P. 1
Capitolul 1 Doc

Capitolul 1 Doc

|Views: 297|Likes:
Published by Cristina Capatana

More info:

Published by: Cristina Capatana on May 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL 1 STUDIU COMPARATIV LA NIVELUL FISCALITATII INTERNATIONALE In economia de piaţă, un rol deosebit de important şi cu implicaţii multiple îl au problemele fiscale

şi bugetare. In acest context, taxele şi impozitele reprezintă un instrument cu caracter istoric şi cu influenţă asupra sferei economice şi sociale, fiind izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat şi al finanţării cheltuielilor publice.Ele constituie o funcţie crescătoare a veniturilor bugetare fiind direct proporţional cu acestea . Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune ca au apărut în evoluţia societăţii omeneşti, în cadrul primelor formaţiuni statale, find determinate de necesităţile materiale ale celor ce exercitau adminiatraţia publică.De-a lungul timpului, elementele supuse impozitării s-au constituit a fi veniturile, averea, produsele ce făceau obiectul schimburilor (comerţul), etc, de aceea nu a fost posibil şi nici echitabil a se practica o formă unică de impunere.In acest fel, s-a ajuns ca taxarea să îmbrace diferite forme: impozite directe, indirecte, pe consum, pe venit, pe capital, pe dobânzi, etc., în funcţie de diversele stadii şi etape de dezvoltare economică atât la nivelul fiecărei ţări în parte dar şi la nivel mondial. Treptat, impozitarea a evoluat de la simpla funcţie de alimentare a unor cheltuieli publice, de administrare a formaţiunilor statale, la o funcţie mai complexă, aceea de pârghie economică, instrument de influenţare a dezvoltării economice, sociale şi chiar politice. In perioada contemporană, un rol deosebit îl joacă impozitul pe profit. Pe parcursul acestei lucrări vom analiza modul în care impozitul pe profit a evoluat în România şi pe plan internaţional precum şi anumite implicaţii ale acestor evoluţii. 1.1 SISTEMUL ROMÂNESC DE IMPOZITARE Impozitul pe profit reprezintǎ unul din formele de bazǎ de alimentare a bugetului naţional cu resurse pe seama veniturilor realizate de agenţii economici. Activitatea desfăşuratǎ de un agent economic este îndreptatǎ spre obţinerea de profit iar statul, conform dreptului sǎu de a institui impozite pentru a-şi procura resursele, impoziteazǎ acest profit. Pe parcursul acestui capitol vom prezenta modalitatea prin care profitul agenţilor economici din Romania este impozitat, modul de calcul şi de platǎ a impozitului precum şi impactul pe care îl are acest impozit asupra rezultatelor firme.

1

1.1.1 Contribuabilii şi sfera de cuprindere a impozitului Contribuabilii sunt acele entităţi (persoane juridice sau persoane fizice asociate lor) care, potrivit legii, sunt obligate la plata impozitului pe profit pentru activitatea desfăşurată atât pe teritoriul României cât şi în străinătate. Impozitul pe profit se aplică:1 a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate; b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane; d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în afara României sau din vânzare/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică asupra pǎrţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Alături de plătitorii impozitului pe profit există şi anumite categorii de contribuabili scutiţi de la plata impozitului pe profit pentru intraga activitate sau numai pentru anumite tipuri de venituri. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili2: a) trezoreria statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV1; d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; e) cultele religioase pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru sustinerea activităţilor cu scop caritabil; g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995
1 2

fizice nerezidente care desfăşoară

activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul

Măndoiu Nicolae, Codul Fiscal comparat 2010-2011 (cod+norme) vol.1, editura Indaco, art.14 Măndoiu Nicolae, Codul Fiscal comparat 2010-2011 (cod+norme) vol.1, editura Indaco, art.14

2

h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune; i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii; k) Banca Naţională a României; l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii. m)Organizaţiile nonprofit, pentru veniturile din activităţi economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior. 1.1.2 Cota de impozitare şi evoluţia nivelului acesteia Cota de impozitare reprezintă un element important în ceea ce priveşte dimensiunea valorică a impozitului în cazul unei societati deoarece aceasta se aplică asupra profitului impozabil generând impozitul pe profit. Prin urmare, formula generală de calcul a impozitului pe profit este următoarea:

Impozit pe profit = cotă de impozitare x profitul impozabil.

Nivelul cotei de impozit pe profit a suferit multiple modificări ca urmare a modificărilor continue ale legislaţiei fiscale în România, la baza cărora au stat diferite considerente economice, cota de impozitare nu s-a menţinut constantă de-a lungul timpului, ci a evoluat continuu, generând o varietate de cote de impozitare (a se vedea anexa nr.1). De la prima reglementare, cea din 1990, nivelul cotei de impozit a suferit multiple şi rapide modificări ca urmare a schimbărilor continue ale legislatiei fiscale în Romania la baza carora au stat diferite considerente de ordin economic specifice diverselor stadii ale tranziţiei de la economia centralizată, de stat, la economia de piaţă.In Anexa 1 sunt prezentate sintetic date referitoare la evoluţia cotelor de impozitare începand cu 1990 până în prezent. Instabilitatea economică, socială şi politică de la inceputul anilor ’90, condiţiile de desfăşurare a activităţii economico-financiare, structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare, 3

255/1991 4 .000. Pentru a se simplifica operaţiunile în ceea ce priveşte calcularea şi incasarea impozitului pe profit. ci este interesat.publicată în M.1% cat s-a înregistrat în anul 1990. chiar dacă acesta doreşte un nivel al profitului net cât mai ridicat. 1.000 lei. faţă de 7. Pentru condiţiile din ţara noastră se poate spune că nivelul de 38% al cotei de impozitare era prea mare. cota generală de impozitare a fost stabilită la 38%. Această reglementare nu a asigurat o gestiune eficientă nici din partea agenţilor economici nici din partea statului nivelul cotei de impozitare maxim de 77% fiind peste nivelul întalnit în ţările dezvoltate. 45% pentru partea din profitul impozabil ce depasea 1.O nr. privind impozitarea profitului.astfel: • • 30% pentru profitul impozabil de pana la 1. în primul rând.77% în funcţie de profitul impozabil anual obţinut iar cei cu profit impozabil anual de pana la 25000 lei beneficiau de scutire. ce se mai manifesta şi în prezent.(ROL) In perioada 1995-1998.2% prevăzută pentru profitul impozabil al unei persoane juridice străine realizat prin intermediul unui sediu permanent în România. Ulterior. dar şi pentru stimularea realizării de profituri cât mai mari. Aceasta deoarece un investitor nu îşi orientează activitatea în primul rând dupa gradul de fiscalitate din ţara gazda a investiţiei. 3 Hotararea de Guvern 804/1991. Acest lucru a avut drept urmare înregistrarea celui mai scăzut nivel al impozitului pe profit în PIB de până atunci.000 lei. La inceputul anilor 1991 nivelul cotei de impozitare era cuprins în intervalul 5% . Această cotă adiţională nu trebuia instituită într-un moment în care România avea nevoie de investiţii şi tehnologii avansate din exterior. de stabilitatea economică şi politică a ţării respective. Această tendinţă generala de reducere a fost determinată de scaderea cotelor de impunere. de facilităţile obţinute. atragerea de investitori străini sunt doar o parte din elementele ce au determinat numeroase modificări in legislaţie. In perioada 2000 — 2001 cota generală a fost redusă de la 38% la 25%.9%.capacitatea agenţilor economici de a patrunde pe piata internă şi externă. Efectele acestei reglementări au constat în amplificarea evaziunii fiscale şi descurajarea potenţialilor investitori precum şi a consumului. O altă cotă adiţională aplicată asupra impozitului pe profit a fost cea de 6. impozitul pe venitul agricol a fost suspendat pană la data de 1 ianuarie 2000. începand cu anul 1992 3 s-a introdus forma de impunere în cote proporţionale. Singura ramură ce a obţinut un sprijin mai consistent. a fost agricultură prin nivelul cotei de impunere de 25% pentru contribuabilii ce realizau anual cel putin 80% din venituri din agricultura. tendintă existentă şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene.000.

rata şomajului. Totuşi pentru o analiză mai riguroasa a efectelor cotei unice a impozitului pe profit se impune luarea în considerare şi a unor indicatori precum: numarul de şomeri.3 in Anexe). De remarcat este dinamica TVA.cota aferentă impozitului pe profit ce nu poate fi mai mică de 5% din venituri.8 mil. numarul de înmatriculari de societaţi comerciale. Obiectivele fundamentale ale Codului fiscal sunt de armonizare cu legislaţia fiscală a Uniunii Europene şi de asigurare a unui cadru unitar. ani care s-au diferenţiat din punctul de vedere al regimului fiscal. volumul investiţiilor.coerent şi clar. In acest fel se urmarea sporirea profiturilor companiilor.Anul 2004 a marcat un moment foarte important în reforma sistemului fiscal romanesc: introducerea Codului fiscal. Astfel. 5 . în aceasta perioada (de la 16547. indicatori precum numărul de şomeri. îmbunatăţirea anumitor indicatori economico-sociali precum numarul de salariaţi. numarul de inmatriculări de societăţi comerciale şi dinamica PIB (a se vedea Tabelul 1. numărul de salariaţi au înregistrat o îmbunătătire continuă pe 4 Cotele aferente contribuţiilor sociale şi respectiv TVA rămân aceleaşi pe parcursul celor doi ani analizaţi. impozit ce a inregistrat cea mai mare creştere faţa de ceilalţi indicatori economico-sociali.2 mil ROL în 2004 la 22537. impozitul pe profit fiind redus de la 25% la 16%. stabil. Astfel. Efectele adoptării acestei cote au fost.3 din Anexe). în cazul în care facem referire la veniturile bugetare colectate din impozitul pe profit se poate vorbi de o usoară creştere în termeni nominali (6534 mil ROL în 2005 fata de 6483. într-o abordare mai larga. Prin urmare se poate concluziona ca datorită creşterii TVA are loc creşterea veniturilor bugetare ca urmare a venitului disponibil mai mare ce a ramas în urma plaţii unor impozite directe mai mici precum impozitul pe profit.ROL în 2004) dar de o scadere a ponderii acestui impozit în total venituri de la 9. în ceea ce priveşte gradul de ocupare a fortei de muncă. La 1 ianuarie 2005. într-adevar. Pentru a evidenţia efectele adoptarii cotei unice de impunere ne-am propus sa analizam comparativ evoluţia unor indicatori economico-sociali pe parcursul anilor 2004 şi 2005. asupra profitului impozabil. numarul de salariaţi din economie. excepţie făcând suma datorată de cluburile de noapte. România a adoptat cota unica de 16%.ROL în 2005. Astfel.2% în 2004 la 7.8% în 2005. relansarea companiilor era corelata şi cu sporirea numarului locurilor de munca şi cu cresterea economiei în ansamblu.9 mil. rata şomajului şi nivelul salariilor (a se vedea Tabelul 1. dinamica PIB. numarul de şomeri.2 din Anexe) precum şi volumul investiţiilor. precum şi o mai buna gestiune a acestora. doar prin modificarea cotei unice de impunere a veniturilor personale şi profiturilor intreprinderilor 4(a se vedea Tabelul 1.operaţiunile tip jocuri de noroc.

501. 6 . numărul de salariati a crescut constant pe parcursul perioadei analizate de la 4.719 în 2005. dar şi ca urmare a scăderii impozitului pe veniturile din salarii.72 în anul 2004 la un nivel mediu de aprox. 0. numărul de şomeri a înregistrat o scădere de la 693. iar numarul şomerilor are un trend de creştere accelerat.400 la începutul perioadei la 523.un procent semnificativ).76 în anul 2005.parcursul celor doi ani analizaţi.359. unul din cele mai ridicate niveluri de după 1989.1 Asa cum se poate observă din garficul de mai sus în perioada 2004-2005. atât ca urmare a creşterii salariilor brute corelate mai mult sau mai puţin cu indicele productivităţii muncii.9% în decembrie 2005. ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare a crescut şi raportul dintre salariul net şi cel brut de la un nivel mediu de cca.000 la sfârşitul perioadei (o scădere cu 24. nivelul acestora a crescut la 373. a crescut şi numărul de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social cu 15.356. acest nivel fiind cel mai ridicat de după 1989. ROL în 2004. Corespunzător rata şomajului a evoluat de-a lungul aceleiaşi perioade de la 7.26%. iar al şomerilor descreşte dar.300 în ianuarie 2004 la 4. de la 10.2 mld. In această perioadă numarul salariaţilor este in continuă creştere.929 mld.4%. odată cu apariţia crizei financiare fenomenul este unul contrar celui mentionat anterior: numarul salariaţilor este în cădere libera. De asemenea.200 în decembrie 2005 ( o creştere cu 3.25%). ceea ce corespunde unei creşteri relative reale de 13.167 în 2004 la 11. În ceea ce priveşte asumarea de noi investiţii în anul 2005. Câştigurile salariale nete au crescut în 2005.6% .6% în ianuarie 2004 la 5. 0. Astfel. Grafic 1.De asemenea.ROL în 2005 de la 309.

pragul de venit de la care impozitul devine proportional este de 30. 19 din 7 ianuarie 2005. Prin aceste diferenţieri se urmărea încurajarea anumitor activitati cum ar fi agricultura (prin stabilirea unei cote reduse de impozitare între anii 1995-2000). exportul (prin stabilirea unei cote reduse de impozitare de 5% crescând cu timpul la 6% repectiv 12. ca o condiţie a obţinerii de către România a calităţii de membru cu toate drepturile aferente.F. 5 Conform O.In concluzie efectele adoptarii acestei cote au fost intradevar imbunatatirea anumitor indicatori macroeconomici pe parcursul anului 2005 . Evolutia impozitului în functie de venitul brut în cazul cotei unice de impunere (cazul cu deduceri) In practica fiscală din România .1. 6 Tranziţia la economia de piaţă şi dobândirea calităţii de membru asociat al Uniunii Europene au impus restructurarea sistemului fiscal.5% urmarindu-se apoi renunţarea la aceasta facilitate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeană in vederea aderarii6) precum şi dezvoltarea zonelor libere. publicat în M. pentru unele activităţi cota de impozit pe profit a fost majorată faţă de cota generală.000. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se are in vedere necesitatea asigurarii resurselor financiare pentru cofinantarea proiectelor europene.M. nr. de tipul entităţii şi nivelul profitului impozabil. 7 . acesta evoluând in raport cu venitul brut conform graficului următor: V* = venitul brut dincolo de care impozitul devine proportional Grafic nr.000 lei 5 Din analiza efectuata asupra evolutiei cotelor de impozitare se constata că dupa anul 1994 are loc o scadere a cotei generale de impozitare de la 38% la 16% in prezent. Totodata se constata ca agentii economici erau supusi unui sistem fiscal diferentiat in funcţie de domeniul de activitate. Dar cota unică de impozitare a veniturilor personale însemna mai mult decât impozit proportional. De asemenea. inclusiv a impozitului pe profit şi armonizarea legislaţiei fiscale cu principiile şi procedurile adoptate de membrii Uniunii.Of. 39 din 12/01/2005. cu atat mai mult cu cat s-a constatat ca incasarile din acest impozit au scazut in termeni reali in 2005 comparativ cu 2004.3. prin aplicarea unor cote adiţionale. nr.

art.2003 versiune actualizată până la data de 01. Cheluielile unei fime se pot împărţi în trei categorii: cheltuieli deductibile. cheltuieli cu deductibilitate limitată şi cheltuieli nedeductibile.12. art.571/2003 privind Codul fiscal. alin. venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere şi alte venituri neimpozabile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participatiune. Codul Fiscal comparat 2007-2008 (cod+norme) vol. Pentru a putea fi considerate cheltuieli deductibile.In prezent in Romania se cauta solutii pentru cresterea veniturilor fiscale iar una dintre cele mai la indemana solutii (alaturi de majorarea cotei de TVA) o reprezinta chiar majorarea cotei de impunere a veniturilor persoanelor fizice si a profiturilor intreprinderilor.2009.05. cheltuielile cu diurna acordată personalului în limita a de 2. 7 8 Conform legii nr.editura Indaco. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile. În cadrul unei firme există şi o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitată cum ar fi:9 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor deductibile altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.20 9 Codul fiscal din 22. Aceste venituri au ponderea cea mai mare în veniturile unei firme.21. publicată în MO nr.1.927/2003 Măndoiu Nicolae. mai precis.3 Modul de determinare a profitului impozabil Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. În categoria lor se pot încadra: 8dividendele primite de la o persoană juridică română. să contribuie la realizarea obiectului de activitate al firmei. cheltuielile trebuie să fie efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile.1. Veniturile neimpozabile au o pondere nesemnificativă în totalul veniturilor şi sunt de regulă venituri ce apar în urma activităţii investiţionale a firmei în cadrul altor firme sau venituri ce anulează unele cheltuieli nedeductibile. cheltuielile de funcţionare.7 Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Veniturile impozabile sunt veniturile realizate de firmă din desfăşurarea activităţii de bază. 1.3 8 . Principalele cheltuieli deductibile în cadrul unei firme sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor şi/sau cheltuielile înregistrate cu prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. Sfera acestor cheltuieli este foarte mare. dintr-un an fiscal.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

Importanţa cunoaşterii şi clasificării veniturilor şi cheltuielilor conform celor prezentate este majoră deoarece în determinarea profitului impozabil se ţine cont doar de acele venituri şi cheltuieli care sunt considerate deductibile din punct de vedere fiscal.2003 versiune actualizată până la data de 01. limitarea deductibilităţii unor cheltuieli este extrem de importantă deoarece necondiţionarea acestor cheltulieli ar conduce la constituirea unui mijloc de sustragere “legală” din unitate a unor venituri până la un nivel la care cheltuielile ar fi mai mari decât veniturile.4 Plata impozitului pe profit 10 11 Codul fiscal din 22. De asemenea. art.1. în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal. cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor şi multe alte cheltuieli care nu au legatură directă cu activitatea desfaşurată de firmă. 9 . cu ajutorul acestor cheltuieli s-ar putea sustrage întregul profit al firmei precum şi dividendele. deductibile limitat la cel mult un autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. 1. cheltuieli de sponsorizare. fără să mai datoreze impozit pe profit şi pe dividende. cheltuieli cu amortizarea contabilă11. cheltuieli efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal.21 alin. pentru fiecare participant.05. cheltuieli privind conbustibilul pentru vehiculele rutiere care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane. cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate.12. cheltuieli sociale în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului sau cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele nefavorabile de curs valutar. doar amortizarea fiscală este deductibilă în limitele amortizării calculate conform prevederilor Codului fiscal. Cheltuielile pentru care nu se acordă deductibilitate sunt:10 cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. la calculul impozitului pe profit singurele cheltuieli care obţin o economie de impozit (fiscală) sunt cheltulielile deductibile.2009. amenzile. cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ. pentru fiecare participant. ceea ce ar înseamna că firma ar înregistra pierdere şi nu ar mai datora impozit pe profit şi în consecinţă nici impozit pe dividende. confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. Prin urmare. Prin urmare.4 De fapt amortizarea contabilă este o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal. cheltuielile cu dobânzile/majorările de întârziere. inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent.întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de persoane cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice.

pomicultură şi viticultură au obligaţia să plătească anual până la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. agenţii economici (cazul general) plătesc impozitul trimestrial. in prezent. la termenele de plată stabilite şi diferenţiate pe categorii de contribuabili. Agenţii economici calculează şi evidenţiază trimestrial. în contul impozitului anual. până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. impozitul pe profit. cu plăţi anticipate efectuate trimestrial dar actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior). o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrului III. plăţi anticipate actualizate cu indicele de inflaţie.2 ASPECTE FISCALE INTERNATIONALE Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care le infatiseaza in raport cu modul perceperii. Astfel. Agenţii economici au obligaţia să plătească. iar organizaţiile non-profit şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor. au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual. 1. Astfel. Băncile şi sucursalele din România ale băncilor şi persoanele juridice străine. urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit şi anume până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor. în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV. cumulat de la începutul anului. începând cu anul 2010. 10 . Băncile comerciale române. Definitivarea impozitului pe profit anual se va face în anul următor până pe data de 15 aprilie inclusiv a anului următor (termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit) prin aplicarea prevederilor impozitului minim prin compararea impozitului pe profit datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual.Plata impozitului pe profit se realizează în lei. sucursalele din România ale băncilor straine precum şi persoanele juridice străine aplică deja acest sistem şi au obligaţia de a plăti trimestrial. până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul. in doua categorii: impozite directe si impozite indirecte. plăţile anticipate vor fi egale fiecare cu o pătrime din impozitul datorat în anul anterior dar actualizate cu indicele de inflaţie. urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate. scadenţa fiind data de 25 inclusiv a lunii următoare aferentă trimestrului următor dar.

Pe de alta parte.intalnim un sistem de impunere distinct pentru profitul realizat de societatile de capital fata de profitul realizat de societatile de persoane. La nivel international pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoane juridice se foloseste fie acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice fie alte sisteme distinct in functie de modul de organizare a societatilor in societati de persoane sau societati de capital. Bucuresti.p.2006. este evident. La societatile de capital se poate delimita averea personala a asociatilor de patrimoniul societatii intrucat actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. in cazul societatilor de capital. deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective. SUA etc. Astfel. Prin urmare. Sunt tari precum Belgia unde societatile pot opta. 1. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende. cu respectarea unor conditii.2. cat si societatii pentru constituirea unor fonduri (reserve). gasirea unei solutii de a plati un impozit cat mai mic. impunerea profitului obtinut se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice. in cazul societatilor de persoane12. 389 11 . editia a V-a.. in tari precum Marea Britanie. Didactica gi Pedagogica. Italia. profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas la dispozitia societatii. Astfel.1 Aspecte privind diverse modalitati de stabilire a impozitului pe profit realizat de persoane juridice Scopul oricarui contribuabil. lmpozitul pe profit va fi fi cel care va face obiectul prezentei lucrari. Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de impunere a profitului realizat de persoanele juridice. se poate vorbi de profitul societatii inainte de repatizare. exista posibilitatea de a se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi profitul repartizat actionarilor sub 12 lulian Vacarel. pentru sistemul de impunere ce se practica in cazul persoanelor fizice deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecarei persoane asociate si patrimoniul societatii respective. proportional cu participarea lor la capital. Germania. Ed. Finante publice.Principalele impozite directe percepute de catre stat sunt impozitul pe profit si impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice. In acest caz se pune problema alegerii intre diferite sisteme de fiscalitate.

Portugalia.Spania . Ungaria. Franta. Bucuresti. 98 12 . Acest sistem de impunere s-a practicat in tari precum Belgia. Norvegia. precum si in Romania si Irlanda. Protugalia. in putine tari.5%. Se practica in tari precum Grecia. Potrivit acestei modalitati se incalca principiul echitatii fiscale deoarece se exonereaza de la plata impozitului dividendele realizate de actionari. Sistemul fiscal al Romaniei. Italia. Astfel. Exista tari unde se practica suplimentarea cotelor principale cu cote aferente bugetelor locale cum ar fi Austria.Olanda. practica fiscala internationala permite impunerea in mod diferit. iar cel din comert pana la nivelul de 253. A patra rnodalitate consta in impunerea separata mai intai a dividendelor si apoi partea din profit ramasa la dispozitia societatii de capital. Finlanda. Luxemburg. Suedia. In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de capital. pot fi intalnite mai multe situatii. etc. Polonia. 2008. In Bulgaria profitul intreprinderilor de stat de interes national este impozitat cu o cota de 52%. Slovenia. dividendele fiind astfel scutite.Practicarea unei astfel de impuneri este avantajoasa pentru societati deoarece le stimuleaza sa plaseze profitul in noi investitii. Ed. sociala si financiara din perioada respectiva13. Letonia. Cehia. Finlanda. In prezent majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europcne (UE) practica acest sistem de impunere: Austria. In Spania. p. In Irlanda profitul realizat in industrie este impozitat cu 10%.948 euro se aplica cu o cota de 12.forma de dividende. in functie de politica lor economica. iar peste acest nivel cota care se aplica este de 20%. dar pentru cooperativele de credit si pentru asociatiile mutuale de asigurari se foloseste o cota de 25%. de exemplu este folosita in mod preponderant o cota de 35%. Franta. Slovenia si Cipru. Universitara. 13 Gheorghe Bistriceanu. Belgia. Danemarca. Lituania. cealalta parte fiind scutita.Irlanda practica sistemul de impunere unde cotele sunt diferentiate in functie de nivelul activitatilor iar Marea Britanie pe acela unde nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatii. Germania. Marea Britanie. iar cel al intreprinderilor de interes local doar cu 42%. Sunt state care diferentiaza cotele de impunere in functie de forma de proprietate asupra capitalului social si altele unde cotele de impunere sunt diferentiate in funtie de natura activitatilor din care se obtine profitul sau in functie de nivelul cifrei de afaceri. Canada. Cea de-a treia modalitate de impunere presupune impunerea doar acelei parti din profit ramasa la dispozitia societatii. Luxemburg. A doua modalitate de impunere a profitului consta in faptul ca se impune doar partea din profit distribuita sub forma de dividende. Olanda si se mai practica si astazi.

Printre masurile luate cu scopul reformării sistemului de impozitare a profitului se număra: reducerea cotelor de impozitare. cu scopul reducerii cotelor de impozitare a profitului (în acelaşi timp mărind baza de impozitare) şi a îmbunătăţirii funcţionării pieţelor de capital. existând doar 2 cazuri de creştere a cotei: Lituania (o crestere a cotei cu 5 puncte procentuale ) şi Ungaria (o crestere a cotei cu 3 puncte procentuale). anual.2 % în prezent (Grafic 1. Luxembourg. Astfel se manifesta o tendinta de reducere a nivelului cotelor de impozitare a profitului.4) Grafic 1. Finlanda şi Suedia. urmând însă şi o scădere substanţială şi în rândul vechilor state membre. Trendul descedent continua: în 10 ţări s-au reglementat noi reduceri ale cotei (Bulgaria.In cele mai multe tari.2 Dimensiunea si tendintele in evolutia impozitului pe profit ca parte integranta a impozitelor directe Încă din anii ’90. de regula. cum ar fi cazul Belgiei care a introdus începând cu 2006 o indemnizaţie pentru capitalul propriu („allowance for corporate equity”). toate statele şiau redus cota de impunere. Spania. In practica international impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face. o mare parte a statelor membre UE au implementat reforme la nivelul sistemului de impunere. Portugalia. Grecia. Impozitele stabilite conform celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul de rol. În general. pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea.4 13 . Slovenia). Începând cu sfârşitul anilor ’90. de la o medie de 35. Comparativ cu nivelul din 1995. iniţial la nivelul noilor state membre. indiferent de sursa de formare a profitului se utilizeaza cota unica pentru impozitarea acestuia. Franţa.2.3% in 1995 la un procent de este. Estonia. s-a manifestat o puternica tendinţă de scădere a cotelor de impozitare a profitului. Republica Ceha. în acelaşi timp cu reducerea programelor de stimulare a economiei. aceste masuri făceau parte din programe de reforma planificate de durata a mai multor ani. 1. excepţie făcând numai Malta. Unele state au încercat să reducă costul de finanţare prin capital propriu a investiţiilor prin introducerea de scutiri de impozit pe profit. 23. Deasemenea sunt state unde se practica cote separate pentru impunerea primelor de asigurare la societatile sau la companiile de asigurare si reasigurare.

5 Sursa:prelucrari proprii pe baza datelor furnizate de Comisia Europeana Singura tara membra a UE: care nu a modificat deloc cota de impozit este Malta (35%). de asemenea. Pana in anul 2009 Suedia se alatura Maltei. iar cea mai ridicata in Malta (35%). Mode1u1 maltez este intalnit si in Norvegia.5) Astfel.Sursa:European Commission. asa cum rezulta si din graficul de mai jos. cea mai redusa cota de impunere a impozitu1ui pe profit se intalneste in Bulgaria si Cipru (10%). constanta. ajungand in prezent la 26.(vezi graficul 1. Taxation trends in the European Union. ratele variaza substantial de la o tara la alta in cadrul Uniunii Europene. avand o cota constanta de 28%.2010 Cu toate ca tendinta de scadere s-a manifestat in general. Grafic 1. cota de 28% este. 14 .3%.

Sursa:Prelucrari propii Totodata. Prin nivelul cotei actuale de impozitare a profitului tara noastra se afla printre cele mai atractive dintre tarile UE. Tari precum Germania. in Germania de la 56.5%. Franta. Tara noastra este deci in primele 5 din UE la acest capitol al modificariler cotei Grafic 1.6). dar si in Romania de la 38% la 16% (vezi Grafic 1. Printre acestea se numara infrastructura moderna. in cazul Romaniei sau Bulgariei. in lrlanda de la 40% la 12. Cehia. De asemenea. care 15 . Polonia. tarile mentionate anterior sunt tari in curs de dezvoltare ce au suferit si sufera reforme fiscale. Franta.6 in intervalul 1995-2009. Romania (22%).Si Austria impreuna cu Brazilia au avut o cota constanta de 30%. In realitate insa. Despre modificarea cotelor impozitu1ui pe profit intre anii 1995 si 2009 se poate spune ca cele mai semnificative reduceri s-au realizat in Bulgaria de la 40% la 10%.8%. stabilitatea regimului fiscal. De asemenea. aceste schimbari avand ca scop alinierea la legislatia statelor membre. respectiv 34% din 2001 pana in prezent (a se vedea Tabel 1.5 in Anexe). multe tari au redus cota impozitului pe profit. tocmai pentru a incuraja investitiile straine.8% la 29. respectiv Bulgaria (30%). precum si dorinta de a deveni tari cat mai competitive. putem spune ca cele mai mari modificari le-au suferit statele nou intrate in UE. Slovacia (21%). Dar este suficient acest lucru? Spre exemplu. SUA sau Canada pot aplica un impozit mai mare decat exemplele mentionate anterior fiindca ofera alte avantaje investitorilor. insa nu se poate spune acelasi lucru despre Marea Britanie. dar si un sistem de impozitare mai clar si mai simplu. se poate observa ca pe langa Romania si Bulgaria. desi s-au facut progrese in ultimii ani mai este un drum lung de parcurs pentru a creste atractivitate mediului de afaceri. China sau SUA ce sunt marile puteri economice ale lumii si au un sistem fiscal eficient si bine pus la punct.

In general. dar si asupra veniturilor persoanelor fizice. începând cu 2000. măsurile luate nu s-au limitat numai la reducerea cotei de impozitare.au aderat in anul 2007 si cele 10 tari membre ale UE. Astfel.8%). a decis să impoziteze numai profitul repartizat. Deşi avea o cota redusa (26%) încă din 1994. Bulgaria (20. In comparatie cu statele membre UE. Astfel.1 in Anexe) se inregistrau in Slovacia (20.0% din PIB).8%) se inregistreaza cele mai mari ponderi ale contributiilor sociale.3%). in Cehia (44. Estonia a optat pentru o modificare complexă a sistemului de impunere. in alte tari precum SUA sau Australia cota aplicata impozitului pe profit a suferit modificari nesemnificative sau chiar a ramas neschimbata inca din anul 1995. Ca urmare a reducerii cotelor de impozitare nu s-a manifestat o scădere a veniturilor fiscale. Acest lucru se datorează unor factori ca: mărirea bazei de impozitare şi creşterea gradului de corporizare a economiei.4%).9%) si in Romania (23%). pe cand noile tari membre detin o pondere a impozitelor directe in total venituri substantial redusa. Estonia şi Italia (1%). pe cand impozitele indirecte in Bulgaria (55. Totodata.1%). Spania (2. tarile nou intrate in UE au o structura diferita fata de cele mai vechi.1%). Cipru (47. Cele mai mari reduceri ale veniturilor din impozitul pe profit s-au înregistrat în Slovacia (-4. iar creşteri semnificative s-au semnalat în Slovenia (+2. precum si adoptarea cotei unice de impozitare. cele mai reduse ponderi ale impozitelor directe in total venituri (a se vedea Tabel 1. cota de impunere a fost redusă la 22%. Danemarca (1. pentru a putea asigura resursele necesare finantarii statului. De exemplu. media atât din zona euro cât şi din UE a cunoscut o uşoară creştere în comparaţie cu nivelul înregistrat în 2005.9%) sau chiar Romania (43. cum este cazul Norvegiei. 16 . În anumite ţări. incepand cu anul 2004 practica un sistem de impozitare mai atractiv decat tarile mai dezvoltate ale Uniunii si totodata cote mai reduse. indirecte si contributii sociale au aproximativ aceeasi pondere. Principalele obiective ale tarilor nou intrate in UE sunt acelea de a creste competitivitatea si atractivitate economiilor nationale cu scopul de a atrage investitii straine in defavoarea unora dintre tarile vestice care mizeaza pe o rata inalta a fiscalitatii.4%) reprezinta aproximativ o jumatate din totalul veniturilor fiscale. In tarile cu vechime veniturile din impozite directe. ponderea scazuta a impozitelor directe in noile state membre este contrabalansata de o pondere mai mare a contributiilor sociale si a impozitelor indirecte in total venituri fiscale. Din contră. Ulterior. Printre motivele ce stateau la baza acestor ponderi reduse ale impozitelor directe se numara cotele de impunere reduse ale tarilor nou intrate in UE aplicate asupra profitului companiilor.5%) şi Cipru (1.2% in anul 2007) si in Slovacia (39.

2. tot de 16%. In 2006.7 in Anexe) o detine Cipru (6.6 in Anexe ). precum si alte activitati ilegale. s-au cifrat la 28. comparativ cu cel din statele membre. Marea Britanie (46. iar pe de alta parte. de 16%.1%). in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare.2%). Romania a avut cele mai mici venituri din taxe in PIB. Aceste date redau faptul ca. 1a po1u1 opus af1andu-se Germania (1. in Romania impozitele directe au reprezentat 6. precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor. veniturile din taxe si impozite ale Romaniei. in crestere cu 0. de 49. inclusiv contributiile sociale.8% din PIB (un procent mai redus inregistrandu-se doar in Slovacia .5% (a se vedea Tabel 1. cauza principala find economia gri si evaziunea fiscala. in anul 2007.3 Impozitul la nivelul Uniunii Europene 17 .4%. Aceste diferente mari de la o tara la alta se explica.5%. ele avand dreptul la suveranitate fiscala.8%). modul prin care statele membre aleg sa atinga obiectivele aeestora este diferit.4%). 1.1ucru justificat de diferentele existente intre profiturile companiilor si intre PIB-urile ce1or doua state. Cu privire la ponderea impozitului pe profit in total venituri fiscale Malta ocupa primul loc cu 19. pe de-o parte.1%.6. Diferenta intre maxim si minim. Potrivit raportului. desi exista o strategie fiscala comuna la nivelul Uniunii Europene. insa si cea mai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare.6%) si Luxemburg (14. Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari bugetare din UE. Cea mai mare pondere a impozitului pe profit in PIB (a se vedea Tabel 1.6% din produsul intern brut (PIB). arata raportul din 2008 "Taxation trends in the European Union". din care impozitul pe profitul societatilor comerciale 3.3%) si Finlanda (41. prin politicile promovate de autoritatile publice.9%).7 puncte procentuale fata de 2005. prin gradele diferite de dezvoltare economica a acestora. urmata de Cipru (16. este deci de 5.1% din PIB. Se poate observa un nivel relativ redus a1 impozitelor directe in tara noastra. iar Germania se afla pe ultimul loc avand o pondere de 3. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice.4%).) In anu1 2007. Aceste discrepante pot influenta deciziile de localizare a investitiilor si pot constitui obstacole in circulatia libera a capitalului in piata unica si pot stimula competitie fiscala daunatoare.La polul opus se situeaza Danemarca (61.

impozitul pe profitul companiilor este de 16%. al saselea cel mai mic nivel din UE. precum si crearea de noi locuri de munca. In ce priveste impozitele aplicate pe profitul companiilor. Georgia (2005). prin adoptarea cotei unice are drept consecinta pe termen scurt si mediu sporirea competitiei intre statele europene. Letonia (1997). ce le-a utilizat pentru consum sau investitii. introducerea unei cote mai mici. Sistemul propus de Comisie. avand ca scop final cresterea transparentei in luarea deciziilor economice. membrii acestor tari considera ca acest impact al cresterii economice se datoreaza in primul rand fortei de munca ieftina si calificata. si mai putin datorita adoptarii cotei unice de impozitare considerand ca reducerea taxelor nu a facut altceva decat sa sporeasca veniturile populatiei. Proiectul propus de Comisa Europeana urmareste aplicarea unor regului comune in ceea ce priveste calculul bazei impozabile pentru profiturile inregistrate de catre companii in mai multe state membre. de catre unele dintre noi1e state membre ale UE14. precum si pozitiei geografice. Media in cadrul UE este de 23. a intensificat necesitatea armonizarii bazei de impunere a impozitului pe profit. Totodata. Bulgaria (2008).Acestia sunt tot mai alarmati de numarul tot mai mare al tarilor ce adopta cota unica.Cehia (2008). platesc cele mai mici impozite pe profit cota de impozitare aplicata fiind doar de de 10%. Prin urmare specialistii in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa sustin propunerea Comisiei Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a profitului aplicata la nivel European. companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta si Statele Unite ale Americii . Macedonia. Implementarea cotei unice de impozitare. si prin urmare o mai mare eficientizare in alocarea resurselor.din vest. tarile din UE au tendinta de a le reduce. De asemenea. Totodata. Romania (2005). Slovacia (2004). Muntenegru (2007).45%. in timp ce in zona euro aceasta se situeaza la 26. persoanelor. Multi investitori au fost atrasi catre aceste tari datorita cotelor scazute ale impozitelor directe. In Romania. In prezent.Armonizarea fiscala presupune presupune eliminarea distorsiunilor privind taxele ce afecteaza libertatea de miscare a bunuriler.59%. adoptarea cotei unice de impozitare a avut ca rezultat cresterea economica pe care tarile din centrul si estul Europei au inregistrat-o. serviciilor si capitalurilor. Pentru tarile din Europa de Vest acest fenomen nu a avut efecte benefice deoarece nivelurile reduse de impozitare din Europa de Est au afectat cresterea economica a vechilor membrii. dar si Rusia (2001) . Albania (2008) 18 . cunoscut sub denumirea de Baza Unica Consolidata a Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate 14 Estonia si Lituania (1994). unde rata de impozitare este de 35% pe cand cele din Bulgaria si Cipru. chiar daca regimul taxarii nu a fost singurul factor ce a stat la baza acestei decizii.

precum si investitiile transfrontaliere in general in intreaga Europa. ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp dezvoltarii afacerilor. In acelasi timp. Printre sustinatorii proiectului se situeaza Italia.Tax Base „CCCTB”) urmeaza a se aplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat membru.considerand ca acesta ar face competitia fiscala la nivelul UE mai transparenta si corecta. Republica Ceha. ar trebui sa faciliteze eforturile acestora de a prezenta Germania ca pe un partener economic atractiv cu o infrastuctura moderna si forta de munca specializata. pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarile respective. Tax Partner la KPMG Romania este de parere ca “desi s-au inregistrat progrese in reforma codului fiscal in ultimii ani. una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este birocratia sistemului fiscal. considera ca baza comuna consolidata a impozitului pe profit este un pas inainte pentru companiile europene. principalul sustinator al proiectului “Baza comuna consolidata a impozitului pe profit”. De asemenea. companiile putand alege sa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare regulile nationale. Niculae Done. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat de catre companiile care opereaza in UE. deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se o metoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Simplificarea acestui sistem este esentiala.Spania. incurajandu-se astfel dezvoltarea economica. considera proiectulCCCTB o cale de a reduce birocratia cu care se confrunta companiile. astfel incat propunerea Comisiei UE ar fi un important pas inainte. statele care sustin adoptarea acestui proiect au ca principal argument reducerea costurilor de confomare/adnistrative aferente impozitarii societatilor si a distorsiunilor 19 .Acesta din urma considera ca armonizarea cotelor de impozitare a profitului este scopul final al CCTB. Danemarca si Spania precum si Germania. Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania.Olanda. Olanda. De asemenea. Autoritatile din Germania sustin cu fermitate adoptarea proiectului CCCTB. vor fi eliminate cele mai multe obstaco1e in calea infaptuirii tranzactiilcr internationale. Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiile au activitate economica. Daca se va reugi sa se creeze o baza de impozitare cu ajutorul careia societatile sa poata consolida la nivel european. sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in alte state. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in mai multe tari membre UE. un alt sustinator. Insa autoritatile vad ca si conditie esentiala ca baza comuna conso1idata a impozitului pe profit sa fie instituita la nivelul tuturor statelor mernbre si nu doar la nivel de grup.

10%.autoritatile si-au anuntat pozitia in ceea ce priveste adopatrea proiectului CCCTB si au exclus orice participare la acest program cu vreo tara membra UE. ln afara de aceasta teama de o eventuala armonizare a cotelor. cu un sprijin de numai 62% pentru planurile Comisiei. iar adoptarea proiectului va crea incertitudine in randul potentialilor investitori si chiar in randul celor ce au deja activitatile amplasate in aceasta tara.10%) este un instrument cheie in atingerea investitiilor straine. ceea ce va impiedica concurenta fiscala. un alt motiv de a sa opune bazei comune consolidata este acela ca acaste tari in present se bucura de faptul ca numeroase compariii isi transfara investitiile pe teritoriul acastora cu scopul da a-si minimiza obligatiile fiscale catra stat.cauzate de diferentele de la o tara la alta in ceea ce privegte repartizarea investitii1or si bazele de impozitare. Deasemenea. se impotriveste oricarai schimbari in ceea ce priveste legislatia impozitului pe profit la nivelul UE. acestea si multe altele nu-si vor mai amplasa activitatile aici. Totodata intreprinderile mici si mijlocii vor fi foarte cagtigate datorita faptului ca acestea sunt cele ce au cel mai mult de suferit de pe urma fiscalitatii. Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie. 20 .companiile din acesta tara vor trebui sa plateasca un impozit pe profit semnificativ mai mare. avand prea putine lucruri de castigat de pe urma acestui proiect. Opozantii proiectului sunt de parare ca adoptaraa proiectului si implicit a bazei de impozitare va conduce spre armonizarea cotelor de impozitare.Astfel. Prin urmare. in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus. principalul oponant al acastai masuri. Guvamul irlandaz.In consecinta.5% (este in acelasi timp si cea de-a doua ca marime dupa Bulgaria si Cipru . Astfel. facilitandu-le astfel desfasurarea de noi activitati transfrontaliere.acestea si multe altele nu-si vor mai amplasa activitatile aici. In ceea ce privegte pozitia Romaniei si Bulgariei cu privire la implementarea bazei unice consolidate ambele tari raman tacute cu atat mai mult cu cat acestea aplica rate ale impozitului pe protit scazute.Autoritatile considera ca daca s-ar introduce CCCTB in Irlanda. CCCTB va reduce flexibilitatea ce caracterizeaza sistemul de impozitare irlandez. respectiv 16%. desi Comisia Europeana a subliniat in nenumerate randuri ca statale isi vor mentine suveranitatatea fiscala. Maria Britanie considera ca adoptarea unei baze unice la nivelul Marii Britanii va conduce la cresterea cotei de impunere a impozitului pe profit in raport cu alte state ale UE.Totodata cota redusa a impozitului pe profit de 12. o eventuala adoptare a CCCTB nu ar face altceva dacat sa indrepte atentia investitorilor catra alte state deoarece alegerile initiale ale acestora nu vor mai fi la fel de avantajoase.

lasand in continuare guvernelor nationale libertatea de a-si stabili propria cota de impozit pe profit. consolidand Piata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe 21 . introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE nu este realista. ceea ce ar genera o opozitie puternica din partea guvernului si a investitorilor. Daca va fi implementata in Romania. daca implementarea CCCTB va avea loc intr-un viitor apropiat. printre care si Romania. Prin urmare. Toate acestea vor determina investitorii sa-si transfere investitiile in tari cu niveluri mai scazute de impozitare. fara a afecta concurenta sau a restrictiona libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit pe care acestea le considera corespunzatoare. Introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si probabil ar intimpina o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE. aceasta masura va reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri.precum si a costurilor administrative transformand sistemul de impozitare englez intr-unul complex. Printre efecte va fi si reducerea PIB-ului unei tari cu o economie fragila. este pragmatica si rezonabila. Ar simplifica impozitarea profiturilor companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE. sute de milioane de euro. in urmatorii ani. Acesta datorita faptului ca investitorii sunt atrasi in principal in Romania de nivelul redus de 16% al cotei impozitului pe profit. Curentul de opinie puternic in favoarea propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere ca nu va avea loc o crestere a costurilor companiilor. care are o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor comerciale. Armonizarea cu alte state membre UE ar insemna cresterea semnificativa a acestei cote si posibil revenirea la un sistem progresiv. ceea ce va insemna ca se vor pierde din investitii. Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile oferite de un sistem de impozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in urma aplicarii unei astfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Totusi. desigur. Se observa ca unul dintre motivele pentru care unele tari se opun adoptarii proiectului este ca adoptarea proiectului poate conduce la armonizarea cotelor de impozitare desi comisia a subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul Uniunii Europene. Ar fi de asemenea foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. ca toate celelalte state ce au trecut prin criza financiara. propunerea Comisiei pentru o baza unica de profit impozabil la nivelul intregii UE. O cota unica de impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state membre UE.

fie au respins total aceasta propunere.enhanced cooperation – permite statelor membre interesate sa stabileasca intre ele o cooperare mai stransa.state membre. 15 Eng. La momentul propunerii proiectului “baza comuna consolidata a impozitului pe profit Comisia Europeana avea in vedere adoptarea acestuia prin umanitate de voturi din partea statelor membre.comisa ar putea decide ca ar putea face obiectul unei cooperari consolidate 15. nu va mai fi nici un obstacol in calea adoptarii proiectului cu conditia ca cel putin opt state sa isi dea acordul.Astfel. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea puternica de care se bucura din partea profesionistilor fiscali romani. autoritatile constientizand faptul ca e dificil sa se ajunga la un acord intre cat mai multe state membre.insa luand in considerare faptul ca numeroase state au privit fie cu neincredere. crescand astfel concurenta. 22 .

unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti) impozitul era determinat pe baza unor cote progresive pe tranşe cuprinse între 10% şi 82% 23 .1 Cotele impozitului pe profit din 1990 pânǎ în prezent în România Anul 1990 Cota de impozit pe profit Pentru întreprinderile mici sau asociaţii cu scop lucrativ (unităţile cooperaţiei de consum.ANEXE Tabel 1.

cota generală de impozitare. prin intermediul unui sediu permanent în România. • 45% pentru partea din profitul impozabil ce depăşeşte 1.în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de noroc.12/1991 privind impozitul pe profit.G 70/1994 privind impozitul pe profit.0000lei. 60%(38%+20%) .se aplică doar asupra părţii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de activităţi în total venituri.O nr.G nr.225/1991 18 OUG nr.1991 1992-1994 Impozitul pe profit a fost stabilit16 în cote progresive pe tranşe cuprinse între 5% şi 77% Impozitul pe profit se determină astfel:17 • 30% pentru profitul impozabil de până la 100. dacă ponderea veniturilor din astfel de activităţi depăşeşte 50% din totalul veniturilor • • 44.650/1999 24 . 25% pentru contribuabilii care realizau anual venituri din agricultură peste 80% din total venituri 38% .43/1998 20 Conform O.70/1994 privind impozitul pe profit.19 • • 44. cu excepţia rezervelor legale şi 1995-1997 1998-1999 • • 2000-aprilie 2001 16 17 Conform Legii nr. 25% pentru contribuabilii care realizau anual venituri din agricultură peste 80% din total venituri Cotele de impozit pe profit sunt:20 • • 25% .G 40/1998 pentru modificarea şi completarea O. Cotele de impozit pe profit sunt:18 • • 38% . prin intermediul unui sediu permanent în România.publicată în MO nr. baruri şi cluburi cu program de noapte.U.2% în cazul profitului realizat de o persoană juridică straină.217/1999 pentru modificarea şi completarea O. publicată în MO nr. publicată în MO nr. 60% .baruri şi cluburi cu program de noapte.cota generală de impozitare. 50%(25%+25%) .70/1994 privind impozitul pe profit.G nr. publicată în M.000.baruri şi cluburi cu program de noapte.O nr.în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de noroc.în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de noroc.246/1994 19 Conform O.000lei.publicată în M.în cazul profitului realizat de o persoană juridică straină.2%(38%+3.cota generala de impozitare.25/1991 Conform HG 804/1991 privind impozitul pe profit.2%) .se aplică doar asupra părţii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de activităţi în total venituri • 10% pentru orice majorare de capital care se efectuează prin încorporarea rezervelor şi/sau a profiturilor.

-decembrie 2003 cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.se aplică doar asupra parţii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de activităţi în total venituri • 5% pentru orice majorare de capital care se efectuează prin încorporarea rezervelor şi/sau a profiturilor.O nr.217/1999 privind impozitul pe profit.pentru partea din profitul impozabil aferentă ponderii veniturilor din export.în total Iunie 2002 venituri22 2002 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:23 • • • 25% .publicată în M.414/2002 privind impozitul pe profit. Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:24 • • • 25% . 6% .încasate în valută printr-un cont bancar din România.Aprilie 2001iunie 2002 diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului Cotele de impozit pe profit sunt:21 • • 25% . discotecilor.5% .189/2001 privind aprobarea O.încasate în valută printr-un cont bancar din România.în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din activitatea desfaşurată pe baza de licenţă în zonele libere.196/aprilie 2001.în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de noroc.U.cota generala de impozitare.publicată în M.456/2002. cluburilor de noapte. 24 Conform Legii nr.414/2002 privind impozitul pe profit. 12. baruri şi cluburi cu program de noapte. cluburilor de noapte. 22 Începând cu 1 ianuarie 2002 cota de impozut pe profit aferentă activităţii de export este de 6% 23 Conform Legii nr.O nr. 21 Conform Legii nr. • valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor desfaşurate de natura barurilor.încasate în valută printr-un cont bancar din România.cota generală de impozitare 5% .456/2002 25 .cota generală de impozitare 5% . • valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor desfăşurate de natura barurilor.G nr.în total venituri.publicată în M. 50% .în total venituri.O nr. cu excepţia rezervelor legale şi diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului • 5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din export.pentru partea din profitul impozabil aferentă ponderii veniturilor din export.în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată pe baza de licenţă în zonele libere. discotecilor.

6 Nr.2004 cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi. precum şi a salariilor in perioada 2004-2005 Perioada ian.cota generala de impozitare 5% .cota generală de impozitare valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor desfăşurate de natura barurilor. de şomeri. • 10% . 2005-2006 cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.72 Conform Legii nr.466/2005 26 .cota generală de impozitare valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor desfăşurate de natura barurilor. Someri 693400 Rata somajului 7. 2007-2008 cazinourilor şi 16% din profitul impozabil aferent acestor activităţi. discotecilor.O nr. a nr.O nr. Cotele de impozit pe profit sunt următoarele: • • 16% . cazinourilor şi 16% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.138/2004 de completare şi modificare a Codului fiscal. Mărgulescu Dumitru – Analiza operării mecanismelor fiscalităţii asupra performanţei economico-financiare a firmei. pag 158 Tabel 1.în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din activitatea desfaşurată pe baza de licenţa în zonele libere. anexa nr.aprobată cu modificări privind legea nr. a ratei şomajului.163/2005.927/2003 Conform OUG nr.2 Evolutia lunară a nr.publicată în M.2. cluburilor de noapte.O nr. Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:26 • • 16% .571/2003 privind impozitul pe profit.publicată în M.1281/2004. cluburilor de noapte. 10% pentru veniturile obţinute din vânzarea-cesionarea proprităţilor imobiliare şi a titlurilor de participare valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor desfăşurate de natura barurilor. cluburilor de noapte. discotecilor.04 25 26 Nr.publicată în M. de salariati.pentru profiturile obţinute de către persoanele juridice române şi străine care vând .cesionează proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română Sursa:Ţâţu Lucian. Salariati 4359300 Salariul brut 8006308 Salariul net 577104 Raportul dintre salariu net si cel brut 0. discotecilor. Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:25 • • • • 25% .

7 7.8 489.Buletinul statistic lunar nr.76 0.3.76 0.04 nov. 1/2005.7 551.5 6.8 4423.4% 11719 27 .2% 10167 2005 +4.04 dec.04 mai.9 6.3 4375.72 0.04 iul.6 5.04 apr.05 ian. Evolutia anuală a dinamicii PIB şi investitiilor si a numărului de societăti comerciale Perioada Dinamica PIB (termeni reali) Dinamica investitiilor (termeni reali) Nr de societăti comerciale cu participare străină la capitalul social 2004 +8.2 6.77 0.76 0.06 0 702400 0 697400 0 661900 0 617800 0 590.76 0.8 499.05 iun. 05 dec.3 499 493. Tabel 1.76 0.1 6.04 ian.75 0.73 0.76 0.2 4554.72 0.05 aug.76 0.3 562.8 6. 2/2006.6 7483952 8065813 8292765 8008210 8035915 8125709 8101024 8214078 8392766 8677841 9733512 9514658 8748696 9203460 9729767 9416658 9436107 9570000 9630000 965 974 1017 1121 1100 1017 9 547757 3 585748 2 596955 5 580111 0 582897 8 588319 4 585870 4 594432 4 607121 1 624514 8 687509 4 723339 8 674091 4 708285 7 743479 2 720264 7 721606 3 730000 0 734000 0 736 742 774 848 826 767 0.04 oct.7 558.71 0.2 4565.72 0.8 5.04 aug.9 562.05 nov.6 4501.8 4567.04 mar.9 4439 4432.77 0.7 5.05 apr.9 4452 4449.7 5.06 feb.3 6.04 iun.3 495.4 557.2 4556.9 488.73 0.3 4577.6 5.2 6.8 550.7 504.6 5.05 mar.5 537.73 0.6 4538 4537.7 5.76 0.05 mai.6 7.3% +8.05 feb.05 iul.1 6 6.3 4450.7 4551 4560.6 547.1% +13.5 4563.75 Sursa: Institutul National de Statistică .2 6.8 523 548 554.7 4535.8 4404.7 4405.1 4398.72 0.72 0.05 oct.7 7.76 0.feb.72 0.2 6.1 5.6 552.8 4500.05 sep.3 6.8 511.6 5.3 6.1 4453.76 0.72 0.04 sep.6 4456.

0 35.3 15.2 10.3 35.040.623.0 34.614.1 % din total 100.10 22.0 34.8 51.0 15.088.0 12.0 35.0 32.0 25.0 34.50 449.628.7 24.0 15.5 Sursa: http://anaf.0 29.6 35.2 25.6 35.0 28.0 38.5 19.0 35.5 19.0 200 0 40.0 200 7 34.0 22.457.4 37.0 1996 40.0 20.0 35.60 7.0 37.0 200 2 40.9 9.0 34.0 32.547.0 51.0 35.537.0 35.0 19.Sursa: Institutul National de Statistică .0 36.1 3.5 25.0 37.0 28.6 26.0 12.5 34.70 1.0 25.6 35.0 35.692.745.70 5.0 32.0 39.3 25.354.20 2.7 41.0 15.4 2.0 38.6 35.0 94.70 2.0 24.4 Realizari 2004 milioane lei 70.5 32.mfinante.0 36.152.0 34.0 40.0 23.40 9.8 21.5 Evolutia cotelor impozitului pe profit in perioada 1995-2010 (%) 1995 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT 40.0 200 5 34.0 18.660.0 35.0 25.0 56.0 200 3 34.8 8.4 31.0 24.0 24.20 1.040.0 30.3 29.0 36.0 15.0 10.30 38.248.6 35.60 28.1 31.4 10.3 23.0 35.635.0 30.1 42.0 6.4 19.837.3 35.061.0 25.0 35.0 20.0 37.90 7.0 15. 2/2006 Tabel 1.0 12.0 41.3 35.0 30.0 200 1 40.483.6 21.30 6.6 25.0 25.3 26.3 28.0 26.80 53.3 26.90 26.0 35. 1/2005.10 22.0 40.1 7.0 35.2 34.60 6.50 4. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat Realizari 2003 milioane lei Venituri totale Venituri fiscale Impozite directe Impozit pe profit Impozit pe salarii si Contributii asigurari Alte impozite directe Impozite indirecte TVA Taxe vamale Accize Alte impozite Venituri nefiscale Venituri din capital 56.0 15.4 10.3 25.0 37.0 4.7 Realizari 2005 milioane lei 83.7 26.0 41.0 34.0 40.7 26.5 35.0 35.4 38.0 26.0 34.0 28.40 1.2 37.0 200 8 34.0 35.965.0 4.0 30.4 31.1 32.3 26.4 40.0 41.0 35.6 35.0 34.5 34.5 24.808.2 28.4.0 34.0 19.0 31.0 29.0 41.0 34.70 1.htm Tabel 1.416.0 32.0 24.3 11.2 40.0 16.10 2.0 38.50 2.0 29.577.288.341.5 34.826.390.0 25.0 2.0 12.554.20 6.5 29.5 19.117.3 10.5 25.2 39.0 200 6 34.281.10 3.0 12.0 20.0 34.0 200 4 34.7 52.7 53.5 31.0 21.0 30.0 10.2 25.0 12.5 25.5 31.7 53.4 17.9 2.0 15.0 28.0 15.80 2.30 66.0 40.8 21.0 25.0 56.0 15.526.6 26.0 25.0 29.0 51.0 38.0 37.10 79.0 29.40 22.0 35.6 35.0 25.0 29.0 25.0 28 .639.90 35.0 29.0 3.6 35.678.5 25.0 15.70 43.0 201 0 34.0 15.0 30.7 27.0 199 9 40.90 9.0 34.5 25.0 30.70 2.469.6 35.6 26.0 40.0 35.3 10.20 30.0 200 9 34.747.3 15.0 27.040.80 2.5 28.0 16.632.0 31.0 56.5 35.0 34.10 18.403.5 19.Buletinul statistic lunar nr.5 Program 2005 milioane lei 84.9 19.0 35.481.0 29.0 34.40 2.0 24.8 21.8 41.0 15.0 25.3 35.0 19.0 199 8 40.40 42.995.0 29.0 25.9 19.0 30.0 30.6 21.0 56.0 38.3 10.4 5.4 19.0 29.103.70 35.5 31.0 37.0 40.0 35.0 29.5 35.534.0 15.203.0 39.130.0 23.8 % din total 100 93.0 38.40 152.178.3 19.90 78.0 29.791.0 35.7 22.122.2 23.2 3.0 40.0 12.0 30.4 37.0 15.5 34.1 0.0 34.60 13.6 20.0 30.0 35.4 31.30 404.2 40.4 10.ro/wps/PA_1_1_15H/static/buget/executii/rom12/rom11.5 0.0 25.0 10.4 5.0 10.0 35.5 25.1 53.0 40.6 35.0 199 7 40.0 36.079.0 19.4 10.3 28.0 12.30 6.0 38.2 25.5 25.0 40.0 34.395.9 40.0 28.8 26.0 39.6 17.7 2.5 35.0 34.5 25.5 35.0 37.0 40.4 40.0 25.4 37.0 25.882.0 34.0 15.153.0 6.2 32.0 386.2 40.4 17.653.6 21.0 35.6 35.0 35.7 23.

0 34.0 Sursa:European Commission.0 28.0 33.0 27.7 33.9 33.5 18.0 28.0 39.0 30.0 36.0 28.9 18.7 30.0 35.5 51.0 30.5 18.0 30.7 35.0 33. Dimova Antoniya.0 28.0 18.0 36.1 21.0 28.0 34. Analize ale politicii fiscale in Romania si in statele membre ale Uniunii Europene.0 38.0 19.5 26.0 25.0 30.0 40.0 38.7 36.0 29.0 39.0 20.0 28.0 39.0 25.3 34.0 28.9 32.0 35.0 39.0 36.0 25.0 30.0 21.0 30.0 24.7 AU CA CH JP IS NO US BR RU IN CN 36.5 16.5 24.0 29.2 25.0 26.7 33.0 30. Salchev Petko.0 29.0 35.0 26.0 39.6 33.1 48.0 39.0 28.3 34.1 24. Bulgaria — Health system review.0 19.0 20. Health Systems in Transition.0 39.0 34.0 40. Bucuresti.0 26.4 40.0 34.0 29.0 24.0 34.0 35.0 26.0 30.0 28.0 39.0 24.0 35.6 33.0 28.0 28.3 26.0 19.2 24.0 26.0 33.0 33.3 30.0 35.6 24.0 30.0 23.5 33.0 39.5 18.0 25.0 44.0 37.0 40.0 28.0 29.0 37.0 28.1 39.0 34.0 26.0 28.3 34.0 25.4 38.0 35.5 33.0 28.5 25.0 28.0 40.0 25.0 35.3 37.3 39.3 35.0 30.0 28.0 19.0 36.0 35.0 35.4 38.0 28.0 25.5 16.0 40.1 33.0 29.0 26.0 30.0 15.9 18.0 36.6 33.0 28. Bucuresti.4 25.0 31.3 39.5 16.0 40.5 28.0 33.6 33.2010 BIBLIOGRAFIE • Avdeeva Olga.3 34.0 24.0 28.0 40.0 40.7 32.3 34.3 28.0 25.0 39.0 25.0 33. Georgieva Lidia.0 27.0 31.0 25.0 33.0 36.5 51.0 40.0 31.0 40.0 30.0 23.0 44.0 35.7 19.9 40.0 28.0 26.5 16.0 28.0 25.5 Non-EU countries 33.6 33. 2009 29 .1 21.5 35.0 24.5 35.6 24.3 42.0 27.PL PT RO SI SK FI SE UK EU27 EU25 EA16 40.0 30. Sistemul fiscal al Romaniei.0 28.0 34.0 40.0 25.6 24.5 35.0 33.0 31.1 40.0 19.0 30.3 42.0 42.2 25.0 33.0 30.0 44.0 34.0 36.9 36.6 27.0 34.0 25.1 24.0 39.0 25. Editura ASE.0 25.0 29.8 19.0 28.0 28.0 26.3 35.8 33.0 37.4 34.1 27.0 15.0 40.0 30.0 29.0 25.0 23.0 33.0 30.5 51.6 28.0 25.0 19.6 28.0 28. Editura Universitara.0 30.0 39.9 28.7 40.0 40.0 30.0 40.0 33.0 26.0 28.5 25.0 37.1 21.3 34. European Observatory on Health Systems and Policies.3 35.0 34.3 34.0 28.0 25.0 25.9 37.0 33.5 16.0 31.5 18.6 21.5 51.0 34.9 30.4 29.0 30.3 29.6 21.0 28.3 28.0 35.6 24.5 16.7 31.0 28.0 40.0 36.0 27.0 31.0 21.2008 • Brasoveanu lulian Viorel.6 28.0 34.0 47.4 26.0 25.0 28.3 28.0 28.6 38.0 28.0 28.5 27.0 28.0 23.0 19.6 33.0 44.2 34.0 36.6 38.0 26.6 38.2 34.0 24. DimitrovatRostislava.0 30.0 39.6 25.0 27.0 25.0 28.1 19.8 30.9 19.3 39.0 44.0 22.0 19.0 30.4 19.0 20.0 19.0 24.0 25.9 30.0 26.0 24.3 28.1 33. 2007 • Bistriceanu Gheorghe.6 38. Taxation trends in the European Union.0 33.0 25.0 44.0 36.0 39.

Bucuresti. 2002 • Serbanescu Cosmin.Zusmane Evita. Bucuresti. lnstitutul European din Romania. 2009 • Hoanta Nicolae. Bucuresti.Fiscalitate europeana. septembrie 2009.European Observatory on Health Systems and Policies. Bucuresti. 2009 • Greceanu-Cocos Virginia. Sibiu. Editura Universitara. Bucuresti. Latvia — Health system review. Bucuresti. Economie sijinante publice. EU corporate law and EU company tax law. Consultant fiscal. Vanborren Werner. Edward Elgar Publishing Limited. finantele intreprinderii. Editura Universitatii "Lucian Blaga". Finante publice. Provoceduri pentru Romania. Rurane Aiga. 2000 • Comaniciu Carmen. Schreiber Ulrich. Mannheim. Finante publice. Editura Economica.• Brezeanu Petre. 2009 • Schon Wolfgang. pag. Impozitarea profitului la operatorii economici. Editura Tribuna Economica. Tendinte europene. Editura Didactica si Pedagogica. Tendinte de armonizare fiscala la nivelul Uniunii Europene. Revista Fiante. Metode si tehnici fiscale de imbunatatire a mediului de afaceri. 3-9 • Serbanescu Cosmin. Tatarcan Raluca. Brasov. 2007 • Ciotei Constantin. Group taxation under the system of Common Consolidated Corporate Tax Base. Bucuresti. Spengel Christoph. 2000 • Mosteanu Narcisa Roxana. 2008 • Cerioni Luca. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. Banci. Fiscalitate: valente multidimensionale. 2010 • Vacarel lulian. Cehia. Health Systems in Transition. Corporate efective tax rates in an enlarged European Union. Stuburs Artis. Asigurari. 2004 • Negrescu Dragos.Bucuresti. Simion llie. Asigurari si protectie sociala. Editura Polirom. moneda-credit. lasi.2005 • Brigis Girts. 2008 • Serbancscu Cosmin.Editura Expert. 2007 • Nerudova Danuse. Impozite si taxes 2004-2005. Springer. Fiscalitate: de la lege la practica. 2008 • Stolojan Theodor. 2007 30 . Editura Economica. Editura Tribuna Economica. Comanescu Anton. Editura C. Tragakes Ellie. Bucuresti. Beck. 2005 • Elschner Christina.Bucuresti. Integrarea si politica fiscala europeana. Tatu Lucian. Editura Universitara. H. Revista Economics & Management. Editura Infomarket. Karaskevica Jautrite. 2008 • Serbanescu Cosmin. Common Consolidated Corporate Tax Base for Europe.

31 .

32 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->