dou puncte de vedere: a) cu costuri de stocare i costuri de penalizare unitare Presupunem c se cunosc cheltuielile unitate de stocare cs i cheltuielile unitare de penalizare cp. dac vom aduce de fiecare dat E buc i.n . s se minimizeze cheltuielile. Dac F e E evolu ia stocului va fi cea din figura 4a) i costul unitar de stocare va fi: E  . care trebuie aleas astfel încât. Pentru simplificarea aprovizion rii se decide ca la fiecare aprovizionare s se aduc aceea i cantitate de produse. Atunci. în timp. ¹ 1 º ª ea realizându-se uniform pe fiecare interval.

F) = 2º t ª iar dac F > E evolu ia stocului va fi cea din figura 4b) i costul unitar de stocare va fi: C(E.F) = unde cs ™ 2 ™ t1  c p ™ t1  t 2 F 2 E F E .E  F ™t cs ™ F¸ ¨ 2 ! c s ™ ©E  ¹ C(E. Înlocuind t1 în func ie de t2 din aceast rela ie în expresia costului unitar vom ! t1 t2 ob ine: E2 .

F  E 2 C(E.F) = cs™ + cp™ 2F 2F F E F E t a) Figura 4 176 Š Š ™t2 t1 t b) t2 .

Bazele cercet rii opera ionale În concluzie. pentru o valoare aleas a lui E costul mediu va fi o variabil aleatoare cu acelea i probabilit i ale evenimentelor ca i cererea F: ¨ ¨ F¸ © C(E) = © cs ™ © E  2 ¹ . ª º © . p.

2 p.F ª cs ™ E .

cs ™ .E .

F  E E2  cp ™ 2F 2F p.

F 2 ¸ ¹ ¹ ¹ º Al alege pe acel E astfel încât. în timp. Avem: C . s se minimizeze cheltuielile este echivalent cu a g si acel E pentru care media variabilei aleatoare C(E) este minim .

E = § F !0 E F¸ ¨ c ™ © E  ¹ ™ p.

F  s ª 2º F uE 1 § cs ™ .

F  E E2 ™ p.

F  ™ p.

F cp ™ 2F 2F F uE 1 § 2 unde E  R i valorile C .

E formeaz un ir real. Pentru a g si minimul acestui ir observ m c func ia cu valori reale C .

deci are un singur punct de minim local. este o func ie de gradul doi cu coeficientul lui E 2 E pozitiv. care este i global i deci valoarea E întreag care d minimul lui C .

este cea care îndepline te simultan rela iile: E C .

 1 > C .

< C.

1) < V < L(E) unde: p. este echivalent cu: L(E .  1 E E E sistem care. dup efectuarea unor calcule simplificatoare.

F 1¸ ¨ L(E) = p(F e E) + ©E  ¹ 2 º F uE 1 F ª § iar V= cp cs  c p . p ( p. pentru g sirea lui E vom calcula toate valorile lui L(E) într-un tabel ca cel de mai jos i vom alege acel E pentru care se ob ine valoarea lui L(E) imediat superioar lui V. Practic.

F ¨ p.

F 1¸ ©E  ¹ F ª 2 º F uE 1 F F uE 1 § § ) 177 .

Bazele cercet rii opera ionale În final. pentru E0 g sit. se calculeaz costul mediu minim C .

se presupune c cererile din fiecare interval au aceea i probabilitate de manifestare i vom avea de estimat doar atâtea probabilit i câte intervale posibile exist (sau se presupune c numai anumite valori ale cererii sunt posibile. ?a  . de exemplu mijloacele acestor intervale). a  l F= © © p ª 1 ?a  l .E 0 Generaliz ri Caz 1 Sunt situa ii în care cererea de produse se poate situa într-un interval foarte mare (produse de valoare mic ). . caz în care calcularea probabilit ilor pentru fiecare valoare a cererii ar cere un efort prea mare. Cererea este o variabil aleatoare de forma: ¨ ?a . . a  2l p2 a 3l 2 . . acesta nefiind justificat i prin faptul c probabilitatea pentru o anumit cerere este practic aceea i pentru un întreg interval de valori din vecin tatea acesteia. Din acest motiv se împart valorile cererii în intervale egale.

a  nl pn a .1 l . ¸ ¹ . ¹ º sau: l ¨ ©a  F= 2 © p1 ª .n .

2n  1 l 2 p.

º unde a este valoarea minim a cererii iar l lungimea intervalelor.n p2 ¸ . ¹ ¹ . Vom presupune În acest caz costul mediu va avea forma: C.

= l ™ E § .

F  E .

l l F¸ E2 ¨ ™ p.

F  ™p F cs ™ ©E  ¹ ™ p.

F  cs ™ cp ™ F F 2º 2 F !E  l 2 F !E  l ª F !0 E § g § g 2 iar minimul acesteia va fi dat de acea valoare E0 pentru care: p.

F l¸ ¨ L(E0 ± l) < < L(E0) unde L( E) = p(F F E) + ©E  ¹ 2 º F !E  l F cs  c p ª cp § g Caz 2 Sunt de asemenea cazuri când cererea poate lua valori într-o mul ime continu . fiind o variabil aleatoare continu cu densitatea de reparti ie f(F). În acest caz valoarea medie a costului este: 178 .

Bazele cercet rii opera ionale C.

= cs ™ E ´ E 0 F¸ ¨ ©E  ¹ ™ f .

F dF  c s ™ 2º ª ´ gE2 E 2F f .

F dF  c p ™ ´ g .

F  E 2 2F E f .

F dF care este o func ie continu în E. Pentru rezolvare vom deriva aceast func ie (folosind i formula de derivare a integralelor cu parametru: d b.

y « b .

y » ¬ f .

y ¼ ! .x.

y .

y f y/ .

y  b d ™ f .x.

b.

y  a d ™ f .y .

a .

y ¬ ¼ a .y .

y ­ a .

y ½ fiind îndeplinite condi iile care permit aplicarea acesteia. În acest caz pentru fiecare pies stocat peste cererea manifestat se face o cheltuial inutil c1 iar pentru fiecare pies lips . costul mediu va fi: C . În acest caz. o penalizare c2 (în general c2 > c1). în cazul unei cereri mai mare decât stocul.) i apoi vom g si punctul în care se anuleaz aceasta: E0 = solu ia c utat . ´ ´ b) cu pierderi Presupunem c cheltuielile de stocare sunt neglijabile.

E = c 1 ™ § .

E  F ™ p.

F  c 2 ™ F !0 E F !E 1 § .

F  E ™ p.

F g Valoarea E întreag care d minimul lui C .

este cea care îndepline te simultan rela iile: E C .

 1 > C .

< C.

este echivalent cu: p(F e E .  1 E E E sistem care. dup efectuarea unor calcule simplificatoare.1) < din care va fi aflat Eoptim i apoi C .

179 . În perioada de reaprovizionare (de avans) consumul se va realiza din cel de-al doilea depozit. optim . Modelul S-s Gestiunea de tip S-s sau cu dou depozite se caracterizeaz prin faptul c reaprovizionarea se face în momentul în care nivelul curent al stocului a atins o anumit valoare notat generic cu ³s´. i în acest caz se pot analiza variantele cu cerere împ r it în intervale sau cu cerere continu . cp cs  c p < p(F e E) 3 Modalit i practice de aplicare a modelelor teoretice 3. cazuri care sunt l sate ca exerci ii cititorului.1. în cadrul c reia reaprovizionarea se face în momentul în care primul depozit s-a golit. E Observa ie. care joac rolul stocului de siguran . Acest lucru este echivalent unei gestiuni cu dou depozite.

Un asemenea criteriu poate fi valoarea de consum a materialului dat. Fie Q solu ia ecua iei: 1 . q 2 unde q reprezint cantitatea de reaprovizionat. X.2 Metoda A. este un procedeu rapid pentru analiza aprovizion rii i gestiunii economice a materialelor.C. Fie nivelul minim de reaprovizionare Ns. O metod aproximativ const în a admite c ritmul mediu al cererii este constant. 3.C. Fie FX (r) probabilitatea cererii de r produse în intervalul X: FX (r) = P(R e r) = probabilitatea cumulat .Bazele cercet rii opera ionale În acest model consider m: y y y y cererea total pentru perioada T este R. cL i ne propunem s determin m pe Ns i pe q astfel încât costul stocului pentru perioada T s fie minim.FX (r) = E. metoda A. Impunem condi ia ca probabilitatea epuiz rii stocului s fie mai mic sau egal cu valoarea dat E (0 e E < 1).B.FX (r) = E.B. aleatorie. cS. termenul de livrare X poate fi: a) neglijabil.B. E reprezint probabilitatea de penurie. b) cvasiconstant. Aceast analiz clasific m rfurile achizi ionate în func ie de valorile de aprovizionare ale acestora i de ponderea achizi iilor. în acest caz ob inem costul total pentru intervalul T ca fiind: C! Rc L c S  q.C. valoarea special a materialului cu privire la folosirea lui în produc ie. M rimile date sunt: T. costul stoc rii este cS. Factorul esen ial în folosirea metodei A. în timpul stabilit. provenien a din import etc. Calculele pot fi efectuate f r ipoteze restrictive cu metoda Monte . pe aceasta se pot baza mai multe m suri. Aceast metod este aproximativ .B. O dat criteriul ales i împ r irea în grupe efectuat . deoarece implic ipoteze de lucru distincte pentru stocurile fiec rui depozit. Trebuie s avem: 1 . B. poate fi utilizat în diferite domenii ale gestiunii stocurilor: Controlul selectiv al stocurilor 180 . R. costul lans rii unei comenzi de reaprovizionare este cL. Metoda A. în acest caz optimul cantit ii q0 este independent de Ns: q0 ! 2R cL T cS T0 ! 2T c L R cS C 0 ! 2 RTc L c S Dac X este durata medie a termenului de reaprovizionare (cu o abatere medie p tratic mic ) se va evalua legea de probabilitate a cererii pentru acest interval de timp. începând cu simplificarea procedeelor de comand . const în alegerea unui criteriu corespunz tor pe baza c ruia se efectueaz împ r irea materialelor în cele trei grupe A. când stocul atinge acest nivel se lanseaz o comand de q piese.Carlo (nu face obiectul lucr rii de fa ). C. pân la num rul de salaria i folosi i în depozite. Prin aceasta pot fi v zute punctele de plecare pentru realizarea unei politici ra ionale a achizi iilor. de unde rezult Q = Ns.C.

Stocurile tampon ale articolelor de valoare mare sunt men inute la un nivel destul de mic. Aceste articole trebuie s fie supuse unui control de gestiune foarte strâns din partea personalului aprovizion rii (articolele de mare valoare sunt adesea gospod rite cu ajutorul unui sistem de reaprovizionare periodic i dac intervalele sunt suficient de frecvente. a c ror epuizare se evit prin asigurarea unor stocuri tampon. Din analiza structurii materiale a unit ilor economice rezult c valoarea mare în stoc este de inut de un num r relativ mic de materiale.C. atât din punct de vedere a metodologiei de stabilire a stocurilor cât i din punct de vedere al conducerii i desf ur rii procesului de stocare ca atare. se prezint într-o form expresiv în ³graficul de evolu ie al curbei valorilor cumulate´: Pondere valoric % 100 90 70 B A 10 30 100 Pondere numeric % C Datorit importan ei lor pentru procesul de fabrica ie i datorit influen ei asupra volumului de mijloace circulante. Deci.Bazele cercet rii opera ionale Metoda A. Stocurile sunt împ r ite în trei clase: clasa A: în care intr articolele cu valoare mare reprezentând cantitativ 10 % din stoc i 70 % valoric. clasa B: în care intr articole reprezentând 20 % atât cantitativ cât i valoric. mic orând în acela i timp riscurile de epuizare. fiecare grup se va aborda diferen iat. care nu numai c influen eaz direct volumul de mijloace circulante atras. clasa C: în care intr articole ce reprezint cantitativ 70 % din stoc i valoric 10 %. dar joac i rolul principal în desf urarea procesului de fabrica ie.C.B.B. CLASA A B C PONDEREA NUMERIC 10 20 70 PONDEREA VALORIC 70 20 10 Gruparea materialelor în func ie de ponderea lor valoric în stocul total. Aceast metod d o aten ie mai mic articolelor de valoare mic . Cu ajutorul metodei A. se pot reduce investi iile în stocuri.B. 181 ..C. permite o gestiune selectiv a stocurilor. metoda A. pe baza datelor din tabelul de mai sus. un stoc tampon este mai pu in necesar). pe lâng c ofer o politic diferit pentru articolele din categoria mai scump . permite i utilizarea unor metode de gospod rire diferit .

produse cu desfacere mare (vitale).3. aria de cuprindere mare. La articolele mai ieftine este mai eficient s se suporte sarcina stocurilor. Viabilitatea unui sistem de gestiune a stocurilor este determinat . Cu alte cuvinte. în primul rând reducerea imobiliz rilor la materialele de baz i care se consum în cantit i mari. exercitând un oarecare control. sursa de provenien etc. reducerea la minim a imobiliz rilor de resurse materiale i cre terea vitezei de rota ie a mijloacelor circulante ale agen ilor economici. y cheltuielile de conducere. dar baza r mâne tot stocul tampon. Conform metodei IMPACT. adaptabilitatea la utilizarea mijloacelor electronice de calcul. adaptat cerin elor calculatoarelor electronice. tind c tre grupa A de importan . deci. 3. determinând cre terea vitezei de rota ie a mijloacelor circulante la maxim. Acest model a fost dezvoltat de IBM. Influen ele conjuncturale i sezoniere sunt luate în calcul prin metoda de nivelare exponen ial . sortimentelor din depozit se împart în trei grupe: 1. suple ea i opera ionalitatea în derularea i adaptarea proceselor de stocare. modele economico-matematice exigente. concordan a cu fenomenele reale ale procesului de formare i consum a stocurilor.C. cum ar fi: gradul ridicat de utilitate practic . Aceast decizie este eficient întrucât ea aduce la o reducere apreciabi a l investi iilor în stocuri. b) folosirea pentru materialele care. în general. ca pondere valoric . aspect asigurat prin exigen a metodologic de dimensionare a stocurilor i de urm rire a derul rii proceselor de stocare. 182 . a modelelor precizate pentru aceast din urm grup .B. spre deosebire de politica dus pentru categoria A. Stocul de siguran se determin cu ajutorul calculului probabilit ilor. produse cu desfacere mijlocie (importante). pentru a observa varia ia cererii i a supraveghea de aproape respectarea termenelor de c tre furnizori. se poate controla zilnic nivelul stocurilor. organizare i desf urare a proceselor de stocare cât mai mici. se înlocuie te o parte din stocul tampon de articole scumpe printr-un control al gestiunii mai strâns. r spunde în mare m sur cerin elor. Pentru grupa B se pot aplica dou solu ii: a) stabilirea de modele distincte pentru dimensionarea stocurilor de materiale din aceast grup cu un grad de exigen mediu. Pentru materialele din categoria C se pot folosi procedee mai pu in exigente (chiar cu caracter statistic) i care vor avea în vedere factorii cu ac iune hot râtoare în optimizarea proceselor de stocare (cheltuielile de transport. Se vor folosi. y y y y y y Analizat din aceste puncte de vedere sistemul A. Strategia IMPACT IMPACT (Inventory Management Program and Control Techniques) este considerat ca un model eficient de stabilire a stocurilor de siguran a. de felul în care acesta r spunde unor cerin e de baz . 2. care vor avea în vedere elemente (factori) concrete ce condi ioneaz nivelul stocurilor i care asigur constituirea lor la dimensiuni cat mai mici. Este o metod de depozitare economic .Bazele cercet rii opera ionale Întrucât în categoria A sunt pu ine articole. Acest sistem aplicat la gestiunea stocurilor are în vedere. Estimarea necesarului se face prin extrapolarea valorilor din trecut. decât s se pl teasc salariile personalului care ar fi indispensabil pentru m rirea controlului.). iar pentru materialele c tind ca e valoare c tre grupa C a modelelor specifice acestora. Cu articolele din categoria B se poate adopta o politic intermediar .

. Z ! 2.. NZL reprezint num rul de zile cu lips de stoc. M rimea stocului de siguran depinde de precizia estim rii necesit ilor (cererii).3.2) T i !1 MAD se determin ca valoare medie a valorilor absolute ale abaterilor de la cererea medie. pe T intervale de timp i calculul abaterii medii p tratice W. 1 T MAD ! § i ri  r . Z ! N ZT  N ZL N ZT ! 1 N ZL N ZT .Bazele cercet rii opera ionale 3. Z = 1 înseamn c avem de-a face cu un serviciu perfect de servire din partea furnizorilor. 2. c) coeficientul de siguran exprim poten ialul de livrare al furnizorilor. Pentru determinarea stocului de siguran .. 2. ri este cererea în intervalul i. Rezult 0 < Z < 1. Z = 0 înseamn c se înregistreaz lipsa materialelor în stoc. Pentru a putea aplica metoda IMPACT sunt necesare: cunoa terea cererilor ri (i = 1. i = 1.5) unde NZT reprezint num rul total de zile lucr toare din perioada de gestiune. N UC N UC unde NUC reprezint num rul de unit i (buc i) comandate. T).3. Poten ialul de livrare (Z) se determin dup rela ia Z! C LE . 1. T i !1 (V...3) unde CLE este cantitatea livrat efectiv.4) ! 1  UL . T. 183 . produse cu desfacere redus ( obi nuite).3. cu atât va fi mai mic stocul de siguran . CLC este cantitatea ce trebuie livrat conform comenzii.3. Poten ialul de livrare (Z) exprim gradul de satisfacere de c tre furnizor a unei comenzi. C LC (V. Coeficientul de siguran (K) se stabile te pe baz de tabele ale func iei normale. b) MAD (Mean Absolut Deviation) reprezint abaterea absolut de la medie a cererilor.. (V. Rela ia de determinare a poten ialului de livrare se poate exprima i sub alte forme. metoda IMPACT folose te urm torii indicatori: a) cererea medie (necesarul mediu) r! 1 tT § iri . Acest poten ial de livrare se mai nume te grad de deservire sau nivel de serviciu. (V. în cadrul c reia sunt date valorile lui K...1) unde T este num rul de intervale de timp cercetate. ca unitate de m sur a ³împr tierii´ valorilor efective în jurul valorii medii. Cu cât va fi apreciat mai precis în prealabil cererea.3. corespunz tor diferitelor niveluri ale poten ialului de livrare al furnizorilor. NUL reprezint num rul de unit i (buc i) lips . ca de exemplu: N UC  N UL N (V. f r o posibilitate eficient de acoperire.

Vi-1 ` este valoarea abaterii precedente fa de valoarea real . 184 . Cererea medie (necesarul mediu) i abaterea absolut de la medie (MAD) vor fi apreciate în prealabil prin metoda nivel rii exponen ial . Estimarea cererii pentru urm toarele perioade se ob ine din rela iile: Vi = Vi-1 + E (ri-1 . care intr simultan în consum. Trebuie excluse influen ele întâmpl tore. Valoarea medie a cererii se corecteaz cu eroarea de previziune i se stabile te introducând o anumit parte a erorii în noua valoare a estima iei. IMPACT folose te în acest scop metoda nivel rii exponen iale. eliminând totu i influen a întregului. Abaterea absolut de la medie (MAD) poate fi folosit dup acelea i principii: abaterea medie a perioadei i va fi dat de rela ia MADi = MADi-1 + E(` ri-1 . toate influen ele întâmpl toare sunt introduse în estimare. unde E reprezint constanta de nivelare. 0<E<1 E = 0 înseamn c erorile de prevedere care apar nu sunt luate în considerare E = 1 înseamn c estimarea corespunde exact cererii din perioada anterioar . Aceast metod a fost dezvoltat de Robert Brown i este cunoscut sub numele de exponential smoothing. Constanta de nivelare trebuie astfel aleas încât s in seama suficient de influen ele conjuncturale i sezoniere. În acest caz ` ri-1 . dar într-o propor ie mai mic . Fie V1 estimarea cererii pentru prima perioad i r1 cererea real a primei perioade.Vi-1).MADi-1). poten ialul de livrare se calculeaz în func ie de necesitatea prezen ei în acela i moment în depozit a tuturor materiilor prime care concur la ob inerea lui.1) i determin m sura în care valorile din trecut sunt cuprinse în estimarea cererii. Stocul de siguran se calculeaz dup formula: NS = K ™ MAD Între poten ialul de livrare i costul stoc rii necesitat de constituirea i de inerea stocului de siguran exist o corela ie strâns . urmând ca abia dup aceea s se determine nivelul stocului de siguran (NS ).Bazele cercet rii opera ionale Când un produs se fabric din mai multe materii prime. Cre terea poten ialului de livrare determin cre terea costului total de stocare. îns luate în considerare influen ele conjuncturale i sezoniere.Vi-1 ` . ceea ce înseamn c eficien a este cu atât mai mare cu cât poten ialul de livrare se apropie de unu. E  (0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful