Rolul factorilor deviant la adolescenti

socio-familiali asupra comportamentului

Actualitatea cercetării evoluţiei comportamentului deviant şi a eficienţei unor măsuri de prevenţie şi de recuperare a devianţei comportamentale la adolescenţi este determinată, în primul rând, de starea actuală a societăţii noastre, stare, care în terminologia lui E. Durkheim (1974), poate fi numită „anomie”, iar după D. Banciu şi S. M. Rădulescu (1994), „patologie de tranziţie”. Consecinţele nefaste ale transformărilor radicale în sferele economică, politică, ideologică, axiologică, conjugate şi amplificate de explozia informaţională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social şi a puterii de intervenţie a instanţelor de socializare a generaţiilor în creştere, toate la un loc au deteriorat echilibrul social, au produs o profundă criză morală şi axiologică, au condiţionat o eroziune comunitară moral-relaţională, au contribuit la apariţia unui număr mare de indivizi şi grupuri mici care abuzează de libertăţile constituţionale şi duc sistematic un mod de viaţă incompatibil cu normele sociale. În prezent, devianţa comportamentală a cunoscut o extindere îngrijorătoare, a crescut considerabil numărul adolescentilor devianţi şi cu risc pronunţat de devianţă. Considerată ca perioadă de tranziţie între copilărie şi maturitate, adolescenţa se caracterizează printr-o serie de trăsături generale şi specifice care condiţionează şi determină procesul de cristalizare a personalităţii tânărului. Incluzând indivizi a căror vârstă este cuprinsă între 13 şi 18 ani, adolescenţa cuprinde două subperioade principale aflate una în prelungirea celeilalte: a) preadolescenţa, cuprinzând copiii între 13 şi 16 ani, caracterizată prin stabilizarea maturităţii biologice şi dobândirea unei individualităţi mai nuanţate; b) adolescenţa propriu-zisă (sau marea adolescenţă), cuprinzând tinerii între 16 şi 18-20 ani, care se caracterizează prin fundamentarea principalelor trăsături de caracter. Se poate spune că la capătul acestei perioade tulburi, plină de asperităţi şi de convulsii în plan relaţional, din punct de

p.vedere psihologic. adolescentul având un caracter neconformist. sancţionată în mod organizat de către agenţi specializaţi ai controlului social. însă un număr de indivizi. din motive personale sau din cauze sociale. Studiul cauzelor de conflict cu finalizare în conduita deviantă întâmpină serioase dificultăţi. profilul de bază al personalităţii apare pe deplin conturat în liniile sale definitorii. „Devianţa”. juridice ale societăţii. Devierile de comportament nu apar din nimic. iar pe de altă parte datorită faptului că una şi aceeaşi formă de reacţie deviantă poate avea cauze diferite. după cum una şi aceeaşi cauză poate determina efecte reacţionale diferite Un comportament deviant este un comportament „atipic” diferit de poziţia standard şi transgresează normele şi valorile acceptate şi recunoscute de către un sistem social. Comportamentul deviant al adolescentului cunoaşte cauze bio-psiho-sociogene. datorită pe de o parte multitudinii şi complexităţii acestora. Adolescenţa este considerată totodată ca o perioadă în care se manifestă fenomene de revoltă. 1993. Faţă de normele sociale adolescentul poate avea o identificare negativă sau pozitivă şi acest lucru poate crea senzaţia unei instabilităţi a personalităţii sale. comportament contrar regulilor morale şi de . Caracteristicile delincvenţei sunt: violarea legilor şi a prescripţiilor juridice care interzic asemenea acţiuni. Cei mai mulţi oameni se conformează la normele sociale. ci constituie o treaptă calitativă autonomă. Devianţa este definită ca „orice act. Devianţa cuprinde şi delincvenţa sau criminalitatea. Aceştia se abat de la conduita generală şi generează fenomenul devianţei. acţiune de distrugere a valorilor şi relaţiilor sociale protejate de normele juridice penale.. culturale. în Dicţionar. rezultată în urma unui cumul de reacţii inadaptate. conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale societăţii ori ale unui grup social particular” (S. 167) Prin comportament deviant se înţelege orice abatere a comportamentului de la normele generale de convieţuire. Rădulescu. Apariţia atitudinilor de inadaptare şi stabilizarea lor la nivelul comportamentului semnifică instalarea comportamentului deviant. manifestă o atitudine potrivnică regulilor sociale. Analiza comportamentului minorilor la diverse vârste concentrează atenţia asupra propensiunii spre devianţă şi asupra tendinţelor de încălcare a normelor morale ca forme obişnuite ale dezvoltării contradictorii a personalităţii. de la normele morale.

manifestări caracterologice. vârstă în care individul face parte din societatea şcolară. identificarea particularităţilor mediului social din care provine copilului identificarea caracteristicilor mediului familial din care provine copilul analiza factorilor sociali ai conduitei deviante. acţiuni antisociale ce atentează la siguranţa instituţiilor şi grupurilor sociale. personalitate. şcolii. ansamblul comportamentelor care încălca sau transgresează normele si valorile şcolare. in sens general. care face abatere de la normele relaţiilor interpersonale stabilite în această microsocietate. inadaptare şcolara.cu care nu se identifica insa-. ţinând cont de faptul că ea este direcţionată spre studierea devianţei la vârsta adolescentină. tulburare de comportament. problema devianţei adolescentului . drept deviant am considerat acel comportament.convieţuire socială. formele şi factorii cauzali ai devianţei comportamentale. "Devianţa şcolara" desemnează. cu descrierea elementelor specifice examinarea rolurilor actuale ale familiei. I Obiectivele cercetarii: analiza şi sinteza literaturii ştiinţifice de domeniu cu privire la elucidarea unor particularităţi psihologice (trăsături de esenţa. Obiectul cercetării este procesul de prevenţie şi recuperare a comportamentului deviant la adolescenţi. de la normele şi cerinţele şcolare prescrise în Regulamentul instituţiei respective de învăţământ. În prezenta cercetare. delincventa juvenila. o varietate de termeni: indisciplina. rezistenta şcolara. sistemul de atitudini şi profilul axiologic) în scopul abordării cauzalităţii devianţei comportamentale la adolescenţi. provocând sentimente de teamă şi insecuritate în rândul populaţiei. cu semnificaţii apropiate de cea a conceptului de "devianţa şcolara" . instituţiilor de control social privind acestora. In literatura de specialitate se folosesc. îndeplineşte rolul şi are statusul social de elev.

În analiza comportamentului deviant . anturajul subiecţilor. atitudinea părinţilor faţă de tipul familiei : organizată/dezorganizată prin divorţ sau deces/reorganizată condiţiile economice ale familiei : statutul ocupaţional al părinţilor. 2. copil. III Operationalizarea conceptelor : Mediu socio-familial climatul socio-afectiv din familie :relaţiile dintre părinţi. Ipotezele de lucru. Această lucrare porneşte de la o serie de ipoteze care vizează atât familia cât şi şcoala. 2. nivelului de trai al populaţiei si de posibilităţile reale de afirmare ale acestora . Comportamentul deviant al adolescentilor depinde in mare masura de responsabilitatea şi rolul socializator al familiei. venitul familiei dimensiunea familiei (numărul de copii din familie nivelul de educaţie al părinţilor.Mediul familial determină puternic dezvoltarea normală a personalităţii individului şi o familie cu deficienţe reprezintă un factor de risc înalt pentru comportamentul deviant. 3.Familia constituie un cadru favorizant pentru conduita devianta a copilului. 1.Deficienţele grupului şcolar sunt direct proporţionale cu riscul de delincvenţă. astfel încât minorii cu diferite forme de eşec şcolar sunt mai expuşi socializării negative în grupurile de semeni. de rolul instituţiilor educaţionale. şi controlul social adecvat.Familiile monoparentale au un indicator de predicţie pro-deviant mai mare decât familiile nucleare.- surprinderea corelatiilor intre atitudinea adolescentilor fata de conduita devianta si caracteristicile mediului familial II Ipotezele cercetării 1. atitudinea copilului faţă de familie . prietenii. paleta ipotezelor de la care se poate pleca este foarte vastă.

. pasivi în sfera dezvoltării intelectuale –copii cu ostilitate faţă de învăţătură în sfera voliţională –tutelare excesivă sau lipsă de control asupra copilului Dimensiunea simptomatologica comportament instabil. comportament impulsiv. inerţi. irascibili.Dimensiunea familiala: Climatul familial stare de armonie in familie conflicte intre membrii familiei modul in care vorbesc parintii intre ei modul in care vorbesc copiii cu parintii Tipul familiei: legitima monoparentala refacuta concubinaj Dimensiunea socio-economica mediul de provenienta: rural/urban statutul occupational al parintilor venitul familiei conditii de locuit Comportamentul deviant în sfera relaţională –copii cu indisponibilitate de comunicare în sfera afectivităţii –copii cu reacţii afective extreme.

indisciplină şcolară şi extracurriculară. perversiuni sexuale. a învăţării. IV Demersul cercetarii Universul populatiei Matei Basarab. de a chinui pe fraţii mai mici sau pe alţi copii. autism. incapacitate de a lucra timp îndelungat. abateri în sfera emoţională (irascibilitate. minciună Comportament scolar deviant : neglijarea sistematică a obligaţiilor şcolare. vagabondaj. ocazională a băuturilor alcoolice). amoralitate sau labilitate morală accentuată. impulsuri de a schingiui animalele. consumarea lipsă de stimă faţă de adulţi şi faţă de colegii de clasă). brutalitate). perturbări în sfera relaţională (lipsa respectului faţă de profesori. fuga de la şcoală. tendinţe de chiul. minciună. este reprezentat de elevii claselor IX – XII ai Colegiului National . agresivitate. linguşire. lipsă de stăpânire. prezenţa obişnuinţelor negative (în deosebi fumatul. exaltare. comportament reactiv Dimensiunea psihopatoida inafectivitate sau hiperafectivitate. exces de mişcare sau de vorbire. reacţii de negativism. negativism. tendinţe de a se constitui în bande Dimensiunea neuropsihica nelinişte motorie. dispersie şi labilitate psihică.- comportament agresiv. atitudini obscene. comportament pervers/aberant.

s-au aplicat mai multe variabile operaţionale: mediul de viata. pe un numar de 280 de respondenti. sex. Prin intermediul observatiei se urmaresc manifestarile comportamentului verbal. In vederea obţinerii unor rezultate relevante. In ghidul de interviu a fost inclus un set de intrebari reprezentative pentru problematica studiata. studii. participand doar elevii care si-au dat consimtamantul. reactia audientei ale subiectiilor. vârstă. convingeri si valori Întrebari referitoare la motive. reprezentand un eşantion de disponibilitate . etc . Acestea vizeaza urmatoarele aspecte: întrebari referitoare la caracteristicile socio – demografice Întrebari referitoare la perceptii.P.elevi ai Colegiului National Matei Basarab Valcea. analiza comparativă a datelor. nivelul de educatie al parintilor.I. . adolescenţi.În procesul de investigaţie sunt studiate opiniile şi comportamentul unei populaţii de elevi. Studiul s-a realizat prin aplicarea diverselor metode şi tehnici de cercetare: observaţia. interviul formalizat. comportamentului nonverbal. inventarul de personalitate E. chestionarea. analiza documentelor. Interviul structurat Se utilizeaza interviul ca tehnica de investigare pentru a surprinde si explora semnificatiile subiective conferite de participanti. emotii si sentimente Întrebari referitoare la comportamente si experiente de viata prezente sau trecute Întrebari referitoare la fapte Observatia Observatia permite urmarirea si descrierea sistematica a comportamentelor si evenimentelor studiate.

avem următoarele structuri posibile.i.structura temperamentului coleric. 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabiiitate) formată din 40 de itemi. pentru a măsura disimularea a fost a treia probă realizată în două variante paralele pentru a permite testarea repetată a aceleiaşi populaţii.Eysenck. agresiv.P. N. sau fenotip. Interpretarea propriu-zisâ a scalelor construite prin analiză factorialâ înseamnă. . EPQ.PJ. în acest sens.Inventarul de personalitate EPI Instrumentul cuprinde 57 de itemi structuraţi pe trei scale respectiv E. astfel că în fond cele trei chestionare sunt echivalente în privinţa evaluării celor două dimensiuni.Q. conţinând scale pentru măsurarea nevrotismului şi a extraversiei-introversiei. Instrumentul a fost aplicat pe copii chiar şi de către cel ce a elaborat acest instrument. 2. Astfel. aplicarea realizându-se în anul 1975. impulsiv. "minciuna". să se meargă dincolo de statistică pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele teoretice cât şi cu cete experimentale de laborator. trebuie să se facă translarea de ia nivelul comportamental. . care variază în funcţie de gradul de manifestare al instabilităţii emotionale (nevrotism) şi al extraversiei. Respectiv. neliniştit. Eysenck Personality Inventory { E.structura temperamentală sangvinică. Dintre modificările semnificative pe care 1e aduce EPI este completa independentă a celor două dimensiuni. excitabi! spre schimbător. denumite de Eysenck prin clasicii termeni pentru temperamente: 1 . sau genotip. în care variaţia comportamentului se exprimă prin intersecţia introversiei cu instabilitatea emoţională. şi cuprinde caracteristici gradate de Iα sensibil. L. A urmat Maudsley Personality Inventory (M. care variază în funcţie de gradul de manifestare al extraversiei şi al . Desigur. Toate scale surprind factori de personalitate dar şi tendinţe de manifestare.Eysenck & Eysenck. pentru Eysenck. observându-se faptul că este un instrument destul de sensibil în cazul copiilor la naivitatea socială a acestora. 1964} care adaugă o scală L . limbajul itemilor este ceva mai puţin pretenţios cu scopul de a fi accesibil ţi unor nivele mai puţin educate ale populaţiei. scalele din MPI corelează puternic cu scalele similare ale EPI şi cu scalele chestionarului care va urma. introduce şi modelul bidimensional ai temperamentului. -Eysenck. activ. Iα cel constitutional/temperemental. De asemenea. extraversia si nevrotismul (în MPI cele două prezentau o corelaţie uşoara). 1959). Primul chestionar din seria dezvoltată de Eysenck este Maudsley Medica! Questionnaire ( M. în modul de a înţelege cei doi factori. optimist.M.

cu cât tendinţa spre disimulare este mai mare. descriptibil prin caracteristici de Iα calm. controlat spre paşnic. Teoretic. rezervat.structura temperamentului flegmatic. spre sobru. Scala de minciună conţine 9 itemt care afirmă comportamente sociale dezirabile. rigid. descriptibil prin trăsături de Iα liniştit. pasiv. mereu temperat. pesimist. Eysenck. . 4. 1971) care au demonstrat unitatea ei factoriala. anxios. deschis.stabilităţii emotionale şi prezintă caracteristici gradate de ia sociabil. de încredere. 1970. 3. vorbăreţ. Nias. Scala a fost studiată prin cercetări detaliate (Eysenck. conducător. dar pe care marea majoritate a populaţiei 1e încalcă frecvent în comportamentul informai. Michaelis. reflexiv. reactiv spre plin de viată. cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirma respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. fără griji.structura temperamentului melancolic care variază în funcţie de gradul de manifestare al introversiei şi al instabilităţii emotionale. nesociabil. plin de toane/dispoziţii labile. care variază în funcţie de gradul de manifestare al stabilităţii emotionale şi al introversiei. grijuliu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful