BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

...... 196 5....................................9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic ......... .................. 154 4....... .4 Reac ii inflamatorii ...............5 Pasivarea electrochimic ................. ......... Sensibilitate i alergie .............................................. 188 5......................1...8...........................7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune ............3 Termodinamica coroziunii electrochimice................. ................... 188 5....................... turnare i prelucrare....7.........1 Considera ii generale..........2 Principii tehnologice de elaborare.................................................................................... 165 4...... ............... ..... . 196 5............... ... 173 4.... .................. 173 4..........9........................ .........9....4...... ..............................7...5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE .................................. .... ...........7 Concluzii......................................6 Efecte carcinogene ..... 170 4......8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice .. .. ... 169 4......1 O eluri inoxidabile ..9................. ............... 178 4.....8............ ............ .... 185 4........ 188 5. Diagrame poten ial-pH......... 172 4...................1 Caracterizare general ....... . 175 4..4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare ........................7........................8.............. 186 CAP.......7.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor.......6 Rezisten a la coroziune .........................1 Tipuri i mecanisme de coroziune ...1 Toxicitatea metalelor ......3 Stratul electric superficial al biomaterialelor.............. 174 4...9................. 168 4....1..... 178 4.....................2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa ..........2..................7. .. ...2 Coroziunea electrochimic ..............8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4........... 162 4....................................... ........9....7..2...... 153 4................................... 186 4......3 Reac ii tisulare.. 184 4...............8............ 197 XI ........2 Recristalizarea fazic a titanului ...............................................................2 Titanul i aliaje pe baz de titan ..................................................................8................7................. . 185 4... .............7..5 Reac ii imunologice..1 Defini ii i clasific ri ........ 166 4............. .........................9... 192 5... . ......................... ........ ....9..................2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4.......................4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice ..... .......................

7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale ..5....................5......................................................2......... 228 5........6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ..4........... . 234 5................................ 222 5.................4 Metale i aliaje nobile ....................................5................5 Aliaje pe baz de titan ....................... .. 224 5......................2.. ...3 Cobaltul i aliajele sale . .4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului ............... 232 5...... .... ..................3. ..... ..............4. 239 XII ... 210 5......... .............................................. 231 5................... 207 5.................................................. ........ ......5................. 221 5.......................4. turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile ..... 211 5........6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic .. .....................4...........2 Aliaje de cobalt pentru uz medical .2.................................... 198 5......................... 231 5.. ......2.....................3......4..................... 234 5.3................. .... 239 5.... 225 5........................ 200 5................1 Generalita i ............5....... ......1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice..4.. ..............3..3..............5................ ..... .............. 218 5......... 200 5...................... ................2.....................................6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ....................3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase ...................... ........2 Tehnologia de sinterizare ......................1 Propriet i generale ale cobaltului................................................ ....3 Platina i metale platinice ...... ...................................................... .. ..2 Aurul i aliajele de sale........................8 Elaborarea....................................3.......... ........ ........................4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan .................3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo ...3...... ............... .4.......5 Aliaje nobile pentru turnare ........... .....4............................... 236 5........ ..... turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt .... 202 5............ .......... ....................................... 218 5.1 Caracterizare general ........... 239 5............4 Argintul i aliajele sale .... . 210 5... 218 5........................3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului ..... 226 5..............................7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ...2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice .............. ..............................................5.. ..............5... 218 5....3 Principii de elaborare......5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase .....

.3...........2 Aliaje de platin ..........3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice.....................................1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint .............................4....................2......................... 255 6... 263 6..... . .4...... 278 6...................... 240 5......... ....5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form .3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt..........6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia.. 263 6.............6..............................2....... . 269 6.....1......... 274 6...............1........2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic ..3................4 Asamblarea formei de turnare............ ................................ ..... 254 6.. 278 6................1.1.... ...... 295 6..................... ...3 Ambutisarea tablelor ...........3.......... ............... 286 6.................1.2 Dimensionarea i executarea modelului ..................7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor.....1 Îndoirea tablelor ...2...1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule .........................3.................................. ......... .1 Proiectarea tehnologiei de turnare.......3 Executarea formelor i a miezurilor ..2........2....2... 256 6............. 290 6... 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE .... ........... 252 6. ... .......2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are.............. .......2.................. 280 6........1............ ....................3.....2...........................3............... 249 6............2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre ........................1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ... .......... 248 6.. ...........3 Procesarea tablelor prin deformare plastic .... 248 6........ 242 CAP.................................................... 257 6....2.....2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan......1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice ...............1 Teoria deform rii plastice.....3............... .... 296 XIII ............ 280 6.... 283 6.............................. ...........4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ....................2 Roluirea tablelor.. ...................1 Forjarea liber .................................2....2 Forjarea în matri (matri area) .............................................. 295 6.......5. ..6... 269 6.................. 256 6........ .......3....................1....3. 283 6..

... ...3............. 304 6......... 316 6..........................1..... .1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice ..................5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice............ 327 6.. ...1.4................. 302 6. 304 6...........4...................1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon .3...........4............... . ..............1 Compozite titan-hidroxiapatit ...4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm ..........2.. 337 6.........5...................4................ 337 6...4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie .................... . 340 XIV .................5.. .................... .. 332 6.... .........................5.................... 296 6...2 Dispozitive metalice de fixare intern ..................... .................................. 315 6....... ...... 327 6........................... principiul constructiv i clasificarea .1 Utilizarea medical ...2..................... 296 6..................... ...........................4................1 Considera ii tehnologice ... 325 6........3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare. 315 6................5............................ .................... 323 6...........2...... ....2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale ................... ..4.... Influen a compozi iei suprafe ei implantului ..........2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale .................4.................................. 297 6..... .........................4............ 317 6... 318 6..4.. 317 6.................... .....5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL...........3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice ....................... ....2................ ......4............ ...... ....4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie ..........4.................4.........1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ....2 Depunerea straturilor superficiale complexe ..........4......4....... .......3.... 319 6................................................6... 306 6.............3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare....4............................... .4.................................4...4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice ................2...........3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare ................3 Clipuri anevrismale ............... ...2 Glazurarea suprafe elor metalice ...3.................. ......... ................4......... 319 6.........3.. .. ...............2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica ... .....4. ..................4....................3..5..1 Influen a structurii suprafe ei implantului ..............3............................ 311 6.... 307 6.............4..........

........ 364 6...... 367 6... 350 6...... ... ......................... .. 346 6................... 343 6......4... 374 CAP.................2 Proteza de disc intervertebral......5. 345 6..3 Proteza articular de glezn ...5...... 344 6.5......5........3 Proteze de disc din materiale metalice .5 Proteze articulare ortopedice ........4 Proteza articular de cot .......... ..... 348 6...4 Proteza de disc intervertebral ....1 Considera ii anatomo-func ionale ........ 7 ANEXE .......... ......4...5......5.. 366 6............... 369 6.........5.......................................5. .........5...............5...... 372 6. ........410 XV .. .............................................5......4.......5....... 368 6.5...........5.................5..........6 Proteze articulare ale falangelor mâinii...............5.........9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare.....................3.2 Proteza articular de genunchi .... 358 6..............................8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic .......5... 343 6....4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice ......6.......7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice ...5.. 341 6..................... 361 6.......5...........................1 Proteza articular de old............................. .................................................5..........3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale ........ ...5...5...6 Proteze cardiovasculare.......... ................... ... 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««.. ..... .........4.............5.5 Proteza articular de um r ...

IV .

care la rândul lor se clasific astfel: . tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale.CAP.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie. Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. total sau par ial. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale. un membru.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: . O defini ie mai complet . 1 . aparat. pentru o perioad de timp semnificativ . mecanism incluzînd anumite componente. precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. atenuare. implant.IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. în diverse cure. . dezvolt ri sau înlocuiri de esut. implante i proteze. p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. din martie 1986. organ sau esut al corpului.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. ca un întreg sau parte a unui sistem. . dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale.un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu. pentru tratamente. în sens fizic.1 INTRODUCERE 1. . organ sau func ie a corpului viu. fiind plasat în corpul uman.

argint.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice. aur. J. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul.. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea.rezisten a mecanic corespunz toare. De exemplu. Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie. . . .s fie netoxice i necanceroase.2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr.pre ul acceptabil. . 1.ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului.ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial. .durata îndelungat la oboseal .BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite.s fie inerte din punct de vedere chimic. care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice. . . domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. platina. Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor. . etc.design ingineresc superior. s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 .densitate i greutate potrivit . Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el. . reproductibile i u or de fabricat în serie.

realizate de Zierold în 1924. alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice.1. numit Vitallium (19% Cr. folosind o el inoxidabil.2. Apoi un alt o el inoxidabil. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural.1.1. Dup Lister.2. a fost introdus în practica medical . 9% Ni). care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . al turi de noi tehnici de aplicare. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat .).1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor. când HeyGroves a utilizat primele uruburi. Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr. Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig. Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi. 3 . 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie).Mo. dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile.dup realizarea implantului.1. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor. în protezarea capului femural. Fig.1.

Au. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1.A. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co. Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune. AUSMAN W. ZIEROLD M. aliaje Al i o eluri. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni. Ag i Pt. LAMBOTTE W. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu. SHERMAN A.G. STUCK P. A.S. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica. WILES J. JUDET J. Ag. Folosirea uruburilor în fractura femurului. JUDET R.D.1. f r cimentare. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo .începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale. Z. Al.HEY-GROVES M.LISTER H. SMITH PETERSEN C. N.Mo. C.Stellit material mai bun decât Cu.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic . VENABLE W. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium. BURCH H. LANE A. 4 .W.. s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea .CARNEY J. In. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama.Cr. Au. LARGE E. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. Tabelul 1. .

Mn. Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. urmate de aliajele cu titan. otologic i visceral . Zr. 70%).aliaje dentare nepre ioase cu: Al.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. Zn. Ni. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. Au. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. B. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). Cr. Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: . TiMn. V. Rh. Ir. Ta. Cu. cardiologie. Pt.aliaje pe baz de cobalt. aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM). Ti. TiAl. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%). . cu 70 ± 90% Ti. din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. Ga. Co. Pd.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. etc. W.aliaje pe baz de titan. mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. Mn. . Nb. Ti. Sn. . pot con in elemente ca Al. Ni.TiAlZr. Nb. în trei grupe principale: metale tehnic pure. Be.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific .sau ternare ca:TiAlV. Fe.aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag. Co. Cd. etc . y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . V.1. Ti30Ta. ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. Ti. In. Fe. Sn. Ta. numite i aliaje CoCr. V. etc. Mn. ca implante chirurgicale. Mo. în mod curent. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . Cr. ortopedie. chirurgia maxilofacial . Zr i Sn. molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. se împart în: . Si. Mo. Ru. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical.

aliaje pe baz de titan. . etc. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. Pt. Pt.aliaje pre ioase cu con inut de Au. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: . dar pe baz de paladiu ( Ag. Exist peste 1000 aliaje dentare. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. aspect estetic. CoCr. Cu). y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. Cu i elemente platinice. NiCr. dantur metalic din aliaje dentare. Ag. metalice). . din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. Au. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 .aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului.sârme pentru corectarea danturii.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). etc. componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. . materialele metalo-ceramice.

1 STAREA METALIC . bun conductor de c ldur i electricitate . Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. a a cum se constat în fig. în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic. în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). Atomii metalelor pierd u or electroni. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ.1. pe orbite bine determinate. În acest fel. 7 . teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. 2. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. opac. care este pozitiv.CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. formând ioni pozitivi. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. maleabil i ductil. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic. În esen a.

care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. dilatare termic . proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici.2. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). 2.1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice . re Fig. afla i de Fig. ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . 2.s. bazate pe existen a gazului de electroni liberi.2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic . a a cum rezult din figura 2.Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic . Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i.

Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini.1). În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei.La apropierea atomilor. dedus din modelul Wigner ± Seitz. Rezult prin urmare. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. (figura 2. pentru fiecare atom. poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal. Energia de coeziune. numite re ele cristaline. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi.025 Tev . 9 . caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline.2). Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. Din graficul prezentat în figura 2. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. reprezint în cazul cristalelor metalice.

În func ie de valoarea unghiurilor E.3). ortorombic.8 147. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu).4 413. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. tetragonal.7 469. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280.1 403. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi. hexagonal.6 320. b. în care atomii sunt dispu i dezordonat.0 596. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic.Tabelul 2.1 512. 10 . F.0 2. c.0 380.2 399. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2. Ele difer de solidele amorfe. K i de rela iile între parametri re elei a. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente. romboidal. Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare.

re elele cristaline pot fi: . . Fig. CFC).compuse. cu un singur atom în celula elementar . atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex. Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline. ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2. cu mai mul i atomi în celula elementar . care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex. din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal.simple (primitive).monoclinic i triclinic).2 .3 Celule elementare 11 . CVC). în pozi ii precise în raport cu acestea. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare.2. dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor.

Rh.Cd. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule. Ni. Rb. Ba. FeK Be. Cr. în care exist o aranjare ordonat a atomilor. Y. Ce. Al. Zr. Hf. W. Sc. Ag. Mn. Th.CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . Au. Ca. 12 . Zn. Pb. U. K. Mo. Na.Tabelul 2. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . Cs. Co. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2. care se definesc astfel: . Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate .num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Ti. La. Pt. Ta. Nb.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. Sr. V. constituie re eaua cristalina. Ir. Tl. FeE Cu. Mg.

4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. care sunt importante la alierea metalelor. ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . FeE. se observ din fig. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi. Nb. Mo. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei. În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. W. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0.2.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 .16.gradul de compactitate reprezint . Re ea cubic cu volum centrat . conform modelului sferelor rigide. Fig. Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal..2.4. Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8).r3. i anume: 4r ! a 3 . ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6.68 ™ 100 . Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. Mn. Cr. când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz .

calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi. .5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate.num rul de coordina ie este 12 (C 12). Ni.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . . In. cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz . dar sunt excelente elemente de aliere. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig. y ¡ ! 0.6 Celula elementar . FeK. 2. Al.corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2.gradul de compactitate. Mg. . Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus . deci 74% ¢ 14 . este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact .corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 . etc. Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: .66.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be. printre cele mai uzuale sunt: Cu. Co.74 ™ 100 . Ag. Ti.spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5. Au. 2.2.r3.5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi.CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig.

4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta.num rul de coordina ie este 12 (C12).74 ™ 100 .2 -1. a a cum rezult din fig. 2. calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare. lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). între metalele cristalizate în re eaua CFC. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC. în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei).6. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1..gradul de compactitate. Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic). respectiv HC. este 6 (trei atomi în pozi ii interne. Astfel. în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului).633/3 . în mai multe 15 . . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0.2.45Å .raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1.num rul de atomi în celula elementar N. Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC. De i au aceea i compactitate. exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele. în stare solid cristalizata. un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 .

Ce. U. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic .3. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. Th.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. W. Zr. Co. 16 . Ni. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . etc. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. printr-o r cire rapid . Fe. Mn. lantanide. actinide: Ti. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. Rh.tipuri de re ele. La. Tabel 2. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. În tabelul 2. Ag.

a) b) c) d) Fig. dar mai mici. prin solidificarea unei topituri. conform re elei spa iale specifice metalului respectiv.a). Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor. procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2.2. Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase. La trecerea din starea lichid în starea solid .5. 2.b).7 Formarea structurii policristaline 17 . dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig.Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine.2. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali.7. 2. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig. ca regula generala.7.

2. tratamente termice.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri.Fig. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. 2. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina. 2.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului.c). impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid.7. Aceste policristale au forme oarecare. poliedrice (fig.7. Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal). Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului. ci dintr-un num r mare de cristale.). în 18 . Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact. etc. Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat . Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. 2.

producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. Pentru a.2.producerea pieselor turnate metalice.2.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic . 2. 2.9.2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: .i reduc aria limitei de gr unte.8. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie.) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. topire zonal . cre terea gr un ilor la recoacere. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice. Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic. . Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere). b) cre terea germenilor forma i.2. sinterizare. Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor.materialele turnate (fig. parametrii de baz ai 19 .9. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat. .). etc. lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat .1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare.5.5. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig. etc.2.i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s . prin aspectele fizice prezentate în continuare. lipire.

energia superficial la formarea unit ii de suprafa . Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: . Fig. în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare. Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura).2.10.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. Dar 20 . Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r. Când topitura este subr cita sub Ts.10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2. de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W. energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= .modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid.4/3Tr3(Fv +4Tr2W. . W . unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni.

2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. mai convenabil din punct de vedere energetic. lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente). M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid . Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat.11. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici. Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare. Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala.5. Acest mecanism. 2. pe de alta parte. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma.2. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate. Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid .2. 21 . Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. numite germeni bidimensionali. stabile din punct de vedere termodinamic.

O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. unde : i . a. caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim.Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare.5.2. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii. durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig. 2. a a cum s-a mai ar tat.11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c. deci cu atât va fi mai mare num rul lor.tensiunea superficial a fe ei cristalului Si . . cre tere c este mai mic . 2.suprafa a fe ei cristaline. cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in.constant adimensional . Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0. prin utilizarea modificatorilor. 22 .

Fig. 23 . solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe.12). ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura.2.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide.13). Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. moment în care cre terea axelor primare se opre te. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire. cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale . 2. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig.2.

5.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. 24 . 2.2. Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . Tipul obi nuit de macrostructur (fig. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. III ± zona central cu cristale echiaxe mari. Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului.Gr un ii cristalini variaz ca forma.14.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. m rime i orientare. II ± zona cristalelor columnare. a a cum se poate constat i din fig. 2. 2. 2. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin .13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini.

III. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. 25 . În zona II. dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului.2.II I I III I a) b) Fig. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . Gradientul termic fiind foarte mic. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei. rezultând gr un i echiac i. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor. II-zona cristalelor columnare. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II. c p tând o form columnar .zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i.

5.supraînc lzirea mic a topiturii. Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid . lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile. Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit . în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite. Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. 2. 2.Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire. sau ca efect al 26 .turnarea în forme de amestec în locul cohilelor. Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior. .5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic.6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor. Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea.amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat. care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur . .2. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: .5.2.

c). Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC. I . 2. II . 27 . respectiv în direc iile orizontale (fig.15.contrac ia la r cirea materialului solidificat.2. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur . c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig. La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala.contrac ia la solidificare.b). CFC i HC) se contract la solidificare.2.15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I). a) b) c) Fig. b) formarea cavit ii de retasur închis . Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm.2.degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze. contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant . Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig. 2. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii.15. III . Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig.15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.contrac ia la r cirea topiturii.a).15.

Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. .dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. La interfa a solid . sulfuri.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. etc.dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. prin difuzia gazelor din topitura. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer . particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi. Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe. etc. sulfuri. ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. astfel: . bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid. silica i. Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. Transportul de mas 28 .dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur .lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. .). Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate.

este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare. distan a interdendritic . . Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea.deformat plastic dup turnare.tratat termic dup turnare. .32 ±1. Tabelul 2.deformat i tratat termic.în stare brut turnat . m rimea de gr unte. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan . prezen a fazelor secundare. Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare. (GS) 1. Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: .Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni. . care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului.2 2. 29 .9 1.4. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice. Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice.8 ±4.38 3.5.2. când porii se sudeaz par ial sau total. În tabelul 2.6 ±1.7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal.4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei.longitudinal este de lung distanta. .

. Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului. în volumul materialului cristalin. este considerabil . deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. o i K ± constante de material. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. Ca urmare. .Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . Cu toate acestea. chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. De exemplu. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. . 2. cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. Ca propor ie.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor.limita de curgere. influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real.

liniare i de suprafa . dilatarea).16: . densitatea).1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline..propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice.vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei.6. . 2. re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne. Pe lâng imperfec iuni. a a cum se prezint schematic în fig.atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea. conductibilitatea termic . Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. 1%. electrice i optice.atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. ca i unele propriet i magnetice i electrice. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase. . Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme.propriet i dependente de structur . 31 . De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor. termice (temperatura de topire. . 2. c ldura specific . în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur . Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate.

Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi.Fig.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice. indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini.6. 2. 2.17 prin simbolul B.16 Tipuri de defecte punctiforme 2. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal . În fig.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline. fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect . linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. Fig 2. 2. 32 .17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B. O asemenea disloca ie este indicat în fig. ele sunt denumite disloca ii.

linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. Disloca ia elicoidal (fig. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex . în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei). În cristalele reale disloca iile sunt mixte. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului.19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical.Fig. Planele cristaline. 2.19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic . au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. 2. fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal. 33 . Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. care înaintea forfec rii erau orizontale.2. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . acesta este tipul cel mai general de disloca ii. Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie.18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig.

. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie. În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine.20).6. Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. Densitatea disloca iilor. limitele de subgr unte.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. 3 eV pe lungimea de disloca ie. 2. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e. Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . b este vectorul Burgers al disloca iei). structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare.2. cuprins între dou plane cristaline.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal.1 mm/secund . variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte.modulul de elasticitate transversal al materialului. contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. cu un grad pronun at de dezordine. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank. Aceasta poate fi 34 . Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. ceea ce conduce la o valoare de cca. ci este un aranjament de tranzi ie (fig. numit limit de gr unte. În deplasarea lor. Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0.

Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca. ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei. a a cum este cazul disloca iei tip pan . 1000 ori mai mari decât celula elementar . la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice. . care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. Datorit surplusului de Fig. . b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2.Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic . Aceste defecte apar 35 . Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte.Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte.2. . cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. Poligonizarea. .Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. ceea ce permite ca anumite plane cristaline. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale. const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor. s serveasc drept interfa continu între fazele vecine.20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor.

6. aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic.Atom absent intr-un punct al re elei. astfel: 36 . cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu. care apar ine în comun cristalelor i maclei. a a cum se întâmpl în practic .în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz . .Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. Tabelul 2. Disloca ie elicoidal . Defecte Atom intersti ial .Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare.Limita dintre doua cristale intr-un material policristali.irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . Limita de subgr unte . O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2.Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan . Tip Denumire Limita de gr unte 2. Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului.5 Imperfec iuni în cristale Descriere . Defect de împachetare .5.4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate. punctiforme Defect complex . În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan).Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . Vacan . cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile. Energia superficial a defectelor de împachetare este mic .

aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii.7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. limitele gr un ilor. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii.disloca iile se pot multiplica. . sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele. specific cristalinit ii. s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult. .. Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. 37 . O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). conductibilitate electric i termic ).disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic .în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei. constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. este absent în sticlele metalice. precipitatele microscopice. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca. o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent . Astfel. 2. În pofida acestei durit i extreme. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). Astfel. . 106/ cm2. De i ordinea de lung distan a.

38 . caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2. Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan . În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura.a). ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare.21. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline. cu excep ia st rii gazoase.2.21. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. prin contrast. a a încât cristalinitatea define te automat. a) b) Fig. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide. se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). solide cristaline). În figura 2. solide amorfe.21.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile.2.21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig.

ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic .deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic . a) b) Fig. Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor.maxime de intensitate largi). . Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz . în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf. devin din ce în ce mai late. chiar i în cele deformate plastic.22. de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: . Chiar dac s-ar forma asemenea defecte. 39 . Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe.2.22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ). maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie).2. b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan . a a cum rezult din fig.în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor .

motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. . densitatea relativ .8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite.8. cm3/g .Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare. volumul relativ i porozitatea. Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare).Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact. esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense. g/cm3 . 2.Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a .2. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 .

Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a . la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale. for ele de adeziune între particulele de pulberi scad . care favorizeaz adeziunea între particule. ceea ce 41 .Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. modul de împachetare este mai pu in compact.23. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere.. Practic. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. porozitatea teoretic fiind de 26%. precum i de starea suprafe ei lor. Ca rezultat.2. suprafa a lor specific se m re te. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. foite). care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate. depind de forma i de dimensiunile particulelor. porozitatea atingând valori de 35-45 %.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele. HC). Particulele de form neregulat i asimetric (ace. care s le permit aranjarea în modul cel mai compact. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor.

O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie. 2. 42 .8. pân la 95%. Fig. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite.2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei.2. iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate. Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1.23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare).împiedic realizarea unei împachet ri compacte.

24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). 2. y Granula ia produselor sinterizate utilizate este. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. Fig. precum i cu propriet i mecanice superioare.y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. de asemenea.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific . 2. Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. Materialele sunt legate pentru a 43 . Astfel. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. filtre. cu pori interconecta i. a a cum este domeniul biomaterialelor. în func ie de porozitatea remanent a acestuia. Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin . produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea.

inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima.matricea sau faza continua. acestea pot avea inser ia format din particule. 44 .se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale.6. 250:1 În tabelul 2.Grafit. legate interatomic între ele: . În cazul compozitelor cu matrice metalic . .9.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid. rezisten la coroziune.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice. Fig. 2. 2. a unor particule metalice sau nemetalice. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie. rigiditate. Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul . Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate. 2. aflat într-o stare tixotropic .25 Microstructura compozitului AlSi12. greutate specific . Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze. se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. fibre i lamele.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . Structura acestor compozite (fig.25.

iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. ZrO2. propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic.2.îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior .SiO2 SiC. BvC i SiC. SiC. ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat .6. WC Grafit. i. Mo. Al 2 O3.pentru realizarea gradului de durificare propus. WC 2. Al2 O3. TiC.îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient . se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig. . existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr .SiO2 SiC. CaO.Tabelul 2. Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em. TiC. SiC. ZrO2. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. grafit. Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C.9. Al2O3.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: . 45 . .

În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat . 2.28.28 Micrografia unui compozit eutectic 46 . care încorporeaz automat fibrele. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig.2. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig. 2. Fig. lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea).27. pot forma compozite corecte. 2. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig.Fig. 2. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie.

atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig.cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor. caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale. 2. la scar atomic . în timp ce în primul caz. Într-un aliaj. Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . . caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i. cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . în cel de al doilea caz. 2. neavând loc alierea . 2. La solidificare.cele dou specii de atomi se dizolv una în alta. constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B. aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare.10. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi. formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid . atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim. a unui metal cu alte metale sau metaloide.2. exista dou posibilit i în stare topit : . la solidificare se va forma o singur faz . fiecare strat se solidific separat. în care componenta î i pierde individualitatea. faza de element pur (metal pur). 29). 47 .

solu ii solide i compu i chimici.atomi A i B se atrag.atomii A i B sunt indiferen i. 2. b) solu ie solid . sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. limite de curgere.c). cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi.chimice diferite. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat .30. fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. 48 . Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . a) b) c) Fig. În cel de-al treilea caz. plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate. y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. 2. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel. prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure). Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente. În primul caz. c) compus chimic. deci se vor repartiza la întâmplare.. În cel de-al doilea caz. . atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig. limita de curgere i rezisten la rupere).2. b). curbele de r cire.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. 2. rezisten la rupere) relativ scazute.30. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure.30 a).

32). astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat . 2. 2.32. numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere. solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de . y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B.y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi. amestecate intim la scar atomic . Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid .31). atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . numit component de baz . 2. atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz . p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire .2. componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente. fie prin p trunderea în intersti ii. În primul caz.31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . În cel de-al doilea caz. Fig.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig.

33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. de ex. Cu5 Zn3.compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe.compu i cu topire congruent . 2. Dup comportarea la topire.33) . Mg2Si. etc.compu i de valen normal care respecta legile valen ei. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. Mg2 Ni.compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. etc.compu i cu topire incongruent . înainte c topirea s aib loc efectiv. de exemplu: Mg2Si.de cea a componen ilor A i B. de obicei un lichid i un solid. compusii chimici se împart în: . NiAl3 (fig.. Fig. MgTe. Un material monofazic este format din 50 . Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic . care se descompun în dou faze diferite.. l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic . compu i se împart în: . etc.. . Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: . CuZn. CuZn.2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici.10..compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al.. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici. 2. MgS. . :Ni2 Al3. care se topesc la fel ca un metal pur. etc. de ex. compusul fiind stabil pân la temperatura de topire. . compusul NiAl. modul de comportare la topire.

2. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic. compus intermetalic i amestec mecanic. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar.2. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. solu ie solid omogen sau compus chimic. Fig. solu ie solid . solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur. format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur.).34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur. 2.35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 . În majoritatea cazurilor. solu ie solid sau compusul chimic. Fig. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. 34.35).una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur. b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic.2. fazele care formeaz un amestec mecanic. Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin.

În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul. 52 . starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. S ± entropia sistemului.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U. T ± temperatura absolut . energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS.CAP. La temperaturi mici. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului.

Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. presiunea fiind considerat constanta.3. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . concentra ie. cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3.1. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. Curba de Fig. num rul componen ilor i num rul fazelor. Notând cu n num rul componen ilor. aceste 53 . Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. 3.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze. presiune. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur . fie într-o stare în afara echilibrului. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze.

concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic . 3. b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . a) b) c) Fig. 3. În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 . pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante.2. c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare.transform ri au loc la temperatur constant .transformarea monotectic : L1 p L2+ S .2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid . temperatura la care se produce este temperatura eutectic .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig. iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp .

3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri.) ca: . a) b) c) d) Fig. difuzia se nume te de reac ie. .3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. Difuzia este un proces de mare importan .3. b) difuzia prin internoduri.difuzia prin intermediul vacan elor. 3.difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic . Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. . caz în care se nume te autodifuzie. 3.1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta. .schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. d) difuzia prin vacan 55 . recristaliz ri.3.difuzia prin internoduri. În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic . transform ri de faz . c) difuzia ciclic . etc.3. când se deplaseaz atomii aceluia i element.3. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri. tratamente termice. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig.

acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. Fig. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe. În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. ± energia de activare a difuziei. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale. 3. a 3.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig. 3.). Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx. atomii care difuzeaz B.4. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin.3.

la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. egal cu unitatea. ac concentra ia se exprim în g / cm3. Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = . Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund . pe direc ia perpendicular pe axa x.în unitatea de timp. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea.coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului. Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s. avem xc ! “ c xt 57 ¦ .

dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius. în scopul m ririi rezisten ei la uzura. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. T ± temperatura absolut . Ea ± energia de activare a difuziei. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura. de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. Pentru exemplificare se consider 58 . În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec.unde “ este operatorul Hamilton. Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial.1 ± 10 cm2 / sec. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table.

În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor.000 T 3.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic . deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie. Generalizând rezulta: x = k t . concentra ia. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura. în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura.06 C)e  32. diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz . adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. rezulta x = 1. Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial .04 t .52. 59 .07  0. impurit ile prezente i m rimea de gr unte. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan.

de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). analiza dilatotermic .Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente). Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. Ag ± Au. Mo ± Ti. etc.1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. 60 . Ag ± Pb. Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. analiza magnetic . Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. Ti ± W. Pt ± Cu. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. Ti ± Nb. etc. analiza termodiferen ial ). electrochimic. Co ± Mo. 3.4. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. Mo ± W. Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni.

Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. b) curba de r cire r ce te încet. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. 3. Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. în urma pierderii c ldurii latente de solidificare. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1).5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. curba de r cire începe s se abat de form exponen ial . conform legii fazelor. notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia.5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru. atât lichidul cât i solidul având 61 . În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. începe formarea primelor cristale de solu ie solid . deci M va cobori pe verticala de compozi ie. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial . 3. în punctul A1.

De exemplu.6). Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . Fig. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. ajungând la concentra ia cs2. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului.compozi ii omogene. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2. 3. 3. compozi ia.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. 3. 3. prin difuzie între lichid i solid.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . cu contur geometric neregulat (fig. Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2.

3. Cr . unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem.4.Si. se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje. sisteme cu transformare peritectic .8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei. În figura 3. Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig. sistem f r transformare eutectic sau peritectic . b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici.Cr. 3. Al.4. etc.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu.8. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 .2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic .2.Ni. Pt .3.

este redat în fig. în baghete. În fig 3. globular sau o morfologie neregulat . În fig.8.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 .8. 3. sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje. sistemul neavând nici un grad de libertate.3. la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te .8.a.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice.B sunt monofazice. 3. se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului. prin diagrama Tammann. respectiv solu ii solide E i F.9). Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig. toate aliajele Fig. la temperatura ambiant . Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ). cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse. 3. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem. propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor.b.c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant .

aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3.4. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . În fig.11. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. 3. y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid . 3. Fig. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase.al turi de componen ii puri A i B. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid . 3. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 . 10.2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig. ci printr-o curb numita curba solvus.2.

formând un perete ce desparte fazele reactante. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz . de unde rezulta i denumirea reac iei.3. Co-Re.2. In-Ti etc.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar. în anumite domenii de compozi ii. una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale. 3. Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os. Fig. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig. Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid .12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 .4.11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ).semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta.3.

12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: . În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. cu varia ii de solubilitate în stare solid .Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. Fiind dat compozi ia unui aliaj.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut .3. pentru orice temperatura.4. constitu ia fizico ± chimic a aliajului. 67 . compozi ia acestor faze i propor ia lor.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor. adic natura fazelor care îl alc tuiesc. Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia. dar o plasticitate ridicat . În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte. diagrama de echilibru fazic indic . Fig.

diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov. d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 . b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: .compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate. iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3. duritatea.. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru.13. alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . . Fig. aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. etc.13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid . b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid . limita de curgere. 3. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid . iar rezistivitatea electric .propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor.eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului. .

TEMPERATURA ( C) o Fig.15). 3.14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3.14 i 3.4.3. 3.3. Diagrama Ag ± Au (fig.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus. Ag Au A Fig. ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita.15. ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 .4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig. 3. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid .

precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. 3.16). În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid . Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. 70 . compu i intermetalici: Co Mo Fig. În diagrama binar se pun în eviden doi.Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al. 3. 3.17). . CoE i compusul Mo6 Co7. y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo.

s.transformare eutectic ± pe linia ECF. .E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig.ferita.18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. Diagrama de echilibru este prezentat în fig.17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta. eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor). . y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie.austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur.un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL. 6% Al.transformare eutectoid ± pe linia PSK. 71 .dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P . . .3. Aliajele dinspre titan din domeniul s. 3. K .trei solu ii solide: E . eutectoidul se nume te perlit . faze i constituen i dup cum urmeaz : . se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca.

Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 . iar linia solidus este AHJECF. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon.19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: .domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES . Fig.18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit .- linia lichidus este ABCD.11%C.3.8%C) se nume te PERLIT . . în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita. variabil cu temperatura.domeniul I.domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita.eutectoidul corespunz tor punctului S (0. .domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic . între 0 i 2. . în lungul liniei AC.

11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru. A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C).austenit p ferit + cementit perlita .80%) având drept constituen i perlita i ferita. etc. Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig. A1 ± transformarea perlitic (7230C). 73 . I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig.20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE).3. 3. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. Ar3.8 ± 2. a a cum a fost prezentat . În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita. Arcem.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C). A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). 3.

): Fig. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 . . Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. viteza cu care se face înc lzirea.21. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1. vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. 3. în scopul modific rii propriet ilor mecanice.3. fizice sau tehnologice. adic temperatura ambianta. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial .5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax).5. timpul de men inere la temperatura maxima 2.21.1 Defini ii.3. În figura 3. o men inere la temperatur tmax2. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate.

5.recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. 3. evitarea apari iei cr p turilor. deform ri minime ale piesei. recristalizare. în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare. utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic. normalizarea. . REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit. a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid .vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. 75 . În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic .) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. etc. pierderi minime de material prin oxidare. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate. detensionarea i recristalizarea. la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid . fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. globulizarea. În func ie de scopul urm rit.recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. regenerare (corectare). CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru. dilatare. în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile.

atmosfer neutra.22.Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: .cuptoare electrice cu rezisten . Mediile de r cire (fig. realizarea vitezei de r cire optime. Fig.cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid. etc. uleiuri. evitarea deform rii metalului peste anumite limite.3. În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid. . atmosfer reduc toare. Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament. . apoi în ordine descrescând uleiul. aer. spa iul de lucru al cuptorului . evitarea apari iei fisurilor. ap i solu iile apoase.).b i de s ruri topite. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine. . 3. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase. aerul.instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie. etc.b i de topituri de aliaje metalice. b ile de topituri de s ruri.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. b ile de topituri de metale sau aliaje. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . . Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore.

3.5.3. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig. cât mai apropiate de starea de echilibru. 3.5.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat.1% la temperatura de 1147 grade Celsius.23) func ie de viteza de r cire. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK. f r modific ri ale compozi iei chimice. prin înc lzire i r cire. 77 .1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama.3.8% la 723 grade Celsius i 2.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea. punctele de transformare A3. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. ce con ine carbon între 0. stabil la temperaturi înalte. Fig.3. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete.

cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0. r cire 3. se disting trei intervale de transformare Fig.intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar).Acest fenomen reprezint un proces de difuzie.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig.intervalul transform rii perlitice. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1. care necesita timp pentru a se desf ura. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite. odat cu sc derea temperaturii. În func ie de transformarea austenitei la r cire. 3. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului. având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor.24): . Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. caracterizat de existen a celor doua fenomene. Dc = 0). caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. O colonie de perlita reprezint un volum în care. Dc"0) . .3.intervalul transform rii martensitice. Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm .25): 78 .24 Intervalele trans.

Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig.b). se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon. 3. 3. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei. se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5). a) b) c) d) Fig. prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier. 3. perlita lamelara-b). Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor.26 Structuri perlitice 79 . odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4).a). care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita.Fig. urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita. perlita sorbitic -c) i troostita-d).3.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii.25. Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara.26. a a cum se prezint în fig.

Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. care înc n-au ajuns la forma final Fe3C.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita. Fig. Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig.27. în aceste condi ii.3.C suprasaturat în carbon. procesele de difuzie se desf oar mai greu. 80 .a i b). viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita. 3. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. constituentul respectiv poarta denumirea de martensit .27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E . aproape dispers. dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim. de ferita i carbon de diferite forme. se descompune într-un amestec de perlit i cementit . Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . Austenita. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit .

3.Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei. .07.28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari. func ie de compozi ia chimic . f r eliminarea Fig. transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic . 3.03«. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii. de transformare martensitic . acestea nu se pot c li. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1. ob inut prin transformarea K pE.viteza mare de cre tere a Fig.1. E = F = K = 900). Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el. Din figura 3.încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta. Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc . 3.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier.28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat . Caracteristicile transform rii sunt: . aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic .29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat . Martensita prezint o structur acicular (fig. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 .29 Aspectul strucatomului de carbon.

Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic . Cr. ultimele.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei . Z). duritate sc zut (tabelul 3.Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant . W02) cât i a celor de plasticitate (W. Wr. Unele elemente de aliere din o el ca Mn. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea. 3.30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . V.30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare.Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei.3. 82 . . propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei. În tabelul 3. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor.5. 3.3. ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .1. Mo m resc substan ial Fig. Ni. duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB. Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin . .1 sunt indicate comparativ.). Mf Din fig. au valori medii pentru duritate i plasticitate.

Transformation).31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 . iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time. Temperature.31. a a cum se prezint în fig. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala.1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max . Fig. KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. cu men inerea în continuare la aceast temperatur . la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . 3. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf.3.Tabelul 3. Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp. la anumite grade de subr cire.

iar mai jos. adic transformarea la r cire continu a austenitei.3. CFC i HC) se contract la solidificare. b i c ± începutul. Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie. propor iile i durit ile realizate. Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. Fig. În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3.32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide. Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. transformarea martensitic . Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti .2. În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu . Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic . respectiv sfâr itul transform rii perlitice. a a cum se prezint în fig. subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. f ± începutul transform rii martensitice (Ms).32. adic cu varia ia continu a temperaturii în timp.3. respectiv sfâr itul transform rii bainitice. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). 84 . Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. d i e ± începutul.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi.

fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil.V4 V4 . Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare. troostita. men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. Prin acest 85 . Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice.2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 .V3 V3 . urmat de o r cire lenta. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece. de forma i dimensiunile piesei. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C).V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. func ie de grosimea pere ilor piesei. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor. astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. bainita. Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului.3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita.5. urmat de r cire în aer lini tit. deformare plastic . În general. sudare. iar durata de men inere de ordinul orelor. tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan .3.Tabelul 3.

). Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. 86 .la înc lzire. lente. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . în jurul punctului Ac1.34. ca urmare a solidific rii pieselor turnate.33) Fig.la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig.3. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C.tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: . sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice. . iar duritatea satisf c toare. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C. gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. ferita i perlita se transform în austenit .3. r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit. Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat .33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig.3. dar apropiat de aceasta. În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface.

prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei. c) covalescen a 3.3. Pentru o elurile aliate. Mediile de c lire 87 .35. caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . urmat de o r cire rapid .34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea.Fig.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr. Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: . fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit . Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice.3.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru. În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic . Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. b) cre terea gr un ilor.3.5. a formei i dimensiunilor piesei tratate. Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig. 3.

care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor. urmat de o r cire de regul în aer. cu formarea martensitei în structura. a durit ii i a rezisten ei la rupere. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic .3.men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa. tinde s se apropie de structura de echilibru.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat.starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei.).r cirea lent în aer. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. iar 88 . cu diminuarea fragilit ii. .în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute). În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: . Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic. în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.5. Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. peste cea a punctului critic A 3.c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms. 3. .5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune. . durat i temperatur . pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei. dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. Prin acest tratament o elul c lit. . existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul. . . aflat total în afara echilibrului.. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic .

aliaje pe baz de aluminiu binare (Al .1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. Al .Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg.). Al . 3. vanadiu.3.pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C. etc. aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. etc.). Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid . Al ± Mg ± i. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare.4. iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 .aliaje pe baz de titan cu aluminiu. alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE. etc.36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC. . crom.Mg.aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe. detensionare.36. recristalizare.Cu.3. Tratamentul termic complet. 3. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate. Fig. . Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: .).5. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C.

peste linia de transformare în stare solid . 3. Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare.37. Fig. care durific aliajul de structur bifazic (E + U). Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. .durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor.re ea tetragonal . 3. atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei. ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 . care con in pân la cca. când în matrice se constituie zonele GP. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U .durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii.). în stare solid . În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj.durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare.Al2Cu).Al2Cu. care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: . La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic . . a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP. se formeaz solu ia solid omogen E. obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate. Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U . 6% Cu.

i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice.ThO2 cu dimensiuni între 0. p strându.38 Aspectul ipci (fig. de obicei oxizi. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid . În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. 3. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm.05 mm. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil .01 ± 0. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile.3. în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu . prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent .38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3. În diversele sisteme de aliaje neferoase. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig.5. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii. 3.micron. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare.4. 3.

1 la câ iva microni.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). cu grosimi de la 0.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 . de ordinul 1012 disloca ii / cm2. având o mare densitate de disloca ii. Tabelul 3.

În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil . 3.Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn.39. Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig. Ni ± Ti.0. . Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare.). Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct . Fig. cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin . ea producându-se într-un interval Fig. Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: .0 20). . martensita format are caracter termoelastic. In ± Tl. Cu ± Al ± Ni.distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare).y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig.valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca. spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil . 3.39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit . 3. 40 prin curbele de varia ie cu 93 .40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af. transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu . spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. 3.substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne.

41). unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K. Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic . 3.    94 .20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit . pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca. 0.41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0..05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus).Din l imea buclei de histerezis (fig. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s.40) (Thist.mai mare. se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice. acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.02 ± 0. Fig. 3. 3. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic . La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber .

3. se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut .În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt . scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere.42). Când cre te propor ia de faz . astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. cu apari ia diverselor faze intermediare. Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . datorit elementelor stabilizatoare. 95 .42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . Fig. Temperatura de început de transformare martensitic Ms. 3. când se produce transformarea reversibil în . Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. apropiat de re eaua rombic . poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire.

stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material.1. 4. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi. caracterizate prin urm toarele aspecte: .CAP.1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia. acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 . În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora. 4.

F este for a. S este aria asupra c reia ac ioneaz for a. ultimele fiind notate cu litera X. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere. L.sale. 4.Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente.). tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp). În func ie de modul de aplicare a for ei. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii).lungimea dup deformare.1. . de compresiune i de forfecare. 4.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . . spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. Fig. Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere. ± deformarea la întindere sau alungirea relativ . de compresiune i de forfecare sau tangen iale.a. Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea.

2.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.a. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune .) K ! tgE ! AB ! Ur Fig. 4.4. 98 .2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare. 4. pe m sur ce planul alunec (fig. 4.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig.3.. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan.b.2.1.deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E.

01%.3 Curbele de tensiune. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale. care precede ruperea. adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c. 2 %. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11). reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg . tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii.. ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0.Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0.4. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice. care este standardizat cu simbolul Rp0.a.3. Curba conven ional de trac iune (fig.4. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale.3.2 99 .Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat..4.) prezint în etapa final . . ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp . rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice.b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: .a) b) c) Fig.Punctul B pân la care materialul se comport elastic. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig.deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice.

dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice. constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E. 4. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii.). materialul rupându-se în punctul E. În consecin . Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental. modul de plasticitate.3.3.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp. O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig.). alese conven ional. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0.4. ca urmare tensiunea real cre te tot timpul. notate cu 100 . este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp. tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig.2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig.. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke).c. standardizat sub form de Rm.c. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice.1. tensiunea cre te continuu pân la rupere. 4.4.3. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic .limita de elasticitate sau propor ionalitate. În realitate sec iunea probei se modific treptat. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp . La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm.

Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus. 4.2. numit modul de elasticitate volumetric.2 .a. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig. modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr . compresiune i forfecare). este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .1. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii.2%.Modulul de compresibilitate K.Modulul de forfecare G.1 Legea lui Hooke. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.4.02 sau Rp0.Rp0. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii. vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate. 02%.Modulul de elasticitate la întindere E. pentru corpurile izotrope.3. respectiv de 0. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 .) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 . astfel rezult : .

prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele. 31 0. 23 0. fibrele.. au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. a a cum rezult din tabelul 4. 36 0. anumite mase plastice. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . 30 0. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. ionice. etc. Pentru materialele metalice. 26 0. tratamentele termice. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica. 40 102 . metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. 32 0. Tabelul 4.1.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

ecruisaj.Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. provocând o deformare elastic i apoi plastic . 4. standardizat sub form de bil din o el c lit.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 . . de ex. con sau piramid de diamant. Fig. iar h semnific adâncimea crest rii.15.4. conform scalelor din fig. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. KCU15/2 = 7daJ/cm2. Penetratorul dur. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate. Rockwell sau Vickers. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit . Duritatea materialelor metalice cre te. prin aliere.noteaz cu KCUnh. tratamente termice. Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell.

granula ia fin i stabil a gr un ilor.16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate.2.16).4.1.temperatura de deformare este de ordinul 0. f r risc de rupere prematur prin gâtuire.) dac sunt îndeplinite doua condi ii: .5Zn Mg6Zn0. .5Ttop (în grade absolute).6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri . la temperatura de 9270C.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig. Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente.4. Tabelul 4. sub ac iunea unor eforturi mici. Fig 4. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec. În tabelul 4.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare.

1. o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi. volumul relativ i porozitatea. conform rela iei: V! m .15%C). Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent. 4. a a cum au fost prezentate la punctul 2. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. densitatea relativa. cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec. sc zând rezisten a mecanica. urmat de r cirea în aer.3. 116 . Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical.8.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice. Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari.13-0. În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez . În cadrul producerii protezelor metalice. ca urmare a diferen ei de densitate. cu mici adaosuri de titan. f r gâtuire. la o elurile cu con inut redus de carbon (0. O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice. V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit .

20 18.8-2.01-1.19 1.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.99-1.7 4.50 1.5 7.8 2.50 4.2 10.2.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.4-2. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4. Tabelul 4. 117 .1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid . Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.1 2.06 0. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.93 9.

cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic. Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare).temperatura ( sau intervalul ) de evaporare. proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : . în KJ/Kg. pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4. Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: .4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960.c ldura latent de evaporare . topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid .c ldura latent de topire în KJ/Kg. în grade Celsius. Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus).Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . evaporare i condensare. valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv. Tabelul 4.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. . Condensarea este procesul invers topirii. Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. care solidific direct din topitur .4. .8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . Din punct de vedere energetic.

. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. referitor la tratamente termice. Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. . stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. la grade reduse de subr cire. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice. situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. sub influen a temperaturii. 4. se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze.g. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor.2. 119 . Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant .2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus . În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale. Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire.8. intermediar sau f r difuzie.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. la subr ciri mari.

de compozi ia chimic i de temperatur .12 J/grad K. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica. K. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv. C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic . C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora.grad. deci i pentru aliaje. Fig. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor. S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . se prezint în tabelul 4. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 .atom gram.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut .grad. C ldura specific a compu ilor reali. D ± temperatura caracteristic Debye. se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1.4. c1. conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465.5. Kcal/Kg. specific compu ilor metalici.

113 183. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur .4 2.6 Valorile constantelor a.80 7.105 0. c.5 0. deformare plastic la cald etc. a.54 107.Tabelul 4.3 197 0.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0.208 cpm. b.85 0. c.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d .86 55. Tabelul 4.0926 0.214 0. d ± constante care depind de natura metalului. b.492 W 19.3 Au 19.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.93 Ag 10.940 C ldura specific 0. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius. b.056 0.105 0.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice.5 0.5 0.104 - a 0. caz în care constantele a.86 0. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.214 0. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 . kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0.03 63.096 d·10-3 - a 0.6). d au alte valori (tabelul 4. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0. c.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6.7 26.105 Cu 8.98 0.214 Fe 7.

este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. Conform legii lui Fourier. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4. t4. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa .temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica. atunci când se tope te metalul. m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. transformare magnetica).temperatura de topire. cp1.. t2. t1. prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . Într-un timp d X ... cp3. sunt indicate în lucr ri de specialitate. cp2. care trece în unitatea de timp. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi.3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  .temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic . În cele mai multe cazuri practice. 4.temperatura ambiant (200 C). . în kcal/kg. perpendicular pe direc ia fluxului. Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. ± coeficientul de conductibilitate termic . sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz .c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. 2. t3.

care se transmite în tot corpul prin undele termice.). grad.prin gazul de electroni liberi. Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic . . Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura.P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S. care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic .001cal/cm grad sec. c ± c ldura specific .sec . de ordinul 0. I.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 . Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0.025cal/cm grad sec. 4. K ± greutatea specific . la sticl 0. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad. Când suprafa a unui corp se înc lze te. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . cu rol principal.18. J/m. dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad. În fig. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua. .3«1 cal/cm grad sec. compozi ie i structura.coeficient de conductivitate termic . cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa .

au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       .3  a  (1..1  b) ™ 10 2 t b ! 1.4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor.5).0.0. Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure. Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 . Solu iile solide. 4.5). s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.15(s .austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s .18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic .2. 4. dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire.. datorit prezen ei atomilor str ini. 12 28 55 59 59 96 Fig.

4. 125 . Tabelul 4. Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA.70 1.7.E. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.43 1.7.V. În rela ia de mai sus.20 2. dac se substituie valorile curente pentru R.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E.40 2.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului. valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.90 1. În tabelul 4. E ± modulul de elasticitate. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor. V ± volumul atomic .20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: .88 0.

4 Argint 960.138 12.39 205.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os. al turi de cele termice.7 68 60. 4. esut. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice. placi.0 384 16.130 67.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 .0 297 14.234 108. tije).134 113 70 - 4.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice.9 421 19. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.5 0. etc).6 Aur 1063 0. Tabelul 4. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi.8 Platina 1773 0. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38.87 0.2 Cupru 1083 0. .3..8.

deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice.6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului. mai mari decât temperatura Dobye(U D). Astfel. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. e ± sarcina electronului. aspect confirmat experimental: T . din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 .Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . unde V ! V0 UD 0 . gradul de prelucrare metalurgica. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece. etc.rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. ± mobilitatea electronilor re elei metalice. Rezistivitatea electric conductibilit ii. rezistivitatea variaz liniar cu temperatura.

Tabelul 4.temperatura. Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale.-1 cm-1.semimetalice. . A a cum s-a mai ar tat.6·10-7 1.având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 . De exemplu pentru cupru. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ .2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice. cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 . izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.-1 cm-1.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7. .-1cm-1.. rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1.3·10-7 . ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura.rezistivitatea ideal pentru metalul pur.7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0.7 7. unde: dT V i i . cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 .3·10-7 1.6·10-8 1.metalice.545·10 4.izolatori. T .

numit for electric diferen ial . 4. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig. care îndeplinesc condi ia T1{ T2.) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2. Dintre aceste 129 . Considerând un circuit (fig.19. Dac temperatura variaz de la T1 la T2.4. 4.3. tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact. for a termoelectric . iar tensiunea care se produce.coeficientul de propor ionalitate. care depinde de natura materialului. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric .19 Circuit format din dou materiale A i B AB .3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. Acest fenomen se nume te efect Seebeck.3.2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul. 4.

4.Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall. ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale.Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H.4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H.fenomene mai importante sunt efectul Hall. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv. . I ± curentul total = JS. 130 . a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J.3. d ± grosimea probei. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. S ± sec iunea probei. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P . .Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H.coeficient Ettingshausen .

în prezen a unui câmp magnetic. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H. Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 .Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul.4. sub influen a fluxului termic ce str bate metalul.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. 4. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. paralel cu fluxul termic. H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid . Modificarea conductibilit ii termice. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor. în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite. 4. la limita de separare matrice-fibr (particule). propor ional cu m rimea suprafe ei. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . lichidlichid i lichid-solid. în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice.

deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului. 4. Fig.75 0. La suprafa a unei topituri metalice (fig. Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW . A ± suprafa a lichidului.89 132 . Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4.10.10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.800 1000 1 1100 1.073 800 0. K ± tensiunea superficiala.este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4.10 1890 1. 4. (în compara ie cu apa la 200C).

suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. etc.21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . La echilibru. KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . 4. în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase.dac =0 rezult umectarea complet . 133 . În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig.21. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0. solid. 4. i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . aceasta din urm se comport ca în fig. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid. 4. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact.21. Lichid a) b) Fig.Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi. b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid .  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera).

lipsit de diferen e structurale. care formeaz împreun o coeziune omogen . adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite.grafit.. etc).22 Varia ia tensiunii su.4. Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. 4. 4. Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare.22. De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig. aliaje. substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid .dac 0 < <900 avem umectare par ial . A a este cazul umect rii . Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat . 4. . legarea a dou suprafe e din materiale diferite.fazei solide.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic.dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid . 134 .) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare.particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal .

rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig. A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. . . În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: . a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur .wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate. în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior. care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i.În domeniul implantologiei.adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. 4.adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact. fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os). care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv.23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim .adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. astfel poate exista: . A a de exemplu. care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 .

Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate.autoregenerative.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor. caracterizate prin urm toarele particularit i: . Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare.unele noi. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 . realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic.aderente la metalul de baz . zirconiul. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii. tantalul i niobiul.dense.4. nepermeabile la ac iunea mediului. Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare. 4.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice). favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. . .11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul. .11): Tabelul 4.

2« n . intensitatea integrat I.4. 4. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic.24 Raportul dintre Imax. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig.Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al. Cr.intensitatea maxim Fig.1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1. 4. care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice. Ti. 4. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. O astfel de curb se caracterizeaz prin: .24). m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 .5. Zr.

depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. 4. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram . precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B.l imea B definit maxime. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie.. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. aceasta va fi impresionat de raze. 4. Fig. respectiv a unghiului U.25. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero. dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma. Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. aspect determinat de structura probei examinate.26) 138 . Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . 4.

2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X. .4. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia). pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 . E . Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar.efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom. eliberându-se un electron.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io.efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material.5.eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat.26 Schema curbei difractometrice 4. aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere. Fig. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: .

Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0. c ± vitez luminii. esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 .1 nm pentru 10 KeV i 0. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat .005 nm pentru 200KeV. Tabelul 4. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X. Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4. carbon.12). Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros.

În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita. Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). materialul sufer transformarea martensitic invers . La transformarea invers când martensita se transform în austenit . 4.27). când sârmele se despiraleaz .4. Sârme drepte.i forma liniar pe care au avut-o ini ial. În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral . La o u oar înc lzire (peste As). sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig.caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit . trecând în austenit . Fig. reluându. Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice. 141 .6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic.prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile). 4.27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: . . realizate când aliajul se afl în stare austenitic .

ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire.6.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial . sub o anumit form . Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. dup înl turarea for ei. dac sunt deformate plastic la cald. 142 . având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. Aliajele cu memoria formei NiTi. la revenirea în stare austenitic .i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . În func ie de gradul ini ial de deformare. Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c . Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. memorie de form în dublu sens. capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale. i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . 4. când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. În aceste aplica ii aliajul este programat s . dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare. deformarea are un caracter permanent .

4. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. în care este memorata numai forma la cald.28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald. 4.1. când materialul revine la forma avut la cald (fig.28). Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material. b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. aflata la temperatura ambianta (T<Mf).6.1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece. Fig. aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald. care poate produce lucru mecanic. d) prin înc lzirea probei peste Af. pentru a le fixa ³forma la rece´. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire. la lungimea L (curba C-D) 143 . Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. 4. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C). aceasta revine la forma avuta la cald.

4.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic. Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic . etc.4. Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje. f r a fi aplicate forte exterioare. . de forma deformata la rece.6. în contrast cu efectul simplu. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf). În fig.2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme. c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4. Ni-Al. Au-Cd. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL. a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: . Fig.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin .6. 4. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare. spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni.1.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului. ob inut dup deformarea la cald (T>Af). f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B). 144 .martensita este termoelastic .

fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . 4. ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. Fig. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen .30 a).Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule. b) coerente ±prin macle 145 . prin fluctua ii termice. ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . pe cale termic . O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig. f r procese de difuzie. prin gruparea unor defecte de structur . 4. O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente.30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice.

b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri.31).32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit . 4. Fig. 4.31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit . a) b) Fig.4. de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig.32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . În figura 4.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.

adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit. bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. 4. nu i compozi ia chimic . ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt . 4. adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig.Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . .33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . este în corela ie cu aspectele observate experimental. în cazul o elurilor. Mecanismul transform rii martensitice.3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil . martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine. 147 .6. ea nefiind prezent în aliajele neferoase). Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil.mecanismul modific numai structura.mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii. ca de exemplu: . Spre deosebire de o eluri. martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil. coresponden Bain).

când dispar treptat plachetele de martensita. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M. În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 .Fig. 4. ca i transformarea direct .33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid . Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ). ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice). Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M).34. La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4. (Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers .

. echilibrul transform rii se 149 .valoare redusa a histerezisului (This. deforma ia re elei cristaline este redusa.4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn. a a cum s-a ar tat mai sus. Cu-Al-Ni.02-0.34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei. . Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: .6. .martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C.substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin . martensita are caracter termoelastic.05). 4.valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0. In-Tl Ni-Ti. În cazul acestor martensite. care nu poate fi distrus prin procese de alunecare. Fig.

Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare.6. Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. Af . motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. 4. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare. 4. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat). În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . 150 .5. 4.stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . .1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. As.6.35. domeniu caracterizat de punctele Ms. a a cum se prezint în diagrama din fig. Mf.procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin . la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou. Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . tensiuni exterioare. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice.

sfâr itul transform rii martensitice la r cire. A f . martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . Martensita termoelastic .începutul transform rii martensitice la r cire. iar temperatura r mâne constant . transformarea martensitic se poate produce i spontan. Mf . care este caracterizat.frac ia de volum a martensitei produse. 151 . 4. în grupuri sau în benzi.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . Ms . Produsul se nume te martensit termoelastic .36. Totu i. ca i martensita indusa pe cale termic . în plachete (martensita masiv ).Vm V Temperatura Fig.6. prin cele patru temperaturi de tranzi ie. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire.începutul transform rii austenitice laîinc lzire. Vm/V . martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. In absen a tensiunilor exterioare. Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ). viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.5. sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline. având forma macroscopic deformat . rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei. de asemenea. care s permit relaxarea re elei cristaline. a a cum se constata în fig. ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . 4. A a cum se constat în graficul de mai sus.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade. 4. Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare.

Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului.Fig. temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. 4. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. de felul orient rii structurii cristaline. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. Totu i. la temperatura constanta. Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit .

4. 4.37): Fig. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig.7.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical.).1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii. etc. corp uman. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . 4. 4.37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig. rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic.7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer.37. a). oxigen dizolvat. În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal . Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate. 4. ap . metalul se corodeaz i uniform. principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid). alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic.

coroziunea prin dizolvare. fluidul tisular.2.c). .coroziunea uscat sau oxidarea. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas .1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. 4.diminuarea grosimii. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor. etc. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. Ca mecanism. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a. .37.coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. 4. produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort.37. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica.7. .7.coroziunea intercristalin (fig.coroziunea electrochimica. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare. 4. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic. i care va fi tratat detaliat în continuare. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri. 154 . iar ioni s i pozitivi intr în solu ie. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte.). Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. 4.2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie. .b).

Fig. care au electroni de valen a slab lega i. 4. În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. 4. care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig. De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor.Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas .38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin . metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB).

69 . cifrele din tabel sunt valori de echilibru.42 .13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.337 + 0.2.44 .37 .522 + 0.0.0.0.797 + 0.0.4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.14 . fierul cu acizii).0.În tabelul 4.2.959 .13. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.1.0.0.045 0. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic .50 metale nobile 156 . Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.2.2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .0.50 .2.401 + 0.761 .23 . Tabelul 4.924 .0.63 .1.714 .000 referin + 0.71 .763 .2. este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).229 + 1.13 .1.2. magneziul cu aburul.925 .85 .798 + 1. în toate cazurile se degaj hidrogen.20 + 1.

Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod.7.+ H2 O p 2(OH)- .p H2 Fe+2 + 2(OH).2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod. i în care se poate degaj hidrogen.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor. oxigen. 157 . în func ie de natura chimic a electrolitului.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i.2. etc.4.Reac ia catodic are rol de depolarizare. În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: .reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e. . de valoarea pH al acestuia. etc. iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne.reac ii anodice: . .Reac ii în electrolit sunt mai complexe.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e. ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului.reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). . Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul.

.7.diferen a de compozi ie a electrolitului. În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod. influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului.) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . acestea pot fi grupate în trei categorii principale: .diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. 158 . Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor. situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4. fie datorit prezentei unor faze diferite).4. . stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul).diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic.2. Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj.3 Originea diferentelor de poten ial. Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic . Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat.13. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod. dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune.

În tabelul 4.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic . Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare. care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4. când amestecul de faze este foarte fin. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid. În curbele din figura 4. 4.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic.39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4. Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic .13. Fig. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive. Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic.13. prin modific rile care le produc.Tratamentele termice ale aliajelor. 159 .

14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .Tabel 4.

Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod.(zone cu tensiuni interne). 4. materialul nedistorsionat având func ia de catod.39). Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. îndoirea unei table sau sârme etc. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. 4.39). uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. 4. 161 . Fig. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit. (fig. Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. ace.39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte.

F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0). unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = . a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie. (E = Ece ± Eae.valen a ionului metalic. R ± constanta general a gazelor. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit.7.ZF(E în care: Z . 162 . Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : .4. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. T ± temperatura absorbit .ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic.13). unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit .

Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: . echilibrul în condi ii izoterme între un metal. iar T = 293K avem: Ece = 0.059 lg a H+ = -0.40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 . Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare. Dac se consider pH2 = 1at. Reprezentând grafic în coordonatele pH .pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat. 4. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune.40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig.poten ialul E. Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie.

p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix. . bila.41.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit. fluidul intracelular i fluidul intersti ial.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila.Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei. se observ dou diagonale: .. pe lâng cele trei domenii principale. . a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje. În corpul uman. 4.41). . Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig. urina. În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit.domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. În diagrama din fig. 4.Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz . dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant. secre ia 164 . uman 4.

4. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 .43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit.42 i fig.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie. 4. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9. Diagramele Pourbaix. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7. 4. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat.4. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea).5. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig. în vecin tatea electrozilor.0. În fig. dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului. Fig.7. de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen. 4.

depinde de diferen a Fig. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere). Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. iar diferen a dintre ele scade. conform acestei diagrame. se produce coroziunea. Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. 4.44) reprezint diagrama Evans.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. Amploarea coroziunii. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . aspect pus în 166 . Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date. poten ialul catodului devine tot mai anodic.celor doi electrozi. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. începe s curg un curent I. 4. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans. 4.7.

01 microni). prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . deci prin accentuarea polariz rii. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate. s fie continua. Tabelul 4.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . Astfel.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4. aderent i s nu fie fragil . neporos. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul. autoregenerator. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat. filmul este presupus a fi insolubil. Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. De asemenea. asigurându-se comportarea pasiva. pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea).15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. cromul. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. Ca mod de realizare. impermeabila. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. . o elul inoxidabil austenitic.13) i care constituie fenomenul de pasivare.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. de exemplu.

fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH. Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului.prealabil al suprafe ei metalului..poten ial de ruptur sau transpasivare). în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului. . în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. tipic i pentru o elurile inoxidabile. Fig. corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. .45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: .7.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . zona reprezint . . În figura 4.ramura ascendent ER-N (ER . 4.i trecerea oxidului metalic la valen a superioar .ramura orizontal M-ER.ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului. în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare. 4.zona de pasivitate´. Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii.

la coroziune este determinat de un num r mare de factori. modificarea st rii suprafe ei. constitu ia i structura sa. condi ii de imersie în mediul coroziv. . (elaborare. 4. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. temperatura. concentra ia pH-ului. con inutul de oxigen dizolvat.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. 169 .).factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. Din acest considerent practic. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. etc.7. tratamente termice. starea suprafe ei sale. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: . vâscozitatea.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. puritatea materiei prime. etc. etc. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune. se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice . procedee de asamblare. Nichelul este mai nobil decât fierul.03%. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune. prezen a microorganismelor. .con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. presiunea.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. prelucr ri mecanice. eforturi mecanice în exploatare. gradul de puritate.

Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut .16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice.16. 4. indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten . Aplicarea 170 . Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri. rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. în condi ii identice cu cele de exploatare.7. Tabelul 4. la un mod anumit de coroziune.8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. În tabelul 4. în unitatea de timp (mm/an).

W. cu poten ial de electrod ± 1.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. etc. Cr. î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil. acoperiri ceramice. Mo. Ni. Ti.o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. Ta. . oxidarea anodic . .metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au.63V. O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive. Pt. . etc. De exemplu titanul. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. etc. care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante. oxidare chimic . 171 . ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: .

Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular .suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide.1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular . prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului.8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4.celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta. .8. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie. zirconiul. const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat . se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie . care constituie un electrolit. 172 . Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice.4. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic. un esut celular închis. Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. prin reac ii tisulare. .strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant. . niobiul i tantalul. Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice. Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare.

Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. 4.8. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric. 173 . Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale. este mai mare decât cea din masa corpurilor. ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ.8.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos. este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor. 4. iar între acestea se formeaz un câmp electric. Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului. Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii.

În fig.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap. 4.8. În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare. Fig. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului.46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH. 6. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial.5). care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen. pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv . 174 .5.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin . 4. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic . Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. formând un strat pasivat de oxizi.4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. 4. etc.

oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: . Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice.8. y reducerea biomacromoleculelor.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie. pasivate i repasivate. ca de exemplu Cr. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. 4.Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 . Fig 4.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . Co.Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente. Ni. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere.47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin. Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4.

Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei. coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare. Ta. Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. 4.48.baz numite i metale refractare ca: Ti.b). b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 . Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens). Nb. a) b) Fig. 4. Zr. viteza de coroziune a metalului este redus .

oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. În cazul oxizilor titanului . deci nu produc reac ii imunologice. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. la fel ca i la interac iunea cu sângele. 177 . Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic. Fig 4. determinate de structura electronic . al turi de macromoleculele biologice. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele.În schema din fig 4. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic.49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare.

.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. potasiu. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. ca arseniu. dau efecte complexe. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. 4.4. dac sunt prezente în concentra ii mai mari. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice.Metale cu poten ial alergic ca nichel. etc. de timpul de expunere. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. metalele se împart în: . etc. fier. . i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. Numai în concentra ii mari.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice.. etc. Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul.9. zinc. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt. sodiu. Dup modul de interac iune biologic . Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor. cobalt. magneziu. producând o serie de reac ii biologice. aspect ce conduce la fracturi patologice. nichel. s ruri. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. etc. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. în contact cu organismul biologic. 178 .Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. în func ie de concentra ie. mangan. .

Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. y Cadmiul. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it .y Beriliul. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. ficat i pancreas.5%) i CoCl2 (18%). uter. Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili. care se acumuleaz pe pl mâni. Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. de unde se elimin în câteva zile prin urin . Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . rinichi i oase. cutanate i pulmonare. în concentra ii reduse. se acumuleaz în ficat. y Cuprul. bronhopneumonie i edem pulmonar. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). y Cobaltul. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. respiratorii i prin piele. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. pl mâni i tubul digestiv.5Q g/m3. y Cromul. Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. Cobaltul se depoziteaz în rinichi. Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial.

poate fi recuperat în timp. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. reduce absorb ia fierului. unde faciliteaz sinteza unor celule. omul consum zilnic 0. i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm.Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. Manganul are un efect antagonist fa de fier. y Fierul. necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . y Molibdenul. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . se produce prin transmisie autosomal . ficatul (ciroza micronodular ). fiind total legat de celulele proteice. produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . care este ereditar . aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. El joac un rol central în moleculele de hematin . mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. i în transportul oxigenului i electronilor în organism. Este legat de hemoglobin . Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active. excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. pe cale natural . mai ales în ficat. y Manganul. Deficitul de fier în organism. sc derea activit ii pl mânilor. 180 . determin boala Wilson. De asemenea. ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. i acest element este considerat a fi esen ial. O acumulare peste limita admis a cuprului.

Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. y Titanul. anorexie. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. Este considerat un element controversat pentru organism. deficien e hepatice i insuficien respiratorie. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . vanadiul este considerat un element foarte 181 . Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. mai ales cu aur. i intr în organism prin inhalare. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. y Argintul. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. Dup al i cercet tori. care constituie rezerva de energie celular . Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. mutagenic i carcinogenic. de aceea titanul este considerat un element inert biologic.2 ppm. Ca i cromul. Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. y Vanadiul. etc. Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. Argintul metalic i aliajele sale. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi.1 ppm. anemie. n-au pus în eviden efecte toxice. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. prin pl mâni i prin piele. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. mineralizarea osoas i a din ilor. prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. tendoane i nervi.y Nichelul. Dup unii cercet tori. Este un element toxic. în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. alergic.

prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. Este considerat a fi un element esen ial. y Elementele platinice: platina. foarte stabil din punct de vedere chimic. rodiu i ruteniu. .Zincul. iridiu. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. ). pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. Este un metal nobil. 182 . paladiu. Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. 4. precum i în lucr ri dentare restaurative. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice.Galiu. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal .2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice. Aceste metale. Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. important. ca i s rurile lor. Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. Totu i.9. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC).Aurul. y Alte elemente. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. iridiu. fiind complet biocompatibil. seleniu i tantal. mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. niobiu. i aspecte negative. . .

în timp ce efecte toxice.Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism.. granuloma. Astfel. alc tuit din materiale diferite. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -. reac ii inflamatorii etc. S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. crom i cobalt. Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: . toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. 183 . O protez complex . reac ii macrofage.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici.marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . Astfel. Particulele metalice. în prezen a implantelor. . cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. rezultate din uzarea protezelor articulare. prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). ceramice. va produce de asemenea particule diferite (metalice. provoac multiple reac ii tisulare. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. ionii primari elibera i sunt trivalen i. care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic.

interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor)..17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul. conform tabelului 4. în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom. deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici. 4.17: Tabelul 4. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic. . Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic. biomaterialele se împart în patru grupe.3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic .interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului.aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan.9. se pot clasifica în: . 184 .

produs mai ales prin scleroza osoas .5 Reac ii imunologice.În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite. nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism. . 4. O substan sensibil numit antigen 185 . Sunt cunoscute unele metale ca fierul. De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant.implantele nelegate trebuie s fie imobile. În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: .performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. 4. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite. plasmocite. Astfel.9.9. care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. etc. hipertrofii tisulare. . . etc.protezele articulare trebuie s fie cimentate.4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent. MGC. Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. în activitatea chimic . limfocite. dup patru ani de expunere.fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. în zona implantat sau protezat . în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos).prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. .

care 186 . acestea pot produce nu numai reac ii alergice. în schimb. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. care se concentreaz în urin .7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. p r i în esuturile din jurul implantelor. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. cu slab putere alergic . compu ii nichelului. apar inând grupei a IV-a de contact. 4.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. cre te riscul de apari ie a cancerului. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare. în concentra ii mari. odat introdus în organism. sânge. în cazul implantelor ortopedice. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. 4. În privin a susceptibilit ii la alergie. Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici.9. unghii. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice.9. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice.este o molecul sau o celul care.

Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. lucru constatat clinic în mii de cazuri. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. nichelul i mercurul.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. oxizi sau compu i organici. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. 187 . ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice.

5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5. în solu ii de s ruri. egal cu -0.1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. ea cre te brusc. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ . ci prin salt. îns la 12% crom.1.. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta. devenind pozitiv. la ad ugarea cromului nu este constanta. acestea se împart în patru grupe. aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig.1. r mânând ca i la fier. care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer .6 vol i. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). el cre te brusc la +0.).1 O ELURI INOXIDABILE 5. de acizi.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom. 5.CAP. 5. adic la coroziune electrochimic .2 vol i. etc. dup standard al aliajelor fier-crom 188 . Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig. îns când con inutul atinge valoarea de 12%.

Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.02% Al max 0.25 max 0.08 max 0.25 ± 2. Tabelul 5.70 max 0.08 max 0.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 . valve instr. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0.5 23 ±27 max 0.1.25 N rezisten a temperatura.03 max 0.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1.5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic .25 max 0.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.08 max 0.12 max 0. am. în special la coroziunea sub sarcin .45 max 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.03 max 0. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune.10 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical.15 0. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.5 max 0.5 ± 13. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.60 ± 0. cu formarea martensitei. Men iuni turbine.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.35 ± 0.15 max 0.20 0.08 max 0.20 Cr Ni Alte elem. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald.

03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie.2. Si.1% carbon.1% la 0. mai ales m rcile 316 i 316L. etc. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. Si. cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. 5. se împart în : . Mn..elemente care favorizeaz aceasta transformare. care la rândul lor. Ta. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting. C. de regul . se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. Nb. numite gamagene ca: Ni. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. 190 . aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. i elemente care frâneaz transformarea. Mo. o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0.2. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. W. Ti. O elurile austenitice sunt. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. N. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi. fiind numite alfagene ca: Cr. dup modul în care influen eaz transformarea K pE. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei. În figura 5. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0.

03 max 2 max 0. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0.Tabelul 5.1. = % Cr + % Mo + 1.5% Nb Fig. 5.03 max 0.316L max 0.03 max 0.5% Si + 0.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler.316 max 0. = % Ni + 30% C + 0.03 max 0.5% Mn Crechiv. 191 .1.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.0 max 0.08 max 2.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.5.03 max 0.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.

Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. prelucr ri mecanice de strunjire. tan are. g urire. sârm i bare. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . frezare. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. dezoxidare.1. etc. deformarea plastic la rece. lipirea prin brazare i sudur electric . Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. a a cum sunt tratate la cap. 192 . tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. pentru o eluri inoxidabile austenitice. tratamente superficiale de finisare. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice. ambutisare.5. ceramice i polimerice. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare.2 Principii tehnologice de elaborare. 6. degazare i aliere. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat . acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. sterilizare i conservare.

înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise. în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur . .realizarea unui vid de 0.5-2 ore. 193 . dar în medii de protec ie a topiturii.3 C + 8.Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C. la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid. . 20 Nm3/t. 16500C. consum de energie electric la topirea 400 kwh/t.15 sau 18%.0 Si +1.5 Nm3/t.2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. Min. consumul de oxigen fiind de cca. procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic . 16000C. cu aport termic dat de arcul electric. cu un debit specific de oxigen de 1-1.4 Mn + 17.durata de topire este în func ie de înc rc tur .temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca. variind între 0.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. . . valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat .2 at: . rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9.

oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al. La sfâr itul afin rii.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a . 20%. Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. . Ti. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului.) i degazarea o elului lichid.Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. sub vid avansat. [Fe] + [O] = (FeO) . [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice.oxidarea par ial a cromului. asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice. sunt: . etc. ca element principal de aliere. V. temperatura b ii metalice este de cca.. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice.

care curge prin orificiul de turnare.03%C este de 25 Nm3/t.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon.zgur . 195 . etc. sub vid. profile. 5.4. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var.. Tratarea o elului lichid sub vid. prin dopul poros de la fundul oalei (fig. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. 5. sârme. consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare. o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. la presiunea de lucru de 2-4 at.). Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn). combinat cu barbotare. turnarea se face indirect ± prin sifon. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig.

cu o grosime de 20-50 Å. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer .5. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. De asemenea. ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. La înc lzirea în aer. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. asociate cu propriet i mecanice bune. Datorit densit ii mici.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5.2. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. La cre terea temperaturii. formând nitruri i hidruri. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. care este superioar o elurile înalt aliate.1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic.

ÛC) .4.55 g/cm3 TiF.

ÛC) .32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.3 10-6 /grad y rezisten a electric V.4.de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0. mm2/m y modul de elasticitate: .9 kJ/kg .de topire: 420.la 20ÛC: 8.de transformare alotropic : 2839 J/mol .2 10-6 /grad .152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .543 J/g grad y c ldura latent : .E: 112 GPa .la 100ÛC: 8.G: 410 GPa 196 .

În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). structura r mâne practic neschimbat .306Å la 9000C. -TiF: stare stabil la temperaturi înalte. spre deosebire de o eluri. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani.2. La c lire în domeniul fazei . structura apare în microstructur sub forma poliedric . acest tratament este caracteristic pentru titan. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari.5a. 197 . structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . În faz titanul pur.2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur.587.primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. (fig. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica.). gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. orientat în anumite direc ii cristalografice.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%.683Å i raportul c/a=1. urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare. urmat de un tratament de recristalizare. urmate de recoacere în domeniul . 5. transformându-se din poliedric în acicular . cu faz sub forma acicular . sub 8820C. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze.Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. adic la cca. 5.5b). Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic. . peste 8820C. având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2.95Å. Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. se pot aplic doua procedee: . c=4. 5. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc.

3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice. 5. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 .7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline. 5. 5. 5.2. Fig. c) revenit.a) b) c) Fig. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile. i 5. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici.5. b) c lit.6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig.7.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. 15%V.6.

solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta.). zirconiu. tantal.elementele F stabilizatoare: niobiu. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului. 5. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. 199 . ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti .8. molibden. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului.elementele E stabilizatoare: aluminiu. .5.8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. fier. etc.transformare alotropica. hafniu. A a cum se Fig. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan. contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. cupru. vanadiu. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. siliciu. crom. . oxigen. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. mangan.elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. ele scad temperatura de transformare alotropica. hidrogen. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. thoriu. carbon. bor. azot.

evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.1%.2%.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat.pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman. con inutul lui este limitat sub 0.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. de pân la trei ori.azotul. 0.2.carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0.5.hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece. turnare. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon). de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten . zirconiului. elemente care se dizolva u or în metal. m rind rezisten a mecanica.2.2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune. în practica. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot. a durit ii i în final a fragilit ii. dup cum urmeaz : . . La dep irea valorii de 0. Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: . provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz . prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor. motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max. . mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice.2%). . .4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului. 5.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 .

pentru avia ie i tehnic spa ial .aliaje cu structur E+F (bifazice). . .pentru industria chimic i instrumental . y Dup domeniul de utilizare: .aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune. Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC.pentru construc ii sudate. oxigen. 201 . datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice. În anexa 7. .aliaje cu structur TiE. . y Dup propriet i : .aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare.y Dup modul de prelucrare: . y Dup structur se grupeaz în trei categorii: . se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare.aliaje deformabile plastic.aliaje cu structur TiF. Deformarea plastic la cald.3.pentru dispozitive protetice. .aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta. Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice. ca recoaceri i c liri. . .aliaje amorfe. .aliaje superplastice. Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen. . are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4. . elementele de aliere se dizolva în E titan. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. . prin matri are.aliaje cu memoria formei.aliaje pentru turnatorie.

fierului i azotului.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.4 total max 0.30 0.5.50 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.10 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii. admisa.25 0.18 Compozi ia max. Tabelul 5.5 ± 6. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan. % ÎI III IV 0.005 0.0125 max 0.4.01 0.003 0.015 0.10 0.015 0.30 0.2.10 0.08 max 0.20 0.10 0. Tabelul 5.13 202 .05 max 0.5 max 0. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului.35 Diferen a 0.3.015 0.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.005 0.1 fiecare sau 0.5 3.5 ± 4.003 0.25 0. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5.

2% Sn i 4% Mo. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. Ti3 Al i Ti2 Al. solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2. rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat . aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E. care con in pân la 10% Al. Ti-Al-Sn-Cu.2.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . Conform diagramei de echilibru prezentat în fig. 5. Au rezisten 203 .9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere. Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al. În fig. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Ti-Al-Sn.5. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al.10. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. Ti-Cu-Zr i altele. 5. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. Ti-Al-Zr. Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt . Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase.6. 5. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. opera ie realizat la 800-9000C.

2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn. Ti-Al-Mo-Cr. molibdenului. p strându-se structura E. Aceste elemente pot fi staniul. zirconiul. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. daN/mm 2 % Fig. 5. conduc la durificarea prin îmb trânire. cromul. R. molibdenul i vanadiul (fig. etc.10 Influen a vanadiului.5. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2.). cre terea temperaturii de transformare alotropica. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe. Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea.2. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice.6. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. În practic . niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. 5. printr-un tratament termic adecvat. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2. % 204 .10. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. manganul. Ti-Al-Mo-V. Ti-Al-Mo. Ti-Al-V. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice.

aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. Fig. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V. iar în cazul aliajelor F c lite. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului. atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E. Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale. 5. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 .11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 .5. Tabelul 5.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune.11).5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5.

De altfel. 5. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C.12. îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 . r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore. 5. Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice. r cire în apa.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C.13 ). r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. care afecteaz direct propriet ile mecanice.5. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic. Fig. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. cu cea mai larg utilizare medical . concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . sudarea se poate realiza în atmosfer de argon. recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. fiind superplastice la peste 900 0C. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C.5. Pentru aliajul Ti6Al4V.

12.Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale. 14.izola ie.5. i 50% Ni (Nitinol) posed . 4.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr. 7. acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie.capace de alam .vârf de wolfram.15.creuzet.presgarnitur . 3. 6. executa i din titan 207 . numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig.introducerea apei.eav de ap .14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1. 17. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig. 19 . 11-piese din alam . care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.6.introducerea argonului. 2.dispozitiv de înc rcare.5. . Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil.). 5.evacuarea apei. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%. 18. intensitatea 300-600 A. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura.2.camer racit cu ap .2.3 Aliaje de titan cu propriet i speciale . 5 .Aliaje superplastice.electrod r cit cu ap .legare la p mânt. lungimea arcului 5-12 mm. 8. 13.16.evacuarea argonului. .garnitur de cauciuc. 9. 5. 10.14.vizor.

buc de grafit. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor.15.i mai face efectul de topire. 6. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ). fie prin arc electric. în atmosfer de argon.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare.ameste. Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .). comunic cu lingotiera în care se toarn arja. 4. Pe baza practicii elabor rii i 8.bunc r de inc rcare. 10. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului. pure i de euri de titan de compozi ie 3. sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu. La a doua topire. cu eliminarea impurit ilor volatile. La sfâr itul elabor rii. 9. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. buretele de titan se tope te fie prin induc ie. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire.grafit 5. 2. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor.tub de cuar . 5. 5.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: . se impune grafit. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. indiferent de tipul cuptorului.lingotier de degaz rii sub vid. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig.împing tor.sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. 208 . aliaj ce se elaboreaz . func ie de tipul de cuptor.

Mg. 100 mm Hg.pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. . În tabelul 5.productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h.aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C.se poate topi sub vid mai înaintat (0. se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei). fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). .evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii. Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: . .dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri. se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet. .). se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate. . .se reporne te topirea sub arc în vid.4-0.declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca. Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare.se determin compozi ia chimic a aliajului. .controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic . 209 . se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet. etc. .men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice. unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid. .6..permite reglarea vitezei de topire. .5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: . O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap . .

02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.36%.5 0.3 Con inut de gaze % O2 0.02 0. Propriet i fizice ale cobaltului: .6 47.09 0.03 0.02 0.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5. al turi de Fe i Ni.004 0. Tabelul 5. 210 .003 N2 0. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl . Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural . cu o c ldur de transformare (H=450J/at . .densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C.masa atomic : 58. CoF are densitatea 8.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5.gram i o varia ie de volum de 0.4 45. unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5.2 127 61. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald. mmHg 75 75 0.85 g/cm3 i 8.3 27.3.7.1 0.08 0.2 134 63.80 g/cm3 pentru CoE.temperatura de topire: 1495oC. având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale.006 0.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat.8 29 112 70.012 0.07 H2 0. .1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.4 58. .8 121 72.8 23.st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.94.

Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.dilatarea termic . Tabelul 5. La temperaturi ridicate între 900-12000C.8 68. este 155 unit i Vickers.95% este E=13x10 3 daN/mm2. 211 .9J/at.9 99.3.4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99. .88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85. punctul Curie se situeaz la 11210C.2 daN/mm2 14 19. aspecte tratate la cap 6.6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99.6 30.gr.8 84. caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12. .7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99.7%. . cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic .capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24.2 26 70 96. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C).9 99. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.9 99. elaborat în cuptor electric cu arc i recopt.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta. 5. de exemplu pentru puritatea de 99.5 Limita de curgere Rp0. atât prin turnare cât i prin deformare plastic . mai ales când are un grad de puritate sc zut.conductibilitatea termic a metalului este de 0.98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic. K. E=21x10 3 kg/mm2.855 W/cm 0C la 1000C. Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: .1.

212 . care se mic oreaz la 36% la 9600C. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. 7 ± anexe). Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C. 5.16.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice.5. sudare.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. În final sunt lefuite. lipire. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare.17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. Fig. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig. tratamente termice secundare.5.

025 max 0. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale.15 max 0.8.5 ± 3. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 .15 max 0.5 max 0.5 33-37 max 1 max 0. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C.17).75 max 0.05 max 0. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0. Tabelul 5.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2.50 max 1 3-4 max 0..015 max 0. în proteza articula iei de old. 5.010 0.05 ± 0. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime.3.2. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I. În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo.5 5.

laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune). afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune. Tabelul 5.intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat . Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele.. Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C. 214 . Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap . Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i.9. c lit la 1050 0C / 40 min. 5.18). i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat.5. a matricei (fig.9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. dup turnare.5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller).19). cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere). De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune.

cu formare de benzi metastabile. Ta.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 .1 %. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore. când structura C. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore. dup recoacerea la temperaturi înalte. 0.care poate favoriz fisurarea sub sarcin . conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr).F. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H. .9). conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. 6500C. s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5.5. în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6.C.2%) a aliajului. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig.microalierea cu Al.C. 0. cu r cire rapid . Ti.5. Zn în propor ie de max. timp de 20 de ore. Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. B. Nb.microalierea cu azot (max. Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: . Fig. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate.

05%). prin r cirea înceat la temperatura camerei. 11200C. a lingourilor turnate.C. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max. Din tabelul 5. prelucrate prin deformarea plastic la cald. în H.20 Microstructura aliajului H. structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta. 5. Aliajele CoCrMo.3. la temperaturi ridicate. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin .F. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase.deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate.. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 . .5. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig.C. Natura lent a transform rii C.0.C.F. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase.2.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca.C. Dup forjarea la cald.C. Prelucrarea prin deformarea plastic . rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat .îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. Aliajele din acest sistem au structura C. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26. sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material. împiedic formarea complet a structurii H.9.C. o structur fibroas i orientat .

Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5.C. propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C. în matricea C. . prin tratamente de recoacere la peste 6500C.F. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H.20).10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H.).recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or .C.) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer. În tabelul 5.C.forjare la rece sub temperatura de 6500C.C. (fig.C. se constat benzi de structuri H. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate. i C.C. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat.10.F.C. 217 .10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice.. 400 MPa. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C).C.F. . când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca. domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic . 5. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo.metastabil a fazei C.F. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: . Tabelul 5.F.

osmiul i rhuteniul. rhodiul. platina. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic.3.3 Principii de elaborare. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase.forjarea la rece. iridiul. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative..1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. urmat de tratamentul de îmb trânire.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. 5. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. În stare pur aurul 218 . când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. 7 ± anexe). 5. lipire i tratamente termice secundare.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. sudare. 5. În final componentele ob inute sunt lefuite.4. implantelor. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp. paladiul. Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile.4.

9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.66 833.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice.000 0. Tabelul 5.19 Q. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul. HNO3 ).9999% Au).916 0.750 0.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23.833 0. fosfor i sulf.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45.00 666. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.11 Compozi ii de aur exprimate în carate. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18. pân la un grad foarte înalt de purificare (99. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´. halogeni usca i.33 750. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen. În tabelul 5.este cel mai ductil i maleabil metal.Kcal/at.7 83.0 66.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat.69 + 12. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice. 219 .11.10-4 T.33 Frac ii 1. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ).0 91.23. a a cum se prezint în tabelul 5.666 0.7 58.6 microni.3 Fine e P r i/1000 1000.10-6 / K temperatura de topire: 1063.00 916.66 583. H2SO4.3 75. când formeaz AuCl3. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl. Aurul poate fi purificat prin rafinare.

0 40.0 38.0 21.0 25.9 0. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus.interval de topire redus.3 220 .1 In = 2.8 3.Tabelul 5.0 1.1 25. Tabelul 5.4 Sn 1.0 75.0 47.5 Ga = 10. a a cum se men ioneaz mai jos: .0 Cu 10.0 Ag 11.7 1.0 20.6 19.5 3.8 Pd 2.13.rezisten a mecanic .4 5.1 0. duritate i alungire corespunz toare ca valori.0 56. . manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.5 15.0 4. . prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe.3 Alte metale In = 16.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.1 76. a a cum sunt prezente în tabelul 5.0 Pt 9.5 11.3 15.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile. aliajele binare cu aur au fost modificate structural.1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.8 7.5 10.7 69. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78.0 1.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .

proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice. i maleabil. Tabelul 5. i poate fi tras în folii sau în fire.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur.14. ductil.Ru.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5. Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . 221 . Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5. este un metal cu o anumit duritate. c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. i rhodiul ± Rh. iridiul ± Ir. propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur . rutheniul.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd.4. având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21.45 g/cm3. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%.

care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.99% având ca impurit i numai metale platinice. Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. Au i Ag.m. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev. În stare lichid . temperatura de topire 960.7 KJ/Kg.5% având ca principale impurit i metale platinice. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5.platina fizic pur cu titlul 99. Ag i alte metale.5 W/ 0Cm.88. Ir. 222 . temperatura de fierbere 21950C.59x10-6. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. conductibilitatea termic 418. care con ine 500 p.50C.p. Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat).15.4. densitatea la 200C este 10. alungirea relativ A=48«50%. .6 g/cm3). argint. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2. i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107.4 daN/mm2. în aliaje cu aur. c ldura latent de topire 105. având densitatea 7. elemente platinice (Pd.14 g/cm3. coeficientul de dilatare liniar 2. rezistivitatea electric 1.Se disting urm toarele calit i de platin : .m.8«14. Rh) i 500 p.9%. duritatea Brinell HB=25 daN/mm2.platina chimic pur cu titlul 99. nu se utilizeaz în stare pur în protezare. rezisten a la rupere la trac iune Hr de13. .5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica. cupru. argintul dizolva o cantitate mare de oxigen.platina tehnic pur cu titlul 99. cm. al turi de aur i cupru.p. Au. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr .3«9.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul.06x10 -5/ 0C la 200 C.

duritate mare i plasticitate redusa.16. Ag-Ni i Ag-Pd.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 .A. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5.017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice.5 10. în % argint i impurit i S. aliaje de lipit.2 10.01 S.980 7 Pt. Fe. Te = 0.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0.A. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6.15.9 7Cu.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/.3 10.4 10.15 Pd 18.-1 99.40 Pd 30 10.. Tabelul 5. Te= 0. Bi.Tabelul 5.002 7 Cu. rezisten bun la coroziune. Pd = 0.-2 99. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5.8kg i granule 1.4 10. Fe. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu. Bi. aliaje dentare i aliaje pentru monede.. aliaje pentru bijuterii...20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0. Pb. Pb. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .

Ag-Mn. . 0.. cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice).aliaje seminobile (noble).2 Li 45 Ag. Tabelul 5.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5. cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%. etc. 30 Cu.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92. 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare.Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu. 7.4.9 26 Fe 0-2 Ir 0-0. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5..1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29.3 Cu. 30 Cu. 12 Zn.18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51. 224 . Rest Mn 2-15 Rest 26. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: .18.17. AgCu-Zn.aliaje nobile (high ± noble). 13 Mn 60 Ag. Tabelul 5.5 Ag.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0. aliaje Ag-Cu-Sn.

culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.4 11.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%.20. Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .4 10.8 350/600 SEMINOBIL 12.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e.6 10.4. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm .19. Tabelul 5.6 270/400 13. band . etc.19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27. conform specifica iei ADA. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5.4 420/470 15.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18. 225 . Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5.. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%.

7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 . sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile. i galben pentru cele cu cupru ridicat.21. limit de curgere.5 14 18. etc.0% Ir 1.Tabelul 5. precum i pentru a. În tabelul 5.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. alungirea. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.i men ine structura cristalin . curba solidus. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5. Tabelul 5.4.

care sunt solidarizate prin lipire. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.0 45.8 8-12 10.0 Ag 8. procesul se nume te lipire moale sau lipire. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC.0 13.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80.0 2-3 2. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare. cu flac r sau cuptor. cu putere de 1000 wa i.22. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice. cu utilizarea unor aliaje de lipit.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente.3 12-32 30-35 Cu 6.1 3-8 12.0 60. cu filament de wolfram. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen . În tabelul 5.1 12-22 15-20 Sn 2.7 2-3 2-3 Zn 2.1 16. Tabelul 5.9 65.9 80. 227 .0 1.1 2-4 2.3 3.0 72.

durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare).4.5. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. se mic oreaz pierderile de metale în zgur .densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat). Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare. 5.8 Elaborarea. Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid.pierderi cu zgur . cu con inut redus de oxigen i alte gaze. . afinitatea metalelor fa de oxigen. c ptu eal cuptorului. Pierderile de metale depind de urm torii factori: . 228 . fondan i. turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: .8. pierderi prin volatilizare. fluxuri de protec ie.4. se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg.raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere. i . Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice. Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg.

La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen.. În lipsa protec iei metalului lichid.c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: . heliul i azotul. . Argintul de exemplu având temperatura de topire 960.50C i de fierbere 21950C. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37. începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C.boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C.. în buc i de 10-20 mm. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 .8 p r i aer la 1000 p r i metal. Din considerentele tehnice prezentate mai sus. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. argonul. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor. . metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7. pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului).

amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1. litiu. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. de recristalizare. pentru ob inerea maleabilit ii maxime. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare. Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice.4 în stare calcinat .2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 .8. 5. Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. timp de 30 minute. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . etc. zinc. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare.4. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. cadmiu. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe. tratamentul termic care se aplic este de recoacere. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor.

În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial. prelucr ri mecanice. În esen . 5. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. Metalele poroase se ob in din pulberi metalice.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice. tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal. etc.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. porozitatea se reduce semnificativ..1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. sub form de straturi sau piese. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. impregnare. i 231 . care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport.5. dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . prin sinterizare.

etc. .5. Co. de obicei foarte fine (0.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : .prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare. a s rurilor topite. prelucr ri metalice. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. . reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. Ni.. moi i cu tendin a de aglomerare. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. Ni. cu fine e reglabil . folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. tratamente superficiale (impregnare) i finisare.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare.opera ii finale ca: tratamente termice. 5. Ag. 232 . Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine. Sn. comprimare la rece i sinterizare la cald. Cu.

Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros.23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U. Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent.9 solu ii s ruri.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz. etc. Ele se prezint sub 233 . Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1.3-4. lichid pulverizare rotunjit 0. titan. metale pre ioase. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic . Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5.23: Tabelul 5. argint lichid electroliz .1 < 300 99.7-99. cobalt.5 < 100 99. precipitare dendritic neregulata 1.8-1. aer comprimat sau abur. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial. nichel.2-1.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii. se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.Procedee fizico..

.1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific . dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: .forma de fibre t iate. Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. tehnologii de filare din topituri metalice.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional . cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv. 5.9 4.3. g/mm3 7. J = 0. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8.5.05mm Titan Wolfram J < 0.24 Tabelul 5. În mod obi nuit.tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei.5 19.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica. r. Prin presare. fibre continui i es turi.5. amestecul 234 .3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten .3 - 5.

Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara.Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. impuse de tehnologie. sub presiunea realizat de o pres hidraulic . Presarea se execut în matri e metalice. etc. Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. În aceasta etap tehnologica.de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri. 235 . precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. acid stearic. Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te.25. .Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. parafina. se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor. glicerin . În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma.

3.8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii.7 i 0.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val.5. sub influen a temperaturii. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0. i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: . ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. iar uneori în vid. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori.Tabelul 5.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului. prin procese de sudare prin difuziune. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie.2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra. 236 .

5. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: .21.21 c).21 a). iar particulele individuale r mân indivizibile. iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz .reducerea peliculelor de oxizi. descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. iar volumul porilor scade.etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig. La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient. 5.alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. având doar puncte de contact (fig 5.etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5.21 b.21 b). . porozitatea nu se modifica. eliminarea gazelor. . dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor.diminuarea porozit ii. c). are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 .21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: . . recristalizarea i cre terea gr un ilor. În paralel cu aceste procese fazice. lubrifian i). ilustrat schematic în fig. - a) b) c) Fig.21 a). La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5. 5. Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe.

exogaz idem idem H2. În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care.2%). n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. dup o durat dat de înc lzire. de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. Vf = Volumul materialului masiv. acesta depinde de destina ia produsului sinterizat. pentru suprafe e poroase ca filtre. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0.1-0.26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. Tabelul 5. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%). Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. În privin a gradului de densificare propus.26. argon 238 . complet densificat. amoniac. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2.

300 microni.5. 5. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ). Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100.5.6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice. pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 . Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg).3. Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic. ca de exemplu tija femural din articula ia de old.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid . Pentru fibre cu diametrul de 0. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. 5.3.5. Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj.

Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit .1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice. a a cum se constat din figura. 5. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau.pulberi. interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman.6. c) starea tixotropic a compozitului. care constituie faza dispersa a compozitului. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. 5.22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. de la cele tradi ionale la cele standard.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. 5. 240 . Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope.6. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa. b) în aceast faz se introduc particulele.1. Fig. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur . dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.

. . acesta este obligat s curg i s umple matri a. magneziu. acestea se vor distribui uniform în masa metalic .se introduc particule solide în pasta agitat mecanic.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston. . . se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: . heliu). . ..) într-o matrice metalic format din aluminiu. Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid .d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid. un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice). TiC.dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid .injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form .amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex).aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic. Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . 241 . se pot aplica diverse tehnologii ca: . când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. .aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC.agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide. .dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor.injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon.producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. . Conform schemei prezentate. etc. etc.

1.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide. Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: . . . sub form de fibre.presarea amestecului de pulberi în matri . ca titanul i aliajele sale. . SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice. fixat într-o matrice metalic moale i ductil . TiO2. aflat într-un creuzet vidat.0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid . Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0.producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului. Tabelul 5. 242 .2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers .5.1. În tabelul 5. 5.6. Al 2O3. sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert.omogenizarea particulelor de compozi ii diferite.6.6.26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.1-3.

aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. fibre continue i es turi. c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri. . . similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse. metale pre ioase. titan.5. b) fibre discontinui i aliniate.fibre discontinui care se împart în: . Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: .fibre lungi care au l/d = 300 ±1000.tehnologia de filare din topituri. .tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor. Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile. aliaje de nichel. .23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate. . de cobalt. 5. . monocristale filiforme pure numite Whiskers.tehnologia de laminare. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000. 243 .). aliaje de aluminiu.Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: .tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei. . etc. Fig.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m.fibre discontinui foarte scurte.23.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid.

solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. ca de exemplu aliajele Ni-Ti. .Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. argintul. alinierea i distribuirea uniforma a acestora. titanul i aliajele sale. cu con inut ridicat de titan. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii. Este important de re inut faptul c întrun compozit. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic .1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat ..2. a coroziunii. Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect. alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice.6. 5. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic .Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . etc. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare. molibden. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. aurul. etc. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice.tehnologii de încorporare direct . sub vid sau sub 244 . fierul i aliajele sale. i a frec rii. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor. a lovirii. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. modificându-le propriet ile. f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: .

.presiunea unui gaz inert. care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . . Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt. 5. Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. matricea nu se mai ob ine compacta. O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald. respectiv de matrice în folie. .Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre. se aplic 245 . titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim . a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig. când se poate depune o matrice metalic (de ex. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a. 5. În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere .24) Fig.Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic . . sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos. c ci la propor ii mari. materialul matricei în stare lichid .

la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre . cu fibre nealterate. aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat . 5. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal. Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: .25 Micrografia unui faz . ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5. în compara ie cu durificarea unidirec ional . Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie. 246 . aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii. 5.Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane.care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele.26.matrice (fig.în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei. cu o structur plurifazic .matricea . Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil. când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre. ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.6. în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic.2. 5. ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid.25).

5. În fig.5.28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig. 5. 5. 5. 247 .Fig.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig.27) . din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare. cu un control mai riguros al parametrilor de realizare.Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui. dac gradul de deformare plastic este suficient. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare.

ambutisarea. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie. în primul rând. În toate cazurile de procesare se are în vedere. protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. 6. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. Din considerentele prezentate mai sus. astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. forjarea în matri . Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee. f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 .CAP.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid.

1. . suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei. Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile). . în ordinea tehnologic de realizare.proiectarea tehnologiei de turnare. .1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat .grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul.importante. Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: .precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. .uscarea i asamblarea formei. 249 .execu ia formei de turnare. Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare. cu raze de racordare. de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive.turnarea metalului sau aliajului în form . Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: .alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare). . Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid. .confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare.intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese. .uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui. Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .asamblarea modelului i a garniturii de turnare. 6. cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. .

pâlnie. . piciorul pâlniei. în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0.alimentatori .8 ± 1.dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. Fig. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid.0.1): pâlnie de turnare. canalul de distribu ie i alimentatori. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. canal de distribu ie i alimentatori. 2. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. picior.1 Elementele re elei de turnare 1. în kg. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului. . func ie de gradul de aliere a aliajului.canal distribu ie. 6.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. 250 . 3. picior.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. 4. 6. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate.

1.1-7 1.1 1.20 1.0 1.1-2 0.95 1. având valorile prezentate în tabelul 6. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia.4 1.8 0.50 . Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.1-6 1.2 pentru unele aliaje. c.30 r Parametrii n Ks 0-1 0. tabelul 6.1-3 3.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare. a c rui valoare depinde de natura aliajului. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu.1-5 1. în dm3 251 .3 1.rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei.1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6.1-4 4. în secunde.0 5.15 1. Coresponden a dintre parametrii n. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2.2 1.9 1. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg .40 6. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate.

precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare.densitatea metalului (aliajului) lichid. stabilirea locului de amplasare a miezurilor. adaosuri de contrac ie. Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH . 6.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului. H ± în l imea metalului lichid în oal .1 4. la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic .. a m rcilor.7 5.6 2.. Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate. func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 .5«. stabilirea planului de separa ie.1. . .5«.4 de turnare se refer la: .Tabel 6.0«.% 0.2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic .2«. etc.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid.

adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic .adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model.1.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere. k ± coeficient de contrac ie liniar . Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. . .modelul maselotelor.modelul re elei de turnare.4 1. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei. .5«. etc. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate.. .1.3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0. Tabel 6.2.0 1.3 În figura 6. nervuri care s consolideze piesa. sporuri pentru înclinarea pere ilor.2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i.1«. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹.modelul propriu-zis al piesei. valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate. dimensiuni determinate de: . iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei. în scopul 253 . separate simetric printr-un plan de separa ie.cutia de miez..3.0«. .. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.1.2 1.8«. în %.

În fig. pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez. Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil . în timpul asambl rii formei. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice. etc. a a cum s-a ar tat. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate. Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. func ie de num rul de piese care se toarn . 6. format din mai multe piese. 6.3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. Marc Fig. 6. metal sau mase plastice.1. 254 .3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate.form rii în dou rame.) în diverse propor ii (8-10%). Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci. se execut din p r i demontabile lemn.3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. 6. Fig. r ini sintetice. care s conduc metalul lichid în form i în maselote.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate.

fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.umplerea ramei cu amestec de formare. 255 .uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. . 6.fixarea semimodelului piesei pe plac de model.fixarea modelului pe o plac metalic .întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat . . 6.fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare. .4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6. .pentru semiforma superioar : . . .vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor. . îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez.fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model.umplerea formei i extragerea modelelor. .1.pentru semiforma inferioar : . .îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei.4): .4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: . Fig. în loca urile special realizate. numite m rci.Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig.

efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare. 6. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig. pân la umplerea complet a formei cu metal lichid.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar .5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu. ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. inclusiv a maselotelor.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. i consolidarea formei. 6. .1. adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar .6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .. Maselot Pâlnie alimentare Fig. apoi se supun opera iei de cur ire primar . Parametrii tehnologici de turnare. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare.1. Metalul lichid.5 i este gata pentru turnarea metalului lichid. 6. care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid. prin deschiderea sau distrugerea formei. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare.

conform procedurii prezentate.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile.1. ambalare si 6.cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. .placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. prin lefuire. . Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului. 6. 257 .7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice.se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm. . .turnarea în forme metalice (cochile). Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid. astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare. timp de 6-8 minute.turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive.6.procesul de înt rire. . Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig. prin polimerizarea cojii. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv.1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin .opera iile de prelucrare final conservare. se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare. are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. 6. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul.7. sterilizare. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice. dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: .1. Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: . Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic .

În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare. Dup cca. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: . spre deosebire de procedeul precedent. în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele. 6. .6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care. 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri.introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile.Fig. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 . . Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei.7. formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat .degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun.1.scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun .

Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji. 700°C la parametrii prestabili i. b) modelul fuzibil rezultat. timp de 6-10 ore.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip.7. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . timp de 2-3 ore. dup care formele coji se usuc în curent de aer cald. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine. 6. e) Uscarea formelor coji. când sunt impuse restric ii severe de puritate. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea.. 6. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . Fig. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). func ie de natura aliajului.7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. inclusiv re eaua de turnare.

Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice.cost cât mai redus. h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: .4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat. . în acest caz. se face direct din creuzetul cuptorului. ca: . în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. . pentru a nu se altera la manipul ri. . % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 .rezisten mecanic suficient dup solidificare.golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire. piesele bune sunt cur ite avansat. .verificarea dimensional a pieselor ob inute.cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare.turnarea. Tabel 6. Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj . Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. .temperatura de topire joas .dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare. .s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus. .4.

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

2. iar deformarea se mai nume te static . 6.1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare. for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri . se aplic o serie de opera ii. Dac for ele sunt de presare. îndoirea.forjarea liber . curgerea fiind limitat . sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. curgerea materialului este liber . Pentru ob inerea pieselor forjate liber. pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic. . crestarea. În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. întinderea. sunt for e de oc. 6. debitarea i uneori sudarea.forjarea în matri (matri are). asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic. ele se aplic lent. 6. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii. se deosebesc dou procedee de forjare: . y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale. ce se aplic cu viteze mari. Fig. Forjarea liber i în matri . r sucirea. Când deformarea se realizeaz prin lovire.2. g urirea. Deformarea semifabricatului nu se produce uniform.12).12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 .2. ca: refularea. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat.6.

cu atât for ele de frecare T. În condi iile existen ei for elor de frecare. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic.13. au valori mai ridicate. în care materialul curge liber. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . iar deformarea s se produc mai intens în partea central . 6. Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. În timpul reful rii. . 6.zona III a deforma iilor medii. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare. tensiunile se repartizeaz diferit. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala. cre te i rezisten medie la deformare. fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . 6. datorit m ririi raportului d/h. va fi (în corela ie cu fig. . curgerea materialului s fie frânat . i odat cu aceasta.zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. conform diagramei din fig. valorile cresc treptat. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. zona are forma unui con. sec iunea transversal a semifabricatului cre te.Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. La periferia contactului.13): Fig. pe suprafa a de contact cu sculele. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . unde deformarea are valori minime. În spa iu. valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. iar spre axa central .13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: .

h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. care pot fi de diverse profiluri (plane. i lungimii l0 (fig. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei. Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. 6.14).14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 . Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale. între valoarea 1. Fig. 6. i sec iunea final S. func ie de semifabricat (turnat sau laminat). 6.5 ± 5. va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj). corespunde l imii b0. în l imii h0. etc). Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). U. Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . V. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului.14).

6. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului.).Cu cât l0 este mai mare decât b0. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. Dac îns la acela i grad de reducere h. pentru ca prin g urire. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat.4 « 0. Fig. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 . 6. l0. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei.15. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime. For a de întindere F. ( fig. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului.6. în daN/mm2. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0.

exist o ax numit fibr neutr . în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului. sec iunea transversal p trat sau rotund . 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . Fig. iar cea rotund în eliptic .pentru sec iuni rotunde: F = 0.16 Deformarea semifabricatului la îndoire. ea r mânând la lungimea ini ial L0.16. 273 . Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic . 6. Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal . y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. . Prin aceast curbare.5 a2 · Rc. care în timpul îndoirii nu sufer deformare. (daN).25 d2 · Rc. 6.pentru sec iuni p trate: F = 0. Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0. bara se va curba conform schemei din fig. (daN). În zona îndoit . î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . pe axa semifabricatului.rezisten a la curgere a materialului metalic. ± unghiul de îndoire în grade.Rd = 4 · Rc în care Rc .

274 . 6. 6.18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar .2. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i. care ulterior se îndep rteaz .17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei. La forjarea în matri . Matri a se compune din dou p r i (fig. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e. Dac fa de masa piesei forjate. 6. atunci dup umplerea formei cavit ii. plusul de material curge în afara acesteia. Fig.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig.17 ). semifabricatul ini ial a fost mai mare. 6.y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig.2.2. formând bavura. 6.

Matri area se poate executa închis sau deschis. Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . construc ia matri ei. astfel încât matri a s nu fie 275 . iar cealalt are rol numai de scul de presare. pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û). care trebuie s fie la valori optime. Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. const în: proiectarea piesei matri ate. O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig. limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri . . debavurarea i prelucrarea piesei matri ate.19 Matri a cu matri are bilateral . în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . matri area se împarte în: matri are pe ciocane. se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. 6.4 mm. Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . procedeul este numit Fig. În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. forjarea în matri cu preforjare i forjare. Buc ile de material necesare execut rii pieselor.se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia.se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . procedeul se nume te de matri are unilateral .19). matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale. care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei. 6. loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz .Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese.Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. .

debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii.20. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate. acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. cavitatea semimatri ei. bol uri de ghidare. 2. 3. 7. contrac ia oscileaz între limitele 1. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. Pentru piesele din o el. canal pentru bavur .suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri .forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. .debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate. 6. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1. .20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. 6.5%. oglinda matri ei. .5 % din dimensiunile nominale în stare rece. a a cum se vede în fig. 4. 6.2 ± 1.înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit. Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: . Fig. 6. . coad de rândunic .înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. orificiu de manipulare. muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii.20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. 5. 276 .

mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final . 6. canal de bavur obi nuit. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei. bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii. lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare.realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor.21). semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale. orificiu de evacuare gaze. unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol. atât în semimatri a superioar .striuri cu dou praguri de frânare. 3. etc. 6. 2. iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. Pentru realizarea acestui scop. îndoire. întindere. . rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 . 4. Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies . cavitatea adânc a matri ei. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei. . l ire. Fig. b.21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 .21.realizarea unei economii de material metalic. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . 6. cât i în cea inferioar (fig.). semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. 5.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice).

În cazul îndoirii cu raz de curbur mare. 6. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e. în care eforturile sunt nule. Fig. Opera ia de îndoire se face la rece.3. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. prese cu fric iune sau hidraulice. schema st rii de tensiune. folosind ca semifabricate table i benzi metalice. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s.supus matri rii. 6. r > 10s.. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare.2. etc. temperatura de înc lzire. etc. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . 6.22. 6.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte.2. prese cu excentric. Schema acestei opera ii este prezentat în fig.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. plasticitatea. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru. rezisten a la deformare.

23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri. în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. respectiv l imii semifabricatului. pentru îndoirea tablelor din o el. Fig. 6. asem n tor celui din fig. rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . În timpul îndoirii. raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: . fenomen numit arcuire elastic . Unghiul de arcuire . înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. 6.24): 279 . În determinarea lungimii semifabricatului plan. ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite. 6. necesar ob inerii unei piese îndoite. au loc deform ri plastice mari.23. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice.1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. iar rezultatele sunt prezentate în grafice. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii.V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s). cu rela ia (fig.

6. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat. acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat. se utilizeaz un inel de re inere (fig. 6.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6. de la forma plan la cea cav .24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului.3.3. Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice. 280 . sub ac iunea uni poanson (fig. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie .25a). atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm.2. 6. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl . 6.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri .  Fig.2. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat. iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri .25b.

de tipul sculelor. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig. . etc.26).25b.diametrul piesei la trecerea precedent . astfel: . În cazul ambutis rii adânci. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. 6. 6.Fig. pentru a se evita ruperea materialului. dn-1 .26 Schema treceri. 6.cu sub ierea pere ilor. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. Pentru fiecare trecere.diametrul semifabricatului Fig.25a. Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 . 6. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig. reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn . Schema ambtis rii d . D . Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii.diametrul piesei la o anumit trecere. când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii.diametrul presei.f r sub ierea pere ilor.

mn= m = 0. Dintre metodele analitice se men ioneaz : . exist rela ii de forma: mt ! d1  .45«0. d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn. m2 ! d2 d1 . deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice. T 2 4 ! p . Pentru piesele ambutisate de form cilindric . d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective. iar m2 = m3= «.65-0. Pentru piesele ambutisate de alt form geometric .metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului. coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn). 2«« n.6.diametrul piesei finite).13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . As ! Ap . ! 1. iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D. se folosesc semifabricate în form de disc. diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri.80. grafice i grafo-analitice.(disc) i cu d1. tiind c m1 = 0.

arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig.1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant .27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC.13 p s sau ! 1. cu volumul piesei Vp.27). conform rela iilor: Vs ! Vp . T 4 2 S! p. 6.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs. în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. produc precipitarea 283 . prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. la un con inut redus de carbon (sub 0. ! 1.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval. 6.n D ! 1.3. 6. sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.13 n § i !1 i s 6. Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald.1%). Tratamentul termic de c lire.13 § i !1 Ai .3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE.

care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. (Cr. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer.carburii complexe. care consum carbonul de la limita gr un ilor. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. 0. pot s provoace separarea de ferit . O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. În privin a r cirii. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. care ar reduce deformarea. precipit practic numai carbura de titan. prin utilizarea ca mediu de r cire. urmate de r ciri rapide.Fe)23C6 din masa austenitic . pe când supraînc lzirile peste linia NJ. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare. aceasta trebuie s se fac foarte rapid.1%C. ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. În consecin . pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . timp de 3-5 ore. Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse.2%. De asemenea. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. au ca efect re inerea de ferit . sub linia SK. apa. R cirile foarte lente. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC.

ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. În tabelul 6. a) b) Fig.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline.b). deoarece atât oxidarea.6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. dup care se face r cirea în aer. Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate. 1 min/mm grosime. 6. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur .28. a. Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. greu de eliminat prin decuparea ulterioar .28. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC. O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. 285 .6.28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii. b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC.. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. se recomand durata medie de cca. iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin .6.

ob inut printr-o recristalizare complet . este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .29. 6.Tabelul 6.6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0.29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 . 6.5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6. Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii. revenire i îmb trânire. a a cum se observ în diagrama din fig.2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz .. Fig. fie revenirea la starea de plasticitate mare.3. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . c lire martensitic i de punere în solu ie.

Tabelul 6. Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0.5S Ti-2. mic oreaz viteza de transformare . în H. urmat de îmb trânire.5Cu Ti-3Al-2.C. la transformarea alotropic a titanului. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . de propor ia de impurit i.C. de temperatura de transformare. Tratamentul de c lire. ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. 287 Aliaje cu structur + . în aliajele care con in elemente stabilizatoare. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare .30). sunt prezenta i în tabelul 6. Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. Parametrii recoacerilor de detensionare.5 ±1. de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. etc. A a de exemplu. 6. de punere în solu ie. nu apar germeni cristalini noi.V.7.

Martensita ¶ are re ea hexagonal . m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite.loc. care influen eaz transform rile urm toare. la c lirea în intervalul T1-Tcr. structura va fi ¶+ + . Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. apropiat de re eaua rombic . 288 . + .30. 6. prin c lire. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. se poate forma martensita ´. nu se mai formeaz martensita ¶. când se produce transformarea reversibil în . structura va fi ¶+ . iar la temperaturi situate sub Tcr. pentru a se men ine granula ia fin . se formeaz martensita ¶. Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat .30 Diagrama transfor. 6. în cursul c lirii aliajelor de titan. constituie o temperatur critic Tcr . structura de c lire este format numai din ¶. parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Temperatura minim de la care.. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. s nu se dep easc 1000ÛC. deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. sunt de asemenea men ionate în fig. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr. cu simetrie mai sc zut . faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere. Când cre te propor ia de . datorit elementelor stabilizatoare. Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC.Astfel.

influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. conduc la finisarea structurii.8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate. la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii. la suprimarea recristaliz rii. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform . apoi cu separ ri de îmbog ite. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru. sau s r cite fin dispersate. conduce la o durificare accentuat a aliajelor.5 1036 1147 12. C.P. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan. apoi în aer. La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . determin o modificare mai redus . dar la mic orarea plasticit ii. cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. În acest caz. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile.P ± titan de puritate comercial 289 . apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor. În tabelul 6. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea .8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. Tabelul 6. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC.5 Obs.

6. 290 .1. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig. Cr i C. faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz .32. 6.3.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei .3. Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat . distribu ia a) b) Fig. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate. Studiile efectuate. 6.33). b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6.Microstructurile prezentate în fig.3. au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6. 6.

6. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant .Fig.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. se prezint structura specific a acestui aliaj. îns propriet ile de plasticitate cresc. Fig.9).34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat.34. 6. 6. În fig. 291 . Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea . 6.33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore. (tabelul 6.

timp de 20 de ore. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz .C.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. . urmat de o alt recoacere la 292 . prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC. timp de 4 ore. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. iar la temperaturi mai sc zute. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor.C.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller.C. transformarea structurii C. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13.C.F. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. în matricea metastabil C. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. cu unul de îmb trânire la 650ÛC. este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. Aliajul con ine cca 0. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon. în H.F. s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. Tabelul 6. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC.C. structura este hexagonal compact H. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj.C. la temperaturi mai mari de 890ÛC. De asemenea.F.

A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt.C. prin r cire lent .C. etc. laminare. în H. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente..3. în condi ii de r cire for at .C. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i. 6. Nb. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. în matricea metastabil de C. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic.C. const în microalierea cu elemente ca: Al. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0. 26.C.5%. printr-un tratament adecvat 293 . constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic.C.F. cu r cire rapid în ap . prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor.F. 0. Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C. A a cum rezult i din tabelul 6. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. formarea structurii H. Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt..05% i Cr max. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic .. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. B.C. împiedic . se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H. astfel c . tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical . urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC. urmate de tratamente de îmbun t ire. extrudere.8.15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece.3.F.C. Ta. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore. în urma tratamentului termic al aliajului Muller. Natura lent a transform rii C.F.

(fig.C.C. cu o durat de 4 ore. 6..F.F. (x 615) În tabelul 6. Tabelul 6.35). b) matricea de faz C. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate. În cursul tratamentului de îmb trânire.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo.35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact . Fig.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC. 6. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo.C. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 . într-o matrice metastabil de C. zonele cu structura H.C. urmat de r cire în aer.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H.

295 .forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. Pd-Pt. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. etc. . dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC). asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. deformat plastic.4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten .Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC..3. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC.C. 6. dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar .3.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag. iar argintul tehnic. asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului.realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . aliaje dentare Au-Ag-Cu. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. Ni. astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: . Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC. .C. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt . se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime.F. timp de 1-2 ore. Cu..4. ca de exemplu Au-Ag-Cu. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte.

6. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon. Pentru unele aliaje ale platinei. Pt-Ir. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . prin sinterizare izostatic . Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. acoperiri galvanice.2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. aspect esen ial pentru aceste aliaje. cu materiale ceramice. 296 . Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate.3.4. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate).6. etc. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. atât la rece cât i la cald. 6. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice. pentru a se realiza o bun osteointegrare. Pt-Ni. se pot deforma plastic. au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice.4. se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural . f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. la coroziune i la oboseal .

6. Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice. A a de exemplu solicitarea la forfecare. asemenea efectului de urub (fig 6.37) 297 . Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant.1. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei.4.esut osos.36) Fig 6.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant.6.1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta. valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.

38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. 6. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. Asemenea suprafe e poroase. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. 6. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm.37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig.Fig. etc. ob inute prin diverse tehnici. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os. în cazul suprafe ei poroase. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. prin depunere de calciu în porii de suprafa .38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. poart denumirea de suprafe e structurate. 6. tratament în plasm . 298 . mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. sinterizarea.

75%. se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune.Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. cu o porozitate deschis de cca. a a cum se indic în tabelul 6.12. precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. Stratul poros sinterizat. în zona implantat . aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. fixat pe suprafa a implantului. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. 299 . realizat din aliajul Ti6Al4V. rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat . cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . pe toat suprafa a de contact material-os. 40%. Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare. Pe tija protezei de old.

4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.39. 300 .39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului.4 30. este prezentat în figura 6.8 35. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni. Fig.4 30.0 41.7 59.Tabelul 6. 6.3 24.5 63.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.3 12.4 50. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.5 23. la o porozitate de cca 30%.4 24.3 25.5 81.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice.

40). 6.41. apropiate de ale osului cortical. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6. a) b) Fig.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . Astfel s-a 301 .41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical. a a cum se prezint în fig. 6.40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare. 6. Fig.

2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut.4.42) Fig. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile. 6.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig. aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul. 6.1. Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale. 6. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 .

43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1.76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero). Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu. se arat influen a filmului superficial protector. .43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante.44. Fig.efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine). 6.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice.58 i 1.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN. În graficul prezentat în fig. 303 .În fig. . dup 14 zile de la cultivare. 6. Astfel de tratamente constau în: . Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i. 6. prin procedeul PVD.

ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate.2.metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate.1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic . 6.2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6.4. Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals). Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic .Fig. în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: .4. sau 304 .44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora. de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric). . 6. al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu. Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) .

9 11. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim .2 10.2 8.K-1 ) (m-1.3 9.5 7.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 . (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat . se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.5 8. etc.2 4.6 15.0 3. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O. de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale. Tabelul 6.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7.5 5.9 12. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.13.9 5.3 7. KAlSi2O6.1 4.6 5.2 2. (E .0 3.3 7.4 3.0 7.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic . În tabelul 6.9 4.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp .2 4. EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic.9 3.6 5.1 13.

a recipien ilor metalici. În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid . Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact.4.legarea prin lipire.complex) i oxidul metalic al suportului. proteze articulare i fixe. stimulatoare cardiace i neurologice.2. aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . implante etc. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice.Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii. diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice. se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic. . izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite. precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare.legarea prin glazurare. .legarea prin difuzie (sudare) 6. Acest aspect constituie o problem de practic unde. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. astfel: . Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. în tot domeniul de temperatur . pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute. Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit . 306 .

acestea sunt: . aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin . . literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive.aliaje nichel-crom-molibden. i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale.etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic.2. 307 . pentru o mai bun aderen la esutul viu.6. În acest scop. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice. . În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal. . Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic .aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice.4. În baza celor prezentate mai sus. y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate. Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic .etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. Deci.aliaje de aluminiu. proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei.

SiO2. Dac materialul ceramic con ine carburi. AlN i altele. a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. iar raportul C/Ti este mai mic de 0.Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4.65. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. a a cum sunt prezentate în tabelul 6.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. a ceramicii pe baz de ZrO. în condi ii de temperatur relativ joas .). Tabelul 6. 308 . sub form de band sub ire.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1. are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. care constituie stratul interfazic metal-ceramic .14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1.5Ti care au devenit materiale comerciale. Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC. BeO. CVD etc. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%).

Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. . la fixarea benzii de lipire. în aer sau în mediu controlat. studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca. pân la tehnici 309 .oxidarea suprafe ei metalice. coroziune chimic . . . în plus. Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic. . Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . În sisteme complexe Al-Al2 O3. Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee. utilizate în protezele articulare.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale . când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii.. care constituie agentul de lipire.cur irea suprafe elor metalic i ceramic . în vid. 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar). .) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic. prin înc lzire la o anumit temperatur .realizarea prin diverse proceduri (sablare. care m resc fluiditatea zonei interfazice. legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant .Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu. Stratul interfazic. precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. etc. electrocoroziune etc. cu formarea oxidului de crom.

astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului . a a cum au fost prezentate mai sus. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru. SiO2. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: . . a a cum au fost prezentate în tabelul 6. Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti. CVD. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 .în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare. etc. . urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic. jet de electroni etc. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu. Astfel. . Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: .foarte performante ca PVD.temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. plasma spray. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului. CaO.14. y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor.durata procesului este cuprins în limite largi. por elan dentar.sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive. temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire.

4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit. .5 ± 0. cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise. . Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj.4.2. practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact. 6. func ie de tehnica de depunere disponibil . presiunea i durata (timpul). fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea. . . Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv. 6. 100oC. fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic. Ca i 311 . Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit.45). . în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire.95) Ttop.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute.se fixeaz prin presare. ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul.se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate..se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura. în limitele (0. materialul ceramic pe suprafa a suport.se înc lze te incinta cuptorului (electric).se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. . Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca. Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie). .se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. Presiunea poate varia în limite largi (fig.

Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. unde KS1 . pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru. KS2 .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . Fig.45. dac timpul de difuzie este mare. De asemenea presiunea poate fi diminuat . Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 .energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig. dac temperatura este ridicat . 6. procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . timpul de difuzie poate descre te. 6. Pe lâng parametrii de baz prezenta i. f r a fi afectate procesele de difuzie. viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic .în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare).

care constituie un film interfazic reactiv. Tabelul 6.46 313 . leg tura metal-ceramic se face direct. care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului.M.prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. f r denivel ri.rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ . parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6.000 0.5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10.. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic . Astfel în domeniul implantelor dentare. . În sintez .7 ± 0. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. aspect prezentat grafic în figura 6.mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic. . În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare.15. MPa Sec.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni). care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus .9 Ttp Ra < 1.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U.

10-5 mbar timp de 1 or . Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2.c. sub o presiune de 4 MPa. nichel. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%. pân la 12 microni la 1400oC. aur. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3. 6.. 314 . care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic .Fig. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c.f. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase. etc în condi ii de puritate ridicat . ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu.5 microni la 900-1000 oC. Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe. 2. Astfel de metale pot fi: aluminiu. cupru. la temperatura de 900 ± 1300oC. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite.

aspecte prezentate în continuare.3. realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului. la coroziune i la oboseal . Astfel. 6. de natur fizic i chimic . din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium).3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor.4. cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit . 6.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu.4. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN. în zona interfazic . care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate. Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. 315 . Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie.1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil.

6. la temperatura procesului.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. care în prezen a carbonului. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu. total inerte. f r a fi afectate propriet ile mecanice.modul de elasticitate: 14-21 GPa .4.2 g/cm3 .De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas . Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi. prin condensare.3. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor. Preforma metalic pe care se depune carbonul.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. sub atmosfer controlat .duritatea: 150-250 HB . Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor. pe diverse componente protetice. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon.densitatea: 1. Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. prin acoperirea platoului tibial. Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: . iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului.5-2. Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%.

care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade. etc. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic. de hidroxiapatit .47). 6.3 g/cm3 a stratului de carbon. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2.4.3. 317 .2-1.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. utilizate azi în protezare. în atmosfer de gaz ionizat. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural.4.13 g/cm3 fa de 1. care sunt construc ii metalice carcasate.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante. 6. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care. Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig. pentru a crea o suprafa superficial poroas . 6.47 Schema constructiv a unui presostat 6.densitatea este de 2. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu.05-2. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat . sunt acoperite cu materiale ceramice. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei. care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig.3. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin .

4. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. care devin astfel total inerte chimic. La temperatura înalt a plasmei. Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). . Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. f r a fi necesar o instala ie complex i performant . În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent .realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis .posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. cu un anumit grad de rugozitate. aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic. în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor.În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul.3. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. Avantajele procedeului sol-gel constau în: . i se depun pe suportul metalic r cit for at. 318 . ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic .5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase. strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic. . 6.

Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. depuse pe aliajele Ti6Al4V. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. etc. Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni. în plus. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice. timp în care protezele articulare. 20 zile. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus.1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului. care posed propriet i osteoconductive. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. de exemplu. 100 zile. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC. nu pot fi solicitate mecanic.4. se cere o densitate maxim a stratului de acoperire. În aceste aplica ii. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita.6. etc. implantarea de ioni. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. 6. în anumite cazuri. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP).4. 319 .4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. durata de vindecare scade la cca.4. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic . La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic.

o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei). Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant. 6.49. În fig.în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni.48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur . a a cum se constat din graficul prezentat în fig. 6. 6. În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita.48. Fig. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului. 320 .

6. cu sau f r utilizarea unui material de legare. 6. 321 . hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan.Fig. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. butil.. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. apoi la 60oC ± timp de 15 min. apoi uscat la temperatura ambiant . Suspensia este depus pe suportul metalic. alcool i hidroxiapatit . conform schemei prezentate în fig.49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic.50. y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3.

În fig. 322 . 6. iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute. 6.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului.Fig.51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . Fig. 6.

În tabelul 6.2 Ti6 Mn 18. Tabelul 6. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn. Tabelul 6. iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ).7 10. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase.8 21. N/mm2 Cp-Ti 9.15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare. În tabelul 6.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn.

2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.4.Q g) 0.4.043 0. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6.043 0. este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: . 323 . Astfel.s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .

În tabelul 6. constanta dielectric a electrodului.4 25. aria suprafe ei electrodului.. suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN. Tabelul 6. Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod. TiB2 sau pulberi metalice. iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric . motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit .8 10. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan.6 5.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday. unde se produce un strat dubluelectric.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor. grosimea stratului capacitiv.cm) 41.0 14. Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea.0 324 . Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri.3 49.esut biologic.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

5.54 0.051 0.076 0.102 0.025 0. La cap tul opus vârfului.82 0.2.152 0.152 0.11 0. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman.203 0. utilizate în chirurgie.102 0. max. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul.16 0. 0. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural .025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0. 6.5. 333 .27 0. Tabelul 6. 6.06 0. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic .2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman.013 0.051 0.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice. ale c ror configura ie se prezint în figura 6.lungi ap rute la nivel diafazar. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal . este prezentat în tabelul 6. Cele mai utilizate tije Fig.038 0. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii. 6.2.031 0.54.19.076 0. prin strângere cu ajutorul unor piuli e. tijele pot avea por iuni filetate.55.05 6.

a a cum se constat din fig. 6. Fig. dar dac acestea sunt fixate corect. esuturile adiacente urubului. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. 6.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards. esutul se reface în scurt timp.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. 6.57.56). 6. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . Fig. Unghiul de strângere poate fi negativ. 6.2.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare. adesea necrozeaz ini ial. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 .Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului. 6. neutru sau pozitiv (fig.5.

Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac . 6. care pot sl bi apoi fixarea fracturii.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire). unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. În fig. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. 6.5. 6. Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului. În compara ie cu fixarea prin pl ci. a a cum se prezint în fig.59. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei. distribuite într-o gam larg de valori. Moment de incovoiere Fig. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular .Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere. se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are.2. În procesarea pl cilor. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii.58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 .6. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile.

59 Schema fide fixare intramedular . rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. 6. de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang .60 specific pentru fixarea fracturii capului femural. Totu i. prezentat în fig. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple.61. deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor.5. Problema principal pentru aceste 336 . kg cm Incovoiere Fig. Incovoiere Moment de rotatie . adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat . 6. ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . 6. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). Pentru eforturi mai mici. ca tije i uruburi. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald. care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular . din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig.60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular. 6.2. Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului.6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie.

6.62b).clipuri autostatice articulate.clipuri fixe. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale.3. Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. prin opera ii de a chiere mecanic . .pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii.5. 337 .1 Utilizarea medical . fiind realizat din materiale metalice. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6.3 Clipuri anevrismale 6. urmate de lefuire i finisare. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6.5. nearticulate.dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare. Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea.61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina. utilizate în neurochirurgie.62a). 6. În cazul tijei Harrington. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: . Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare.

6. bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville .63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: . perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck. . determinat de progresul clip rii microchirurgicale. Din punct de vedere constructiv.bra ele clipului. . Fig.coada clipului. cu fe ele interioare active i vârful neted. .62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.63) . 338 . în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid . 6.a) b) Fig.arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. . clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt.articula ia clipului la cap tul bra elor.arc ata at între bra ele cozii.resort multispiralat la nivelul cozii. 6.

triunghiular .a ) tip Mayfield Ya argil. în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor). curbe. romboidal i trapezoidal . clipurile pot fi: drepte. 6. De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar .cu resortul amplasat la nivelul cozii. a) b) c) Fig. .b).66. realizate în curbur simpl . aceasta din urm este preferabil (fig.64.64. variaz între 7 i 11 mm. 6. angulare. 6. 6.) 339 . acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt. (fig. 6. 6. 6. sau în curbur dubl (fig. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky).65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor. tip baionet i fenestrate.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig. (fig.65) Fig. 6. Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel .64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active.c).64.cu resortul dublu spiralat inversat.64): . plasat între cele dou bra e ale cozii. m surat între punctul de încruci are i vârf. în func ie de geometria sacului anevrismal (fig.

.). acestea se clasific în: .clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. 6.Fig.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii.67a).5.articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig.2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat. a) b) c) Fig. 6. .67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : .3. 6. unde se r sucesc cu 360o.67b).67c. y Dup articula ia clipurilor. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului. odat sau de mai multe ori (fig.articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. au fost standardizate 340 . 6. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular .articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. în apropierea articula iei . .clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei. 6. 6.

i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: . se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.2-13.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. În tabelul nr. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic. Tabelul 6.5 1. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative.3.3 4-19. 6. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm. .l imea i grosimea lamelor bra ului în mm. sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne.5. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului.2 6.20.20 Caracteristici constructiv . 341 . exprimat în gram-metru.0 5.3-10.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm.deschiderea maxim a bra elor în mm. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale.0 1.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co. .

. care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale.y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. care cuprinde toate opera iile tehnologice.2. i aceste aliaje se g sesc în comer . 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic. sub form de table i bare. f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul. precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. Dintre aliajele pe baz de cobalt.Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. .1%) i total nemagnetice. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu. în band lat sau sârme de diverse diametre. . Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. pentru a li se asigura elasticitatea cerut . inclusiv în realizarea clipurilor moderne. . bare i sârme.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. în stare laminat . aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . 5 i anexa 7. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare. y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat .Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap.3. 5 i anexa 7. Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor.

sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut.Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. .4 Proteza de disc intervertebral 6.Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor. precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului.Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. a cozilor i a sistemului de arcuire. . zona de articulare. Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate. pe fiecare faz de fabrica ie. . . realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat . în domeniul mecanic. plecând de la semifabricat pân la produsul finit. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . coad ). 6.5. . acesta are o structur compozit . articula ii. lefuirea. .5. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate.4. Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor.Finisarea. 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final.1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare. precum i dot ri tehnice i experien necesare.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic . metalurgic i medical.

înlocuirea numai a nucleului pulpos. . 344 . 6. i se poate realiza în dou variante prin: . format din fibre cartilaginoase. etc. cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza. plegia.înlocuirea total a discului degenerat. Fig. care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului). Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii. 6.periferic . poate genera fisuri în peretele inelului.68). 6. con inutul de nucleu pulpos poate s scad .68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale.5. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani.4.

y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig. .3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic . În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: .69 b). Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr. y sisteme tip camer cu lichid (fig. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare.69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani.designul protezei s asigure dinamica natural a discului. corespund unor asemenea solicit ri.69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie.69 d).6.4.69 a).fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase. a) b) c) d) Fig. unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate.69 c). etc. . y discuri din cauciuc sau polimeri (fig. 345 . 6. 6.5. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic . titanul i aliajele de titan. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare.biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate. .6.6.6.

din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). 6. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent. proteza tip Hedman (fig. 6. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. fixate prin uruburi. matri ate la cald din tabl laminat .4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. 6. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar .70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald. 6. în atmosfer de argon.5. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur . 346 .Astfel. Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei.71). Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac . Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo. care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig. Fig.4.

6. Fig.) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. asigur o fixare bun între suprafe ele interne.72. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel.Fig. iar cea exterioar u or convex . asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. O asemenea protez de disc (fig. Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei. 6.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. concave ale pl cilor metalice . prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. cu suprafa a interioar concav .71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului. 6. perfec ionat 347 . confirmându-se caracteristici superioare de comportare.

în timpul mersului. Articula iile sunt de mai multe tipuri. aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. precum i produsele lor. i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale.permite o mi care relativ liber . For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic .5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase. articula ie diatrodial . numite i încheietur . mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat. mai mult sau mai pu in plane. .articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os.este identic cu cea cotilic . de exemplu articula ia radioulnar proximal . pentru om. . în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil . func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea.articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. ca de exemplu: .articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse. De exemplu.5.articula ie sferic . oldul i um rul au articula ii sferice. . 6.Ca i în cazul altor tipuri de proteze. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase. denumit i articula ie pivot. for ele de 348 . . care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. ca de exemplu mi carea oldului i um rului.articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin . care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos.

Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6.7 4.5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural .aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat .21.înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului.1 4. Tija femural . .9 2.22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: .2 4.7 5. . capul femural.polimerice. Tija femural .9 5.1 4.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi. componente femurale. Tabelul 6. acoperiri poroase.for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4.9 2.ceramice. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: .titan de puritate chimic .aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .aliaj Co-Cr-Mo turnat .aliaj Ti-6Al-4V . . componente tibiale.încet . capul femural.metalice. componente femurale. capul femural. 349 . Straturi poroase.8 7. componente tibiale.normal .compozite.9 3. straturi poroase. a a cum se prezint tabelul 6.3 7.aliaje Ti-5Al-2.4 7.22 Tabelul 6.6 4. capul femural Tij femural . faze secundare în compozite ceramice i polimerice. pe domenii de activitate Activitatea În mers: .

5) os coxal 350 . O vedere de ansamblu a modului de fixare. în ruperea capului femural. 3) cupa acetabular . 6. 6. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig.73 . face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal. Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. mai grav.5. 4) os femural.74. Fig. care se mai nume te i coxo-femural .1 Proteza articular de old Articula ia de old.5. Aceasta este o articula ie sferic .73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic . cu o durat de utilizare de 20-30 de ani. 6. din punct de vedere anatomic. a a cum se constat în fig. prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i. având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers. 2) tija femural .74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. 6. Fig.6.

6. 6.proteze modulare (fig. acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic . 6. 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare.75. cupa acetabular i suportul cupei acetabulare. 3 i 3a ± ciment acrilic. . astfel pot exista: .componenta metalic a protezei (tija i capul femural).Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural .76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic. capul femural sferic. 4 . 2 i 2a ± osul trabecular. 6. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija. 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old. Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig.os cortical.76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. Fig. 351 .proteze monobloc (fig.

Valoarea momentului de torsiune.77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija). 6.a) b) Fig. 6. deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei. 6.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii. Fig. 352 .77. acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie. prezentat în graficul din fig.

Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele. a) b) Fig. 6. 353 . 6. În fig. acestea fiind: tija propriu-zis . 6.78 Variante de tije protetice modulare . b) tija cu pivot.79 se prezint tije monobloc moderne. mai ales prin opera ii de matri are la cald.78. acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. într-o gam variat de designuri i materiale.a) tija Duh. pivotul pentru fixarea capului sferic.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare. trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V. y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice.

a a cum se constat i în fig.a) b) c) Fig. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. 354 . tratamente termice i de finisare. 6. 6.80 Variante constructive ale capului femural sferic . 6. din aliajele men ionate mai sus. 6. b) tija Hinekhip. aspecte prezentate în fig.a) sfera ceramic . dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale.81. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice. c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old. b) sfere metalice. a) b) Fig.80.a) tija Thomson.79 Tije monobloc moderne .

a) b) Fig. Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara). 6. cu pivotul tijei femurale . b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat .a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice. În fig 6.83) i anume: .82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare. 6. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic.elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate. 355 . 6.a) b) c) Fig.81 Modul de asamblare a capului sferic.82 Designuri de cupe acetabulare . b) tija Cti.a) tija Cenator. din aliaje de titan i cobalt.

. 6. masele plastice i ceramice. Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: . Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge. Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. molibdenul i titanul. b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient. Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul.. care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului. .aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate. precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza .o el inoxidabil matri at. precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. În ultimi anii combina iile dintre metale. . a) 356 . b) c) Fig. nichelul. cromul.aliaje Co-Cr matri ate sau turnate.a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate.elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic .83 Cupe acetabulare moderne .os.

care se refer la tija femural : .Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard. se utilizeaz ca aliaj de turnare. în condi ii de atmosfer protectoare. .finisarea prin lustruire. 6.proiectarea i realizarea modelului tijei. marcarea i conservarea piesei finite.84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard. . În fig.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji.dezbaterea formei i extragerea piesei turnate. . . . compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5. y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice. . sub form de bare cu 357 .turnarea piesei în forma de turnare. . . . Fig.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn). Conform tehnologiei prezentate.2).elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid.asamblarea formei de turnare.executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive. 5.realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab. .10 (aliajul F-76 conform ASTM ).cur irea i debavurarea piesei turnate. 6.

Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: .5. .prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). În fig. asamblare.debitarea semifabricatului laminat. Fig. .85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. marcare.sec iune circular .85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 .debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire. Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora. 6. femural i tibial.proiectarea i realizarea matri ei. cu punerea în eviden a celor dou oase principale. . etc).prelucrarea final prin lefuire. 6. . genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. . 6. . sterilizare. g urire.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic.5.efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire. pe care se construie te i proteza de genunchi.înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC).

6.87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi. O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig.cu articula ie complex sferocentric .componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial.cu articula ie rabatabil tip balama.86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei.86.a) articula ie rabatabil (tip balama). În fig.Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice). 6. . Fig. 6. 6. protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: . a) b) Fig. unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: .componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural. b) articula ie sferocentric 359 . .87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .

Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. urmate de tratamente termice. prin tehnici specifice ca: plasma spray. în func ie de starea de s n tate a genunchiului. a a cum se prezint în fig.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. prin procedee de matri are la cald. 6. Fig. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile. 360 .88 i constau dintr-un platou metalic.89. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne.88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. componenta superioar fixat de osul femural. 6. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. 6. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. sinterizare etc. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia)..

motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . în ansamblul ei. realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald. finisare.Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei.5.5. Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal . Proteza de genunchi. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece. . În figura 6. 361 . 6. ca de exemplu polietilena de mare Fig. Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . sterilizare etc. prelucr ri mecanice specifice etc.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb . format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice. 6. personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare. fibula (lateral i medial ) i talusul.90. proiectarea tehnologiei de matri are.

91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: .componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial. osul tibial se sprijin i se rote te pe talus. Fig. 6. Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente. 362 .Fig. cu un unghi de pân la 14o. .90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6. 6.91.componenta inferioar fixat pe osul talusului.

92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente. i convex-convex. sferoidale. 6. concav-convex . Fig. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . 6. fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. 6. un punct. În fig. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente. Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente. cu suprafa a redus de frecare.92. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional. 6. conice i cilindrice.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie.

6.5. 6. În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar). prelucr ri mecanice i tratamente termice. 6. Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are. pentru componenta tibial . a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig.Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE).5. unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice). Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie.94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama. 6. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare.94.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 . Fig.

23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. În fig. o elul inoxidabil i aliajele de titan. 365 . Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. tip polietilen de mare densitate. Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr. 6. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. Tabelul 6. plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. care const în esen din dou tije implantabile articulate.i radius (respectiv ulna). precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. În tabelul 6. una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar. ( old i um r). Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice.

5.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore.5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. 6. 6. În fig. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul.96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old. Mai simplu. b) Fenlin.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r. Fig.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. 366 .6. legate printr-o capsul articular . 6. a a cum se prezint schematic în fig. 6.5. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului.

care se fixeaz în glenoid. Fig. pe lâng o mare mobilitate. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan. 6. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase. sunt de cinci tipuri. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate.5.98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 . media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit).98.5. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. i rezisten la compresiune foarte mare. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal .Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. 6. a a cum sunt prezentate în fig. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii. dup rezec ionarea capetelor articulare. Implantele articulare care pot fi folosite. cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. 6.

a) b) c) d) Fig.99. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo). De asemenea. 6.5. discul valvei este realizat din materiale metalice (fig.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 .100). câteva din acestea sunt prezentate în fig 6. motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate.1. 6.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St.5. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6.6. 6.

i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 . Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia. excelent biocompatibilitate. 6.7. . aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent.Titanul de puritate comercial (P. 6.5.Fig.5. 6.6. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .5. tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului. electrocoroziune foarte redus .C. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls.7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: .Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori. Ele au bune performan e mecanice.

care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . utilizat ca electrozi implantabili. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i.curentului electric. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile.7. Ca i alte metale. de exemplu. platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent.5. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale. prin procedee de pulverizare. determinând extinderea coroziunii. Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare).7. depus pe diverse dispozitive implantabile. 6. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el. pelicule) prin pulverizare. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale. Totu i. în condi ii similare de medii corosive. 6. 370 . motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate.5. Deoarece platina pur este prea moale. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. când este str b tut de curent. s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme. în compara ie cu platina. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice. De asemenea. fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare).

Tabelul 6. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep. De aceea. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic. stratul de oxid pasiv poate fi distrus. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting.24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 . i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.24. Ca i la o elurile inoxidabile.5.271  0. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0.081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace.4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune.386  0. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice.7.

fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. primul puls cu faza anodic Bifazic. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic. 372 . faz catodic 6.25.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. primul puls cu faza catodic Bifazic. deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. la excavarea cavit ii osoase. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale.În tabelul 6. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor.5. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul.

6.implant în form de arc z vorât. Dintre tipurile men ionate.101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent. se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: .implant lam . . .implant cu urub. Aceast proprietate este deosebit de util .tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . . la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. depinde de puritatea titanului utilizat. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care. implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: . cu formarea unui film protector. care-i confer propriet i ideale de osteointegrare.implant degetar. . cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. 373 . care este tratat superficial în plasm . titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. Dup forma lor. micronic. pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. .În plus.implant arc.oxidarea anodic pe cale electrolitic .oxidarea în jet de plasm de oxigen. cu durabilitate ridicat în timp.implant în form de diapazon. Tratamentul suprafe elor implantului de titan. . de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului. la rândul s u. În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial. când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2. . . cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. În fig. cilindrice i în form de lam . Astfel.implant spiral . cu formarea unui strat de TiO2.

greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar .101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6. propriet i fizice i chimice. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig. turnate i lipite. 374 . propriet i de topire i turnare.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. Unele propriet i ca luciul metalic. rezisten a la coroziune ridicat . aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic. ca: biocompatibilitate. Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal. 6. 6.Fig. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. compatibilitatea cu suportul ceramic etc.102. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii. Temperatura de topire.5.

102.a) con in 80-85% Au. 6. dar au modul de elasticitate mai ridicat. Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile. 6. aspect determinat mai ales de argint. Pd. 6.102.102. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. Sn etc. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . b) con in 55-70% Au. restul fiind adaosuri de Ag. 6. având coeficien i de dilatare termic apropia i. 20-30% Pd i 10-15% Ag. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . Pt. Cu. Aliajele Pd-Cu (fig. e) con in de regul 70-80% Pd. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag.102. Aliajele Au-Pd (fig. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut. c) con in 55% Au i 40% Pd.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare.102. Cu este maximum 15%. Mici adaosuri de Sn. Cu. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . d). 6. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig. 6. Avantajele oferite de aceste 375 . Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig.

aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. iar cele mai mici le au Au i Ag. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5). lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. Cr. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. Mo. în cazul aurului.26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. Totu i. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 .102. ! 376 . În schimb. 6. f). aceast valoare este pozitiv . dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. Fe. care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate.

10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .534 .27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.500 .5 + 80 În tabelul 6.254 . Tabelul 6.701 .848 .439 .160 .27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.8.508 .422 .Tabelul 6.7 din temperatura de topire în aer.1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.1 mm la temperatura de oxidare de 0.

Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6. i în special electrochimic .abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism. biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G. .aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au.aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. . chimic . care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate.1-14. Aliajele dentare utilizate curent. 10-30% Cr). care precede coroziunea. cu peste 90% elemente nobile.Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. 2-80% Ni. . în acceptarea implantului. Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile.m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. . . etc. care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. Ti-Cu.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. Stabilor NF. 10-15% Pd i adaosuri de argint. zirconiu.4 g/cm3 378 . se pot clasifica în urm toarele grupe: . Co-Cr-Mo (10-60% Co. acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr).aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). Cu-Al. care sunt: . 70% suma celor dou metale. cu pericol de apari ie a toxicit ii. Duallor cu densitatea 11. iar împreun 70-90%. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. cupru. con in 55% Au. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile. cu min.coroziunea: determinat de ac iunea biologic .28. aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice.

Tabelul 6. 379 .2 g/cm3). duritate corespunz toare (200-270 HV). au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile.8-8. biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. 5-10% Cu. densitate relativ mic (7. aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus . Tabelul 6.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd. Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA. 50-65% Ag. limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. Astfel. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). datorit rezisten ei bune la coroziune. sunt prezentate în tabelul 6.29.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp. luciu metalic caracteristic. rigiditate bun .

este prezentat în tabelul 6. Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. Vipl .30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr.32. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr.30.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador.31. NP2. Gemini. Micromium. Tabelul 6. Ultratek. Witalium. Wiron S. Gisadent.. în tabelul 6. de provenien german i româneasc . Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. 380 . etc. ele fiind materiale sigure pentru s n tate. etc. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. iar propriet ile câtorva aliaje. Remanit. Wironium. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Niranium. În ultimul timp. Wiron 88. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. Ronetecos.

Nb. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari. Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. elasticit ii foarte mari.32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni. Co.Tabelul 6. 381 . Ce. Ta.

CAP.0-0.0 e 1.08 e 0.5 16.0 e 1.0 e 2.5-13.5 16.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.5-18.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.4404 1.7 ANEXE ANEXA 7.0 3.03 e 0.5-18.045 e 0.1.045 e 0.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.045 e 0. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.5 3.4404 1.5 10.015 Mo 2.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.5 10.0 P e 0.045 e 0.4404 1.0 e 2.045 e 0.0 e 2.1.03 e 0.0-2.5-13.0 e 1.4438 1.15 Cr Ni Si e 1.5 Mn e 2.02 e 0. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.0 e 1.0 e 2.5-18.0-2.0 e 1.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.5-13.0-4.5 2.08 Alte elemente ± ± N = 0.0-4.5 10.0 ± < 0.03 e 0.0 e 2.0-2.045 e 0.03 e 0.03 e 0.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .0 e 2.0 e 1.07 e 0.03 e 0.5 2.03 e 0.03 e 0.045 S e 0.08 e 0.

1. .lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] . .4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici .1. 2.sablare cu nisip. .5-2% NaOH.o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC.Îndep rtarea tunderului . 383 . Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 .o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap .forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1.Tabelul 7.durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 .1.recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7. .cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1.men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7.forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 . [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 . [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.durificat la rece i recopt 620 310 40 50 . .5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .domenii de înc lzire 925 ± 1100o C. . [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune.pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.1.

8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.0-75.0 uz dentar Fe C Si e 1.5 e 0.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.0-32.5 ± 14-40 ± < 3.2.5 ± ± 3.25 e 1. aer Apa.055 e 1.5 < 5.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2.0-7.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 .1.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7. aer Apa.5-4.5 e 2.0 e 0.5-30.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.5-7.5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.1.0 e 2.Tabelul 7.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.5 4.0 e 1.5 CoCrMo ± 33.2. aer Apa.0 4.0 15.5 ± Tabelul 7.

C ldura Rezistivit.2 11. de Conductib.1 420 384 390 0.m] [MPa] .0 e0.2.2.05 e0.5 Tabelul 7.0 1-2.015 e0.025 e0.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.2.015 e0.2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.91 0.5 33-37 18. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .03 14-16 e0.05 e1.K] [Q. -6 [W/m.2-8.2 12.15 e0.Tabelul 7.89 1.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.0 e2.15 e0.010 e1.3 13.5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.5 e0.2.010 3-4 0.8 10. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.5 6.Recopt .4 9.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.15 e0.15 e1.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.43 Tabelul 7.1 14.04 e0.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef. conform DIN/ISO 1980.5-3.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.K] [E 10 /K] 14.1 8.5 e0.15 e0. de topire hacp .3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate.

9 0.2.F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.Între 970-1125oC .05 < 0.7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.Turnat i lefuit .Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.5-8.0 0. 1350-1450o C .10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.45 < 0.5% .5-4.Tabelul 7.Deformat la rece 17.Deformat la rece 44% .Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .Recopt la 1170o C i r cit în aer .5 3.Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .05 386 .05 < 0.2.2.2.5 ~1.02 < 0.Amestecuri cu modele fuzibile. în vacuum la temp.Forjat la cald i recopt .7-0.9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .02 < 0.8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .35-0.

013 387 . (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.07 C < 0.2 Compozi ia chimic comercial c.6 mm Argon.25 < 0.10 < 0. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.013 < 0. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.08 < 0.20 < 0.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.25 < 0.08 < 0.30 < 0.Tabelul 7.10 H < 0.06 ~ 0.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.3.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.1 ± 1.7 ± 0.013 < 0.8 m/mm ANEXA 7.3.10 < 0.p.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.2.30 < 0.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.20 < 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.05 ~ 0.p.06 ~ 0.013 < 0.

56 specific Rezistivitatea Q.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.3.5-6.2 0.45 110-116 950 9.5-6.5 0.5 < 0.03 0.5 < 0.K 0.05 Cmax Hmax 0.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.5-4.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.3.5-5.0 74-85 744 8.5 2-3 0.6 termic E C ldura KJ /Kg .05 Ti5Al2.5Fe Rest 4.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .05 Ti6Al7Nb Rest 5.5 0.2 0.5-7.015 0.52 110 1010 5.m 1.75 3.3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.66 electric Tabelul 7.Tabelul 7.3 4.2 0.25 6.03 0.8 5.03 0.3.009 Tabelul 7.3 Ti6AlLiV Rest 0.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.015 0.

5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare .5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11. maxim 4 ore cu r cire latent . Înc lzire la 500-600oC pân la max. Înc lzire la 800-900oC.3.Recopt la 700oC i r cit în aer . Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore.7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2. urmat de r cire în aer. timp de 15-60 minute.6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2. Înc lzire la 700-800oC. Înc lzire la 700-850oC.5 ± 2 ore cu r cire în aer. cu r cire în ap .8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2. Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC.Omogenizat i recopt . 4 ore.3.3.5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0.Recopt .5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7.Tabelul 7. 389 . maxim 4 ore cu r cire înceat . timp<60 min.Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7. cu r cire în ap . Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer.Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap .

5 3.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.3.15 m/mm 390 .0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.5 A 0.3.3.Tabelul 7. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.

5 16.2 16.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.8 15. E [10-6/K] 14.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.7 14. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.2 Intervalul temp.3-18.aliaje moi h.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.0-16.2-12.4-19.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.8 14.3 18.6-16.4 15.4.1 11.7-18. dilatare termic .4.8 13.2-14.6-11.8 18.aliaje dure 391 .0-15.1 10.1-16.ANEXA 7.6 17.6-15.1-14.6 14.

9-1.5 0-7.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7.5 Tabelul 7.5. Tabelul 7.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur.K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25. HCSS.8-8.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa . HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.Tabelul 7.6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.4.4.4. respectiv lamelare de cupru.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.6 13.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS.4. 5.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 . HCSL ± con inut ridicat de particule sferice. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru.5 12-26 0.5-16 0-7 0-1.

0 12-14 e 2.0 < 0.Amestecuri cu modele fuzibile.0 - 393 .9 e 1.Cur ire cu aburi .1 10-28 0.Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare. Pd 760-820 73 0.0 10-28 3-5 12-14 e 2.0 e 0.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC. . .0 e0.1 8-28 0-9 6-14 e 2.Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC . Lipirea cu ceramica Tabelul 7.Temperatura de lipire 800-900oC 2.4.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .1 13.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1.0 e 0.4.5. la presiunea de 2 bari .Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1. Tratamente termice la cald 3.1 Ag.9 1.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1. Turnarea Parametrii tehnici .Înc lzirea prin induc ie. .Recoacere 10 min/980 oC .Tabelul 7.0 0.0 12.9 e 1.

Fenomene de suprafa la metale i aliaje.. 1995 Cahn.. Boca Raton. D. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses. Aliaje neferoase. Bucure ti. G. I.BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. Editura Academiei. V. 1997 Casabo. An Introduction.. Baciu. Weinheim. Bucure ti. J. Bucure ti 1970 Ducheyene. V. F. 1986 Chiri . Revista Biomedical Materials nr. H.. G. Science and Technology of Surface Coatings. W. 1995 Gadea.... Protopopescu. New York. Academic Press. Brev. Materiale biocompatibile.. Alegerea i utilizarea materialelor metalice... Materiale dentare restaurative. 4th edition.. M. J. M. I. John Wiley & Sons Inc. Editura Didactic i Pedagogic . Palosanu.. Alexandru. C. Inc. I... A. new York. Editura Stef... B. Metal and Ceramic Biomaterials. Biomateriale.. D. M. P. 2001 Dobrescu. A. W. CRC Press. Anderson. Cojocaru. 1997 Chapman. Cigada. Processing of Ceramics. Editura Tehnic . Editura tiin elor Medicale. vol.. Bucure ti 2003 Craig. C.... Poeata. Biomaterials. implantologie i protezare medico-chirurgical . Nocivin. Springer Edition. Editura Tipografic .. C lin. R. New York. Dic ionar medical ilustrat. Bulancea. N.. 2001 Brossa.. Richard. 15 Callister. Processing of Metals and Alloys. A. L. Florida.. Jr. Editura All Educa ional. R. 1997 Brook. R. Carcea. Hastings. Chiesa.. New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. S... 2002 Collins. Ia i.. Materials Science and Engineering. 3/1993 Bunea. W.. I. 1993. Bucure ti. Editura VCH. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ..

1998 Hastings. Biomaterials Science and Engineering. T. Mechanical Properties of Biomaterials. G. Chiri . M. Edition Wiley... editura Tehnic ± Info. N. A. Editura Didactic i Pedagogic . Metale de înalt puritate. Editura Didactic i Pedagogic ... K.. Chi in u.A. 2001 Pop. W. 1979 Gadea. I.. Biomateriale metalice. 20/1999 Kumar. D. Materiale compozite anorganice. Metalurgia fizic i studiul metalelor.L. 1982 Khan. Editura Tehnic . John Wiley & Sons Ltd.. Williams. M. Ia i. New York. London. Editura Tehnic ± Info. Warrendale. N... D. M. T. Chi in u. Materiale Bioceramice. I. P. S.... Tehnologia tratamentelor termice. Vedula. Plenum Press. Gh. Petrescu... P. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective. 1996 Poeat . M. H. 2001 Popescu. 1985 Helsen J. D. Buzatu. Bucure ti. Bucure ti. Biomaterials. Williams. Bucure ti. 1988 Oprea. Gh. Editura Tehnic ± Info. 19/1998 Marian.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea. Bucure ti.. C. Teoria proceselor metalurgice. Joon Bu. Gh. Moldovan.. R. 1993 Ienciu... Aliaje amorfe solidificate ultrarapid... Metals as Biomaterials. M. Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. Chi inu. Revista Biomaterials nr. The Metallurgical Society. F... Editura Tehnic . Bucure ti. An Introduction.. Vitanescu. 2002 Pop. 1988 Park. Rack. Bucure ti. G. 2000 Pop. M. I. Petrescu. 1980 Haris. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti. A. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution. Editura Didactic i Pedagogic . S. P... P.... Williams. Ritter. N...F. 1981 Geru... New Biomedical Materials. M. M. Powder Metallurgy Composites.. Joon Bu. Editura Didactic i Pedagogic . Carcea. 1988 Long. Teoria structural a proprie ilor metalelor. 1992 Park. Metalurgie fizic . Panait. 1988 Geru. Revista Biomaterials nr. IOS Press. T. Editura Tehnopress. Editura tiin ific i Enciclopedic . Plenum Press. 1984 395 . F. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical .. New York.

1993 tef nescu. England. Revista Biomedical Materials and Engineering..35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner. 1996 Strong. Amsterdam.. B. Lancaster. F. A. Editura Didactic i Pedagogic . D. A. 1987 Williams. Materiale compozite. Chester. D. Society of Biomaterials... D.. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. nr 4/1994 Will. F. Materialele Viitorului se fabric ast zi. J. Medical and Dental Materials. G.. Editura Elsevier. Journal of Applied Biomaterials. F. Tehnomic Publishing Company. Pohler. O. Surfaces Characterisation of Biomaterials. European Society for Biomaterials.. 1990 Williams. F. 1986 Williams. Pt.. Neafu. 1996 Ungerrsbok. Deffinitions in Biomaterials. 1992 396 .. B. VCH Editure.. Bucure ti. Editura Elsevier. Definitions in Biomaterials.

Substituen i oso i Mihai Chiri .În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: . Monica Pop Rostami . Dorina E. Pop. Pop.Celoloz .Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X .Biomateriale metalice Gheorghe T. Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri . Creang . I Mihai Chiri Rodica M.Sisteme de eliberare a substan elor bioactive.Substituen i sanguini vol. Gheorghe T.Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T. Pop .English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . vol. produse din lemn.Introducere în biofizica molecular i citotisular .Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez . Paul Botez.Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 . M. Isac.Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T. Pop În preg tire: . Florin Topoliceanu. Pop .Materiale compozite anorganice Gheorghe T. Ion Poeat . Chiri .Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri . Corneliu Paiu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful