BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

....5 Reac ii imunologice......6 Efecte carcinogene ................ ......................... 188 5........................................1 Considera ii generale.............2......... ............ ......6 Rezisten a la coroziune ............. . .......... 197 XI .............. ............... .. ................................2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa .........8...4..8.............................. .................... .. ....................7........3 Reac ii tisulare.........................................8..... 166 4..............7......... ...........................1 Caracterizare general .....4 Reac ii inflamatorii ............................. 184 4...5 Pasivarea electrochimic ......1 Defini ii i clasific ri ..............3 Termodinamica coroziunii electrochimice.... 175 4.........2............7 Concluzii............8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice .....2 Titanul i aliaje pe baz de titan ............... 185 4...................7..8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4....2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4..3 Stratul electric superficial al biomaterialelor........... Sensibilitate i alergie ..... .....1. 185 4. .................... 173 4.......................................... .5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE .. ................................. ........................................ 196 5.... ..... 170 4..................2 Principii tehnologice de elaborare.....7.... 188 5......................................... ........... 154 4..7................1 Tipuri i mecanisme de coroziune ........8............................... 162 4............................ .................... 196 5......... .7..9......................................................... Diagrame poten ial-pH.................... ....................9.... 165 4..... 168 4............. .... ...9........... 192 5..........8.........5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor........................... 178 4.......1 Toxicitatea metalelor .............. 153 4... 173 4..... 186 CAP........ .................9..........9......... turnare i prelucrare................. 172 4....................7.......9.................................... 169 4. 188 5............. ............... 186 4.......................7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune ........... ................7......9..........4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare . ........... ............ 178 4. 174 4.........1 O eluri inoxidabile ............1....2 Coroziunea electrochimic ......9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic ............ ...................2 Recristalizarea fazic a titanului ......4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice ..............................................

....2.................... ...1 Generalita i .... .........5 Aliaje nobile pentru turnare ... ..4..........3 Cobaltul i aliajele sale .......................................... 202 5.. ........................................ .5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase ..... 239 XII ..2..4.......................... 239 5....................................5....................3 Principii de elaborare.............3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului ..... 210 5.......... ......................................3.........................3 Platina i metale platinice ............................... 218 5..............................7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ........................ ......... 224 5...... ...........2.......4..............................4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan ................... 239 5........................5..................................2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice .......... ....4 Argintul i aliajele sale ............... ............2 Aliaje de cobalt pentru uz medical .......................................................5..... .................2....4....... 218 5..... . 228 5......................... .............5.......1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice.........3.... 225 5............... 218 5......... 198 5......5 Aliaje pe baz de titan ..4..... .............2........... ............... 234 5.......1 Propriet i generale ale cobaltului......................4 Metale i aliaje nobile .......................................3................................... ............6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ..........3........ ............................... ........... 226 5...............8 Elaborarea............5............ ....................... ...7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale ................2 Tehnologia de sinterizare . 211 5.....3.... .. .....................1 Caracterizare general ........................ ......... ... .....4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului ........................................................... 200 5... ............................................................. 234 5...... 207 5...........3... turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile .. 222 5.. ..5...............3..5.................. 221 5............ ...... 231 5................ turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt ..... .....3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo .... 200 5...4.......... ......6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ..... 210 5........ 231 5................... 232 5....................... 236 5.. ....... .......6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ..5.............4..........................2 Aurul i aliajele de sale........... ..3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase ....................... .4............. ........ 218 5..

..... 286 6..........3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt. ...3........1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ... .3.....1..... ......4 Asamblarea formei de turnare.......................... ..............2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic .3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice.......1 Îndoirea tablelor .................. ... 263 6.............. 256 6................... 295 6........................................ .3...........................................1 Forjarea liber ......4.1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ................3.......................... 248 6........ 274 6. .......... .......... 283 6.... ............. 290 6.1..................... 255 6............... 249 6..............2..........1 Proiectarea tehnologiei de turnare....................................3 Ambutisarea tablelor ..................3 Executarea formelor i a miezurilor ...........2...... 269 6........... 263 6..2......................... .. 254 6...... 280 6....3 Procesarea tablelor prin deformare plastic .. 278 6.......2..3.. ..... ............... 296 XIII .........2........... 257 6.............. .. 252 6..1....... 283 6........2 Dimensionarea i executarea modelului ....... 269 6.. 280 6.............. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE .........4..... ..........3... ...................6.........2 Roluirea tablelor....2........2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan.....2.......... ...................4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ........ 248 6................. ... ........................... 256 6............3............1.....6.......................1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice ...... ................3.2 Forjarea în matri (matri area) .............7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor.... 295 6.................... .2.........3...................................2..........2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre ..........2..1.... 240 5......5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form .1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint .....................1................2 Aliaje de platin . 278 6.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are........................................................ .......6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia..................... ........................1...... 242 CAP................1 Teoria deform rii plastice...........5........................ ..............

.... principiul constructiv i clasificarea ....... 327 6..... ...................3............ 306 6..... 296 6..................... 316 6...................... ..................5..................... ..... 323 6.....4... 304 6....................5. 327 6...................... ...1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ................................... ........... .... 318 6............ 304 6...... .................... .. 319 6......... .. 296 6.......4..4.......4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie . 337 6..... 317 6....... ...........2....................... .............................................3......4................................. 332 6..... 302 6..................4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm ...............2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale ............1 Compozite titan-hidroxiapatit ................ .4........................4......... 311 6............4.....................4...2 Dispozitive metalice de fixare intern ........ 315 6............... ....4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice ..............................................4....2......5.......3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice ......2 Depunerea straturilor superficiale complexe .............................. .....3 Clipuri anevrismale ............4..5..................2........................ ....................................3............3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare.1 Utilizarea medical ....................3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare ...4...................4.......1......4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie ...........3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare... ..2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica .......... .....3.........5.3.5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL...... ...............4..... Influen a compozi iei suprafe ei implantului . ..........4........4.................4.................................. 297 6..................2 Glazurarea suprafe elor metalice ....4........1 Considera ii tehnologice ....................6......3.........1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon .................... ...2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale .4.. 315 6............................ 319 6...... 340 XIV ..............1...4.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice ..... ............ 317 6..1 Influen a structurii suprafe ei implantului ......5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice......... . 325 6................................ ... ..... .2..4..........4..... ............... 307 6........... 337 6. .........................2.......3...... .......................................... ........ ..

.5.......5......................5...5 Proteza articular de um r .... 344 6.4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice ...... ...............5.................... 361 6.... 343 6........5............... 348 6.............................5.5......... 343 6........3 Proteza articular de glezn .......5... ....... 369 6.....7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice ...............5.............8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic .......... 366 6.... 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««........5..... ........ ........ ..........5............. ......1 Proteza articular de old...6 Proteze cardiovasculare...............5...5............. 364 6.......... 346 6................... ... .4.............5.. 350 6.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale .........................2 Proteza de disc intervertebral.5....5........4..........4 Proteza de disc intervertebral .......6.......4 Proteza articular de cot ...................................9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare....................... 358 6....................... 374 CAP... 345 6.. ..........6 Proteze articulare ale falangelor mâinii.....2 Proteza articular de genunchi ... 7 ANEXE . .... .. ...4................ 368 6.....5.............3.......................410 XV .......5........ 372 6................. 367 6............... ...................5......5...... 341 6........5..............3 Proteze de disc din materiale metalice ........5............ ...5...........1 Considera ii anatomo-func ionale .......4.........5 Proteze articulare ortopedice ..

IV .

tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale.1 INTRODUCERE 1. . precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp. pentru o perioad de timp semnificativ . dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale. mecanism incluzînd anumite componente. care la rândul lor se clasific astfel: . p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. . fiind plasat în corpul uman.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. din martie 1986. dezvolt ri sau înlocuiri de esut. atenuare. pentru tratamente. implant.CAP.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale. Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie. aparat. . implante i proteze. în sens fizic. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale. O defini ie mai complet . organ sau esut al corpului. total sau par ial. ca un întreg sau parte a unui sistem. un membru. în diverse cure.un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: .IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. 1 . organ sau func ie a corpului viu.

s fie inerte din punct de vedere chimic. . Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie.ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial. 1. Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice.ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului. . domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. etc. aur.pre ul acceptabil. care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite. reproductibile i u or de fabricat în serie.2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr. . .densitate i greutate potrivit . starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul. platina. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea. Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el. argint. . . Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor.durata îndelungat la oboseal . .BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit. . J. . s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 ..rezisten a mecanic corespunz toare. De exemplu. caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: .design ingineresc superior.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice.s fie netoxice i necanceroase.

dup realizarea implantului.1. 9% Ni). dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice. 3 . a fost introdus în practica medical . în protezarea capului femural. Apoi un alt o el inoxidabil. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor. alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor.). Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr.Mo. folosind o el inoxidabil.1.2. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat . 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie).2. Fig. al turi de noi tehnici de aplicare. Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. Dup Lister.1.1. realizate de Zierold în 1924. numit Vitallium (19% Cr. când HeyGroves a utilizat primele uruburi.1. care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig.1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii.

SHERMAN A.CARNEY J.. SMITH PETERSEN C. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium.1. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale.HEY-GROVES M.Mo. C. JUDET J. BURCH H.începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el. STUCK P.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea . Al. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. Ag i Pt. In. Folosirea uruburilor în fractura femurului. f r cimentare. Au. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1. LANE A. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama. VENABLE W. A.W. Tabelul 1. Z. Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu.S.În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic .A.LISTER H. .Stellit material mai bun decât Cu. WILES J. LARGE E. AUSMAN W. Au.D.Cr. LAMBOTTE W. 4 . Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune. N. Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni. ZIEROLD M. aliaje Al i o eluri. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica. Ag. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo .G. s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co. JUDET R.

Zr.1. Sn. Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: . Pt. . Ni.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific . cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). Sn. . Mn.aliaje pe baz de cobalt. Ti. Ti30Ta. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. TiMn. Ga. numite i aliaje CoCr. otologic i visceral .aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag.sau ternare ca:TiAlV. Zr i Sn. Mn. Cr. Mo. etc. Ta. TiAl. Mo. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. V. Fe. Ni. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%).aliaje pe baz de titan. ca implante chirurgicale. molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. chirurgia maxilofacial . ultimele au excelente propriet i biocompatibile. pot con in elemente ca Al.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. Si. cu 70 ± 90% Ti. Ti. Cu. aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM). Cr. V. Nb. y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . în trei grupe principale: metale tehnic pure. Be. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. Nb. etc. Cd. 70%). Ir. în mod curent. cardiologie. Co. Mn. Ta.o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. Ru. etc . Pd. W. urmate de aliajele cu titan. Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca. Fe. Au. ortopedie. se împart în: .TiAlZr. Co. mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. . In.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. Ti. Zn. W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. B. Rh. V.

NiCr. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: . etc. aspect estetic. Ag. Pt.aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. CoCr. . . Pt. duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. metalice). etc. dantur metalic din aliaje dentare. .aliaje pre ioase cu con inut de Au.aliaje pe baz de titan. dar pe baz de paladiu ( Ag.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. materialele metalo-ceramice. Cu). Cu i elemente platinice. Au. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale). aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice.sârme pentru corectarea danturii. din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 . Exist peste 1000 aliaje dentare.

teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. În acest fel. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. În esen a.CAP. care este pozitiv. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. formând ioni pozitivi. adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2.1. maleabil i ductil. în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. Atomii metalelor pierd u or electroni. 2. a a cum se constat în fig. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic. opac. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi. pe orbite bine determinate. bun conductor de c ldur i electricitate .1 STAREA METALIC . în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). 7 .

2.1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice .2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ).Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale. afla i de Fig. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. bazate pe existen a gazului de electroni liberi. 2. dilatare termic . ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. f r o cre tere semnificativ a energiei lor. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . a a cum rezult din figura 2. moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic . este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici. proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. 2.s. re Fig. punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic .

adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2. reprezint în cazul cristalelor metalice. pentru fiecare atom. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. numite re ele cristaline. În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. (figura 2. caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari.La apropierea atomilor. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare. Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. 9 .2). poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a. Energia de coeziune. Din graficul prezentat în figura 2.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re. dedus din modelul Wigner ± Seitz. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. Rezult prin urmare.1). În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli.025 Tev . cu formarea unor figuri geometrice spa iale. Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0.

Ele difer de solidele amorfe. Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi. hexagonal. b.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280. adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar.0 596.0 380.7 469. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic.8 147. romboidal.3). în care atomii sunt dispu i dezordonat. În func ie de valoarea unghiurilor E.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline. F. K i de rela iile între parametri re elei a. 10 .1 512.2 399.6 320. Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare.1 403. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu).Tabelul 2. c. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente. ortorombic.4 413. tetragonal.0 2.

dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor.2. în pozi ii precise în raport cu acestea.2 . atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex.compuse. cu un singur atom în celula elementar .simple (primitive). din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. . re elele cristaline pot fi: . CVC).monoclinic i triclinic). Fig. cu mai mul i atomi în celula elementar . Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline. care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex. Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. CFC).3 Celule elementare 11 . ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2.

care se definesc astfel: . FeE Cu. U. Cr. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate . Na. Pb. constituie re eaua cristalina. Hf.Tabelul 2.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . W.HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. Mg. Zr. Mo. Ca. Au. Ta. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Tl. în care exist o aranjare ordonat a atomilor. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. Zn. FeK Be. Ba. Ce. Cs. Pt. Mn. Rb. La. Sr. Nb. Y. Ni. Co. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2. V. Th. 12 .Cd. Sc. Al.CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact . K. Ir. Rh. Ti. Ag.

r3. Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat . ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului.16. W. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei. În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. Cr. Re ea cubic cu volum centrat .4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus. Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8). Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline. se observ din fig. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0.. i anume: 4r ! a 3 .4. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6. ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 .2. FeE. Mn.2.gradul de compactitate reprezint .CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V. Mo. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi. când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz .68 ™ 100 . Nb. conform modelului sferelor rigide. care sunt importante la alierea metalelor. Fig.

spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5.gradul de compactitate.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be. . Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. Ti. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate . 2.corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 . Ni. printre cele mai uzuale sunt: Cu. dar sunt excelente elemente de aliere.corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2. calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi. y ¡ ! 0. In. Ag. . etc. FeK. deci 74% ¢ 14 . Au. Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus .r3. 2.CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact .num rul de coordina ie este 12 (C 12).66. Co. cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz .5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate.74 ™ 100 . Mg.6 Celula elementar . . Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: .5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi. Al.2.

74 ™ 100 .num rul de coordina ie este 12 (C12). în mai multe 15 . 2. în stare solid cristalizata..45Å . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0. De i au aceea i compactitate. între metalele cristalizate în re eaua CFC. . exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC. Astfel.4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta. Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic).633/3 . un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 .gradul de compactitate. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1.raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1.2 -1. în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului). a a cum rezult din fig.num rul de atomi în celula elementar N.2. este 6 (trei atomi în pozi ii interne. calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare. Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC. în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei). lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12). respectiv HC.6.

Ag. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. La. Th. Tabel 2. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. 16 . actinide: Ti. printr-o r cire rapid . Fe. diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. În tabelul 2. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic . lantanide. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . Co. Ce.tipuri de re ele. Zr.3. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. U. Mn. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. etc. Ni. 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. W. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. Rh.

Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei.5. Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase.7 Formarea structurii policristaline 17 .5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig. 2.2. dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali. dar mai mici. a) b) c) d) Fig. Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor.7. ca regula generala.a). procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii. La trecerea din starea lichid în starea solid .2.b).7. 2.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine. conform re elei spa iale specifice metalului respectiv. prin solidificarea unei topituri.

2. Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal).d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri.2. În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid. pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig. Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului.c). în 18 . Aceste policristale au forme oarecare. 2.). 2.7. etc. Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat .7. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact. Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. ci dintr-un num r mare de cristale. fapt pentru care ea se nume te structur policristalina. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina. tratamente termice.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. poliedrice (fig. impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului.Fig.

producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare.9. .2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: . Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic. etc.). cre terea gr un ilor la recoacere.i reduc aria limitei de gr unte. sinterizare. . Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice. prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig.2. b) cre terea germenilor forma i.5.i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s .8. Pentru a.producerea pieselor turnate metalice.materialele turnate (fig.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare.2.2.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic . Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere). etc. prin aspectele fizice prezentate în continuare. topire zonal . lipire.5. 2.2. lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat .9. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea. 2.) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. parametrii de baz ai 19 .

Dar 20 .10. Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: . Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r.apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. Fig. . unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare. W .2. de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W. în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare.cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni. energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= .modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid. Când topitura este subr cita sub Ts.energia superficial la formarea unit ii de suprafa .10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2.4/3Tr3(Fv +4Tr2W.

se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig. Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. mai convenabil din punct de vedere energetic.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c. Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari. 21 . lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente). pe de alta parte. stabile din punct de vedere termodinamic.în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat. Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura.2. Acest mecanism. numite germeni bidimensionali. Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare.2. M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid .11. 2. în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate.5.

.suprafa a fe ei cristaline. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. prin utilizarea modificatorilor.tensiunea superficial a fe ei cristalului Si . deci cu atât va fi mai mare num rul lor. durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig. caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim. cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in.5. a. 2. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza.constant adimensional .Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare.11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c.2. 22 . cre tere c este mai mic . 2. cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X. unde : i . Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0. a a cum s-a mai ar tat.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii.

Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale .2.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. Fig.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. 2. Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei.2. Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire. 23 . ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura. moment în care cre terea axelor primare se opre te. cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi).13). fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig. solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid.12).

fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig.14. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei. Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . Tipul obi nuit de macrostructur (fig.5.2.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. II ± zona cristalelor columnare. 2. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin . Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. 2. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura. III ± zona central cu cristale echiaxe mari. 2.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. m rime i orientare. 24 .Gr un ii cristalini variaz ca forma.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini. Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului. a a cum se poate constat i din fig. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. 2.

14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului.zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i. 25 . care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor. Gradientul termic fiind foarte mic. rezultând gr un i echiac i. c p tând o form columnar . dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului. În zona II. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. III. î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. II-zona cristalelor columnare. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid.II I I III I a) b) Fig.2. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei.

Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material. Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit .amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal. în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite. . sau ca efect al 26 .supraînc lzirea mic a topiturii.5.2. 2.turnarea în forme de amestec în locul cohilelor.5.Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire. Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior.6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor. 2. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat. L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: .5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur . Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea. .2. Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic. Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid .

15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie. Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm. Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig.contrac ia la r cirea topiturii.15. I . La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala. respectiv în direc iile orizontale (fig.b). Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig.degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii. a) b) c) Fig. II . b) formarea cavit ii de retasur închis . 2.2.15. 2. Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC.15.2. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur . contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant . 27 .c). III . Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts).contrac ia la solidificare. CFC i HC) se contract la solidificare.15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I).contrac ia la r cirea materialului solidificat.a). c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig.2.

lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. La interfa a solid . Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe. etc. . sulfuri. etc.).dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare. prin difuzia gazelor din topitura. Transportul de mas 28 . Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. sulfuri.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid. . Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer .dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. silica i. Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. astfel: . Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate.dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur . ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii.

m rimea de gr unte. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal.tratat termic dup turnare.în stare brut turnat . Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului.deformat i tratat termic. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan . .4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei.38 3. . este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice.8 ±4. (GS) 1.longitudinal este de lung distanta. Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare.6 ±1.deformat plastic dup turnare. Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea. Tabelul 2. când porii se sudeaz par ial sau total. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare.4.5.7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: .2. 29 . .Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni. În tabelul 2. distan a interdendritic . prezen a fazelor secundare.2 2.32 ±1.9 1. .

Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice. Cu toate acestea. influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor. Ca urmare. este considerabil . cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 .6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. Ca propor ie. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. De exemplu. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina. chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000. efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. .limita de curgere. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. în volumul materialului cristalin. 2. . o i K ± constante de material. .

Pe lâng imperfec iuni. Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme. termice (temperatura de topire.1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. . Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune.propriet i dependente de structur . 1%. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase.. c ldura specific . Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline. manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei. electrice i optice.atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. densitatea). 2. 2. 31 . a a cum se prezint schematic în fig. liniare i de suprafa . dilatarea).atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice. care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare. ca i unele propriet i magnetice i electrice. conductibilitatea termic . Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate. re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne.vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea.6. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur . .16: . De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor.propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. .

2.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline. Fig 2.6. fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect . linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. ele sunt denumite disloca ii. Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi. O asemenea disloca ie este indicat în fig. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice.16 Tipuri de defecte punctiforme 2. 2.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B.Fig. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal . 32 .17 prin simbolul B. 2. indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. În fig. Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal.

care înaintea forfec rii erau orizontale. fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal. Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector. au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex .19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in. 33 . 2. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. 2. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. Disloca ia elicoidal (fig. Planele cristaline. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . În cristalele reale disloca iile sunt mixte.19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic .2.Fig. Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare.18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei).

În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine.modulul de elasticitate transversal al materialului. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm. Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3. exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a. Aceasta poate fi 34 . Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. .2. limitele de subgr unte. contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. În deplasarea lor. structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare. Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e. Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . cuprins între dou plane cristaline.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie. ceea ce conduce la o valoare de cca. disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. 3 eV pe lungimea de disloca ie. Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0.1 mm/secund .20). variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank. cu un grad pronun at de dezordine. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid. ci este un aranjament de tranzi ie (fig.6. Densitatea disloca iilor.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal. 2. numit limit de gr unte. b este vectorul Burgers al disloca iei).

Datorit surplusului de Fig.Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte. . . s serveasc drept interfa continu între fazele vecine. Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte. a a cum este cazul disloca iei tip pan . . de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor. const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte. b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin . Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor. care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. . la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice. Poligonizarea. ceea ce permite ca anumite plane cristaline.Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic .Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei. 1000 ori mai mari decât celula elementar .20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii. pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. Aceste defecte apar 35 .2.

aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic. a a cum se întâmpl în practic . Limita de subgr unte . punctiforme Defect complex .Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan .Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. Defecte Atom intersti ial . Disloca ie elicoidal . care apar ine în comun cristalelor i maclei. Energia superficial a defectelor de împachetare este mic . O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2. Tip Denumire Limita de gr unte 2. . Tabelul 2.5.Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al .5 Imperfec iuni în cristale Descriere .irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral .Atom absent intr-un punct al re elei.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz .în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari. Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului. Vacan . astfel: 36 .4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate.6. cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile.Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare. Defect de împachetare .Limita dintre doua cristale intr-un material policristali. În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan). cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.

sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele. Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline. De i ordinea de lung distan a. limitele gr un ilor. . s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult. O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2.7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor. conductibilitate electric i termic ). 2.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii. constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor. o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent .disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. 106/ cm2. 37 . În pofida acestei durit i extreme. este absent în sticlele metalice. 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. specific cristalinit ii.disloca iile se pot multiplica. . aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ).. precipitatele microscopice. Astfel. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. . Astfel.

caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2.21. ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). a a încât cristalinitatea define te automat. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile.2. cu excep ia st rii gazoase. i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile. Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan . În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura. solide amorfe.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig. Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline.21. În figura 2. 38 . prin contrast.a). solide cristaline).2. b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare.21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei. a) b) Fig.21.

Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic .maxime de intensitate largi). devin din ce în ce mai late.22. maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie). 39 . b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan . Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe. a) b) Fig. chiar i în cele deformate plastic.2. Chiar dac s-ar forma asemenea defecte. ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid. . de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: . a a cum rezult din fig. în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf.22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ).2.în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor . Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz .deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic .

Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent.1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare. esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense.2. g/cm3 .Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 .8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite.8. densitatea relativ .Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a . motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. volumul relativ i porozitatea. . 2. cm3/g . Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare).

care favorizeaz adeziunea între particule. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. HC)..Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a . suprafa a lor specific se m re te. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. depind de forma i de dimensiunile particulelor. for ele de adeziune între particulele de pulberi scad . viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. cu împiedicarea mi c rii reciproce libere.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere. precum i de starea suprafe ei lor.2.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele.23. ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate. Particulele de form neregulat i asimetric (ace. porozitatea atingând valori de 35-45 %. ceea ce 41 . au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. care s le permit aranjarea în modul cel mai compact. Practic. porozitatea teoretic fiind de 26%. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor. Ca rezultat. care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. modul de împachetare este mai pu in compact. foite).

23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare).2.8. Fig. 42 .2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. 2. Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1.împiedic realizarea unei împachet ri compacte. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate. pân la 95%. pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie.

9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta. Astfel.24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). precum i cu propriet i mecanice superioare. filtre. cu pori interconecta i. a a cum este domeniul biomaterialelor. y Granula ia produselor sinterizate utilizate este. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. 2. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific .y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora. de asemenea. produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. în func ie de porozitatea remanent a acestuia. Materialele sunt legate pentru a 43 . Fig. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. 2. Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin .

inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima. Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie.25 Microstructura compozitului AlSi12. a unor particule metalice sau nemetalice. .9.matricea sau faza continua.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . Structura acestor compozite (fig. 2. Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze.Grafit.6.se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale. În cazul compozitelor cu matrice metalic .matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid. legate interatomic între ele: . greutate specific . 2. Fig.25. Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul . 2. 250:1 În tabelul 2. rigiditate. fibre i lamele. aflat într-o stare tixotropic . acestea pot avea inser ia format din particule. se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. 44 . rezisten la coroziune.

6. 45 . i. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. BvC i SiC.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: . existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr . grafit.îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient .2. CaO.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice. Mo.SiO2 SiC. . WC Grafit. Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em. SiC.9. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig. ZrO2. TiC. SiC.pentru realizarea gradului de durificare propus.Tabelul 2. Al2 O3. Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. Al2O3. TiC. iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. ZrO2. propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic.SiO2 SiC. .îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior . Al 2 O3. ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat . WC 2.

pot forma compozite corecte. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. 2.28.Fig.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig. lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea).2. Fig. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock. 2.28 Micrografia unui compozit eutectic 46 .26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. 2. În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat . Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig. care încorporeaz automat fibrele. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice. 2.27.

în care componenta î i pierde individualitatea. caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi. în timp ce în primul caz. 29). atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i.atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %. .cele dou specii de atomi se dizolv una în alta. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. neavând loc alierea . fiecare strat se solidific separat. 47 . caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale.10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim. Într-un aliaj.cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor. în cel de al doilea caz.10. 2. 2. Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite.2. formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid . a unui metal cu alte metale sau metaloide. la solidificare se va forma o singur faz . faza de element pur (metal pur). Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare. 2. cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . La solidificare. la scar atomic . exista dou posibilit i în stare topit : . constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B.

a) b) c) Fig. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat . limita de curgere i rezisten la rupere). prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme. 2.atomii A i B sunt indiferen i. y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure. solu ii solide i compu i chimici.2.30 a). 2. atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig. deci se vor repartiza la întâmplare. În cel de-al doilea caz. c) compus chimic.chimice diferite.30. limite de curgere.30. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente. În primul caz. rezisten la rupere) relativ scazute. în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel.c). cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure). b) solu ie solid . Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . În cel de-al treilea caz. ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . b).atomi A i B se atrag. curbele de r cire. plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. 2. .. 48 . fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur.

Fig.31). 2. amestecate intim la scar atomic .31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. fie prin p trunderea în intersti ii. este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere. aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig. În cel de-al doilea caz.32). Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid . solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii. numit component de baz . to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de . atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz .32. y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B.2. 2. astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat .y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi. numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii. atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. În primul caz.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire . 2. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente.

2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici. NiAl3 (fig. CuZn. de ex. CuZn.. etc. care se descompun în dou faze diferite. modul de comportare la topire. care se topesc la fel ca un metal pur. Un material monofazic este format din 50 . înainte c topirea s aib loc efectiv. MgTe... compusul NiAl. . . 2. . de exemplu: Mg2Si. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici. l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic .compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. de obicei un lichid i un solid. etc.compu i de valen normal care respecta legile valen ei.33) .33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. Mg2Si. de ex.compu i cu topire congruent . Mg2 Ni. 2.. Fig. Dup comportarea la topire. Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: . etc.10. Cu5 Zn3. etc. compu i se împart în: .compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al. Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic . compusii chimici se împart în: .de cea a componen ilor A i B.compu i cu topire incongruent . MgS. :Ni2 Al3.compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe. compusul fiind stabil pân la temperatura de topire..

Fig. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig. solu ie solid omogen sau compus chimic. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. 34. format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze. Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin. fazele care formeaz un amestec mecanic. b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur.2. 2. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. compus intermetalic i amestec mecanic.34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur.35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 .2. Fig. solu ie solid sau compusul chimic. solu ie solid .una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur. În majoritatea cazurilor.35).2.). pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic.

În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse. trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. 52 . Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru.CAP. T ± temperatura absolut . S ± entropia sistemului. La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . La temperaturi mici.

concentra ie.1.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . 3.3. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. Notând cu n num rul componen ilor. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea. În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur . presiunea fiind considerat constanta. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. presiune. Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. Curba de Fig. num rul componen ilor i num rul fazelor. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze. aceste 53 . cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. fie într-o stare în afara echilibrului. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze. nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1.

transform ri au loc la temperatur constant .2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid . b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic . iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp . temperatura la care se produce este temperatura eutectic . 3. a) b) c) Fig. pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 .transformarea monotectic : L1 p L2+ S .2. eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare. € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante.transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig. Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . 3. În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 .

la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie.1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta. 3. .3.difuzia prin internoduri.schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. transform ri de faz . c) difuzia ciclic . .) ca: . Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic . b) difuzia prin internoduri. recristaliz ri.3. a) b) c) d) Fig. . 3.difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. etc.3. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice. d) difuzia prin vacan 55 . Difuzia este un proces de mare importan . difuzia se nume te de reac ie.3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini. caz în care se nume te autodifuzie. ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri. tratamente termice.3.difuzia prin intermediul vacan elor. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. când se deplaseaz atomii aceluia i element. În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic .

În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. 3. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale.4. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A.3. Fig. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe.). atomii care difuzeaz B. 3. Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig. Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor. a 3.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie. ± energia de activare a difuziei.

Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului. ac concentra ia se exprim în g / cm3.în unitatea de timp. Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s. În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). avem xc ! “ c xt 57 ¦ . Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund . egal cu unitatea. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = . pe direc ia perpendicular pe axa x. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: .coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse.

T ± temperatura absolut .unde “ este operatorul Hamilton. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius. de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. Ea ± energia de activare a difuziei. Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura.1 ± 10 cm2 / sec. Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial. în scopul m ririi rezisten ei la uzura. În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0. Pentru exemplificare se consider 58 . dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor.

diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele. Generalizând rezulta: x = k t . Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial .07  0. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie. În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0. 59 . Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie. concentra ia.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic .52.04 t . deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t. deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz . în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0.000 T 3. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic. adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan.(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. rezulta x = 1. impurit ile prezente i m rimea de gr unte.06 C)e  32.

Ti ± Nb. electrochimic.4. Ti ± W.1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente). etc. Ag ± Au. Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. Ag ± Pb. 60 . varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. 3. Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. analiza magnetic . Mo ± W. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. etc. Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat.Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). Pt ± Cu. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. analiza termodiferen ial ). Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. Co ± Mo. Mo ± Ti. analiza dilatotermic .

deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. în punctul A1.5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. 3. conform legii fazelor. deci M va cobori pe verticala de compozi ie. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia.Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur . Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. atât lichidul cât i solidul având 61 . În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. b) curba de r cire r ce te încet. curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial . notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . curba de r cire începe s se abat de form exponen ial . În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. 3. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. începe formarea primelor cristale de solu ie solid . Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru.5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. în urma pierderii c ldurii latente de solidificare. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1).

solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 .7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2.6). ajungând la concentra ia cs2. 3. prin difuzie între lichid i solid. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni.compozi ii omogene. 3. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2. Fig. De exemplu. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig. 3.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului. Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . cu contur geometric neregulat (fig. compozi ia. 3.

Al. Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 . unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem.4. 3. Pt . Cr . etc. În figura 3. se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje.Cr.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei. b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici. sistem f r transformare eutectic sau peritectic .8. 3.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic .Ni.2.3. sisteme cu transformare peritectic .4.Si.

propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor.9). În fig.b.9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 . prin diagrama Tammann. toate aliajele Fig. sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje.8. 3.c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant .B sunt monofazice. respectiv solu ii solide E i F. Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse. la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice.a. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te . Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive. se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului. Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig. globular sau o morfologie neregulat .8. sistemul neavând nici un grad de libertate. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem. este redat în fig.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . la temperatura ambiant . 3. Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ).3.8. 3. în baghete. În fig 3.

al turi de componen ii puri A i B. care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . ci printr-o curb numita curba solvus. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu. Fig. În fig. y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid . la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem.4. 10. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 .2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase. 3. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid .2. 3.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3.11. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. 3. În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie.

3.semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta.2. în anumite domenii de compozi ii.3. Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid . una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale. În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz .11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ). de unde rezulta i denumirea reac iei.4. Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os. Co-Re. formând un perete ce desparte fazele reactante. In-Ti etc. Fig.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 . 3.

3. 67 .4. constitu ia fizico ± chimic a aliajului. pentru orice temperatura. În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului.12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. adic natura fazelor care îl alc tuiesc. cu varia ii de solubilitate în stare solid . diagrama de echilibru fazic indic . Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia. Fiind dat compozi ia unui aliaj.Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. compozi ia acestor faze i propor ia lor. dar o plasticitate ridicat .3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor. În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: . Fig.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut . În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte.

. duritatea. iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3. . aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 .diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . limita de curgere. alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . etc. 3. dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru.13. Fig.compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate.13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid .eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului. b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: . Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov.propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid . iar rezistivitatea electric . b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid ..

TEMPERATURA ( C) o Fig. 3.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus. Ag Au A Fig.15. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid .15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 . ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara. Diagrama Ag ± Au (fig.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale.3.3.14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig.15). 3. 3.14 i 3.4. ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita.

În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. 70 .16). La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid .17). Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo. 3. Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo. CoE i compusul Mo6 Co7.Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare. y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. compu i intermetalici: Co Mo Fig. . În diagrama binar se pun în eviden doi. 3. 3. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus.

y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie.18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. 3.3.E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig. faze i constituen i dup cum urmeaz : . . eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor). . 71 .austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur. . Aliajele dinspre titan din domeniul s.dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P .un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL.trei solu ii solide: E . eutectoidul se nume te perlit .ferita.17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta. .transformare eutectic ± pe linia ECF.s. K . Diagrama de echilibru este prezentat în fig. se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca. 6% Al.transformare eutectoid ± pe linia PSK.

iar linia solidus este AHJECF. Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3.domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic . între 0 i 2.3.domeniul I.domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E. în lungul liniei AC.18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit .domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES .11%C. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon. .19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: . acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 . variabil cu temperatura. Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita.8%C) se nume te PERLIT . .- linia lichidus este ABCD. . Fig.eutectoidul corespunz tor punctului S (0. în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita.

în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. 73 . a a cum a fost prezentat .20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. etc. A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C). A1 ± transformarea perlitic (7230C). Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE). Ar3.80%) având drept constituen i perlita i ferita.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C).11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita. 3. nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor. I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig. Arcem.austenit p ferit + cementit perlita .3.19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig. În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.8 ± 2. 3.

5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3. 3.1 Defini ii. .): Fig. În figura 3. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax).5. Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate.3. timpul de men inere la temperatura maxima 2. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1.3. viteza cu care se face înc lzirea.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 .21. în scopul modific rii propriet ilor mecanice. fizice sau tehnologice. adic temperatura ambianta. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial .21. vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor. o men inere la temperatur tmax2.

recristalizare.) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid .recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. evitarea apari iei cr p turilor. etc. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate. CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru. la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid . dilatare. globulizarea. În func ie de scopul urm rit.vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. detensionarea i recristalizarea. utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare. pierderi minime de material prin oxidare.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit. 75 . regenerare (corectare).recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. deform ri minime ale piesei. hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. . în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: . în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare. fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare. 3. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. normalizarea.

etc. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine. .cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid. ap i solu iile apoase. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid.b i de s ruri topite. etc. atmosfer reduc toare. . apoi în ordine descrescând uleiul.22.). 3. b ile de topituri de s ruri.instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase.3. uleiuri. Mediile de r cire (fig. aer. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase.Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: .22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor.cuptoare electrice cu rezisten .b i de topituri de aliaje metalice. aerul. realizarea vitezei de r cire optime.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale. . Fig. b ile de topituri de metale sau aliaje. evitarea deform rii metalului peste anumite limite. atmosfer neutra. evitarea apari iei fisurilor. spa iul de lucru al cuptorului . .

1% la temperatura de 1147 grade Celsius. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig.3. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. Fig. 3.5.5. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea. punctele de transformare A3. cât mai apropiate de starea de echilibru. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete. ce con ine carbon între 0. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK.3.23) func ie de viteza de r cire. 3.8% la 723 grade Celsius i 2.23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat. 77 . f r modific ri ale compozi iei chimice. prin înc lzire i r cire.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama. stabil la temperaturi înalte.3.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor.

se disting trei intervale de transformare Fig. odat cu sc derea temperaturii.25): 78 . r cire 3. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or. Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm . caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului.24): .în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. Dc"0) .intervalul transform rii martensitice. caracterizat de existen a celor doua fenomene. .intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar). În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. O colonie de perlita reprezint un volum în care. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora.intervalul transform rii perlitice. Dc = 0). având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite. 3. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0.24 Intervalele trans. În func ie de transformarea austenitei la r cire. care necesita timp pentru a se desf ura. cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0.3.

b). Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig. 3. se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon. care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita.25. 3. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei. perlita lamelara-b). a a cum se prezint în fig. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4). perlita sorbitic -c) i troostita-d). a) b) c) d) Fig.a).Fig. se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5). prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier.26. 3. Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii.26 Structuri perlitice 79 . urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita. Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor.3.

care înc n-au ajuns la forma final Fe3C. Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . constituentul respectiv poarta denumirea de martensit .27. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita. dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim.C suprasaturat în carbon. 80 .27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice. Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . procesele de difuzie se desf oar mai greu. ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. se descompune într-un amestec de perlit i cementit . viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita.3. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi.a i b). Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E . de ferita i carbon de diferite forme. Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. Fig. Austenita. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . 3. în aceste condi ii.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice. aproape dispers.

Caracteristicile transform rii sunt: . func ie de compozi ia chimic . Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat . 3. Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc . acestea nu se pot c li. ob inut prin transformarea K pE.07. de transformare martensitic . Martensita prezint o structur acicular (fig. E = F = K = 900). 3.28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf.încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta.1.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier. f r eliminarea Fig. fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii. 3.29 Aspectul strucatomului de carbon.29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat . Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1. Din figura 3.viteza mare de cre tere a Fig. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic .28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic . Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 .Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei.03«. .

Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic . 3. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor.30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . . Z).1 sunt indicate comparativ. ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul . 3.3. 82 . Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin .2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei . Mf Din fig. ultimele.). W02) cât i a celor de plasticitate (W. au valori medii pentru duritate i plasticitate. Mo m resc substan ial Fig. propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei.produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea. V.5.Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii.30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i. Cr. Ni.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare. . Unele elemente de aliere din o el ca Mn. Wr. duritate sc zut (tabelul 3. duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB.3. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .1.Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant . În tabelul 3.

Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp.3.1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max . Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. Fig.31. la anumite grade de subr cire. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala. a a cum se prezint în fig. 3. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf. la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . Transformation).Tabelul 3. KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . Temperature.31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 . cu men inerea în continuare la aceast temperatur . iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time.

d i e ± începutul. transformarea martensitic .3.32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide.2. Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i. În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3. respectiv sfâr itul transform rii bainitice. Fig. Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. respectiv sfâr itul transform rii perlitice.3. Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. a a cum se prezint în fig. iar mai jos. CFC i HC) se contract la solidificare. 84 . b i c ± începutul. Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti . adic cu varia ia continu a temperaturii în timp.32. adic transformarea la r cire continu a austenitei. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. f ± începutul transform rii martensitice (Ms). În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu . propor iile i durit ile realizate. La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic .

Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita.V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. de forma i dimensiunile piesei. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor.V3 V3 . urmat de r cire în aer lini tit. troostita. tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan . Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice.Tabelul 3. În general. Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C. func ie de grosimea pere ilor piesei. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). bainita. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. iar durata de men inere de ordinul orelor. deformare plastic . sudare. urmat de o r cire lenta.V4 V4 . astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el. Prin acest 85 .3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice.5.3. men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei. Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului.2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 .

Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime.3. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular .la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig.34. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C. lente. iar duritatea satisf c toare. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat .).la înc lzire. gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive.33) Fig. r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit.33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune. sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese. ferita i perlita se transform în austenit . în jurul punctului Ac1.tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: . ca urmare a solidific rii pieselor turnate. În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface.3. .3. Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. 86 . dar apropiat de aceasta.

Pentru o elurile aliate. Mediile de c lire 87 . caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: . Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig. a formei i dimensiunilor piesei tratate. c) covalescen a 3.Fig. prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic .3. fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit . temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. b) cre terea gr un ilor. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. urmat de o r cire rapid . Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig. 3.35.5.4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea.3. În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea.3.

în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.3. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor. pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. .. iar 88 . . Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: .în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. .). Prin acest tratament o elul c lit. existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul.men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa.c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic .starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei. cu diminuarea fragilit ii. 3. . Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute).c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms. peste cea a punctului critic A 3. aflat total în afara echilibrului. dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii. tinde s se apropie de structura de echilibru.5. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic . . austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii.r cirea lent în aer. a durit ii i a rezisten ei la rupere.5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune. cu formarea martensitei în structura. durat i temperatur . urmat de o r cire de regul în aer.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. .

Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg. crom. Al . prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig. .Cu. Fig. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate.4.Mg.1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. etc.3. 3. Tratamentul termic complet. Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: .). Al . recristalizare.pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare. Al ± Mg ± i. Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid . iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 .4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C. aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. etc. vanadiu.5. 3. detensionare.aliaje pe baz de aluminiu binare (Al .aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe. etc. alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE.36.3.5.).36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC.aliaje pe baz de titan cu aluminiu. .).

). Fig. care con in pân la cca. 3. peste linia de transformare în stare solid . când în matrice se constituie zonele GP.re ea tetragonal . Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj.durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea. a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP. care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: .Al2Cu). 3. în stare solid . . La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic .37. . ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig. Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U . Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare.Al2Cu. obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 .durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii. se formeaz solu ia solid omogen E. atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei. care durific aliajul de structur bifazic (E + U). 6% Cu. Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U .durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare.

4.01 ± 0. martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent . Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil .2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3.05 mm.5.micron. 3. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile. prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare. În diversele sisteme de aliaje neferoase. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii. De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm.i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice. 3. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice. se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . p strându. în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu .3.38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii. 3.38 Aspectul ipci (fig.ThO2 cu dimensiuni între 0. de obicei oxizi. În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid .

1 la câ iva microni. Tabelul 3. de ordinul 1012 disloca ii / cm2.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). cu grosimi de la 0. având o mare densitate de disloca ii.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 .

0. Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare. Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig. 3.distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare). 3. spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil . In ± Tl. Fig.40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af. transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu .0 20). .substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne.y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig.valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca.39. Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: . martensita format are caracter termoelastic. Cu ± Al ± Ni. 3. spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. ea producându-se într-un interval Fig. .). cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin .Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn. În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil . 3.39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit . 40 prin curbele de varia ie cu 93 . Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct . Ni ± Ti.

0.05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus). 3. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit .02 ± 0.. 3.mai mare. acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s. Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic .20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig. pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca. 3.40) (Thist. unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic . La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber . se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice.    94 .41). Fig.Din l imea buclei de histerezis (fig.

3. Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig.42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic .42). apropiat de re eaua rombic . Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt . Fig. Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. Când cre te propor ia de faz . este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere. Temperatura de început de transformare martensitic Ms. 3. Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. 95 . cu apari ia diverselor faze intermediare.În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. când se produce transformarea reversibil în . scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut . datorit elementelor stabilizatoare.

CAP. stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora. 4. caracterizate prin urm toarele aspecte: . Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 .1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia.1. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora. acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material. 4. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi. În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare.

a.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 . Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea.lungimea dup deformare. F este for a. spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W. În func ie de modul de aplicare a for ei. S este aria asupra c reia ac ioneaz for a. tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp). Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii).Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. de compresiune i de forfecare. ultimele fiind notate cu litera X. de compresiune i de forfecare sau tangen iale.sale. . ± deformarea la întindere sau alungirea relativ . 4. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente.1. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere. L.deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere. Fig.). 4. .

Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig.b.) K ! tgE ! AB ! Ur Fig.a. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune . 98 .2.2. pe m sur ce planul alunec (fig..deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan.4. 4. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig. 4. 4.2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare.1.3.

01%. care precede ruperea.b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: .4.a) b) c) Fig. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig.4. reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg . ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp . b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale. .Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale..Punctul B pân la care materialul se comport elastic. 2 %.Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0. ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice.3 Curbele de tensiune. Curba conven ional de trac iune (fig. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice.a. adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c.3.2 99 .deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice.4.) prezint în etapa final . tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii. care este standardizat cu simbolul Rp0. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11)..3.

ca urmare tensiunea real cre te tot timpul. demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp .3. standardizat sub form de Rm.c. este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp. Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental.). 4. Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice.4. modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0. alese conven ional.1. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E. Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke). În consecin .).3. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic .3. La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm.4.c. O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig. dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . tensiunea cre te continuu pân la rupere. notate cu 100 . materialul rupându-se în punctul E.limita de elasticitate sau propor ionalitate. tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei. 4. modul de plasticitate. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig..2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. În realitate sec iunea probei se modific treptat.

02%. care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0. modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal. compresiune i forfecare). la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 .1 Legea lui Hooke. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus. este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .Modulul de compresibilitate K.4. 4. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere.3. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal.02 sau Rp0. vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate.a.Modulul de forfecare G. numit modul de elasticitate volumetric. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr .2. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . respectiv de 0.Rp0.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent. pentru corpurile izotrope. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.Modulul de elasticitate la întindere E.2 . astfel rezult : .1. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii.2%.

31 0. a a cum rezult din tabelul 4.1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0. fibrele. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . 32 0. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica. 26 0.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele.. 30 0. 40 102 . anumite mase plastice.1. prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor. Tabelul 4. 36 0. etc. tratamentele termice. cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe. 23 0. ionice. Pentru materialele metalice. au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

tratamente termice. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. ecruisaj. Rockwell sau Vickers. prin aliere. .15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 .15. Duritatea materialelor metalice cre te. KCU15/2 = 7daJ/cm2. 4.noteaz cu KCUnh. standardizat sub form de bil din o el c lit. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . conform scalelor din fig.Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. de ex. provocând o deformare elastic i apoi plastic . Fig. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit . Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell. Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate. con sau piramid de diamant. Penetratorul dur.4. iar h semnific adâncimea crest rii.

cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale. Tabelul 4.temperatura de deformare este de ordinul 0. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec. sub ac iunea unor eforturi mici.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare. la temperatura de 9270C. În tabelul 4.granula ia fin i stabil a gr un ilor.2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig.5Zn Mg6Zn0.16).4. f r risc de rupere prematur prin gâtuire.16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . Fig 4.4. sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate.) dac sunt îndeplinite doua condi ii: . Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente.2.5Ttop (în grade absolute). .1.6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri .

o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi. 116 . sc zând rezisten a mecanica.15%C). Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari.13-0. volumul relativ i porozitatea. f r gâtuire. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez . În cadrul producerii protezelor metalice. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile. V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit . ca urmare a diferen ei de densitate.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u. urmat de r cirea în aer. O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice.1. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C).8. cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec. la o elurile cu con inut redus de carbon (0. cu mici adaosuri de titan.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. conform rela iei: V! m . densitatea relativa. Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical. Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent.3. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. 4. a a cum au fost prezentate la punctul 2.

1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid .2.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4. 117 . Tabelul 4.99-1.5 7. Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.8-2.2 10.01-1. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.20 18.7 4.93 9.4-2. Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora.50 1.19 1.06 0.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.8 2.1 2.50 4.

Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: .c ldura latent de topire în KJ/Kg. care solidific direct din topitur .c ldura latent de evaporare . în grade Celsius. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : . valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv.8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4.4. Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid . cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic. .Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire.4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960. Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. evaporare i condensare. topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius. Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare). în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). . Tabelul 4. Din punct de vedere energetic. Condensarea este procesul invers topirii. în KJ/Kg.temperatura ( sau intervalul ) de evaporare.

. Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. sub influen a temperaturii. Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. intermediar sau f r difuzie. Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . la grade reduse de subr cire.8. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom. Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru. .Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale. referitor la tratamente termice. 4. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire. În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje.2. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus . se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. la subr ciri mari.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite. 119 .g.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3.

C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv. c1.12 J/grad K. de compozi ia chimic i de temperatur .5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1. conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465. deci i pentru aliaje.grad. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii. C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora. specific compu ilor metalici. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 . se prezint în tabelul 4.grad. C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic . K. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . D ± temperatura caracteristic Debye. Fig.5. C ldura specific a compu ilor reali. S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. Kcal/Kg.atom gram.4. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica.

a. b.86 0.54 107.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0. kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0.214 0.85 0.113 183. caz în care constantele a. c.105 0.98 0.86 55.214 Fe 7. deformare plastic la cald etc. b. Tabelul 4.214 0.93 Ag 10. c.5 0. d ± constante care depind de natura metalului.208 cpm. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur .4 2.5 0. d au alte valori (tabelul 4.0926 0.6 Valorile constantelor a. c.3 197 0.940 C ldura specific 0.5 0. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 .105 0.096 d·10-3 - a 0. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius.7 26.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.3 Au 19.056 0.6).492 W 19.80 7.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d .534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6.03 63.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice. b.Tabelul 4.105 Cu 8.104 - a 0.

t4. Conform legii lui Fourier. În cele mai multe cazuri practice. cp1. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . 2. t3. ± coeficientul de conductibilitate termic .. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4.temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic .temperatura de topire. cp3. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi. sunt indicate în lucr ri de specialitate. m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. Într-un timp d X .temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica. 4. cp2. atunci când se tope te metalul. transformare magnetica). Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. în kcal/kg. t1.. este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului.temperatura ambiant (200 C). prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . perpendicular pe direc ia fluxului.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  .3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica.c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. t2. . care trece în unitatea de timp. sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz ..

În fig. Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic .prin gazul de electroni liberi. Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier. 4. la sticl 0. care se transmite în tot corpul prin undele termice. c ± c ldura specific . . Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua. de ordinul 0. dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad.P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S.18. . cu rol principal. Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . J/m.sec . cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa . compozi ie i structura. Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad.025cal/cm grad sec. se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 . în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0.coeficient de conductivitate termic . Când suprafa a unui corp se înc lze te. I.001cal/cm grad sec. care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic . K ± greutatea specific . grad.).3«1 cal/cm grad sec.

4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor. s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.3  a  (1.15(s . dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire. Solu iile solide. Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 . 4.1  b) ™ 10 2 t b ! 1...0.18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic .5).0.2. datorit prezen ei atomilor str ini. au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       . 4. Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s .5). 12 28 55 59 59 96 Fig.

7.70 1. Tabelul 4. 125 . dac se substituie valorile curente pentru R.E.90 1.20 2.4.36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.40 2. În rela ia de mai sus.88 0.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: . Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor. V ± volumul atomic . E ± modulul de elasticitate. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului. În tabelul 4.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.V. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E.7. valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.43 1.

valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os.7 68 60.234 108.. 4.134 113 70 - 4.5 0.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi.0 297 14.138 12.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 . .9 421 19. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice. etc).130 67. placi.8.8 Platina 1773 0.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice. al turi de cele termice. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38.2 Cupru 1083 0. fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor. Tabelul 4.3.39 205. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice. tije).0 384 16.4 Argint 960. esut.87 0.6 Aur 1063 0.

6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. ± mobilitatea electronilor re elei metalice. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece.rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. Rezistivitatea electric conductibilit ii. unde V ! V0 UD 0 . e ± sarcina electronului. mai mari decât temperatura Dobye(U D). rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. gradul de prelucrare metalurgica.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . Astfel. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). aspect confirmat experimental: T . deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina. din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 . etc. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului.

7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0..izolatori. Tabelul 4.545·10 4.temperatura. T . .6·10-7 1.-1 cm-1. izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.metalice.2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice.3·10-7 1.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ . cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 . Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale.6·10-8 1.-1cm-1. rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7. A a cum s-a mai ar tat.rezistivitatea ideal pentru metalul pur. unde: dT V i i . De exemplu pentru cupru. .3·10-7 . cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 .având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 .semimetalice. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura.7 7.-1 cm-1.

tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact.2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice.3. for a termoelectric .19.coeficientul de propor ionalitate. Acest fenomen se nume te efect Seebeck. 4.19 Circuit format din dou materiale A i B AB . ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice. care depinde de natura materialului.3. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul.4. iar tensiunea care se produce. Dintre aceste 129 .) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric . 4. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig. Considerând un circuit (fig. numit for electric diferen ial . Dac temperatura variaz de la T1 la T2. care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. care îndeplinesc condi ia T1{ T2.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. 4.

Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H. S ± sec iunea probei. dat de rela ia: PHI (T ! d unde P . ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. d ± grosimea probei. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv.coeficient Ettingshausen .4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H.fenomene mai importante sunt efectul Hall. .3. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall.Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T. a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. 130 .Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H. 4. . I ± curentul total = JS.

Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . 4. la limita de separare matrice-fibr (particule). în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid . Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . paralel cu fluxul termic. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor. Modificarea conductibilit ii termice. Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. propor ional cu m rimea suprafe ei.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. sub influen a fluxului termic ce str bate metalul. ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. în prezen a unui câmp magnetic.Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul. 4. în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice. lichidlichid i lichid-solid. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H.4. H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic.

10.este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice. Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW . Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4. 4. Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate.89 132 .800 1000 1 1100 1. 4.073 800 0.10 1890 1. A ± suprafa a lichidului.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4. Fig. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului. La suprafa a unei topituri metalice (fig.75 0.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei.10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine. (în compara ie cu apa la 200C). K ± tensiunea superficiala.

suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. 4. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact. KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid. Lichid a) b) Fig.21. 4. În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid. La echilibru. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid . în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase. etc. 4.  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera). solid.21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . 133 . aceasta din urm se comport ca în fig.dac =0 rezult umectarea complet . gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0.21. i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: .Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi.

lipsit de diferen e structurale..) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare. legarea a dou suprafe e din materiale diferite. A a este cazul umect rii . . Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. care formeaz împreun o coeziune omogen . Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare.fazei solide.particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal . Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat . 4. De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig.dac 0 < <900 avem umectare par ial .4. adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid . etc). 4.dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid . 134 .22 Varia ia tensiunii su. 4. aliaje. Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic.22.grafit.

4. astfel poate exista: . care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i.wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente.adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig. care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv.adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur . . . Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior. în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact.adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 . pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate.În domeniul implantologiei. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii. A a de exemplu. fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os).23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim . în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: .

. nepermeabile la ac iunea mediului.3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate. Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare.autoregenerative. Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii.11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 .4. adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic. caracterizate prin urm toarele particularit i: . realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare.11): Tabelul 4. tantalul i niobiul.unele noi.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice). favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. zirconiul.aderente la metalul de baz . . 4. .dense.

m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 .Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia. 4.4. Zr.24 Raportul dintre Imax.intensitatea maxim Fig. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig. O astfel de curb se caracterizeaz prin: . care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice.24). intensitatea integrat I. 2« n . 4. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. Cr.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. Ti. 4.1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1.5. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari.

aceasta va fi impresionat de raze. Fig.25.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma.l imea B definit maxime. aspect determinat de structura probei examinate. depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B. 4. cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram . respectiv a unghiului U. Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig. 4..26) 138 . conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. 4.

2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X.coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: . eliberându-se un electron. E .i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje. Fig.5.4. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X.efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom.26 Schema curbei difractometrice 4. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia). pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 .efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material. aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere.eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat. . Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid.

carbon.1 nm pentru 10 KeV i 0. Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen.12). formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat . Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila.005 nm pentru 200KeV. Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X.Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. c ± vitez luminii. Tabelul 4.

. 141 .i forma liniar pe care au avut-o ini ial. sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig.27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: . La transformarea invers când martensita se transform în austenit . materialul sufer transformarea martensitic invers . realizate când aliajul se afl în stare austenitic . Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice.prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile). când sârmele se despiraleaz . Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). 4.caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit . La o u oar înc lzire (peste As). reluându. Sârme drepte. trecând în austenit . 4. În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita. În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral .27).4.6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic. Fig.

deformarea are un caracter permanent . 4. În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare.i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire. Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c . În func ie de gradul ini ial de deformare.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial . memorie de form în dublu sens. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . În aceste aplica ii aliajul este programat s . având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . 142 . sub o anumit form . la revenirea în stare austenitic . aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire. dup înl turarea for ei. când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. dac sunt deformate plastic la cald.6.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. Aliajele cu memoria formei NiTi.

1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece.6. c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C). Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. care poate produce lucru mecanic. d) prin înc lzirea probei peste Af. când materialul revine la forma avut la cald (fig.4. la lungimea L (curba C-D) 143 . Fig. pentru a le fixa ³forma la rece´. 4. aceasta revine la forma avuta la cald. aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire.28). aflata la temperatura ambianta (T<Mf). Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material.28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald. în care este memorata numai forma la cald. b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. 4.1. Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%.

f r a fi aplicate forte exterioare. . Ni-Al. Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare. În fig.1.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului. Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic .6. Au-Cd. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf). ob inut dup deformarea la cald (T>Af). 144 . în contrast cu efectul simplu. c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4. de forma deformata la rece.4. a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: .2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme. 4.martensita este termoelastic .6. f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B).substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin . spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni. 4. Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea. Fig. etc.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al.

ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig.30 a). ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule. Fig. 4. prin fluctua ii termice. fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. 4. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. f r procese de difuzie.Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . b) coerente ±prin macle 145 . prin gruparea unor defecte de structur .30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine. pe cale termic .

32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . 4. de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig. 4.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta.31). Fig. În figura 4.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit .31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit . b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri.4. a) b) Fig.

Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig. el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii. 4. în cazul o elurilor. . martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine. Spre deosebire de o eluri.mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. coresponden Bain). Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil.6. adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit. ca de exemplu: . nu i compozi ia chimic .Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit .33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat . ea nefiind prezent în aliajele neferoase). Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire. bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei. este în corela ie cu aspectele observate experimental. la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil. 4. Mecanismul transform rii martensitice. 147 .mecanismul modific numai structura. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt .3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil .

33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid . La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice).34. când dispar treptat plachetele de martensita. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M. Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M).Fig. În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic . ca i transformarea direct . (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers . 4. Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 . Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ). (Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4.

Fig. In-Tl Ni-Ti. . echilibrul transform rii se 149 . Cu-Al-Ni.6.substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin .valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0.valoare redusa a histerezisului (This. deforma ia re elei cristaline este redusa. martensita are caracter termoelastic.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei. . .4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn.05). Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: .34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4. În cazul acestor martensite.martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C. 4. care nu poate fi distrus prin procese de alunecare. a a cum s-a ar tat mai sus.02-0.

procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin . 4. În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . Af . 4. tensiuni exterioare. la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat). Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor. Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: . Mf.6.5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri.6. 4. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare.5. a a cum se prezint în diagrama din fig.1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare. 150 . .stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. domeniu caracterizat de punctele Ms. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice. As.35. motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice.

Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ).începutul transform rii martensitice la r cire. rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei. poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate. prin cele patru temperaturi de tranzi ie. A a cum se constat în graficul de mai sus. a a cum se constata în fig. transformarea martensitic se poate produce i spontan.36.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire. Vm/V . A f .frac ia de volum a martensitei produse. martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate.5. Martensita termoelastic . 4.începutul transform rii austenitice laîinc lzire. martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. 151 . Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. Totu i. iar temperatura r mâne constant . Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar . care s permit relaxarea re elei cristaline. în grupuri sau în benzi. în plachete (martensita masiv ).Vm V Temperatura Fig.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s .2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade. ca i martensita indusa pe cale termic . viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.sfâr itul transform rii martensitice la r cire. 4. 4. Ms . de asemenea. care este caracterizat.6. sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline. Mf . având forma macroscopic deformat . Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale. Produsul se nume te martensit termoelastic . In absen a tensiunilor exterioare.

temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului.Fig. atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii. Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. Totu i. la temperatura constanta. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) .36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . 4. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. de felul orient rii structurii cristaline.

Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. 4.37): Fig. 4. rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig. ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . oxigen dizolvat.).7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer. a). împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal . corp uman.37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical.37. principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid). Fluidul tisular din corpul uman con ine ap .7. alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. 4. etc. ap .1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii. 4. 4. metalul se corodeaz i uniform.

produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort.coroziunea prin dizolvare. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare.coroziunea electrochimica. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor. iar ioni s i pozitivi intr în solu ie. etc. Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica.b).coroziunea uscat sau oxidarea.c). fluidul tisular.). Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. 4.7. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri.7. 154 .coroziunea intercristalin (fig. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas . Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. 4. 4.2. Ca mecanism.1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei. . . .coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig.2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie.37. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a. .diminuarea grosimii.37. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . i care va fi tratat detaliat în continuare. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic. 4.

Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru. Fig. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig. În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili. De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor. metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic). Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. care au electroni de valen a slab lega i. iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas .Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. 4. 4.38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 . Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin .

0.2. în toate cazurile se degaj hidrogen.797 + 0.0.85 . Tabelul 4.337 + 0.925 . magneziul cu aburul.2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .0.000 referin + 0.0. Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.522 + 0.71 .13.37 .924 .714 .În tabelul 4.1.959 .50 .0.4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.0.229 + 1.69 . cifrele din tabel sunt valori de echilibru.2.1. fierul cu acizii).401 + 0.763 .13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.14 .13 .63 . este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).2.761 .0.42 .045 0. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.2.23 .0.0.20 + 1.798 + 1.1. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic .44 .2.2.50 metale nobile 156 .

reac ii anodice: . în func ie de natura chimic a electrolitului. Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod. iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne. Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod.p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor.4. i în care se poate degaj hidrogen.2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod. ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. . de valoarea pH al acestuia.p H2 Fe+2 + 2(OH).reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e. etc.7. etc.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i. .reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e.+ H2 O p 2(OH)- .2. În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: . oxigen.p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH).Reac ia catodic are rol de depolarizare.Reac ii în electrolit sunt mai complexe. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul. . 157 .

Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat. situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4. . Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic .diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod.diferen a de compozi ie a electrolitului.2. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei.13.7. dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune. Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj. stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul).4. 158 .3 Originea diferentelor de poten ial.) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor. . acestea pot fi grupate în trei categorii principale: . fie datorit prezentei unor faze diferite). În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod.diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic. În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod.

Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic . care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent. ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic . spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. În curbele din figura 4. 159 . Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. când amestecul de faze este foarte fin. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4.13. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive. Fig.13. prin modific rile care le produc.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic. În tabelul 4.39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic.Tratamentele termice ale aliajelor. 4. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid.

Tabel 4.14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .

4. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. (fig. 4. uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman.(zone cu tensiuni interne). materialul nedistorsionat având func ia de catod. Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. ace. îndoirea unei table sau sârme etc. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. Fig. 161 . a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit.39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. 4.39).39).

Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit. coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : . T ± temperatura absorbit . 162 . a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = .ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic.13).4. unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit . R ± constanta general a gazelor.valen a ionului metalic.7.ZF(E în care: Z . (E = Ece ± Eae. Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram. Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0).

echilibrul în condi ii izoterme între un metal. 4. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen.059 lg a H+ = -0.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. iar T = 293K avem: Ece = 0. Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: . Reprezentând grafic în coordonatele pH .40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig.poten ialul E. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie. Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat. Dac se consider pH2 = 1at.40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 .

În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. În diagrama din fig.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila..Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei. . bila.Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz .41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig. . fluidul intracelular i fluidul intersti ial.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant. secre ia 164 . În corpul uman.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix. urina.domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic. uman 4. 4. 4. se observ dou diagonale: . pe lâng cele trei domenii principale.41). În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. .41.

42 i fig. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan.5.0.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4. 4. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit. 4. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie. 4.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea). de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig.7. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 . Diagramele Pourbaix. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9.4. Fig. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune. În fig. în vecin tatea electrozilor.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen. dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3. 4.

aspect pus în 166 . 4. Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. 4. dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor. poten ialul catodului devine tot mai anodic. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. 4. se produce coroziunea.44) reprezint diagrama Evans. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere). Amploarea coroziunii.7. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans. depinde de diferen a Fig. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. iar diferen a dintre ele scade. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . conform acestei diagrame.celor doi electrozi. începe s curg un curent I.

titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4. pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 .15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme.13) i care constituie fenomenul de pasivare. asigurându-se comportarea pasiva. de exemplu.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen. Astfel. deci prin accentuarea polariz rii. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . . cromul. Tabelul 4. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu. neporos. autoregenerator. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul. prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. impermeabila. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. filmul este presupus a fi insolubil. Ca mod de realizare.01 microni). Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. o elul inoxidabil austenitic. s fie continua. aderent i s nu fie fragil . pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). De asemenea.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul.

zona reprezint . . . în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului. în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant. 4.45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: . Fig. corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea.prealabil al suprafe ei metalului.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului. tipic i pentru o elurile inoxidabile.zona de pasivitate´. În figura 4.i trecerea oxidului metalic la valen a superioar . în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. . 4. fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH.ramura ascendent ER-N (ER . Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii.ramura orizontal M-ER.poten ial de ruptur sau transpasivare)..7.ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 .

constitu ia i structura sa.7.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. procedee de asamblare. (elaborare. . temperatura.). dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. tratamente termice. starea suprafe ei sale.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. Nichelul este mai nobil decât fierul.con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. gradul de puritate. prelucr ri mecanice. concentra ia pH-ului. prezen a microorganismelor. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: .03%. 169 . Din acest considerent practic. 4. condi ii de imersie în mediul coroziv. puritatea materiei prime. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune.factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. . eforturi mecanice în exploatare. modificarea st rii suprafe ei. etc. etc.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. con inutul de oxigen dizolvat. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice .la coroziune este determinat de un num r mare de factori. etc. vâscozitatea. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. presiunea. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune. modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune.

16. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut .Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune. la un mod anumit de coroziune.16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice. în condi ii identice cu cele de exploatare. indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten . rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp. în unitatea de timp (mm/an). se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. Aplicarea 170 . Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri.8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. În tabelul 4. 4. Tabelul 4. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri.7.

o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. Pt. W. Mo. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante.metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. oxidarea anodic . cu poten ial de electrod ± 1. Cr. etc. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive.63V.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. De exemplu titanul. . oxidare chimic . acoperiri ceramice. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. etc. Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice. O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri. . 171 . î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil. .acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: . datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. etc. Ti. Ta. care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent.acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. Ni.

8. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic.celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta. adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor. Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular .4.1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie . 172 . . zirconiul. care constituie un electrolit. Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia. un esut celular închis. . precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic. niobiul i tantalul. Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice.strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie. Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . prin reac ii tisulare. const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei. Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului. . Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice.suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide. Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular .8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat .

este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale.8.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii. Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid. ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos. iar între acestea se formeaz un câmp electric. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. 4. Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine. 173 . este mai mare decât cea din masa corpurilor. 4. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: .8. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic. Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului. Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial.

pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv . 174 . Fig. 4. 4. Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial.Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin . În fig. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen. 4. În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare.5). ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului. etc. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic .8.4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei. 6. formând un strat pasivat de oxizi.46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH.5. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei.

oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: . Fig 4. au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. ca de exemplu Cr. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . Ni. Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. 4. pasivate i repasivate.47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin.8. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. Co.Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic.5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere. Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare.Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 . y reducerea biomacromoleculelor.

48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare. 4. viteza de coroziune a metalului este redus .b). coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. Ta.48. Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei. Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig. a) b) Fig.baz numite i metale refractare ca: Ti. Nb. 4. Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens). Zr. b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 .

În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale. al turi de macromoleculele biologice. Fig 4.49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. la fel ca i la interac iunea cu sângele. În cazul oxizilor titanului . 177 . Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic. oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. determinate de structura electronic . deci nu produc reac ii imunologice.În schema din fig 4. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare.

cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt. nichel. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. zinc. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. magneziu. cobalt.) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism. sodiu. etc. . O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos. de timpul de expunere.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. metalele se împart în: .Metale cu poten ial alergic ca nichel. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. . producând o serie de reac ii biologice.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. aspect ce conduce la fracturi patologice. mangan. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. s ruri. etc. 178 .. Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. dac sunt prezente în concentra ii mai mari. . în contact cu organismul biologic. potasiu.Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. Numai în concentra ii mari. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. Dup modul de interac iune biologic . Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. ca arseniu. etc. în func ie de concentra ie. 4.9.4. etc. dau efecte complexe. fier. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor.

y Beriliul. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. Cobaltul se depoziteaz în rinichi. y Cuprul. se acumuleaz în ficat. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it .5Q g/m3.5%) i CoCl2 (18%). În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. ficat i pancreas. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. în concentra ii reduse. y Cadmiul. respiratorii i prin piele. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial. Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic . de unde se elimin în câteva zile prin urin . Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. y Cobaltul. bronhopneumonie i edem pulmonar. Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. y Cromul. Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. pl mâni i tubul digestiv. uter. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . rinichi i oase. cutanate i pulmonare. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. care se acumuleaz pe pl mâni.

în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. y Fierul. omul consum zilnic 0. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ).Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. O acumulare peste limita admis a cuprului. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . care este ereditar . se produce prin transmisie autosomal . i în transportul oxigenului i electronilor în organism. unde faciliteaz sinteza unor celule. El joac un rol central în moleculele de hematin . mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. Manganul are un efect antagonist fa de fier. Deficitul de fier în organism. ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. mai ales în ficat. pe cale natural . de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. i acest element este considerat a fi esen ial. y Molibdenul. 180 . fiind total legat de celulele proteice. determin boala Wilson. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. reduce absorb ia fierului. De asemenea. aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. Este legat de hemoglobin . produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . y Manganul. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . ficatul (ciroza micronodular ). poate fi recuperat în timp. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. sc derea activit ii pl mânilor.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active. Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului.

i intr în organism prin inhalare. etc. Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie.y Nichelul. mai ales cu aur. Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. de aceea titanul este considerat un element inert biologic. Dup unii cercet tori. Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. n-au pus în eviden efecte toxice. y Vanadiul. Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. care constituie rezerva de energie celular . Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. Este considerat un element controversat pentru organism. alergic. nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. mineralizarea osoas i a din ilor. tendoane i nervi. anorexie. mutagenic i carcinogenic.1 ppm. y Titanul. anemie. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. prin pl mâni i prin piele. y Argintul. Este un element toxic. Ca i cromul.2 ppm. Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. vanadiul este considerat un element foarte 181 . deficien e hepatice i insuficien respiratorie. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. Dup al i cercet tori. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. Argintul metalic i aliajele sale.

i aspecte negative. prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). important. iridiu. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice.Galiu.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. . Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. . paladiu. pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. Aceste metale. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice.Zincul. precum i în lucr ri dentare restaurative. Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. ca i s rurile lor. mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul.Aurul. y Alte elemente. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor. 182 . fiind complet biocompatibil. Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint . inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal . 4. Totu i. iridiu.9. rodiu i ruteniu. foarte stabil din punct de vedere chimic. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. . ). Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. Este un metal nobil. niobiu. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. seleniu i tantal. y Elementele platinice: platina. Este considerat a fi un element esen ial.

polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele.marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces. O protez complex . în prezen a implantelor. granuloma. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. rezultate din uzarea protezelor articulare. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -. în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: . reac ii inflamatorii etc. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. Astfel. care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. va produce de asemenea particule diferite (metalice. inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor)..Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni. ionii primari elibera i sunt trivalen i. provoac multiple reac ii tisulare. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. în timp ce efecte toxice. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici. Particulele metalice. . ceramice. crom i cobalt. prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . Astfel. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. alc tuit din materiale diferite. reac ii macrofage. 183 . În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel.

deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici. 4. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic.3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare.interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului.aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan. determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic. biomaterialele se împart în patru grupe.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul.9. . Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic. conform tabelului 4. se pot clasifica în: .interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor). în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom. precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic ..17: Tabelul 4. 184 .

care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: . în activitatea chimic .În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. dup patru ani de expunere. .9. Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. 4. O substan sensibil numit antigen 185 .fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG.implantele nelegate trebuie s fie imobile. plasmocite. De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. Sunt cunoscute unele metale ca fierul. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite. .4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent. etc. La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos). limfocite. 4. etc. în zona implantat sau protezat .performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. Astfel. în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite.prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%).5 Reac ii imunologice. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare.protezele articulare trebuie s fie cimentate. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism. .9. nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. hipertrofii tisulare. produs mai ales prin scleroza osoas . . MGC.

este o molecul sau o celul care. odat introdus în organism. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. unghii. acestea pot produce nu numai reac ii alergice. Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. apar inând grupei a IV-a de contact.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. 4. în cazul implantelor ortopedice.7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. care se concentreaz în urin . 4. care 186 . cre te riscul de apari ie a cancerului.9. În privin a susceptibilit ii la alergie. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. p r i în esuturile din jurul implantelor. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice. sânge.9. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. compu ii nichelului. în concentra ii mari. în schimb. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). cu slab putere alergic .

care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase. 187 . Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. nichelul i mercurul. oxizi sau compu i organici. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. lucru constatat clinic în mii de cazuri. ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice.

dup standard al aliajelor fier-crom 188 . ea cre te brusc. de acizi. îns la 12% crom. el cre te brusc la +0. Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig.CAP. ci prin salt. devenind pozitiv.).5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5. aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer .1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. 5. în solu ii de s ruri. care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. adic la coroziune electrochimic .2 vol i. la ad ugarea cromului nu este constanta. Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta. iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). r mânând ca i la fier. acestea se împart în patru grupe. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel. etc..1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom.1. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ .6 vol i. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig. îns când con inutul atinge valoarea de 12%. egal cu -0.1. 5.1 O ELURI INOXIDABILE 5.

70 max 0. Tabelul 5.15 max 0.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.15 0. valve instr.10 max 0. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0.03 max 0. am. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic .02% Al max 0.08 max 0.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5. dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.08 max 0.20 Cr Ni Alte elem.1.45 max 0. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical.5 23 ±27 max 0.5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere.5 max 0. în special la coroziunea sub sarcin .25 max 0.5 ± 13.08 max 0.25 N rezisten a temperatura.60 ± 0.20 0. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald. cu formarea martensitei. Men iuni turbine.35 ± 0.08 max 0.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 .03 max 0. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.25 ± 2.12 max 0.25 max 0.

cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. numite gamagene ca: Ni. 190 . dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0. În figura 5. i elemente care frâneaz transformarea. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting.1% la 0. Ta.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie. N.2.1% carbon. Ti. fiind numite alfagene ca: Cr. dup modul în care influen eaz transformarea K pE.elemente care favorizeaz aceasta transformare.2. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. Si. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune. C. W. Si. de regul . o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei. Mn. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. Mo.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. 5. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald. Nb.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. mai ales m rcile 316 i 316L. care la rândul lor. etc. se împart în : .. O elurile austenitice sunt.

316L max 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.03 max 0.5% Nb Fig. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0. 191 .5.08 max 2.1.0 max 0.1.03 max 2 max 0.316 max 0.03 max 0. = % Cr + % Mo + 1. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.5% Si + 0.03 max 0. = % Ni + 30% C + 0.Tabelul 5.5% Mn Crechiv. 5.03 max 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler.

dezoxidare. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. 192 . etc. tan are. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. sârm i bare. ambutisare.1. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat .5. deformarea plastic la rece. tratamente superficiale de finisare. în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice. prelucr ri mecanice de strunjire. ceramice i polimerice. a a cum sunt tratate la cap. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice.2 Principii tehnologice de elaborare. lipirea prin brazare i sudur electric . pentru o eluri inoxidabile austenitice. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare. g urire. 6. degazare i aliere. frezare. sterilizare i conservare.

16500C. . în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur .2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise.durata de topire este în func ie de înc rc tur . la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca. dar în medii de protec ie a topiturii.temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca. rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9. procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic . consumul de oxigen fiind de cca.înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon. consum de energie electric la topirea 400 kwh/t.realizarea unui vid de 0. . Min. cu aport termic dat de arcul electric.5 Nm3/t. variind între 0.Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C. 16000C.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10.2 at: . valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic . 193 . . .3 C + 8. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid.5-2 ore. cu un debit specific de oxigen de 1-1.0 Si +1. 20 Nm3/t.15 sau 18%.4 Mn + 17.

sub vid avansat.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. La sfâr itul afin rii. [Fe] + [O] = (FeO) . asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a .Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. Ti. etc. . ca element principal de aliere. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. temperatura b ii metalice este de cca.) i degazarea o elului lichid. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. 20%. V. sunt: . Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice.oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) . func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice.oxidarea par ial a cromului.. Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier.

4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon.03%C este de 25 Nm3/t. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn).). o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. combinat cu barbotare. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var. permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. sârme. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare. Tratarea o elului lichid sub vid. consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0.. sub vid. 195 . turnarea se face indirect ± prin sifon.zgur .4. care curge prin orificiul de turnare. profile. 5. Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. prin dopul poros de la fundul oalei (fig. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla. etc. la presiunea de lucru de 2-4 at. 5. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice.

ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant.2.5. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. Datorit densit ii mici. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. La înc lzirea în aer. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be.1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. La cre terea temperaturii. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice. De asemenea. asociate cu propriet i mecanice bune. formând nitruri i hidruri. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer . cu o grosime de 20-50 Å. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. care este superioar o elurile înalt aliate.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2.

ÛC) .4.55 g/cm3 TiF.

9 kJ/kg .543 J/g grad y c ldura latent : . mm2/m y modul de elasticitate: .de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0.G: 410 GPa 196 .de transformare alotropic : 2839 J/mol .152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .de topire: 420.la 100ÛC: 8.3 10-6 /grad y rezisten a electric V.32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.2 10-6 /grad .E: 112 GPa .ÛC) .4.la 20ÛC: 8.

5. Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent.2.306Å la 9000C.Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. În faz titanul pur. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari.2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur. urmate de recoacere în domeniul . urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare.primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%.587. 5. . spre deosebire de o eluri. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. orientat în anumite direc ii cristalografice. c=4. adic la cca. La c lire în domeniul fazei . În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. sub 8820C. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic.5b). (fig. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani.). structura r mâne practic neschimbat .5a. 197 . structura apare în microstructur sub forma poliedric . care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare.683Å i raportul c/a=1. cu faz sub forma acicular . având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2. urmat de un tratament de recristalizare. peste 8820C. -TiF: stare stabil la temperaturi înalte. gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate. transformându-se din poliedric în acicular . se pot aplic doua procedee: . Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar . acest tratament este caracteristic pentru titan.95Å.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%. 5.

6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig. 15%V.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline.a) b) c) Fig. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo. 5.2.6.5. c) revenit. 5.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 . 5.7. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice. b) c lit. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile. Fig. 5. i 5.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt.

crom. hidrogen. siliciu. cupru. etc. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti .transformare alotropica.5.elementele E stabilizatoare: aluminiu. hafniu. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice.). solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta. azot. 199 . contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune.8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului.elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. carbon. A a cum se Fig. thoriu. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan. fier. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. ele scad temperatura de transformare alotropica. vanadiu. molibden. 5. tantal. Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. mangan. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. oxigen. . Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . .8. zirconiu.elementele F stabilizatoare: niobiu. bor.

hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece.2%). Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: .2. con inutul lui este limitat sub 0. 5. a durit ii i în final a fragilit ii. elemente care se dizolva u or în metal. m rind rezisten a mecanica. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz . motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max.evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.azotul.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . în practica. mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice.1%.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0. .pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman. deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon). La dep irea valorii de 0. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat.2.carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0.2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune.4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului.5. prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor. zirconiului. de pân la trei ori. de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten .2%. . 0. dup cum urmeaz : . turnare. . .

aliaje cu memoria formei. 201 .aliaje pentru turnatorie. Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen.aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune. . . se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. Deformarea plastic la cald. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. y Dup structur se grupeaz în trei categorii: . . .aliaje cu structur TiE.pentru construc ii sudate. . oxigen. Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice. Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. ca recoaceri i c liri. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare. are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4. y Dup propriet i : . .pentru dispozitive protetice.pentru industria chimic i instrumental . . prin matri are.aliaje cu structur E+F (bifazice).pentru avia ie i tehnic spa ial . elementele de aliere se dizolva în E titan.aliaje amorfe.aliaje deformabile plastic.aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare.aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie.aliaje superplastice.y Dup modul de prelucrare: . y Dup domeniul de utilizare: . În anexa 7. .aliaje cu structur TiF. . elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta. . .3. datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice.

5 3.50 0.5 ± 6.005 0.005 0. Tabelul 5.5 ± 4. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0. % ÎI III IV 0. admisa.3.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V.10 0.25 0.18 Compozi ia max.10 0.0125 max 0.4.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.5. fierului i azotului. Tabelul 5.20 0.1 fiecare sau 0.003 0.2.015 0.10 0. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului.01 0.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.4 total max 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.35 Diferen a 0.30 0.08 max 0. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.10 0. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5.25 0.015 0.5 max 0.003 0.015 0.13 202 .30 0.05 max 0.

solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere. Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt .6. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. Au rezisten 203 . La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig. 5. de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al. aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. Ti-Cu-Zr i altele.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . Ti-Al-Zr.10.9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului. 5.2. Ti3 Al i Ti2 Al. 5. rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat . odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. În fig.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al. opera ie realizat la 800-9000C.5. Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. care con in pân la 10% Al. Ti-Al-Sn-Cu. 2% Sn i 4% Mo.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al. Ti-Al-Sn.

Ti-Al-Mo. Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. cromul. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice.).6. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F. etc. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2. R. cre terea temperaturii de transformare alotropica. molibdenul i vanadiul (fig. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. p strându-se structura E. 5. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe. conduc la durificarea prin îmb trânire.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice. În practic . printr-un tratament termic adecvat. Aceste elemente pot fi staniul.10. molibdenului. 5.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn. % 204 . niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. Ti-Al-V. Ti-Al-Mo-V. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. zirconiul. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2.2. manganul. Ti-Al-Mo-Cr.10 Influen a vanadiului. daN/mm 2 % Fig.5.

aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune. 5.11).Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E.5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5. Tabelul 5. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale.11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 .5. Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale. deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 . iar în cazul aliajelor F c lite. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului. Fig.

12. cu cea mai larg utilizare medical .5. r cire în apa. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig.5. 5. r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea. Pentru aliajul Ti6Al4V. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic. sudarea se poate realiza în atmosfer de argon. care afecteaz direct propriet ile mecanice. De altfel. concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid. Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. 5. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C. Fig. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C.13 ). se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or . îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 . r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. fiind superplastice la peste 900 0C.

19 . acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr.2. 13.vizor.14.vârf de wolfram. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale. 2.evacuarea apei. 5 .legare la p mânt. 5. 11-piese din alam . 5.Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti.capace de alam . intensitatea 300-600 A.6.5.izola ie. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura.evacuarea argonului.Aliaje superplastice. lungimea arcului 5-12 mm. executa i din titan 207 .3 Aliaje de titan cu propriet i speciale . . 14. 9.5. . 3. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%. 10. 18. 4. 8.). care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.introducerea argonului.15. i 50% Ni (Nitinol) posed . 7. numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig.introducerea apei.16.creuzet. Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig.presgarnitur .electrod r cit cu ap .2.eav de ap .camer racit cu ap .garnitur de cauciuc.14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1. 6.dispozitiv de înc rcare. 17. 12.

208 .tub de cuar . cu eliminarea impurit ilor volatile. se impune grafit. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii.grafit 5. fie prin arc electric. sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu.ameste.15.sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului.bunc r de inc rcare. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ).).i mai face efectul de topire. în atmosfer de argon. 10. Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .buc de grafit.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig.împing tor. La sfâr itul elabor rii. func ie de tipul de cuptor. Pe baza practicii elabor rii i 8. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. 6.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. comunic cu lingotiera în care se toarn arja. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire. 5. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor. pure i de euri de titan de compozi ie 3. buretele de titan se tope te fie prin induc ie. 2.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare. 5. indiferent de tipul cuptorului. La a doua topire. 4.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: .lingotier de degaz rii sub vid. 9. aliaj ce se elaboreaz .

. .se determin compozi ia chimic a aliajului.). Mg. se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii.se reporne te topirea sub arc în vid.se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C. O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap . . . Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare.evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al. . etc.dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri.men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice. . Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: .. 209 .se poate topi sub vid mai înaintat (0.declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca.4-0. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: .pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. . .6. fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid.aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei. . se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei).permite reglarea vitezei de topire. . .5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet. se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate. 100 mm Hg. În tabelul 5.controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic .productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h.

8 23.02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.003 N2 0. 210 .8 121 72.6 47. .temperatura de topire: 1495oC.02 0. CoF are densitatea 8. mmHg 75 75 0.gram i o varia ie de volum de 0.3 27. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural .94.012 0. al turi de Fe i Ni.4 58. .2 127 61.1 0. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl .7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5.3.80 g/cm3 pentru CoE.densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C.006 0.7.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5. .03 0.5 0. Tabelul 5.85 g/cm3 i 8.2 134 63.02 0. având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale.004 0.8 29 112 70.4 45.3 Con inut de gaze % O2 0. cu o c ldur de transformare (H=450J/at .masa atomic : 58.07 H2 0.1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.36%.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare. Propriet i fizice ale cobaltului: .09 0. unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5.08 0.st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C.

Tabelul 5.dilatarea termic . E=21x10 3 kg/mm2. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic .2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C). .capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24.9 99.8 84.5 Limita de curgere Rp0. 211 .95% este E=13x10 3 daN/mm2.7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99. Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: .6 30.8 68.2 daN/mm2 14 19.2 26 70 96.gr. La temperaturi ridicate între 900-12000C.98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta. K.9 99.3.6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta.7%. atât prin turnare cât i prin deformare plastic . este 155 unit i Vickers.9 99.9J/at. elaborat în cuptor electric cu arc i recopt.855 W/cm 0C la 1000C. punctul Curie se situeaz la 11210C. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85. 5.1. mai ales când are un grad de puritate sc zut. . de exemplu pentru puritatea de 99.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99. caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12. aspecte tratate la cap 6.conductibilitatea termic a metalului este de 0. .4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99.

5.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH.16.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. tratamente termice secundare. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C.17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig.5. 7 ± anexe). Fig. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului. sudare. lipire. care se mic oreaz la 36% la 9600C. În final sunt lefuite. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. 212 . Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare.5.

17). în proteza articula iei de old.015 max 0.05 max 0.50 max 1 3-4 max 0.75 max 0.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.8.5 max 0. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate.05 ± 0. Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale.15 max 0..15 max 0.025 max 0. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I. 5. În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.5 5. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 .15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale. care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.2.5 33-37 max 1 max 0.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2.5 ± 3.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C. Tabelul 5.3.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0.010 0.

cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. 214 . Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K. Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje. a matricei (fig. recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune).9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere)..9. c lit la 1050 0C / 40 min.5.19).5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig. recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller). Tabelul 5. i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. dup turnare. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele.18). afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune. Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i. Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap . r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune. 5. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. a a cum sunt prezentate în tabelul 5.intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat .

în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr). 6500C.C. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig. când structura C. 0. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate. cu formare de benzi metastabile. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 .C.9).microalierea cu azot (max.F. Zn în propor ie de max. dup recoacerea la temperaturi înalte.microalierea cu Al.1 %. Ta.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca. Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: . Fig.2%) a aliajului. timp de 20 de ore.care poate favoriz fisurarea sub sarcin . cu r cire rapid . s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj.5. . 0. Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5. Ti. B. Nb.5.

Din tabelul 5.F. Natura lent a transform rii C. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig.C. Aliajele din acest sistem au structura C. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat . prelucrate prin deformarea plastic la cald. Prelucrarea prin deformarea plastic . o structur fibroas i orientat .deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate.0. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice.C.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca. în H.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat. la temperaturi ridicate.C.9. 5.C. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 .C.. a lingourilor turnate. Dup forjarea la cald.05%). împiedic formarea complet a structurii H. structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin .F.5. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26. Aliajele CoCrMo. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material.C. . prin r cirea înceat la temperatura camerei. 11200C.2.3.20 Microstructura aliajului H.

C. În tabelul 5. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5.) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer. domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic . duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat.metastabil a fazei C. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: . Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C. în matricea C.F.C.C. (fig.recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or .20). propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare.forjare la rece sub temperatura de 6500C.C.C. i C.10. Tabelul 5.F. . 5. prin tratamente de recoacere la peste 6500C.C.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H.F. 400 MPa.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C.).10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice. 217 ..F. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H. se constat benzi de structuri H.C.F. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C).C. . când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca.

Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp.4. în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase. 5. iridiul. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere..3.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil. lipire i tratamente termice secundare. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative. 7 ± anexe). osmiul i rhuteniul. rhodiul. urmat de tratamentul de îmb trânire. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. 5.forjarea la rece.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. 5. platina. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . sudare. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. În final componentele ob inute sunt lefuite. În stare pur aurul 218 . Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor.3 Principii de elaborare. paladiul. implantelor.4.

000 0.11. 219 .3 Fine e P r i/1000 1000. H2SO4.7 83.00 916. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.66 833. În tabelul 5.33 750. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice.33 Frac ii 1. când formeaz AuCl3.3 75.23. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen.19 Q.0 66.66 583.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23. a a cum se prezint în tabelul 5.10-6 / K temperatura de topire: 1063.9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.00 666.Kcal/at. Aurul poate fi purificat prin rafinare. Tabelul 5.10-4 T.0 91.7 58. pân la un grad foarte înalt de purificare (99. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100.este cel mai ductil i maleabil metal. halogeni usca i.11 Compozi ii de aur exprimate în carate. motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.69 + 12.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul.6 microni.9999% Au). Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ).833 0. fosfor i sulf.666 0.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice. HNO3 ).916 0. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18.750 0.

5 Ga = 10.1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.3 220 .5 10.0 1.1 0.8 7.0 Pt 9.5 15.0 47.7 1. aliajele binare cu aur au fost modificate structural. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus.rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .7 69. manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.rezisten a mecanic .0 20. a a cum sunt prezente în tabelul 5.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19.0 1.4 5.interval de topire redus. duritate i alungire corespunz toare ca valori.5 11. . prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe.0 38. a a cum se men ioneaz mai jos: .Tabelul 5.0 Ag 11.0 Cu 10.4 Sn 1.5 3.6 19.9 0.3 Alte metale In = 16.1 76.1 In = 2.13.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile.8 3.8 Pd 2.1 25.3 15.0 21.0 75.0 25. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78.0 56. Tabelul 5.0 40.0 4. .

i poate fi tras în folii sau în fire. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5.45 g/cm3. este un metal cu o anumit duritate. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%. i maleabil. c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. i rhodiul ± Rh. 221 . propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur . Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile.Ru.4. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd.14.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5. Tabelul 5. având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21. rutheniul. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur. iridiul ± Ir. ductil.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui. proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice.

i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107.5% având ca principale impurit i metale platinice. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr . elemente platinice (Pd. temperatura de topire 960.14 g/cm3. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5. cm.06x10 -5/ 0C la 200 C. . care con ine 500 p. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2.4 daN/mm2.platina chimic pur cu titlul 99. În stare lichid . Au i Ag. alungirea relativ A=48«50%. rezisten a la rupere la trac iune Hr de13.5 W/ 0Cm. având densitatea 7.9%.p. Au. rezistivitatea electric 1.6 g/cm3). Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. Ag i alte metale. a a cum sunt prezentate în tabelul 5.7 KJ/Kg. în aliaje cu aur.platina tehnic pur cu titlul 99.5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9. Ir. temperatura de fierbere 21950C.platina fizic pur cu titlul 99.99% având ca impurit i numai metale platinice. c ldura latent de topire 105.3«9.8«14.p.88. Rh) i 500 p.50C. cupru.m.15.Se disting urm toarele calit i de platin : . argint. densitatea la 200C este 10. . argintul dizolva o cantitate mare de oxigen. 222 . Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat).m. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul. coeficientul de dilatare liniar 2. duritatea Brinell HB=25 daN/mm2. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev. conductibilitatea termic 418. al turi de aur i cupru.59x10-6. nu se utilizeaz în stare pur în protezare.4.

-2 99. rezisten bun la coroziune. duritate mare i plasticitate redusa. Fe.002 7 Cu.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0.. Pb.8kg i granule 1.16.5 10.3 10.017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0. Tabelul 5. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5..9 7Cu. aliaje dentare i aliaje pentru monede.2 10.-1 99.980 7 Pt.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 . Bi.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu.Tabelul 5. Te = 0. în % argint i impurit i S. Fe.40 Pd 30 10. aliaje de lipit. Te= 0. Ag-Ni i Ag-Pd.01 S.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6.4 10.. aliaje pentru bijuterii.A. Bi.4 10.15..20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1. Pd = 0.A. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat . Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5. Pb.15 Pd 18.

AgCu-Zn.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0. Tabelul 5.5 Ag. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5.Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu. aliaje Ag-Cu-Sn. 224 . 13 Mn 60 Ag.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51.18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69.18.2 Li 45 Ag.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem. 0.aliaje nobile (high ± noble). cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice).17. Rest Mn 2-15 Rest 26.9 26 Fe 0-2 Ir 0-0. etc.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5. 30 Cu. 30 Cu. cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%.aliaje seminobile (noble).. . Tabelul 5. 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare. Ag-Mn. 7.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: . 12 Zn.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92.3 Cu.4.. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5.

6 10.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm .19. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18.8 350/600 SEMINOBIL 12..19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27. etc.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5.4 11. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e. band .20. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5. 225 . Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .4 10. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5.4. conform specifica iei ADA. Tabelul 5.6 270/400 13. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate.4 420/470 15.

7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 .i men ine structura cristalin .4. În tabelul 5. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.21.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5. alungirea. limit de curgere. etc.0% Ir 1. i galben pentru cele cu cupru ridicat.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5. Tabelul 5.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8. precum i pentru a.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1.Tabelul 5. curba solidus. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare.5 14 18. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut.

Tabelul 5.1 3-8 12.0 2-3 2.9 65. procesul se nume te lipire moale sau lipire.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente.0 72. care sunt solidarizate prin lipire.0 13.1 16.8 8-12 10.22. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare.0 60. cu flac r sau cuptor. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen . cu utilizarea unor aliaje de lipit. cu filament de wolfram.0 45.1 2-4 2. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare. cu putere de 1000 wa i.9 80. 227 . În tabelul 5. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur.1 12-22 15-20 Sn 2.3 3.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80.3 12-32 30-35 Cu 6. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice.0 1.7 2-3 2-3 Zn 2.0 Ag 8.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale.

228 . Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid.durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare).densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat).8 Elaborarea. fondan i.pierderi cu zgur . Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg. Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare. se mic oreaz pierderile de metale în zgur . afinitatea metalelor fa de oxigen. . Pierderile de metale depind de urm torii factori: .8. cu con inut redus de oxigen i alte gaze. 5. turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid.4.5. c ptu eal cuptorului. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur. i . pierderi prin volatilizare. fluxuri de protec ie. se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: .4.raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg. Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice.

Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii. metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie. . heliul i azotul.8 p r i aer la 1000 p r i metal. La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. Din considerentele tehnice prezentate mai sus.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen. începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C. Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor.50C i de fierbere 21950C. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul. în buc i de 10-20 mm.. Argintul de exemplu având temperatura de topire 960. Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: . În lipsa protec iei metalului lichid.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. .boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C..c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. cu un strat de protec ie de 10-15 mm. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 . pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului). argonul. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37.

Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. de recristalizare.amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice. Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. tratamentul termic care se aplic este de recoacere.8. etc. timp de 30 minute.2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 .4 în stare calcinat . Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. litiu.4. pentru ob inerea maleabilit ii maxime. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe. 5. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . cadmiu. zinc.

Metalele poroase se ob in din pulberi metalice. prin sinterizare. realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal.. 5. Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. prelucr ri mecanice. impregnare. etc.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5. În esen . i 231 .1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. porozitatea se reduce semnificativ. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. sub form de straturi sau piese. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice.5.

a s rurilor topite.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. Ag. Ni.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : . tratamente superficiale (impregnare) i finisare. . prelucr ri metalice. Ni. cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. etc. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al. Co. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe..5. 5. Sn. de obicei foarte fine (0. 232 . moi i cu tendin a de aglomerare.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. cu fine e reglabil .opera ii finale ca: tratamente termice.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare. Cu.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare. . comprimare la rece i sinterizare la cald. Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine.

precipitare dendritic neregulata 1.2-1.Procedee fizico. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare.23: Tabelul 5. aer comprimat sau abur. metale pre ioase. se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile. lichid pulverizare rotunjit 0.3-4.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii. Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent. nichel.. Ele se prezint sub 233 . argint lichid electroliz . etc.M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al. cobalt.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros.1 < 300 99. titan. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic .23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U.8-1. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere.7-99.5 < 100 99.9 solu ii s ruri. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz.

Prin presare.3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten .tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei. tehnologii de filare din topituri metalice. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E. fibre continui i es turi.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional . Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. J = 0.05mm Titan Wolfram J < 0.9 4. 5. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: . cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv. amestecul 234 . În mod obi nuit.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune. g/mm3 7.5 19.24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica.1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii.3 - 5. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific .forma de fibre t iate.5.24 Tabelul 5.5. . dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune. r.3.

impuse de tehnologie.Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. În aceasta etap tehnologica. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. parafina. particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. Presarea se execut în matri e metalice.25.de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara. 235 . . se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor. Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. glicerin . etc. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te. acid stearic. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. sub presiunea realizat de o pres hidraulic . Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare. Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii.

Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii. 236 .2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive. i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie. iar uneori în vid. prin procese de sudare prin difuziune.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori. sub influen a temperaturii.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului. Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: .5.3.8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular.Tabelul 5. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0.7 i 0.

lubrifian i).21 b. . dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor.21 a).21 a). descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz . porozitatea nu se modifica. c).diminuarea porozit ii.21. Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: .etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. eliminarea gazelor. iar particulele individuale r mân indivizibile.21 c). În paralel cu aceste procese fazice. 5. iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante. .reducerea peliculelor de oxizi. are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule. 5. 5. - a) b) c) Fig.alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5.21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: . recristalizarea i cre terea gr un ilor. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 . . având doar puncte de contact (fig 5.21 b). iar volumul porilor scade. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei. La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient. ilustrat schematic în fig.etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig.

acesta depinde de destina ia produsului sinterizat.1-0. pentru suprafe e poroase ca filtre. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%). Tabelul 5. de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min.2%). exogaz idem idem H2.26. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2. dup o durat dat de înc lzire. amoniac.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0.26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp. argon 238 . În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care. complet densificat. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. În privin a gradului de densificare propus. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat. Vf = Volumul materialului masiv.

pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 .5. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice.5.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu.6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C. 5.5. 5.3. Pentru fibre cu diametrul de 0. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic. Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ). Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid .300 microni. ca de exemplu tija femural din articula ia de old.3.

1. 5.6. 240 .pulberi.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman. b) în aceast faz se introduc particulele.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a.6. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur . c) starea tixotropic a compozitului. de la cele tradi ionale la cele standard.22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . când el nu curge aflându-se în stare p stoasa. care constituie faza dispersa a compozitului. a a cum se constat din figura. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate. 5. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. 5. Fig.

se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: .aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic.d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid.se introduc particule solide în pasta agitat mecanic. heliu). se pot aplica diverse tehnologii ca: . etc.amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex). . Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid . . . . . . TiC. etc. acestea se vor distribui uniform în masa metalic .injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form . Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC. un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice). acesta este obligat s curg i s umple matri a. Conform schemei prezentate.injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon.agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide.dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor.) într-o matrice metalic format din aluminiu.aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston. .dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid . când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. 241 . . magneziu..producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. .

În tabelul 5. Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0. SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice. ca titanul i aliajele sale. Tabelul 5.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .1. sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5. sub form de fibre. Al 2O3. .presarea amestecului de pulberi în matri .6. . 242 . 5.2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers .0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid .producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert.5.26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora. fixat într-o matrice metalic moale i ductil .omogenizarea particulelor de compozi ii diferite.1.6.6. aflat într-un creuzet vidat. Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: . . TiO2.26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC.1-3.

5. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig. titan. de cobalt. Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: . monocristale filiforme pure numite Whiskers. Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile.23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate.fibre lungi care au l/d = 300 ±1000. .Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: . .fibre discontinui care se împart în: . similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse.fibre discontinui foarte scurte. aliaje de aluminiu. 243 .tehnologia de laminare. metale pre ioase. 5. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate. c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri. . fibre continue i es turi.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid. etc. b) fibre discontinui i aliniate.tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor.tehnologia de filare din topituri.). .tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000. aliaje de nichel. Fig.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m.23. . . .

. molibden. rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii.tehnologii de încorporare direct . Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare.2. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: . cu con inut ridicat de titan. argintul.6.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . sub vid sau sub 244 . dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . etc. fierul i aliajele sale. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect.. 5.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. etc. modificându-le propriet ile. Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. alinierea i distribuirea uniforma a acestora. f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor. a lovirii.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat . ca de exemplu aliajele Ni-Ti. aurul. aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic . Este important de re inut faptul c întrun compozit. a coroziunii. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan. solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. i a frec rii. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. titanul i aliajele sale. alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice.

când se poate depune o matrice metalic (de ex. sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu. .Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic . a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig. În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea.24) Fig.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre . se aplic 245 . . c ci la propor ii mari. care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere . Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. 5. titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu. 5. respectiv de matrice în folie.presiunea unui gaz inert. materialul matricei în stare lichid . . .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos. O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald. matricea nu se mai ob ine compacta.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim .

a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig. cu fibre nealterate.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii.în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. 5.25 Micrografia unui faz . formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane.2. Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie. cu o structur plurifazic .Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice.26.matrice (fig. 246 . Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic. în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. 5. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat . Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal.care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele. ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid. 5. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare. când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre. în compara ie cu durificarea unidirec ional . lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei.25).matricea . la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre . Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: . aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice. Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil.6. aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare.

5.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram. cu un control mai riguros al parametrilor de realizare. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare.5.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig. 5.Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare. În fig.28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig. 247 .Fig. dac gradul de deformare plastic este suficient.27) . 5. 5.

Din considerentele prezentate mai sus. 6. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale.CAP. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . ambutisarea. Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate. În toate cazurile de procesare se are în vedere. în primul rând.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. forjarea în matri . care asigur pieselor forme i dimensiuni precise.

. suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei.intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese.1. . cu raze de racordare. . Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid. în ordinea tehnologic de realizare. de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive. Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile).uscarea i asamblarea formei. 249 .grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii. Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: . . .asamblarea modelului i a garniturii de turnare. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul.proiectarea tehnologiei de turnare. . Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui.turnarea metalului sau aliajului în form . Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare.alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare).execu ia formei de turnare.confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare. Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . .precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. 6. cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. .1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat .importante.

canal de distribu ie i alimentatori. 3. 6. pâlnie. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. picior. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului. .re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig. piciorul pâlniei.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate.canal distribu ie.dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. 2.1 Elementele re elei de turnare 1. func ie de gradul de aliere a aliajului.0.1): pâlnie de turnare.alimentatori . . în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0. Fig. în scopul dirij rii curgerii metalului lichid. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. 250 . 4. în kg. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. canalul de distribu ie i alimentatori.8 ± 1. picior.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. 6.

în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate.4 1.8 0.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare. în dm3 251 .1-4 4.rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei.9 1. a c rui valoare depinde de natura aliajului.1-5 1. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %.3 1.95 1.1-3 3.1 1. având valorile prezentate în tabelul 6. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia.1-6 1.50 .1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg .30 r Parametrii n Ks 0-1 0. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.20 1.2 1. c.0 5.40 6.15 1.1-2 0.2 pentru unele aliaje.0 1. în secunde.1-7 1. tabelul 6.1. Coresponden a dintre parametrii n.

5«. precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model.7 5. 6.6 2. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate. etc.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid. .0«.1..5«.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei. func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei. stabilirea locului de amplasare a miezurilor.4 de turnare se refer la: . adaosuri de contrac ie. stabilirea planului de separa ie.2«. H ± în l imea metalului lichid în oal .Tabel 6.densitatea metalului (aliajului) lichid. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 . Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH .% 0. . la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic .. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic . a m rcilor. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate.temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului.1 4.

etc. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei.adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic .modelul propriu-zis al piesei.1.1.8«.. nervuri care s consolideze piesa.2. sporuri pentru înclinarea pere ilor. . în scopul 253 .0«.adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere.cutia de miez.0 1.2 1.2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei.. .1.modelul re elei de turnare. Tabel 6. k ± coeficient de contrac ie liniar . dimensiuni determinate de: . separate simetric printr-un plan de separa ie. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹.modelul maselotelor.3 În figura 6. .4 1. valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate. . iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei.5«.3.. în %. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model. .1«.3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate.

1. Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil .form rii în dou rame. metal sau mase plastice. se execut din p r i demontabile lemn. Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice.3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie. a a cum s-a ar tat. Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci. 6. Marc Fig. Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. format din mai multe piese.) în diverse propor ii (8-10%). în timpul asambl rii formei. 6. care s conduc metalul lichid în form i în maselote. func ie de num rul de piese care se toarn . 6. r ini sintetice.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate. Fig. 254 . În fig. etc. 6.3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate. pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate.

Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei.uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. în loca urile special realizate. numite m rci. .4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6.4): . . Fig. îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez. 6. .Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig. .fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. . 6.fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare. .4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: .1.pentru semiforma superioar : .umplerea formei i extragerea modelelor. .fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model.pentru semiforma inferioar : .umplerea ramei cu amestec de formare. 255 .fixarea modelului pe o plac metalic . . .întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat .fixarea semimodelului piesei pe plac de model.vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor.

fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . 6. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig. Parametrii tehnologici de turnare. inclusiv a maselotelor. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare. care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid.. apoi se supun opera iei de cur ire primar . ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj. . prin deschiderea sau distrugerea formei. 6. pân la umplerea complet a formei cu metal lichid.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar . care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu.6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag. Metalul lichid. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. 6. adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei. i consolidarea formei.5 i este gata pentru turnarea metalului lichid.1. efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare.1. Maselot Pâlnie alimentare Fig. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare.

1.7.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului. . .turnarea în forme metalice (cochile). Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: . dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: . Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic .se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm. 6.6. are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. prin polimerizarea cojii. .1. 6. se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor. prin lefuire. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice.procesul de înt rire. 257 .cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. timp de 6-8 minute. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul. ambalare si 6. Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice.turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive. sterilizare. Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid.placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig. .opera iile de prelucrare final conservare. conform procedurii prezentate.1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin . astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare. .

2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care. 6. Dup cca.scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. . formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat . conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 .Fig. spre deosebire de procedeul precedent. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: . . în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele.introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile.1. b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun . Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei. 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri.degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun. În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare.7.6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.

e) Uscarea formelor coji. timp de 2-3 ore.7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. func ie de natura aliajului. dup care formele coji se usuc în curent de aer cald. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine. timp de 6-10 ore. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz . 700°C la parametrii prestabili i. Fig. b) modelul fuzibil rezultat.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . când sunt impuse restric ii severe de puritate. 6. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. inclusiv re eaua de turnare.. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). 6.7.

în acest caz. Tabel 6. Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. piesele bune sunt cur ite avansat.cost cât mai redus. ca: . h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: . Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice.rezisten mecanic suficient dup solidificare.dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus.cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare.4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire.turnarea. se face direct din creuzetul cuptorului.temperatura de topire joas .4. . . în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj . .s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate. Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. . . .verificarea dimensional a pieselor ob inute. % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 .golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. . pentru a nu se altera la manipul ri. lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

curgerea materialului este liber . Dac for ele sunt de presare.6.2.12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 . se deosebesc dou procedee de forjare: .12).2. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri .forjarea în matri (matri are). în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. îndoirea. Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat. r sucirea. g urirea. for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic.1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare. ele se aplic lent. ca: refularea. Forjarea liber i în matri . Pentru ob inerea pieselor forjate liber. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. crestarea. întinderea. Când deformarea se realizeaz prin lovire. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii. Deformarea semifabricatului nu se produce uniform.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic. y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale. sunt for e de oc. În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. Fig. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. . 6. prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii.2. debitarea i uneori sudarea. pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. se aplic o serie de opera ii.forjarea liber . 6. curgerea fiind limitat . 6. iar deformarea se mai nume te static . ce se aplic cu viteze mari.

zona are forma unui con. În condi iile existen ei for elor de frecare.13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. cu atât for ele de frecare T.13): Fig. fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. va fi (în corela ie cu fig. iar deformarea s se produc mai intens în partea central . conform diagramei din fig.zona III a deforma iilor medii. valorile cresc treptat. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. iar spre axa central . Cu cât coeficientul de frecare este mai mare. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. . La periferia contactului. 6. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . i odat cu aceasta. datorit m ririi raportului d/h. cre te i rezisten medie la deformare. pe suprafa a de contact cu sculele. Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. În timpul reful rii. 6.zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. . tensiunile se repartizeaz diferit. valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic. În spa iu. curgerea materialului s fie frânat .13. unde deformarea are valori minime.Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: . în care materialul curge liber. 6. au valori mai ridicate. sec iunea transversal a semifabricatului cre te.

V.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 . func ie de semifabricat (turnat sau laminat). etc).14). corespunde l imii b0. 6. U. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). care pot fi de diverse profiluri (plane.14). în l imii h0. i lungimii l0 (fig. 6. 6. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale.5 ± 5. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj). În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. i sec iunea final S. Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei. lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0).h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. între valoarea 1. se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea. Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale. Fig. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere .

For a de întindere F. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. Dac îns la acela i grad de reducere h.15. 6. ( fig. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime.6. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 . Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. 6. pentru ca prin g urire. l0. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0.4 « 0. Fig. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. în daN/mm2. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei.Cu cât l0 este mai mare decât b0. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului.).

pentru sec iuni p trate: F = 0. ea r mânând la lungimea ini ial L0. exist o ax numit fibr neutr .16. bara se va curba conform schemei din fig. y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. 6. . For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . ± unghiul de îndoire în grade. î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului. 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului. În zona îndoit . care în timpul îndoirii nu sufer deformare. Prin aceast curbare.5 a2 · Rc.Rd = 4 · Rc în care Rc . pe axa semifabricatului. Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic . iar cea rotund în eliptic . 6.25 d2 · Rc. sec iunea transversal p trat sau rotund . Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0.pentru sec iuni rotunde: F = 0. (daN). (daN). 273 . Fig. Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal .rezisten a la curgere a materialului metalic.16 Deformarea semifabricatului la îndoire.

care ulterior se îndep rteaz . ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei.17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i.17 ). La forjarea în matri . Dac fa de masa piesei forjate. semifabricatul ini ial a fost mai mare. atunci dup umplerea formei cavit ii. Matri a se compune din dou p r i (fig. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat . 6. plusul de material curge în afara acesteia.2. Fig.y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material.18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar . 6.2. 274 . 6. Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig.2.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . formând bavura. Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig. 6. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e. 6.

în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri . Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . iar cealalt are rol numai de scul de presare. 6. Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri . Dac deformarea are loc în ambele semimatri e. forjarea în matri cu preforjare i forjare.19 Matri a cu matri are bilateral .se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. Buc ile de material necesare execut rii pieselor. Matri area se poate executa închis sau deschis. Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. procedeul se nume te de matri are unilateral .Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul. const în: proiectarea piesei matri ate. care trebuie s fie la valori optime. pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û). se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. matri area se împarte în: matri are pe ciocane.19). care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei. O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig. limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. debavurarea i prelucrarea piesei matri ate.Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. . procedeul este numit Fig. 6.se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz . .4 mm. construc ia matri ei. astfel încât matri a s nu fie 275 .

înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit. orificiu de manipulare. acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. 4. Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig. cavitatea semimatri ei.5%.debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate. 276 . y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. .20. .forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. 7.suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri .5 % din dimensiunile nominale în stare rece. Fig. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari. 2. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1. y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate.înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. coad de rândunic . contrac ia oscileaz între limitele 1. oglinda matri ei.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. 5. 6. canal pentru bavur .debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii.20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. . muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii.2 ± 1. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare. . a a cum se vede în fig. 6. 6. 6. Pentru piesele din o el. 3. bol uri de ghidare. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: .

realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. .21). cavitatea adânc a matri ei. unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol. Pentru realizarea acestui scop. 6. canal de bavur obi nuit. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale. lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 . îndoire.striuri cu dou praguri de frânare. iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. etc. semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice). 5. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . Fig. 4.mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final .21.realizarea unei economii de material metalic. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare. 6. bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei. 2. b. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. cât i în cea inferioar (fig. l ire. întindere. . atât în semimatri a superioar .21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 . 3. Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies . orificiu de evacuare gaze. 6.).

în care eforturile sunt nule. schema st rii de tensiune. plasticitatea. Schema acestei opera ii este prezentat în fig. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. 6.supus matri rii. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. 6. temperatura de înc lzire.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare. Opera ia de îndoire se face la rece. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru.2.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte.. Fig.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii.22. etc. 6. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. prese cu fric iune sau hidraulice.3. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. r > 10s. rezisten a la deformare. prese cu excentric. folosind ca semifabricate table i benzi metalice.2. 6. etc.

Unghiul de arcuire . asem n tor celui din fig. respectiv l imii semifabricatului. pentru îndoirea tablelor din o el. fenomen numit arcuire elastic . în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite. În determinarea lungimii semifabricatului plan. raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: . va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice. Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi . 6. 6.23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri.24): 279 .23. înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . 6.V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s).1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. Fig. necesar ob inerii unei piese îndoite. iar rezultatele sunt prezentate în grafice. În timpul îndoirii. au loc deform ri plastice mari. cu rela ia (fig. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii.

6. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri . acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare. 280 . 6.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6. 6.25a). iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri . Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor.2.3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl . 6.3.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice.24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului.3. Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie . de la forma plan la cea cav .25b. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm.2. se utilizeaz un inel de re inere (fig.  Fig. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat.) care apas asupra materialului în timpul deform rii. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat. sub ac iunea uni poanson (fig.

astfel: . Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii.26). reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn . de tipul sculelor. Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 . Pentru fiecare trecere. Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza.25b.Fig. pentru a se evita ruperea materialului. 6.25a. În cazul ambutis rii adânci. dn-1 . D . în func ie de deformarea grosimii semifabricatului.26 Schema treceri.cu sub ierea pere ilor. . etc.diametrul piesei la trecerea precedent . Schema ambtis rii d .f r sub ierea pere ilor. este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig. 6.diametrul piesei la o anumit trecere. 6. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig.diametrul presei.diametrul semifabricatului Fig. 6. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii.

As ! Ap . ! 1. deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap. mn= m = 0. Pentru piesele ambutisate de form cilindric . T 2 4 ! p . semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective.(disc) i cu d1. se folosesc semifabricate în form de disc. exist rela ii de forma: mt ! d1  . Pentru piesele ambutisate de alt form geometric . Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice.45«0. m2 ! d2 d1 .80.metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului.13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . iar m2 = m3= «. tiind c m1 = 0. d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn.65-0. Dintre metodele analitice se men ioneaz : .care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn).diametrul piesei finite). 2«« n. iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D.6. diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri. grafice i grafo-analitice.

în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. cu volumul piesei Vp.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs. arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig. ! 1. produc precipitarea 283 .1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant .n D ! 1.3. 6.13 § i !1 Ai .1%). la un con inut redus de carbon (sub 0.13 n § i !1 i s 6. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald. conform rela iilor: Vs ! Vp . 6. prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval. Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig. T 4 2 S! p. Tratamentul termic de c lire.13 p s sau ! 1.27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC.27). 6.

tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare. De asemenea. Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm). urmate de r ciri rapide. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. au ca efect re inerea de ferit . timp de 3-5 ore. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate. ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer. Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin .2%. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. precipit practic numai carbura de titan. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . 0. sub linia SK. dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. care ar reduce deformarea.1%C. R cirile foarte lente. prin utilizarea ca mediu de r cire.Fe)23C6 din masa austenitic . În consecin . În privin a r cirii. O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. aceasta trebuie s se fac foarte rapid.carburii complexe. apa. astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . pot s provoace separarea de ferit . (Cr. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare. Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. care consum carbonul de la limita gr un ilor.

b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC. O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur . se recomand durata medie de cca. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig. În tabelul 6. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece.6.b). iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin . R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer.28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. 6. deoarece atât oxidarea. a.6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. a) b) Fig. 285 . iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline.6. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi. greu de eliminat prin decuparea ulterioar .28. 1 min/mm grosime.28.. dup care se face r cirea în aer.

Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii.29.6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0.Tabelul 6. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic . c lire martensitic i de punere în solu ie. ob inut printr-o recristalizare complet . Fig. 6.2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz .29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 .. a a cum se observ în diagrama din fig. este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare . fie revenirea la starea de plasticitate mare.5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6.3. 6. revenire i îmb trânire.

de punere în solu ie.5 ±1.V. în H. urmat de îmb trânire. la transformarea alotropic a titanului. Tratamentul de c lire.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. sunt prezenta i în tabelul 6. de propor ia de impurit i. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0. 287 Aliaje cu structur + . etc. de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice.C. de temperatura de transformare. A a de exemplu. mic oreaz viteza de transformare . Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului. în aliajele care con in elemente stabilizatoare.7.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare . Tabelul 6. 6.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale. Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. Parametrii recoacerilor de detensionare. ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. nu apar germeni cristalini noi.C.30).5Cu Ti-3Al-2. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic .5S Ti-2. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura.

la c lirea în intervalul T1-Tcr. constituie o temperatur critic Tcr . astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. 6. sunt de asemenea men ionate în fig. structura va fi ¶+ + . în cursul c lirii aliajelor de titan. Temperatura minim de la care.30 Diagrama transfor.Astfel. se poate forma martensita ´. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere.. prin c lire. cu simetrie mai sc zut . temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. structura de c lire este format numai din ¶. Martensita ¶ are re ea hexagonal . structura va fi ¶+ . Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. 288 . Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. se formeaz martensita ¶. Când cre te propor ia de . datorit elementelor stabilizatoare. 6. când se produce transformarea reversibil în . Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere. deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare.loc. nu se mai formeaz martensita ¶. + . m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat . iar la temperaturi situate sub Tcr. pentru a se men ine granula ia fin . Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr. apropiat de re eaua rombic .30. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. s nu se dep easc 1000ÛC. care influen eaz transform rile urm toare.

la suprimarea recristaliz rii. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . conduce la o durificare accentuat a aliajelor. Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate. apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor.8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + . recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente. conduc la finisarea structurii. C. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire. apoi cu separ ri de îmbog ite. sau s r cite fin dispersate.P.5 1036 1147 12.5 Obs. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. În tabelul 6. la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii.P ± titan de puritate comercial 289 . Tabelul 6.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. dar la mic orarea plasticit ii. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform . determin o modificare mai redus .influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea . În acest caz. apoi în aer. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru.

b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6.33). Studiile efectuate. Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo.Microstructurile prezentate în fig. 6.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat . 6.1. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig.32.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei . 6. 6. Cr i C.3. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig. 290 . faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz .3. au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate. distribu ia a) b) Fig.3.

6. 6. (tabelul 6. Fig. Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC. 6.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore. îns propriet ile de plasticitate cresc.Fig. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant . în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . 291 . 6. În fig. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea .9).33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. se prezint structura specific a acestui aliaj.34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC.34. rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat.

C.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus.F.C. iar la temperaturi mai sc zute. Tabelul 6. cu unul de îmb trânire la 650ÛC.C. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. structura este hexagonal compact H.F. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC.C. la temperaturi mai mari de 890ÛC. . Aliajul con ine cca 0. prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor.9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald.F. De asemenea.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon.C. urmat de o alt recoacere la 292 . s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13.C. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. în H.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller. este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz . transformarea structurii C. timp de 20 de ore. în matricea metastabil C. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj. timp de 4 ore.

F. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%. constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic.C. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald.C. 0. A a cum rezult i din tabelul 6. în urma tratamentului termic al aliajului Muller.15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece. tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical . în condi ii de r cire for at . Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo. prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC. Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic.C. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente. etc.C. Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . const în microalierea cu elemente ca: Al. 6. în H. cu r cire rapid în ap .. B.05% i Cr max.3.5%. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. laminare.F.. A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom. Ta.8.F. formarea structurii H. prin r cire lent ..F. printr-un tratament adecvat 293 . extrudere. urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt. astfel c . urmate de tratamente de îmbun t ire. 26.C. Natura lent a transform rii C. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. Nb. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0.C. în matricea metastabil de C.3.C. împiedic . la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i. Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C.C.

.se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 . Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC. b) matricea de faz C.35). Tabelul 6. Fig.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo. 6. (fig.C. În cursul tratamentului de îmb trânire. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo. cu o durat de 4 ore. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate.C.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt.F. într-o matrice metastabil de C.C. (x 615) În tabelul 6. 6.C.F. zonele cu structura H. urmat de r cire în aer.35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .

Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag. . 6. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite. dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte. 295 . asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare.C. Cu. Ni. .3. ca de exemplu Au-Ag-Cu. se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime. deformat plastic. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar .1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo. etc. Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC. Pd-Pt. aliaje dentare Au-Ag-Cu. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten .4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6.4. iar argintul tehnic.realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or .Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: .. asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului.F. dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC). Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt . astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare.. timp de 1-2 ore.forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H.C.3.

cu materiale ceramice.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate). au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice. etc. 6. 6. Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. Pt-Ir. acoperiri galvanice. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm . Pentru unele aliaje ale platinei. tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. la coroziune i la oboseal . se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural .6. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe. se pot deforma plastic.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. Pt-Ni. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon. atât la rece cât i la cald.4.4. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. 296 . pentru a se realiza o bun osteointegrare.2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh. prin sinterizare izostatic .3. aspect esen ial pentru aceste aliaje. Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate. f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice.

Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant.36) Fig 6.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i.37) 297 . valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei.1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant.1.esut osos. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice. asemenea efectului de urub (fig 6.6.4.6. A a de exemplu solicitarea la forfecare. aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact.

Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. etc.38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . ob inute prin diverse tehnici. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact. sinterizarea.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. 6. tratament în plasm . prin depunere de calciu în porii de suprafa . Asemenea suprafe e poroase. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. poart denumirea de suprafe e structurate. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare.Fig.37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. 6. în cazul suprafe ei poroase. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os. 6. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. 298 .

75%. cu o porozitate deschis de cca. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin .Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. în zona implantat . Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat . aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. realizat din aliajul Ti6Al4V. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. 40%.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). Stratul poros sinterizat. a a cum se indic în tabelul 6. precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. 299 . De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune. fixat pe suprafa a implantului.12. se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. pe toat suprafa a de contact material-os. cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . Pe tija protezei de old. Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare.

Tabelul 6.4 30.3 24. 300 .3 25. 6. Fig.8 35.0 41.5 63.3 12. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.39.7 59.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului. la o porozitate de cca 30%.4 24.4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.5 81. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni.5 23. este prezentat în figura 6.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice.4 50.4 30.

40). 6. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6. Astfel s-a 301 . 6.Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical.41. a a cum se prezint în fig. 6. apropiate de ale osului cortical. Fig. a) b) Fig.40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare.41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului.

Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´. 6.1.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile. 6. 6. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 .42) Fig.4. aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul.

efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine).76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero). Fig.În fig.43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante.58 i 1. . Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice.44. 6. 6. 303 . prin procedeul PVD. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu. Astfel de tratamente constau în: . În graficul prezentat în fig. 6. Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus.43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1. .acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN. dup 14 zile de la cultivare. se arat influen a filmului superficial protector.

Fig.4.ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate.2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6. Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals). sau 304 . în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: . al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu.2.1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic .metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate. .44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora. 6. 6.4. Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic . Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) . de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric).

1 4.3 7. EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei.6 5.0 7.1 13.2 8.5 7.9 12.2 4.2 2.9 5.5 8.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp .4 3.6 15.0 3. În tabelul 6.6 5.13.0 3.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7. se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.2 4. Tabelul 6. KAlSi2O6.9 11. (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat .2 10. (E .3 9. etc.K-1 ) (m-1.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 . de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.3 7.9 4. Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim . w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.9 3.5 5.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic .

La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact. În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid . Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent. Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o. a recipien ilor metalici. implante etc.complex) i oxidul metalic al suportului.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii.4. se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale.legarea prin difuzie (sudare) 6. diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare. izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite.legarea prin lipire. condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid.2. proteze articulare i fixe. . pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute. în tot domeniul de temperatur .Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit . 306 . stimulatoare cardiace i neurologice. . Acest aspect constituie o problem de practic unde. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice. Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice.legarea prin glazurare. astfel: . aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E .

În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal. acestea sunt: . . deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice.aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. . proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei.4. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin . y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate. În baza celor prezentate mai sus. literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive.etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic.6. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic .etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. În acest scop.aliaje nichel-crom-molibden.2. pentru o mai bun aderen la esutul viu. .aliaje de aluminiu. 307 . Deci. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic . i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri.

a a cum sunt prezentate în tabelul 6. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. Dac materialul ceramic con ine carburi. AlN i altele. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%).5Ti care au devenit materiale comerciale. sub form de band sub ire.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal. a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan.).Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire. iar raportul C/Ti este mai mic de 0.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1. Tabelul 6.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. BeO.65. SiO2. a ceramicii pe baz de ZrO.14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1. Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. CVD etc. care constituie stratul interfazic metal-ceramic . are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4. 308 . în condi ii de temperatur relativ joas .

studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca.cur irea suprafe elor metalic i ceramic . coroziune chimic . . . . . Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V.Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale .realizarea prin diverse proceduri (sablare. care constituie agentul de lipire. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice. pân la tehnici 309 .. în vid. Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic. la fixarea benzii de lipire. În sisteme complexe Al-Al2 O3. Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii. care m resc fluiditatea zonei interfazice.Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu.oxidarea suprafe ei metalice. utilizate în protezele articulare. în plus.) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant . etc. precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire. cu formarea oxidului de crom.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee.Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. electrocoroziune etc. Stratul interfazic. în aer sau în mediu controlat. prin înc lzire la o anumit temperatur . y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. . legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar).

. Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. .14. y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor. temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire. CVD. pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: .temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: . Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti. urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu. astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului . por elan dentar. plasma spray.durata procesului este cuprins în limite largi. etc. . a a cum au fost prezentate mai sus. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport. CaO. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. SiO2. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. a a cum au fost prezentate în tabelul 6. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. Astfel. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru. jet de electroni etc. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 .în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare.sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3.foarte performante ca PVD. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului.

95) Ttop. func ie de tehnica de depunere disponibil . fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea. .se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact.. pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit. . astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura. Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv. Presiunea poate varia în limite largi (fig.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute. practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa.5 ± 0. Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit. . Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire. în limitele (0.se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim .se fixeaz prin presare. fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic.4. 6.se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate. . 100oC.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca. materialul ceramic pe suprafa a suport. presiunea i durata (timpul).45). .4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit .se înc lze te incinta cuptorului (electric). Ca i 311 .2. cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise. 6.se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. . Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi. Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie). .

procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . 6. KS2 . Pe lâng parametrii de baz prezenta i.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru.în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare). Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. timpul de difuzie poate descre te.energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig. Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 . De asemenea presiunea poate fi diminuat . când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). Fig. viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min. dac temperatura este ridicat .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . unde KS1 . Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic . f r a fi afectate procesele de difuzie.45. 6. dac timpul de difuzie este mare.

care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus .000 0.M. Tabelul 6. care constituie un film interfazic reactiv. MPa Sec.46 313 .prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare.9 Ttp Ra < 1. care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului.5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . leg tura metal-ceramic se face direct.. o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10.rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ .mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic.15.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U. În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal. condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. . f r denivel ri. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic . Astfel în domeniul implantelor dentare.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni). aspect prezentat grafic în figura 6. În sintez . parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6. .7 ± 0.

cupru. Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe.f.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu. nichel. la temperatura de 900 ± 1300oC. etc în condi ii de puritate ridicat .5 microni la 900-1000 oC.. care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase. sub o presiune de 4 MPa. 6. pân la 12 microni la 1400oC. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3.10-5 mbar timp de 1 or . Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2. Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3.c. 314 . Sudarea interfazic se produce în vid înaintat.Fig. Astfel de metale pot fi: aluminiu. 2. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite. aur. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic .

6. care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal. Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului. 6. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor. aspecte prezentate în continuare. de natur fizic i chimic .3. din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice.3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare.4. realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu. în zona interfazic .4. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie.Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. la coroziune i la oboseal . cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit .1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. 315 . Astfel. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate.

Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC.De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor. se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor.2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când.rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri. total inerte. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon.modul de elasticitate: 14-21 GPa . Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi. Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . care în prezen a carbonului. Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. 6. Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului. Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. prin acoperirea platoului tibial.4. Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid. iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului. prin condensare. Preforma metalic pe care se depune carbonul. sub atmosfer controlat .5-2. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas . f r a fi afectate propriet ile mecanice. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: .2 g/cm3 . formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu. la temperatura procesului. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor. pe diverse componente protetice.3.densitatea: 1.duritatea: 150-250 HB .

utilizate azi în protezare. 6. de hidroxiapatit . 6.2-1. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care.3.13 g/cm3 fa de 1. în atmosfer de gaz ionizat. sunt acoperite cu materiale ceramice. 317 .47). care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig.densitatea este de 2.3 g/cm3 a stratului de carbon.05-2. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2. care sunt construc ii metalice carcasate. 6. Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei.4. pentru a crea o suprafa superficial poroas .4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante.4. care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade.47 Schema constructiv a unui presostat 6. ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu. Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig.3.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic. etc. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat . Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin . care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural.

4. f r a fi necesar o instala ie complex i performant . f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. care devin astfel total inerte chimic. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. Avantajele procedeului sol-gel constau în: .5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase. aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport. în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor. 318 .În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul.posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent .realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis .3. Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic). Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . . i se depun pe suportul metalic r cit for at. strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. . cu un anumit grad de rugozitate. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru. La temperatura înalt a plasmei. 6. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate.

În aceste aplica ii. durata de vindecare scade la cca. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. 319 . Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni.4. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP). depuse pe aliajele Ti6Al4V. implantarea de ioni. 20 zile.4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. se cere o densitate maxim a stratului de acoperire. 100 zile. în plus. de exemplu. etc. timp în care protezele articulare. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic . etc. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune.1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului.4. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita. 6.4. care posed propriet i osteoconductive. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. nu pot fi solicitate mecanic. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. în anumite cazuri. Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit . cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying. într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC.6.

Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%. În fig. Fig. 320 . diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei). 6. 6.49. În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita.48. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului.48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur .în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant. a a cum se constat din graficul prezentat în fig. o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. 6.

apoi la 60oC ± timp de 15 min. y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3. alcool i hidroxiapatit . conform schemei prezentate în fig. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan.Fig..50. butil. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. cu sau f r utilizarea unui material de legare.49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. apoi uscat la temperatura ambiant . 6. Suspensia este depus pe suportul metalic. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. 6. 321 .

51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC. 6. În fig.Fig. 6.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute. 6. 322 . Fig.51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare.

5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ).În tabelul 6. Tabelul 6. iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare. În tabelul 6.7 10.8 21.2 Ti6 Mn 18.15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn. Tabelul 6. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase. N/mm2 Cp-Ti 9.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn.16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel.

Q g) 0. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace. 323 .4.2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.4. Astfel.s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6. este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: .043 0.043 0.

Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan.cm) 41.0 324 .3 49. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit .. constanta dielectric a electrodului. Tabelul 6. suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN.4 25. unde se produce un strat dubluelectric.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor. grosimea stratului capacitiv.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q.esut biologic.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri. Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea.6 5. aria suprafe ei electrodului.8 10. TiB2 sau pulberi metalice. iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric . Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod. În tabelul 6.0 14.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

051 0. utilizate în chirurgie.2. este prezentat în tabelul 6.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice.031 0.06 0.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0. coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman.102 0.16 0. Tabelul 6. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul. 6. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig.5. ale c ror configura ie se prezint în figura 6. 0.54 0.2.025 0. 6.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne. 6.19. Cele mai utilizate tije Fig.55.203 0. 333 .076 0.038 0.5.82 0.051 0. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural . La cap tul opus vârfului. max.05 6.lungi ap rute la nivel diafazar.102 0. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r. prin strângere cu ajutorul unor piuli e. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic .54. tijele pot avea por iuni filetate.152 0. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii.076 0. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.152 0.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal .013 0.11 0.27 0.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman.

adesea necrozeaz ini ial. 6.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate.57.56). esutul se reface în scurt timp. esuturile adiacente urubului. Fig.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare. 6.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards. a a cum se constat din fig. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. dar dac acestea sunt fixate corect. 6. 6. Unghiul de strângere poate fi negativ. 6. Fig.5.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. 6. neutru sau pozitiv (fig. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci.Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ . b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 .2.

Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac . Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. a a cum se prezint în fig.58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere. Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului. 6.6. 6. 6.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. Moment de incovoiere Fig. În compara ie cu fixarea prin pl ci. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular . se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere.5. care pot sl bi apoi fixarea fracturii.Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari. distribuite într-o gam larg de valori. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire). pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 .59.2. În fig. În procesarea pl cilor. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii. a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei.

care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular . Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig. Problema principal pentru aceste 336 .6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. prezentat în fig.5. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple.59 Schema fide fixare intramedular . adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior. Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis . rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie. kg cm Incovoiere Fig. Incovoiere Moment de rotatie . motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat . din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr.60 specific pentru fixarea fracturii capului femural. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. 6. Pentru eforturi mai mici. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig. ca tije i uruburi. func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor. 6. Totu i. 6. 6.2.60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular.61. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald.

dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare. fiind realizat din materiale metalice. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea. Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale.pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii. În cazul tijei Harrington.5.62b). 6. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. utilizate în neurochirurgie. Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale. 6. urmate de lefuire i finisare. nearticulate. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6. 337 . . prin opera ii de a chiere mecanic . Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare.clipuri autostatice articulate.5.62a). principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice.3.61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina.3 Clipuri anevrismale 6. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: .clipuri fixe.1 Utilizarea medical .

bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville .a) b) Fig.bra ele clipului.resort multispiralat la nivelul cozii. Din punct de vedere constructiv. 6. cu fe ele interioare active i vârful neted. determinat de progresul clip rii microchirurgicale. 6. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt. . Fig. în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid .arc ata at între bra ele cozii.62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: . clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. . 6. .coada clipului.63) .articula ia clipului la cap tul bra elor. .arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. 338 . perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck.

6.cu resortul dublu spiralat inversat. romboidal i trapezoidal . a) b) c) Fig. în func ie de geometria sacului anevrismal (fig. acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt. sau în curbur dubl (fig. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky). Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel . realizate în curbur simpl .65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor.cu resortul amplasat la nivelul cozii. (fig. De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar . plasat între cele dou bra e ale cozii. m surat între punctul de încruci are i vârf. angulare.64.b). 6. 6. clipurile pot fi: drepte. 6. 6.) 339 . 6.c). în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor). .64. triunghiular .65) Fig. aceasta din urm este preferabil (fig.a ) tip Mayfield Ya argil. 6.64. variaz între 7 i 11 mm.66. curbe.64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active.64): . tip baionet i fenestrate. 6. (fig.Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig.

67c. y Dup articula ia clipurilor.articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii. 6.articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. 6.67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : .Fig.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii. acestea se clasific în: . odat sau de mai multe ori (fig.articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului. au fost standardizate 340 . .2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat.67b). în apropierea articula iei . 6.clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. 6. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular .5.3.clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei. . 6. unde se r sucesc cu 360o. .). 6. a) b) c) Fig.67a).

sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne. exprimat în gram-metru. 6. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm. de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate.deschiderea maxim a bra elor în mm. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm. . .20.5 1.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. 341 . astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co.0 1. În tabelul nr.3-10.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.3.0 5. Tabelul 6.20 Caracteristici constructiv . Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: . Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic.2-13. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale.2 6.3 4-19. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.5. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice.

Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu.2. care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale. 5 i anexa 7.Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice. Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare. pentru a li se asigura elasticitatea cerut . i aceste aliaje se g sesc în comer .Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat .1%) i total nemagnetice. Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap.3. 5 i anexa 7. Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic. în band lat sau sârme de diverse diametre. . care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite.y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic. care cuprinde toate opera iile tehnologice. sub form de table i bare. bare i sârme. aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. . inclusiv în realizarea clipurilor moderne. în stare laminat . 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . . y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. Dintre aliajele pe baz de cobalt.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor. . f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul.

. 6. precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului.5.Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . acesta are o structur compozit . realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e. a cozilor i a sistemului de arcuire. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat . precum i dot ri tehnice i experien necesare. . . plecând de la semifabricat pân la produsul finit. metalurgic i medical. . articula ii.Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor. care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat. .4.Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 .4 Proteza de disc intervertebral 6.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final. lefuirea.pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate.Finisarea. sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. coad ). pe fiecare faz de fabrica ie. Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. zona de articulare.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic . Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor. 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate.5.1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare. . în domeniul mecanic.

poate genera fisuri în peretele inelului. cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza.înlocuirea total a discului degenerat. Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii.68). 6. 6. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros.periferic . plegia. 344 . i se poate realiza în dou variante prin: . care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului). con inutul de nucleu pulpos poate s scad . 6. concentrice care constituie nucleu fibros (fig. . etc.5. Fig. format din fibre cartilaginoase.4.2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani.înlocuirea numai a nucleului pulpos.68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale.

y sisteme tip camer cu lichid (fig.69 a).6. titanul i aliajele de titan.69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig.6. 345 .69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6. 6.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: . etc. .5. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic .materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate. 6. a) b) c) d) Fig.3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic .designul protezei s asigure dinamica natural a discului.69 b). unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare.fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase. .biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate. y discuri din cauciuc sau polimeri (fig.69 d). . Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr. corespund unor asemenea solicit ri.4. În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice. y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig.6. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie.6. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare.69 c). echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani.

care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. Fig. 346 . Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur .4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. în atmosfer de argon. 6.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo. Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald.Astfel. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. proteza tip Hedman (fig.71). fixate prin uruburi.4. Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V). Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar . Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. 6.5. matri ate la cald din tabl laminat . 6. 6.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac .

iar cea exterioar u or convex . confirmându-se caracteristici superioare de comportare. Fig.72. O asemenea protez de disc (fig. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel. perfec ionat 347 . asigur o fixare bun între suprafe ele interne. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler. 6. prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. cu suprafa a interioar concav .Fig. 6. Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. concave ale pl cilor metalice . Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului.) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. 6.

articula ie sferic . în timpul mersului. pentru om. for ele de 348 . mai mult sau mai pu in plane. articula ie diatrodial . precum i produsele lor.Ca i în cazul altor tipuri de proteze. . care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale. ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea. 6. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin . de exemplu articula ia radioulnar proximal .articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros.5.5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase. ca de exemplu: .articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. De exemplu. . care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei. For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic . denumit i articula ie pivot. numite i încheietur . este denumit i articula ie sinoxial sau mobil .articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os.articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse. func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase. . caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat. aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. .este identic cu cea cotilic . Articula iile sunt de mai multe tipuri. ca de exemplu mi carea oldului i um rului. oldul i um rul au articula ii sferice.permite o mi care relativ liber .

.3 7.22 Tabelul 6.9 2.metalice. pe domenii de activitate Activitatea În mers: . a a cum se prezint tabelul 6.înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului.7 4. capul femural Tij femural .6 4.7 5.polimerice.5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural .2 4.aliaje Ti-5Al-2. Straturi poroase. capul femural.4 7. capul femural.aliaj Co-Cr-Mo turnat .compozite.1 4.încet . . componente tibiale. acoperiri poroase.1 4. Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6.22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: . 349 . componente tibiale.aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat .21. Tija femural .aliaj Ti-6Al-4V . Tija femural .4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: .9 3.ceramice. componente femurale.normal . Tabelul 6.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi.aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan .for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4. mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii. straturi poroase. .9 2.titan de puritate chimic . componente femurale. capul femural. faze secundare în compozite ceramice i polimerice.9 5.8 7.

74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. Aceasta este o articula ie sferic .1 Proteza articular de old Articula ia de old. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig.73 .73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic . în ruperea capului femural. O vedere de ansamblu a modului de fixare. Fig. din punct de vedere anatomic. 4) os femural. mai grav. a a cum se constat în fig.5. face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal. 2) tija femural . prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i. Fig. Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers.6. cu o durat de utilizare de 20-30 de ani. 6. 6. care se mai nume te i coxo-femural .74. 6. 5) os coxal 350 . 6. 3) cupa acetabular .5.

351 . 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. 6. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija. . 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare. 6. cupa acetabular i suportul cupei acetabulare. Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig.os cortical.Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural . capul femural sferic. 6. Fig. astfel pot exista: . acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic .76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice.proteze modulare (fig. 3 i 3a ± ciment acrilic.proteze monobloc (fig. 6.componenta metalic a protezei (tija i capul femural).76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic. 4 .75. 2 i 2a ± osul trabecular.

76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii.a) b) Fig. 6.77. 6. 6. prezentat în graficul din fig. 352 .77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija). acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie.Valoarea momentului de torsiune. deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei. Fig.

pivotul pentru fixarea capului sferic. În fig.78 Variante de tije protetice modulare .79 se prezint tije monobloc moderne. 6. acestea fiind: tija propriu-zis . unele dintre acestea sunt prezentate în continuare. y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice. b) tija cu pivot.a) tija Duh. trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. a) b) Fig. 6. 353 . într-o gam variat de designuri i materiale. 6. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig.78. mai ales prin opera ii de matri are la cald. din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele.

a) sfera ceramic . cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor. b) tija Hinekhip.79 Tije monobloc moderne . a a cum se constat i în fig. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice.a) b) c) Fig. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale. aspecte prezentate în fig. din aliajele men ionate mai sus. 6. c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old. 6. 6. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice.80.a) tija Thomson.80 Variante constructive ale capului femural sferic . tratamente termice i de finisare. b) sfere metalice.81. a) b) Fig. 354 . 6.

Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice. 6. 6.81 Modul de asamblare a capului sferic.a) b) c) Fig. din aliaje de titan i cobalt. 355 .82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic.83) i anume: . Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara).elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate. a) b) Fig.a) tija Cenator. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat .82 Designuri de cupe acetabulare . 6. b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. b) tija Cti.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice. cu pivotul tijei femurale . În fig 6.

nichelul. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale. În ultimi anii combina iile dintre metale. b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . b) c) Fig.83 Cupe acetabulare moderne . Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: . care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului. Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul.os.. Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge. fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului. 6.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. a) 356 . . masele plastice i ceramice.aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate.aliaje Co-Cr matri ate sau turnate. precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale.elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic . cromul.a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza . . Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. . molibdenul i titanul.o el inoxidabil matri at. c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural.

Conform tehnologiei prezentate. y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice. 6. .dezbaterea formei i extragerea piesei turnate. .executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive. 6.asamblarea formei de turnare. . În fig.finisarea prin lustruire. Fig. turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji. se utilizeaz ca aliaj de turnare. . . în condi ii de atmosfer protectoare.turnarea piesei în forma de turnare. 5.84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard. marcarea i conservarea piesei finite.84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn). . .Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are. care se refer la tija femural : .elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid.2).10 (aliajul F-76 conform ASTM ).realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie.proiectarea i realizarea modelului tijei. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5. sub form de bare cu 357 . .cur irea i debavurarea piesei turnate. . .

femural i tibial. . de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical. pe care se construie te i proteza de genunchi. sterilizare. .efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire. 6.proiectarea i realizarea matri ei.prelucrarea final prin lefuire. g urire. Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 .debitarea semifabricatului laminat. 6.sec iune circular .5. etc).înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC).85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic. . 6. . cu punerea în eviden a celor dou oase principale. Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii. marcare.debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: . În fig. . . genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. asamblare.prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). Fig.5.

6. a) b) Fig.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi .87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi. unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: .86.componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural. 6. În fig. 6.cu articula ie rabatabil tip balama.Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice). protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: .cu articula ie complex sferocentric .86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei. Fig. . O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig.a) articula ie rabatabil (tip balama). .componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial. b) articula ie sferocentric 359 . 6.

în func ie de starea de s n tate a genunchiului. a a cum se prezint în fig. urmate de tratamente termice. componenta superioar fixat de osul femural.89. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). prin tehnici specifice ca: plasma spray. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. 360 . Fig. prin procedee de matri are la cald. sinterizare etc. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne. 6. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. 6.88 i constau dintr-un platou metalic. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. 6..88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial.

5.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. În figura 6. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare. 361 . Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal . ca de exemplu polietilena de mare Fig. motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . proiectarea tehnologiei de matri are. personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare. fibula (lateral i medial ) i talusul. realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. sterilizare etc. finisare. Proteza de genunchi. în ansamblul ei. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece. format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. . 6.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb .5.Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei.90. 6. prelucr ri mecanice specifice etc.

Fig. 6. 362 . Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente. cu un unghi de pân la 14o.componenta inferioar fixat pe osul talusului.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6.componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial. 6. . Fig. osul tibial se sprijin i se rote te pe talus.91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: .91.

Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. concav-convex . 6. tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. cu suprafa a redus de frecare.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . un punct.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct. 6. sferoidale. i convex-convex. conice i cilindrice. În fig. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente.92. Fig. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. 6. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional. 6. Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente.

6. 6.94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama. Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon. 6.5.94. pentru componenta tibial . prelucr ri mecanice i tratamente termice. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare. Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are. 6. Fig.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar).Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE). unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice). În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig.5. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 .

plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice. tip polietilen de mare densitate. care const în esen din dou tije implantabile articulate. Tabelul 6.23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. În tabelul 6. ( old i um r). 365 . o elul inoxidabil i aliajele de titan. 6. Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. În fig. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale.i radius (respectiv ulna). Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr.

În fig.6. aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului. a a cum se prezint schematic în fig.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore.5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. 6. b) Fenlin. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul.5. Fig.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. Mai simplu. 6. 6.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r.5. 366 .96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old. 6. legate printr-o capsul articular .

care se fixeaz în glenoid. 6.5.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate. dup rezec ionarea capetelor articulare.98. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase. 6. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan. sunt de cinci tipuri. a a cum sunt prezentate în fig. dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare.Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit). Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. 6. Implantele articulare care pot fi folosite. Fig. i rezisten la compresiune foarte mare.98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 .5. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal . pe lâng o mare mobilitate.

100). motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate. 6. 6. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo).1. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St. câteva din acestea sunt prezentate în fig 6.5. discul valvei este realizat din materiale metalice (fig. a) b) c) d) Fig. 6.6. De asemenea.5. Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 .99.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale.

6.6. 6. electrocoroziune foarte redus . tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls. Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia. aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic.2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: . i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 .Fig. Ele au bune performan e mecanice. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului.Titanul de puritate comercial (P.5. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent.C.7. 6. .Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac. excelent biocompatibilitate.5.5.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori.7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .

Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el.curentului electric. Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). De asemenea. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale. Deoarece platina pur este prea moale.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme. depus pe diverse dispozitive implantabile. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile.7. s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare. pelicule) prin pulverizare. prin procedee de pulverizare. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i. care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu. determinând extinderea coroziunii. utilizat ca electrozi implantabili.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. 370 . platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent. în condi ii similare de medii corosive. 6.7. Totu i.5. de exemplu.5. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare). Ca i alte metale. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale. motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. 6. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. când este str b tut de curent. în compara ie cu platina.

24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 . rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting.7. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6.24. Tabelul 6. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0.386  0. Ca i la o elurile inoxidabile. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic. stratul de oxid pasiv poate fi distrus.5.081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace.271  0.4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice. De aceea.

freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. la excavarea cavit ii osoase. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul.25. deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. faz catodic 6. 372 . În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6. primul puls cu faza catodic Bifazic. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. primul puls cu faza anodic Bifazic.În tabelul 6.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan. primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic.5. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor.

Aceast proprietate este deosebit de util . . Dup forma lor. 373 .implant spiral . cu formarea unui film protector.În plus. În fig.oxidarea în jet de plasm de oxigen. micronic. implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: .implant cu urub. cu durabilitate ridicat în timp. cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care.101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent.implant degetar.oxidarea anodic pe cale electrolitic . . . . când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2. cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub.implant în form de arc z vorât. cu formarea unui strat de TiO2. Tratamentul suprafe elor implantului de titan. . de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . 6.implant în form de diapazon. ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului.implant arc. titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui. Dintre tipurile men ionate. . pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. depinde de puritatea titanului utilizat. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. Astfel.tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial. la rândul s u. la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur. . care este tratat superficial în plasm . se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: . cilindrice i în form de lam .implant lam . . care-i confer propriet i ideale de osteointegrare.

rezisten a la coroziune ridicat .Fig. 6. Temperatura de topire. propriet i de topire i turnare. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic.5. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii. Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal.102. compatibilitatea cu suportul ceramic etc. Unele propriet i ca luciul metalic. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar .101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6. 374 . propriet i fizice i chimice.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. ca: biocompatibilitate. turnate i lipite. 6. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig.

102. Cu.102. Mici adaosuri de Sn. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului.102. c) con in 55% Au i 40% Pd. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . Pt. Pd. având coeficien i de dilatare termic apropia i. 20-30% Pd i 10-15% Ag. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig.102. Aliajele Pd-Cu (fig. e) con in de regul 70-80% Pd. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut. Sn etc. 6. 6. 6. Aliajele Au-Pd (fig. Cu. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . 6.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. dar au modul de elasticitate mai ridicat. d). Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . restul fiind adaosuri de Ag. 6.a) con in 80-85% Au. b) con in 55-70% Au.102. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag. Avantajele oferite de aceste 375 . aspect determinat mai ales de argint. 6. Cu este maximum 15%. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig.

f). Cr. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. iar cele mai mici le au Au i Ag. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. aceast valoare este pozitiv . dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5). În schimb. în cazul aurului. Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6.26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. 6. Fe.102. ! 376 . Mo. Totu i. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate. aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare.aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal.

508 .1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.Tabelul 6.27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.1 mm la temperatura de oxidare de 0.7 din temperatura de topire în aer.8. Tabelul 6.848 .27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .439 .534 .422 .500 .26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .160 .254 .5 + 80 În tabelul 6.701 .

10-15% Pd i adaosuri de argint. . .28.1-14. cu peste 90% elemente nobile.aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. con in 55% Au.aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au. Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr). etc. Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile. 70% suma celor dou metale. . se pot clasifica în urm toarele grupe: .abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism. chimic . Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6. cu pericol de apari ie a toxicit ii. Stabilor NF. . zirconiu.4 g/cm3 378 . aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. Aliajele dentare utilizate curent. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G. în acceptarea implantului. Duallor cu densitatea 11.coroziunea: determinat de ac iunea biologic . . cupru.Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. care precede coroziunea. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile. cu min. acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. 2-80% Ni. Cu-Al.aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). Ti-Cu. iar împreun 70-90%.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. i în special electrochimic . care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. 10-30% Cr).m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. Co-Cr-Mo (10-60% Co. care sunt: .

29. biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). rigiditate bun . 379 . aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus . duritate corespunz toare (200-270 HV). densitate relativ mic (7.Tabelul 6.2 g/cm3).29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp. limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%. luciu metalic caracteristic. 50-65% Ag. sunt prezentate în tabelul 6. datorit rezisten ei bune la coroziune. Astfel. 5-10% Cu. au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile. Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA. Tabelul 6.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd.8-8.

de provenien german i româneasc . Micromium. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr. Ultratek.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador.30.32. etc. NP2. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. în tabelul 6. Wiron 88. 380 . ele fiind materiale sigure pentru s n tate. este prezentat în tabelul 6. Remanit. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr..31. etc. În ultimul timp. Gisadent.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. iar propriet ile câtorva aliaje. Witalium. Vipl . Ronetecos. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Niranium. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. Wiron S. Gemini. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. Wironium. Tabelul 6.

31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. Ce. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut. 381 . densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari. Nb. elasticit ii foarte mari. Ta. Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial.32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni.Tabelul 6. Co.

03 e 0.015 Mo 2.0 e 1.4404 1.7 ANEXE ANEXA 7.0 e 2.0 P e 0.02 e 0.5 Mn e 2.5-18.0-4.5 10.045 e 0.5 16.03 e 0.0 e 2.5-18.045 e 0.03 e 0.5 2.1.03 e 0.5 10.15 Cr Ni Si e 1.0 e 2.4404 1.0 e 1.045 e 0.5 16.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.0 e 2.07 e 0.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.4438 1.03 e 0.5 3.03 e 0.0 3.0 e 1.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.0-2.045 e 0.08 e 0.5-18.0-4.5 2.045 S e 0.0-2.08 e 0. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.1.08 Alte elemente ± ± N = 0.0-2.5-13.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .0-0.0 e 2.5 10.03 e 0.0 e 1.03 e 0.045 e 0.4404 1.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.0 e 1.0 ± < 0.045 e 0.0 e 2.5-13.0 e 1.CAP.5-13. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.

.forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 .durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 . [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus.lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2.6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1.1. . Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.sablare cu nisip.Îndep rtarea tunderului . .5-2% NaOH.3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] .o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC. [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap . 383 .men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7. . .4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 .1. [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.Tabelul 7.domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.1.pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 .1.durificat la rece i recopt 620 310 40 50 .recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7.5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald . Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici .cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1. .forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC. 2.

7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 .5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.5 ± ± 3. aer Apa.25 e 1.2.5-30.0-32.0 15.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.0 e 1.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2.5-4.0 e 0.0 4.055 e 1.5-7.Tabelul 7.5 4. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7. aer Apa.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.0-7.5 e 0.0 e 2.2.5 < 5.5 ± 14-40 ± < 3.5 e 2.0-75.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26.5 ± Tabelul 7.0 uz dentar Fe C Si e 1.5 CoCrMo ± 33. aer Apa.1.1.

91 0.05 e1.4 9.3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate.K] [Q.Tabelul 7.3 13.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.m] [MPa] .2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .2.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.015 e0.2 11.015 e0.5 Tabelul 7.1 14. de Conductib.Recopt .1 420 384 390 0. -6 [W/m.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.0 e2.5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21.025 e0.0 1-2.5-3.15 e0.43 Tabelul 7.5 6.03 14-16 e0.5 33-37 18.0 e0.2.15 e0.010 e1.2 12.5 e0.2. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .15 e0.K] [E 10 /K] 14.15 e1. C ldura Rezistivit.04 e0.1 8. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.2. conform DIN/ISO 1980.2-8. de topire hacp .5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.89 1.15 e0.010 3-4 0.5 e0.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.05 e0.8 10.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.

9 0.5-8.Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.05 < 0.45 < 0.02 < 0.Între 970-1125oC .8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.2.02 < 0.5 3.Deformat la rece 44% .Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap . 1350-1450o C .Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare . în vacuum la temp.Recopt la 1170o C i r cit în aer .7-0.F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.0 0.5% .Turnat i lefuit .2.Amestecuri cu modele fuzibile.Deformat la rece 17.35-0.05 386 .2.Forjat la cald i recopt .05 < 0.5 ~1.Tabelul 7.5-4.2.

10 H < 0.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.2.6 mm Argon.30 < 0.10 < 0.013 < 0.2 Compozi ia chimic comercial c.06 ~ 0.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.08 < 0.07 C < 0.Tabelul 7.25 < 0.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.8 m/mm ANEXA 7.20 < 0.7 ± 0.p. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.08 < 0. Titan Ti6Al4V Ti5Al2.06 ~ 0.05 ~ 0.30 < 0.3.3.10 < 0.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.013 < 0. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.013 387 .3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.1 ± 1.25 < 0.5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.013 < 0.20 < 0.p.

Tabelul 7.3.3 Ti6AlLiV Rest 0.2 0.5Fe Rest 4.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.5 2-3 0.66 electric Tabelul 7.05 Ti6Al7Nb Rest 5.5-6.03 0.5 0.8 5.3.6 termic E C ldura KJ /Kg .05 Cmax Hmax 0.05 Ti5Al2.015 0.5-5.2 0.5 < 0.56 specific Rezistivitatea Q.015 0.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.45 110-116 950 9.5 < 0.5-6.03 0.K 0.75 3.25 6.m 1.0 74-85 744 8.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.5-4.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .5-7.3 4.52 110 1010 5.3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.3.5 0.009 Tabelul 7.2 0.03 0.

timp<60 min. 389 .5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare . timp de 15-60 minute. maxim 4 ore cu r cire înceat . cu r cire în ap .6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2.5 ± 2 ore cu r cire în aer. Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC.5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0. 4 ore. Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer. Înc lzire la 500-600oC pân la max. Înc lzire la 700-800oC.5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11. Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore.7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2. urmat de r cire în aer.8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2. maxim 4 ore cu r cire latent . Înc lzire la 700-850oC.3.Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap .5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7.3.3.Tabelul 7.Recopt la 700oC i r cit în aer .Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7. cu r cire în ap .Recopt .Omogenizat i recopt . Înc lzire la 800-900oC.

15 m/mm 390 .5 3.0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.Tabelul 7.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.3. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.5 A 0.3.3.

4 15.7 14.aliaje dure 391 .2 Intervalul temp.6 17.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.8 13.2 16.1 11.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.0-16.3 18.5 16.4.1-14.8 18.2-14. dilatare termic .3-18.6-15.6-11.4-19. E [10-6/K] 14.0-15.aliaje moi h.4.7-18.6-16.2-12.8 14.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.6 14.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.ANEXA 7. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.1-16.8 15.1 10.

5 0-7.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0.Tabelul 7.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.4.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .4.K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25.4. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru. 5.5-16 0-7 0-1.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa .6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.5. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice.9-1.8-8.6 13.5 12-26 0.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7. respectiv lamelare de cupru. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS.4.5 Tabelul 7. HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur. HCSS. Tabelul 7.

0 e0.9 1.5. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1.0 10-28 3-5 12-14 e 2.9 e 1. la presiunea de 2 bari . .Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1. .0 0. Pd 760-820 73 0.9 e 1.1 Ag.0 12-14 e 2.0 < 0.Recoacere 10 min/980 oC .0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1.1 8-28 0-9 6-14 e 2.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC. Turnarea Parametrii tehnici .0 e 0.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .0 - 393 .Cur ire cu aburi .4.Înc lzirea prin induc ie. Tratamente termice la cald 3.Tabelul 7. Lipirea cu ceramica Tabelul 7.0 e 0.4.1 10-28 0.0 12.Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .1 13. .Temperatura de lipire 800-900oC 2.Amestecuri cu modele fuzibile.

.. Protopopescu. Weinheim. 2001 Dobrescu. V. Bucure ti.. Baciu. W.. Jr.. Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses.. N. Aliaje neferoase.. Metal and Ceramic Biomaterials.. Carcea. New York. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . S. Biomaterials.. M. J. H.BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. W... W. Richard. I. John Wiley & Sons Inc. vol.. R. V. A. R. 15 Callister.. implantologie i protezare medico-chirurgical . 1997 Chapman. P.. Fenomene de suprafa la metale i aliaje.. A.. Editura tiin elor Medicale.. 1995 Gadea. Hastings. Editura Stef. Bulancea. new York.. Revista Biomedical Materials nr. 3/1993 Bunea. Alegerea i utilizarea materialelor metalice. Science and Technology of Surface Coatings. 1997 Casabo. Florida. I. Springer Edition. Processing of Ceramics. Nocivin. Editura Didactic i Pedagogic . B. Bucure ti. Cojocaru. G. Materials Science and Engineering. 1986 Chiri . Bucure ti 2003 Craig.. F.. Processing of Metals and Alloys. C lin. C. Inc. New York.. Poeata. Bucure ti 1970 Ducheyene. C. Editura Tipografic . Cigada... New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo.. Editura Tehnic .. 1993. 4th edition. I. Ia i.. I.. D. Bucure ti. 1995 Cahn.. Editura All Educa ional. Editura VCH. Materiale biocompatibile. A. Academic Press. Editura Academiei. An Introduction. 1997 Brook. 2002 Collins. 2001 Brossa. Materiale dentare restaurative.. Alexandru.. Biomateriale. Boca Raton. L. Brev. Anderson. Chiesa. Palosanu. J. M. D. M.. CRC Press. G. R. Dic ionar medical ilustrat.

M. M.. Materiale compozite anorganice.. Petrescu. 2000 Pop. Gh. Rack. Bucure ti. 1984 395 . Mechanical Properties of Biomaterials. 2002 Pop. M. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical . 1982 Khan. Plenum Press.. Editura Didactic i Pedagogic . London.. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective. New York.. Biomaterials Science and Engineering. Williams. 1993 Ienciu. S.L... Editura Didactic i Pedagogic . G. D. The Metallurgical Society. P. Teoria structural a proprie ilor metalelor. editura Tehnic ± Info. New Biomedical Materials. R. I.. W.. Plenum Press. Editura Tehnic ± Info..F... I. D. Tehnologia tratamentelor termice. Biomateriale metalice. Vedula.. Powder Metallurgy Composites. Editura Tehnic . Moldovan. Editura Didactic i Pedagogic . K. Ia i. M. John Wiley & Sons Ltd. Williams. A. Editura Tehnic ... Bucure ti. 19/1998 Marian. Chiri . T. Metalurgia fizic i studiul metalelor. Metalurgie fizic . G.. 1988 Oprea.. Editura tiin ific i Enciclopedic .. 1996 Poeat . Metale de înalt puritate. 1992 Park. F. M. I. Bucure ti. Chi inu. 1985 Helsen J.. Editura Tehnic ± Info. Bucure ti. 1980 Haris. Materiale Bioceramice. D. H.. T.. Teoria proceselor metalurgice. Revista Biomaterials nr. M. Williams.. Bucure ti. A. S. 1998 Hastings. Joon Bu. Chi in u. Carcea.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea. 1988 Long. Editura Didactic i Pedagogic .. Chi in u. 1988 Park. Editura Tehnopress. N.. An Introduction. N. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid. Buzatu. 1988 Geru. Biomaterials. IOS Press. Gh. C. M. Metals as Biomaterials. Revista Biomaterials nr. Edition Wiley. 1981 Geru.. Joon Bu... 2001 Pop. New York. Warrendale. Bucure ti. N. P. M. Bucure ti. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution. Ritter... Panait. 2001 Popescu. Editura Didactic i Pedagogic . Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale. Vitanescu. F. Gh.. Petrescu. T.A. 1979 Gadea.. P. P.. 20/1999 Kumar...

J.. Lancaster. VCH Editure. D. O. F. Revista Biomedical Materials and Engineering. B. Chester. nr 4/1994 Will. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments. Materialele Viitorului se fabric ast zi. F. Editura Elsevier. Surfaces Characterisation of Biomaterials. B.35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner. Deffinitions in Biomaterials. F. A. 1996 Strong. F. D. England. Editura Elsevier. 1990 Williams. 1993 tef nescu. Pohler. Neafu. 1992 396 .. A. Society of Biomaterials.. Definitions in Biomaterials. Bucure ti. Journal of Applied Biomaterials.. Materiale compozite. Amsterdam. G.. High Performance Engineering Thermoplastic Composites.. D.. 1987 Williams. Pt. Tehnomic Publishing Company. 1996 Ungerrsbok. 1986 Williams.. Medical and Dental Materials. European Society for Biomaterials. Editura Didactic i Pedagogic ...

I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri .Substituen i oso i Mihai Chiri . Pop. M. Pop .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .English for Medical Bioengineering Radu Cozmei . I Mihai Chiri Rodica M. Pop .Celoloz . Creang .Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri . Isac.Sisteme de eliberare a substan elor bioactive. vol. Dorina E. Chiri . Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . Corneliu Paiu . Pop În preg tire: . Paul Botez.Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X .Substituen i sanguini vol.Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T.Introducere în biofizica molecular i citotisular . Gheorghe T. Monica Pop Rostami . produse din lemn.Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez .În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: . Pop.Materiale compozite anorganice Gheorghe T.Biomateriale metalice Gheorghe T.Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T. Florin Topoliceanu. Ion Poeat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful