BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

.......................1....... ............... 186 4......... .5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE .................... 178 4...............2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4................. ..........9...3 Reac ii tisulare... ............8..3 Stratul electric superficial al biomaterialelor.......1 Toxicitatea metalelor .............. 178 4........7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune ......2 Coroziunea electrochimic ...... 188 5................................. . ............9..................................... ....... 185 4......1 Considera ii generale.......8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4.......... 162 4............................................6 Rezisten a la coroziune .............................2 Principii tehnologice de elaborare...1 Caracterizare general ........................6 Efecte carcinogene ....... 174 4... 165 4...... .............................................................. ...8............................................................. 172 4........... ...........................5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor.......... ........1................ 170 4...........8...... ...............7..........7...4........... ................7...........5 Reac ii imunologice......... ..........7....7 Concluzii................................ 197 XI ............. 173 4..... 168 4. ...........................................................9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic ........................................... 192 5..........9....... 186 CAP.................9.3 Termodinamica coroziunii electrochimice.8... .............2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa .... 196 5................7...... 188 5.......8......9.................1 O eluri inoxidabile .. ......2. ..... 166 4.............. .............. .... ... ......... ... .... 169 4................. Diagrame poten ial-pH.........9.................................... ............ 184 4.................................. 153 4........ turnare i prelucrare.......5 Pasivarea electrochimic ............................. 188 5...1 Tipuri i mecanisme de coroziune ..................................................2 Recristalizarea fazic a titanului .... 154 4......... ............................1 Defini ii i clasific ri .......2.7............. 196 5.............................4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare ........ 175 4................. ......2 Titanul i aliaje pe baz de titan ........................ 185 4.................................4 Reac ii inflamatorii ..7.... . 173 4........7..4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice .. . Sensibilitate i alergie ......9...............8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice ............... ........

.............6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ............2.................5... 211 5................6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ................ ..................... ..............3 Cobaltul i aliajele sale ......4........ .. ............................5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase .........3..3...................... ...7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ................ . ...........3.................. 228 5............................ 236 5.....2 Aurul i aliajele de sale.... 234 5... 239 5.......... 200 5............5..........................2 Tehnologia de sinterizare .2........ 198 5.....5..........4...4...1 Generalita i ................ ................ 222 5............3................... ...7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale .............................3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo .3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase ..................................2.. ........................... ..........2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice ... 207 5... .2............. .......5 Aliaje pe baz de titan .... ............4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan ........ 239 XII ................ .....2 Aliaje de cobalt pentru uz medical ......................... ................5..4............................ ...3..........................4................................. 200 5........................ 225 5............. 221 5.............. ....4... ..........................3 Platina i metale platinice ............ ...... 239 5.......1 Propriet i generale ale cobaltului.......... .............. ....... ...... 218 5........ turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile ................ .................... 226 5......3..............................4 Argintul i aliajele sale ..... 210 5.... 231 5..................................5............................ .5........................................ 218 5........... 224 5..........1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice..5..4 Metale i aliaje nobile ............4... turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt ....... .......................................... ....4........... ....... .. ............................................................3 Principii de elaborare..... 210 5.................................4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului .................... ....6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ........2..................... 218 5... 231 5.. 218 5................................................ .......................... 202 5.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului .........5 Aliaje nobile pentru turnare ................................ 234 5..5....8 Elaborarea........ .......................3................ ............ 232 5........ ...................................1 Caracterizare general ........

2.......................3 Procesarea tablelor prin deformare plastic ................................... 278 6.............1......... .1 Îndoirea tablelor .. 296 XIII ...............6...................... ........1... 295 6...... .. 286 6...2.. ......... 257 6...............1........ 278 6..1.................1.....................2........................... 283 6........2......... 256 6........ ......3 Executarea formelor i a miezurilor ............................ 248 6...3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice................ 280 6.................................................2 Roluirea tablelor...2 Forjarea în matri (matri area) ................. .......... . 255 6... 269 6...1........................... ........... ........ . .. 249 6........... ...1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ..................... ....3...................2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre ......3.. ...................... 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE ........6...........3..........................6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia...........1......4.......1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice ..2 Dimensionarea i executarea modelului ....3 Ambutisarea tablelor .... ............. ......7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor..... ........................... 240 5...................... 256 6.......3.......... 248 6.......................5............................................. ...........3.......1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint .......................................3....... ...........2...1 Proiectarea tehnologiei de turnare...................... 283 6. 254 6...3........ .......2........................4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ......2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic ..............................1 Forjarea liber ....................1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ...............4 Asamblarea formei de turnare..2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan....3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt................ ...1 Teoria deform rii plastice....... 263 6..2....... 274 6... ..........2........... 269 6...............................3........2...... 280 6.............5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form ...3..........2.............2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are...... 242 CAP.2 Aliaje de platin .... 252 6..4............... 295 6... 263 6..... . 290 6..

..........3...3.............4... 323 6..............4...4...........4.4..................... ... .......... 319 6...................... 306 6........................1 Considera ii tehnologice ... ....................................4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm .6.........1...... .......................................... 302 6........... ............................ ..3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare....2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale ........2........... ....... 327 6......2 Depunerea straturilor superficiale complexe ..................... 304 6........ ..... . 317 6.........3........................ ...4.. 297 6..........5.......... ......2 Dispozitive metalice de fixare intern ... 317 6..........1 Influen a structurii suprafe ei implantului ....4....... 296 6..... 315 6.......3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice .. 307 6.... .1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice .............. ................................... 311 6.....4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice ........4.....................3................... .................. 337 6.......3......... 318 6.5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice...............2...4.......4.........3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare ...... 319 6........5.. ....................................... 325 6....... ..............................................4.1 Compozite titan-hidroxiapatit ........... ..............5....4.............1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon ................... .........2.....4....1 Utilizarea medical ............... .....2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica ... ........... .............. 327 6........ ........................3 Clipuri anevrismale ........................4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie ..3..........5....4.... 337 6.....1.......4.......3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare..................2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale .. .......3...... 332 6. ................. ................................... 340 XIV ... ..........2......................4............................2.....................5.................4..... .................... 296 6......1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice ...........................................4......... . principiul constructiv i clasificarea ........... Influen a compozi iei suprafe ei implantului ...... 316 6........4....4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie ...2 Glazurarea suprafe elor metalice ...................... ......5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL.... ..........................................4...........4.... 315 6...... 304 6.....

... 343 6...1 Considera ii anatomo-func ionale . 372 6...5...5........5......4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice ..... .......4..... 367 6.................2 Proteza articular de genunchi ...5...............4............3.....2 Proteza de disc intervertebral. 358 6................... ...5 Proteze articulare ortopedice ........ 345 6......... 346 6...........................................5........ 361 6... ............. 374 CAP.410 XV .4 Proteza articular de cot .........5.....3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale .....3 Proteza articular de glezn ........................ ..... 350 6.....5.............6 Proteze cardiovasculare.5........... 341 6.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic .. 348 6..9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare........ 364 6.5......... 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««....................... .........4. 368 6..5..5........6...........................5. ...........4 Proteza de disc intervertebral ......... 344 6...................................................................... .............5 Proteza articular de um r ....5........5.......3 Proteze de disc din materiale metalice . 7 ANEXE .......5.... ........... 343 6..5.................5.5.1 Proteza articular de old.......... .............................. ... .. ................................................................................5...5...............4... ...... 369 6.5. ..5... 366 6........5....................6 Proteze articulare ale falangelor mâinii.....7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice ......

IV .

ca un întreg sau parte a unui sistem. pentru o perioad de timp semnificativ . . care la rândul lor se clasific astfel: . în sens fizic. organ sau func ie a corpului viu. O defini ie mai complet .1 INTRODUCERE 1. fiind plasat în corpul uman. implante i proteze. mecanism incluzînd anumite componente.CAP. total sau par ial.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument. tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale. p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. pentru tratamente. în diverse cure. aparat. Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. . atenuare. precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie. 1 .o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: . din martie 1986.un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu. . un membru. dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale.IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. dezvolt ri sau înlocuiri de esut. implant. organ sau esut al corpului.

Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor. . . platina. . .BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit.design ingineresc superior. Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el.ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial.2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr.durata îndelungat la oboseal .ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite. . . Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea. etc. . 1.. . s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 . Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice. reproductibile i u or de fabricat în serie. starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul.rezisten a mecanic corespunz toare. argint.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice. Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie. De exemplu.s fie netoxice i necanceroase. domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA.pre ul acceptabil.densitate i greutate potrivit . care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . J. . aur.s fie inerte din punct de vedere chimic.

Dup Lister. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice.1. Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig. dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. Fig. Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr.1. folosind o el inoxidabil.1. numit Vitallium (19% Cr.). 9% Ni).1. 3 . 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie). Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. când HeyGroves a utilizat primele uruburi. al turi de noi tehnici de aplicare. Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926.Mo. a fost introdus în practica medical . care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig. realizate de Zierold în 1924. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor. alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii. Apoi un alt o el inoxidabil.dup realizarea implantului.1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig.1. în protezarea capului femural.2. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor.2. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat . Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi.

STUCK P. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale.LISTER H.CARNEY J. aliaje Al i o eluri. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni. Al. . Folosirea uruburilor în fractura femurului. In. VENABLE W.W. 4 . LAMBOTTE W.S. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1. JUDET J. Au..D.Mo. Ag i Pt. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo .A. s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale. Au. f r cimentare.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic . Tabelul 1. N. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu. BURCH H. Ag. WILES J. C. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium.Stellit material mai bun decât Cu. Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J.1. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica. SMITH PETERSEN C. JUDET R.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea .începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el.HEY-GROVES M. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. AUSMAN W. SHERMAN A.Cr.G. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama. LARGE E. LANE A. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co. ZIEROLD M. A. Z.

aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific . Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: . Mo. Be. Ir. B. Cr. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM). Co.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. Cd. V. otologic i visceral . din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. Cr. Mn. . TiAl. se împart în: . mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. W. Au. Zr i Sn. . Zr. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. urmate de aliajele cu titan.aliaje pe baz de cobalt. Ni. chirurgia maxilofacial . molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. V. cu 70 ± 90% Ti. Mn. TiMn. Co.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. Sn. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. Ni. Mo. Nb. Nb. In. . Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). Pt. ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Cu. 70%). Ti. Zn. Ta. în mod curent. ortopedie. Sn. etc. Rh.1. Mn. Ru. etc. y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . Pd. Ti.sau ternare ca:TiAlV. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%). numite i aliaje CoCr.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. Fe. etc . ca implante chirurgicale. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. Ti. V.aliaje pe baz de titan. Si. pot con in elemente ca Al.TiAlZr. Ti30Ta. Ga. Ta. Fe. în trei grupe principale: metale tehnic pure. cardiologie.

Cu i elemente platinice.aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. metalice).aliaje pre ioase cu con inut de Au. NiCr. duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. materialele metalo-ceramice. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: .aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil. . Pt. Ag. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. . Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. Exist peste 1000 aliaje dentare.aliaje pe baz de titan. aspect estetic. dantur metalic din aliaje dentare. CoCr. Cu). . Au. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. etc. dar pe baz de paladiu ( Ag.sârme pentru corectarea danturii. etc. Pt. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 . componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare.

în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. pe orbite bine determinate. În esen a. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ).1. 7 . teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic.CAP. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. formând ioni pozitivi. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ. Atomii metalelor pierd u or electroni. În acest fel. opac. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. maleabil i ductil. adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. a a cum se constat în fig. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte.1 STAREA METALIC . care este pozitiv. bun conductor de c ldur i electricitate . 2. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic.

punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic .Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. 2. re Fig.1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice . este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici.2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). a a cum rezult din figura 2. Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic . Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale.2. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. dilatare termic .s. afla i de Fig. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i. moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . 2. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. bazate pe existen a gazului de electroni liberi.

are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare. reprezint în cazul cristalelor metalice. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. dedus din modelul Wigner ± Seitz. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2. Rezult prin urmare. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re.1). poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal. pentru fiecare atom.025 Tev . caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli. Din graficul prezentat în figura 2. Energia de coeziune. 9 . În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu.2). (figura 2.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi. numite re ele cristaline.La apropierea atomilor. În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re.

aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar. romboidal. În func ie de valoarea unghiurilor E. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente.Tabelul 2. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic. F.6 320. b. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare. ortorombic.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280.1 512.0 596. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu). Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare. Ele difer de solidele amorfe. K i de rela iile între parametri re elei a.7 469. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi.0 380. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2. 10 .4 413.1 403. hexagonal. tetragonal. c. în care atomii sunt dispu i dezordonat.8 147.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline.2 399.3).0 2.

atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex.compuse.monoclinic i triclinic). din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline. dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. cu mai mul i atomi în celula elementar . ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2. care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex.2. . CVC). Fig. cu un singur atom în celula elementar . re elele cristaline pot fi: .simple (primitive).2 . în pozi ii precise în raport cu acestea.3 Celule elementare 11 . CFC).

care se definesc astfel: . Mn. Ni.Tabelul 2. Th. Ce. La. Sc. Mg. U. K. Ta. Ir. Pb.Cd. constituie re eaua cristalina. Ca. Ag. Mo. Co. Na. FeK Be. Cs. Pt. Ba. Cr. în care exist o aranjare ordonat a atomilor. W.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule. Al. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. Rb. Zr. Y. V. Ti. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. 12 . Zn. Hf. Tl. Au. Sr. FeE Cu.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat .CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . Rh. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate . Nb.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta.

Mn. Mo.r3. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . Re ea cubic cu volum centrat .2. i anume: 4r ! a 3 .4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V.4. FeE. Cr. care sunt importante la alierea metalelor. când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz . Fig. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0. În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a.gradul de compactitate reprezint .2. Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8). ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6.16. Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. Nb. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei. conform modelului sferelor rigide. Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal.68 ™ 100 . se observ din fig. W.. ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 .

corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be. .CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. Mg.r3. Ag. printre cele mai uzuale sunt: Cu. 2.66. calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi. FeK. dar sunt excelente elemente de aliere. In. Al.gradul de compactitate. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig.num rul de coordina ie este 12 (C 12). este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact . 2.spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5. Co. .2.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . . Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus .corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 .6 Celula elementar . deci 74% ¢ 14 .74 ™ 100 . y ¡ ! 0. Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: . etc. Ti.5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate. Ni. cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz .5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi. Au.

Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1. Astfel. în mai multe 15 .633/3 . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0. . calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare. între metalele cristalizate în re eaua CFC. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC. De i au aceea i compactitate.gradul de compactitate. respectiv HC.num rul de atomi în celula elementar N. a a cum rezult din fig.45Å .raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1.4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta.6. în stare solid cristalizata.num rul de coordina ie este 12 (C12)..2. Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic). în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei).2 -1. este 6 (trei atomi în pozi ii interne.74 ™ 100 . 2. lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului). Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC. un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 . exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele.

3. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. Ni. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. Tabel 2. Fe. 16 . În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. W. actinide: Ti. Rh. Th. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. lantanide.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. La. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. În tabelul 2. U. Mn. printr-o r cire rapid . Ce. etc. Ag. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic .tipuri de re ele. Zr. Co.

2. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali.7 Formarea structurii policristaline 17 .a). 2. prin solidificarea unei topituri.5.7. a) b) c) d) Fig. ca regula generala. conform re elei spa iale specifice metalului respectiv. La trecerea din starea lichid în starea solid . procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii. Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor. 2.Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei.2. dar mai mici.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2.7.b).1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine. Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase. dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig.

impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic .2. Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari.7. etc. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact. În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid. ci dintr-un num r mare de cristale.). corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina.7.c). poliedrice (fig. Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita. Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat . Aceste policristale au forme oarecare. 2.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig. 2. Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal). 2. în 18 . În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului. tratamente termice.Fig. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri. Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite.

lipire.5. Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. 2.) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig. prin aspectele fizice prezentate în continuare.). parametrii de baz ai 19 .9. lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat . sinterizare. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice. Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea. 2. etc.i reduc aria limitei de gr unte. . etc. Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere). Pentru a.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie. b) cre terea germenilor forma i.producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. cre terea gr un ilor la recoacere. .i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s .5. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat.2.materialele turnate (fig.producerea pieselor turnate metalice.2. topire zonal .producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic .2.8.2.9.2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: .

Fig.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r. W .10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2. de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W. Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= . Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts. .energia superficial la formarea unit ii de suprafa . Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: .cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni. în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare. Dar 20 . Când topitura este subr cita sub Ts.modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid.10.2.4/3Tr3(Fv +4Tr2W. unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.

Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare. i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma. Acest mecanism.2.5. numite germeni bidimensionali. se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. 21 . în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate. 2. pe de alta parte.2. Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig. Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari.11. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. mai convenabil din punct de vedere energetic. M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid . Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . stabile din punct de vedere termodinamic.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat. lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente).

. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in.suprafa a fe ei cristaline. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare.2.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. 2. a a cum s-a mai ar tat. Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0. 2. prin utilizarea modificatorilor.Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare.constant adimensional . 22 . durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig. cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii. cre tere c este mai mic . Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza.5.11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c.tensiunea superficial a fe ei cristalului Si . unde : i . deci cu atât va fi mai mare num rul lor. caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim. a.

Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig.2.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru.2. ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici.13). cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. Fig. Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale . moment în care cre terea axelor primare se opre te. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura. 2. 23 .Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire.12).

Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului. 2.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. a a cum se poate constat i din fig. Tipul obi nuit de macrostructur (fig.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. II ± zona cristalelor columnare. 2.5. 2. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii.Gr un ii cristalini variaz ca forma. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. 2. 24 . Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare .14. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin . m rime i orientare. III ± zona central cu cristale echiaxe mari. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini.2.

25 . c p tând o form columnar .zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i. II-zona cristalelor columnare. aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. Gradientul termic fiind foarte mic. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II. III. În zona II. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe. care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. rezultând gr un i echiac i. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului.II I I III I a) b) Fig.2. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului.

Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid . Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit .2.Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat. 2.5. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile.2.5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. sau ca efect al 26 . Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic. în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite. Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea. .amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal. 2. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: .supraînc lzirea mic a topiturii. Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior. .6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor.5. care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur .turnarea în forme de amestec în locul cohilelor.

a) b) c) Fig.15.c).2. contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant .15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.15. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur .b). Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig. 2.contrac ia la r cirea topiturii. CFC i HC) se contract la solidificare. 2.15. Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm. 27 . Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC. I .a).degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii. b) formarea cavit ii de retasur închis . III .2. c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig.15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I). respectiv în direc iile orizontale (fig. Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig.2. Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts).contrac ia la r cirea materialului solidificat.contrac ia la solidificare. II . La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala.

Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare. Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. astfel: . Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer .dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur . La interfa a solid . Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare.dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. . În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. Transportul de mas 28 . ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. etc.). sulfuri. silica i. etc. . prin difuzia gazelor din topitura.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi. Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor.lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid.dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. sulfuri.

32 ±1. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan .4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei. Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice. distan a interdendritic .7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. 29 . Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: . când porii se sudeaz par ial sau total. (GS) 1.2. În tabelul 2.6 ±1. este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate.5.2 2. . Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare.38 3. . Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare. Tabelul 2.8 ±4.în stare brut turnat .tratat termic dup turnare. prezen a fazelor secundare.deformat i tratat termic. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice.longitudinal este de lung distanta. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului. .4. m rimea de gr unte.deformat plastic dup turnare. .Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni.9 1. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal.

Ca urmare. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. Cu toate acestea. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . 2. . semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina. influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. o i K ± constante de material. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului. De exemplu. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. în volumul materialului cristalin.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor. . cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor.limita de curgere. .Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice. efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. Ca propor ie. este considerabil . chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou.

atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. dilatarea). Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . densitatea). care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. 31 . în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice. ca i unele propriet i magnetice i electrice.16: .vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. conductibilitatea termic . manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei.6. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur . Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. . De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor.propriet i dependente de structur . Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline.. Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate.propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. Pe lâng imperfec iuni. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea. . a a cum se prezint schematic în fig. 1%.1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. 2. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase. 2. c ldura specific . Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune.atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. . liniare i de suprafa . Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme. termice (temperatura de topire. re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne. electrice i optice.

indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. 32 .Fig. 2. 2. În fig. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului.17 prin simbolul B.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal. O asemenea disloca ie este indicat în fig. 2. linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal . fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect . care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B. Fig 2. ele sunt denumite disloca ii.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline.6.16 Tipuri de defecte punctiforme 2.

fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal. În cristalele reale disloca iile sunt mixte. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei). Planele cristaline. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie.2. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. 33 . care înaintea forfec rii erau orizontale. 2. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex .19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic .19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. 2.18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶.Fig. Disloca ia elicoidal (fig.

ci este un aranjament de tranzi ie (fig. ceea ce conduce la o valoare de cca. structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare. b este vectorul Burgers al disloca iei). Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. Densitatea disloca iilor. În deplasarea lor. numit limit de gr unte.2. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie. cuprins între dou plane cristaline. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. .6. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. cu un grad pronun at de dezordine. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm.20). contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. limitele de subgr unte. În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a. Aceasta poate fi 34 . variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte.modulul de elasticitate transversal al materialului.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte.1 mm/secund . 2. 3 eV pe lungimea de disloca ie. O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0.

. Aceste defecte apar 35 . const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. . Poligonizarea. s serveasc drept interfa continu între fazele vecine. ceea ce permite ca anumite plane cristaline. la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice. Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. a a cum este cazul disloca iei tip pan . limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale. de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor. cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte. pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei. . Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. .Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte. 1000 ori mai mari decât celula elementar . b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic.2.Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic . Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic.20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii.Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. Datorit surplusului de Fig.

Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz . Defect de împachetare .4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate. Tabelul 2. În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale.Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare. O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2.Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. a a cum se întâmpl în practic .în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari. care apar ine în comun cristalelor i maclei.5. Energia superficial a defectelor de împachetare este mic .Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . Vacan . cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.6.Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan . Disloca ie elicoidal . . Defecte Atom intersti ial . aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic.5 Imperfec iuni în cristale Descriere . cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile.irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . Limita de subgr unte .irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan).Atom absent intr-un punct al re elei. astfel: 36 .Limita dintre doua cristale intr-un material policristali. punctiforme Defect complex . Tip Denumire Limita de gr unte 2. Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului.

conductibilitate electric i termic ). aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . În pofida acestei durit i extreme. limitele gr un ilor.. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. 106/ cm2. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. . 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). . dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. Astfel. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca.disloca iile se pot multiplica. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii. este absent în sticlele metalice. . Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline.disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent . precipitatele microscopice.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. Astfel. s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult. sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele. constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice).7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2. 37 . specific cristalinit ii. 2. De i ordinea de lung distan a.

b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide. Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan .21. ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). a) b) Fig. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile. caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2. În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura. cu excep ia st rii gazoase. prin contrast. se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). a a încât cristalinitatea define te automat. 38 .a). solide cristaline).21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei.2. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. solide amorfe.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig.2.21.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile. În figura 2. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta.21.

deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic . Chiar dac s-ar forma asemenea defecte.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic . maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie). de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: . 39 . Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe. a) b) Fig. chiar i în cele deformate plastic. . Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor. b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan . în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf.în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor .maxime de intensitate largi). a a cum rezult din fig.22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ). ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid.2.2.22. devin din ce în ce mai late. Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz .

2. volumul relativ i porozitatea. esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense.Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . 2. cm3/g . . Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare). caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 . g/cm3 .Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a . Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent. motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. densitatea relativ .Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact.8.8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare.

ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. ceea ce 41 . Particulele de form neregulat i asimetric (ace.23. înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere. porozitatea atingând valori de 35-45 %. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale.Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a . care s le permit aranjarea în modul cel mai compact. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. suprafa a lor specific se m re te. depind de forma i de dimensiunile particulelor. care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice.. HC). porozitatea teoretic fiind de 26%. modul de împachetare este mai pu in compact. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele. precum i de starea suprafe ei lor. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. Practic. foite). Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. care favorizeaz adeziunea între particule. Ca rezultat.2. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. for ele de adeziune între particulele de pulberi scad .

42 .împiedic realizarea unei împachet ri compacte. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . 2. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate.2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. Fig. Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1.8.2.23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare). pân la 95%.

precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. 2. filtre. Fig. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin . în func ie de porozitatea remanent a acestuia.y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora. produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. y Granula ia produselor sinterizate utilizate este. a a cum este domeniul biomaterialelor. 2. cu pori interconecta i. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific . Astfel. de asemenea. precum i cu propriet i mecanice superioare. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. Materialele sunt legate pentru a 43 .24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta.

greutate specific . Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul . legate interatomic între ele: . a unor particule metalice sau nemetalice.se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale. Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate.9. Fig. rigiditate.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers .Grafit. acestea pot avea inser ia format din particule. fibre i lamele.25 Microstructura compozitului AlSi12.inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie. 2. Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze. 2. aflat într-o stare tixotropic .25.6.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice. 44 . . se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. Structura acestor compozite (fig. rezisten la coroziune.matricea sau faza continua. 2. 250:1 În tabelul 2.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid. În cazul compozitelor cu matrice metalic .

6. WC Grafit.Tabelul 2.2.SiO2 SiC. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig. SiC. TiC. Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. Mo. grafit. Al 2 O3. existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr . ZrO2. Al2O3. BvC i SiC. Al2 O3.9. TiC. iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. .2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice. . propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic. ZrO2.îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient . 45 . CaO. Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em.SiO2 SiC. i.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: . ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat . SiC.pentru realizarea gradului de durificare propus. WC 2.îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior .

2. 2. 2. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. pot forma compozite corecte. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock.2. 2. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica.27. În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat . care încorporeaz automat fibrele.28. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.Fig. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig. Fig.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig.28 Micrografia unui compozit eutectic 46 . lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea).

neavând loc alierea . 2. aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare. . cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . la solidificare se va forma o singur faz .cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor. constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite. în care componenta î i pierde individualitatea. 2. Într-un aliaj. caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale. a unui metal cu alte metale sau metaloide. faza de element pur (metal pur). formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid . 29).atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig. atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig. în cel de al doilea caz. La solidificare. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi. la scar atomic . exista dou posibilit i în stare topit : .cele dou specii de atomi se dizolv una în alta.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim. 2. 47 . în timp ce în primul caz. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i. Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje .10.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi.2. fiecare strat se solidific separat.

b) solu ie solid . adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. rezisten la rupere) relativ scazute. 2. y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi.30. curbele de r cire. c) compus chimic.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. deci se vor repartiza la întâmplare. ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . b).30 a). Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente. În cel de-al treilea caz.2.30. prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure). limite de curgere. cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi. în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate.c).chimice diferite. atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig.atomii A i B sunt indiferen i. . 2.. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel. a) b) c) Fig. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure.atomi A i B se atrag. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat . plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. 48 . În cel de-al doilea caz. solu ii solide i compu i chimici. Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . În primul caz. 2. limita de curgere i rezisten la rupere).

y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B.y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi.31). 2.32). numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. numit component de baz . este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat .31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. amestecate intim la scar atomic . atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz . Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere. solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid . atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire . În cel de-al doilea caz. 2. solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii.32. 2. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente.2. În primul caz. fie prin p trunderea în intersti ii. Fig.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de .

care se descompun în dou faze diferite. Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: .de cea a componen ilor A i B. compu i se împart în: . . l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic . etc. :Ni2 Al3. 2.compu i cu topire incongruent .33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici. Dup comportarea la topire. compusii chimici se împart în: .compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe. compusul fiind stabil pân la temperatura de topire.. Cu5 Zn3. CuZn..33) . etc.compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. Mg2Si. . de ex. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic . CuZn. 2. care se topesc la fel ca un metal pur. Mg2 Ni. MgS. înainte c topirea s aib loc efectiv..10.compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al. .2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici. Fig..compu i cu topire congruent . de ex. modul de comportare la topire. Un material monofazic este format din 50 . etc.compu i de valen normal care respecta legile valen ei. NiAl3 (fig. etc. compusul NiAl. de exemplu: Mg2Si.. de obicei un lichid i un solid. MgTe.

iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid.2.2. 2. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. Fig.35). Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin. pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. În majoritatea cazurilor.). format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze.34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur. solu ie solid omogen sau compus chimic.una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur. fazele care formeaz un amestec mecanic. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar.2. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. solu ie solid . b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic.35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 . compus intermetalic i amestec mecanic. 34. Fig. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur. solu ie solid sau compusul chimic.

starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. S ± entropia sistemului. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. La temperaturi mici. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent .CAP. În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse. trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. 52 . 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. T ± temperatura absolut . natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U.

fie într-o stare în afara echilibrului. aceste 53 . presiunea fiind considerat constanta. Curba de Fig. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze.3. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3. Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. num rul componen ilor i num rul fazelor. 3. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. concentra ie. presiune.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1.1. cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur . Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze. Notând cu n num rul componen ilor.

eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 .transformarea monotectic : L1 p L2+ S . a) b) c) Fig. În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig. Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . 3.transform ri au loc la temperatur constant . 3. temperatura la care se produce este temperatura eutectic . pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare. € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante. b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic .2.2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid .

3.) ca: . ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri. În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze.3. etc. b) difuzia prin internoduri.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice.difuzia prin intermediul vacan elor.3. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri. . când se deplaseaz atomii aceluia i element. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic . difuzia se nume te de reac ie. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. a) b) c) d) Fig. c) difuzia ciclic . transform ri de faz . 3.3.difuzia prin internoduri. 3.1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta. d) difuzia prin vacan 55 . caz în care se nume te autodifuzie. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic . .difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. Difuzia este un proces de mare importan .3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. . recristaliz ri.schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig. tratamente termice.

). În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. 3. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig.4. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe. ± energia de activare a difuziei. Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. Fig.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor.3. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. atomii care difuzeaz B. a 3. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice. 3. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere.

Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = . În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. egal cu unitatea. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . avem xc ! “ c xt 57 ¦ . Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s.coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund .în unitatea de timp. ac concentra ia se exprim în g / cm3. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului. pe direc ia perpendicular pe axa x. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie.

Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial. Ea ± energia de activare a difuziei. În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec.unde “ este operatorul Hamilton. Pentru exemplificare se consider 58 . de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor.1 ± 10 cm2 / sec. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius. în scopul m ririi rezisten ei la uzura. T ± temperatura absolut .

La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz .07  0. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan. deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura. În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0. Generalizând rezulta: x = k t . deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic . Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. rezulta x = 1. diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele. 59 . concentra ia. impurit ile prezente i m rimea de gr unte.04 t . în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial .06 C)e  32.000 T 3. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic.52. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie.

1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. analiza termodiferen ial ). Ag ± Au. Ti ± Nb. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. etc. de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ).4. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. Pt ± Cu. varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. analiza dilatotermic . Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. 3. electrochimic. Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. 60 .Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. Co ± Mo. analiza magnetic . Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni. Mo ± W. Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. etc. Ag ± Pb. Ti ± W. Mo ± Ti. utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente).

în urma pierderii c ldurii latente de solidificare. atât lichidul cât i solidul având 61 . începe formarea primelor cristale de solu ie solid . la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . 3. curba de r cire începe s se abat de form exponen ial .5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. b) curba de r cire r ce te încet. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1). Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . conform legii fazelor. Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. deci M va cobori pe verticala de compozi ie.Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. 3. În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. în punctul A1. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus.5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial .

Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig. 3. De exemplu. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni.6). Fig. 3.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. ajungând la concentra ia cs2. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3.compozi ii omogene. 3. cu contur geometric neregulat (fig. 3. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului. compozi ia. prin difuzie între lichid i solid. Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2.

3.4.Ni. Cr . Pt . Al. b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici. În figura 3. etc. 3.2. sistem f r transformare eutectic sau peritectic .4.Cr. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 . se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic . unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem.Si. sisteme cu transformare peritectic . Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig.8. 3.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei.

sistemul neavând nici un grad de libertate. propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te . Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice.8.B sunt monofazice.8. Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ). 3.3.a.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 . 3. cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse.8. Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig. În fig. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem. în baghete. 3. toate aliajele Fig.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . prin diagrama Tammann. În fig 3. respectiv solu ii solide E i F.b.9). este redat în fig. globular sau o morfologie neregulat . sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje.c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant . la temperatura ambiant . la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate.

2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem.2. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. În fig. 3. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid . y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid . Fig.4.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . 3.al turi de componen ii puri A i B. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 . ci printr-o curb numita curba solvus. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. 10. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase.11. aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3. 3. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie.

11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ). formând un perete ce desparte fazele reactante.2.semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta. In-Ti etc.4.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 .3. în anumite domenii de compozi ii. Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid . 3. Co-Re.3.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar. Fig. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig. de unde rezulta i denumirea reac iei. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz . Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os. una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale.

În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: .3.4. 67 . Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia.Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte. compozi ia acestor faze i propor ia lor. cu varia ii de solubilitate în stare solid .12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. diagrama de echilibru fazic indic . dar o plasticitate ridicat . constitu ia fizico ± chimic a aliajului.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut . Fiind dat compozi ia unui aliaj. pentru orice temperatura. adic natura fazelor care îl alc tuiesc. Fig.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor.

diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid . d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 . iar rezistivitatea electric . etc. Fig. Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov. duritatea..eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului.13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid . Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3. b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: .13. aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. 3. alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . limita de curgere. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid . dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru. .propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor. .compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate.

y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig.4.14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3. 3.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus.15). ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita. Diagrama Ag ± Au (fig.14 i 3.3.15. ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara.3.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 . este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid . 3. TEMPERATURA ( C) o Fig. Ag Au A Fig. 3.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale.

y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. CoE i compusul Mo6 Co7. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus. Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. . 3.16). precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. 70 . compu i intermetalici: Co Mo Fig.Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. 3. La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo.17). În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid . În diagrama binar se pun în eviden doi. 3.

austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur. se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca. . .ferita. eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor).3. Diagrama de echilibru este prezentat în fig. faze i constituen i dup cum urmeaz : . Aliajele dinspre titan din domeniul s.transformare eutectoid ± pe linia PSK.dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P . eutectoidul se nume te perlit . 71 .s.trei solu ii solide: E . 3.un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL.E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig. . . 6% Al.transformare eutectic ± pe linia ECF. y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie. K .18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri.17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta.

3. între 0 i 2.domeniul I. .11%C.domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic . Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. iar linia solidus este AHJECF. în lungul liniei AC.19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: .8%C) se nume te PERLIT .18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit .domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon. acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 .domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES . variabil cu temperatura. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita. Fig. .eutectoidul corespunz tor punctului S (0. în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita. .- linia lichidus este ABCD.

73 .20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. A1 ± transformarea perlitic (7230C).8 ± 2. Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. 3.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor. Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE). a a cum a fost prezentat . deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. Ar3.austenit p ferit + cementit perlita .80%) având drept constituen i perlita i ferita. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S).20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C). În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita. A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C). etc.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru. Arcem. I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig.3. 3.

3. timpul de men inere la temperatura maxima 2. fizice sau tehnologice. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial . cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 . parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate. o men inere la temperatur tmax2.3. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1. . Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp.21. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. în scopul modific rii propriet ilor mecanice.5. vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. 3.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax). În figura 3.21.1 Defini ii. adic temperatura ambianta. viteza cu care se face înc lzirea.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3.): Fig.

În func ie de scopul urm rit. recristalizare. detensionarea i recristalizarea. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit.5. utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. etc.vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic.recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru. 75 . pierderi minime de material prin oxidare. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . normalizarea. dilatare. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid . a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. .recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. 3. deform ri minime ale piesei. evitarea apari iei cr p turilor. la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid . Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. regenerare (corectare). globulizarea. în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare.) i de dimensiunile i forma pieselor metalice.

ap i solu iile apoase. . . realizarea vitezei de r cire optime. aer.3. . aerul. Fig. b ile de topituri de s ruri.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor. În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase. etc. Mediile de r cire (fig. atmosfer neutra. etc. evitarea deform rii metalului peste anumite limite.b i de topituri de aliaje metalice. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine.instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie. uleiuri. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. .22. evitarea apari iei fisurilor.b i de s ruri topite.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament. 3. spa iul de lucru al cuptorului .Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: .cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid. b ile de topituri de metale sau aliaje. apoi în ordine descrescând uleiul.). atmosfer reduc toare. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase.cuptoare electrice cu rezisten .

77 . Dac îns viteza de r cire are valori mai mari.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor. f r modific ri ale compozi iei chimice.3.3. ce con ine carbon între 0. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig.3. punctele de transformare A3.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama.5.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat. stabil la temperaturi înalte. 3.23) func ie de viteza de r cire. 3.1% la temperatura de 1147 grade Celsius. prin înc lzire i r cire.5. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK. cât mai apropiate de starea de echilibru. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea. Fig.8% la 723 grade Celsius i 2.

Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm . se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite. În func ie de transformarea austenitei la r cire. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0. care necesita timp pentru a se desf ura.3.intervalul transform rii martensitice.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie.25): 78 . O colonie de perlita reprezint un volum în care.intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar). caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului.24 Intervalele trans. se disting trei intervale de transformare Fig. r cire 3.24): . În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. Dc"0) .intervalul transform rii perlitice. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. . cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0. având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. 3. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig. caracterizat de existen a celor doua fenomene. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. odat cu sc derea temperaturii. Dc = 0).

urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita.3. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4). 3. care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita. perlita lamelara-b). Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei. se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon. 3. se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5).a). 3. a) b) c) d) Fig.26 Structuri perlitice 79 . a a cum se prezint în fig. perlita sorbitic -c) i troostita-d).Fig.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii.25. prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier. Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara.b). Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor.26.

Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita. 80 . Austenita. aproape dispers. Fig. constituentul respectiv poarta denumirea de martensit .27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. se descompune într-un amestec de perlit i cementit . Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . de ferita i carbon de diferite forme. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim. ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E . Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. în aceste condi ii. viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita.C suprasaturat în carbon. Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. procesele de difuzie se desf oar mai greu. care înc n-au ajuns la forma final Fe3C.3.27. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . 3.a i b).

Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el.07. Din figura 3.28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). 3.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier.29 Aspectul strucatomului de carbon. Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc . Martensita prezint o structur acicular (fig. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 . f r eliminarea Fig. 3. acestea nu se pot c li. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii.viteza mare de cre tere a Fig.încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta. ob inut prin transformarea K pE. Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat .Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei. Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1.29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat .1.03«. E = F = K = 900). de transformare martensitic . 3. func ie de compozi ia chimic . transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic .28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic . Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. . Caracteristicile transform rii sunt: .

Z). duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB.3. Wr. Cr. 3.). . au valori medii pentru duritate i plasticitate. Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic . Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin .Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii.1. În tabelul 3.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare.produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea. ultimele. 3. Mo m resc substan ial Fig. duritate sc zut (tabelul 3.30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i. W02) cât i a celor de plasticitate (W. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant .2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei . propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei. 82 . ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor. Unele elemente de aliere din o el ca Mn. Ni. V. .5. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .1 sunt indicate comparativ.3. Mf Din fig.Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei.

31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 . iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time. Transformation). Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp. cu men inerea în continuare la aceast temperatur . în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf. a a cum se prezint în fig. 3.31. Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 .Tabelul 3. la anumite grade de subr cire. Fig. Temperature.1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max .3. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala. KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu .

respectiv sfâr itul transform rii bainitice.2. transformarea martensitic . Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti .Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu .3.32. Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. b i c ± începutul. iar mai jos. Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. a a cum se prezint în fig. 84 . adic cu varia ia continu a temperaturii în timp. CFC i HC) se contract la solidificare. respectiv sfâr itul transform rii perlitice. Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. f ± începutul transform rii martensitice (Ms). La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic .32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide.3. d i e ± începutul. În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3. propor iile i durit ile realizate. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). Fig. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie. adic transformarea la r cire continu a austenitei.

iar durata de men inere de ordinul orelor. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. Prin acest 85 .3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice. func ie de grosimea pere ilor piesei. de forma i dimensiunile piesei. Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor.V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita. Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C.3.2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 . men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. deformare plastic . troostita.5. Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil.Tabelul 3. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului. astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). sudare. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece. bainita. urmat de r cire în aer lini tit.V4 V4 .V3 V3 . Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare. În general. urmat de o r cire lenta. tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan .

sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice.33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune.la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig.3.34.33) Fig.). iar duritatea satisf c toare.tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: . În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface.3. Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. . în jurul punctului Ac1. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . lente. gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. ca urmare a solidific rii pieselor turnate.la înc lzire. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat . ferita i perlita se transform în austenit . Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C.3. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive. dar apropiat de aceasta. r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit. 86 . Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C.

urmat de o r cire rapid . temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice. c) covalescen a 3.35.3.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic . marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig. a formei i dimensiunilor piesei tratate. prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei. fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit . b) cre terea gr un ilor.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea. Pentru o elurile aliate. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. 3.3.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru.3. caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig.5.Fig. Mediile de c lire 87 . Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: . În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea.

dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute). . . tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic . . .r cirea lent în aer. austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii. dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii. urmat de o r cire de regul în aer.în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. a durit ii i a rezisten ei la rupere. cu diminuarea fragilit ii. Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic. existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul.c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei. . 3. durat i temperatur . pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei.starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei.5.men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa. aflat total în afara echilibrului.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. iar 88 .3. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: . tinde s se apropie de structura de echilibru.). cu formarea martensitei în structura.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. peste cea a punctului critic A 3.5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune. . Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. Prin acest tratament o elul c lit. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic . în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.. Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor.

3. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig.3. crom. Al ± Mg ± i. iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 .36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC. Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: .5. Al .36. aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. recristalizare. alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE. Tratamentul termic complet. etc.aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe.aliaje pe baz de titan cu aluminiu. Al .pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C. .4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C. 3.).).4.).1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide.Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg.3. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare. detensionare. Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid .Mg. vanadiu.aliaje pe baz de aluminiu binare (Al . etc.5. etc. .Cu. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate. Fig.

în stare solid .37.durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare. peste linia de transformare în stare solid .durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea. . obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate.Al2Cu. La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic . Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare. se formeaz solu ia solid omogen E. care con in pân la cca. Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U .durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii.Al2Cu). care durific aliajul de structur bifazic (E + U). 6% Cu. În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj.). a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 . ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig. 3. când în matrice se constituie zonele GP. . care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: . atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei. 3. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U .re ea tetragonal . Fig.

prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice. de obicei oxizi. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice.05 mm.i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice. p strându. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil . în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu . 3. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii. În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid .micron. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent . se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 .ThO2 cu dimensiuni între 0.01 ± 0. 3. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3. 3. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile.3.5.38 Aspectul ipci (fig. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig. În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare.38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii. În diversele sisteme de aliaje neferoase.

1 la câ iva microni. cu grosimi de la 0.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). având o mare densitate de disloca ii. de ordinul 1012 disloca ii / cm2. Tabelul 3.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 .

3. Ni ± Ti. Fig. 3.y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig.). Cu ± Al ± Ni. 3. In ± Tl. martensita format are caracter termoelastic. Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare.valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca.39. spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil .distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare). 40 prin curbele de varia ie cu 93 .substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne. cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin . transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu . spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic.0. 3. Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct .40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af.39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit .Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn. În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil . Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig. .0 20). ea producându-se într-un interval Fig. . Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: .

02 ± 0. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s. 0. 3. unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K.    94 .41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0.40) (Thist.20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.Din l imea buclei de histerezis (fig. 3.05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus).mai mare. La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber . Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic . se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice. Fig. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit .41).. pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca. 3. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic .

În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig.42). poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire. apropiat de re eaua rombic . 3. 3. scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. cu apari ia diverselor faze intermediare. Temperatura de început de transformare martensitic Ms. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. datorit elementelor stabilizatoare. Fig. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere. Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr.42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . Când cre te propor ia de faz . se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut . Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. 95 . Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. când se produce transformarea reversibil în . Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt .

4.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 . În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora.CAP. caracterizate prin urm toarele aspecte: . acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor. 4. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material.1. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi. stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora.1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare.

4. spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W.sale. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. S este aria asupra c reia ac ioneaz for a.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii). . Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea. de compresiune i de forfecare sau tangen iale. de compresiune i de forfecare. tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp). Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. .a.lungimea dup deformare.).Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. ± deformarea la întindere sau alungirea relativ . În func ie de modul de aplicare a for ei. L. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente. Fig. F este for a. ultimele fiind notate cu litera X. 4.1.

. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan.2. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E.2.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4.) K ! tgE ! AB ! Ur Fig.a. 4.2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare. 98 .4.1. pe m sur ce planul alunec (fig. 4.3. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune . 4.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig.b.

3 Curbele de tensiune. care este standardizat cu simbolul Rp0.b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: .Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale.) prezint în etapa final . 01%. . ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp .. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice.Punctul B pân la care materialul se comport elastic. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11). care precede ruperea.3. adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c. tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii. ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale. reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg .a.Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat.4.2 99 ..a) b) c) Fig.4.3.deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice.4. 2 %. Curba conven ional de trac iune (fig. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig.

demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp . tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei.4.4. notate cu 100 .3. constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E. În realitate sec iunea probei se modific treptat. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0. Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig. modul de plasticitate. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice. dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un .c..).2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. ca urmare tensiunea real cre te tot timpul.c. 4. materialul rupându-se în punctul E. standardizat sub form de Rm. este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke).1.). Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic . tensiunea cre te continuu pân la rupere.limita de elasticitate sau propor ionalitate. O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig. La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm. alese conven ional. 4. Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . În consecin .3.3.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp.

compresiune i forfecare). numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus.Rp0.02 sau Rp0. astfel rezult : .2%.Modulul de forfecare G. pentru corpurile izotrope.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 .Modulul de elasticitate la întindere E.2 . La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig.1. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0. 4. modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal.4. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii. 02%. numit modul de elasticitate volumetric.a.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere.Modulul de compresibilitate K. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.2.1 Legea lui Hooke. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate.3. este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K . respectiv de 0. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr .

36 0.. Tabelul 4. a a cum rezult din tabelul 4. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . 26 0. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica.1. prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor. Pentru materialele metalice.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele. anumite mase plastice. 32 0. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. 30 0. fibrele. tratamentele termice.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0. 40 102 . au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. etc. ionice. 23 0. 31 0. cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

tratamente termice.15. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. con sau piramid de diamant. ecruisaj.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 .noteaz cu KCUnh. Penetratorul dur. conform scalelor din fig. standardizat sub form de bil din o el c lit. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit . Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell. de ex. Fig.Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. 4. Duritatea materialelor metalice cre te. Rockwell sau Vickers. KCU15/2 = 7daJ/cm2.4. provocând o deformare elastic i apoi plastic . la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . . iar h semnific adâncimea crest rii. prin aliere. Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate.

la temperatura de 9270C. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig.granula ia fin i stabil a gr un ilor.4. cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec.16). Tabelul 4. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. În tabelul 4.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0.5Ttop (în grade absolute).4.6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri . Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec.5Zn Mg6Zn0.temperatura de deformare este de ordinul 0.1. Fig 4.) dac sunt îndeplinite doua condi ii: .6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare. sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate.16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . .2. f r risc de rupere prematur prin gâtuire. sub ac iunea unor eforturi mici.

8. ca urmare a diferen ei de densitate. sc zând rezisten a mecanica. f r gâtuire. volumul relativ i porozitatea. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4.3.1. cu mici adaosuri de titan. la o elurile cu con inut redus de carbon (0. o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi. În cadrul producerii protezelor metalice. 116 . i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile. conform rela iei: V! m . prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez . urmat de r cirea în aer.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice.13-0. cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec. V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit . O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice. a a cum au fost prezentate la punctul 2. Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent. densitatea relativa.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u.15%C). Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari. 4. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C.

93 9. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.2 10.2.19 1. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.8 2.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului. 117 .20 18.50 1.1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid .7 4.4-2.06 0.50 4.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4. Tabelul 4.99-1. Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.01-1.5 7.1 2.8-2.

Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte.temperatura ( sau intervalul ) de evaporare. . Condensarea este procesul invers topirii. pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4. care solidific direct din topitur .c ldura latent de topire în KJ/Kg.4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960. Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid .Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire. topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid.4. cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : . adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . Din punct de vedere energetic. Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare). în KJ/Kg. Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: . . în grade Celsius.8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). Tabelul 4. valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv. evaporare i condensare.c ldura latent de evaporare .

Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . . referitor la tratamente termice.2. În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. 4.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad. Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. sub influen a temperaturii. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice. la grade reduse de subr cire.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale.g. . Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus .8.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. la subr ciri mari. Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire. se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. intermediar sau f r difuzie. stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor. 119 . Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru.

deci i pentru aliaje.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor. se prezint în tabelul 4. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor. de compozi ia chimic i de temperatur . c1. C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora. Kcal/Kg.atom gram. conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465.5. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica. Fig. K.grad.grad. C ldura specific a compu ilor reali.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25.12 J/grad K. specific compu ilor metalici. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii. se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1. C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic .4.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 . Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . D ± temperatura caracteristic Debye. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv.

105 Cu 8.54 107.7 26.208 cpm. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6. c.940 C ldura specific 0. Tabelul 4.5 0. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.80 7.86 55. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0. deformare plastic la cald etc. b.056 0.3 197 0.105 0.0926 0. c. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur .214 Fe 7.6). caz în care constantele a.113 183.4 2.5 0.6 Valorile constantelor a.105 0.Tabelul 4.86 0.5 0.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d .492 W 19.214 0.03 63. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius. b.214 0.85 0. d au alte valori (tabelul 4.93 Ag 10.3 Au 19.98 0.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice.104 - a 0. b. a.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0. d ± constante care depind de natura metalului.096 d·10-3 - a 0.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 . c.

sunt indicate în lucr ri de specialitate. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi. 4.temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic .. în kcal/kg. t1. t2. perpendicular pe direc ia fluxului. Conform legii lui Fourier. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4.temperatura ambiant (200 C)..Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  . m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. 2.3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica. prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . Într-un timp d X . ± coeficientul de conductibilitate termic . t4. Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. . este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. t3. cp3. atunci când se tope te metalul. cp1. care trece în unitatea de timp. În cele mai multe cazuri practice.c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date..temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica.temperatura de topire. transformare magnetica). cp2. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz .

de ordinul 0. Când suprafa a unui corp se înc lze te. Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . la sticl 0. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua.18. c ± c ldura specific .). . I. cu rol principal. . în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0.prin gazul de electroni liberi. Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic .coeficient de conductivitate termic . dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad. Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura. K ± greutatea specific . În fig. J/m. care se transmite în tot corpul prin undele termice.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 .001cal/cm grad sec. grad.3«1 cal/cm grad sec. compozi ie i structura. cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa .025cal/cm grad sec. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad. 4.sec . care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic .P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S.

4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       .1  b) ™ 10 2 t b ! 1.3  a  (1.5).. 4. 12 28 55 59 59 96 Fig.0.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s . dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire.15(s . Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure. Solu iile solide. datorit prezen ei atomilor str ini. au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. 4.5).18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic . s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.0.. Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 .2.

43 1.V. În rela ia de mai sus. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.E. 125 . se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei.88 0.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului. Tabelul 4. În tabelul 4. Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA. V ± volumul atomic . Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor.70 1. E ± modulul de elasticitate.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E.90 1.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.20 2. dac se substituie valorile curente pentru R.7.4.40 2.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: . valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.7.

În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi. .4 Argint 960.234 108.6 Aur 1063 0. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38.0 384 16.0 297 14. Tabelul 4.5 0.7 68 60.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 . al turi de cele termice. tije). 4.134 113 70 - 4.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice. esut.3.8.87 0.39 205.2 Cupru 1083 0.130 67. etc). definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice. placi.. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os.8 Platina 1773 0.9 421 19.138 12.

6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece. etc.rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. Astfel. deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 . care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. Rezistivitatea electric conductibilit ii. e ± sarcina electronului. ± mobilitatea electronilor re elei metalice. gradul de prelucrare metalurgica. unde V ! V0 UD 0 . care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului. mai mari decât temperatura Dobye(U D). aspect confirmat experimental: T .

-1 cm-1. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ . rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1.-1cm-1.metalice.3·10-7 1. A a cum s-a mai ar tat. Tabelul 4. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura. Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale.6·10-8 1.3·10-7 .având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 .izolatori.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1.7 7.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7. De exemplu pentru cupru.rezistivitatea ideal pentru metalul pur. cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 . izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.temperatura. T .2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice.-1 cm-1..6·10-7 1. .545·10 4. cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 . unde: dT V i i .semimetalice. .7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0.

Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig.19.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. Considerând un circuit (fig.) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2. ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice.2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. numit for electric diferen ial . care îndeplinesc condi ia T1{ T2.4.19 Circuit format din dou materiale A i B AB . Dac temperatura variaz de la T1 la T2. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric .3. 4. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul. iar tensiunea care se produce. 4. care depinde de natura materialului. Acest fenomen se nume te efect Seebeck.coeficientul de propor ionalitate.3. 4. for a termoelectric . tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact. Dintre aceste 129 .

4. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P .Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H.4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H.Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale. I ± curentul total = JS. 130 .3. a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. . d ± grosimea probei.fenomene mai importante sunt efectul Hall. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall. S ± sec iunea probei.Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv.coeficient Ettingshausen . .

în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice.Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. lichidlichid i lichid-solid.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid .4. Modificarea conductibilit ii termice. paralel cu fluxul termic. propor ional cu m rimea suprafe ei. 4. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite. 4.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. sub influen a fluxului termic ce str bate metalul. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. în prezen a unui câmp magnetic. la limita de separare matrice-fibr (particule). H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor.

este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.89 132 .10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.073 800 0. (în compara ie cu apa la 200C). Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW . La suprafa a unei topituri metalice (fig.800 1000 1 1100 1. Fig.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului. 4.10.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine. A ± suprafa a lichidului. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4.10 1890 1. 4.75 0.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei. K ± tensiunea superficiala. Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate.

21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid . suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid.Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid. aceasta din urm se comport ca în fig. etc. 4. Lichid a) b) Fig. i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . 4.  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera).dac =0 rezult umectarea complet . 133 . În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig. La echilibru. 4. în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase.21. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . solid.21. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0. KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid.

A a este cazul umect rii . legarea a dou suprafe e din materiale diferite.22. Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare.grafit.4.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic. substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid .) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare. Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite.dac 0 < <900 avem umectare par ial ..dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid . 134 . adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat .fazei solide. care formeaz împreun o coeziune omogen . . lipsit de diferen e structurale. aliaje.22 Varia ia tensiunii su. etc). 4.particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal . De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig. 4. 4.

A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii.adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact. a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur . . A a de exemplu. care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior.adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. astfel poate exista: . Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig.23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim . fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os). care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 . . care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i.wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente.adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. 4.În domeniul implantologiei. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: . în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate.

aderente la metalul de baz . 4. realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu.dense. adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 . Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. caracterizate prin urm toarele particularit i: . nepermeabile la ac iunea mediului. Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare.autoregenerative. . Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare.11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. . .unele noi. favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. tantalul i niobiul. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor.4.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice).11): Tabelul 4. zirconiul. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul.

Zr. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari. 4.intensitatea maxim Fig.1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1.24 Raportul dintre Imax. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig.4. m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 .24). O astfel de curb se caracterizeaz prin: .Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice. intensitatea integrat I. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. 4. 4. Ti. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. 2« n . Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. Cr.5.

Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. aceasta va fi impresionat de raze. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram .l imea B definit maxime. 4.. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie. 4. 4. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero. respectiv a unghiului U.26) 138 . dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X.25.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. Fig. aspect determinat de structura probei examinate. precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B.

4.efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material. E . Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar. aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere. pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 .2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io.eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X.26 Schema curbei difractometrice 4. Fig. . eliberându-se un electron.efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom.5. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia). Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: .

Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare.1 nm pentru 10 KeV i 0. c ± vitez luminii. carbon.12).Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros. esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X. Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4. formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat . oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck. Tabelul 4. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0.005 nm pentru 200KeV.

4. realizate când aliajul se afl în stare austenitic . materialul sufer transformarea martensitic invers . sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig. Sârme drepte. La transformarea invers când martensita se transform în austenit . . În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral .27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: . În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita. trecând în austenit . 141 .4. Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). 4.prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile).27). La o u oar înc lzire (peste As). Fig.caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit .i forma liniar pe care au avut-o ini ial. când sârmele se despiraleaz . reluându.6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic. Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice.

6. având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. memorie de form în dublu sens. capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. Aliajele cu memoria formei NiTi.i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial .regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial .1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. la revenirea în stare austenitic . când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. 142 . În func ie de gradul ini ial de deformare. dup înl turarea for ei. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. sub o anumit form . În aceste aplica ii aliajul este programat s . Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare. Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). deformarea are un caracter permanent . aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire. dac sunt deformate plastic la cald. 4. Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale. Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c .

1. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C).4.28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald. Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%. în care este memorata numai forma la cald. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire. Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material. aceasta revine la forma avuta la cald. aflata la temperatura ambianta (T<Mf). 4. care poate produce lucru mecanic. când materialul revine la forma avut la cald (fig. Fig. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material. 4. pentru a le fixa ³forma la rece´.1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece. d) prin înc lzirea probei peste Af.6. la lungimea L (curba C-D) 143 . b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F.28). aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald.

a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: . c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4. În fig.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin .2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme. 144 .29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL.4. de forma deformata la rece.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic.1. f r a fi aplicate forte exterioare. Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje. f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B). ob inut dup deformarea la cald (T>Af). Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al. spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni. etc.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei.6. . Fig. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf). 4. Au-Cd.martensita este termoelastic . Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic . în contrast cu efectul simplu. 4. Ni-Al. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare.6.

În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig. prin fluctua ii termice. fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. Fig. ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . 4. pe cale termic . b) coerente ±prin macle 145 .30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. f r procese de difuzie. 4. ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule.Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida.30 a). prin gruparea unor defecte de structur . O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine.

Fig. de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig. 4. b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri.32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . În figura 4. a) b) Fig.4.31).Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit .31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit . 4.

33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . 147 .Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii. nu i compozi ia chimic . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil.6. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt . ea nefiind prezent în aliajele neferoase). Spre deosebire de o eluri. martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . . Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . în cazul o elurilor. bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. Mecanismul transform rii martensitice. ca de exemplu: . ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit. 4. adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire. Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil.mecanismul modific numai structura. 4. este în corela ie cu aspectele observate experimental. martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig. coresponden Bain).3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil .mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi.

(This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers . 4. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M. În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . (Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic .Fig. Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4. Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ).33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid .34. ca i transformarea direct . Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M). La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . când dispar treptat plachetele de martensita. Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 . ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice).

martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C. Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: .05).substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin . Fig. martensita are caracter termoelastic. . .valoare redusa a histerezisului (This. a a cum s-a ar tat mai sus. In-Tl Ni-Ti.34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4. deforma ia re elei cristaline este redusa. care nu poate fi distrus prin procese de alunecare. echilibrul transform rii se 149 .6.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei.valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0.02-0. În cazul acestor martensite. .4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn. Cu-Al-Ni. 4.

4. domeniu caracterizat de punctele Ms. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare.1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. Mf.5. . Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat). 4.procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin .stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic .35.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. 4. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice. As. tensiuni exterioare. Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . 150 . motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice. la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou. a a cum se prezint în diagrama din fig.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare.6. În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic .6. Af . Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor. Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te.

care este caracterizat. Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ). Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale. în plachete (martensita masiv ). a a cum se constata în fig. Mf . Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. prin cele patru temperaturi de tranzi ie. transformarea martensitic se poate produce i spontan.începutul transform rii austenitice laîinc lzire. în grupuri sau în benzi. Totu i.5. având forma macroscopic deformat . A a cum se constat în graficul de mai sus. Martensita termoelastic . de asemenea.începutul transform rii martensitice la r cire.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.36. martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. 151 .6.frac ia de volum a martensitei produse. Produsul se nume te martensit termoelastic . rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei. 4. A f .2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire.Vm V Temperatura Fig. Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline.sfâr itul transform rii martensitice la r cire. Vm/V . 4. ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. 4. ca i martensita indusa pe cale termic . care s permit relaxarea re elei cristaline. Ms . In absen a tensiunilor exterioare. iar temperatura r mâne constant .

Aceasta înseamn c în condi ii de stres. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . la temperatura Td i daca Af<Td<Md. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. de felul orient rii structurii cristaline. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. la temperatura constanta. Totu i. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. 4. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate.Fig. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei.

revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical.7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer.1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii. metalul se corodeaz i uniform. principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate. 4.7. alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal .37): Fig. 4.37. 4. etc. a). ap . rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. corp uman. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . 4. 4.37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig.). În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid). oxigen dizolvat. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig.

etc. 4.coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort.7.c).diminuarea grosimii.7. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . iar ioni s i pozitivi intr în solu ie.coroziunea uscat sau oxidarea. .2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie. fluidul tisular. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri. 4.coroziunea intercristalin (fig. Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. .2. Ca mecanism. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic.37. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare. 4. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica. 4. .1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas . 154 . .coroziunea prin dizolvare. i care va fi tratat detaliat în continuare. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor.coroziunea electrochimica.37.).b).

Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. Fig. care au electroni de valen a slab lega i. 4.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor.38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . 4. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig.Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru. În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili. iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas . Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin .

959 .13 .0.229 + 1. Tabelul 4.2.În tabelul 4. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.63 . în toate cazurile se degaj hidrogen.50 .0.0.44 .1.2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .798 + 1.337 + 0.2.0. Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.401 + 0.1.924 .0. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic . este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).42 .85 .50 metale nobile 156 .13.23 .797 + 0. cifrele din tabel sunt valori de echilibru.714 .000 referin + 0.761 .14 .045 0.0.2.2.37 .13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.69 .0.2.2.0.71 . fierul cu acizii).1.763 .0.925 .20 + 1.522 + 0.4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e. magneziul cu aburul.

Reac ia catodic are rol de depolarizare.p H2 Fe+2 + 2(OH).Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i. Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod.7.2.+ H2 O p 2(OH)- .reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e. iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne. ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. oxigen. de valoarea pH al acestuia. etc.2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod.reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina. Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod. etc. în func ie de natura chimic a electrolitului.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor.p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). . i în care se poate degaj hidrogen.Reac ii în electrolit sunt mai complexe. . iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul.4.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e. 157 . În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: . .reac ii anodice: .

cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei.diferen a de compozi ie a electrolitului. 158 .diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic. În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod.7.diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. . influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului. Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic .) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4. stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul). acestea pot fi grupate în trei categorii principale: . Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj.4. Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat. Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor. În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod. fie datorit prezentei unor faze diferite). La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune.3 Originea diferentelor de poten ial.13. .2.

Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic . 4.13. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid. În tabelul 4.13. Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. 159 . care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent. când amestecul de faze este foarte fin.39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic. În curbele din figura 4. Fig.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic .14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. prin modific rile care le produc. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive.Tratamentele termice ale aliajelor.

14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .Tabel 4.

4. îndoirea unei table sau sârme etc. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . Fig. 4. Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. (fig. Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. 161 . Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit.39). 4.39). ace. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman. Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. materialul nedistorsionat având func ia de catod.(zone cu tensiuni interne).39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici.

R ± constanta general a gazelor. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit. (E = Ece ± Eae.ZF(E în care: Z .valen a ionului metalic.13). 162 . Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie. F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram. T ± temperatura absorbit . unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = .7. Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : . Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0).4.ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit .

echilibrul în condi ii izoterme între un metal. Reprezentând grafic în coordonatele pH .40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 .poten ialul E. Dac se consider pH2 = 1at. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen. Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune.40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie. iar T = 293K avem: Ece = 0. 4. Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: .059 lg a H+ = -0. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie.

. .Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz . În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix. În corpul uman. pe lâng cele trei domenii principale. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant.41). urina. În diagrama din fig. se observ dou diagonale: . . 4..domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic. uman 4. secre ia 164 . 4.Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila. bila. fluidul intracelular i fluidul intersti ial. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje.41. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig.

4. 4. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie.7. Diagramele Pourbaix. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune.42 i fig. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea).43 Diagrama Pourboix pentru titan 4.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie. în vecin tatea electrozilor.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9. În fig.4. dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3.5. 4. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat. de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic.0. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 .tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen. 4. Fig.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan.

Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. Amploarea coroziunii. conform acestei diagrame. 4. aspect pus în 166 . se produce coroziunea. 4.7. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere). poten ialul catodului devine tot mai anodic.44) reprezint diagrama Evans. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. începe s curg un curent I. iar diferen a dintre ele scade.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans.celor doi electrozi. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic. 4. depinde de diferen a Fig.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica.

13) i care constituie fenomenul de pasivare. aderent i s nu fie fragil . asigurându-se comportarea pasiva. . În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4.15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. Tabelul 4. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. De asemenea. o elul inoxidabil austenitic. pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). impermeabila. Ca mod de realizare. autoregenerator. neporos.01 microni). cromul. de exemplu. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. filmul este presupus a fi insolubil. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. Astfel. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat. deci prin accentuarea polariz rii. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate. s fie continua.

7.poten ial de ruptur sau transpasivare). 4.ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului. Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii.ramura orizontal M-ER.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului. în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. În figura 4.zona de pasivitate´.ramura ascendent ER-N (ER . Fig. . . tipic i pentru o elurile inoxidabile.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH. Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului.45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: .i trecerea oxidului metalic la valen a superioar .prealabil al suprafe ei metalului.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea. în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. zona reprezint . 4. în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare. .. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant.

Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. constitu ia i structura sa. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. vâscozitatea. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: . se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. etc. modificarea st rii suprafe ei. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. presiunea. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune. eforturi mecanice în exploatare. .con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. puritatea materiei prime. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. etc. starea suprafe ei sale. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. prezen a microorganismelor.7.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. prelucr ri mecanice. Din acest considerent practic.03%.). 4.la coroziune este determinat de un num r mare de factori. . tratamente termice. gradul de puritate. procedee de asamblare.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. concentra ia pH-ului. con inutul de oxigen dizolvat. temperatura.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. etc. Nichelul este mai nobil decât fierul. 169 . în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice . (elaborare. condi ii de imersie în mediul coroziv.

indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten .16. Tabelul 4. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut . se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate.8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. în condi ii identice cu cele de exploatare. 4.16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. În tabelul 4. Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri. rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp.7. Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri. în unitatea de timp (mm/an). Aplicarea 170 . la un mod anumit de coroziune.

ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante. Ni. î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti.63V. etc. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. 171 . care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. acoperiri ceramice. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. .metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. Pt. De exemplu titanul. oxidare chimic .o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. cu poten ial de electrod ± 1. Ti. etc. Mo. oxidarea anodic . Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica. . etc.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. Ta. Cr. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice. O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. W. datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. . y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: .

1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor. . niobiul i tantalul. Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular .celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta. zirconiul. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic).8. Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia.suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide.8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4. prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului. dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice.4. prin reac ii tisulare. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic. se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie . . Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice. un esut celular închis. Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei. . Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular . 172 . Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare. care constituie un electrolit. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat .strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant.

iar între acestea se formeaz un câmp electric.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid. ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ. Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial. Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale. 4.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric. adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului.8.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare.8. este mai mare decât cea din masa corpurilor. 173 . 4. Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2.

În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei. Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap. Fig. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. 174 . pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv .5).5.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin . 4. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen.8. etc. care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni. 4.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ .sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului. În fig.46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH. 6. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic .4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. formând un strat pasivat de oxizi. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei. 4.

Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice. În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: . oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . Ni. y reducerea biomacromoleculelor. Co. 4.Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 .47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere. Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare. Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4. au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . pasivate i repasivate. ca de exemplu Cr. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. Fig 4. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin.8.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie.

coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. Zr. Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens).baz numite i metale refractare ca: Ti. a) b) Fig.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare.48. 4. 4.b). Nb. Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei. viteza de coroziune a metalului este redus . b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 . Ta.

49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. 177 . determinate de structura electronic . deci nu produc reac ii imunologice. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice. la fel ca i la interac iunea cu sângele. al turi de macromoleculele biologice. Fig 4. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic. În cazul oxizilor titanului .În schema din fig 4. oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic.

. zinc.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism. fier. Numai în concentra ii mari. dac sunt prezente în concentra ii mai mari. Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. producând o serie de reac ii biologice. cobalt. nichel. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii.4. etc. 4. sodiu.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. potasiu. Dup modul de interac iune biologic . ca arseniu.9.Metale cu poten ial alergic ca nichel. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. etc. de timpul de expunere. . etc. . Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor.Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. dau efecte complexe. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos. în func ie de concentra ie.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. magneziu. s ruri. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor. în contact cu organismul biologic. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. mangan. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. etc.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. . 178 . iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. aspect ce conduce la fracturi patologice. metalele se împart în: .

respiratorii i prin piele. Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili. Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it . care se acumuleaz pe pl mâni. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial.5%) i CoCl2 (18%). fiind re inu i pân în propor ie de 80%. în concentra ii reduse. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. uter. y Cromul. y Cuprul.y Beriliul. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. pl mâni i tubul digestiv. y Cobaltul. Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . se acumuleaz în ficat. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom.5Q g/m3. Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. Cobaltul se depoziteaz în rinichi. ficat i pancreas. y Cadmiul. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. de unde se elimin în câteva zile prin urin . Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. rinichi i oase. cutanate i pulmonare. bronhopneumonie i edem pulmonar.

mai ales în ficat. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. poate fi recuperat în timp. se produce prin transmisie autosomal . lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . Deficitul de fier în organism. i acest element este considerat a fi esen ial. Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . ficatul (ciroza micronodular ). 180 . produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . El joac un rol central în moleculele de hematin .Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. Manganul are un efect antagonist fa de fier. y Molibdenul. care este ereditar . O acumulare peste limita admis a cuprului. omul consum zilnic 0. aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. y Fierul. De asemenea. necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . pe cale natural . Este legat de hemoglobin . i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. i în transportul oxigenului i electronilor în organism. de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. y Manganul. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. determin boala Wilson. reduce absorb ia fierului. mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. fiind total legat de celulele proteice.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active. sc derea activit ii pl mânilor. unde faciliteaz sinteza unor celule. Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar .

prin pl mâni i prin piele. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. alergic. Argintul metalic i aliajele sale. anemie. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. y Vanadiul. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . care constituie rezerva de energie celular . etc. mai ales cu aur. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. i intr în organism prin inhalare. Ca i cromul. Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. n-au pus în eviden efecte toxice. de aceea titanul este considerat un element inert biologic.1 ppm. Este considerat un element controversat pentru organism. mineralizarea osoas i a din ilor. y Titanul. y Argintul. Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. Dup unii cercet tori. Dup al i cercet tori. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. mutagenic i carcinogenic. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. vanadiul este considerat un element foarte 181 . în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge.y Nichelul. Este un element toxic. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. deficien e hepatice i insuficien respiratorie. Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. anorexie. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice.2 ppm. tendoane i nervi.

paladiu. 182 . foarte stabil din punct de vedere chimic. rodiu i ruteniu. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal . . 4. prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). . ca i s rurile lor. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). y Alte elemente. Totu i.Zincul.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice.9. seleniu i tantal. precum i în lucr ri dentare restaurative. Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. y Elementele platinice: platina. i aspecte negative. motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. ). mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. fiind complet biocompatibil. niobiu. este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. important. Este un metal nobil.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. Este considerat a fi un element esen ial. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. . Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. iridiu. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile.Galiu.Aurul. Aceste metale. iridiu. Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor.

Particulele metalice. Astfel. inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). Astfel s-a stabilit c în cazul cromului.marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . Astfel. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. reac ii inflamatorii etc. în timp ce efecte toxice.Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. ionii primari elibera i sunt trivalen i. granuloma. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. crom i cobalt. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici.. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. rezultate din uzarea protezelor articulare. În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. provoac multiple reac ii tisulare.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. ceramice. reac ii macrofage. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . va produce de asemenea particule diferite (metalice. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: . cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. . toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. O protez complex . 183 . Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. în prezen a implantelor. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -. alc tuit din materiale diferite.

4.aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan. determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. se pot clasifica în: .interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor). Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic .. conform tabelului 4. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic.interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul.3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare. deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici.17: Tabelul 4. biomaterialele se împart în patru grupe. în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom. 184 . .9.

Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. în activitatea chimic . . dup patru ani de expunere. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului.protezele articulare trebuie s fie cimentate. etc. De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. .5 Reac ii imunologice. în zona implantat sau protezat . care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. plasmocite. hipertrofii tisulare. O substan sensibil numit antigen 185 . produs mai ales prin scleroza osoas .4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent.fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. 4. 4. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism. .9. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite.9. MGC.prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos).implantele nelegate trebuie s fie imobile. În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: .performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare.În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat. Astfel. . nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. limfocite. în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. etc. Sunt cunoscute unele metale ca fierul. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite.

4. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. cre te riscul de apari ie a cancerului. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. apar inând grupei a IV-a de contact. 4. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. odat introdus în organism. acestea pot produce nu numai reac ii alergice.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. cu slab putere alergic . în cazul implantelor ortopedice. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). unghii.7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. în schimb.9. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice.este o molecul sau o celul care. În privin a susceptibilit ii la alergie. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare.9. p r i în esuturile din jurul implantelor. care 186 . în concentra ii mari. compu ii nichelului. sânge. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice. care se concentreaz în urin .

care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase. Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. 187 . oxizi sau compu i organici. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. nichelul i mercurul. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. lucru constatat clinic în mii de cazuri.

la ad ugarea cromului nu este constanta. adic la coroziune electrochimic .1 O ELURI INOXIDABILE 5.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom. care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. el cre te brusc la +0.6 vol i. r mânând ca i la fier. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ .1.. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig. 5.CAP.1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). egal cu -0. dup standard al aliajelor fier-crom 188 . în solu ii de s ruri. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta. Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig. acestea se împart în patru grupe. îns când con inutul atinge valoarea de 12%. devenind pozitiv.1. îns la 12% crom.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5. ci prin salt. care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer . etc.).2 vol i. aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . ea cre te brusc. 5. de acizi.

5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic . Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.25 N rezisten a temperatura.12 max 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.70 max 0.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1.25 max 0.60 ± 0.5 max 0.5 ± 13. Tabelul 5. Men iuni turbine.25 ± 2.15 max 0. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.1. am.08 max 0.35 ± 0.08 max 0.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0. valve instr.08 max 0.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 .07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.25 max 0.10 max 0. în special la coroziunea sub sarcin . O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune. Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune.20 Cr Ni Alte elem.02% Al max 0. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1.45 max 0.5 23 ±27 max 0. cu formarea martensitei.08 max 0.15 0.03 max 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald.20 0.03 max 0. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.

190 . cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. N. Mo. Ta. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317. care la rândul lor. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. etc. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald. W.1% la 0. mai ales m rcile 316 i 316L. i elemente care frâneaz transformarea. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece.2. 5. O elurile austenitice sunt. Ti.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie.1% carbon. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei.. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. Mn. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting.elemente care favorizeaz aceasta transformare. o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. dup modul în care influen eaz transformarea K pE.2. Nb.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0. În figura 5. fiind numite alfagene ca: Cr.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. C. de regul . numite gamagene ca: Ni. Si. se împart în : . S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. Si. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune.

03 max 0. = % Cr + % Mo + 1.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii. = % Ni + 30% C + 0.5% Si + 0.316L max 0.Tabelul 5.5% Mn Crechiv. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.03 max 0. 191 .3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.03 max 2 max 0.316 max 0. 5.03 max 0.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0.1.0 max 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.5% Nb Fig.1.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.5.08 max 2.03 max 0.

dezoxidare. lipirea prin brazare i sudur electric . g urire. Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. a a cum sunt tratate la cap. ambutisare. Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. prelucr ri mecanice de strunjire.2 Principii tehnologice de elaborare. frezare. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare.5. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. sârm i bare. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice. 6. etc. degazare i aliere. 192 . tratamente superficiale de finisare. sterilizare i conservare. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. deformarea plastic la rece. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . ceramice i polimerice. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat . tan are.1. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. pentru o eluri inoxidabile austenitice.

2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. variind între 0.realizarea unui vid de 0. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid.5-2 ore.2 at: .5 Nm3/t. de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10. dar în medii de protec ie a topiturii. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise.4 Mn + 17. 193 . Min.0 Si +1. valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . 20 Nm3/t. .3 C + 8.durata de topire este în func ie de înc rc tur . procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . consumul de oxigen fiind de cca. . consum de energie electric la topirea 400 kwh/t. cu aport termic dat de arcul electric.15 sau 18%.temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca. cu un debit specific de oxigen de 1-1. la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. 16000C.înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon. .insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. 16500C. în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur . Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic .Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C. rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9. .

[Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice. [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator. asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a . func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice. [Fe] + [O] = (FeO) . cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului. etc. ca element principal de aliere.oxidarea par ial a cromului.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al. 20%.Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. sub vid avansat. V. Ti.. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. temperatura b ii metalice este de cca. Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii. .) i degazarea o elului lichid. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. La sfâr itul afin rii.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . sunt: .

sub vid. la presiunea de lucru de 2-4 at. prin dopul poros de la fundul oalei (fig. 5. 195 . 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice. sârme. profile.. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla.). o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. etc. turnarea se face indirect ± prin sifon. combinat cu barbotare.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon.zgur . care curge prin orificiul de turnare. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. 5. Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0.4. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn). care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare.03%C este de 25 Nm3/t. Tratarea o elului lichid sub vid. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var.

1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic. La cre terea temperaturii.5. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. formând nitruri i hidruri. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5. La înc lzirea în aer. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer . cu o grosime de 20-50 Å. asociate cu propriet i mecanice bune. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. Datorit densit ii mici. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. care este superioar o elurile înalt aliate.2. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. De asemenea.

ÛC) .4.55 g/cm3 TiF.

152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .9 kJ/kg .ÛC) .de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0.3 10-6 /grad y rezisten a electric V.de transformare alotropic : 2839 J/mol .la 100ÛC: 8.32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.543 J/g grad y c ldura latent : .E: 112 GPa .G: 410 GPa 196 .la 20ÛC: 8. mm2/m y modul de elasticitate: .4.de topire: 420.2 10-6 /grad .

Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. se pot aplic doua procedee: . spre deosebire de o eluri.Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. peste 8820C. În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%. acest tratament este caracteristic pentru titan. 197 .5b). urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze. structura apare în microstructur sub forma poliedric .2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur. La c lire în domeniul fazei .95Å. cu faz sub forma acicular . (fig. 5. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). c=4.306Å la 9000C. urmat de un tratament de recristalizare. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica.primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani.2. urmate de recoacere în domeniul . 5. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari. -TiF: stare stabil la temperaturi înalte. 5.587. sub 8820C. Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent. .5a. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare. transformându-se din poliedric în acicular .). trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic. structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . În faz titanul pur. orientat în anumite direc ii cristalografice. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. structura r mâne practic neschimbat . adic la cca. având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2.683Å i raportul c/a=1.

6.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 . 5. 5. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile.a) b) c) Fig. b) c lit. Fig. 5. 15%V. i 5.7.5.6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline. 5. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici. c) revenit.2.

. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. mangan. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan. molibden. hafniu. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. hidrogen. thoriu. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice. A a cum se Fig. . oxigen. 199 . vanadiu.elementele F stabilizatoare: niobiu.elementele E stabilizatoare: aluminiu. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului.5.elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu.transformare alotropica. contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. zirconiu. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. ele scad temperatura de transformare alotropica. carbon. bor.8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. fier. 5. crom. etc.). elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . siliciu. cupru.8. azot. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti . aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. tantal. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta.

carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0. con inutul lui este limitat sub 0.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: .pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten . elemente care se dizolva u or în metal. . 5. .5. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz .2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune. mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice. de pân la trei ori.1%.evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.azotul.2%. .2%). turnare. m rind rezisten a mecanica. a durit ii i în final a fragilit ii. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon).hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece. La dep irea valorii de 0. prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot. .2. 0. dup cum urmeaz : .4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . zirconiului.2. în practica. motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat.

Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen. . Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice.pentru industria chimic i instrumental . .aliaje superplastice. . În anexa 7. oxigen. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice. . Deformarea plastic la cald.y Dup modul de prelucrare: . 201 .pentru avia ie i tehnic spa ial .pentru dispozitive protetice. y Dup domeniul de utilizare: . elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare.aliaje deformabile plastic. .aliaje cu memoria formei.aliaje amorfe. y Dup propriet i : . are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4. Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. .aliaje cu structur TiF.aliaje cu structur E+F (bifazice).aliaje pentru turnatorie. y Dup structur se grupeaz în trei categorii: .pentru construc ii sudate. prin matri are.aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. elementele de aliere se dizolva în E titan. . ca recoaceri i c liri.3. se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. . . . .aliaje cu structur TiE.aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare.aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune.

015 0.003 0.015 0.5 ± 4.3.015 0. fierului i azotului.18 Compozi ia max.5 max 0.4.003 0.01 0.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.30 0.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V.30 0. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului.005 0.25 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii.10 0.5 ± 6.10 0.10 0.005 0.1 fiecare sau 0.50 0.08 max 0.0125 max 0.20 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.25 0.05 max 0. admisa. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0. Tabelul 5.35 Diferen a 0.4 total max 0.2. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.5 3. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5.10 0. Tabelul 5.5.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5. % ÎI III IV 0.13 202 .

Au rezisten 203 . rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat . Ti-Al-Sn.5. 5. Ti-Al-Zr.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase.10. solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2.2.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. 5. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt .6. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al. opera ie realizat la 800-9000C. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. care con in pân la 10% Al. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere. Ti3 Al i Ti2 Al. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al. Ti-Cu-Zr i altele. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. Ti-Al-Sn-Cu.9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. În fig. 2% Sn i 4% Mo. 5. aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig.

molibdenului. R.5. printr-un tratament termic adecvat. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2. În practic . daN/mm 2 % Fig. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. Ti-Al-Mo-Cr. 5. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice.10. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. etc. manganul. % 204 . Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. Ti-Al-V.2. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. Ti-Al-Mo. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2.10 Influen a vanadiului. Aceste elemente pot fi staniul. molibdenul i vanadiul (fig. niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. cromul. p strându-se structura E.6. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. cre terea temperaturii de transformare alotropica. zirconiul.). Ti-Al-Mo-V. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. 5. conduc la durificarea prin îmb trânire.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn.

deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 . 5. Fig. aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 . iar în cazul aliajelor F c lite. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune.11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V. Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale. Tabelul 5.11). atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E.5.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale.5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5.

Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice. Fig. sudarea se poate realiza în atmosfer de argon.12. r cire în apa. 5. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C.5. r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C. cu cea mai larg utilizare medical . r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore. 5. concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic.5. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig. De altfel. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C. Pentru aliajul Ti6Al4V. fiind superplastice la peste 900 0C. recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. care afecteaz direct propriet ile mecanice. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea.13 ). se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 .

eav de ap . 9. 4.creuzet.presgarnitur .capace de alam . 5. 13. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V.evacuarea apei.introducerea apei.garnitur de cauciuc. 12. acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale.Aliaje superplastice. 2. 17. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig. 5.5. 14.legare la p mânt.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr. 5 . Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil.5. i 50% Ni (Nitinol) posed .6.dispozitiv de înc rcare.16. intensitatea 300-600 A. .camer racit cu ap .3 Aliaje de titan cu propriet i speciale .Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti. .14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1.15. lungimea arcului 5-12 mm. 6.vizor.izola ie. 18.2. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%.electrod r cit cu ap . numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig. 19 . 8.). 11-piese din alam . 7.2. care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.vârf de wolfram. 10. executa i din titan 207 . 3. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura.14.evacuarea argonului.introducerea argonului.

Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ). se impune grafit.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia.lingotier de degaz rii sub vid. cu eliminarea impurit ilor volatile. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor. indiferent de tipul cuptorului. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare. buretele de titan se tope te fie prin induc ie.bunc r de inc rcare.ameste. func ie de tipul de cuptor. 208 . Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat . comunic cu lingotiera în care se toarn arja.împing tor. 5. 6. La a doua topire. 4. 2.i mai face efectul de topire. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire. 9. fie prin arc electric.tub de cuar . pure i de euri de titan de compozi ie 3. în atmosfer de argon. 5.15. 10.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: .sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg.). Pe baza practicii elabor rii i 8. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. La sfâr itul elabor rii. aliaj ce se elaboreaz . sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu.grafit 5.buc de grafit. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii.

se poate topi sub vid mai înaintat (0. se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet.men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice.5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid. 100 mm Hg. .). În tabelul 5. Mg.. . 209 . . Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii. Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: . se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate.se reporne te topirea sub arc în vid. fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). .declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca.pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: . .dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri. etc. O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap . se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet.controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic .productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h. . .6. .permite reglarea vitezei de topire. .se determin compozi ia chimic a aliajului. . .se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C. se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei).evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al.4-0.aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.

3 27. unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5.08 0.6 47.1 0.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5. .Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare.02 0. Propriet i fizice ale cobaltului: . mmHg 75 75 0.09 0.4 58. având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale.012 0.7.temperatura de topire: 1495oC.8 23.gram i o varia ie de volum de 0.85 g/cm3 i 8.80 g/cm3 pentru CoE.004 0.masa atomic : 58. al turi de Fe i Ni.02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.006 0.3.03 0. cu o c ldur de transformare (H=450J/at .8 29 112 70. Tabelul 5. .1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.003 N2 0.densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C.2 134 63.5 0. .02 0.3 Con inut de gaze % O2 0. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5.4 45. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural .6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat.36%.st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.07 H2 0.2 127 61. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl .8 121 72.94. 210 . CoF are densitatea 8.

7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99.7%. .9 99. atât prin turnare cât i prin deformare plastic .4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99.855 W/cm 0C la 1000C.6 30.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur. La temperaturi ridicate între 900-12000C.88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.dilatarea termic .3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85. Tabelul 5.98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24.2 26 70 96.9 99. de exemplu pentru puritatea de 99.2 daN/mm2 14 19. mai ales când are un grad de puritate sc zut. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic . punctul Curie se situeaz la 11210C. aspecte tratate la cap 6.1.gr. E=21x10 3 kg/mm2.95% este E=13x10 3 daN/mm2. 5. caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12.8 84. K.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta. este 155 unit i Vickers.capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24. 211 . Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.8 68.9J/at. Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: .conductibilitatea termic a metalului este de 0. elaborat în cuptor electric cu arc i recopt.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99. .6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99.3. .5 Limita de curgere Rp0.9 99. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C).

În final sunt lefuite. care se mic oreaz la 36% la 9600C. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH. 7 ± anexe).5. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare.5. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig.16.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului. sudare. 212 .17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. 5. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare. Fig. lipire. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. tratamente termice secundare.

5 max 0.8. Tabelul 5.5 ± 3.50 max 1 3-4 max 0. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.15 max 0.75 max 0.5 33-37 max 1 max 0.5 5.15 max 0.2.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2. 5..17). Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 . pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.025 max 0. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I. În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu. în proteza articula iei de old. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale.05 max 0.05 ± 0.010 0.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime.3. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.015 max 0.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale.

Tabelul 5. Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat.intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat . Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i. 5..9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora. recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K. cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune. c lit la 1050 0C / 40 min.5. i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap . a matricei (fig. 214 .18).9. dup turnare. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller).19). tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune).5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere). r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C.

F. 0. dup recoacerea la temperaturi înalte. când structura C.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca. Ti. Nb. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr). Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului. Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 . în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor.5.microalierea cu Al.9).C. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate.care poate favoriz fisurarea sub sarcin . 6500C.C.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig. s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. Fig. Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: .1 %. cu formare de benzi metastabile. cu r cire rapid . Ta. Zn în propor ie de max.5. .microalierea cu azot (max.2%) a aliajului. timp de 20 de ore. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5. B. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore. 0.

Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 .C. Dup forjarea la cald. o structur fibroas i orientat . de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26. prin r cirea înceat la temperatura camerei.C.05%). de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase. Natura lent a transform rii C.deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate.C.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca. Aliajele CoCrMo.C.F. Prelucrarea prin deformarea plastic . structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta. împiedic formarea complet a structurii H. a lingourilor turnate.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. . Din tabelul 5. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat . sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material.C. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H.. prelucrate prin deformarea plastic la cald.0.2.20 Microstructura aliajului H.C. Aliajele din acest sistem au structura C. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate.F.5.9. la temperaturi ridicate. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin . Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase. 11200C.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max.3. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . în H. 5.

217 .F.metastabil a fazei C. 5.forjare la rece sub temperatura de 6500C. .F.F.10. când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca.recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or . domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic .C.C. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo.C. propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare.) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer.C. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5. În tabelul 5.C. în matricea C.10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice. (fig. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: . .forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C..C.).10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat.C.C. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H.20). prin tratamente de recoacere la peste 6500C. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C). în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate.F. se constat benzi de structuri H. Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C.F. i C. 400 MPa. Tabelul 5.

urmat de tratamentul de îmb trânire. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp. osmiul i rhuteniul. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6. platina. 5.forjarea la rece. 5. când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. iridiul. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile. Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor.4. sudare. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative. În stare pur aurul 218 . care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. În final componentele ob inute sunt lefuite.3. 5. paladiul.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. implantelor. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . rhodiul. lipire i tratamente termice secundare. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. 7 ± anexe). în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase.4..3 Principii de elaborare.

11 Compozi ii de aur exprimate în carate.00 666.23.19 Q.7 83.00 916.66 583. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45. 219 .583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23. fosfor i sulf.3 75. H2SO4.11. pân la un grad foarte înalt de purificare (99.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat. HNO3 ). De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.0 66.000 0.833 0. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur.10-6 / K temperatura de topire: 1063. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ). a a cum se prezint în tabelul 5. Tabelul 5. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100.916 0.3 Fine e P r i/1000 1000. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice.6 microni.este cel mai ductil i maleabil metal.0 91.666 0.66 833. halogeni usca i.33 750. În tabelul 5.Kcal/at.10-4 T.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul.69 + 12.7 58. când formeaz AuCl3.9999% Au).750 0. Aurul poate fi purificat prin rafinare.9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.33 Frac ii 1.

aliajele binare cu aur au fost modificate structural.3 220 .0 4.0 40.1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.5 15.5 11.0 56. prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe. duritate i alungire corespunz toare ca valori.5 3. . a a cum sunt prezente în tabelul 5.3 15. .4 5.rezisten a mecanic .0 1.0 38. a a cum se men ioneaz mai jos: . în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78.4 Sn 1.8 3.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .0 25.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.1 0.7 1.0 Ag 11.0 Cu 10.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile.6 19.0 1.interval de topire redus.5 Ga = 10.0 Pt 9.3 Alte metale In = 16.1 25.0 20.8 Pd 2. Tabelul 5.0 47.0 21. manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus.Tabelul 5.13.0 75.9 0.1 In = 2.5 10.8 7.7 69.1 76.

ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%. Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic .14. iridiul ± Ir. 221 . rutheniul. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur. proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd.4. i poate fi tras în folii sau în fire.Ru. ductil. având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21. Tabelul 5.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5. i rhodiul ± Rh. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. este un metal cu o anumit duritate. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5.45 g/cm3. i maleabil. propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur . c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare.

m. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica.4 daN/mm2. c ldura latent de topire 105. argint. În stare lichid . nu se utilizeaz în stare pur în protezare.platina tehnic pur cu titlul 99. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5.platina fizic pur cu titlul 99. argintul dizolva o cantitate mare de oxigen.99% având ca impurit i numai metale platinice.6 g/cm3).50C. .4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul.9%. Ag i alte metale. Au. densitatea la 200C este 10. coeficientul de dilatare liniar 2. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev. în aliaje cu aur.p. .88.59x10-6.5 W/ 0Cm.m.8«14. temperatura de fierbere 21950C.06x10 -5/ 0C la 200 C.5% având ca principale impurit i metale platinice.5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9. cm. rezisten a la rupere la trac iune Hr de13. al turi de aur i cupru. având densitatea 7. duritatea Brinell HB=25 daN/mm2. i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107. Rh) i 500 p. Au i Ag. temperatura de topire 960.15.p.4. cupru. 222 .14 g/cm3. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr . Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat). Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. elemente platinice (Pd. Ir. rezistivitatea electric 1.3«9. alungirea relativ A=48«50%. care con ine 500 p. conductibilitatea termic 418.platina chimic pur cu titlul 99. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2.Se disting urm toarele calit i de platin : .7 KJ/Kg. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.

Fe. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6.980 7 Pt. Te= 0.9 7Cu. Pb. duritate mare i plasticitate redusa.8kg i granule 1. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5.2 10. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5.15 Pd 18.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0.4 10. Tabelul 5.15. Bi.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 . Te = 0.A. Pd = 0. aliaje pentru bijuterii.3 10. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .-1 99.4 10.16. Pb. rezisten bun la coroziune.01 S.A. în % argint i impurit i S.. Bi. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu.40 Pd 30 10.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0.Tabelul 5. aliaje dentare i aliaje pentru monede..017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice.. Fe.-2 99.20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1..9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/.5 10. Ag-Ni i Ag-Pd. aliaje de lipit.002 7 Cu.

9 26 Fe 0-2 Ir 0-0.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: .5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem. Ag-Mn. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5. cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice).2 Li 45 Ag. aliaje Ag-Cu-Sn. 13 Mn 60 Ag. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5.aliaje seminobile (noble).5 Ag.17. 30 Cu. etc.aliaje nobile (high ± noble).18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0. 30 Cu. . 0. Rest Mn 2-15 Rest 26.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92. 12 Zn.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5.18. Tabelul 5.4. AgCu-Zn.Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu. 7.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29.3 Cu. Tabelul 5.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51. 224 . cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%.. 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare..

8 350/600 SEMINOBIL 12. conform specifica iei ADA.20. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5..6 270/400 13. etc. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%. 225 .19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27.4 420/470 15. Tabelul 5.19. band .4 10.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm . În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18.4.4 11. Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent . prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.6 10.

7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 . Tabelul 5.5 14 18. limit de curgere. În tabelul 5.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare.0% Ir 1.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. curba solidus.21. i galben pentru cele cu cupru ridicat. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.i men ine structura cristalin . alungirea. etc.4.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil. precum i pentru a. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile.Tabelul 5.

1 2-4 2.3 12-32 30-35 Cu 6.1 3-8 12.22. care sunt solidarizate prin lipire.7 2-3 2-3 Zn 2. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur. În tabelul 5.9 65.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80. cu filament de wolfram.9 80. 227 . Tabelul 5. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen .0 Ag 8.8 8-12 10. procesul se nume te lipire moale sau lipire. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.0 2-3 2.0 1. cu flac r sau cuptor.0 60. cu putere de 1000 wa i.3 3.1 16. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente.0 72. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare. cu utilizarea unor aliaje de lipit.0 13.1 12-22 15-20 Sn 2.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.0 45.

durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare).pierderi cu zgur . pierderi prin volatilizare. Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare. cu con inut redus de oxigen i alte gaze.densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat). c ptu eal cuptorului.4. . 5.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid.5. Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg. Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: . turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. 228 . i .8. fluxuri de protec ie. afinitatea metalelor fa de oxigen. Pierderile de metale depind de urm torii factori: . se mic oreaz pierderile de metale în zgur . fondan i. se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg.8 Elaborarea.raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere.4.

începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire.. metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul. heliul i azotul. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 . pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului). La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie.c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: . argonul. Din considerentele tehnice prezentate mai sus. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. în buc i de 10-20 mm..amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. În lipsa protec iei metalului lichid. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen.50C i de fierbere 21950C. Argintul de exemplu având temperatura de topire 960.boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C. . .8 p r i aer la 1000 p r i metal.

când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . cadmiu. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe. Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice.amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1.4 în stare calcinat . Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. pentru ob inerea maleabilit ii maxime. 5. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. etc. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor. de recristalizare. litiu.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 . Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . timp de 30 minute.8.2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. tratamentul termic care se aplic este de recoacere. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare.4. zinc. Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile.

Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. i 231 . În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial. etc. prelucr ri mecanice.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal.. porozitatea se reduce semnificativ. sub form de straturi sau piese. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. prin sinterizare. 5. care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport. În esen .5. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice.1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. Metalele poroase se ob in din pulberi metalice. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice. impregnare.

2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : . Cu. comprimare la rece i sinterizare la cald. prelucr ri metalice. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. Ag. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. 232 . Sn. Ni. moi i cu tendin a de aglomerare.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase.. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe. cu fine e reglabil . . 5. etc.opera ii finale ca: tratamente termice.5.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare. . de obicei foarte fine (0. Ni. tratamente superficiale (impregnare) i finisare. a s rurilor topite. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. Co.

2-1.. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare. Ele se prezint sub 233 . Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent.9 solu ii s ruri. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic . argint lichid electroliz . cobalt.23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U.1 < 300 99.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4.Procedee fizico. metale pre ioase. etc.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al. lichid pulverizare rotunjit 0. titan. precipitare dendritic neregulata 1.3-4.23: Tabelul 5.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii.5 < 100 99. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere. aer comprimat sau abur.7-99.8-1. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5. nichel. se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.

5 19.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune.24 Tabelul 5.9 4. tehnologii de filare din topituri metalice.1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii. Prin presare. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8.tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: . 5. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific . fibre continui i es turi.3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten . amestecul 234 . daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E.3 - 5.5.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica. Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune. r. În mod obi nuit.5.3.forma de fibre t iate. cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv. g/mm3 7.05mm Titan Wolfram J < 0. . J = 0.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional .

precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. parafina.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. etc. acid stearic.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma. În aceasta etap tehnologica.de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. Presarea se execut în matri e metalice. . Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. glicerin . impuse de tehnologie.Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara. sub presiunea realizat de o pres hidraulic .25. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor. Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii. particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor. 235 . Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te.

8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular.Tabelul 5. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului.7 i 0. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii. iar uneori în vid.3. sub influen a temperaturii.5. 236 . i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne.2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive. prin procese de sudare prin difuziune.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0. Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: . În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie.

5.etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig. dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor. .alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz . c). recristalizarea i cre terea gr un ilor. având doar puncte de contact (fig 5.21 c). iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante.21 a). porozitatea nu se modifica. .diminuarea porozit ii. 5. are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule. iar volumul porilor scade. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei.21 a).21 b. La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient.21 b). Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe.reducerea peliculelor de oxizi. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 .21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: . lubrifian i).etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. eliminarea gazelor. . - a) b) c) Fig. La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5. În paralel cu aceste procese fazice.21. iar particulele individuale r mân indivizibile. 5. descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: . ilustrat schematic în fig.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5.

V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii.26. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. amoniac. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. Tabelul 5. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2. exogaz idem idem H2. dup o durat dat de înc lzire. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. Vf = Volumul materialului masiv. pentru suprafe e poroase ca filtre. În privin a gradului de densificare propus. complet densificat. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii.2%).26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp. de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare.1-0. acesta depinde de destina ia produsului sinterizat. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%). În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care. argon 238 . se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat.

5. Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 .4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid .6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj.5. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic.300 microni. Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C.3. Pentru fibre cu diametrul de 0. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ).5. 5. pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore.3. ca de exemplu tija femural din articula ia de old. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu.5.

pulberi. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. 5.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a. iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice. 5. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. care constituie faza dispersa a compozitului.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. 240 .22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . b) în aceast faz se introduc particulele.6. Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . c) starea tixotropic a compozitului. Fig.6. interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa. 5. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur . a a cum se constat din figura. de la cele tradi ionale la cele standard.1. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.

. . Conform schemei prezentate. .agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide. 241 . etc. un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice).aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic.aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. .dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid . .) într-o matrice metalic format din aluminiu. Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid . acesta este obligat s curg i s umple matri a. Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC.producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . acestea se vor distribui uniform în masa metalic .dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor. . când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. .se introduc particule solide în pasta agitat mecanic.injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form .injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon. heliu). TiC. . se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: .d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid. . magneziu.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston. se pot aplica diverse tehnologii ca: .amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex). etc..

aflat într-un creuzet vidat.1.26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert.1-3. . TiO2.5.0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid . .26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC.6. SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic . În tabelul 5. Tabelul 5.producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului. Al 2O3. sub form de fibre. 5.6. Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0. 242 . Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: .2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide.omogenizarea particulelor de compozi ii diferite. sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5.2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers . .6.presarea amestecului de pulberi în matri . ca titanul i aliajele sale.1. fixat într-o matrice metalic moale i ductil .

. etc. aliaje de nichel.tehnologia de laminare. . Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: . aliaje de aluminiu.fibre discontinui foarte scurte. metale pre ioase. Fig.tehnologia de filare din topituri.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. de cobalt. b) fibre discontinui i aliniate. .23. fibre continue i es turi. titan. 243 . Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate.5. . 5.tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei. . .fibre discontinui care se împart în: .fibre lungi care au l/d = 300 ±1000.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid.23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate.tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor.). Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile.Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: . . similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse. c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri. monocristale filiforme pure numite Whiskers.

Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: . Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului. titanul i aliajele sale. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. molibden.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. Este important de re inut faptul c întrun compozit.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat . aurul. modificându-le propriet ile.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . i a frec rii. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare. solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. fierul i aliajele sale. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic .6. 5. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. etc.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. etc..2. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. cu con inut ridicat de titan. sub vid sau sub 244 . . sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. a coroziunii. argintul. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect. ca de exemplu aliajele Ni-Ti.tehnologii de încorporare direct . rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii. a lovirii. f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor. alinierea i distribuirea uniforma a acestora. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan.

Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu.presiunea unui gaz inert. 5. materialul matricei în stare lichid .Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre. În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere. matricea nu se mai ob ine compacta. c ci la propor ii mari. 5.24) Fig.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre .Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic . . respectiv de matrice în folie. . Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt. . O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos. a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig. sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere . . care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . se aplic 245 . are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a. când se poate depune o matrice metalic (de ex.

care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele. în compara ie cu durificarea unidirec ional . 5. în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare. ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid. Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic. 5.25 Micrografia unui faz . aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice.25).în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre . 246 . ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre.2. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat .matrice (fig. lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii. cu o structur plurifazic .26. 5. Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: . cu fibre nealterate. Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal.6. Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei. a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.matricea . ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele.Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane.

Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare. 5.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare.27) .28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig.Fig. dac gradul de deformare plastic este suficient. cu un control mai riguros al parametrilor de realizare.5. 5. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig. 247 . 5. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. 5. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui. În fig.

6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. Din considerentele prezentate mai sus. Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. În toate cazurile de procesare se are în vedere. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate. în primul rând.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. 6. protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie.CAP. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . forjarea în matri . metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee. astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. ambutisarea.

Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: .proiectarea tehnologiei de turnare. . cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice.uscarea i asamblarea formei.grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii.execu ia formei de turnare.importante. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul. Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid.1. .uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui.confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare. . 6.turnarea metalului sau aliajului în form . de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive. suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei. Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . . . Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: . Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile).intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese.1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat .precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. .asamblarea modelului i a garniturii de turnare. în ordinea tehnologic de realizare. .alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare). cu raze de racordare. . 249 . Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare.

Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului.canal distribu ie.8 ± 1. canal de distribu ie i alimentatori. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0. Fig. . de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. 6. picior. 250 .dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. .1 Elementele re elei de turnare 1. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid. 4.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. 6. 2. în kg. pâlnie. piciorul pâlniei.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. func ie de gradul de aliere a aliajului. canalul de distribu ie i alimentatori.1): pâlnie de turnare.alimentatori . 3.0. picior.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate.

rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei. a c rui valoare depinde de natura aliajului.3 1. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg . în secunde.95 1.0 1.1-2 0. în dm3 251 .1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6.9 1. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.1-6 1.4 1.15 1.50 .8 0.1 1. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate. având valorile prezentate în tabelul 6.1. Coresponden a dintre parametrii n.2 pentru unele aliaje.0 5.30 r Parametrii n Ks 0-1 0.1-4 4. c.1-3 3.2 1.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare.1-7 1.40 6. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %.1-5 1.20 1. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2. tabelul 6. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia.

1. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate. H ± în l imea metalului lichid în oal .densitatea metalului (aliajului) lichid. 6.2«. precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model.5«. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.6 2. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. . Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate.7 5. la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic . stabilirea planului de separa ie.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei. func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei.0«. .2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic . adaosuri de contrac ie.. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 . Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH . stabilirea locului de amplasare a miezurilor.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid. a m rcilor.Tabel 6.4 de turnare se refer la: .temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului.% 0. etc.1 4.5«..

4 1. .1.. în scopul 253 . ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.8«.modelul maselotelor. iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei.2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere. etc. în %. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate. valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate. . dimensiuni determinate de: . .1.0 1. .modelul re elei de turnare.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model.3.cutia de miez. nervuri care s consolideze piesa.3 În figura 6. sporuri pentru înclinarea pere ilor.3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0.5«.1«.. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei.0«.1. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. separate simetric printr-un plan de separa ie.adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic .modelul propriu-zis al piesei.2. Tabel 6.2 1.. k ± coeficient de contrac ie liniar . .

care s conduc metalul lichid în form i în maselote. în timpul asambl rii formei. 6.3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez.3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil . Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. se execut din p r i demontabile lemn. format din mai multe piese. 254 .1. etc. 6. Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate. r ini sintetice. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice. 6.) în diverse propor ii (8-10%).form rii în dou rame. metal sau mase plastice. În fig. Fig. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate. func ie de num rul de piese care se toarn . Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci. 6. a a cum s-a ar tat.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate. Marc Fig.

. numite m rci. 6.întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat . în loca urile special realizate.pentru semiforma inferioar : .fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model.1. .umplerea ramei cu amestec de formare.umplerea formei i extragerea modelelor.4): .fixarea modelului pe o plac metalic . .4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6. . . .Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig.fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare.vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor.uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.pentru semiforma superioar : .fixarea semimodelului piesei pe plac de model.fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. . Fig. 255 . îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez.îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei. 6.4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: . . .

efectuarea tratamentului termic i apoi 256 .5 i este gata pentru turnarea metalului lichid. inclusiv a maselotelor. apoi se supun opera iei de cur ire primar . Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare. . 6. prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid.1.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . 6. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu. 6. pân la umplerea complet a formei cu metal lichid. Maselot Pâlnie alimentare Fig. prin deschiderea sau distrugerea formei.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar .6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag.1. i consolidarea formei.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. Metalul lichid. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare. ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic . Parametrii tehnologici de turnare..

1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin . .cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig. prin lefuire. are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. sterilizare. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul.1.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice.procesul de înt rire. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice.placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. prin polimerizarea cojii. Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: . .1. .7. 257 . folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv.turnarea în forme metalice (cochile). 6. Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic . se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor. 6. Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului. ambalare si 6.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile. conform procedurii prezentate.6. . . timp de 6-8 minute.opera iile de prelucrare final conservare. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare.turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive. dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: . astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare.se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm.

Dup cca.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care. . b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun .introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile.7. 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri.6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: . În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare.1. Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei.Fig.degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun. . 6. în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele. formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat .scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. spre deosebire de procedeul precedent. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 .

elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . timp de 6-10 ore. e) Uscarea formelor coji. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze.7. Fig.7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. inclusiv re eaua de turnare. b) modelul fuzibil rezultat. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . când sunt impuse restric ii severe de puritate.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. 700°C la parametrii prestabili i. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. 6. 6. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji.. timp de 2-3 ore. func ie de natura aliajului. dup care formele coji se usuc în curent de aer cald. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine.

. Tabel 6.cost cât mai redus. . Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj .4.dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus. pentru a nu se altera la manipul ri.verificarea dimensional a pieselor ob inute.cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare.4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat. Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice. h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: . lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.temperatura de topire joas .rezisten mecanic suficient dup solidificare. % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 .turnarea. piesele bune sunt cur ite avansat. . . ca: . în acest caz. . Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. . cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire. .s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. se face direct din creuzetul cuptorului.golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare.

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

sunt for e de oc. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri .2. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. ele se aplic lent. 6. îndoirea. se deosebesc dou procedee de forjare: . prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii. 6.2. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. întinderea.12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 . crestarea. ce se aplic cu viteze mari. ca: refularea. 6. Forjarea liber i în matri .2.forjarea liber . g urirea. curgerea fiind limitat . Pentru ob inerea pieselor forjate liber. debitarea i uneori sudarea. se aplic o serie de opera ii. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic. Fig. for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. .6.1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic. pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale.12). În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. Când deformarea se realizeaz prin lovire.forjarea în matri (matri are). r sucirea. iar deformarea se mai nume te static . Dac for ele sunt de presare. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. Deformarea semifabricatului nu se produce uniform. curgerea materialului este liber .

cre te i rezisten medie la deformare. .zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. 6. curgerea materialului s fie frânat . fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. 6. zona are forma unui con. iar spre axa central .13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. unde deformarea are valori minime. În condi iile existen ei for elor de frecare. Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. conform diagramei din fig. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: . În timpul reful rii. . în care materialul curge liber. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic. au valori mai ridicate. sec iunea transversal a semifabricatului cre te. În spa iu.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. La periferia contactului. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare. tensiunile se repartizeaz diferit.zona III a deforma iilor medii. pe suprafa a de contact cu sculele.13): Fig. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . iar deformarea s se produc mai intens în partea central . i odat cu aceasta. valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. va fi (în corela ie cu fig. valorile cresc treptat. datorit m ririi raportului d/h. cu atât for ele de frecare T. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim .Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele.13. 6.

În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. func ie de semifabricat (turnat sau laminat). prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). 6. i sec iunea final S. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj). se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. V. Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale.14). corespunde l imii b0. Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . între valoarea 1. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. care pot fi de diverse profiluri (plane. etc). 6. 6.h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. în l imii h0. i lungimii l0 (fig. lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei. va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale.14). Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 . U.5 ± 5. Fig.

Fig. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. ( fig. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime.).4 « 0. For a de întindere F. 6. în daN/mm2. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 .6. 6. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. l0. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei. Dac îns la acela i grad de reducere h. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. pentru ca prin g urire.15.Cu cât l0 este mai mare decât b0. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice.

în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului.5 a2 · Rc.pentru sec iuni rotunde: F = 0.pentru sec iuni p trate: F = 0.Rd = 4 · Rc în care Rc . pe axa semifabricatului.25 d2 · Rc. 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. bara se va curba conform schemei din fig.16. 273 .rezisten a la curgere a materialului metalic. (daN). (daN). Fig. ea r mânând la lungimea ini ial L0. Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal . Prin aceast curbare. care în timpul îndoirii nu sufer deformare. . For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. exist o ax numit fibr neutr . 6. 6. ± unghiul de îndoire în grade. iar cea rotund în eliptic . Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0.16 Deformarea semifabricatului la îndoire. sec iunea transversal p trat sau rotund . În zona îndoit . Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic .

6.17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. plusul de material curge în afara acesteia.17 ).18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar .2. 6. Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i. Dac fa de masa piesei forjate. care ulterior se îndep rteaz .18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . semifabricatul ini ial a fost mai mare. ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei. atunci dup umplerea formei cavit ii. Fig. La forjarea în matri . materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. 274 . 6.2.2. Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig. 6. 6. Matri a se compune din dou p r i (fig.y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . formând bavura.

Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. 6.se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. procedeul se nume te de matri are unilateral . Buc ile de material necesare execut rii pieselor. iar cealalt are rol numai de scul de presare. Matri area se poate executa închis sau deschis.19 Matri a cu matri are bilateral . debavurarea i prelucrarea piesei matri ate. loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz . Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri . Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are.4 mm.19). limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. 6. Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig. Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. matri area se împarte în: matri are pe ciocane. .se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale. y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û). procedeul este numit Fig. forjarea în matri cu preforjare i forjare.Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. astfel încât matri a s nu fie 275 . construc ia matri ei. care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei. . const în: proiectarea piesei matri ate. În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. care trebuie s fie la valori optime.

Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig.suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri . 5. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari. 4.înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: . muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii.5%.debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii. .5 % din dimensiunile nominale în stare rece. 2. 6. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. canal pentru bavur . acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. . 6. 3. 6. contrac ia oscileaz între limitele 1.20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. bol uri de ghidare. . . y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. orificiu de manipulare. oglinda matri ei. a a cum se vede în fig. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. 7. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate.înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. 6. Fig.forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. 276 .debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate.20. Pentru piesele din o el.2 ± 1. coad de rândunic . cavitatea semimatri ei.

Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies .21). 6. unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol. etc. rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 . cât i în cea inferioar (fig. bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei.21. Fig. 6. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale. 5.). lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . orificiu de evacuare gaze. canal de bavur obi nuit. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare.realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. b. 2.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice). atât în semimatri a superioar . .mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final .realizarea unei economii de material metalic. 4. îndoire. 6. l ire. .21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 .striuri cu dou praguri de frânare. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. întindere. cavitatea adânc a matri ei. 3. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei. semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. Pentru realizarea acestui scop.

6. Opera ia de îndoire se face la rece.. etc.2. prese cu fric iune sau hidraulice. schema st rii de tensiune. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s. folosind ca semifabricate table i benzi metalice. temperatura de înc lzire. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e. etc. Schema acestei opera ii este prezentat în fig. 6. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. prese cu excentric. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior.22.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru. rezisten a la deformare.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. 6.supus matri rii. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. r > 10s. în care eforturile sunt nule.2. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . Fig. plasticitatea. 6.3. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare.

asem n tor celui din fig. înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. necesar ob inerii unei piese îndoite. Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. Unghiul de arcuire . se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . 6. 6.23. au loc deform ri plastice mari.V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s). în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. În determinarea lungimii semifabricatului plan. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii. va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice.24): 279 . raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: . iar rezultatele sunt prezentate în grafice. rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite.1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. 6. cu rela ia (fig. fenomen numit arcuire elastic . pentru îndoirea tablelor din o el. Fig. În timpul îndoirii. îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . respectiv l imii semifabricatului.23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri.

280 . Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl .2.2. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat.3.25b. sub ac iunea uni poanson (fig. iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri .  Fig. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare. se utilizeaz un inel de re inere (fig. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm. 6. acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri .2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor. 6.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie .25a). 6. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat. 6. de la forma plan la cea cav .24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului.3. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat.

diametrul presei. când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului. pentru a se evita ruperea materialului.25a. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. 6.26).f r sub ierea pere ilor.26 Schema treceri. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. astfel: . Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 . 6.Fig. etc. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig. Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii.diametrul piesei la o anumit trecere. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig. Pentru fiecare trecere. D . În cazul ambutis rii adânci.diametrul semifabricatului Fig.diametrul piesei la trecerea precedent .cu sub ierea pere ilor. 6. Schema ambtis rii d .25b. 6. . de tipul sculelor. reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn . dn-1 .

diametrul piesei finite). exist rela ii de forma: mt ! d1  . T 2 4 ! p . iar m2 = m3= «. Pentru piesele ambutisate de form cilindric . diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . m2 ! d2 d1 . ! 1. semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective. d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. grafice i grafo-analitice. 2«« n. mn= m = 0.13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . As ! Ap . Pentru piesele ambutisate de alt form geometric . iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D.metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului. coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn). Dintre metodele analitice se men ioneaz : .65-0. deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap. mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri. se folosesc semifabricate în form de disc.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn.45«0. tiind c m1 = 0. Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice.80.(disc) i cu d1.6.

3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE. arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig. 6. produc precipitarea 283 . conform rela iilor: Vs ! Vp .27). prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs. 6. sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.3.13 § i !1 Ai . la un con inut redus de carbon (sub 0.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval.13 p s sau ! 1. cu volumul piesei Vp. în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig. Tratamentul termic de c lire. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald.13 n § i !1 i s 6.n D ! 1. 6.1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant .27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC. T 4 2 S! p. ! 1.1%).

Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . timp de 3-5 ore. De asemenea. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. În consecin . Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. sub linia SK. 0. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten .2%.Fe)23C6 din masa austenitic . Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. precipit practic numai carbura de titan.carburii complexe. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare. (Cr. prin utilizarea ca mediu de r cire. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. urmate de r ciri rapide. ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). care consum carbonul de la limita gr un ilor. apa. care ar reduce deformarea. În privin a r cirii. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer. astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. au ca efect re inerea de ferit . pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate.1%C. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. R cirile foarte lente. aceasta trebuie s se fac foarte rapid. pot s provoace separarea de ferit .

28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. greu de eliminat prin decuparea ulterioar . În tabelul 6. a. iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii. se recomand durata medie de cca. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin . Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. deoarece atât oxidarea. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. dup care se face r cirea în aer. 6.6. 1 min/mm grosime. 285 .28.28..6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline.6. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire.b). a) b) Fig. b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur .

6.29. ob inut printr-o recristalizare complet . Fig. 6. este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .. Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . a a cum se observ în diagrama din fig. fie revenirea la starea de plasticitate mare. revenire i îmb trânire.2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz . c lire martensitic i de punere în solu ie.6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0.29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 .5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6.3.Tabelul 6.

287 Aliaje cu structur + . Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului. în aliajele care con in elemente stabilizatoare. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . la transformarea alotropic a titanului.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0.C. urmat de îmb trânire.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale. în H.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2. sunt prezenta i în tabelul 6. de temperatura de transformare. Parametrii recoacerilor de detensionare. ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C.7. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice.30). cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura. Tabelul 6. de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig.5S Ti-2. de propor ia de impurit i. de punere în solu ie. etc. 6. nu apar germeni cristalini noi.5 ±1. mic oreaz viteza de transformare . Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice. Tratamentul de c lire.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului.V. A a de exemplu.5Cu Ti-3Al-2.C. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare .

cu simetrie mai sc zut . + . 6. la c lirea în intervalul T1-Tcr. iar la temperaturi situate sub Tcr. se formeaz martensita ¶. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat . apropiat de re eaua rombic . deci structura va fi transformarea structural nu are Fig.Astfel.. prin c lire. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. structura de c lire este format numai din ¶. pentru a se men ine granula ia fin . Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. constituie o temperatur critic Tcr . Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil .30 Diagrama transfor. temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. structura va fi ¶+ . s nu se dep easc 1000ÛC. se poate forma martensita ´. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere.30. Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. datorit elementelor stabilizatoare. sunt de asemenea men ionate în fig.loc. parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. structura va fi ¶+ + . 6. Martensita ¶ are re ea hexagonal . care influen eaz transform rile urm toare. când se produce transformarea reversibil în . 288 . cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. în cursul c lirii aliajelor de titan. nu se mai formeaz martensita ¶. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr. Temperatura minim de la care. m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. Când cre te propor ia de .

Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC. C.influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform . cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. dar la mic orarea plasticit ii. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea . În acest caz. apoi în aer. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate.P ± titan de puritate comercial 289 . La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor.P. conduc la finisarea structurii. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii. conduce la o durificare accentuat a aliajelor. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente.5 1036 1147 12. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. În tabelul 6. recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan.5 Obs. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru. determin o modificare mai redus .8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. sau s r cite fin dispersate. Tabelul 6. apoi cu separ ri de îmbog ite. la suprimarea recristaliz rii.

6.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate. 6. faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz . Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo. au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat .3. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig.32. distribu ia a) b) Fig. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig. Cr i C. 290 . b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6.1.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6.Microstructurile prezentate în fig. 6.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei .3. 6.3.33). Studiile efectuate.

prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore.34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC.9). În fig. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat. 6. Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant . 6. 6. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . 291 .Fig. îns propriet ile de plasticitate cresc. Fig.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea . 6.34.33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. se prezint structura specific a acestui aliaj. (tabelul 6.

C.C. la temperaturi mai mari de 890ÛC. este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. urmat de o alt recoacere la 292 . structura este hexagonal compact H. s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. De asemenea. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus. timp de 4 ore. în H. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo. cu unul de îmb trânire la 650ÛC. Aliajul con ine cca 0.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice.C.C. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. iar la temperaturi mai sc zute. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz .F.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald.C. . prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. în matricea metastabil C. transformarea structurii C.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. timp de 20 de ore.C. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC.F. Tabelul 6. prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor.F. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC.

3. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald. formarea structurii H.. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente.C.5%. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic. urmate de tratamente de îmbun t ire. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. astfel c .C. etc. în urma tratamentului termic al aliajului Muller. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. 26. 0.F.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore.F.C. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt. urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H.C... printr-un tratament adecvat 293 . A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom.3. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC. tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical .F. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i. prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor. Natura lent a transform rii C. Nb.F.8.05% i Cr max. în condi ii de r cire for at . extrudere. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0.C. laminare.C. cu r cire rapid în ap . în H. împiedic .C.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt. prin r cire lent . constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic. const în microalierea cu elemente ca: Al. B. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. Ta. Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C. 6.15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. A a cum rezult i din tabelul 6. în matricea metastabil de C.C.

35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .C.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt.35).F. Tabelul 6. (fig. urmat de r cire în aer. zonele cu structura H. (x 615) În tabelul 6. În cursul tratamentului de îmb trânire.F. 6.C. 6.. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 .10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo. b) matricea de faz C. Fig. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate.C. cu o durat de 4 ore. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo. într-o matrice metastabil de C.C.

asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului. .4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6. 295 . Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite.F. timp de 1-2 ore. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte. Cu.forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC.3. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: . dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC).1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald. aliaje dentare Au-Ag-Cu. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt.Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC.realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime. Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar .3. ca de exemplu Au-Ag-Cu. iar argintul tehnic. Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC. Ni. astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare. .C. dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten . Pd-Pt. etc.4.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C.C. asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt .. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. deformat plastic.. 6.

se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural .2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. Pentru unele aliaje ale platinei. prin sinterizare izostatic . f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu.4.3. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon. etc. 6.4. 296 . aspect esen ial pentru aceste aliaje. Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate). Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. se pot deforma plastic. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice. pentru a se realiza o bun osteointegrare.6. Pt-Ir. cu materiale ceramice. 6. la coroziune i la oboseal . Pt-Ni. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. acoperiri galvanice. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. atât la rece cât i la cald. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice.

1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei. A a de exemplu solicitarea la forfecare. asemenea efectului de urub (fig 6.1.6.6. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant.4. valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.esut osos. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant.36) Fig 6.37) 297 . Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact.

Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. poart denumirea de suprafe e structurate. 6.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact. prin depunere de calciu în porii de suprafa . Asemenea suprafe e poroase.Fig. 298 . 6. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. în cazul suprafe ei poroase. 6. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea.38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . etc. sinterizarea. ob inute prin diverse tehnici. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare. Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os.37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig. tratament în plasm .

determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young.12. fixat pe suprafa a implantului. Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. cu o porozitate deschis de cca. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune. aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. Pe tija protezei de old. 299 . Stratul poros sinterizat. cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat .Realizarea unor asemenea interfe e implant-os.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . a a cum se indic în tabelul 6. realizat din aliajul Ti6Al4V. în zona implantat . Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. 75%. 40%. Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. pe toat suprafa a de contact material-os.

5 23.8 35.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului.4 30.4 50. 6.3 12.0 41. Fig.7 59.39.4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.4 24. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.3 24. la o porozitate de cca 30%.Tabelul 6.3 25. este prezentat în figura 6.4 30.5 63.5 81.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni. 300 .

6.40). Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6. apropiate de ale osului cortical. 6. a a cum se prezint în fig. a) b) Fig.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . 6. Astfel s-a 301 .41. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical.41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. Fig.40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare.

aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul. 6.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut. 6. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 . Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale.42) Fig.1.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile. 6.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´.4.

În fig.43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1.58 i 1. Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu. .44. 6. Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i.efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN. . 6.43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine). dup 14 zile de la cultivare.76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero). 303 . prin procedeul PVD. Astfel de tratamente constau în: . se arat influen a filmului superficial protector.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice. În graficul prezentat în fig. 6. Fig.

2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6.44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora. Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic . Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals). sau 304 .1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic .4. de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric). în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: .2. al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu. .metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate. 6.ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate. Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) .Fig. 6.4.

5 5.3 9.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic . EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic.6 5.9 11.4 3. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim .6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 .0 7.3 7.9 4.5 8.5 7. etc. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.9 12.K-1 ) (m-1. În tabelul 6. (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat . de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale.3 7. (E .1 4.13.0 3.2 2.1 13.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7.0 3. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp .6 15.2 4. KAlSi2O6.9 3.2 8. se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.2 10.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei.6 5. Tabelul 6.2 4.9 5.

Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit . Acest aspect constituie o problem de practic unde. În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid . aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . implante etc. izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite. Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. a recipien ilor metalici. în tot domeniul de temperatur .2. Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic.4. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice. astfel: .legarea prin difuzie (sudare) 6.legarea prin glazurare. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice. se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic. diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii.Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale. . La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact. stimulatoare cardiace i neurologice. pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute.complex) i oxidul metalic al suportului. proteze articulare i fixe.legarea prin lipire. . 306 . precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare.

aliaje nichel-crom-molibden. . În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal. y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate. Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic . literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive.etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice. În acest scop. Deci. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. 307 .4. i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale.aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan.aliaje de aluminiu.6. . tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . acestea sunt: . pentru o mai bun aderen la esutul viu. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic . . proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei. spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin .3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. În baza celor prezentate mai sus.etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice.2.

Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%). Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4. CVD etc.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal. Dac materialul ceramic con ine carburi.).5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1.14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1. SiO2. BeO. care constituie stratul interfazic metal-ceramic . a ceramicii pe baz de ZrO. sub form de band sub ire. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. a a cum sunt prezentate în tabelul 6. 308 .Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. în condi ii de temperatur relativ joas . iar raportul C/Ti este mai mic de 0.65.5Ti care au devenit materiale comerciale. Tabelul 6.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. AlN i altele.

Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. etc.Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. . pân la tehnici 309 . 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar).cur irea suprafe elor metalic i ceramic .oxidarea suprafe ei metalice. în plus. care m resc fluiditatea zonei interfazice. care constituie agentul de lipire. . în vid. utilizate în protezele articulare. . Stratul interfazic. Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . în aer sau în mediu controlat. . Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V. precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire. studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca. electrocoroziune etc. la fixarea benzii de lipire. . de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice.. prin înc lzire la o anumit temperatur .realizarea prin diverse proceduri (sablare.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant . cu formarea oxidului de crom. În sisteme complexe Al-Al2 O3. Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic. legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. coroziune chimic . când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale .) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic.

urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic. . a a cum au fost prezentate mai sus. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. a a cum au fost prezentate în tabelul 6. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru. Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: .durata procesului este cuprins în limite largi. etc. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. Astfel. astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului .în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive.temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor.foarte performante ca PVD.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu. .sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. SiO2. por elan dentar. jet de electroni etc. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 . . temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire.14. Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. CVD. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport. plasma spray. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. CaO. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: .

Presiunea poate varia în limite largi (fig. 100oC. Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie). . .2. 6. Ca i 311 . în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire. astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura. Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit. fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic. Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit. fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea. .se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate. . presiunea i durata (timpul).se înc lze te incinta cuptorului (electric).4. .se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. .. . materialul ceramic pe suprafa a suport.se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi.5 ± 0.se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact.95) Ttop. Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv. în limitele (0. 6.se fixeaz prin presare.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca.45). func ie de tehnica de depunere disponibil . practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute.

când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. dac timpul de difuzie este mare. 6. f r a fi afectate procesele de difuzie. pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru. unde KS1 . Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic . De asemenea presiunea poate fi diminuat .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . dac temperatura este ridicat . Fig.energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . timpul de difuzie poate descre te. Pe lâng parametrii de baz prezenta i. 6. KS2 . Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 .în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare).45. viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min.

46 313 . . care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus . f r denivel ri. aspect prezentat grafic în figura 6.7 ± 0.9 Ttp Ra < 1.rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ . leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare. .5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . Astfel în domeniul implantelor dentare.15.. În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10.mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic. Tabelul 6.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U.M. care constituie un film interfazic reactiv.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni). care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului. În sintez . MPa Sec. leg tura metal-ceramic se face direct.000 0. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic .prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6.

nichel. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3.10-5 mbar timp de 1 or .5 microni la 900-1000 oC. pân la 12 microni la 1400oC.f.Fig.. etc în condi ii de puritate ridicat . sub o presiune de 4 MPa. 6. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu. cupru. Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic . 2. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase. Astfel de metale pot fi: aluminiu. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. 314 . aur. la temperatura de 900 ± 1300oC. Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe.c. Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3.

315 . aspecte prezentate în continuare. Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor.4.1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal.3.3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu. din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). la coroziune i la oboseal . cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit . reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie.4. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. 6. realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate. 6.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. în zona interfazic . de natur fizic i chimic . Astfel.

3. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor.2 g/cm3 .5-2. prin acoperirea platoului tibial. Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%.densitatea: 1.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile. f r a fi afectate propriet ile mecanice. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi.duritatea: 150-250 HB . Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. 6. sub atmosfer controlat . pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon. Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas . iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului. care în prezen a carbonului. formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu.modul de elasticitate: 14-21 GPa . al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. prin condensare. la temperatura procesului. Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC.4. Preforma metalic pe care se depune carbonul.De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. pe diverse componente protetice. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: . total inerte. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor.

13 g/cm3 fa de 1.densitatea este de 2. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2.05-2. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic.3. etc. în atmosfer de gaz ionizat.3 g/cm3 a stratului de carbon. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei.2-1. 6. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu. de hidroxiapatit . Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante. sunt acoperite cu materiale ceramice. care sunt construc ii metalice carcasate. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin .3.47 Schema constructiv a unui presostat 6. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat .4. 6.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade. utilizate azi în protezare. care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig. pentru a crea o suprafa superficial poroas . 6. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural.4. 317 .47).

5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase. 318 . .puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport.În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul. . aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor.3. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. i se depun pe suportul metalic r cit for at. f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic.realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis . Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru.4. La temperatura înalt a plasmei. Avantajele procedeului sol-gel constau în: . 6. cu un anumit grad de rugozitate. În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent .posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. f r a fi necesar o instala ie complex i performant . care devin astfel total inerte chimic. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic.

319 . rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. etc. etc. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC. depuse pe aliajele Ti6Al4V. implantarea de ioni.4.1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului.4. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . timp în care protezele articulare. nu pot fi solicitate mecanic. În aceste aplica ii. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic .4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune.6. 20 zile. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus. care posed propriet i osteoconductive. în plus. 100 zile. durata de vindecare scade la cca.4. de exemplu. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice. 6. Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni. în anumite cazuri. cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP). se cere o densitate maxim a stratului de acoperire.

o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic.în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni. 6. În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant.49. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului. În fig. 6. a a cum se constat din graficul prezentat în fig. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei). 6.48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur . Fig.48. 320 . Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%.

Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic. 321 .Fig.50. 6.. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan. Suspensia este depus pe suportul metalic. 6. apoi la 60oC ± timp de 15 min. butil. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. conform schemei prezentate în fig.49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. apoi uscat la temperatura ambiant . y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3. alcool i hidroxiapatit . cu sau f r utilizarea unui material de legare. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min.

Fig. 6.51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare. Fig. 6. iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute. 322 . În fig. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . 6.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului.

16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn. Tabelul 6. iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite. În tabelul 6. Tabelul 6. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .7 10.În tabelul 6.16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ).8 21.2 Ti6 Mn 18. N/mm2 Cp-Ti 9.15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn.

4.4.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.Q g) 0. Astfel.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6. 323 .043 0. este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: .s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .043 0. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace.

grosimea stratului capacitiv. În tabelul 6.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor.8 10.cm) 41.0 324 . iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric . Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea..3 49.6 5. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit .4 25. suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN. Tabelul 6. Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod. aria suprafe ei electrodului. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan. TiB2 sau pulberi metalice. unde se produce un strat dubluelectric.esut biologic. Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q. constanta dielectric a electrodului.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri.0 14. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

013 0.27 0.031 0. este prezentat în tabelul 6.2.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman. utilizate în chirurgie.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice. Tabelul 6. 6.5.19.lungi ap rute la nivel diafazar.152 0.11 0.5. 333 .102 0. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural .152 0. prin strângere cu ajutorul unor piuli e. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman. ale c ror configura ie se prezint în figura 6. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.55. Cele mai utilizate tije Fig.06 0. La cap tul opus vârfului.54. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil. 6.076 0. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r.076 0.051 0.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0. 6.051 0.54 0. tijele pot avea por iuni filetate. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic .2. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul. 0. max.102 0.16 0. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal .05 6.025 0.82 0. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii.203 0.038 0.

4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate. esuturile adiacente urubului. Fig. Fig.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards.Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului.5. 6. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 .55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. adesea necrozeaz ini ial. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. 6. 6. Unghiul de strângere poate fi negativ. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci. 6. 6. dar dac acestea sunt fixate corect. esutul se reface în scurt timp. neutru sau pozitiv (fig. a a cum se constat din fig.56).2.57. 6.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare.

care pot sl bi apoi fixarea fracturii. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 . În procesarea pl cilor.59. se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are.5. În fig.6. Moment de incovoiere Fig.58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere.Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari. În compara ie cu fixarea prin pl ci. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire). unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. distribuite într-o gam larg de valori. 6. 6. 6.2. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular . a a cum se prezint în fig.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii. Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac . Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului.

unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig.59 Schema fide fixare intramedular . 6. prezentat în fig. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului.2.61. din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr. Problema principal pentru aceste 336 . motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat .6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii. Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig.60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple. Totu i. care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular .60 specific pentru fixarea fracturii capului femural. de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. kg cm Incovoiere Fig. 6. Pentru eforturi mai mici. func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. 6. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. 6. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. ca tije i uruburi.5. Incovoiere Moment de rotatie .

5. urmate de lefuire i finisare.61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina. prin opera ii de a chiere mecanic . O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: .clipuri autostatice articulate.3 Clipuri anevrismale 6. Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice. În cazul tijei Harrington. Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea.62a).pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii. 337 . Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. nearticulate. fiind realizat din materiale metalice. . utilizate în neurochirurgie.dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare.62b).3. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. 6. Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale.1 Utilizarea medical . 6. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale.5.clipuri fixe. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6.

bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville . Fig. .arc ata at între bra ele cozii.63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: . . perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck. determinat de progresul clip rii microchirurgicale. 338 . Din punct de vedere constructiv. 6. clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. .62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.a) b) Fig.63) .bra ele clipului. cu fe ele interioare active i vârful neted. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt.coada clipului. 6.arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. . în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid .resort multispiralat la nivelul cozii. 6.articula ia clipului la cap tul bra elor.

cu resortul dublu spiralat inversat. în func ie de geometria sacului anevrismal (fig.cu resortul amplasat la nivelul cozii. clipurile pot fi: drepte.a ) tip Mayfield Ya argil. triunghiular . curbe. plasat între cele dou bra e ale cozii.c).) 339 . realizate în curbur simpl .64. 6. (fig. Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel .65) Fig. angulare. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky).b). aceasta din urm este preferabil (fig.66.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig. sau în curbur dubl (fig. 6. 6. De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar .64. romboidal i trapezoidal . (fig.64. acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt.65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor. 6. 6. 6.64): . 6. variaz între 7 i 11 mm. în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor).64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active. m surat între punctul de încruci are i vârf. a) b) c) Fig. . 6. tip baionet i fenestrate.

67b).).articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. în apropierea articula iei . odat sau de mai multe ori (fig.67a). 6. unde se r sucesc cu 360o.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii. . 6. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular .67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : . acestea se clasific în: .Fig.67c. 6.clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active.clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei. 6. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului. y Dup articula ia clipurilor. au fost standardizate 340 .articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. .3.articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig. a) b) c) Fig.5. 6. .2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat. 6.

aceast caracteristic variaz între 3-20 mm.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co.5. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale. În tabelul nr.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. exprimat în gram-metru.3-10. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative. 341 . Tabelul 6. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: .20. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.5 1.3.2-13. . Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice.0 5. sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm. .20 Caracteristici constructiv . Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului. 6.2 6.0 1.3 4-19.deschiderea maxim a bra elor în mm.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.

f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul. Dintre aliajele pe baz de cobalt. în band lat sau sârme de diverse diametre. plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. sub form de table i bare. aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. care cuprinde toate opera iile tehnologice.Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor.2. i aceste aliaje se g sesc în comer . Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite. bare i sârme.y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. 5 i anexa 7.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat .3. . în stare laminat . aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat . Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus. pentru a li se asigura elasticitatea cerut . precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice.Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. . 5 i anexa 7. utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium.1%) i total nemagnetice. inclusiv în realizarea clipurilor moderne. 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. . care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale. . Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316.

Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. în domeniul mecanic. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . .1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare. . .4 Proteza de disc intervertebral 6.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat .Finisarea. a cozilor i a sistemului de arcuire. Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. .Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. zona de articulare.5. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final. sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor.5. precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. coad ).Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . articula ii. acesta are o structur compozit . 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. pe fiecare faz de fabrica ie.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic .Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor. lefuirea. plecând de la semifabricat pân la produsul finit. Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. metalurgic i medical.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e.4. 6. . Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. . precum i dot ri tehnice i experien necesare.

periferic . Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. 6. 6. Fig. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros. con inutul de nucleu pulpos poate s scad . format din fibre cartilaginoase. poate genera fisuri în peretele inelului. care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului). 344 .68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale. plegia.înlocuirea numai a nucleului pulpos. 6.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani.înlocuirea total a discului degenerat.4. i se poate realiza în dou variante prin: .68).5. etc. cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza. .

69 c).6. a) b) c) d) Fig. echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare.designul protezei s asigure dinamica natural a discului.69 b). . y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig. unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig. În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice. 6.6. Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr. 6.fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase. y discuri din cauciuc sau polimeri (fig. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic . etc. y sisteme tip camer cu lichid (fig.69 a). corespund unor asemenea solicit ri. 345 .69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. titanul i aliajele de titan.69 d).69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6.3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic . .6.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate.4. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: .6. .biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate.5.

care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig.4. fixate prin uruburi. 6. Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor.Astfel. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar . 6. 6. 6. proteza tip Hedman (fig. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. 346 . din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. matri ate la cald din tabl laminat . în atmosfer de argon.4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. Fig.5. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur .70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac .71).

prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III. asigur o fixare bun între suprafe ele interne. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA.Fig. 6. Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului. confirmându-se caracteristici superioare de comportare. O asemenea protez de disc (fig. iar cea exterioar u or convex . 6. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii.72. concave ale pl cilor metalice .) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. cu suprafa a interioar concav . perfec ionat 347 . 6. Fig. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente.

oldul i um rul au articula ii sferice. . . 6. în timpul mersului. ca de exemplu mi carea oldului i um rului. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil . aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile.permite o mi care relativ liber . ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. De exemplu.5. i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale. numite i încheietur . For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic . ca de exemplu: . de exemplu articula ia radioulnar proximal . precum i produsele lor. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin . caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos. func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. articula ie diatrodial .5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase. Articula iile sunt de mai multe tipuri.articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros. care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat.articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os. care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. denumit i articula ie pivot. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase.articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate.articula ie sferic . .Ca i în cazul altor tipuri de proteze. for ele de 348 . Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea.este identic cu cea cotilic . în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. mai mult sau mai pu in plane. . pentru om.articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse.

acoperiri poroase.9 3.4 7. .22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: .aliaj Co-Cr-Mo turnat . . . componente tibiale.7 5.încet . componente femurale.2 4. capul femural Tij femural .aliaj Ti-6Al-4V .aliaje Ti-5Al-2. 349 . capul femural.1 4.normal .compozite. a a cum se prezint tabelul 6.3 7.înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului. faze secundare în compozite ceramice i polimerice.aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat .for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4.titan de puritate chimic . Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6. Straturi poroase.21. Tabelul 6.9 5.ceramice.9 2.6 4.aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .22 Tabelul 6. capul femural.7 4. straturi poroase.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi. pe domenii de activitate Activitatea În mers: .5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural . componente femurale. capul femural.9 2. componente tibiale. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: . Tija femural . Tija femural .8 7.polimerice.metalice.1 4.

face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal. din punct de vedere anatomic.73 . Fig. Aceasta este o articula ie sferic .5.5. care se mai nume te i coxo-femural .74.1 Proteza articular de old Articula ia de old. mai grav. în ruperea capului femural.6. 5) os coxal 350 . Fig. 2) tija femural . prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i. 3) cupa acetabular .73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic . a a cum se constat în fig. cu o durat de utilizare de 20-30 de ani. 6. 6. O vedere de ansamblu a modului de fixare.74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig. 6. având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers. 6. 4) os femural.

6. 3 i 3a ± ciment acrilic.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. 2 i 2a ± osul trabecular.proteze modulare (fig. 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare. acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic . 6. capul femural sferic.75.76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic.os cortical.76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice. 4 . Fig. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija.proteze monobloc (fig. 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old.componenta metalic a protezei (tija i capul femural). 6. astfel pot exista: . 351 . Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig. 6.Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural . . cupa acetabular i suportul cupei acetabulare.

6. 6.77. 6. Fig. acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie. deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei.Valoarea momentului de torsiune.a) b) Fig.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii. prezentat în graficul din fig. 352 .77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija).

a) b) Fig. 353 . din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V.79 se prezint tije monobloc moderne. într-o gam variat de designuri i materiale. 6. pivotul pentru fixarea capului sferic.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. 6. mai ales prin opera ii de matri are la cald. În fig. Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare.78 Variante de tije protetice modulare . acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. 6. acestea fiind: tija propriu-zis . y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice.78. b) tija cu pivot.a) tija Duh. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig.

81. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice. aspecte prezentate în fig. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. 6. din aliajele men ionate mai sus. 354 . dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice.80. a a cum se constat i în fig.a) sfera ceramic .a) b) c) Fig. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale. b) tija Hinekhip.79 Tije monobloc moderne .80 Variante constructive ale capului femural sferic . 6. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor. c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old. 6. tratamente termice i de finisare. a) b) Fig.a) tija Thomson. 6. b) sfere metalice.

a) b) Fig.a) b) c) Fig. cu pivotul tijei femurale .elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate.a) tija Cenator. b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. din aliaje de titan i cobalt. 6. Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara). b) tija Cti. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat . c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic. 6.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. În fig 6.82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare. 6.81 Modul de asamblare a capului sferic. prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice. 355 .82 Designuri de cupe acetabulare .83) i anume: .

c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural. b) c) Fig. 6.a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge. . precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. În ultimi anii combina iile dintre metale.83 Cupe acetabulare moderne .elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic . b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului. .aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate. masele plastice i ceramice. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient. . Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. a) 356 .aliaje Co-Cr matri ate sau turnate. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului. Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: .os. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza . cromul.o el inoxidabil matri at. nichelul. molibdenul i titanul..

Conform tehnologiei prezentate. . se utilizeaz ca aliaj de turnare.finisarea prin lustruire.dezbaterea formei i extragerea piesei turnate. 6. turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji. . . . .asamblarea formei de turnare.2). y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice. care se refer la tija femural : .proiectarea i realizarea modelului tijei.10 (aliajul F-76 conform ASTM ). . 6. Fig. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard.turnarea piesei în forma de turnare. 5. marcarea i conservarea piesei finite. sub form de bare cu 357 . În fig.cur irea i debavurarea piesei turnate.executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive.elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid. . .84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard.Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are. în condi ii de atmosfer protectoare.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn). .realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. .

asamblare.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 . etc). 6. 6. g urire.5. femural i tibial. În fig.prelucrarea final prin lefuire. .2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic. . marcare.sec iune circular . . sterilizare. . Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora. de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. pe care se construie te i proteza de genunchi.înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC).85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. Fig. Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii.prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e).5.proiectarea i realizarea matri ei. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: .debitarea semifabricatului laminat. . genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. . 6. cu punerea în eviden a celor dou oase principale.efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire.debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire.

a) articula ie rabatabil (tip balama). Fig. 6.87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .cu articula ie rabatabil tip balama. 6. 6. În fig. O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig.componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural.86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei. . protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: . . unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: . b) articula ie sferocentric 359 . 6.cu articula ie complex sferocentric .componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial.86. a) b) Fig.Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice).

în func ie de starea de s n tate a genunchiului. urmate de tratamente termice.88 i constau dintr-un platou metalic. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. prin tehnici specifice ca: plasma spray. prin procedee de matri are la cald. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. 6. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. Fig. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile. sinterizare etc.89. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase.. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). 360 . a a cum se prezint în fig.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped. componenta superioar fixat de osul femural.88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice. 6. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. 6.

finisare. Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal . Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn .5.Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei. personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare. sterilizare etc.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. În figura 6.90. 6. . ca de exemplu polietilena de mare Fig. fibula (lateral i medial ) i talusul. Proteza de genunchi. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb . motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: .5. 361 . realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald. în ansamblul ei.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. proiectarea tehnologiei de matri are. 6. prelucr ri mecanice specifice etc. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece.

. Fig. 6.91. Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente. 362 . cu un unghi de pân la 14o.Fig.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6.91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: .componenta inferioar fixat pe osul talusului.componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial. osul tibial se sprijin i se rote te pe talus. 6.

Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. Fig. În fig. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. 6. 6.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig. i convex-convex. 6. cu suprafa a redus de frecare.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . conice i cilindrice.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. sferoidale. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente. 6. un punct.92. concav-convex . în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct.

prelucr ri mecanice i tratamente termice. În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig.94. 6. 6. Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are. Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon.5. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 . Fig.5.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar). 6. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare. pentru componenta tibial .94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama. unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice).Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE). 6. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig.

i radius (respectiv ulna). Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. În fig. În tabelul 6. care const în esen din dou tije implantabile articulate. 365 . una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. 6. o elul inoxidabil i aliajele de titan.23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice. tip polietilen de mare densitate. Tabelul 6. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului. ( old i um r).

96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului. b) Fenlin. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul.6. 6. legate printr-o capsul articular .5. 366 .5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. a a cum se prezint schematic în fig. 6.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore. 6.5. Mai simplu. Fig.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. 6.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r. În fig.

98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 .5. pe lâng o mare mobilitate. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii. 6.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal .5. i rezisten la compresiune foarte mare. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare. a a cum sunt prezentate în fig. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit). care se fixeaz în glenoid. 6.Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate. dup rezec ionarea capetelor articulare.98. Implantele articulare care pot fi folosite. Fig. cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. 6. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal . sunt de cinci tipuri.

a) b) c) d) Fig. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale.5. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 . discul valvei este realizat din materiale metalice (fig.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene. motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate. 6.100). câteva din acestea sunt prezentate în fig 6. 6.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele.99. 6.5. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo). De asemenea.6.1. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6.

Ele au bune performan e mecanice.C. Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia.Fig. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic. 6. i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 . tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori.5.Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac.5. aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: .7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului.5.Titanul de puritate comercial (P. excelent biocompatibilitate. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls. 6.7.6. 6. electrocoroziune foarte redus . .

Deoarece platina pur este prea moale. de exemplu. care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu. s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare. De asemenea. Totu i. platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent.5. Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare). pelicule) prin pulverizare. prin procedee de pulverizare.5. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el. în compara ie cu platina. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile. determinând extinderea coroziunii. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice. fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. când este str b tut de curent. motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. Ca i alte metale. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare. utilizat ca electrozi implantabili. 6. 370 . 6. în condi ii similare de medii corosive.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. depus pe diverse dispozitive implantabile.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale.7. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i.curentului electric.7. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale.

care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice.271  0. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0.24. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6. Tabelul 6.7. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting. stratul de oxid pasiv poate fi distrus.386  0.4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune.24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 .081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace. De aceea. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic.5. Ca i la o elurile inoxidabile.

deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. primul puls cu faza catodic Bifazic. la excavarea cavit ii osoase.În tabelul 6.25. primul puls cu faza anodic Bifazic. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. 372 . primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. faz catodic 6.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6.5. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor.

oxidarea în jet de plasm de oxigen. Dintre tipurile men ionate. titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. cilindrice i în form de lam . micronic. .implant în form de arc z vorât. . la rândul s u.implant spiral . cu formarea unui film protector. care este tratat superficial în plasm . care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care.În plus. . . se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: . 6. ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului.implant în form de diapazon.oxidarea anodic pe cale electrolitic . de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur. În fig. . cu formarea unui strat de TiO2.tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . 373 . depinde de puritatea titanului utilizat. Aceast proprietate este deosebit de util . pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. .implant cu urub. . când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2. . care-i confer propriet i ideale de osteointegrare.implant degetar. cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: . Tratamentul suprafe elor implantului de titan. În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial. Astfel.implant arc.implant lam . cu durabilitate ridicat în timp. Dup forma lor.101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent.

9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. compatibilitatea cu suportul ceramic etc. 6. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig. propriet i de topire i turnare. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii.5. propriet i fizice i chimice. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar . rezisten a la coroziune ridicat . Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal. turnate i lipite. 6. 374 . ca: biocompatibilitate. Unele propriet i ca luciul metalic. Temperatura de topire.Fig. aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic.101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6.102.

102. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . Aliajele Pd-Cu (fig. Aliajele Au-Pd (fig. dar au modul de elasticitate mai ridicat. 6.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig. d). Sn etc. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului. Mici adaosuri de Sn.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare. 6. restul fiind adaosuri de Ag. Pt. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag. 6. Cu este maximum 15%. Cu. având coeficien i de dilatare termic apropia i. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. 20-30% Pd i 10-15% Ag. aspect determinat mai ales de argint.a) con in 80-85% Au. c) con in 55% Au i 40% Pd. Pd.102. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig. Avantajele oferite de aceste 375 .102. 6. 6. b) con in 55-70% Au. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut. Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile. 6. e) con in de regul 70-80% Pd. Cu.102.102.

În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile. lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate. Mo. ! 376 . Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. iar cele mai mici le au Au i Ag. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. În schimb. aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6. Totu i. dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. aceast valoare este pozitiv . care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal.102. în cazul aurului. 6. f). Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig.26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. Fe. Cr. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5).

848 .27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.422 .534 .439 .5 + 80 În tabelul 6.701 .8.254 .7 din temperatura de topire în aer.1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.508 . Tabelul 6.1 mm la temperatura de oxidare de 0.26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .160 .Tabelul 6.1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .500 .

10-30% Cr).Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. Aliajele dentare utilizate curent. iar împreun 70-90%.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. cupru. în acceptarea implantului. 10-15% Pd i adaosuri de argint. 70% suma celor dou metale. Cu-Al. care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. .aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au. . Stabilor NF. Duallor cu densitatea 11. biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului.aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr). se pot clasifica în urm toarele grupe: . etc.1-14. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd.abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism.28. 2-80% Ni. Co-Cr-Mo (10-60% Co. care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). con in 55% Au. cu peste 90% elemente nobile. cu min. . acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G. . zirconiu. care precede coroziunea. . aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. Ti-Cu. chimic . care sunt: . Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile.m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile.coroziunea: determinat de ac iunea biologic . cu pericol de apari ie a toxicit ii. i în special electrochimic .aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt.4 g/cm3 378 .

379 . Astfel. sunt prezentate în tabelul 6.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd. rigiditate bun . 50-65% Ag. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus . Tabelul 6. limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. 5-10% Cu.2 g/cm3). densitate relativ mic (7. biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus.Tabelul 6. duritate corespunz toare (200-270 HV).29.8-8. datorit rezisten ei bune la coroziune. Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp. luciu metalic caracteristic. au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile.

380 . Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. în tabelul 6. Gisadent. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr. iar propriet ile câtorva aliaje. etc. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr. În ultimul timp.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. Ronetecos. etc.30. este prezentat în tabelul 6. Remanit.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador. ele fiind materiale sigure pentru s n tate. Tabelul 6. Wironium. NP2. Ultratek. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. Wiron 88. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. Gemini. Vipl .31. Wiron S. Niranium. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. de provenien german i româneasc .. Micromium. Witalium.32. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6.

Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial. Ta. elasticit ii foarte mari. Nb. 381 . Ce. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari.32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut.Tabelul 6. Co.

0 e 2.5 Mn e 2.1.08 e 0.5 2.5 3.03 e 0.0 e 1.0-2.02 e 0.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.03 e 0.5 16.CAP. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.0 e 1.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.03 e 0.1.4404 1.045 e 0.4438 1.5-13.0 e 1.0 e 1.15 Cr Ni Si e 1.0-2.0 P e 0.03 e 0.0 e 2.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .015 Mo 2.045 e 0.4404 1.045 e 0.045 e 0.0 e 1.08 e 0.0 e 2.03 e 0.0 e 2.0-2.045 e 0.5 10.03 e 0.0-0.4404 1.5-13.5 10.045 e 0.0 e 1.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.5-18.0-4.5-18.5 16.03 e 0.07 e 0.0 e 2.5-13.5 2.5-18.0-4.03 e 0.0 e 2.08 Alte elemente ± ± N = 0.5 10.0 ± < 0.7 ANEXE ANEXA 7.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.045 S e 0.0 3.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.

Îndep rtarea tunderului . .o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1.1.1.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 .5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] .men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap . .5-2% NaOH.Tabelul 7. .forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .durificat la rece i recopt 620 310 40 50 .prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 .durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 .4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece. .6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1. 2.domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus.o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC. . 383 .recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7. [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.1.sablare cu nisip. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici .forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 .lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3. [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.1.men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7. [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune. . Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.

5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.5 ± Tabelul 7.5-30.0 e 1.2.0 uz dentar Fe C Si e 1.5 < 5.1.1. aer Apa.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1.0 e 0.0-75. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.25 e 1.0 15.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2.5 e 2.055 e 1.2.5 ± ± 3.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.5 e 0.5-4.0-7.0-32.5 CoCrMo ± 33. aer Apa.Tabelul 7. aer Apa.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 .5 4.5-7.0 4.0 e 2.5 ± 14-40 ± < 3.

2-8.91 0.5 Tabelul 7.2 11.89 1. de topire hacp .015 e0.0 e0. C ldura Rezistivit.2.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.2.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.2.15 e0.K] [E 10 /K] 14. -6 [W/m.5-3.1 14.0 1-2.04 e0.5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.05 e0.5 e0.15 e0.Tabelul 7.3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .1 8.0 e2.025 e0. de Conductib.2. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef.2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.1 420 384 390 0.5 6.03 14-16 e0.15 e1.2 12.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .015 e0. conform DIN/ISO 1980.m] [MPa] .2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .5 e0.010 3-4 0.010 e1.Recopt .5 33-37 18.15 e0.05 e1.K] [Q.8 10.4 9.15 e0.5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.3 13.43 Tabelul 7.

5-8.Deformat la rece 44% .10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.05 386 .Tabelul 7.05 < 0.9 0.5 ~1.Turnat i lefuit .Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .45 < 0.2.2.Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .7-0.0 0. în vacuum la temp.05 < 0.2.Deformat la rece 17.9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .Amestecuri cu modele fuzibile.5-4.02 < 0.Între 970-1125oC .35-0.7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.Forjat la cald i recopt .Recopt la 1170o C i r cit în aer .02 < 0.5 3.5% .Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7. 1350-1450o C .F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.2.

06 ~ 0.3.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.30 < 0.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.1 ± 1.2 Compozi ia chimic comercial c.013 < 0.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.08 < 0. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.7 ± 0. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.8 m/mm ANEXA 7.013 < 0.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.08 < 0.6 mm Argon.p.013 387 .20 < 0. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.3.25 < 0.10 H < 0.07 C < 0.05 ~ 0.30 < 0.Tabelul 7.2.10 < 0.10 < 0.25 < 0.20 < 0.06 ~ 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.013 < 0.p.

Tabelul 7.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.2 0.5-5.25 6.0 74-85 744 8.05 Ti5Al2.5 0.05 Cmax Hmax 0.03 0.03 0.015 0.5-7.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.56 specific Rezistivitatea Q.009 Tabelul 7.K 0.5 2-3 0.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.3 4.52 110 1010 5.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.3.5 < 0.45 110-116 950 9.3 Ti6AlLiV Rest 0.5 < 0.75 3.5-4.m 1.3.66 electric Tabelul 7.2 0.5 0.015 0.5-6.5Fe Rest 4.8 5.5-6.2 0.6 termic E C ldura KJ /Kg .3.03 0.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.05 Ti6Al7Nb Rest 5.

timp de 15-60 minute. Înc lzire la 500-600oC pân la max. Înc lzire la 700-800oC. 389 . Înc lzire la 800-900oC.8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2.Recopt .6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2.Tabelul 7. 4 ore.3. maxim 4 ore cu r cire înceat . Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore.5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7. Înc lzire la 700-850oC. Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC.3. maxim 4 ore cu r cire latent . cu r cire în ap . timp<60 min.Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7.5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare . cu r cire în ap . Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer.3.Omogenizat i recopt .Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap .7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2. urmat de r cire în aer.5 ± 2 ore cu r cire în aer.5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0.Recopt la 700oC i r cit în aer .5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11.

11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.3.Tabelul 7.15 m/mm 390 .3.5 A 0. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.3.0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.5 3.

1-14.6 17.6-15.ANEXA 7.8 13.4.2 16.1 10.5 16.3-18.4.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.4 15.aliaje dure 391 .4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.8 18.aliaje moi h.0-16.4-19. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.0-15.2 Intervalul temp.1 11.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.8 14.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.1-16. E [10-6/K] 14.2-14.6-16.3 18.7-18.8 15.6 14.7 14.2-12. dilatare termic .6-11.

5-16 0-7 0-1. HCSS.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7. respectiv lamelare de cupru. 5.6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m. HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.8-8.4.K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25.5 12-26 0. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur.5.4.5 Tabelul 7. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa .4.9-1.Tabelul 7.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .4. Tabelul 7.6 13.5 0-7.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7.

1 Ag.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .Tabelul 7.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC.Recoacere 10 min/980 oC . Pd 760-820 73 0.0 12.Temperatura de lipire 800-900oC 2.1 8-28 0-9 6-14 e 2.1 13.0 < 0. .0 e 0. Turnarea Parametrii tehnici . .7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1.1 10-28 0. .Cur ire cu aburi .Înc lzirea prin induc ie.9 1.4.9 e 1.Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm.0 - 393 .Amestecuri cu modele fuzibile.4. Lipirea cu ceramica Tabelul 7.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.9 e 1.0 10-28 3-5 12-14 e 2.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1. Tratamente termice la cald 3.5.0 12-14 e 2.0 e 0. la presiunea de 2 bari .Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.0 0.0 e0. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1.Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .

S. implantologie i protezare medico-chirurgical . D. A... An Introduction. 1995 Cahn. Alegerea i utilizarea materialelor metalice. Alexandru.. F.. Editura Academiei. Materials Science and Engineering. Chiesa. Fenomene de suprafa la metale i aliaje. R. Bucure ti. 3/1993 Bunea. P. 1986 Chiri .. Editura tiin elor Medicale. C lin. 2001 Dobrescu. Anderson.. L. Processing of Metals and Alloys. M. W. I. Nocivin. A. I.. C. V. New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. Hastings. Baciu. Materiale dentare restaurative. Brev.. W. Palosanu. I. Editura Stef. Dic ionar medical ilustrat. Materiale biocompatibile. Editura Tipografic .. Aliaje neferoase. Bucure ti 2003 Craig. 1997 Casabo... R. D... Bucure ti 1970 Ducheyene. John Wiley & Sons Inc. Jr.. Boca Raton.. G. J. R. Ia i. I. Springer Edition.. New York. Bucure ti. C..BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. new York. H.. Editura All Educa ional.. Biomateriale.. Editura Tehnic . Bulancea. Poeata.. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses. Carcea. 2002 Collins.. Editura VCH. Science and Technology of Surface Coatings. 1997 Brook.. V.. Florida. 1997 Chapman. Cojocaru. Processing of Ceramics. Editura Didactic i Pedagogic . A. Metal and Ceramic Biomaterials. 1995 Gadea. CRC Press. Inc.. G. Academic Press. W. M. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Cigada. Weinheim. 4th edition. Bucure ti. B. Biomaterials.. 15 Callister. New York... vol. Revista Biomedical Materials nr. 2001 Brossa.. J. Protopopescu. M... Richard. N. 1993.

M.. Buzatu. New York. Williams. F. D. IOS Press. Gh.. 1985 Helsen J.. N. Ritter. Bucure ti. Biomaterials. John Wiley & Sons Ltd. 1992 Park. Metalurgie fizic .. D. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective. Teoria proceselor metalurgice. Edition Wiley. Gh. 1984 395 . Chi in u. Editura Didactic i Pedagogic . R.. Rack. A. 1980 Haris. I. Editura Tehnic ± Info. M. London. Revista Biomaterials nr.A. M. Chiri . W. Mechanical Properties of Biomaterials. Editura tiin ific i Enciclopedic . Williams. G. Panait.F.. 1996 Poeat . Bucure ti. Plenum Press. T. Editura Tehnic .. The Metallurgical Society. Warrendale. Materiale Bioceramice.. Revista Biomaterials nr.. editura Tehnic ± Info. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical . D. P. 2001 Popescu.L. Bucure ti. Metals as Biomaterials. Editura Didactic i Pedagogic . P. I. Powder Metallurgy Composites. 1998 Hastings. S. A. Bucure ti. P... P. 1988 Oprea. Teoria structural a proprie ilor metalelor. Chi in u. 1993 Ienciu. Biomateriale metalice. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid. Bucure ti. M. G. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution.. Editura Didactic i Pedagogic . New York.. C. 1981 Geru. 1988 Long. M... 19/1998 Marian. Ia i. T. Tehnologia tratamentelor termice. Plenum Press. Gh. Petrescu. Carcea.. 1982 Khan... Biomaterials Science and Engineering. N. Metalurgia fizic i studiul metalelor.. 1988 Park. Vitanescu.... Editura Didactic i Pedagogic .. M. Bucure ti. M. 2001 Pop. Editura Tehnic ± Info. 2002 Pop... Williams. Bucure ti. Vedula... Materiale compozite anorganice.. Joon Bu. Editura Tehnopress. H. S. Editura Didactic i Pedagogic . Petrescu.. Editura Tehnic . New Biomedical Materials. F. K. I. Moldovan. T. N. An Introduction. Chi inu. 2000 Pop..15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea..... Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. 1979 Gadea. 20/1999 Kumar. Metale de înalt puritate. M. 1988 Geru. Joon Bu.

. 1987 Williams. Surfaces Characterisation of Biomaterials. Chester. D. Materialele Viitorului se fabric ast zi. 1990 Williams.35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner.. D. A. Editura Elsevier. 1993 tef nescu. O. Neafu. Amsterdam. Tehnomic Publishing Company. Pt. VCH Editure. Bucure ti. Lancaster. 1986 Williams. G. 1992 396 . nr 4/1994 Will.. B. F. England.. Medical and Dental Materials. J.. F. Editura Didactic i Pedagogic .. European Society for Biomaterials... Editura Elsevier. Pohler. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments. F. Deffinitions in Biomaterials. D. Revista Biomedical Materials and Engineering. A. B. 1996 Strong... Journal of Applied Biomaterials. Materiale compozite. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. F. 1996 Ungerrsbok. Society of Biomaterials. Definitions in Biomaterials.

Materiale compozite anorganice Gheorghe T. Florin Topoliceanu. I Mihai Chiri Rodica M. Paul Botez. Pop În preg tire: .Celoloz .Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri .Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez . I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri .Substituen i oso i Mihai Chiri .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .Introducere în biofizica molecular i citotisular . Pop . Creang .În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: . vol. Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . Pop. Monica Pop Rostami .Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T. Corneliu Paiu .Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T.Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X . produse din lemn. Dorina E. Gheorghe T. Pop . Ion Poeat . Isac. M.Biomateriale metalice Gheorghe T.Sisteme de eliberare a substan elor bioactive.English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . Chiri .Substituen i sanguini vol. Pop.