P. 1
51592074 Biomateriale Si Componente Protetice Metalice

51592074 Biomateriale Si Componente Protetice Metalice

|Views: 612|Likes:
Published by Dragosh Leagu

More info:

Published by: Dragosh Leagu on May 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2011

pdf

text

original

Sections

  • CAP.1 INTRODUCERE
  • 1.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE
  • 2.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE
  • 2.3 RE ELE CRISTALINE METALICE
  • 2.4 ALOTROPIA METALELOR
  • 2.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE
  • 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice
  • 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice
  • 2.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE
  • 2.6.1 Defecte punctiforme
  • 2.6.2 Defecte liniare
  • 2.6.3 Defecte de suprafa
  • cristaline
  • 2.7 STRUCTURI METALICE AMORFE
  • 2.8 STRUCTURI METALICE POROASE
  • pulverulente
  • 2.8.2 Structura produselor sinterizate
  • 2.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE
  • disperse
  • 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre
  • 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje
  • 2.10.2 Constituen i metalografici
  • 3.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC
  • 3.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE
  • 3.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE
  • 3.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE
  • componen ilor
  • 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic
  • 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic
  • 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare
  • ale sistemelor de aliaje
  • 3.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE
  • termice
  • tratamentelor termice
  • 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor
  • 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire
  • 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor
  • 3.5.3.4 C lirea o elurilor
  • 3.5.3.5 Revenirea o elurilor
  • 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase
  • 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie
  • 3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase
  • 4.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE
  • 4.1.1 Tensiuni i deforma ii
  • 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice
  • 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort)
  • 4.1.4 Ruperea materialelor metalice
  • 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate
  • 4.1.6 Superplasticitatea metalelor
  • 4.1.7 Densitatea i porozitatea
  • 4.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR
  • 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje
  • 4.2.2 C ldura specific
  • 4. 2.3 Conductibilitatea termic
  • 4.2.4 Dilatarea termic
  • 4.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR
  • 4.3.1 Conductibilitatea electric
  • 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale
  • 4.3.3 Efecte galvanomagnetice
  • 4.3.4 Efecte termomagnetice
  • 4.4 PROPRIET I DE SUPRAFA
  • 4.4.1 Energia i tensiunea superficial
  • 4.4.2 Adeziunea
  • 4.4.3 Autopasivarea
  • 4.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X
  • 4.5.1 Difrac ia razelor X
  • 4.5.2 Absorb ia razelor X
  • 4.6.1 Efectul de memorie a formei
  • aliajele metalice
  • 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile
  • 4.6.4 Martensite termoelastice
  • 4.6.5 Morfologia martensitei
  • 4.7.1 Tipuri i mecanisme de coroziune
  • 4.7.2 Coroziunea electrochimic
  • poten ial-pH
  • polarizare
  • 4.7.5 Pasivarea electrochimic
  • 4.7.6 Rezisten a la coroziune
  • 4.7.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune
  • 4.8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC
  • 4.8.1 Considera ii generale
  • suprafa
  • 4.8.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor
  • a metalelor
  • 4.9.1 Toxicitatea metalelor
  • 4.9.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism
  • 4.9.3 Reac ii tisulare
  • 4.9.4 Reac ii inflamatorii
  • 4.9.5 Reac ii imunologice. Sensibilitate i alergie
  • 4.9.6 Efecte carcinogene
  • 4.9.7 Concluzii
  • 5.1 O ELURI INOXIDABILE
  • 5.1.1 Defini ii i clasific ri
  • prelucrare
  • 5.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN
  • 5.2.1 Caracterizare general
  • 5.2.2 Recristalizarea fazic a titanului
  • titanului
  • propriet ilor titanului
  • 5.2.5 Aliaje pe baz de titan
  • 5.2.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale
  • 5.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE
  • 5.3.1 Propriet i generale ale cobaltului
  • 5.3.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical
  • 5.4 METALE I ALIAJE NOBILE
  • 5.4.1 Caracterizare general
  • 5.4.2 Aurul i aliajele sale
  • 5.4.3 Platina i metale platinice
  • 5.4.4 Argintul i aliajele sale
  • 5.4.5 Aliaje nobile pentru turnare
  • plastic
  • 5.4.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile
  • aliajelor nobile
  • 5.5.1 Generalit i
  • metalice
  • 5.5.3.2 Tehnologia de sinterizare
  • 5.6.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule
  • 6.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE
  • 6.1.1 Proiectarea tehnologiei de turnare
  • 6.1.2 Dimensionarea i executarea modelului
  • 6.1.3 Executarea formelor i a miezurilor
  • 6.1.4 Asamblarea formei de turnare
  • 6.1.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form
  • 6.1.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor
  • 6.2.1 Teoria deform rii plastice
  • 6.2.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are
  • 6.2.2.1 Forjarea liber
  • 6.2.2.2. Forjarea în matri (matri area)
  • 6.2.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic
  • 6.2.3.1 Îndoirea tablelor
  • 6.2.3.2 Roluirea tablelor
  • 6.2.3.3 Ambutisarea tablelor
  • inoxidabile austenitice
  • de titan
  • de cobalt
  • pre ioase
  • 6.3.4.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint
  • 6.3.4.2 Aliaje de platin
  • 6.4.1.1 Influen a structurii suprafe ei implantului
  • 6.4.1.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului
  • 6.4.2.1 Considera ii tehnologice
  • 6.4.2.2 Glazurarea suprafe elor metalice
  • 6.4.2.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare
  • 6.4.2.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie
  • protetice metalice
  • 6.4.3.2 Depunerea straturilor superficiale complexe
  • implantologie
  • 6.4.4.1 Compozite titan-hidroxiapatit
  • 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare
  • materiale metalice
  • 6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern
  • 6.5.3 Clipuri anevrismale
  • 6.5.4 Proteza de disc intervertebral
  • 6.5.4.1 Considera ii anatomo-func ionale
  • 6.5.4.2 Proteza de disc intervertebral
  • 6.5.4.3 Proteze de disc din materiale metalice
  • 6.5.5 Proteze articulare ortopedice
  • 6.5.5.1 Proteza articular de old
  • 6.5.5.2 Proteza articular de genunchi
  • 6.5.5.3 Proteza articular de glezn
  • 6.5.5.4 Proteza articular de cot
  • 6.5.5.5 Proteza articular de um r
  • 6.5.5.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii
  • 6.5.6 Proteze cardiovasculare
  • electronice
  • stomatologic
  • 6.5.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare

BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

....................3 Termodinamica coroziunii electrochimice.....8.......................8............... ........3 Reac ii tisulare......................2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa ........9.............................. ....7..................4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare .. ..... 174 4................2 Coroziunea electrochimic ................... Sensibilitate i alergie ............. ...7 Concluzii........................ .............9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic ....................... ........... ......................... 186 CAP....9............. ............4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice ....... Diagrame poten ial-pH.. ....... 153 4................7........... 196 5..........................8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice ......................7.. ........ ........1..................1 Defini ii i clasific ri . .......................7........ ......... 188 5... .. 178 4......... 165 4..... .. 175 4..... 192 5........2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4....................... 197 XI .... 185 4... 185 4..... ..................... 166 4........................................... .....................3 Stratul electric superficial al biomaterialelor...............6 Rezisten a la coroziune ..8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4.................... ...........2 Titanul i aliaje pe baz de titan .....................9.........4 Reac ii inflamatorii .... 196 5.. .......5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE ....1 Considera ii generale......... 178 4.9................................................. ................. 154 4..........8...........7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune .............. 162 4......................6 Efecte carcinogene ....................7...... ........... .7....................................................1 O eluri inoxidabile .............2 Principii tehnologice de elaborare...........1 Toxicitatea metalelor . 188 5.............................9.......9............................. .......... 184 4. turnare i prelucrare.....................................4............8.............5 Reac ii imunologice............. ..................................................... 173 4..9................. ........... 188 5........................ ........................2............ 186 4.................... ................2 Recristalizarea fazic a titanului .......... ......7.......1............1 Tipuri i mecanisme de coroziune ........ 169 4...... .................5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor......8.......... 168 4........ 173 4...................5 Pasivarea electrochimic ................ 172 4.......7... ...1 Caracterizare general .......2. 170 4........

........8 Elaborarea..................... 228 5.....................4 Argintul i aliajele sale ..2 Tehnologia de sinterizare .................. ..2................5...... ........................4..5................. 218 5. ........... ....3. .............................3 Platina i metale platinice ...... 221 5......... 236 5............................ 200 5.........3.............. ...................... ............. ..................4.... .....4 Metale i aliaje nobile ......... ...........3.........................................................5.5.............6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ...........3 Cobaltul i aliajele sale ......... ...........3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo ....4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan .... 200 5.. ... ............1 Generalita i ...........4......3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului ............. 222 5..................... 231 5.............................. 239 5...2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice ...... ... 234 5......... 225 5... . ..............................................5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase ........................3 Principii de elaborare................ 198 5.....2 Aliaje de cobalt pentru uz medical .....2....5 Aliaje nobile pentru turnare .......................... turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile ................. 239 5........................6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ........................................ ..4... ...4......... ..... .......... ...................2 Aurul i aliajele de sale........................................... .................... 218 5............... .... ...................1 Propriet i generale ale cobaltului........... 234 5............................................ ........ turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt ... 210 5....2............. .................. ................... ............................................. ......... 218 5...... 211 5.........5................ 232 5........ 207 5............................ 218 5.....5.................................. 224 5...........5 Aliaje pe baz de titan .. ...........................1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice......5... 231 5..4.......1 Caracterizare general .....................3..................................7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale ................. ........3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase .....................4........................... ............2....6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ............ 202 5.. 226 5...... 239 XII ...... ..............3.....4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului ........3..............2........... .. .......4........................7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ....... 210 5...........................................3..5.

..............3...2....3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice.. 278 6................................................3.1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ......... ....1...2...............2 Aliaje de platin .............4.. .... . . 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE ....................... ........1 Proiectarea tehnologiei de turnare.......... ............. 269 6.. 283 6.................1 Forjarea liber ............................................. 295 6...........1................................... ..3....................4 Asamblarea formei de turnare... ...............3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt...................2.......2 Forjarea în matri (matri area) .5.......6...2 Dimensionarea i executarea modelului .............. 242 CAP.....1 Teoria deform rii plastice........ ................................................ 249 6...................... 286 6.3 Ambutisarea tablelor ...............2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic ............ ......3..3 Executarea formelor i a miezurilor .1..2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan......4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ..........3.. . 255 6.....................................7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor..... 283 6......... 280 6...2.............1.....2....... 254 6...............1...........1.6.. 269 6.. 263 6.....2..........2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre . ...2......................3.........2.. 295 6...............2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are............... 274 6...... 280 6. .......... ..............6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia. 290 6......... 278 6................... ......................................2...5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form ..................3..................... ....... 296 XIII .... ..1 Îndoirea tablelor .. .............................. ......4.... 257 6........1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ...1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice .. ...... ..................................3 Procesarea tablelor prin deformare plastic ....... 252 6................. 240 5................2..... .........1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint ....................... 248 6.. 248 6............ 263 6. 256 6........................................1... 256 6.................................3.2 Roluirea tablelor................ .......................3...............

............................2 Dispozitive metalice de fixare intern .................. 327 6.. 319 6.............................................. .......................3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice . .........2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale ..... 332 6...5... ...4........ ....... .......4.......4.............4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm ... 319 6...................................... ...............5........ 304 6........ ...............1 Utilizarea medical ...1 Influen a structurii suprafe ei implantului ..................4.......3.............4... ..........3...... ....3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare.................. .3....................... .................4................................... 304 6............1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ..2... ...............3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare... ..4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie . 318 6...5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL...5....3 Clipuri anevrismale ..1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon ..... ........... Influen a compozi iei suprafe ei implantului ................................................................. 317 6.............. .....2........................... ....4............... 297 6......... 315 6. 317 6....2.4..... ...3....1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice .. .......... .........2 Glazurarea suprafe elor metalice ....................1 Considera ii tehnologice ...................... 327 6..........4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice ....4.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale ................. 337 6.6....5...................2 Depunerea straturilor superficiale complexe .. .......... .....................4.3...........................4.................3....... ............... 307 6.......... 306 6....... .. 296 6........5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice...... 323 6. . 337 6. ......... .............. 316 6..............4...........4.... ..............1 Compozite titan-hidroxiapatit ........................................ 311 6..........4........2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica ............4...................................... 315 6.............. 302 6..................2........ ... ........5.....................1.............................4........................ 296 6.......... ..............4..3..4.............. 325 6........3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare ..... 340 XIV ................... principiul constructiv i clasificarea ...............4.4...................1...........2...................4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie ....4...........

... ........... 346 6.......... 374 CAP...410 XV ..4 Proteza de disc intervertebral ...5...... ...4 Proteza articular de cot . . 358 6.........................5.............................. 345 6.........5........ ...5....... 361 6.......3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale .... ................1 Considera ii anatomo-func ionale ...5...... 343 6.5..5 Proteze articulare ortopedice ...4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice .........5..........4...7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice .5.... . 344 6........................................4..5..6. 364 6......5...2 Proteza articular de genunchi ..................5........ 366 6................ .............5........... 341 6........................................ ....... .......9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare............ 348 6......... ....... ............ 350 6.4..2 Proteza de disc intervertebral... 368 6. ..... .............. 343 6...5........8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic ....................................3 Proteza articular de glezn ..............5.............................5.....6 Proteze cardiovasculare.....5.......................5................. 7 ANEXE ........3 Proteze de disc din materiale metalice ......6 Proteze articulare ale falangelor mâinii......5.......5 Proteza articular de um r ...3........ 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««...................................5. 372 6. 369 6..........................1 Proteza articular de old..................5.................. 367 6.......5.....4.5.5............... ..

IV .

1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: .un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument.CAP. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie. . 1 . total sau par ial. ca un întreg sau parte a unui sistem.1 INTRODUCERE 1. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale.IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. organ sau esut al corpului. implante i proteze. precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp. fiind plasat în corpul uman.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. mecanism incluzînd anumite componente. Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. pentru tratamente. tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale. atenuare. . implant. O defini ie mai complet . p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. din martie 1986.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. dezvolt ri sau înlocuiri de esut. pentru o perioad de timp semnificativ . în diverse cure. dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale. în sens fizic. organ sau func ie a corpului viu. care la rândul lor se clasific astfel: . un membru. . aparat.

s fie inerte din punct de vedere chimic. . . etc. 1. De exemplu.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el. .densitate i greutate potrivit .s fie netoxice i necanceroase.BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit. platina. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite. starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul. care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. reproductibile i u or de fabricat în serie. domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 .rezisten a mecanic corespunz toare. Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice. aur. . .ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului.pre ul acceptabil. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea.. .2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr. J.design ingineresc superior. Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor.durata îndelungat la oboseal . .ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial. Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie. . . argint.

1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig. 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie). dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. Fig.1. care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig. a fost introdus în practica medical .dup realizarea implantului.). Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural.1. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat . Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig. realizate de Zierold în 1924. 9% Ni). 3 .1.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii. folosind o el inoxidabil. când HeyGroves a utilizat primele uruburi. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor.2. în protezarea capului femural. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi.1. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. Dup Lister. al turi de noi tehnici de aplicare.1. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei.2. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . numit Vitallium (19% Cr. alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice.Mo. Apoi un alt o el inoxidabil. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor. Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr.

1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1.HEY-GROVES M. Au. s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale.LISTER H.Stellit material mai bun decât Cu. N.1. Tabelul 1.S. A. Ag i Pt. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo .. In. LAMBOTTE W.CARNEY J. STUCK P. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. JUDET R.D.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea . Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune. 4 . aliaje Al i o eluri. C. f r cimentare. .Cr.începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el. BURCH H. Z. SHERMAN A. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama. Al.G. JUDET J. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni. Folosirea uruburilor în fractura femurului.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic .A.Mo. SMITH PETERSEN C. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale. Ag. Au.W. LANE A. LARGE E. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co. AUSMAN W. ZIEROLD M. WILES J. VENABLE W. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium.

Cu.aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag. V. numite i aliaje CoCr. Rh. urmate de aliajele cu titan. Si. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . Pt. cardiologie. aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM).TiAlZr. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. 70%). Sn. Nb. Mn. TiMn. Ni. otologic i visceral . Pd. chirurgia maxilofacial . Ti. Zn. . mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. Ti. Au. V. Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: .aliaje pe baz de cobalt. Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). Zr i Sn. Mn. Mo. Nb. ca implante chirurgicale. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb.1. Ga. se împart în: . Cr. Ti30Ta. Be. In.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. Ni.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. etc. Mn. Ta. Ta. Co. în mod curent. TiAl.aliaje pe baz de titan. Sn. . y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. Ti. ortopedie. Ir. . etc. Zr. V. Fe. Fe. cu 70 ± 90% Ti. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific .sau ternare ca:TiAlV. Cr. Ru. ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Cd. Co. pot con in elemente ca Al. Mo. în trei grupe principale: metale tehnic pure. din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%).implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. W. etc . B.

aliaje pe baz de titan. materialele metalo-ceramice.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil. etc. duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. . dantur metalic din aliaje dentare. Cu i elemente platinice. din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. Pt. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 . care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: .aliaje pre ioase cu con inut de Au. Au. Ag. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. . Exist peste 1000 aliaje dentare. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. . CoCr. Cu).sârme pentru corectarea danturii. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). Pt. aspect estetic.aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. metalice). etc. NiCr. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. dar pe baz de paladiu ( Ag.

maleabil i ductil. adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate.CAP.1 STAREA METALIC . 7 . spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ. în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). În acest fel. a a cum se constat în fig. pe orbite bine determinate.1. Atomii metalelor pierd u or electroni. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. 2. bun conductor de c ldur i electricitate . formând ioni pozitivi. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. În esen a. opac. teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. care este pozitiv. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic.

ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje.2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . bazate pe existen a gazului de electroni liberi. re Fig. 2. ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice.s. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . afla i de Fig. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i.Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. a a cum rezult din figura 2. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic . moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor.1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice . Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic .2. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. dilatare termic . Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici. 2.

caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline. Din graficul prezentat în figura 2. Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. Rezult prin urmare. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re.2). 9 . Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. dedus din modelul Wigner ± Seitz.1). În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. (figura 2. Energia de coeziune. poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal.La apropierea atomilor. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. numite re ele cristaline.025 Tev . reprezint în cazul cristalelor metalice. pentru fiecare atom. adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli.

0 380. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi. F.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline. hexagonal. în care atomii sunt dispu i dezordonat. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente.1 512. ortorombic. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2.1 403.Tabelul 2.0 2. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu). 10 . c.6 320. tetragonal. b.7 469.8 147. romboidal. În func ie de valoarea unghiurilor E.0 596. K i de rela iile între parametri re elei a. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar.4 413. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare.3). re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic. Ele difer de solidele amorfe.2 399. Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare.

compuse. cu mai mul i atomi în celula elementar . cu un singur atom în celula elementar . . în pozi ii precise în raport cu acestea. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. Fig.monoclinic i triclinic).2 . CVC). ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2. CFC). atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex. re elele cristaline pot fi: . dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor.2.simple (primitive).3 Celule elementare 11 . din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex. Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline.

Cr. Th.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Ba.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. Ce. 12 . Nb. Ag. Co. Sr. constituie re eaua cristalina. Na.Cd. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate . Pt. Cs. FeK Be. K. Ti.Tabelul 2. Mg. Hf. Pb. Ni. Au. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. Ca. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2. Y. W.CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . Zn. Mo. Tl. U. în care exist o aranjare ordonat a atomilor. care se definesc astfel: . V. Ir. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule. Rb. La. Ta. Sc.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . FeE Cu. Al. Zr. Mn. Rh.

. când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz . conform modelului sferelor rigide. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . Re ea cubic cu volum centrat . care sunt importante la alierea metalelor. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 . Nb.68 ™ 100 . Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8). Cr.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi. În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei.2. se observ din fig.r3. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0. Mo. Mn. ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului.4. ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului.16.2. W. FeE.4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus.gradul de compactitate reprezint . Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal. i anume: 4r ! a 3 . Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6. Fig.

printre cele mai uzuale sunt: Cu.r3. Co.66.74 ™ 100 . Ti. Au.corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2.5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate. etc. In. Mg.2.5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi. Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus . .HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be. este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact . FeK. Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: . .num rul de coordina ie este 12 (C 12). Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig.spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5.CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . Ni. Al. deci 74% ¢ 14 . Ag.6 Celula elementar . .corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 . cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz . calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi.gradul de compactitate. 2. 2. dar sunt excelente elemente de aliere. y ¡ ! 0.

2. între metalele cristalizate în re eaua CFC. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC.4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta. este 6 (trei atomi în pozi ii interne. 2. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1.num rul de atomi în celula elementar N. . un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 . De i au aceea i compactitate..45Å .6. Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic). lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului). respectiv HC. calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare.raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1.74 ™ 100 . în stare solid cristalizata. exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele. în mai multe 15 . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0. Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC. Astfel. în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei).gradul de compactitate.2 -1.633/3 .num rul de coordina ie este 12 (C12). a a cum rezult din fig.

Ce. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic . sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . Zr. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. etc. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. Tabel 2.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. În tabelul 2. printr-o r cire rapid . Mn. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. lantanide. La. actinide: Ti. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. Co. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%.tipuri de re ele. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie.3. Th. Fe. Ag. W. Ni. Rh. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. 16 . U.

a). ca regula generala. conform re elei spa iale specifice metalului respectiv.b).2. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig. dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali.7 Formarea structurii policristaline 17 . Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase. a) b) c) d) Fig.5. prin solidificarea unei topituri. La trecerea din starea lichid în starea solid .Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei.7. procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2. 2. Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor.2. 2. dar mai mici.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine.7.

Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari.7. 2. etc. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal). Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat . astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului.). impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . 2. tratamente termice. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite.Fig. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri. în 18 . ci dintr-un num r mare de cristale.7. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina.c). Aceste policristale au forme oarecare. poliedrice (fig. Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite. Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului. 2. În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid.2. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina.

lipire. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie.).2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: . etc. sinterizare. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig.8. Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic.9.i reduc aria limitei de gr unte.2.producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. etc.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic .9.5. Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere).producerea pieselor turnate metalice.5.2. 2.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare.2. parametrii de baz ai 19 . cre terea gr un ilor la recoacere.2. topire zonal . . lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat .) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat. Pentru a. b) cre terea germenilor forma i. prin aspectele fizice prezentate în continuare.i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s . . Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. 2. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice.materialele turnate (fig. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea.

. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r. în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. Fig.cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni.4/3Tr3(Fv +4Tr2W. Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: .modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid. Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts. W . Dar 20 . de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W. unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.10. energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= .energia superficial la formarea unit ii de suprafa .2. Când topitura este subr cita sub Ts.10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2.

Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari. mai convenabil din punct de vedere energetic. pe de alta parte. Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. stabile din punct de vedere termodinamic. 2. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma. Acest mecanism.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat. Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare.5. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici.11.2. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. 21 . Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate. se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig. Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. numite germeni bidimensionali. Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente).2. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid .

tensiunea superficial a fe ei cristalului Si . adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii. 2. unde : i .2. Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0.suprafa a fe ei cristaline. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. prin utilizarea modificatorilor.11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c. 2. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. . a a cum s-a mai ar tat. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza. a. durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig.5. 22 .constant adimensional . caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim. cre tere c este mai mic . deci cu atât va fi mai mare num rul lor.Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare. cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X.

ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. moment în care cre terea axelor primare se opre te. Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. 23 .12).13).2. 2. cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici. Fig. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura.2. Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale . solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig.

fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig.5. III ± zona central cu cristale echiaxe mari.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. 2.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare.14. 24 . În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini.2. Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului.Gr un ii cristalini variaz ca forma. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin . 2. II ± zona cristalelor columnare. m rime i orientare. a a cum se poate constat i din fig. Tipul obi nuit de macrostructur (fig. 2. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura. Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . 2. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii.

produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei.zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i. 25 . aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II.2. dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului. care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor. II-zona cristalelor columnare.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului.II I I III I a) b) Fig. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. III. rezultând gr un i echiac i. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . Gradientul termic fiind foarte mic. c p tând o form columnar . În zona II. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe.

6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor.2. 2. Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid .5.5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor.turnarea în forme de amestec în locul cohilelor. Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic.amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal. 2. Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea. sau ca efect al 26 .Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: .supraînc lzirea mic a topiturii. . Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior.2. Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit . în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite.5. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile. care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur . Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat. .

15. 27 .2.contrac ia la solidificare. contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant .b).2. a) b) c) Fig.2. b) formarea cavit ii de retasur închis . CFC i HC) se contract la solidificare. Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig. 2. La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala. II . III .degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze.15. respectiv în direc iile orizontale (fig.c).15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I).a). Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC.15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.contrac ia la r cirea topiturii.contrac ia la r cirea materialului solidificat. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii.15. Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur . I . Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm. 2. Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig.

. particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi. .dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur . În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. sulfuri.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . sulfuri. Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer . Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate. silica i. etc.lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. La interfa a solid . bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare.dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. prin difuzia gazelor din topitura.dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. Transportul de mas 28 . Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. etc. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid.). astfel: . care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe.

tratat termic dup turnare. Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea. Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare.7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. .2 2. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal.deformat i tratat termic. când porii se sudeaz par ial sau total. prezen a fazelor secundare. este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate. distan a interdendritic . . . În tabelul 2. Tabelul 2.4. 29 . (GS) 1. Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: .38 3. .32 ±1.4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei.6 ±1. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice.Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului.în stare brut turnat . m rimea de gr unte. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare.longitudinal este de lung distanta. Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice.deformat plastic dup turnare. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan .9 1.8 ±4.2.5.

. Ca propor ie. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. este considerabil . efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor.Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. . cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. De exemplu. chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . în volumul materialului cristalin. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina. Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului. Ca urmare.limita de curgere.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. o i K ± constante de material. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. . 2. Cu toate acestea.

densitatea).propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice.vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. . .16: . manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei. termice (temperatura de topire. dilatarea). Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. ca i unele propriet i magnetice i electrice. 2.. liniare i de suprafa . . Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune. a a cum se prezint schematic în fig. conductibilitatea termic . electrice i optice. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea. De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor.6. Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme.propriet i dependente de structur . 2. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline. re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur .1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. 31 . Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate. în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. 1%.atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase. Pe lâng imperfec iuni. c ldura specific .atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline.

fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect . 2. În fig.Fig.16 Tipuri de defecte punctiforme 2. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului. 32 . O asemenea disloca ie este indicat în fig. Fig 2. 2.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal. linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal .6. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice. 2. indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. ele sunt denumite disloca ii. Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi.17 prin simbolul B.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline.

fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal. 2.Fig. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . Disloca ia elicoidal (fig. 2. 33 . Planele cristaline. care înaintea forfec rii erau orizontale. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in.19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. În cristalele reale disloca iile sunt mixte. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex . Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie.2. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector.19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic .18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei).

disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. 2.20). alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank. . Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. 3 eV pe lungimea de disloca ie. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e.modulul de elasticitate transversal al materialului. contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. cu un grad pronun at de dezordine. În deplasarea lor. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm. variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte. numit limit de gr unte. Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. limitele de subgr unte. cuprins între dou plane cristaline. structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice.6.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. Densitatea disloca iilor. Aceasta poate fi 34 . Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3. ceea ce conduce la o valoare de cca.1 mm/secund . b este vectorul Burgers al disloca iei). Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0.2. ci este un aranjament de tranzi ie (fig.

2. Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. . Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte.Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale.Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte. Poligonizarea. Datorit surplusului de Fig. Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca. . de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. ceea ce permite ca anumite plane cristaline.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor.Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic .20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii. ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. s serveasc drept interfa continu între fazele vecine. la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice. b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. 1000 ori mai mari decât celula elementar . a a cum este cazul disloca iei tip pan . care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . Aceste defecte apar 35 . . . Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor.

Defecte Atom intersti ial . cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile. a a cum se întâmpl în practic . O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2.Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. Disloca ie elicoidal .Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare.Atom absent intr-un punct al re elei.Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan . Energia superficial a defectelor de împachetare este mic . cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.Limita dintre doua cristale intr-un material policristali.6.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan). aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic. Limita de subgr unte . Tip Denumire Limita de gr unte 2. Tabelul 2.în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari.4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz .Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale. Defect de împachetare . Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului. astfel: 36 .irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . .5. care apar ine în comun cristalelor i maclei.5 Imperfec iuni în cristale Descriere . Vacan . punctiforme Defect complex .

o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent . O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate.7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. 37 . . neîntâlnite în materialele metalice cristaline. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2. 2. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline. . 106/ cm2. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). . precipitatele microscopice.disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. În pofida acestei durit i extreme. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . Astfel. este absent în sticlele metalice. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii. 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. conductibilitate electric i termic ). s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult.disloca iile se pot multiplica. limitele gr un ilor.. sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. Astfel. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. De i ordinea de lung distan a. specific cristalinit ii. aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei.

Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta.21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei.2. În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura. se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide. solide amorfe.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile. Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan .2.21.21.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile. solide cristaline). 38 . ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). prin contrast. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. a) b) Fig. a a încât cristalinitatea define te automat.a). caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2. cu excep ia st rii gazoase. b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare. În figura 2. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline.21.

2.deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic . a a cum rezult din fig. în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf. Chiar dac s-ar forma asemenea defecte.22. Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz . b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan .22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ).în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor . . Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic . 39 . ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid. maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie). Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor.maxime de intensitate largi). devin din ce în ce mai late.2. a) b) Fig. chiar i în cele deformate plastic. de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: .

motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. volumul relativ i porozitatea. esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense. g/cm3 .Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a .8. Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent.Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact. 2. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 . cm3/g . . densitatea relativ .8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite.2.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare.Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare).

ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate.2.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele.23.. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. foite). înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor. ceea ce 41 . for ele de adeziune între particulele de pulberi scad . depind de forma i de dimensiunile particulelor. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere. precum i de starea suprafe ei lor. Particulele de form neregulat i asimetric (ace. HC). porozitatea atingând valori de 35-45 %. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale. care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. care s le permit aranjarea în modul cel mai compact. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere. Ca rezultat. modul de împachetare este mai pu in compact. care favorizeaz adeziunea între particule. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. porozitatea teoretic fiind de 26%. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. suprafa a lor specific se m re te. Practic.Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a .

iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici.2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie.2. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite.23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare).8. Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1.împiedic realizarea unei împachet ri compacte. 42 . Fig. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . 2. pân la 95%.

Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin .24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . în func ie de porozitatea remanent a acestuia. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific . produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. y Granula ia produselor sinterizate utilizate este.y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta. cu pori interconecta i. Fig. a a cum este domeniul biomaterialelor. Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. 2. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. Astfel. Materialele sunt legate pentru a 43 . cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. de asemenea. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). 2. precum i cu propriet i mecanice superioare. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. filtre.

Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate.25 Microstructura compozitului AlSi12.Grafit. 2. Structura acestor compozite (fig. . legate interatomic între ele: . Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze.se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale. În cazul compozitelor cu matrice metalic . acestea pot avea inser ia format din particule.6. 44 . greutate specific .25. 2. 2. 250:1 În tabelul 2.9. rezisten la coroziune. fibre i lamele. se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid. rigiditate.inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima. Fig. aflat într-o stare tixotropic . Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul .matricea sau faza continua.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . a unor particule metalice sau nemetalice.

SiO2 SiC.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice. Mo. Al 2 O3. CaO. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. BvC i SiC.2. iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. TiC. TiC. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig. 45 .Tabelul 2.îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior . grafit.îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient . Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. WC Grafit.6. ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat . ZrO2. . propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic. existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr .pentru realizarea gradului de durificare propus.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: . WC 2. SiC. Al2O3.9. Al2 O3. . Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em. ZrO2.SiO2 SiC. i. SiC.

28.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig. În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat . Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig. 2. 2. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. 2. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.Fig.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea).28 Micrografia unui compozit eutectic 46 . O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica.2. pot forma compozite corecte. Fig.27. 2. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock. care încorporeaz automat fibrele.

exista dou posibilit i în stare topit : .2. 2.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi. faza de element pur (metal pur). caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi. formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid . Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . la scar atomic . 2. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %. 29). în care componenta î i pierde individualitatea. constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B. în timp ce în primul caz. caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale.10.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite. fiecare strat se solidific separat. Într-un aliaj. în cel de al doilea caz. a unui metal cu alte metale sau metaloide. la solidificare se va forma o singur faz . 47 . aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare. cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . 2. . atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig.cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim.atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig. La solidificare. neavând loc alierea .cele dou specii de atomi se dizolv una în alta.

30 a). fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig. Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente. solu ii solide i compu i chimici. în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate.chimice diferite. În primul caz.. Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . 48 . .30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi. y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . b) solu ie solid .c). mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure. deci se vor repartiza la întâmplare. limite de curgere. limita de curgere i rezisten la rupere). În cel de-al doilea caz. b). 2. plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel.30. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure). prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme. c) compus chimic. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. rezisten la rupere) relativ scazute.atomii A i B sunt indiferen i. atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat . În cel de-al treilea caz.30. 2.2.atomi A i B se atrag. adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. a) b) c) Fig. 2. curbele de r cire.

aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B. Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii. numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. În cel de-al doilea caz. solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig.31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere. amestecate intim la scar atomic . În primul caz.y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi. fie prin p trunderea în intersti ii. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid .32. 2.31). 2. componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. numit component de baz . to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de .32). Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente. atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz . Fig. astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat . 2.2. solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire .

.compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al. Un material monofazic este format din 50 . etc. modul de comportare la topire. etc. MgTe. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei.33) .compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. compusul NiAl. Cu5 Zn3.de cea a componen ilor A i B. de obicei un lichid i un solid.2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici. de exemplu: Mg2Si. MgS. care se topesc la fel ca un metal pur. care se descompun în dou faze diferite. etc.. .compu i cu topire incongruent . NiAl3 (fig.compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe. . de ex.. compusii chimici se împart în: . CuZn..compu i cu topire congruent . Mg2Si. compusul fiind stabil pân la temperatura de topire. . Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: . compu i se împart în: . de ex. CuZn.. l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic . Mg2 Ni. 2.10. Fig. Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic . :Ni2 Al3. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici. etc.compu i de valen normal care respecta legile valen ei. Dup comportarea la topire. înainte c topirea s aib loc efectiv.33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. 2.

b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic.35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 . Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. În majoritatea cazurilor. fazele care formeaz un amestec mecanic. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur. 34. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar. Fig. 2.2. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. compus intermetalic i amestec mecanic. format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze. solu ie solid sau compusul chimic. pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. solu ie solid omogen sau compus chimic.2. solu ie solid .una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. Fig. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic.).35).34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur.2. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig.

La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului.CAP. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. S ± entropia sistemului. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul. În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U. 52 .1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. T ± temperatura absolut . La temperaturi mici.

În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur . legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3.3. aceste 53 . 3. num rul componen ilor i num rul fazelor. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. fie într-o stare în afara echilibrului. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1. Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie. Curba de Fig.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. presiune. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . Notând cu n num rul componen ilor. concentra ie. Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . presiunea fiind considerat constanta. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze. cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3.1.

eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 . Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare.transform ri au loc la temperatur constant . a) b) c) Fig.2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid .2. 3. concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic . b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig. € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante. pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. 3. iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp .transformarea monotectic : L1 p L2+ S . temperatura la care se produce este temperatura eutectic .

Difuzia este un proces de mare importan . . recristaliz ri. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic .3.3. .) ca: . d) difuzia prin vacan 55 . transform ri de faz .difuzia prin internoduri. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice.3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. c) difuzia ciclic .1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta.3. a) b) c) d) Fig. b) difuzia prin internoduri.3. caz în care se nume te autodifuzie. etc.difuzia prin intermediul vacan elor.schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. difuzia se nume te de reac ie. În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. 3. tratamente termice. când se deplaseaz atomii aceluia i element.difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic . . 3. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri.

În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice.3. 3.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A. 3. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin. a 3. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 .Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. ± energia de activare a difuziei.4. Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig.). Fig. atomii care difuzeaz B. În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere.

în unitatea de timp. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului. ac concentra ia se exprim în g / cm3. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = . Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie. la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund . Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s. În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. pe direc ia perpendicular pe axa x. avem xc ! “ c xt 57 ¦ .coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. egal cu unitatea.

În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec. T ± temperatura absolut . în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. în scopul m ririi rezisten ei la uzura. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor.unde “ este operatorul Hamilton. Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial.1 ± 10 cm2 / sec. Ea ± energia de activare a difuziei. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius. Pentru exemplificare se consider 58 . de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura.

O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura.06 C)e  32.07  0. Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial . concentra ia. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie.52. 59 .04 t . deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan. diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0.000 T 3. Generalizând rezulta: x = k t . adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0. impurit ile prezente i m rimea de gr unte.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic . pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic. rezulta x = 1. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz . deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t.

Pt ± Cu. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. Ti ± W. Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. Ag ± Pb. analiza termodiferen ial ). Ti ± Nb. analiza magnetic .1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. etc. utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente). Ag ± Au. Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni. Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. Mo ± Ti. Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice.Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). analiza dilatotermic . 3. varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. Mo ± W. de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). electrochimic. Co ± Mo.4. etc. Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. 60 .

în punctul A1. În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. începe formarea primelor cristale de solu ie solid . 3.5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial . la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru. curba de r cire începe s se abat de form exponen ial .5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1).Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . atât lichidul cât i solidul având 61 . Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. b) curba de r cire r ce te încet. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. conform legii fazelor. deci M va cobori pe verticala de compozi ie. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia. 3. în urma pierderii c ldurii latente de solidificare.

Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. 3. Fig. 3. cu contur geometric neregulat (fig. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni. compozi ia. Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig.6). solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2.compozi ii omogene. 3.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. De exemplu. ajungând la concentra ia cs2. 3. prin difuzie între lichid i solid. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare.

3.4. Pt . Al.Ni. 3.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei.4. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 . unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem. 3.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic . În figura 3.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu. etc. sistem f r transformare eutectic sau peritectic .2. se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje.8.Cr.Si. b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici. Cr . sisteme cu transformare peritectic . Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig.

În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te .8. prin diagrama Tammann. globular sau o morfologie neregulat . se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului.9). Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ). respectiv solu ii solide E i F. sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje. 3.b. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive. la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. la temperatura ambiant . propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor. În fig. toate aliajele Fig. Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem.8. sistemul neavând nici un grad de libertate. în baghete.8.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 . este redat în fig.c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant . 3. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice. În fig 3. Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig.a.B sunt monofazice.3. 3.

4.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . 3.11. aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3.al turi de componen ii puri A i B. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie. 3. 10.2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. 3.2. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 . Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid . În fig. y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid . Fig. ci printr-o curb numita curba solvus. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase.

Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os.3. în anumite domenii de compozi ii.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig.4. Fig. Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid .11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ). de unde rezulta i denumirea reac iei. formând un perete ce desparte fazele reactante. In-Ti etc. una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 . Co-Re. 3. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz .semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta.3.

pentru orice temperatura.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor.3. În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte. Fiind dat compozi ia unui aliaj. adic natura fazelor care îl alc tuiesc.12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. dar o plasticitate ridicat . În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: .Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. 67 . Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia. cu varia ii de solubilitate în stare solid . compozi ia acestor faze i propor ia lor.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut . diagrama de echilibru fazic indic .4. constitu ia fizico ± chimic a aliajului. În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. Fig.

13. etc. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . .propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor. b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: . dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru. limita de curgere. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid .compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate. . b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid .. 3.eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului. Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov.13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid . d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 . Fig. iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3. aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. duritatea. iar rezistivitatea electric .diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice.

ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara. 3.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 .14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus.15. 3. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid .3. Diagrama Ag ± Au (fig.3. TEMPERATURA ( C) o Fig.15). ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale.14 i 3.14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3. 3. Ag Au A Fig.

y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. . Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo. CoE i compusul Mo6 Co7. Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo. compu i intermetalici: Co Mo Fig.16). precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid .16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo. 3.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. 70 . 3. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al.17). În diagrama binar se pun în eviden doi. În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus.Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . 3.

.austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur. eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor). .transformare eutectoid ± pe linia PSK.ferita. Aliajele dinspre titan din domeniul s. .E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig.s. Diagrama de echilibru este prezentat în fig.trei solu ii solide: E . 6% Al. K . 3.dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P .18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. faze i constituen i dup cum urmeaz : . se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca. . y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie.un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL.transformare eutectic ± pe linia ECF.3. 71 . eutectoidul se nume te perlit .17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta.

iar linia solidus este AHJECF. .domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E. Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. în lungul liniei AC.8%C) se nume te PERLIT .3. Fig.- linia lichidus este ABCD. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon. acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 .eutectoidul corespunz tor punctului S (0.19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: .18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit . .domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic . între 0 i 2. în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita.domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES .domeniul I. .11%C. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita. variabil cu temperatura.

I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig.20 i au urm toarele semnifica ii: Fig.8 ± 2. 73 . Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE).3.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C).domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. etc.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru. Arcem.80%) având drept constituen i perlita i ferita. 3. a a cum a fost prezentat . 3. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). A1 ± transformarea perlitic (7230C). Ar3. În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor.austenit p ferit + cementit perlita . A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C). Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig.

o men inere la temperatur tmax2.21.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 . adic temperatura ambianta.3. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1.): Fig.21. Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp.3. în scopul modific rii propriet ilor mecanice. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. . viteza cu care se face înc lzirea.5.1 Defini ii.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial . timpul de men inere la temperatura maxima 2. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig. fizice sau tehnologice.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax). vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. 3. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate. În figura 3.

la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid .recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. dilatare. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit.vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. globulizarea. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic.) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. normalizarea. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. regenerare (corectare). în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid . detensionarea i recristalizarea.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . . deform ri minime ale piesei. fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate.recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. etc. în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare.5. recristalizare. evitarea apari iei cr p turilor. 75 . utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru. 3. În func ie de scopul urm rit. pierderi minime de material prin oxidare.

cuptoare electrice cu rezisten . Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase. evitarea apari iei fisurilor. . . În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid. b ile de topituri de metale sau aliaje.b i de s ruri topite. ap i solu iile apoase.3.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 .instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie. aerul.). b ile de topituri de s ruri. atmosfer reduc toare.b i de topituri de aliaje metalice. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. . realizarea vitezei de r cire optime. atmosfer neutra. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. etc.cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine. aer. Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor. spa iul de lucru al cuptorului .Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: . etc. uleiuri. . acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase. evitarea deform rii metalului peste anumite limite. 3. Fig. apoi în ordine descrescând uleiul.22. Mediile de r cire (fig.

stabil la temperaturi înalte. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete. 77 .3.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. punctele de transformare A3.23) func ie de viteza de r cire.5. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig. 3. Fig. 3. f r modific ri ale compozi iei chimice. prin înc lzire i r cire.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK.5.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat.8% la 723 grade Celsius i 2.3. cât mai apropiate de starea de echilibru. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea.1% la temperatura de 1147 grade Celsius. ce con ine carbon între 0.3.

odat cu sc derea temperaturii.24): .3. caracterizat de existen a celor doua fenomene. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite.24 Intervalele trans. se disting trei intervale de transformare Fig. . care necesita timp pentru a se desf ura. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0.intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar). caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului.intervalul transform rii martensitice. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0.25): 78 . În func ie de transformarea austenitei la r cire. În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. 3. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or.intervalul transform rii perlitice. O colonie de perlita reprezint un volum în care.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. Dc"0) . r cire 3. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm . cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0. Dc = 0).

Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara.3.26 Structuri perlitice 79 . perlita lamelara-b). 3.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii.b). urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita. Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor. perlita sorbitic -c) i troostita-d). prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier. a) b) c) d) Fig. care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita.25. se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5). a a cum se prezint în fig.a).26. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei. 3.Fig. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4). se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon. 3. Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig.

3.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. 80 .C suprasaturat în carbon. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E . viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita. Fig. de ferita i carbon de diferite forme. în aceste condi ii. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim. care înc n-au ajuns la forma final Fe3C. constituentul respectiv poarta denumirea de martensit . 3. procesele de difuzie se desf oar mai greu. Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita.a i b). Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. aproape dispers. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE .27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice.27. se descompune într-un amestec de perlit i cementit . Austenita.

Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei. Martensita prezint o structur acicular (fig. Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1.29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat . E = F = K = 900). Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat . . 3. ob inut prin transformarea K pE. de transformare martensitic .29 Aspectul strucatomului de carbon. 3.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii.03«. Caracteristicile transform rii sunt: . Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc .încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta.viteza mare de cre tere a Fig. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 . Din figura 3.1. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic .28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari.28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). func ie de compozi ia chimic . 3. f r eliminarea Fig. transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic .07. acestea nu se pot c li.

Wr. Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin .produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea. Unele elemente de aliere din o el ca Mn. au valori medii pentru duritate i plasticitate. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant . duritate sc zut (tabelul 3. . În tabelul 3. W02) cât i a celor de plasticitate (W. Cr.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei . Ni. 82 . Z). .30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i.5. duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB.1 sunt indicate comparativ. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare.). 3.1. ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .3. ultimele.Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei.3. 3. Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic . Mo m resc substan ial Fig. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor.Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii. V.30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei. Mf Din fig.

1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max . la anumite grade de subr cire. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf. cu men inerea în continuare la aceast temperatur .31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 .Tabelul 3. 3. Fig. a a cum se prezint în fig. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala. Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . Transformation). Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp.3. Temperature.31. iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time.

Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3. a a cum se prezint în fig. adic cu varia ia continu a temperaturii în timp. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic . f ± începutul transform rii martensitice (Ms). Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti . Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation).32. Fig. CFC i HC) se contract la solidificare. Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. respectiv sfâr itul transform rii bainitice. subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. b i c ± începutul. adic transformarea la r cire continu a austenitei.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. respectiv sfâr itul transform rii perlitice. transformarea martensitic . Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie.3. 84 .2. iar mai jos. d i e ± începutul. propor iile i durit ile realizate.3.32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide. În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu .

Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). bainita.V3 V3 . sudare. troostita.V4 V4 . func ie de grosimea pere ilor piesei. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita.V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. urmat de r cire în aer lini tit. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor.3. urmat de o r cire lenta. Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil. Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice. de forma i dimensiunile piesei.Tabelul 3. iar durata de men inere de ordinul orelor. men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare. În general. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului. deformare plastic . Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). Prin acest 85 . tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan . Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C.3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice.5.2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 .

Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat . gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive.3. sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice.33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune. În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface.3. ca urmare a solidific rii pieselor turnate.3. 86 .la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C.33) Fig. Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C. r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit.tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: .la înc lzire. . lente. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig.). ferita i perlita se transform în austenit . în jurul punctului Ac1.34. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese. dar apropiat de aceasta. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . iar duritatea satisf c toare.

35.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea. Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: . temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. b) cre terea gr un ilor. Mediile de c lire 87 . c) covalescen a 3. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. 3. În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea.3.Fig. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig. Pentru o elurile aliate. urmat de o r cire rapid . Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic .3. fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit . a formei i dimensiunilor piesei tratate. caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig.3. prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei.5.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru.

existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul. . dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii. . . a durit ii i a rezisten ei la rupere. tinde s se apropie de structura de echilibru. iar 88 . . în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. cu diminuarea fragilit ii. cu formarea martensitei în structura. durat i temperatur . Prin acest tratament o elul c lit. urmat de o r cire de regul în aer. dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute). Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic. . tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic .5.). Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace.3.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: .5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune..r cirea lent în aer. peste cea a punctului critic A 3. austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii. pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei. .c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. aflat total în afara echilibrului. care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms. 3.men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa.în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic .

aliaje pe baz de aluminiu binare (Al .aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe. Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid . etc. aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. Al ± Mg ± i. Al . Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare. Al . etc. 3. Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: . recristalizare. . etc.). Fig. alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE. iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 .). 3. crom. detensionare. vanadiu.Cu. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig.36.5.aliaje pe baz de titan cu aluminiu.5.3.Mg.36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC.).pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. Tratamentul termic complet. .4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C.3. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate.Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg.

Fig.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 .Al2Cu). peste linia de transformare în stare solid . . 3. 6% Cu. Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare.durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U . Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile.). care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: .Al2Cu.durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii. care con in pân la cca. Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U . când în matrice se constituie zonele GP. La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic . atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei.durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea. 3. în stare solid . care durific aliajul de structur bifazic (E + U). se formeaz solu ia solid omogen E. ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig. .re ea tetragonal . În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj.37. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate. a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP.

În diversele sisteme de aliaje neferoase. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm. în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu . 3. se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii.4.micron. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice.01 ± 0. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile. 3.5.3.38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii. de obicei oxizi. În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid . ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent .i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice.38 Aspectul ipci (fig. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil .2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3. 3. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare. În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente.ThO2 cu dimensiuni între 0. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. p strându. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig.05 mm.

de ordinul 1012 disloca ii / cm2. cu grosimi de la 0. având o mare densitate de disloca ii.1 la câ iva microni.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). Tabelul 3.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 .

ea producându-se într-un interval Fig.).distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare). .Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn. 3.0.39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit . In ± Tl. Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct .40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af. 40 prin curbele de varia ie cu 93 .substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne. Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: .valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca. Fig. 3. martensita format are caracter termoelastic. În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil .y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig.39. . 3. Ni ± Ti. spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil . Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig.0 20). transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu . cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin . spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare. 3. Cu ± Al ± Ni.

Din l imea buclei de histerezis (fig.02 ± 0. are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K. 3. se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice.05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus). s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic . acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.41). pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca. Fig.20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s. Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic . unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). 3. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit . 0.40) (Thist.41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0.    94 .. 3.mai mare. La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber .

Temperatura de început de transformare martensitic Ms. astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig. 95 . Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt .42). Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. când se produce transformarea reversibil în . Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare.În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere.42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . Când cre te propor ia de faz . 3. 3. Fig. cu apari ia diverselor faze intermediare. apropiat de re eaua rombic . Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire. se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut . scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. datorit elementelor stabilizatoare.

stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor. acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material.1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia.1.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 .CAP. 4. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi. caracterizate prin urm toarele aspecte: . În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. 4.

de compresiune i de forfecare sau tangen iale.Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. ± deformarea la întindere sau alungirea relativ . S este aria asupra c reia ac ioneaz for a.1. .sale.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente. Fig. spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W. ultimele fiind notate cu litera X. Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii). de compresiune i de forfecare.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. F este for a. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea. tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp). L. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere. 4.a. Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere. 4. . În func ie de modul de aplicare a for ei.).lungimea dup deformare.

.deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4.2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare. 4. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune .4.2. pe m sur ce planul alunec (fig. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan.1.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.3.) K ! tgE ! AB ! Ur Fig. 4.b.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig. 98 . b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E. 4.a.2.

2 %. ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp .4. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice.2 99 .deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice. reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg . .a) b) c) Fig.) prezint în etapa final . ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale.Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat.3.Punctul B pân la care materialul se comport elastic. care este standardizat cu simbolul Rp0. Curba conven ional de trac iune (fig..4.4. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig. tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii. 01%. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice..Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0.3. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11). adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c.b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: .3 Curbele de tensiune. care precede ruperea.a.

demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp . notate cu 100 . dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental..3. 4.4.c. 4.3. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic . Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke). tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei.4. tensiunea cre te continuu pân la rupere. modul de plasticitate. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp.2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. materialul rupându-se în punctul E. În consecin . La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm. În realitate sec iunea probei se modific treptat. standardizat sub form de Rm.). Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice. constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E.c. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig.). O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig.1. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii.3. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice.limita de elasticitate sau propor ionalitate. alese conven ional. ca urmare tensiunea real cre te tot timpul. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp.

3. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr . vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate. 4. astfel rezult : .1. pentru corpurile izotrope. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent. numit modul de elasticitate volumetric.2 .Modulul de elasticitate la întindere E. este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .Rp0. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii.Modulul de forfecare G. respectiv de 0. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii.Modulul de compresibilitate K. 02%. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.4.2. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal. compresiune i forfecare).a. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 .02 sau Rp0. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere.2%. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig.1 Legea lui Hooke.

Pentru materialele metalice. 36 0. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. a a cum rezult din tabelul 4..1.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0. anumite mase plastice. 26 0. 31 0. ionice. cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. 40 102 . prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor. Tabelul 4. 32 0.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele. 23 0. fibrele. etc. 30 0. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. tratamentele termice. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin .

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

con sau piramid de diamant.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 . este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit . prin aliere. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. conform scalelor din fig. iar h semnific adâncimea crest rii. Duritatea materialelor metalice cre te. 4. Rockwell sau Vickers. Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate.Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. KCU15/2 = 7daJ/cm2. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . de ex.4.noteaz cu KCUnh. Penetratorul dur. tratamente termice. . provocând o deformare elastic i apoi plastic . ecruisaj. Fig. Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell.15. standardizat sub form de bil din o el c lit.

Tabelul 4.granula ia fin i stabil a gr un ilor.6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri . precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente.1.5Ttop (în grade absolute).4. Fig 4. f r risc de rupere prematur prin gâtuire.temperatura de deformare este de ordinul 0.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig. În tabelul 4.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0.) dac sunt îndeplinite doua condi ii: .16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . sub ac iunea unor eforturi mici. sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate.16). cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec.5Zn Mg6Zn0.4. la temperatura de 9270C.2. .

sc zând rezisten a mecanica. 116 . În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez . Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent.3. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit . o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi. ca urmare a diferen ei de densitate.1. urmat de r cirea în aer. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile. Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari. 4. a a cum au fost prezentate la punctul 2. conform rela iei: V! m . la o elurile cu con inut redus de carbon (0. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. volumul relativ i porozitatea. f r gâtuire. densitatea relativa. În cadrul producerii protezelor metalice. Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice.15%C). cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec. O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u.8. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii.13-0. cu mici adaosuri de titan.

93 9. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.50 4.50 1. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1. 117 .2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4.7 4.2.8 2.20 18.2 10.4-2. Tabelul 4.5 7. Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.1 2.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.01-1.8-2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid .99-1.19 1.06 0.

topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid. Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori.4. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . în KJ/Kg. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid . Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic. care solidific direct din topitur .8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . în grade Celsius.c ldura latent de evaporare .4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960. Tabelul 4. proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : . valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv. Din punct de vedere energetic. Condensarea este procesul invers topirii.Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4. . evaporare i condensare. Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: .temperatura ( sau intervalul ) de evaporare. . în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare).c ldura latent de topire în KJ/Kg.

Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. intermediar sau f r difuzie. situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice.8. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale. la grade reduse de subr cire. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus .Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. la subr ciri mari. Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. sub influen a temperaturii. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice.g. Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad. 4.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. . În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie. Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire. referitor la tratamente termice.2. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. 119 . .

se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1. C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic .atom gram.grad. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv. deci i pentru aliaje. de compozi ia chimic i de temperatur .17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 .5. S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. specific compu ilor metalici. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora. se prezint în tabelul 4. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor.grad. conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica. Kcal/Kg. C ldura specific a compu ilor reali. Fig. K. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . D ± temperatura caracteristic Debye. c1.4.12 J/grad K.

8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.3 197 0.105 0. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.98 0.113 183.7 26.3 Au 19.03 63.214 0. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius.096 d·10-3 - a 0.056 0.4 2.5 0.6 Valorile constantelor a.214 Fe 7.86 55.54 107.5 0. c.105 0.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d . caz în care constantele a. d ± constante care depind de natura metalului.940 C ldura specific 0.105 Cu 8. Tabelul 4. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 . c.6). a. b.5 0.214 0. deformare plastic la cald etc.104 - a 0. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0.93 Ag 10.85 0.86 0.80 7. b.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6.Tabelul 4. c.492 W 19. d au alte valori (tabelul 4.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur . kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0.208 cpm.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0. b.0926 0.

este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. 4.. t4.temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic .temperatura de topire. prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . cp2. m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. t1. 2. cp3. atunci când se tope te metalul. În cele mai multe cazuri practice. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi. cp1. sunt indicate în lucr ri de specialitate.temperatura ambiant (200 C). t3. t2. Într-un timp d X .c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. Conform legii lui Fourier. .3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  . perpendicular pe direc ia fluxului.. Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. transformare magnetica).temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica. ± coeficientul de conductibilitate termic . în kcal/kg. sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz .. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . care trece în unitatea de timp.

cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa . 4. care se transmite în tot corpul prin undele termice. .sec . Când suprafa a unui corp se înc lze te. În fig.001cal/cm grad sec.18. . dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad.P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua. J/m. cu rol principal.). în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . la sticl 0.025cal/cm grad sec.3«1 cal/cm grad sec.coeficient de conductivitate termic . K ± greutatea specific . c ± c ldura specific . Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura. grad. compozi ie i structura. Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic . I. de ordinul 0.prin gazul de electroni liberi. se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 . care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic .

18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic .5).. au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.. Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure. 4. 4.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s . dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire.0.15(s . Solu iile solide.4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       . Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 . datorit prezen ei atomilor str ini.0.5).3  a  (1. 12 28 55 59 59 96 Fig.1  b) ™ 10 2 t b ! 1.2.

se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.20 2. Tabelul 4. Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: . În tabelul 4.7. valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor.7. În rela ia de mai sus.E.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E. E ± modulul de elasticitate.V. dac se substituie valorile curente pentru R.88 0. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei.4.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.90 1.43 1.40 2. V ± volumul atomic . 125 .36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.70 1.

8 Platina 1773 0. esut. al turi de cele termice.6 Aur 1063 0.87 0. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice.9 421 19.7 68 60. placi. 4.0 384 16. . tije).1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 . Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38.39 205.8.138 12.4 Argint 960. Tabelul 4.. etc).3.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os.5 0. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.0 297 14.2 Cupru 1083 0.234 108.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice.130 67.134 113 70 - 4. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.

rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte.6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere.rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. Rezistivitatea electric conductibilit ii. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece. care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. aspect confirmat experimental: T . deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina. Astfel.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . ± mobilitatea electronilor re elei metalice. gradul de prelucrare metalurgica. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). unde V ! V0 UD 0 . din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 . etc. e ± sarcina electronului. mai mari decât temperatura Dobye(U D).

izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice.. Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1.-1cm-1.având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 .3·10-7 1. unde: dT V i i .semimetalice. cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 .-1 cm-1.izolatori.6·10-8 1. Tabelul 4.7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ . T .6·10-7 1. rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1. A a cum s-a mai ar tat.3·10-7 .7 7.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7.545·10 4.-1 cm-1. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura. .temperatura. cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 . De exemplu pentru cupru. .rezistivitatea ideal pentru metalul pur.metalice.

4. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul. Dintre aceste 129 . Dac temperatura variaz de la T1 la T2. ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice.2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact.) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2.3.19 Circuit format din dou materiale A i B AB . care depinde de natura materialului.3. care îndeplinesc condi ia T1{ T2. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric . care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. for a termoelectric . 4.4. numit for electric diferen ial . 4. iar tensiunea care se produce.19.coeficientul de propor ionalitate. Considerând un circuit (fig. Acest fenomen se nume te efect Seebeck.

I ± curentul total = JS. ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale.4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H.3. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall. . S ± sec iunea probei. . d ± grosimea probei.coeficient Ettingshausen .fenomene mai importante sunt efectul Hall. 4. 130 .Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P .Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv.Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H.

4. la limita de separare matrice-fibr (particule). sub influen a fluxului termic ce str bate metalul. propor ional cu m rimea suprafe ei. lichidlichid i lichid-solid. în prezen a unui câmp magnetic. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . paralel cu fluxul termic. 4. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. 4. Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . Modificarea conductibilit ii termice.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid .Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor. H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic. în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite.

75 0.073 800 0.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4. (în compara ie cu apa la 200C).K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei.este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.10.89 132 . Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate. La suprafa a unei topituri metalice (fig. K ± tensiunea superficiala. 4. Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW .800 1000 1 1100 1. A ± suprafa a lichidului. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului. Fig. 4.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine.10 1890 1.

i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . La echilibru. 4. etc.dac =0 rezult umectarea complet . Lichid a) b) Fig.21. b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid . 4. aceasta din urm se comport ca în fig. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0. solid. suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid.Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi.  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera).21. În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig.21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid. 4. 133 .

) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare. care formeaz împreun o coeziune omogen .22 Varia ia tensiunii su.grafit.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic.fazei solide. lipsit de diferen e structurale.dac 0 < <900 avem umectare par ial . Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig.4. legarea a dou suprafe e din materiale diferite. aliaje. A a este cazul umect rii .particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal . 4.dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid .. Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite.22. substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid . De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig. adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. 134 . etc). Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare. 4. 4. . Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat .

A a de exemplu. A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate. fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os). . care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv. astfel poate exista: .În domeniul implantologiei.adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii. care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 . 4.23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim .adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur . în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. . Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior.wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: .adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact.

nepermeabile la ac iunea mediului. caracterizate prin urm toarele particularit i: . pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 . adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic.autoregenerative. realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. . Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice).11): Tabelul 4. Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare. favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate.unele noi.aderente la metalul de baz . . Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. tantalul i niobiul. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii. 4.4.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor.dense. . zirconiul.11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul.

24).1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1. 4.4. O astfel de curb se caracterizeaz prin: . care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. 4.24 Raportul dintre Imax.Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al.5. m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 . Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor. intensitatea integrat I. Cr.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. 2« n . Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig. Zr.intensitatea maxim Fig. 4. Ti.

25. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig.l imea B definit maxime.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie.26) 138 . precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. 4. aceasta va fi impresionat de raze.. 4. Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. 4. respectiv a unghiului U. Fig. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . aspect determinat de structura probei examinate. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram .

efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom. .eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat.efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material.5. Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X.26 Schema curbei difractometrice 4. pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 .4. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia). Fig. E . aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere. eliberându-se un electron.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: .2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje.

005 nm pentru 200KeV. c ± vitez luminii. Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. Tabelul 4.Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X.12). Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. carbon. Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros.1 nm pentru 10 KeV i 0. Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0. formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat .

Fig. La o u oar înc lzire (peste As).prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile).caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit . În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita.4. când sârmele se despiraleaz .6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic.27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: . . trecând în austenit .27). 4. Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice. La transformarea invers când martensita se transform în austenit . materialul sufer transformarea martensitic invers . Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje).i forma liniar pe care au avut-o ini ial. reluându. Sârme drepte. În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral . 141 . 4. realizate când aliajul se afl în stare austenitic . sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig.

Aliajele cu memoria formei NiTi.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. 4. dac sunt deformate plastic la cald. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare.i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. deformarea are un caracter permanent . dup înl turarea for ei. având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c .6. Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial . În aceste aplica ii aliajul este programat s . când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. 142 . Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale. i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). sub o anumit form . ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire. la revenirea în stare austenitic . capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. memorie de form în dublu sens. În func ie de gradul ini ial de deformare. aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire.

b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material. d) prin înc lzirea probei peste Af. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%.28). când materialul revine la forma avut la cald (fig. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C).4. care poate produce lucru mecanic. aceasta revine la forma avuta la cald. 4. Fig. 4. Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire. la lungimea L (curba C-D) 143 .28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald.1. Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. pentru a le fixa ³forma la rece´.1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece. aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald. în care este memorata numai forma la cald.6. aflata la temperatura ambianta (T<Mf).

144 . Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje. de forma deformata la rece.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei.6. 4. .2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme.6.1. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin . ob inut dup deformarea la cald (T>Af). b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf).2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic. etc. f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B). a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: . Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic . Ni-Al. Au-Cd. 4. spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni.martensita este termoelastic . c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4. f r a fi aplicate forte exterioare. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea. În fig. în contrast cu efectul simplu.4. Fig. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL.

O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine. prin gruparea unor defecte de structur .Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. b) coerente ±prin macle 145 .30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. 4. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . Fig. ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule. fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . prin fluctua ii termice. 4. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. pe cale termic .30 a). O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig. f r procese de difuzie. ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei.

32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri. de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig. a) b) Fig.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit . În figura 4.31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit . Fig. 4. 4.4.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.31).

4. 147 .Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . Mecanismul transform rii martensitice. el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii.mecanismul modific numai structura.6.33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . în cazul o elurilor. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt .3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil . ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine. Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil. adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit. 4. bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. coresponden Bain). este în corela ie cu aspectele observate experimental. ca de exemplu: . Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil. . nu i compozi ia chimic .mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. Spre deosebire de o eluri. ea nefiind prezent în aliajele neferoase). adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire.

(Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ). când dispar treptat plachetele de martensita. Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4.34. 4. Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M). Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 . (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers . ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice).33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid . În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M.Fig. ca i transformarea direct .

4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn. a a cum s-a ar tat mai sus. Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: . Cu-Al-Ni.martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C. .34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4.6. echilibrul transform rii se 149 .valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0. In-Tl Ni-Ti. Fig.05).substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin . În cazul acestor martensite.valoare redusa a histerezisului (This.02-0.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei. 4. deforma ia re elei cristaline este redusa. . martensita are caracter termoelastic. . care nu poate fi distrus prin procese de alunecare.

Af .6.stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . .1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare. domeniu caracterizat de punctele Ms.6.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare. 4. 150 . 4. Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat). motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice. 4. În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor.procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin . Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . a a cum se prezint în diagrama din fig. Mf.5. tensiuni exterioare. As.35. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice.

In absen a tensiunilor exterioare. ca i martensita indusa pe cale termic . de asemenea.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire. în grupuri sau în benzi. Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ).începutul transform rii austenitice laîinc lzire.36.Vm V Temperatura Fig. poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. 4.6.începutul transform rii martensitice la r cire. Vm/V . rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade. având forma macroscopic deformat .5. care este caracterizat. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale. care s permit relaxarea re elei cristaline. A f . Produsul se nume te martensit termoelastic . în plachete (martensita masiv ).35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline. iar temperatura r mâne constant . 4. 151 . martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. Totu i. Mf . viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii. transformarea martensitic se poate produce i spontan. Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. a a cum se constata în fig. Ms .sfâr itul transform rii martensitice la r cire. Martensita termoelastic . 4. A a cum se constat în graficul de mai sus.frac ia de volum a martensitei produse. prin cele patru temperaturi de tranzi ie.

la temperatura constanta. atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. 4. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei.Fig. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. de felul orient rii structurii cristaline. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. Totu i. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate.

1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii. a). rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal . 4. 4.7. etc. 4.37. 4. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig. În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid).37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig. corp uman. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . 4. ap .).37): Fig. metalul se corodeaz i uniform. alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical. ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate.7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer. oxigen dizolvat.

.coroziunea prin dizolvare. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare. iar ioni s i pozitivi intr în solu ie. i care va fi tratat detaliat în continuare.37.2.coroziunea uscat sau oxidarea. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. 4. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri.1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. fluidul tisular. 4.coroziunea electrochimica. 4.b). coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas .37.7.diminuarea grosimii. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte. 4.coroziunea intercristalin (fig. Ca mecanism. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor. 154 .7. . .2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie.). etc.coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic. .c).

care au electroni de valen a slab lega i.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. 4. Fig. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor.Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas . Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin . În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili. metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). 4.38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru.

4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.42 .În tabelul 4.2.045 0.0.1.714 .0.522 + 0.13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.13.797 + 0.925 . fierul cu acizii).69 .0.2. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic .2.63 .14 .0.85 .0.0.2.337 + 0. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.798 + 1.71 .1.23 . cifrele din tabel sunt valori de echilibru. în toate cazurile se degaj hidrogen.2. Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.761 .2.20 + 1.37 .50 .13 .1. magneziul cu aburul.000 referin + 0.959 .924 . Tabelul 4.0. este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .50 metale nobile 156 .0.44 .763 .229 + 1.401 + 0.0.

etc. .7.2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod. ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. de valoarea pH al acestuia.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor. în func ie de natura chimic a electrolitului.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e. .reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e.2. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul. În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: . oxigen.p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne. Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod.Reac ia catodic are rol de depolarizare. Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i. etc.Reac ii în electrolit sunt mai complexe. i în care se poate degaj hidrogen.+ H2 O p 2(OH)- .p H2 Fe+2 + 2(OH).reac ii anodice: . 157 . .4.

158 .diferen a de compozi ie a electrolitului. fie datorit prezentei unor faze diferite). . dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului. .diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic.2. Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj.7.) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod. Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor. Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic .3 Originea diferentelor de poten ial.4.13.diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat. stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul). acestea pot fi grupate în trei categorii principale: . situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei. În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod.

care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4.13. În curbele din figura 4.Tratamentele termice ale aliajelor. prin modific rile care le produc. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive. Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic . În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid. care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent.39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. Fig. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare. În tabelul 4. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic . pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. 4. când amestecul de faze este foarte fin.13. 159 .

14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .Tabel 4.

39).(zone cu tensiuni interne). Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. Fig. 161 .39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte. Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. materialul nedistorsionat având func ia de catod. 4. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. îndoirea unei table sau sârme etc. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . ace. Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. (fig. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod. 4. 4.39). uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman. Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig.

ZF(E în care: Z .13).ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic. R ± constanta general a gazelor. F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram. 162 . unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = . Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : .valen a ionului metalic. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit. coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie. T ± temperatura absorbit . unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit . a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0).7.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea.4. (E = Ece ± Eae.

Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare. 4. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie.40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 . pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat.059 lg a H+ = -0. echilibrul în condi ii izoterme între un metal. Reprezentând grafic în coordonatele pH . Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4. iar T = 293K avem: Ece = 0. Dac se consider pH2 = 1at.40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig.poten ialul E. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: .

domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant.. În diagrama din fig.Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz . urina.41.41). . 4. uman 4. În corpul uman. În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. 4.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila. . fluidul intracelular i fluidul intersti ial. se observ dou diagonale: . pe lâng cele trei domenii principale.Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje. bila. .domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit. În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. secre ia 164 .

Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat. în vecin tatea electrozilor.0.5. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie. Fig. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului. de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit. 4.42 i fig.4. 4. În fig. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7. Diagramele Pourbaix. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune. 4. 4. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 . For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea). dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3.7.

Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere). poten ialul catodului devine tot mai anodic.7. depinde de diferen a Fig. 4. conform acestei diagrame. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis.44) reprezint diagrama Evans. se produce coroziunea.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. 4. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. începe s curg un curent I. aspect pus în 166 .celor doi electrozi. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date. 4. iar diferen a dintre ele scade. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. Amploarea coroziunii. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic.

13) i care constituie fenomenul de pasivare. asigurându-se comportarea pasiva.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul. autoregenerator. De asemenea. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu. . s fie continua.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. Astfel. aderent i s nu fie fragil . pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . de exemplu. Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate. o elul inoxidabil austenitic. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. deci prin accentuarea polariz rii. Tabelul 4.01 microni). dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat. filmul este presupus a fi insolubil. pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat.15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. impermeabila. cromul.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4. neporos.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. Ca mod de realizare. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid.

ramura ascendent ER-N (ER . fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH. .45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: . în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului.i trecerea oxidului metalic la valen a superioar . .prealabil al suprafe ei metalului. Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii. Fig.ramura orizontal M-ER.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare.ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului.zona de pasivitate´. tipic i pentru o elurile inoxidabile. corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea. zona reprezint .poten ial de ruptur sau transpasivare)..6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant. În figura 4. în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. .7. 4.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului. Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului. 4.

asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. eforturi mecanice în exploatare. concentra ia pH-ului. vâscozitatea. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. prelucr ri mecanice. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: . se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. tratamente termice. presiunea. procedee de asamblare. Nichelul este mai nobil decât fierul. Din acest considerent practic.con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. 169 . 4. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. etc.la coroziune este determinat de un num r mare de factori. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune.7. condi ii de imersie în mediul coroziv.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice . temperatura. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. constitu ia i structura sa. puritatea materiei prime.03%. con inutul de oxigen dizolvat. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. modificarea st rii suprafe ei. etc. (elaborare.). . prezen a microorganismelor. starea suprafe ei sale. gradul de puritate.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. etc. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. .

4.16. în condi ii identice cu cele de exploatare.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut . Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. în unitatea de timp (mm/an). Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri. Tabelul 4. se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune.8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. În tabelul 4. Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri.7. rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp. indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten .16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice. la un mod anumit de coroziune. Aplicarea 170 .

O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. Mo.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: . . Cr. De exemplu titanul. Ta. Ni.o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. oxidare chimic . etc. 171 . Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica.63V. acoperiri ceramice. Pt. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive. .metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice. .aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. W. î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. oxidarea anodic . Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. Ti. datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. etc. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. etc. ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante. care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. cu poten ial de electrod ± 1.

Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular .8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie. Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare. zirconiul.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat . dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor.4. . Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular . const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei. Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia. care constituie un electrolit. un esut celular închis. prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului.strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic.8. Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice.suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide. .1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. niobiul i tantalul. prin reac ii tisulare. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic.celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta. 172 . . se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie . Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic.

este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale. Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat.8. iar între acestea se formeaz un câmp electric. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. 4. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. 4. Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial. este mai mare decât cea din masa corpurilor.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii.8. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . 173 . ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ. Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine. adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului.

etc. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv .46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen. care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni. În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare. 174 .5). formând un strat pasivat de oxizi. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei. Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap.4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. 4. 4.8. Fig.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin .5. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului. 6. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic . 4.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial. În fig.

au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa .47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin. 4. Fig 4. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice. Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie. pasivate i repasivate. ca de exemplu Cr. Co. Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare.8. y reducerea biomacromoleculelor. În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: . y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . Ni.Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 .Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic.

Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei. a) b) Fig. 4. Zr.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare.baz numite i metale refractare ca: Ti. Nb. viteza de coroziune a metalului este redus . 4.48. Ta. Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens). b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 .b).

la fel ca i la interac iunea cu sângele. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele. oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. determinate de structura electronic . deci nu produc reac ii imunologice.În schema din fig 4.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare. Fig 4. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. În cazul oxizilor titanului . al turi de macromoleculele biologice. 177 .49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale. Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic.

cobalt. .Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. s ruri. Dup modul de interac iune biologic . aspect ce conduce la fracturi patologice. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos.. . sodiu. de timpul de expunere. nichel.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism.Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. în func ie de concentra ie.9. etc. 4. mangan. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. Numai în concentra ii mari. fier. 178 . ca arseniu.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. etc.4. magneziu. producând o serie de reac ii biologice. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor. potasiu. în contact cu organismul biologic. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor. etc.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism. metalele se împart în: . Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer.Metale cu poten ial alergic ca nichel. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. . dac sunt prezente în concentra ii mai mari. dau efecte complexe. etc. zinc.

cutanate i pulmonare. Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. y Cuprul. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial. Cobaltul se depoziteaz în rinichi. Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici.y Beriliul. y Cromul. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism.5Q g/m3. În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. care se acumuleaz pe pl mâni. Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. y Cadmiul. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. în concentra ii reduse. bronhopneumonie i edem pulmonar.5%) i CoCl2 (18%). ficat i pancreas. Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. pl mâni i tubul digestiv. y Cobaltul. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. respiratorii i prin piele. rinichi i oase. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it . Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . uter. Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . se acumuleaz în ficat. de unde se elimin în câteva zile prin urin .

poate fi recuperat în timp. se produce prin transmisie autosomal . El joac un rol central în moleculele de hematin . i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . De asemenea. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. i în transportul oxigenului i electronilor în organism. O acumulare peste limita admis a cuprului. y Manganul. Manganul are un efect antagonist fa de fier. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). reduce absorb ia fierului. i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului. fiind total legat de celulele proteice. excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. 180 . ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. Deficitul de fier în organism. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. ficatul (ciroza micronodular ).Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin .1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active. de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. unde faciliteaz sinteza unor celule. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. y Molibdenul. y Fierul. Este legat de hemoglobin . sc derea activit ii pl mânilor. mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . care este ereditar . pe cale natural . mai ales în ficat. omul consum zilnic 0. determin boala Wilson. i acest element este considerat a fi esen ial.

tendoane i nervi. mineralizarea osoas i a din ilor. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. y Titanul.1 ppm. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. vanadiul este considerat un element foarte 181 . Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. Argintul metalic i aliajele sale. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. de aceea titanul este considerat un element inert biologic. care constituie rezerva de energie celular . Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. n-au pus în eviden efecte toxice. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. Dup al i cercet tori. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. y Argintul. anemie. i intr în organism prin inhalare. prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . deficien e hepatice i insuficien respiratorie. mutagenic i carcinogenic. etc. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. Este considerat un element controversat pentru organism. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. prin pl mâni i prin piele.2 ppm. Este un element toxic. y Vanadiul. Ca i cromul. anorexie. Dup unii cercet tori.y Nichelul. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. mai ales cu aur. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. alergic.

Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. 4. Este un metal nobil. Aceste metale. ca i s rurile lor.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. y Alte elemente. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). important. ). Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal .Galiu. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor. precum i în lucr ri dentare restaurative. 182 . mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. . prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ).9. i aspecte negative. . iridiu.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . Este considerat a fi un element esen ial. Totu i. pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. seleniu i tantal. iridiu. paladiu.Zincul. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice. foarte stabil din punct de vedere chimic. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. rodiu i ruteniu. niobiu. . fiind complet biocompatibil. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice.Aurul. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. y Elementele platinice: platina.

Astfel. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. Particulele metalice. O protez complex . cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. ionii primari elibera i sunt trivalen i. reac ii inflamatorii etc. provoac multiple reac ii tisulare.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele..marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . ceramice. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici. cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: . alc tuit din materiale diferite. Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. reac ii macrofage. rezultate din uzarea protezelor articulare. granuloma. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. . va produce de asemenea particule diferite (metalice. crom i cobalt. care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. în timp ce efecte toxice. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -. În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. Astfel. alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice.Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. 183 . prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. în prezen a implantelor.

se pot clasifica în: . determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului..interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului. 4. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic.9.17: Tabelul 4. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic .interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor).3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare. biomaterialele se împart în patru grupe. . 184 . deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul. Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic.aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan. conform tabelului 4. în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom.

În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: . La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos). .În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat. .4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent.5 Reac ii imunologice. 4. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare.fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. produs mai ales prin scleroza osoas . care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite. în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. Astfel.performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. dup patru ani de expunere. nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism.prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. 4. limfocite. Sunt cunoscute unele metale ca fierul.protezele articulare trebuie s fie cimentate. etc. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite. etc. .9. care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. plasmocite.9. . De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. în activitatea chimic . hipertrofii tisulare. O substan sensibil numit antigen 185 . Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. în zona implantat sau protezat .implantele nelegate trebuie s fie imobile. MGC.

dar i reac ii imunologice i inflamatorii. care 186 . produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. cu slab putere alergic . Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz).6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare.9. unghii.9. p r i în esuturile din jurul implantelor. care se concentreaz în urin . în concentra ii mari. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. compu ii nichelului. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. sânge. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. apar inând grupei a IV-a de contact.este o molecul sau o celul care. îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. în schimb. în cazul implantelor ortopedice. cre te riscul de apari ie a cancerului. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice. odat introdus în organism. În privin a susceptibilit ii la alergie. 4.7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. acestea pot produce nu numai reac ii alergice. 4.

nichelul i mercurul. Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. oxizi sau compu i organici. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. lucru constatat clinic în mii de cazuri. 187 . ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice.

aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . ea cre te brusc. Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig. de acizi. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig. care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ . devenind pozitiv.1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta.1. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel.6 vol i..5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom.). care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer . îns când con inutul atinge valoarea de 12%. ci prin salt. etc.1 O ELURI INOXIDABILE 5. acestea se împart în patru grupe. în solu ii de s ruri. dup standard al aliajelor fier-crom 188 . la ad ugarea cromului nu este constanta.1. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). egal cu -0. adic la coroziune electrochimic . 5. el cre te brusc la +0. r mânând ca i la fier. îns la 12% crom.2 vol i. 5.CAP.

08 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical.08 max 0.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0.25 max 0.5 max 0. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.12 max 0.20 Cr Ni Alte elem. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.5 ± 13.25 ± 2.03 max 0. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.08 max 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune. Men iuni turbine.08 max 0.1. cu formarea martensitei.25 max 0.15 max 0.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.10 max 0.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1.5 23 ±27 max 0. valve instr. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0.03 max 0. am.45 max 0. Tabelul 5.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice.25 N rezisten a temperatura. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.35 ± 0.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1.02% Al max 0.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 . O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.70 max 0. în special la coroziunea sub sarcin .5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0.20 0.15 0. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic .60 ± 0.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0.

elemente care favorizeaz aceasta transformare. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. fiind numite alfagene ca: Cr. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi. Ta. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. i elemente care frâneaz transformarea. cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. C. numite gamagene ca: Ni. N. Mn. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei.2. Si. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0. 190 . În figura 5. Si. de regul . o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. Mo. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C.2. Ti.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. se împart în : . le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting. O elurile austenitice sunt. dup modul în care influen eaz transformarea K pE. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig.. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317.1% la 0. mai ales m rcile 316 i 316L. etc.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. W. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. 5.1% carbon. care la rândul lor. Nb.

= % Cr + % Mo + 1.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler.1. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.03 max 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii.316L max 0.08 max 2.5% Nb Fig.Tabelul 5.1.03 max 2 max 0.5% Mn Crechiv.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.5% Si + 0.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0.0 max 0.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.03 max 0.5.316 max 0. = % Ni + 30% C + 0.03 max 0. 191 .03 max 0. 5.

Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice.2 Principii tehnologice de elaborare. a a cum sunt tratate la cap. lipirea prin brazare i sudur electric . pentru o eluri inoxidabile austenitice. Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. dezoxidare. 192 . în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. etc. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat . tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. sterilizare i conservare. ceramice i polimerice.5. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare. prelucr ri mecanice de strunjire. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . ambutisare. degazare i aliere. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. sârm i bare. tan are. tratamente superficiale de finisare. g urire. 6. frezare. deformarea plastic la rece. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid.1.

consum de energie electric la topirea 400 kwh/t. rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9. consumul de oxigen fiind de cca.4 Mn + 17. . cu un debit specific de oxigen de 1-1. variind între 0. 193 .5 Nm3/t. dar în medii de protec ie a topiturii.15 sau 18%. valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic .înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon. .2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. 16500C. . . cu aport termic dat de arcul electric. 16000C.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10. Min.realizarea unui vid de 0.0 Si +1.2 at: . în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur .durata de topire este în func ie de înc rc tur .Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid.5-2 ore. procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . 20 Nm3/t.3 C + 8. la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise.temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca.

ca element principal de aliere. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice. Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon.. . V. func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice.) i degazarea o elului lichid. temperatura b ii metalice este de cca.oxidarea par ial a cromului. etc. [Fe] + [O] = (FeO) . asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice. La sfâr itul afin rii. sub vid avansat. 20%. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . Ti. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului.Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a . sunt: .

195 . Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. care curge prin orificiul de turnare. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. 5.zgur . prin dopul poros de la fundul oalei (fig. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare. Tratarea o elului lichid sub vid. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var. sârme. profile.). combinat cu barbotare. o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. etc.. turnarea se face indirect ± prin sifon. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn). consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. la presiunea de lucru de 2-4 at. 5. sub vid.4.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice.03%C este de 25 Nm3/t.

2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5. ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. care este superioar o elurile înalt aliate. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. formând nitruri i hidruri.5.2. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer . cu o grosime de 20-50 Å. De asemenea. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. Datorit densit ii mici. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. asociate cu propriet i mecanice bune. La cre terea temperaturii. La înc lzirea în aer.1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic.

55 g/cm3 TiF.4.ÛC) .

E: 112 GPa .2 10-6 /grad .la 100ÛC: 8.de transformare alotropic : 2839 J/mol .3 10-6 /grad y rezisten a electric V.32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.de topire: 420.152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .G: 410 GPa 196 .9 kJ/kg .ÛC) . mm2/m y modul de elasticitate: .4.de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0.la 20ÛC: 8.543 J/g grad y c ldura latent : .

2. urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare.95Å. având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2. cu faz sub forma acicular . peste 8820C. La c lire în domeniul fazei . adic la cca. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze. Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent.587. spre deosebire de o eluri. structura apare în microstructur sub forma poliedric . structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . urmat de un tratament de recristalizare. se pot aplic doua procedee: . Pentru mic orarea gr un ilor grosolani. .683Å i raportul c/a=1.306Å la 9000C. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). -TiF: stare stabil la temperaturi înalte.2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica. 5.). urmate de recoacere în domeniul . c=4. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. acest tratament este caracteristic pentru titan. 5. transformându-se din poliedric în acicular .Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari. gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. orientat în anumite direc ii cristalografice.primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%. sub 8820C.5b). 197 .5a. structura r mâne practic neschimbat . (fig. Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. 5. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare. În faz titanul pur.

La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo.6.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. 5.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline.6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig. i 5. 5. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 .2. 15%V.a) b) c) Fig. c) revenit.5. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile. 5.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. b) c lit. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice.7. 5. Fig. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici.

tantal. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului. A a cum se Fig. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. thoriu. . 199 . vanadiu.transformare alotropica. hafniu. ele scad temperatura de transformare alotropica. . contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta.elementele E stabilizatoare: aluminiu. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice.).elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. siliciu. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. fier.8.elementele F stabilizatoare: niobiu. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti . oxigen. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: .8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. etc. aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. carbon. molibden. cupru.5. bor. mangan. zirconiu. crom. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan. hidrogen. 5. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. azot.

carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0.2%.2.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max. m rind rezisten a mecanica. a durit ii i în final a fragilit ii. turnare. elemente care se dizolva u or în metal.2%). La dep irea valorii de 0. . în practica. de pân la trei ori. Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: . de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten .hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot. mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice. prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor.4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului. con inutul lui este limitat sub 0. . 0. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat.5.2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune.pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman.evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.1%. 5.2. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz . zirconiului. dup cum urmeaz : . .oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon).azotul.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . .

y Dup structur se grupeaz în trei categorii: . y Dup propriet i : .aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare. . . .3. . 201 .aliaje cu structur TiF. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. ca recoaceri i c liri. .aliaje cu structur E+F (bifazice).pentru construc ii sudate. elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta. Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare.aliaje deformabile plastic.aliaje cu structur TiE. . Deformarea plastic la cald. . În anexa 7.aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. elementele de aliere se dizolva în E titan.aliaje superplastice.y Dup modul de prelucrare: .pentru dispozitive protetice. y Dup domeniul de utilizare: . Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen. prin matri are.aliaje amorfe.aliaje pentru turnatorie.aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune. are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4. se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. . datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice. Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. oxigen. .aliaje cu memoria formei.pentru industria chimic i instrumental . .pentru avia ie i tehnic spa ial . .

50 0.1 fiecare sau 0. % ÎI III IV 0.25 0. Tabelul 5.05 max 0.13 202 .2. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0.015 0.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.5 3.18 Compozi ia max.5 max 0.30 0.10 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.5 ± 4.10 0.08 max 0.5 ± 6.10 0. Tabelul 5. admisa.35 Diferen a 0. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului.005 0.20 0.01 0.5.4.10 0.015 0.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V. fierului i azotului.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii.0125 max 0.25 0.4 total max 0. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.3.003 0.005 0.003 0.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.30 0.015 0.

În fig. Au rezisten 203 . aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E. care con in pân la 10% Al. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig.2. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2.6. Ti-Al-Zr. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al. 2% Sn i 4% Mo. Ti-Al-Sn-Cu. Ti-Al-Sn. 5. Ti3 Al i Ti2 Al. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat . Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt . Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. Ti-Cu-Zr i altele. opera ie realizat la 800-9000C. 5. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al.10. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere.5.9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al. 5. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are.

5.10. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe.). Ti-Al-Mo-V. În practic . printr-un tratament termic adecvat. molibdenul i vanadiul (fig. Ti-Al-Mo-Cr. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. daN/mm 2 % Fig.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn. zirconiul.5. 5. cre terea temperaturii de transformare alotropica. Aceste elemente pot fi staniul. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care. % 204 . Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile.10 Influen a vanadiului. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice. cromul. p strându-se structura E. R. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. Ti-Al-V. Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. molibdenului.6. Ti-Al-Mo. niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. etc. conduc la durificarea prin îmb trânire.2. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2. manganul.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice.

5. Tabelul 5. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V. aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune. deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 .11). atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale. 5. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 . Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. iar în cazul aliajelor F c lite.5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5.11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. Fig. atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E.

5. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic.5. care afecteaz direct propriet ile mecanice. fiind superplastice la peste 900 0C. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. De altfel. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C. cu cea mai larg utilizare medical . îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 .13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea. r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore.13 ). recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. Fig. r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. sudarea se poate realiza în atmosfer de argon. se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice. 5. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. r cire în apa. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid.12. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune.5. Pentru aliajul Ti6Al4V.

11-piese din alam . 7. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig. 4.14.garnitur de cauciuc.evacuarea argonului.creuzet.14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1.3 Aliaje de titan cu propriet i speciale .dispozitiv de înc rcare. care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%. i 50% Ni (Nitinol) posed .izola ie. Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil.presgarnitur . 5.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr. 5 . ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale.5.15.). 18.vârf de wolfram. 8. lungimea arcului 5-12 mm. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%.Aliaje superplastice. 5. numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig.camer racit cu ap . 9. 19 .vizor.5.Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti. 17. 6.evacuarea apei. 14.16. intensitatea 300-600 A. acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie. 13. 10.introducerea argonului. .2.capace de alam .electrod r cit cu ap . .eav de ap .2. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V. 2. executa i din titan 207 .legare la p mânt. 3.introducerea apei. 12.6.

Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire. 5. 4. în atmosfer de argon. 2. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor.). func ie de tipul de cuptor.tub de cuar . La a doua topire. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. 208 .buc de grafit.grafit 5. fie prin arc electric. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor. 6. La sfâr itul elabor rii. se impune grafit. comunic cu lingotiera în care se toarn arja. 10.sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. cu eliminarea impurit ilor volatile. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ). 9.împing tor. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului. Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .ameste. buretele de titan se tope te fie prin induc ie.15.bunc r de inc rcare. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: .15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului.i mai face efectul de topire. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig. indiferent de tipul cuptorului.lingotier de degaz rii sub vid. sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia. Pe baza practicii elabor rii i 8. 5. pure i de euri de titan de compozi ie 3. aliaj ce se elaboreaz .cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare.

. . se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate. O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap .aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.. Mg. fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet. . .permite reglarea vitezei de topire. . unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid. .6. Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: . Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: .).productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h.dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri.men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice.pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. .se reporne te topirea sub arc în vid. . 100 mm Hg. etc. .evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al.controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic .5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. .se determin compozi ia chimic a aliajului. 209 .se poate topi sub vid mai înaintat (0. se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii.declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca.se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C.4-0. . În tabelul 5. se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei).

densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C. mmHg 75 75 0.1 0.85 g/cm3 i 8.003 N2 0. Tabelul 5.3. al turi de Fe i Ni.6 47.80 g/cm3 pentru CoE.02 0.4 58. .2 127 61.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.94.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat.09 0. . Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl . având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale.8 23.1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23. 210 .st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.7.012 0.5 0.temperatura de topire: 1495oC.masa atomic : 58.07 H2 0.4 45.2 134 63.8 121 72.03 0. Propriet i fizice ale cobaltului: .02 0. cu o c ldur de transformare (H=450J/at . unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5.36%.8 29 112 70.3 27.08 0.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5.3 Con inut de gaze % O2 0.gram i o varia ie de volum de 0. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural . CoF are densitatea 8.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare.004 0.006 0. .

88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.8 84.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C). E=21x10 3 kg/mm2.capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24.gr.5 Limita de curgere Rp0. La temperaturi ridicate între 900-12000C.4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99.98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24.855 W/cm 0C la 1000C.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta.9J/at. . elaborat în cuptor electric cu arc i recopt. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.9 99.7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic .2 daN/mm2 14 19. K.9 99.1.3. .9 99. de exemplu pentru puritatea de 99.7%. atât prin turnare cât i prin deformare plastic .6 30. .6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99. Tabelul 5. 211 . aspecte tratate la cap 6.conductibilitatea termic a metalului este de 0.95% este E=13x10 3 daN/mm2. caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12.8 68. este 155 unit i Vickers. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.dilatarea termic . 5. Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: . punctul Curie se situeaz la 11210C.2 26 70 96. mai ales când are un grad de puritate sc zut.

7 ± anexe). În final sunt lefuite. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom. sudare. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C.16. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH.5. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. 212 .5.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. care se mic oreaz la 36% la 9600C. lipire. Fig. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. 5.17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. tratamente termice secundare. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare.

Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C.05 max 0. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale.025 max 0. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 . Tabelul 5. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu.5 5.5 33-37 max 1 max 0.3.015 max 0.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0.17). 5.010 0.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.5 ± 3. În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.75 max 0.8..8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.05 ± 0.5 max 0.50 max 1 3-4 max 0. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10.15 max 0. în proteza articula iei de old.15 max 0.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0.2.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare.

r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C. a matricei (fig. Tabelul 5. 214 . se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere).9. i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele.18). recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune). Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. 5.. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat. c lit la 1050 0C / 40 min. Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap .5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i. dup turnare. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller).intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat .9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora.19). cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune.5. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune.

C.9). B. Nb. Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. Fig. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore. 0. Ti.care poate favoriz fisurarea sub sarcin . timp de 20 de ore. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 . stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr). Ta. cu formare de benzi metastabile.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore.5.2%) a aliajului. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate. Zn în propor ie de max. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: . .microalierea cu azot (max. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului. dup recoacerea la temperaturi înalte.C.5.F.microalierea cu Al. cu r cire rapid . când structura C. 6500C. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig.1 %. 0. în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6.

prin r cirea înceat la temperatura camerei.C.0. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H. Din tabelul 5.5. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 . Dup forjarea la cald.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca. 5. sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material.9.C. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . Aliajele CoCrMo. Natura lent a transform rii C.20 Microstructura aliajului H. Aliajele din acest sistem au structura C.F. a lingourilor turnate. în H. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max.3. 11200C. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat .C. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice.C. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin .F.. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase. la temperaturi ridicate.deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate. prelucrate prin deformarea plastic la cald.2. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26.C. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene.C. o structur fibroas i orientat . Prelucrarea prin deformarea plastic . aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase. .05%). împiedic formarea complet a structurii H.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta.

5.) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer.recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or .C. i C.10. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%. prin tratamente de recoacere la peste 6500C. propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare. Tabelul 5.10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice.F.C.F. Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C.forjare la rece sub temperatura de 6500C. se constat benzi de structuri H. . .F. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat. când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca. 400 MPa.. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H.C. în matricea C. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: .C. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate.C. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C).).20). 217 .C.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5.C. În tabelul 5.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C.F.F. (fig.metastabil a fazei C. domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic .C.

. Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic. urmat de tratamentul de îmb trânire. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative. platina. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6. În final componentele ob inute sunt lefuite. osmiul i rhuteniul.4. rhodiul.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. lipire i tratamente termice secundare.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil. 5.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase. iridiul.4. 5. 7 ± anexe). sudare. paladiul.forjarea la rece. În stare pur aurul 218 . când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. 5. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap.3 Principii de elaborare. implantelor. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile.3.

dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18. pân la un grad foarte înalt de purificare (99. În tabelul 5.11.9999% Au). halogeni usca i.66 833.este cel mai ductil i maleabil metal. Tabelul 5.000 0.833 0. fosfor i sulf.0 66.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat.Kcal/at.33 750.19 Q.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice. când formeaz AuCl3. Aurul poate fi purificat prin rafinare. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.69 + 12.7 58. 219 .23. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´.7 83.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ).916 0.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45.6 microni.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul.33 Frac ii 1. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.666 0. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen.9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.10-4 T. H2SO4.0 91. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice. a a cum se prezint în tabelul 5.00 916. HNO3 ).750 0.10-6 / K temperatura de topire: 1063.3 75. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100.11 Compozi ii de aur exprimate în carate. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur.00 666.3 Fine e P r i/1000 1000.66 583.

5 15.0 1.0 20. a a cum se men ioneaz mai jos: . duritate i alungire corespunz toare ca valori.5 Ga = 10. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus.0 56.9 0.5 11.4 5.Tabelul 5.1 25.1 In = 2.6 19. Tabelul 5.0 38.0 1.5 10.0 Pt 9.5 3.7 1.0 Cu 10.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.rezisten a mecanic .1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.0 Ag 11.0 47. a a cum sunt prezente în tabelul 5.0 25. aliajele binare cu aur au fost modificate structural. . manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.8 7.8 3.interval de topire redus.3 220 .1 76.1 0.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78. .0 40. prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe.0 4.8 Pd 2.13.3 Alte metale In = 16.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .7 69.0 75.4 Sn 1.0 21.3 15.

i poate fi tras în folii sau în fire. c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. 221 .4. i maleabil. având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%.Ru.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5.45 g/cm3. i rhodiul ± Rh.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui. Tabelul 5.14. Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur . Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd. iridiul ± Ir. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. este un metal cu o anumit duritate. proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare. ductil. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5. rutheniul. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur.

4 daN/mm2. . a a cum sunt prezentate în tabelul 5. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica. nu se utilizeaz în stare pur în protezare. cm.p. coeficientul de dilatare liniar 2. temperatura de topire 960. rezistivitatea electric 1.3«9. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr .50C.14 g/cm3.9%. al turi de aur i cupru. conductibilitatea termic 418.8«14. 222 . i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107. elemente platinice (Pd. temperatura de fierbere 21950C. argintul dizolva o cantitate mare de oxigen. În stare lichid . care con ine 500 p.p. Rh) i 500 p. având densitatea 7. alungirea relativ A=48«50%. Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. argint.88.platina chimic pur cu titlul 99. .platina fizic pur cu titlul 99. cupru.06x10 -5/ 0C la 200 C. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev.99% având ca impurit i numai metale platinice. Ir.5% având ca principale impurit i metale platinice. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul. densitatea la 200C este 10.15. rezisten a la rupere la trac iune Hr de13. c ldura latent de topire 105.Se disting urm toarele calit i de platin : . duritatea Brinell HB=25 daN/mm2.platina tehnic pur cu titlul 99. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2.5 W/ 0Cm. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5. Au.4. Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat).5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9.7 KJ/Kg. în aliaje cu aur. Au i Ag.59x10-6.m. Ag i alte metale.6 g/cm3).m.

. Pb.9 7Cu. Fe.4 10. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6. aliaje de lipit. Bi.4 10..3 10. aliaje pentru bijuterii.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/.2 10.16..15.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0.20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1. în % argint i impurit i S. Pb.5 10. Bi. duritate mare i plasticitate redusa. rezisten bun la coroziune.40 Pd 30 10. Te = 0.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 .017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice. Fe. aliaje dentare i aliaje pentru monede. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .980 7 Pt.. Ag-Ni i Ag-Pd. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5.15 Pd 18.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul.-2 99.002 7 Cu.Tabelul 5. Tabelul 5.A. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5.01 S. Pd = 0.8kg i granule 1. Te= 0.A.-1 99. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu.

Ag-Mn. etc..17. . 0. Rest Mn 2-15 Rest 26.. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5.18.5 Ag.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0.aliaje seminobile (noble).3 Cu.2 Li 45 Ag. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5. 30 Cu.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem. Tabelul 5. aliaje Ag-Cu-Sn. 7. cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5.9 26 Fe 0-2 Ir 0-0.Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu. 224 . 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare.4.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: . Tabelul 5.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92. 12 Zn.aliaje nobile (high ± noble). cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice). 13 Mn 60 Ag. AgCu-Zn. 30 Cu.18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51.

6 270/400 13.19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5.4. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice.. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate.4 420/470 15. etc.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%.6 10.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5.8 350/600 SEMINOBIL 12. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.19. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat. conform specifica iei ADA. 225 .20.4 10. band . Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .4 11. Tabelul 5.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm .

precum i pentru a.5 14 18. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile. etc.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.21.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. i galben pentru cele cu cupru ridicat.0% Ir 1.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 . În tabelul 5.Tabelul 5. limit de curgere. curba solidus.i men ine structura cristalin . Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut.4.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil. alungirea. Tabelul 5. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare.

8 8-12 10.9 80.1 2-4 2. 227 .3 3. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC. care sunt solidarizate prin lipire.0 Ag 8.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.1 16. procesul se nume te lipire moale sau lipire. cu filament de wolfram.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente. cu utilizarea unor aliaje de lipit. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare. cu putere de 1000 wa i.1 12-22 15-20 Sn 2.1 3-8 12. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen .3 12-32 30-35 Cu 6.0 1.7 2-3 2-3 Zn 2. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.0 13. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice. cu flac r sau cuptor.0 45. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur.0 60.0 2-3 2.9 65.0 72. În tabelul 5. Tabelul 5.22.

turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale. Pierderile de metale depind de urm torii factori: .raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere.4. 5. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: .densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat).durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare). cu con inut redus de oxigen i alte gaze. i . se mic oreaz pierderile de metale în zgur .1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid. Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid. pierderi prin volatilizare. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. fluxuri de protec ie. Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice.8 Elaborarea. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg. afinitatea metalelor fa de oxigen. 228 . se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. fondan i.8.pierderi cu zgur . . Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg. Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare. c ptu eal cuptorului.4.5.

La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul. pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului).8 p r i aer la 1000 p r i metal. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii.50C i de fierbere 21950C. Argintul de exemplu având temperatura de topire 960. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7.boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C. . începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. heliul i azotul. argonul.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen.. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 . La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: . .. Din considerentele tehnice prezentate mai sus. În lipsa protec iei metalului lichid. în buc i de 10-20 mm. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37. metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie.c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen.

zinc. 5.amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 . Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice. etc. cadmiu. de recristalizare. pentru ob inerea maleabilit ii maxime. timp de 30 minute. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C.2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit.4.8. Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . tratamentul termic care se aplic este de recoacere. litiu.4 în stare calcinat .

recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. 5. În esen . care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten .5. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. Metalele poroase se ob in din pulberi metalice. etc. sub form de straturi sau piese..1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. prelucr ri mecanice. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. impregnare. prin sinterizare. porozitatea se reduce semnificativ.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice. i 231 . tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial.

de obicei foarte fine (0. moi i cu tendin a de aglomerare. Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : .. Sn.opera ii finale ca: tratamente termice.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. 5. Ag. . a s rurilor topite.5. tratamente superficiale (impregnare) i finisare.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. prelucr ri metalice. Ni. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe. cu fine e reglabil . Co.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare. comprimare la rece i sinterizare la cald. etc. Ni. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. 232 . Cu. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. .

.1 < 300 99. aer comprimat sau abur. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic .9 solu ii s ruri.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros.Procedee fizico.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4. nichel. cobalt.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii.23: Tabelul 5. metale pre ioase. precipitare dendritic neregulata 1. etc.3-4.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al. Ele se prezint sub 233 . Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial.5 < 100 99. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere. argint lichid electroliz .23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U. titan. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz.2-1. se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.7-99.8-1. lichid pulverizare rotunjit 0.

r.5. J = 0.5.1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii. tehnologii de filare din topituri metalice. fibre continui i es turi. 5. Prin presare.05mm Titan Wolfram J < 0.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica.forma de fibre t iate. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E.5 19. . Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5.3 - 5.3. g/mm3 7.24 Tabelul 5.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional .9 4.tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei. dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune. amestecul 234 . daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific . cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv. În mod obi nuit. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: . / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8.3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten .

glicerin . se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. acid stearic. Presarea se execut în matri e metalice. Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. etc. Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. 235 . precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma. particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. În aceasta etap tehnologica. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: .Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor.de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara.25. . sub presiunea realizat de o pres hidraulic . impuse de tehnologie. parafina.

opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val. 236 .7 i 0. sub influen a temperaturii. Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: .5.3.2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului.Tabelul 5. prin procese de sudare prin difuziune. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii. iar uneori în vid. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0.8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie. i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori.

21 c).etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig.alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. având doar puncte de contact (fig 5. eliminarea gazelor. descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. recristalizarea i cre terea gr un ilor. c). În paralel cu aceste procese fazice. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei.diminuarea porozit ii. 5. iar volumul porilor scade. dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor. . La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5. iar particulele individuale r mân indivizibile. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz . lubrifian i). - a) b) c) Fig.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5.21 a). 5. 5. ilustrat schematic în fig.21. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: . La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient.21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: . . iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante.reducerea peliculelor de oxizi. porozitatea nu se modifica.21 b. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 .etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule.21 b). .21 a). Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe.

de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. pentru suprafe e poroase ca filtre. argon 238 .26. dup o durat dat de înc lzire. complet densificat. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. exogaz idem idem H2. amoniac. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%).2%). Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0. acesta depinde de destina ia produsului sinterizat. În privin a gradului de densificare propus. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. Tabelul 5. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2. În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care.1-0. Vf = Volumul materialului masiv.26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp.

5. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor. Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice.5.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid . Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore.5. Pentru fibre cu diametrul de 0.5.3. 5.3. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C.6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ).300 microni. ca de exemplu tija femural din articula ia de old. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 .

iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a.22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur . b) în aceast faz se introduc particulele. care constituie faza dispersa a compozitului. 5.6. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. a a cum se constat din figura. Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate. 5. c) starea tixotropic a compozitului.6. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. 240 . Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. Fig.1. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . de la cele tradi ionale la cele standard.pulberi. 5. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa.

producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. magneziu.se introduc particule solide în pasta agitat mecanic. . acestea se vor distribui uniform în masa metalic . Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC. . 241 . . heliu). . . TiC.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston.amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex). se pot aplica diverse tehnologii ca: . .agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide. Conform schemei prezentate. etc.dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor.) într-o matrice metalic format din aluminiu.d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid.injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon. . . acesta este obligat s curg i s umple matri a. când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. . un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice).dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid .aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. etc.. Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: . Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid .injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form .aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic.

fixat într-o matrice metalic moale i ductil . ca titanul i aliajele sale. Al 2O3. Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide. . TiO2.2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers . sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5.6.6.0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid . . SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert. În tabelul 5. 242 . Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: .1-3. .6. aflat într-un creuzet vidat.26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.1.26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC.5. Tabelul 5.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului.presarea amestecului de pulberi în matri .omogenizarea particulelor de compozi ii diferite.1. sub form de fibre. 5.

similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000. . titan. etc.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid.tehnologia de laminare.fibre discontinui care se împart în: .fibre lungi care au l/d = 300 ±1000.5.). c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m. b) fibre discontinui i aliniate. .tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor. . fibre continue i es turi. 5. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. de cobalt. Fig. 243 .tehnologia de filare din topituri.Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: . monocristale filiforme pure numite Whiskers.tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei. .23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate. .23.fibre discontinui foarte scurte. metale pre ioase. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate. Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: . Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile. . aliaje de aluminiu. aliaje de nichel. .

etc. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: . molibden. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic . . aurul. f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor. 5. a lovirii. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. i a frec rii. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . argintul. etc. modificându-le propriet ile. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat .tehnologii de încorporare direct . Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. a coroziunii.2. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect. fierul i aliajele sale. ca de exemplu aliajele Ni-Ti.6. alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. cu con inut ridicat de titan. rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii. alinierea i distribuirea uniforma a acestora. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare.. titanul i aliajele sale.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . Este important de re inut faptul c întrun compozit. sub vid sau sub 244 .

Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre. materialul matricei în stare lichid . c ci la propor ii mari. când se poate depune o matrice metalic (de ex.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere . matricea nu se mai ob ine compacta. În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere.Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic . 5.presiunea unui gaz inert. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a. . care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . respectiv de matrice în folie. sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea. O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim . Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt.Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos. 5. . a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre . .24) Fig. se aplic 245 . titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu. .

Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil. 246 . care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat . ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre .2. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare. 5. ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat .matrice (fig.25). Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie.în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: .matricea .26. cu fibre nealterate. când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre. formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane.25 Micrografia unui faz . ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid.Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5. Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal. cu o structur plurifazic . în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . în compara ie cu durificarea unidirec ional . aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice. 5. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei. a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele. aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii. 5.6.

28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig. În fig.27) . 5.5. dac gradul de deformare plastic este suficient. 5.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. cu un control mai riguros al parametrilor de realizare.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui. 5.Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare. 247 . 5.Fig. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig.

protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie. Din considerentele prezentate mai sus.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. forjarea în matri . f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . În toate cazurile de procesare se are în vedere. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee. 6. Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. ambutisarea. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate.CAP. în primul rând. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate.

Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid. 6. . în ordinea tehnologic de realizare. de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive. cu raze de racordare. suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul.1. 249 .execu ia formei de turnare. .proiectarea tehnologiei de turnare.1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat . Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: .uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui.asamblarea modelului i a garniturii de turnare. cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii. Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile).turnarea metalului sau aliajului în form . .precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. . . . Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare.confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare. . .importante.uscarea i asamblarea formei.intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese.alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare).

canal de distribu ie i alimentatori.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat.canal distribu ie. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. 250 . 3.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate.dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid. picior. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. func ie de gradul de aliere a aliajului. în kg. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. canalul de distribu ie i alimentatori.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului.alimentatori . în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0. 6.8 ± 1.1 Elementele re elei de turnare 1. 6. . Fig.0.1): pâlnie de turnare. picior. piciorul pâlniei. 2. pâlnie. 4. .

în dm3 251 .40 6.1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg . în secunde.1-2 0.1-3 3.1-7 1. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.15 1.2 pentru unele aliaje.4 1.2 1.1-5 1. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu.0 1.8 0. c. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate. Coresponden a dintre parametrii n.30 r Parametrii n Ks 0-1 0.1-6 1.1.50 .1-4 4. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare.1 1. a c rui valoare depinde de natura aliajului.3 1.rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei.20 1. având valorile prezentate în tabelul 6.0 5.9 1.95 1. tabelul 6.

6.4 de turnare se refer la: .viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid.2«. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. adaosuri de contrac ie. stabilirea locului de amplasare a miezurilor. stabilirea planului de separa ie. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate.temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului. . Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate.7 5.1 4.5«.2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic . Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH . la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic . d ± diametrul orificiului oalei de turnare.6 2.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei. precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model... H ± în l imea metalului lichid în oal .0«. .5«.1. func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 .Tabel 6. a m rcilor.densitatea metalului (aliajului) lichid.% 0. etc.

k ± coeficient de contrac ie liniar .adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic .2. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei.3 În figura 6.modelul maselotelor.0 1. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate. ...0«. ..2 1. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere. Tabel 6.cutia de miez.5«.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model. .1. . nervuri care s consolideze piesa.3.modelul propriu-zis al piesei. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. în %.4 1. sporuri pentru înclinarea pere ilor.modelul re elei de turnare.1. iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate. .2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i. etc. în scopul 253 . valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate.1«.1. separate simetric printr-un plan de separa ie. dimensiuni determinate de: .8«.3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0.

a a cum s-a ar tat. Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci. pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez. care s conduc metalul lichid în form i în maselote.3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. r ini sintetice. În fig. Fig.form rii în dou rame. 254 .1.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate. metal sau mase plastice. în timpul asambl rii formei. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice.) în diverse propor ii (8-10%). Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate. 6. Marc Fig. 6. 6. se execut din p r i demontabile lemn. format din mai multe piese. Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil . func ie de num rul de piese care se toarn .3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. 6. etc. Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate.

întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat . .fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez. .pentru semiforma superioar : . Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.fixarea semimodelului piesei pe plac de model.pentru semiforma inferioar : . 6. Fig.fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model.4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: . 6. .fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare.umplerea ramei cu amestec de formare. . . . .vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor. .Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig.4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6.uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. .4): . numite m rci.fixarea modelului pe o plac metalic .umplerea formei i extragerea modelelor.1.îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei. 255 . în loca urile special realizate.

pân la umplerea complet a formei cu metal lichid. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare. ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . inclusiv a maselotelor. apoi se supun opera iei de cur ire primar . sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. Parametrii tehnologici de turnare. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. prin deschiderea sau distrugerea formei. prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare. Metalul lichid. 6. adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . Forma astfel preg tit se prezint ca în fig. 6.6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu. 6. .5 i este gata pentru turnarea metalului lichid.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar . care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid.1.1. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .. Maselot Pâlnie alimentare Fig. i consolidarea formei.

Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice. prin lefuire. 6.se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm. astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare.1. 257 . Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: .turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile. prin polimerizarea cojii. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv. timp de 6-8 minute. sterilizare.turnarea în forme metalice (cochile).placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori.1. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului. . Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic . se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor.procesul de înt rire.6. .1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin . 6.opera iile de prelucrare final conservare. Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid.turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare. .cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. ambalare si 6.7. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul. conform procedurii prezentate. . are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. . dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: .

spre deosebire de procedeul precedent. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 . Dup cca. b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun .introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile. în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele.1. . . formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat .6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.Fig.degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: .scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare.7. 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri. Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei. 6.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care.

6. 700°C la parametrii prestabili i.. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine. când sunt impuse restric ii severe de puritate. b) modelul fuzibil rezultat. Fig. timp de 6-10 ore. e) Uscarea formelor coji. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . inclusiv re eaua de turnare. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze.7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. 6. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip. func ie de natura aliajului. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. timp de 2-3 ore.7. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). dup care formele coji se usuc în curent de aer cald.

Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. .4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire. . pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj . Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. în acest caz. h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: .turnarea.4.dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare.verificarea dimensional a pieselor ob inute.temperatura de topire joas . Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice. Tabel 6.golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. se face direct din creuzetul cuptorului. .cost cât mai redus. piesele bune sunt cur ite avansat. lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare.s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. . în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare.rezisten mecanic suficient dup solidificare. . % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 . . . pentru a nu se altera la manipul ri.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus. ca: .

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

ca: refularea. 6. curgerea fiind limitat . g urirea. debitarea i uneori sudarea.forjarea în matri (matri are). ele se aplic lent.2. Forjarea liber i în matri . pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic.12). înso it de curgerea lui pe diferite direc ii. ce se aplic cu viteze mari. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat. În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. Pentru ob inerea pieselor forjate liber. curgerea materialului este liber .1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare. y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic. îndoirea. iar deformarea se mai nume te static .2. r sucirea.2. . for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. se deosebesc dou procedee de forjare: . crestarea. se aplic o serie de opera ii. Când deformarea se realizeaz prin lovire. întinderea.forjarea liber . 6. Dac for ele sunt de presare. 6. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. Fig. prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri .6. Deformarea semifabricatului nu se produce uniform. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. sunt for e de oc.12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 .

sec iunea transversal a semifabricatului cre te. tensiunile se repartizeaz diferit. iar spre axa central . În condi iile existen ei for elor de frecare. iar deformarea s se produc mai intens în partea central . În spa iu.13. în care materialul curge liber. 6. zona are forma unui con. cre te i rezisten medie la deformare. unde deformarea are valori minime. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . . i odat cu aceasta. cu atât for ele de frecare T.zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. 6. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. 6. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: . Cu cât coeficientul de frecare este mai mare. La periferia contactului.13): Fig.zona III a deforma iilor medii. Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. datorit m ririi raportului d/h. conform diagramei din fig. pe suprafa a de contact cu sculele.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele.13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic. curgerea materialului s fie frânat . valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. . va fi (în corela ie cu fig. cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala. fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat .Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. În timpul reful rii. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. valorile cresc treptat. au valori mai ridicate.

6. care pot fi de diverse profiluri (plane. Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. 6. U. În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale. corespunde l imii b0. Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale.5 ± 5. i sec iunea final S. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei.h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. func ie de semifabricat (turnat sau laminat). între valoarea 1. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. în l imii h0. Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 .14). lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj).14). 6. etc). Fig. i lungimii l0 (fig. V.

Cu cât l0 este mai mare decât b0. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 . 6. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0. 6.6. Dac îns la acela i grad de reducere h. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului. For a de întindere F. în daN/mm2. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice. pentru ca prin g urire.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. l0. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x.4 « 0. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime. ( fig.15.). Fig. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite.

6. 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. În zona îndoit .5 a2 · Rc. ea r mânând la lungimea ini ial L0. bara se va curba conform schemei din fig. 273 . care în timpul îndoirii nu sufer deformare. Prin aceast curbare. Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal .16. iar cea rotund în eliptic . exist o ax numit fibr neutr .16 Deformarea semifabricatului la îndoire. ± unghiul de îndoire în grade. î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . pe axa semifabricatului. Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0. y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic .rezisten a la curgere a materialului metalic. sec iunea transversal p trat sau rotund . (daN). . Fig.pentru sec iuni rotunde: F = 0.pentru sec iuni p trate: F = 0. 6. (daN).Rd = 4 · Rc în care Rc . în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului. For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: .25 d2 · Rc.

2. semifabricatul ini ial a fost mai mare. 6. atunci dup umplerea formei cavit ii. 6. 6.2. care ulterior se îndep rteaz .y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . 6.17 ). Fig. Matri a se compune din dou p r i (fig. ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei. formând bavura. 274 . La forjarea în matri .17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . plusul de material curge în afara acesteia.18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar . Dac fa de masa piesei forjate. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig.2. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i. 6. Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig.

y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: .4 mm. astfel încât matri a s nu fie 275 . debavurarea i prelucrarea piesei matri ate. procedeul este numit Fig. 6. care trebuie s fie la valori optime. matri area se împarte în: matri are pe ciocane.19). forjarea în matri cu preforjare i forjare.19 Matri a cu matri are bilateral .se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . . construc ia matri ei. în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri . Buc ile de material necesare execut rii pieselor.Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. const în: proiectarea piesei matri ate. Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. Matri area se poate executa închis sau deschis. se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz .se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig.Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. . procedeul se nume te de matri are unilateral . care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei. 6. iar cealalt are rol numai de scul de presare. matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale. pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û).

Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are.5 % din dimensiunile nominale în stare rece. 276 . contrac ia oscileaz între limitele 1. cavitatea semimatri ei. . canal pentru bavur . 2. Pentru piesele din o el. acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri.2 ± 1.debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: . oglinda matri ei. orificiu de manipulare. bol uri de ghidare.forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1.20.înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit.5%. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari.suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri .20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. 6. muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii. 7. 5. . . a a cum se vede în fig. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate. y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. 6.înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. Fig. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. 6. 4. . 3.debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate. 6. coad de rândunic .

.mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final .). lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. cavitatea adânc a matri ei.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice). Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies . atât în semimatri a superioar . Pentru realizarea acestui scop. rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 . Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . .21). 6. întindere. l ire. 6. unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol. 5. etc. cât i în cea inferioar (fig. b. orificiu de evacuare gaze. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare.realizarea unei economii de material metalic. iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. canal de bavur obi nuit. semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale. 6. îndoire.striuri cu dou praguri de frânare.21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 . 4. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. 2.21. 3. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei.realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. Fig. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei.

1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. etc. etc. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. Fig. 6.2. 6. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. prese cu fric iune sau hidraulice. 6. rezisten a la deformare.3. plasticitatea. r > 10s. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. folosind ca semifabricate table i benzi metalice.supus matri rii. 6. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e.22. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 .22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare. Schema acestei opera ii este prezentat în fig. schema st rii de tensiune. Opera ia de îndoire se face la rece. temperatura de înc lzire. prese cu excentric.2. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte. în care eforturile sunt nule..

6. necesar ob inerii unei piese îndoite. Fig. în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice. asem n tor celui din fig. rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. 6. În timpul îndoirii. În determinarea lungimii semifabricatului plan. respectiv l imii semifabricatului.23. raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: .23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri. au loc deform ri plastice mari. Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . pentru îndoirea tablelor din o el. fenomen numit arcuire elastic .1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite.24): 279 . 6. cu rela ia (fig. iar rezultatele sunt prezentate în grafice. Unghiul de arcuire .V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s). Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate.

6. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor. de la forma plan la cea cav . Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie . acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat. 280 .3. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri .3.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6.25a). 6. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat.24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului.25b. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice. se utilizeaz un inel de re inere (fig. sub ac iunea uni poanson (fig. 6. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl .2. Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc.2.  Fig. 6. iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri .

Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 . reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn . D .26 Schema treceri.diametrul semifabricatului Fig.f r sub ierea pere ilor. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. 6.diametrul piesei la o anumit trecere. Pentru fiecare trecere. 6. 6. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig.25b. astfel: . În cazul ambutis rii adânci. 6. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului.diametrul piesei la trecerea precedent . dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig.cu sub ierea pere ilor. etc.26). dn-1 . . Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii. Schema ambtis rii d . când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului. pentru a se evita ruperea materialului.Fig.diametrul presei.25a. de tipul sculelor.

d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. tiind c m1 = 0. mn= m = 0. Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice. deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap.diametrul piesei finite).metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului. T 2 4 ! p . As ! Ap . semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective.45«0. m2 ! d2 d1 . coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn). Pentru piesele ambutisate de alt form geometric . d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn. iar m2 = m3= «.6. ! 1. grafice i grafo-analitice. Pentru piesele ambutisate de form cilindric . mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri.65-0.80.(disc) i cu d1. Dintre metodele analitice se men ioneaz : . iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D. se folosesc semifabricate în form de disc. 2«« n.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 .13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . exist rela ii de forma: mt ! d1  .

27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC.1%).13 § i !1 Ai . Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig.13 n § i !1 i s 6.27). T 4 2 S! p.13 p s sau ! 1.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval. la un con inut redus de carbon (sub 0. Tratamentul termic de c lire. cu volumul piesei Vp. produc precipitarea 283 . în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. ! 1.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs. sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald.n D ! 1. 6.3. 6. 6. conform rela iilor: Vs ! Vp .1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant . prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig.

prin utilizarea ca mediu de r cire.1%C. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer.carburii complexe. care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune.Fe)23C6 din masa austenitic . apa. aceasta trebuie s se fac foarte rapid. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. care consum carbonul de la limita gr un ilor. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). au ca efect re inerea de ferit . astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . pot s provoace separarea de ferit . În privin a r cirii. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece.2%. În consecin . R cirile foarte lente. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. 0. (Cr. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . timp de 3-5 ore. De asemenea. precipit practic numai carbura de titan. care ar reduce deformarea. Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse. dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. urmate de r ciri rapide. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. sub linia SK. înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare.

28. deoarece atât oxidarea. O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur . Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor.6.6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC. 1 min/mm grosime. iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin . precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii.28..6.b). În tabelul 6. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. greu de eliminat prin decuparea ulterioar . b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC. dup care se face r cirea în aer. 285 . se recomand durata medie de cca. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. a.28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. 6.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline. a) b) Fig. Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate.

6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0.29.Tabelul 6.. fie revenirea la starea de plasticitate mare. 6. ob inut printr-o recristalizare complet .2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz . Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii. revenire i îmb trânire.5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6. c lire martensitic i de punere în solu ie.29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 . este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .3. Fig. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . a a cum se observ în diagrama din fig. 6.

ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. nu apar germeni cristalini noi. de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. mic oreaz viteza de transformare .C. de propor ia de impurit i. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . la transformarea alotropic a titanului.V. 6. urmat de îmb trânire. Parametrii recoacerilor de detensionare. de punere în solu ie. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura.5S Ti-2. de temperatura de transformare.30).Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. în aliajele care con in elemente stabilizatoare. Tratamentul de c lire. A a de exemplu. Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0.C. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. 287 Aliaje cu structur + . etc. în H. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale.5 ±1. Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului.7. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig. Tabelul 6. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare .5Cu Ti-3Al-2. sunt prezenta i în tabelul 6.

m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. cu simetrie mai sc zut . faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere. pentru a se men ine granula ia fin . care influen eaz transform rile urm toare. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. iar la temperaturi situate sub Tcr. în cursul c lirii aliajelor de titan. + . structura va fi ¶+ . Temperatura minim de la care. Martensita ¶ are re ea hexagonal . nu se mai formeaz martensita ¶. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr.Astfel. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. se formeaz martensita ¶. parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. apropiat de re eaua rombic . se poate forma martensita ´. când se produce transformarea reversibil în . Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. 288 . la c lirea în intervalul T1-Tcr. structura va fi ¶+ + .loc. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. sunt de asemenea men ionate în fig. 6. 6. constituie o temperatur critic Tcr . deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. datorit elementelor stabilizatoare. prin c lire. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat .30. Când cre te propor ia de . Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus.. temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. structura de c lire este format numai din ¶. cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. s nu se dep easc 1000ÛC.30 Diagrama transfor. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr.

sau s r cite fin dispersate. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare.P ± titan de puritate comercial 289 . func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente.influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. În acest caz. conduc la finisarea structurii. conduce la o durificare accentuat a aliajelor. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. la suprimarea recristaliz rii. apoi în aer. C. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform . pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea .5 Obs. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . În tabelul 6. recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. determin o modificare mai redus . Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan.P. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. apoi cu separ ri de îmbog ite. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor.8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale.5 1036 1147 12. dar la mic orarea plasticit ii. Tabelul 6. la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii. Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC.

31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate. distribu ia a) b) Fig. 6. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat . au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6. Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo. faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz .32. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig.3. b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6.3. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig. 6.33). Studiile efectuate.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei . 290 .3. 6. 6.Microstructurile prezentate în fig.1. Cr i C.

9). 6.34. (tabelul 6. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat. se prezint structura specific a acestui aliaj. îns propriet ile de plasticitate cresc. Fig. În fig. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea .32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . 6.Fig. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant .34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC.33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. 291 . 6. 6. Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC.

timp de 4 ore.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC.C. în H. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller. structura este hexagonal compact H. iar la temperaturi mai sc zute.C. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. timp de 20 de ore. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz . prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC.C.F.C. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor. la temperaturi mai mari de 890ÛC.C. cu unul de îmb trânire la 650ÛC.F.F. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus. în matricea metastabil C. De asemenea. Tabelul 6. Aliajul con ine cca 0. urmat de o alt recoacere la 292 . este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. .C. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13. transformarea structurii C. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo.

A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom. extrudere.8.05% i Cr max. în condi ii de r cire for at .5%. printr-un tratament adecvat 293 . formarea structurii H.C. constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0. urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i. astfel c .15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC. 0. Nb. prin r cire lent .3. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente.C.C. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H.3. în matricea metastabil de C.C. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic. urmate de tratamente de îmbun t ire. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald. cu r cire rapid în ap . const în microalierea cu elemente ca: Al.F. B. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare.. Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt. împiedic . etc.C. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor.F.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical . Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H.. A a cum rezult i din tabelul 6. Natura lent a transform rii C.. în urma tratamentului termic al aliajului Muller.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore.F.C. în H. 26.C. 6. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. Ta.C.F. laminare.

Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H. b) matricea de faz C.F. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC. urmat de r cire în aer. 6. Tabelul 6. cu o durat de 4 ore.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo. zonele cu structura H. În cursul tratamentului de îmb trânire.F. (fig. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo.35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .C. într-o matrice metastabil de C. (x 615) În tabelul 6.C.C. Fig.35). 6.. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 .C.

se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald. Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC.4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo.C.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar .. asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. ca de exemplu Au-Ag-Cu. Cu. etc. aliaje dentare Au-Ag-Cu. . Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare. 6. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt . 295 . Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite. asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului.realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . Pd-Pt.forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. Ni. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC).3.3. deformat plastic.4. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: .Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC. se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime. . cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate.. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten . timp de 1-2 ore. iar argintul tehnic. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag.C.F. dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate.

3. acoperiri galvanice. 296 . pentru a se realiza o bun osteointegrare.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. 6. 6. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. Pentru unele aliaje ale platinei. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural .4. Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate). Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . se pot deforma plastic. etc. Pt-Ir. aspect esen ial pentru aceste aliaje.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe.2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune.6. la coroziune i la oboseal . cu materiale ceramice. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. Pt-Ni. atât la rece cât i la cald.4. f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. prin sinterizare izostatic .

valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.36) Fig 6. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice.1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta.6. A a de exemplu solicitarea la forfecare.37) 297 .1.4.6. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. asemenea efectului de urub (fig 6.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i.esut osos. Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact.

adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. 298 . Asemenea suprafe e poroase. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare. prin depunere de calciu în porii de suprafa . Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os.37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. poart denumirea de suprafe e structurate. sinterizarea. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact.38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . ob inute prin diverse tehnici.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. în cazul suprafe ei poroase.Fig. 6. etc. 6. 6. tratament în plasm .

Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox.12. 299 . în zona implantat . Pe tija protezei de old. Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare. Stratul poros sinterizat. 40%. a a cum se indic în tabelul 6. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. fixat pe suprafa a implantului. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil.Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. realizat din aliajul Ti6Al4V. pe toat suprafa a de contact material-os. Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat . precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20. 75%. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. cu o porozitate deschis de cca. Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%.

la o porozitate de cca 30%.0 41. Fig. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni.5 63.39.4 30.3 12. este prezentat în figura 6.4 30.Tabelul 6.5 81. 300 .3 24.7 59.3 25.4 24.8 35.4 50.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului. 6.5 23.4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.

40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6.40). Astfel s-a 301 .41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. Fig. apropiate de ale osului cortical. a a cum se prezint în fig. 6. 6. 6.41. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . a) b) Fig.

4. 6.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig.42) Fig. 6. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile. 6. aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 . Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale.1.

44. 303 .43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine). se arat influen a filmului superficial protector. 6.43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1. Astfel de tratamente constau în: . În graficul prezentat în fig. Fig. . prin procedeul PVD. Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus. . se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu.În fig. Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i. 6.efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN.76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero).58 i 1.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice. 6. dup 14 zile de la cultivare.

44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora. 6.Fig.metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate. 6.ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate. în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: .4.2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6. Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) . de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric).4. sau 304 .1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic . . al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu.2. Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic . Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals).

5 8.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.9 3.6 5.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 .13.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp . Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.2 10. se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.2 4.K-1 ) (m-1. Tabelul 6.0 3.6 5. de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale.9 11.2 4.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7.9 12.5 7.3 7.9 5.3 9.0 7.6 15. EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic. (E .2 8.4 3. KAlSi2O6.3 7.5 5. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim .titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic . (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat .1 13.0 3. În tabelul 6.9 4.1 4.2 2. etc.

Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. implante etc. stimulatoare cardiace i neurologice.legarea prin glazurare. Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact. a recipien ilor metalici.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. în tot domeniul de temperatur . pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute. aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid . izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite.4. proteze articulare i fixe. 306 . Acest aspect constituie o problem de practic unde. precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice. astfel: . se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic.legarea prin lipire. .2.Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . . condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic. Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit .complex) i oxidul metalic al suportului.legarea prin difuzie (sudare) 6. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale.

i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale. proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei.4. 307 .2. În baza celor prezentate mai sus.aliaje de aluminiu. deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice. literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin . .3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic . în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice. Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic .aliaje nichel-crom-molibden. În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal.etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic. În acest scop.6.etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. pentru o mai bun aderen la esutul viu. tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . .aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. acestea sunt: . spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri. y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate. Deci. .

308 . SiO2. CVD etc.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. iar raportul C/Ti este mai mic de 0.). aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. a ceramicii pe baz de ZrO.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1. Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC. Dac materialul ceramic con ine carburi.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. AlN i altele.5Ti care au devenit materiale comerciale. sub form de band sub ire. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4. care constituie stratul interfazic metal-ceramic . a a cum sunt prezentate în tabelul 6. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD.14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1.65.Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. Tabelul 6. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%). BeO. în condi ii de temperatur relativ joas .

în vid. care m resc fluiditatea zonei interfazice. Stratul interfazic. precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire. . pân la tehnici 309 . studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee. cu formarea oxidului de crom. utilizate în protezele articulare. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice.oxidarea suprafe ei metalice.. . Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V.Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii. care constituie agentul de lipire.realizarea prin diverse proceduri (sablare.) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. etc.Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu. . 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar). coroziune chimic .y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale . . În sisteme complexe Al-Al2 O3. în plus. la fixarea benzii de lipire. y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant . Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic. electrocoroziune etc. în aer sau în mediu controlat.cur irea suprafe elor metalic i ceramic . prin înc lzire la o anumit temperatur . legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. .

urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic. plasma spray. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 .sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu. . etc. a a cum au fost prezentate mai sus. . SiO2. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: . temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire.14. CVD. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru.temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. jet de electroni etc. CaO. por elan dentar. a a cum au fost prezentate în tabelul 6. . Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti.în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare.durata procesului este cuprins în limite largi. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: . astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului . y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor.foarte performante ca PVD. Astfel. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport.

.se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate. 100oC.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute.se fixeaz prin presare. fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea..2. 6. .4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . . . Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi.45). Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv. în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire.se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar.se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru.se înc lze te incinta cuptorului (electric). Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit. în limitele (0.se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . presiunea i durata (timpul). func ie de tehnica de depunere disponibil .95) Ttop. practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa. Presiunea poate varia în limite largi (fig. cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise. 6. materialul ceramic pe suprafa a suport. .5 ± 0. . ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura. . Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie).4. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact. Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca. Ca i 311 . fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic.

dac temperatura este ridicat .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . timpul de difuzie poate descre te. Fig.în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare). viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min. procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . 6. De asemenea presiunea poate fi diminuat . 6.energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig. Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic . Deci parametrii procesului pot varia în limite largi.45.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru. dac timpul de difuzie este mare. Pe lâng parametrii de baz prezenta i. KS2 . când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). f r a fi afectate procesele de difuzie. unde KS1 . Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 .

rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ . Astfel în domeniul implantelor dentare. care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului.mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic.. leg tura metal-ceramic se face direct. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. f r denivel ri. aspect prezentat grafic în figura 6. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic .5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6. În sintez .000 0. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare. . MPa Sec. Tabelul 6.7 ± 0. .15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U. care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus .46 313 . o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10. care constituie un film interfazic reactiv.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni).M.9 Ttp Ra < 1.15.prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal.

Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe. cupru. pân la 12 microni la 1400oC. sub o presiune de 4 MPa. aur.10-5 mbar timp de 1 or ..f. Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase. Astfel de metale pot fi: aluminiu. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3.5 microni la 900-1000 oC.c. nichel. Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu. 314 . la temperatura de 900 ± 1300oC.Fig. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite. etc în condi ii de puritate ridicat . În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic . 2. 6.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%.

Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal. Astfel. 315 .3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. în zona interfazic . realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN.3.4. la coroziune i la oboseal . din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). de natur fizic i chimic . f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie. Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. aspecte prezentate în continuare. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe.1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor. 6. 6.4.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit .

2 g/cm3 .3. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas .densitatea: 1.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC. f r a fi afectate propriet ile mecanice. prin acoperirea platoului tibial. Preforma metalic pe care se depune carbonul.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. prin condensare. iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului.4. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid.duritatea: 150-250 HB . total inerte. Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului.modul de elasticitate: 14-21 GPa . Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: . Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . care în prezen a carbonului. sub atmosfer controlat . la temperatura procesului. formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu. 6. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. pe diverse componente protetice. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon. Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%.De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile.5-2.

47).47 Schema constructiv a unui presostat 6. etc.4. 6. 317 . care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig. 6. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic. Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. 6. pentru a crea o suprafa superficial poroas . care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade. de hidroxiapatit . sunt acoperite cu materiale ceramice. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural.13 g/cm3 fa de 1.2-1. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu.3.densitatea este de 2.05-2.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat . utilizate azi în protezare. care sunt construc ii metalice carcasate.3. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin . în atmosfer de gaz ionizat. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei.3 g/cm3 a stratului de carbon.4.

. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. care devin astfel total inerte chimic.4.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. Avantajele procedeului sol-gel constau în: .În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul.3. cu un anumit grad de rugozitate. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. .5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase. strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. 318 . Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor.posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent . Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). i se depun pe suportul metalic r cit for at. 6. f r a fi necesar o instala ie complex i performant .realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis . f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru. La temperatura înalt a plasmei.

p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune.6. etc. timp în care protezele articulare. care posed propriet i osteoconductive. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP). se cere o densitate maxim a stratului de acoperire. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. În aceste aplica ii. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus. 6.1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului. 319 . Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni. nu pot fi solicitate mecanic. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice. 100 zile. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. în anumite cazuri. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita.4. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic .4. etc. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului.4. cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying.4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. depuse pe aliajele Ti6Al4V. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC. durata de vindecare scade la cca. de exemplu. în plus. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. 20 zile. implantarea de ioni. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita.

în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni. Fig. a a cum se constat din graficul prezentat în fig. Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%. o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant. 6. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei). 320 .48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur . În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita.49. 6. 6. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului.48. În fig.

butil. cu sau f r utilizarea unui material de legare. apoi la 60oC ± timp de 15 min. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. alcool i hidroxiapatit . 6.50. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. apoi uscat la temperatura ambiant . Suspensia este depus pe suportul metalic. conform schemei prezentate în fig. 321 ..Fig. 6. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic. y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3.49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan.

6.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului. Fig. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . 6. 322 .Fig. În fig. 6. iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute.51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC.

15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase. Tabelul 6.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn.7 10.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ). iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic . N/mm2 Cp-Ti 9.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn.2 Ti6 Mn 18.În tabelul 6.16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel.8 21. Tabelul 6. În tabelul 6.

Q g) 0.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.4. 323 . este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: .043 0. Astfel.4.043 0. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6.s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .

ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday. grosimea stratului capacitiv. Tabelul 6.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor.3 49.0 14. TiB2 sau pulberi metalice.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri. constanta dielectric a electrodului.esut biologic. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit . aria suprafe ei electrodului.. Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea.0 324 . suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN.6 5. În tabelul 6. Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului.8 10. Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod. unde se produce un strat dubluelectric.cm) 41. iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric .4 25. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman.152 0. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii. La cap tul opus vârfului.102 0.013 0.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0.051 0. 6. 0. prin strângere cu ajutorul unor piuli e.076 0.05 6.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice.16 0.031 0. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic . 6.82 0. Cele mai utilizate tije Fig.2.06 0.lungi ap rute la nivel diafazar. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne. tijele pot avea por iuni filetate. 333 .54 0.076 0.051 0. 6.2. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor.27 0.102 0. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul.55.203 0.038 0. utilizate în chirurgie. este prezentat în tabelul 6. Tabelul 6.5. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.54.5. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r.19. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal . ale c ror configura ie se prezint în figura 6.152 0.11 0.025 0. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural .19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min. max.

esuturile adiacente urubului.56).56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . dar dac acestea sunt fixate corect. 6.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. 6. Fig.5.2. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci. esutul se reface în scurt timp.57.Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului. 6. 6.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards. neutru sau pozitiv (fig. 6. Unghiul de strângere poate fi negativ. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. adesea necrozeaz ini ial. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 . Fig. a a cum se constat din fig. 6.

se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are. În fig. unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 .59. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii. a a cum se prezint în fig. Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului.Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari. distribuite într-o gam larg de valori. În compara ie cu fixarea prin pl ci. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei. Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac . 6. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald.5. Moment de incovoiere Fig.6. 6. 6.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire).58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere.2. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular .5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. În procesarea pl cilor. care pot sl bi apoi fixarea fracturii. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile.

60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular.5. Problema principal pentru aceste 336 . func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6.61. 6. ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. Pentru eforturi mai mici.60 specific pentru fixarea fracturii capului femural.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. Incovoiere Moment de rotatie . din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr.59 Schema fide fixare intramedular . 6. 6. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. ca tije i uruburi. adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig. kg cm Incovoiere Fig. motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat . care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular . pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple. rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. prezentat în fig. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). Totu i. deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor.6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . 6. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie.2.

Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale. nearticulate.dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare. Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare.pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii.5. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6.1 Utilizarea medical . În cazul tijei Harrington.clipuri fixe. urmate de lefuire i finisare. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice.5.3. fiind realizat din materiale metalice.3 Clipuri anevrismale 6. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale.61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: . 6.clipuri autostatice articulate.62b). alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea. 337 . prin opera ii de a chiere mecanic . Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. . utilizate în neurochirurgie.62a). 6.

clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig.coada clipului.63) .resort multispiralat la nivelul cozii. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt.63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: . în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid . . 6. cu fe ele interioare active i vârful neted. . bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville . . .arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck.62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.a) b) Fig. Din punct de vedere constructiv. determinat de progresul clip rii microchirurgicale. Fig.articula ia clipului la cap tul bra elor.arc ata at între bra ele cozii. 6.bra ele clipului. 338 . 6.

a ) tip Mayfield Ya argil. 6. variaz între 7 i 11 mm. Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel .cu resortul dublu spiralat inversat. realizate în curbur simpl . 6.64. plasat între cele dou bra e ale cozii.65) Fig.cu resortul amplasat la nivelul cozii. 6. (fig.64): . 6.b). aceasta din urm este preferabil (fig. 6.64. acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt. m surat între punctul de încruci are i vârf. 6. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky). De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar . în func ie de geometria sacului anevrismal (fig. clipurile pot fi: drepte. a) b) c) Fig.64.c). triunghiular . 6. curbe. romboidal i trapezoidal . .65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor.66.64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active. în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor).) 339 . angulare.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig. sau în curbur dubl (fig. (fig. tip baionet i fenestrate. 6.

clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. a) b) c) Fig. 6. au fost standardizate 340 .5.3.). 6. în apropierea articula iei . acestea se clasific în: .articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. .2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat.clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei.articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular . unde se r sucesc cu 360o.articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. .67c.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii. 6. 6. 6.67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : .Fig. odat sau de mai multe ori (fig.67b). y Dup articula ia clipurilor. 6. . în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului.67a).

4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm.3. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: .0 1. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale. Tabelul 6. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.3 4-19.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm.5 1. . . În tabelul nr. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative.2-13.3-10.20. exprimat în gram-metru.deschiderea maxim a bra elor în mm.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. 341 .0 5. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv.5.20 Caracteristici constructiv . 6. sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.2 6.

2. i aceste aliaje se g sesc în comer . care cuprinde toate opera iile tehnologice. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor. .Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. . Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus.1%) i total nemagnetice.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap. în band lat sau sârme de diverse diametre.y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. . 5 i anexa 7.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat . 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare. pentru a li se asigura elasticitatea cerut .3. inclusiv în realizarea clipurilor moderne. bare i sârme. în stare laminat . Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul. 5 i anexa 7. . sub form de table i bare. care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale. Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic.Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . Dintre aliajele pe baz de cobalt. plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite.

. . precum i dot ri tehnice i experien necesare.5. . precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e.4.Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . acesta are o structur compozit . plecând de la semifabricat pân la produsul finit.Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar .Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. articula ii.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat. . sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor. Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate. Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral.5. a cozilor i a sistemului de arcuire. coad ). . Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final.Finisarea. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . zona de articulare.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate. în domeniul mecanic. . metalurgic i medical. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat .4 Proteza de disc intervertebral 6. lefuirea. 6. pe fiecare faz de fabrica ie.1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic .

68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros. Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii. . plegia. care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului).înlocuirea total a discului degenerat. poate genera fisuri în peretele inelului.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani. i se poate realiza în dou variante prin: .5. 344 . 6. etc.4. 6. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. 6.înlocuirea numai a nucleului pulpos.68). format din fibre cartilaginoase. cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza.periferic . con inutul de nucleu pulpos poate s scad . Fig.

4. În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic .designul protezei s asigure dinamica natural a discului.biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate. echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani. y discuri din cauciuc sau polimeri (fig.6. etc.6.6. a) b) c) d) Fig.5.6. .69 d). 345 .69 b). corespund unor asemenea solicit ri. titanul i aliajele de titan.69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie. . Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: .fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate. 6. . y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig.69 a). unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig. y sisteme tip camer cu lichid (fig.3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic .69 c). 6.69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6.

proteza tip Hedman (fig. Fig. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur .Astfel.5. care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar .4. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama.4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. fixate prin uruburi. Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor. Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac . 6. din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). 346 . matri ate la cald din tabl laminat . 6. 6. 6.71). în atmosfer de argon.

cu suprafa a interioar concav . prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin. confirmându-se caracteristici superioare de comportare. concave ale pl cilor metalice . Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler. asigur o fixare bun între suprafe ele interne. 6.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III.) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. perfec ionat 347 .72. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel. 6. Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. iar cea exterioar u or convex . O asemenea protez de disc (fig.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului.Fig. Fig. 6.

mai mult sau mai pu in plane. For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic . i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale. Articula iile sunt de mai multe tipuri.articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os. pentru om. aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. articula ie diatrodial . care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea. care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. ca de exemplu mi carea oldului i um rului.articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros. mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase.articula ie sferic . .Ca i în cazul altor tipuri de proteze. func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. de exemplu articula ia radioulnar proximal .este identic cu cea cotilic . for ele de 348 . 6. ca de exemplu: .5. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat. caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos. în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. . aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin .5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil .permite o mi care relativ liber . numite i încheietur . denumit i articula ie pivot. .articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian .articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse. precum i produsele lor. în timpul mersului. De exemplu. oldul i um rul au articula ii sferice. .

compozite.21.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi. Tija femural . faze secundare în compozite ceramice i polimerice.9 2. Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6.ceramice.înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului. componente femurale. capul femural.încet .5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural .metalice. pe domenii de activitate Activitatea În mers: .6 4.9 5.polimerice.aliaj Ti-6Al-4V .1 4. Straturi poroase.4 7. componente femurale.aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .8 7. capul femural Tij femural . a a cum se prezint tabelul 6.3 7.1 4.aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat . acoperiri poroase.7 5.9 3.7 4. Tija femural .aliaj Co-Cr-Mo turnat .titan de puritate chimic .22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: .aliaje Ti-5Al-2.9 2. straturi poroase. .22 Tabelul 6. .2 4.for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii. . Tabelul 6.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: . capul femural. capul femural.normal . 349 . componente tibiale. componente tibiale.

6. Aceasta este o articula ie sferic . O vedere de ansamblu a modului de fixare. 6. în ruperea capului femural. 4) os femural.5. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig.74. Fig. care se mai nume te i coxo-femural . prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i. mai grav.74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. 6. face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal. 2) tija femural . Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei.73 .73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic . Fig.5. a a cum se constat în fig. din punct de vedere anatomic. 3) cupa acetabular .1 Proteza articular de old Articula ia de old. 6. 5) os coxal 350 . cu o durat de utilizare de 20-30 de ani. având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers.6.

proteze monobloc (fig.Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural . astfel pot exista: . 3 i 3a ± ciment acrilic.proteze modulare (fig. 2 i 2a ± osul trabecular. 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old.componenta metalic a protezei (tija i capul femural). 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare. 4 .os cortical.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija.75. acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic .76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice. 6. 6. 6. Fig.76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic. 6. . Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig. capul femural sferic. cupa acetabular i suportul cupei acetabulare. 351 .

prezentat în graficul din fig. 6.a) b) Fig. 6. 352 . deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei. Fig. acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii. 6.77.77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija).Valoarea momentului de torsiune.

y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice. mai ales prin opera ii de matri are la cald. pivotul pentru fixarea capului sferic. 353 . 6. Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare. într-o gam variat de designuri i materiale. b) tija cu pivot.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. 6.a) tija Duh. acestea fiind: tija propriu-zis . din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig. a) b) Fig. În fig.78. 6.78 Variante de tije protetice modulare . trunchiul tijei acoperit cu material ceramic.79 se prezint tije monobloc moderne. acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive.

80. din aliajele men ionate mai sus. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old. 6.80 Variante constructive ale capului femural sferic . a a cum se constat i în fig. 6. b) tija Hinekhip. 6. dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice. 6.79 Tije monobloc moderne . acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor.a) sfera ceramic . 354 .a) tija Thomson. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale. a) b) Fig.81. b) sfere metalice. tratamente termice i de finisare.a) b) c) Fig. aspecte prezentate în fig.

prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate.82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare. 6. a) b) Fig. b) tija Cti. În fig 6. 6.elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat . 6. din aliaje de titan i cobalt.a) tija Cenator.81 Modul de asamblare a capului sferic.83) i anume: .a) b) c) Fig. 355 . cu pivotul tijei femurale . b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic. Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara).82 Designuri de cupe acetabulare .

masele plastice i ceramice. care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului.aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate. nichelul. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge.elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic .aliaje Co-Cr matri ate sau turnate.os.a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: . a) 356 . molibdenul i titanul. b) c) Fig.83 Cupe acetabulare moderne . precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. . c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural.o el inoxidabil matri at.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. cromul. b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . . .. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului. În ultimi anii combina iile dintre metale. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient. precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza . Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul. 6.

6. în condi ii de atmosfer protectoare.10 (aliajul F-76 conform ASTM ). .2).realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. Fig. turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab. .dezbaterea formei i extragerea piesei turnate. sub form de bare cu 357 .proiectarea i realizarea modelului tijei.finisarea prin lustruire. .84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard. 6. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5. 5. . . . care se refer la tija femural : .cur irea i debavurarea piesei turnate. y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice.turnarea piesei în forma de turnare. Conform tehnologiei prezentate.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard.elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid. .executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn). . marcarea i conservarea piesei finite.Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are.asamblarea formei de turnare. . În fig.executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive. se utilizeaz ca aliaj de turnare. .proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji.

efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire.înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC).5. . g urire. pe care se construie te i proteza de genunchi. 6. etc). femural i tibial. cu punerea în eviden a celor dou oase principale.debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire. de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. Fig.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 . marcare. . 6. genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. sterilizare. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: . .prelucrarea final prin lefuire.85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora. În fig.5.prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). . 6. Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii.sec iune circular . asamblare. .debitarea semifabricatului laminat.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic.proiectarea i realizarea matri ei. .

Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice). unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: . 6.componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural.87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi. .86. b) articula ie sferocentric 359 . 6.a) articula ie rabatabil (tip balama). protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: . Fig.componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial. .cu articula ie complex sferocentric . O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig. 6. În fig. a) b) Fig. 6.cu articula ie rabatabil tip balama.86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .

componenta superioar fixat de osul femural. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped.. 360 .89. prin procedee de matri are la cald. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. urmate de tratamente termice. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. 6. prin tehnici specifice ca: plasma spray. în func ie de starea de s n tate a genunchiului. sinterizare etc.88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice.88 i constau dintr-un platou metalic. a a cum se prezint în fig. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile. Fig. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. 6. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. 6.

personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare. 6.Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei. format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. sterilizare etc. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece. 361 . În figura 6.5.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb .89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. Proteza de genunchi. prelucr ri mecanice specifice etc.5. în ansamblul ei.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare. realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald. . Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . ca de exemplu polietilena de mare Fig. Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal .utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. 6. finisare. motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . proiectarea tehnologiei de matri are. fibula (lateral i medial ) i talusul. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice.90.

componenta inferioar fixat pe osul talusului. 6. Fig.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6.91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: . Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente. cu un unghi de pân la 14o.componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial. 362 . . osul tibial se sprijin i se rote te pe talus. 6.Fig.91.

6. 6. Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente. În fig. 6. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente. concav-convex . sferoidale. fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. i convex-convex.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . un punct. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional. 6. conice i cilindrice. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct.92.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig. cu suprafa a redus de frecare. Fig. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig.

În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig. Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are.94. 6.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 .94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama. 6. prelucr ri mecanice i tratamente termice. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie. Fig. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare.Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE). 6.5.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar). Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon. unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice).5. 6. pentru componenta tibial .

23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. o elul inoxidabil i aliajele de titan. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului. 365 . ( old i um r). care const în esen din dou tije implantabile articulate. În fig. Tabelul 6. plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice. 6.i radius (respectiv ulna). una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr. tip polietilen de mare densitate. Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. În tabelul 6.

Mai simplu. În fig. b) Fenlin.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig.6.5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore. 366 . Fig. 6. 6. 6.5. legate printr-o capsul articular . a a cum se prezint schematic în fig.5. 6. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul.96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r.

dup rezec ionarea capetelor articulare. sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit). sunt de cinci tipuri. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare.5.98. a a cum sunt prezentate în fig. 6.98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 . Implantele articulare care pot fi folosite. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii.Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice.5. 6. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . Fig. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor. care se fixeaz în glenoid. i rezisten la compresiune foarte mare. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal . 6. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan. pe lâng o mare mobilitate.

5. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 . a) b) c) d) Fig.5. 6. 6.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo).1. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale. motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate.6. câteva din acestea sunt prezentate în fig 6. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6.100). 6. De asemenea.99. discul valvei este realizat din materiale metalice (fig.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele.

C.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: .5. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului. Ele au bune performan e mecanice. 6.Fig. . Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia.5.7.6. tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic. electrocoroziune foarte redus . aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus. i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 . excelent biocompatibilitate.7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic . Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic. 6. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori. 6.5.Titanul de puritate comercial (P.Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac.

platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. De asemenea. pelicule) prin pulverizare. Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare). Ca i alte metale.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu. în condi ii similare de medii corosive. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile. de exemplu. prin procedee de pulverizare.curentului electric. s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. utilizat ca electrozi implantabili. 6.7.5. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale. 370 . Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice.7. când este str b tut de curent. depus pe diverse dispozitive implantabile. Totu i. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme. Deoarece platina pur este prea moale. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i.5. determinând extinderea coroziunii. 6. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice. în compara ie cu platina.

Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic.4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 .271  0.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6.5.24. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0. De aceea.7. Ca i la o elurile inoxidabile. stratul de oxid pasiv poate fi distrus. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice.081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace.386  0.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6.

25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor.25. faz catodic 6.În tabelul 6. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan. fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6.5.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. 372 . Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic. la excavarea cavit ii osoase. primul puls cu faza anodic Bifazic. primul puls cu faza catodic Bifazic. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul. primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic.

Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care.implant în form de diapazon. În fig. .101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent. la rândul s u. Dintre tipurile men ionate. Dup forma lor. când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2.oxidarea anodic pe cale electrolitic . În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial. 373 . ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului. care este tratat superficial în plasm .implant lam . pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate.implant degetar.oxidarea în jet de plasm de oxigen. Tratamentul suprafe elor implantului de titan. .tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: . .În plus. . .implant spiral .implant arc. depinde de puritatea titanului utilizat. Astfel. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur. cu durabilitate ridicat în timp. . titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. care-i confer propriet i ideale de osteointegrare. se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: . cu formarea unui film protector. Aceast proprietate este deosebit de util . cilindrice i în form de lam . cu formarea unui strat de TiO2. . . micronic. cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. 6.implant în form de arc z vorât.implant cu urub.

rezisten a la coroziune ridicat . turnate i lipite.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. ca: biocompatibilitate. Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal. propriet i de topire i turnare. Temperatura de topire. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar . aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic.5.Fig. 6. Unele propriet i ca luciul metalic. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. 374 .102. propriet i fizice i chimice. 6. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig. compatibilitatea cu suportul ceramic etc. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii.101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6.

In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . Cu. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. aspect determinat mai ales de argint. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut.102. Avantajele oferite de aceste 375 . 6.a) con in 80-85% Au. Pt. Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile. 6. dar au modul de elasticitate mai ridicat. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . Aliajele Au-Pd (fig. c) con in 55% Au i 40% Pd. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare.102.102. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun .Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig.102. d).102.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. 6. restul fiind adaosuri de Ag. Pd. Sn etc. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului. 20-30% Pd i 10-15% Ag. Cu. având coeficien i de dilatare termic apropia i. 6. 6. Cu este maximum 15%. e) con in de regul 70-80% Pd. b) con in 55-70% Au. Mici adaosuri de Sn. 6. Aliajele Pd-Cu (fig. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig.

aceast valoare este pozitiv . lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5). aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. În schimb. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6. Totu i. Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. Fe. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. ! 376 . 6. iar cele mai mici le au Au i Ag. Mo.102. Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. care este aderent i protectoare la suprafa a materialului.26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. în cazul aurului. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. f). Cr. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare.

508 .27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.160 .701 .1 mm la temperatura de oxidare de 0.1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.5 + 80 În tabelul 6.422 . Tabelul 6.439 .7 din temperatura de topire în aer.500 .534 .254 .848 .26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .8.Tabelul 6.27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .

.aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au. Co-Cr-Mo (10-60% Co. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G. Duallor cu densitatea 11. care sunt: .aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). con in 55% Au.abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism. chimic . 10-15% Pd i adaosuri de argint. . care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. Ti-Cu. aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. se pot clasifica în urm toarele grupe: .Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format.4 g/cm3 378 . în acceptarea implantului. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile. Cu-Al. etc. cu min. 10-30% Cr).m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). zirconiu. acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat.28. iar împreun 70-90%. 2-80% Ni. . . Stabilor NF. Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr). Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6. i în special electrochimic . . cu peste 90% elemente nobile. care precede coroziunea.coroziunea: determinat de ac iunea biologic . care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. 70% suma celor dou metale. cu pericol de apari ie a toxicit ii.1-14. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. cupru.aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. Aliajele dentare utilizate curent.

Astfel.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp.29. limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. datorit rezisten ei bune la coroziune. Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA. densitate relativ mic (7. 379 . biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. rigiditate bun . au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile.2 g/cm3). duritate corespunz toare (200-270 HV). luciu metalic caracteristic. aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus .8-8.Tabelul 6. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ).28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd. sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6. 50-65% Ag. 5-10% Cu.

În ultimul timp. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr. Gisadent. NP2. etc.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador. Wiron 88. Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. Gemini. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. Micromium. etc.32. Witalium. Ultratek. Remanit. de provenien german i româneasc . ele fiind materiale sigure pentru s n tate.31. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. Wironium. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. Tabelul 6. Ronetecos. 380 . în tabelul 6.. Niranium. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr. Wiron S.30. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. iar propriet ile câtorva aliaje. este prezentat în tabelul 6. Vipl .

elasticit ii foarte mari. Ta. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut. Ce. Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial. 381 .Tabelul 6.32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni. Co.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. Nb. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari.

0 e 1.5-18.5-18.045 e 0.1.0 e 1.0 e 2.0 P e 0.0 e 2.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.045 e 0.03 e 0.5-18.4438 1.5 16.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.5 2.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.4404 1.5 10.08 Alte elemente ± ± N = 0.0 e 2.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.5 16.5 10.03 e 0.5-13.02 e 0.5-13.4404 1.0-0.0-4. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.03 e 0.5 2.08 e 0.03 e 0.08 e 0.0 e 1.03 e 0.7 ANEXE ANEXA 7.045 e 0.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .5 3.0 3.15 Cr Ni Si e 1. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.03 e 0.0 e 1.045 e 0.0 e 2.03 e 0.4404 1.0 e 2.045 e 0.045 e 0.5 Mn e 2.0 ± < 0.0 e 1.045 S e 0.0 e 2.CAP.0 e 1.0-4.07 e 0.5-13.5 10.0-2.0-2.03 e 0.0-2.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.1.015 Mo 2.

durificat la rece i recopt 620 310 40 50 .4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece. Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.sablare cu nisip.durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 .f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus. .3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] . [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune. 383 .pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 . [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 .1. [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune.domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici . .recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7.lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 . .6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1.1.Îndep rtarea tunderului . 2.1.men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap .5-2% NaOH.cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1.1. . .o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC.forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 .Tabelul 7. .

2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7. aer Apa. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.5-7.0 15.055 e 1.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.1.5 < 5.2.5-4.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 .0-7.25 e 1.0-75.0 4.5 ± Tabelul 7.0 uz dentar Fe C Si e 1.0 e 2.5 ± 14-40 ± < 3.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.1.5-30. aer Apa.5 4.0-32.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2.5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.0 e 0.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.Tabelul 7. aer Apa.5 e 0.0 e 1.2.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1.5 e 2.5 ± ± 3.5 CoCrMo ± 33.

5-3.Recopt .0 e2.010 3-4 0.2 12.1 420 384 390 0.2 11.015 e0.1 8.15 e0. -6 [W/m.2.1 14.K] [Q.15 e0.3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate.15 e1.Tabelul 7.05 e1.5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.91 0.8 10.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.4 9.K] [E 10 /K] 14.010 e1. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.025 e0.5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.m] [MPa] .5 6.05 e0.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .5 Tabelul 7.0 1-2.3 13.2-8.2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .5 33-37 18. C ldura Rezistivit.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.2.03 14-16 e0.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0. de Conductib.0 e0.5 e0. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef.89 1.2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7. de topire hacp .15 e0.15 e0.5 e0. conform DIN/ISO 1980.04 e0.43 Tabelul 7.015 e0.2.2.

02 < 0.Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .05 < 0.7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.2.Forjat la cald i recopt .7-0.Deformat la rece 17.2.05 386 . în vacuum la temp.Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .Amestecuri cu modele fuzibile.Turnat i lefuit .2.5-8.5-4.2.Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .Tabelul 7.F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.0 0.Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .Între 970-1125oC .5% .02 < 0.9 0.Deformat la rece 44% .8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .45 < 0.Recopt la 1170o C i r cit în aer .5 3.35-0.05 < 0.5 ~1. 1350-1450o C .

2 Compozi ia chimic comercial c.2.10 < 0.013 < 0.25 < 0.8 m/mm ANEXA 7.3.10 < 0. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.Tabelul 7.p.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.06 ~ 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.013 < 0.p.05 ~ 0.06 ~ 0.30 < 0.3.07 C < 0.25 < 0.1 ± 1.08 < 0.20 < 0.7 ± 0.08 < 0.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.013 < 0. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.30 < 0.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.20 < 0.013 387 .1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.6 mm Argon. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.10 H < 0.

015 0.2 0.5 < 0.05 Ti5Al2.5-4.015 0.5 2-3 0.5 0.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.45 110-116 950 9.05 Ti6Al7Nb Rest 5.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.03 0.25 6.3.009 Tabelul 7.5-7.5-5.3.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.3 Ti6AlLiV Rest 0.2 0.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.8 5.0 74-85 744 8.75 3.3.Tabelul 7.3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.m 1.5 0.5-6.2 0.56 specific Rezistivitatea Q.5Fe Rest 4.6 termic E C ldura KJ /Kg .03 0.5 < 0.3 4.05 Cmax Hmax 0.66 electric Tabelul 7.52 110 1010 5.K 0.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .03 0.5-6.

cu r cire în ap .Omogenizat i recopt .5 ± 2 ore cu r cire în aer. timp de 15-60 minute.8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2.3.Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7. 4 ore.5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7.5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11.7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2.Tabelul 7. cu r cire în ap . Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer. 389 . Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC.3. maxim 4 ore cu r cire înceat . Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore. timp<60 min. urmat de r cire în aer. Înc lzire la 700-850oC.Recopt . Înc lzire la 500-600oC pân la max.Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap .5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0.Recopt la 700oC i r cit în aer . Înc lzire la 700-800oC. Înc lzire la 800-900oC.5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare . maxim 4 ore cu r cire latent .6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2.3.

9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.Tabelul 7.5 3.3.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.3.3. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.15 m/mm 390 .5 A 0.

4 15.6-15.4-19.8 13.3 18.1 11.ANEXA 7.5 16.2-12.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.1 10.0-15.2 Intervalul temp.7-18.8 14.8 18.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.aliaje moi h.1-16.aliaje dure 391 .6-11.3-18.4.6 17. dilatare termic . de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.6 14.4. E [10-6/K] 14.8 15.2-14.0-16.1-14.2 16.7 14.6-16.

K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0. 5.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.5-16 0-7 0-1.6 13. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur.4.5 Tabelul 7.4.8-8. respectiv lamelare de cupru.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa .6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.4.5 12-26 0.Tabelul 7.5.4. Tabelul 7.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS.5 0-7.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .9-1. HCSS. HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.

1 8-28 0-9 6-14 e 2.0 < 0.4.5.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.1 Ag.Temperatura de lipire 800-900oC 2.Tabelul 7.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .1 10-28 0.0 e0.0 12.Amestecuri cu modele fuzibile.4.Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC. la presiunea de 2 bari .0 12-14 e 2.9 e 1. .0 - 393 .Înc lzirea prin induc ie.Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm. Turnarea Parametrii tehnici .1 13. Pd 760-820 73 0. .0 0.Cur ire cu aburi .9 1. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1. Lipirea cu ceramica Tabelul 7.0 e 0.Recoacere 10 min/980 oC .0 e 0. . Tratamente termice la cald 3.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1.9 e 1.0 10-28 3-5 12-14 e 2.Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .

BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. C. Aliaje neferoase. 15 Callister. Springer Edition.. Science and Technology of Surface Coatings. Editura VCH. vol.. CRC Press. R. Cigada. Editura Tehnic . Dic ionar medical ilustrat. 1993. John Wiley & Sons Inc. Bucure ti 2003 Craig. Materiale biocompatibile. Biomaterials. I.. P. Editura Tipografic . N.. J. G. 2001 Dobrescu. Editura Academiei. Carcea.. A.. Bucure ti. New York. Alegerea i utilizarea materialelor metalice. Weinheim. Florida. 1995 Gadea. 1986 Chiri . New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. S. D. Bulancea. Bucure ti 1970 Ducheyene.. I. R... 1997 Brook. Editura tiin elor Medicale. H. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses. W. Cojocaru. Baciu. 1997 Casabo. W. Poeata.. I. Processing of Metals and Alloys. L. M.. Anderson. 3/1993 Bunea. F. Inc.. R. new York. V. Bucure ti. 1997 Chapman. New York. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Chiesa. Hastings... I... Ia i. An Introduction.. C lin. B.... D... Materials Science and Engineering. C.. Protopopescu.. Bucure ti.. J. Editura Stef. A. Nocivin. M... G. Processing of Ceramics. A. Revista Biomedical Materials nr.. 1995 Cahn. Editura Didactic i Pedagogic . Editura All Educa ional. 2002 Collins. implantologie i protezare medico-chirurgical . V. Materiale dentare restaurative. Fenomene de suprafa la metale i aliaje.. Brev. Richard. W. Biomateriale. Metal and Ceramic Biomaterials.. Palosanu. Alexandru.. M. Academic Press. Jr. 4th edition. 2001 Brossa. Boca Raton.

. T. Chi inu... The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution... Joon Bu. Bucure ti. T. I. Petrescu. John Wiley & Sons Ltd. 2001 Popescu. Chiri . Rack.. R. 1996 Poeat . 1979 Gadea. N. G. Editura Tehnic . T. S. Moldovan. Editura Didactic i Pedagogic . Materiale Bioceramice.. S. Editura Didactic i Pedagogic . The Metallurgical Society.F. M.. Chi in u. editura Tehnic ± Info. F. Vedula. 2000 Pop. 1993 Ienciu. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical ..... Williams. Williams. 1988 Long. K. Editura Didactic i Pedagogic . D. Metalurgie fizic ..L. Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. 1988 Oprea. Bucure ti. M.. A. Metals as Biomaterials. Metalurgia fizic i studiul metalelor. W. P. 1988 Park.. London. M. Gh. M..15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea. Materiale compozite anorganice. Bucure ti.... Mechanical Properties of Biomaterials. 2001 Pop. Plenum Press.. 2002 Pop. Editura Tehnic ± Info. Biomateriale metalice. D.. N. 1998 Hastings. Bucure ti. 1981 Geru. 1982 Khan. P. H.. Gh. A. New Biomedical Materials. An Introduction.. Chi in u. Carcea.. Gh. M. Plenum Press. Editura Tehnic . Editura Didactic i Pedagogic . Biomaterials Science and Engineering.. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid. 1992 Park. 1984 395 . P.. M. Editura Didactic i Pedagogic . IOS Press. Vitanescu. M. G. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective.. P. N. Edition Wiley. D. Williams. C. I. Ia i.. 1985 Helsen J. 20/1999 Kumar. Editura Tehnic ± Info. Teoria structural a proprie ilor metalelor.. M. Bucure ti.. Biomaterials. Bucure ti. Tehnologia tratamentelor termice. Revista Biomaterials nr. Bucure ti. Panait.A. Teoria proceselor metalurgice.. 19/1998 Marian. Powder Metallurgy Composites. Metale de înalt puritate. Ritter. Buzatu.. Joon Bu. Editura tiin ific i Enciclopedic . I. Revista Biomaterials nr... Warrendale. 1980 Haris. 1988 Geru. F. New York. New York. Editura Tehnopress. Petrescu.

.. European Society for Biomaterials... D. 1990 Williams. 1996 Strong. G. Journal of Applied Biomaterials. Medical and Dental Materials. A... Tehnomic Publishing Company. F. 1996 Ungerrsbok. 1986 Williams. England. D. 1987 Williams. Editura Elsevier. Neafu. B. Pohler. Lancaster. 1992 396 .. D. Materiale compozite. Editura Didactic i Pedagogic . Surfaces Characterisation of Biomaterials.. Bucure ti.. Amsterdam. nr 4/1994 Will. Society of Biomaterials. F. Pt. B. Revista Biomedical Materials and Engineering. A.35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner. Editura Elsevier.. Definitions in Biomaterials. O. J. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments. VCH Editure. 1993 tef nescu. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. F. Chester. Deffinitions in Biomaterials. Materialele Viitorului se fabric ast zi. F.

În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: . Isac. Paul Botez.Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T.Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri . Creang .Celoloz .Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X . I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri .English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . Florin Topoliceanu. Chiri . Pop. vol.Introducere în biofizica molecular i citotisular .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .Substituen i sanguini vol. Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . Pop . Monica Pop Rostami .Materiale compozite anorganice Gheorghe T.Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez . Pop. Ion Poeat . Pop . Corneliu Paiu .Substituen i oso i Mihai Chiri . produse din lemn. M. Dorina E. Pop În preg tire: . Gheorghe T.Sisteme de eliberare a substan elor bioactive. I Mihai Chiri Rodica M.Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T.Biomateriale metalice Gheorghe T.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->