Masivul Nord Dobrogean - este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri - eate

alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi - altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); b) râuri: Telita, Taita, Slava, Casimcea; c) zona stepei, zona padurilor; d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; f) Tulcea. .. Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Godeanu a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre; - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); - se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita); - prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare; - prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; b) etajul climatic montan; c) Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; d) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropice (Vidra pe Lotru); e) prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; f) huila, hidroenergia. Podisul Getic a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament cristalin; - este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a c ror l ime creste de la nord spre sud; - relief înclinat pe directia nord-sud; - altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna; - vai longitudinale, înso ite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii; - relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale; b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice submediteraneene si de tranzitie c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietri uri, nisipuri . . Grupa Retezat - Godeanu a) - s-a format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m) - se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita) - prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare - prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; b) influente climatice submediteraneene

este un masiv izolat format din sisturi cristaline. zona alpina e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide. Pade u. doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala Carpatilor Orientali): altitudinea maxima reliefului B este de 1849 m. Trotus c) etajul padurilor de fag d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) e) petrol. doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m. dar si a influentelor climatice de ariditate. b) Moldova. . hidroenergie. .întâlnim frecvente alunecari de teren. influente oceanice c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) e) paduri. Muntii Poiana Rusca a) . conglomeratele . Bistrita. pasuni. Dealurile Silvaniei . iar cea maxima din H este de 2100 m. nisipurile. . .altitudinea maxima 1374 m în vf. b) temperatura medie anuala 6° C.. roci de constructii .s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor. argilele. gaze de sonda .c) lacuri glaciare (Bucura. iar cea maxima din B este de 1954 m. asemeni Carpatilor. . marmura fier . roci de constructii f) Piatra Neamt.s-au format în orogeneza alpina. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente. un vânt rece si uscat . iar cel al unitatii B din doua siruri de forma semicirculara. Subcarpatii Moldovei a) . relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE. . unitatea A prezinta relief vulcanic si glaciar iar unitatea B nu.. Zanoaga) d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor).predomina pietrisurile. precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an. roci de constructii. iar unitatea B o forma radiara cu altitudinile cele mai mari în centru. podzoluri) f) paduri. în urma cutarilor scoartei terestre.sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim 911 m) . Estul Câmpiei Române (Câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în arealul de ariditate din estul României. în perioada de iarna bate Crivatul. relieful unitatii H este alcatuit din siruri paralele orientate pe directia NV-SE. gresiile.

limanuri maritime. . . iar cea maxima din unitatea A este de I954 m.altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m)..vaile râurilor sunt largi. secete furtuni doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Muntii Apuseni): altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m. etajul climatic de câmpie c) limanuri fluviale. roci de constructii.s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente. relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu.a) . precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an. limanuri maritime. terenuri arabile.s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice. b) temperatura medie anuala 10-11° C. . . etajul stejarului d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) e)roci de constructii. devenind uscat în Pleistocen .predomina calcarele. Podisul Dobrogei de Sud a) . .. .din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. lignit. gresiile sarmatice si loess-ul. .altitudinea maxima 651 m Dealul Prisnel. Culmea Codrului 588 m). b)influente climatice oceanice.altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m). Podisul Dobrogei de Sud a) . nisipuri f)Zalau. precipitatii medii anuale sub 400 mm/an. . c) limanuri fluviale. g) hazarde biologice. resurse forestiere. nisipuri.s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente. influente climatice de ariditate si pontice.dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m. -prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase. Simleu.predomina calcarele.s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri. Baia Mare . . argile) peste un fundament cristalin carpatic. lagune d) zona stepei e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) f) terenuri arabile.prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase. b) temperatura medie anuala 10-11° C. precipitatii medii anuale de 750 mm/ an c)zona padurilor. gaze asociate. gresiile sarmatice si loess-ul. lagune d) hazarde nucleare . . petrol. cu terase ce se deschid spre câmpie. 597 m. Câmpia de Vest la N de Mures a) . pietrisuri.

este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede. iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m. Gornovita). luncile). circuri. Crisul Alb. loess si aluviuni recente.. reprezentat prin pesteri (Topolnita. etajul climatic de câmpie c) limanuri fluviale. Oradea Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare. prin depunere de sedimente. Mures) c) zona stepei. . . Relieful este alcatuit din platouri si culmi. marne. Ponoare). doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m. secete. precipitatii medii anuale sub 400 mm/an. influente climatice de ariditate.s-au format în orogeneza alpina.. . Crisul Negru. etajul stepei d) clasa molisoluri (cernoziomuri) e) terenuri arabile. b) Somes. Câmpia Baraganului a) .prezinta si relief carstic cu variate forme: chei. roci de constructii f) Satu Mare. furtuni . b) lacuri glaciare. Grupa Parâng a) . etajul padurilor de. Râu Ses. vai seci (sohodoale).(câmpiile înalte) si holocen (câmpiile joase. -se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu. chei (Topolnita. lacuri antropice c) zona padurilor. poduri naturale (Ponoare). în urma cutarilor scoartei terestre.s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice.sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. petrol. iar relieful H pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE. . dar si gresii. . cu altitudinile cele mai mari în centru. depresiuni în calcar (Zaton) . vai glaciare. pesteri. lacuri formate în crovuri. . formate prin tasarea loes-ului. relieful unitatii B este dispus radiar. tip cernoziom f) hazarde biologice. Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor.prezinta relief glaciar cu creste ascutite. argilele si loess-ul. d) zona stepei. . Pe roci calcaroase s-a format relief carstic. divagante.600 m. Co u tei). ape geotermale. Parângul Mare 2519 m).fag si conifere . asemanator Carpatilor Meridionali. roci cristaline. calcare. separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. b) temperatura medie anuala 10-11 °C.în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri.este alcatuita la suprafata din pietrisuri. . ..are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate. Altitudinile sunt între 500 .predomina nisipurile. Crisul Repede.altitudinea medie 100 m. etajul stepei e) clasa molisoluri. .

argilele. . .sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive).predomina nisipurile. sare. sâmburi de sare în cute diapire . relieful unitatii D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are. interfluvii netede.este o zona deluroasa de altitudini reduse. pajisti. avalanse. . Subcarpatii Getici a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati. relieful unitatii D este foarte masiv în timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat. precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an. . lignit. d) Târgu Jiu. . etajul stepei si silvostepei d) clasa molisoluri. iar cea maxima din unitatea B este de 1954 m. iar maxima de 265 m (D. Grupa Nordica a Carpatilor Orientali a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V). roci de constructii f) prabusiri.d) clasa spodosoluri. tip cernoziom e) Botosani. Râmnicu Vâlcea . . marnele. b) temperatura medie anuala 10-11 ° C. Câmpia Moldovei a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene.este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE. curgeri noroioase . b) lacuri în masive de sare c) petrol.altitudinea medie este de 200 m.altitudinea maxima este de 1213 m Dealul Chicera.relieful de dealuri îi aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine îi aseamana cu muntii. tip soluri brune acide e) huila. doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni) : altitudinea maxima a reliefului în unitatea F este de 2519 m. gaze naturale. gresiile. . . relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are. pietrisurile.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est. Cozancea). relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune. influen e climatice de ariditate c) zona stepei.predomina nisipurile. doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m. . lasi .. prin depunere de sedimente mezozoice si neozoice.. iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m.

vai. . Vrancei. Bistrita.s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S. vai. b) etajul climatic de dealuri înalte. Pdiciori.întâlnim relef glaciar cu vai glaciare. . gresiile. . creste .sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest. . tip brun argiloiluvial t) Suceava. etajul stepei si silvostepei (N) e) clasa cambisoluri. relieful unitatii C este foarte masiv si înalt. c) Somesul Mare. Istrita. creste ascutite în Muntii Rodnei.relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni. Deleni. Siret Moldova d) Zona padurilor. doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la sud de Mures): altitudinea 174 m. gresii etc. Subcarpa ii de Curbura a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati. b)Dealuri subcarpatice: Rachitas. relieful unitatii A este format din dealuri joase. iar cea maxima din unitatea J este de 2100 m. . defrisari doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat. . în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri. Suceava d) zona stepei. .relieful de dealuri îi aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine îi aseamana cu muntii. cupru sare. spodosoluri f) minereuri complexe. Podisul Sucevei a).altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti. etajul padurilor de fag e) Clasa argiluvisoluri.Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m. influente climatice baltice c) Suceava.altitudinea maxima este de 688 m Dealul Ciungi. alunecari de teren. sâmburi de sare în cute diapire. .sirul central din sisturi cristaline. sare. .predomina nisipurile.. Odobesti. Mera c) petrol. marnele. b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E). Campina. sei) si zone înalte deluroase. . gaze nafcirale. auro-argentifere.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele. lignit d) cutremure de pamânt . culoare.sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare. brazdate de vai largi. Moldova. iar relieful unitatii J este fragmentat de depresiuni. pietrisurile. Depresiuni: Pucioasa. iar relieful unitatii D este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona. . mangan. este cel mai înalt (maxim 2303 m). .

. gresiile. dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii.700 m în nord si 300 m în sud. pietrisurile. sâmburi de sare în cute diapire.relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele. influente climatice submediteraneene si de tranzitie d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) . gaze asociate. nisipuri. iar relieful unitatii J este fragmentat de depresiuni. dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii.relief înclinat pe directia nord-sud. petrol. . . . cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud. nisipuri c) etajul climatic de dealuri joase. la limita cu Câmpia Româna. petrol. . . creste iar în unitatea J nu întâlnim. argile) peste un fundament cristalin. pietrisuri.predomina nisipurile.relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale. lignit. b) roci de constructii. . b) roci de constructii.altitudini cuprinse între 600 . cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud. argile) peste un fundament cristalin. relieful unitatii C este foarte masiv si înalt. Podisul Getic a) . .iar în unitatea J nu întâlnim.vai longitudinale. Podisul Getic a) . . iar cea maxima din unitatea J este de 2100 m. însotite de lunci si terase. .. lignit.Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m.700 m în nord si 300 m în sud. . . resurse forestiere.este o unitate tipic piemontana.s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri.altitudini cuprinse între 600 . . . resurse forestiere. la limita cu Câmpia Româna.relief înclinat pe directia nord-sud.este o unitate tipic piemontana. vai. influente climatice submediteraneene si de tranzitie d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) .s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri. terenuri arabile. marnele. însotite de lunci si terase. Subcarpatii de Curbura a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati.vai longitudinale. doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat. nisipuri c) etajul climatic de dealuri joase. terenuri arabile. în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri. pietrisuri. nisipuri. gaze asociate.relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine se aseamana cu muntii. .

c) . . pe alocuri depasind 200 m altitudine. Câmpia Baraganului a) . Sinoe. Prahova.4 p. referitoare la unitatea notata cu B . .clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene).aspectul reliefului este neted.. . pe alocuri depasind 200 m altitudine. e) . f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda. Mangalia.altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti.Umanele fluvio-maritime: Tasaul. influente de ariditate d) cutremure de pamânt . Golovita.petrol. . Zmeica. c) Etaj climatic de dealuri înalte. .Constanta. doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful unitatii D (Subcarpatii Getici).zona stepei. e) . Techirghiol. Ialomita. Podisul Dobrogei de Sud a) . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.lagunele maritime: Razim.este acoperita cu un strat gros de loess. în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline. .Slobozia.zona padurilor de foioase.1 punct . . de peste 40 m. .. pe când în unitatea H de 2544 m. d) .aspectul reliefului este neted. . b) . defrisari doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii marcate cu H (Grupa Fagaras).relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare). oricare din urmatoarele: . . acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului.peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari. orizontala. de peste 40 m. b) Trotus. sa depus un strat de loess cu grosimi mari.altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m. b). Braila. Buzau.influenta de ariditate.sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata. alunecari de teren. c). câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata: . Dâmbovita . acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului.placi tectonice ce se întâlnesc în zona. Calarasi. d) .peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene. . f) . .din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata.spre Marea Neagra.climat de câmpie. spre Marea Neagra. . . gaze de sonda.exista unele lacuri cu apa sarata.

c).Muntii Apuseni a) . minereuri complexe . în toate directiile.Somesul Mic. de la vest spre est si de la nord spre sud. Crisul Repede. e).clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor. . cursuri subterane).substratul petrografic este foarte diversificat.s-a format pe locul unui fost lac. . prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri. încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic. granit. -inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor).numeroase fenomene carstice (chei. complex si diversificat al Carpatilor Occidentali. .influenta oceanica. .un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei montane. avene. marmura. b).relieful este dat de vai largi si interfluvii. b). -are un aspect tabular.minereuri de fier. bauxita. Sectorul central al Câmpiei Române a). -suprafata sa este acoperita cu un strat de loess.reprezinta sectorul cel mai extins.altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m). Ariesul. . Crisul Alb etc.masivele muntoase pornesc radiar. Vladeasa (1836 m) si Muntele Mare (1826 m). sub forma unor depresiuni-golf..nu au subdiviziuni transversale. carbune brun. dinspre zona centrala. cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est. d). . succesiv. pesteri. . Crisul Negru. minereuri auro-argintifere. calcar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful