You are on page 1of 8

OLIMPIADA LOCALÃ-1994

clasa a V-a
1.a) Suma a douã numere naturale este 7002. Sã se afle cele douã numere ºtiind cã primul împãrþit
la al doilea dã câtul 8 ºi restul 9.(2 puncte)
b) La împãrþirea a douã numere naturale a ºi b se obþine câtul c ºi restul r. Sã se determine b ºi c
ºtiind cã: b≠0, a=121, r=1 ºi b>c>1.(2 puncte)
2.a) Gãsiþi numerele naturale x care verificã relaþia:
2x+{5700:475−2⋅52:[5⋅22+(25⋅34)12:(648⋅210)+1]}:5≤22⋅5. (2 puncte)
b) Determinaþi cifra y ºtiind cã 2( 23y (10) + 1010 ( 2 ) ). (1 punct)
3. Sã se determine mulþimile A ºi B, analizând toate cazurile posibile, ºtiind cã:
1) A∪B={0,2,3,4,5,6,7,11,13};
2) A∩B={2,5,6,7};
3) A∪{4,5,6,8,11,12}={0,2,3,4,5,6,7,8,11,12,13}. (2 puncte)

OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a VI-a
1.a)(1,5 puncte) Efectuaþi:
 2 40 47 
[0,(6)+3,(63)+0,2(37)]: + +  +(157−14⋅156−14⋅155−14⋅154−14⋅153−14⋅152−14⋅15−14).
 3 11 198 
1
b) Pe o hartã cu scara de 6 distanþa dintre douã oraºe A ºi B este reprezentatã printr-un segment
10
cu lungimea de 6 cm. Ce lungime va avea segmentul care va reprezenta distanþa dintre aceleaºi
1
oraºe pe o hartã cu scara de 6 5 ? Exprimaþi în kilometri distanþa, pe teren, dintre cele douã
2 ⋅5
oraºe.(1,5 puncte)
2.a) Determinaþi numãrul y din proporþia:
63 n + 7 n+1 ⋅ 32 n+1 − 21n ⋅ 3 n+ 2 y
= unde n∈N*, iar x este cel mai mic numãr natural de patru
63 ⋅ 997
n
1995994
x
cifre divizibil cu trei numere prime consecutive.(1,5 puncte)
b) Gãsiþi cinci numere a,b,c,d,e direct proporþionale respectiv cu: 2,3,5,7,11 ºtiind cã:
2a−3b−2(c−d)+e=100.(1,5 puncte)
3. Fie A,O ºi C trei puncte coliniare(în aceastã ordine), BO⊥AC, semidreapta [OD interioarã
unghiului AOB astfel încât m(AOD) este 0,(3) din m(BOC), [OE - bisectoarea unghiului BOC,
punctele E,O ºi F coliniare(O între E ºi F), semidreapta [OG interioarã unghiului COF. Stabiliþi: a)
m(BOD); b) m(AOE);
c) m(COG) ºtiind cã reprezintã 40% din m(COF); d) dacã punctele G,O ºi D sunt coliniare.(3
puncte)

2
OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a VII-a
1. Comparaþi numerele: a) b=10 2 ºi c=2 10 (1 punct)
( ) ( 2 − 3) ( )
2 2 2
b) n= 2− 3 + − 2 −3 ºi m= 4 − 2 3 + 7 − 4 3 − 6 + 2 5 (1,5 puncte)
2. Aflaþi media aritmeticã ºi media geometricã a numerelor:
(
A=5 6 − 6 24 + 7 54 − 8 96 + 9 150 ºi B= 2 3 − 3 12 + 4 27 − 3 ⋅ 49 + 3 75 ⋅ 2 )
(1,5 puncte)
3. Mãsurile unghiurilor triunghiului ABC sunt invers proporþionale cu 2, 3 ºi 6. Dacã BC>AC>AB,
punctul D este mijlocul laturii BC, DE⊥AC ºi G, F ºi H sunt, respectiv, mijloacele segmentelor DC,
AB ºi BD, stabiliþi: a) dacã [DE este bisectoarea unghiului ADC;b) dacã ∆BFH≡∆EDG; c) dacã O
(mijlocul segmentului DF), B ºi E sunt coliniare; d) dacã în plus, AD∩EF={I}, atunci IG⊥DE ? e)
dacã HI⊥IG; f) natura patrulaterelor: FIDH; AIHB; AEDF (3 puncte)
4. O paralelã la mediana (AE , E∈BC, a triunghiului ABC intersecteazã dreptele AB, AC ºi BC,
respectiv în M, N ºi P. Stabiliþi dacã: AM⋅AC=AN⋅AB. Dacã, în plus, EF⊥AB ºi EH⊥AC, stabiliþi
dacã EF⋅AB=EH⋅AC (unde F∈(AB, H∈(AC ) (2 puncte)

OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a VIII-a
1
1.a) ªtiind cã: x + = a , demonstraþi cã, dacã x>0 atunci a≥2 ºi calculaþi, în funcþie de a,
x
1 1 1
S = x + x 2 + x 3 + + 2 + 3 (1 punct)
x x x
x+y 2xy
b) Dacã 0<x≤y, atunci: 1) ∈[x,y], x ⋅ y ∈[x,y], ∈[x,y] ºi
2 x+y
2 xy x+y
2) ≤ xy ≤ (1,5puncte)
x+y 2
2. Rezolvaþi inecuaþia: x − 6 x − 3 + 6 ≤ 3 ºi sistemul:
( ) (
 5 − 2 ⋅ x + 5 + 2 ⋅ y = −8
 )
 x y (2 puncte)
 + =8
 5−2 5+2
3. Triunghiul isoscel ABC se proiecteazã pe planul α, ce conþine BC, dupã triunghiul dreptunghic
BCD. ªtiind cã BD=4 cm, CD=3 cm, sã se calculeze: a) cosinusul unghiului ABC ºi b) lungimea
laturii necongruente cu celelalte laturi ale triunghiului ABC (2 puncte).
4. Fie M un punct pe perpendiculara în A pe planul dreptunghiului ABCD. Fie N ºi P proiecþiile
punctelor B ºi respectiv D, pe MC. ªtiind cã AB=3a 2 , AD=2a 3 ºi NP=a, sã se calculeze:
a) lungimea segmentului AM;
b) distanþa de la A la planul (MBC);
c) distanþa de la A la planul (MBD);
d) tangenta unghiului format de planele (MBD) ºi (ABC) (2,5 puncte).

3
OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a IX-a
1. În triunghiul ABC ascuþitunghic, H este ortocentrul ºi G centrul de greutate. Sã se demonstreze
cã HGBC⇔2⋅cosA=cos(B−C).
prof. N. Teodorescu - Ploieºti
2. Sã se determine funcþia f:R→R, cu proprietatea:
f(xy)+9f(xz)≥f(x)f(yz)+25, ∀x,y,z∈R.
prof. P. Nãchilã - Ploieºti
3. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC, iar M un punct oarecare al planului triunghiului.
a) Sã se arate cã MA2+MB2+MC2=3MG2+GA2+GB2+GC2.
b) Sã se determine poziþia punctului M pentru care MA2+MB2+MC2 este minimã.
∗∗∗
π
4. Fie funcþia f:R→R, f(x)=2x2−(1+sinα+cosα)x+sinα, α∈(0, ).
4
a) Transformaþi în produs f(sinα).
b) Demonstraþi cã ecuaþia f(x)=0 are rãdãcini reale distincte.
prof. A. Ghioca - Sinaia

OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a X-a
1. Fie I centrul cercului înscris triunghiului ascuþitunghic ABC. Bisectoarea interioarã a unghiului
A intersecteazã bisectoarea exterioarã a unghiului B în punctul Ia . Analog se obþin Ib ºi Ic . Sã se
AI ⋅ BI b ⋅ CI c
calculeze valoarea raportului a , în funcþie de p ºi r.
AI ⋅ BI ⋅ CI
prof. C. C. Florea - Câmpina
2. Sã se rezolve inecuaþia:
2 log a x (1− x ) ≥ 3 x[ x ] , unde [x] este partea întreagã a lui x ºi a>0,a≠1.
prof. C. Grãdinaru - Urlaþi
3. Fie h a ,h b ,h c ,r înãlþimile, respectiv raza cercului înscris într-un triunghi ascuþitunghic ABC. Sã se
r r r
determine minimul expresiei E= + + .
h a − 2r h b − 2r h c − 2r
prof. P. Nãchilã - Ploieºti
4. Sã se rezolve ecuaþia:
1 1
1 1 1
+ + + 1
( x 1 + x 2 ++ x n ) ⋅ 3 x1 x 2 xn
+ + ++  ⋅ 3 x1 + x 2 ++ x n = 2 n ⋅ 3 n , x i >0, i=1, n , n∈N*.
 x1 x 2 xn 
prof. M. Ganga - Ploieºti

4
OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a XI-a
1. Fie ºirul (x n ) n≥1 , unde x 1 =a, a∈R ºi x n+1 =x n 3−3x n 2+3x n , n≥1. Determinaþi lim x n .
n →∞
prof. Albu Gheorghe - Buºteni
2. Fie A∈M n (R), unde n∈N, n≥2. ªtiind cã A +In este inversabilã ºi A3p=A2p+Ap+In , unde p∈N*,
p

p impar. Sã se demonstreze cã Ap ºi A sunt inversabile. Sã se determine sgn(detA).


prof. Petre Nãchilã - Ploieºti
3. Fie funcþiile f,g: R→R, continue ºi periodice, cu lim( f ( x) − g( x)) = 0. Sã se arate cã f=g.
x →∞
∗∗∗
1 a b c 
0 1 a b
4. Se dã matricea A= , a,b,c∈R.
0 0 1 a 
 
0 0 0 1
i) Sã se calculeze An, n∈N, n≥2.
x 14 ( n)
ii) Notând An=(x ij ) 1≤i,j≤4 , determinaþi lim .
n →∞ ( λ − 1) n + ( λ − 1) n + n + 1
2 4 3

prof. Anghel Dafina - Vãleni de Munte

OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a XII-a
1. Se dã funcþia f: R→R, care admite primitive mãrginite pe R. Sã se demonstreze ca g: R→R,
 1
f  , x ≠ 0
g(x)=   x  admite primitive pe R.
 0 , x = 0
prof. Stan Constantin - Câmpina
2. Fie M⊂M 3 (R), M={A k  k∈{0,1,2,...,p−1}, p∈N, p>2, p fixat},
 2 kπ 2 kπ 
 cos p 0 − sin
p 
A k = 0 1 0 .
 2 kπ 2 kπ 
 sin 0 cos 
 p p 
a) Arãtaþi cã:
i) M are p elemente ºi (M,⋅) este grup izomorf cu (U p ,⋅), grupul rãdãcinilor de ordinul p ale
unitãþii.
ii) det(A 0 +A 1 +...+A p−1 )=0.
b) Fie G⊂M n (C), G={A 1 ,A 2 ,...A p }, p>2, p∈N, fixat, astfel încât (G,⋅) este grup. Arãtaþi cã
det(A 1 +A 2 +...+A p ) ∈N.

5
prof. Octavian Purcaru - Ploieºti
3. Fie integrala I(n,p)= ∫
1
dx . Calculaþi I(4,4) ºi I(5,3).
sin x ⋅ cos p x
n

prof. ªtefan Tache - Câmpina


4. Arãtaþi cã orice grup cu 4 elemente este izomorf fie cu grupul lui Klein, fie cu grupul
multiplicativ al rãdãcinilor de ordinul 4 ale unitãþii.
∗∗∗

SOLUÞII OLIMPIADA LOCALÃ-1994


clasa a IX-a
1. Fie AA’, BB’ înãlþimi ºi AD medianã. Cum AG=2GD, iar din triunghiurile dreptunghice ABB’ ºi
AB
AHB’⇒AH= ⋅ cos A , din triunghiul ABA’⇒AA’=AB⋅sinB, obþinem:
sin C
AB
AH 2 ⋅ cos A 2
sin C
HGBC⇔ = ⇔ = ⇔3cosA=2sinB⋅sinC⇔2cosA=2sinB⋅sinC+cos(B+C)⇔
AA ' 3 AB ⋅ sin B 3
⇔2cosA=2sinB⋅sinC+cosB⋅cosC−sinB⋅sinC⇔2cosA=cos(B−C).
2. Punem x=y=z=0⇒(f(0)−5)2≤0⇒f(0)=5 ºi x=y=z=1⇒f(1)=5.
Acum x∈R,y=z=1⇒f(x)≥5, iar x∈R,y=z=0⇒f(x)≤5. Deci f(x)=5, ∀x∈R, care verificã relaþia
iniþialã.
3.a) Fie A’ mijlocul lui (BC). În triunghiul MAA’ aplicând relaþia lui Stewart obþinem:
MG2⋅AA’=MA2⋅A’G+MA’2⋅AG−AA’⋅AG⋅GA’ ºi cum 2AA’=3AG=6A’G⇒
9MG2=3MA2+6MA’2−2AA’2. Folosind teorema medianei în triunghiurile MBC(mediana MA’) ºi
GBC(mediana GA’) rezultã concluzia.
b) Din relaþia de la a)⇒M=G.
4.a) f(sinα)=sinα(2sinα−1−sinα−cosα+1)=sinα(sinα−cosα).
π π π π
b) Cum sinα−cosα=sinα−sin( −α)=2sin(α− )cos <0 (pentru cã α< )⇒f(sinα)<0, iar
2 4 4 4
2
coeficientul lui x este >0, rezultã cã f(x)=0 are rãdãcini reale distincte.

SOLUÞII OLIMPIADA LOCALÃ-1994


clasa a X-a
1. Ducem IM c ⊥AB, Ia N c ⊥AB, M c ,N c ∈AB ºi analog celelalte puncte M a ,M b ,N a ,N b . Notãm
AM c =AM b =x, BM c =BM a =y, CM a =CM b =z (I este egal depãrtat de laturi) ºi din relaþiile: x+y=c,
y+z=a,
z+x=b⇒x=p−a, y=p−b, z=p−c. Notãm AN c =AN b =u, BN c =BN a =v, CN a =CN b =t (Ia este egal
depãrtat de laturi) ºi din relaþiile: u−v=c, v+t=a, u−t=b⇒t=p.
Din asemãnarea triunghiurilor AIM c ,AIa N c ⇒
AI ⋅ BI b ⋅ CI c p
3 4 4 2
AI a p p p p
= ⇒ a = = 2 = 2 2 =  .
AI p−a AI ⋅ BI ⋅ CI ( p − a )( p − b)( p − c) S p ⋅r r
2. Din condiþiile de existenþã⇒x(1−x)>0⇒x∈(0,1). Atunci [x]=0 ºi inecuaþia
devine:2 log a x (1− x ) ≥ 1⇔
log a x(1−x)≥0 (1). Avem douã cazuri:
1) a>1. (1)⇔x2−x+1≤0⇔x∈∅.
2) 0<a<1. (1)⇔x2−x+1≥0⇔x∈(0,1)(din condiþiile de existenþã).
2S S 1 1 1 a b c
3. Cum h a = , r= ⇒ E = + + = + + . Notãm
a p ha hb hc −a + b + c a − b + c a + b − c
−2 −2 −2
r r r

6
x=−a+b+c, y=a−b+c, z=a+b−c ºi obþinem:
y+z x+z x+y
1 y x z x y z
E = 2 + 2 + 2 = ⋅  + + + + +  ≥ 3, cu egalitate pentru a=b=c. Deci
x y z 2 x y x z z y
E min =3.
4. Aplicând inegalitatea mediilor:
1 1 1 1 1 1
1 1 1
+ + +
( x 1 + x 2 ++ x n ) ⋅ 3 x1 x 2 xn
+  + ++  ⋅ 3 x1 + x2 ++ x n ≥ 2 ⋅ ( x 1 + x 2 ++ x n ) ⋅  + ++  ⋅
 x1 x 2 xn   x1 x 2 xn 
1 1 1 1  1
⋅ x + + x + ++ x n +  ⋅2 n
2  1 x1 2 x 2 xn 
3 ≥ 2 ⋅ n 2 ⋅ 3 2 = 2 n ⋅ 3n
deci ecuaþia are soluþia x 1 =x 2 =...=x n =1 (când inegalitãþile de mai sus devin egalitãþi).

SOLUÞII OLIMPIADA LOCALÃ-1994


clasa a XI-a
3n − 1
1. Avem x n+1 −1=(x n −1) ⇒x n =1 + ( x 1 − 1) (demonstraþie prin inducþie dupã n≥2) deci:
3

 ∞ ,a>2
 2 ,a=2

lim x n = 1 , a ∈ (0,2) .
n →∞
 0 ,a=0

 −∞ , a < 0
2. Avem A (Ap−In )=Ap+In ºi cum Ap+In inversabilã⇒det(Ap+In )≠0⇒det(A2p)≠0⇒det(A)≠0 ºi
2p

det(Ap)≠0⇒A ºi Ap inversabile.
Adunãm Ap în ambii termeni ai egalitãþii din enunþ ºi obþinem: Ap(A2p+In )=(Ap+In )2⇒
det(Ap)⋅det(Ap+i⋅In )⋅det(Ap−i⋅In )=(det(Ap+In ))2≥0, iar cum det(Ap−i⋅In )= det(A p + i ⋅ I n )
⇒det(Ap)≥0⇒
(deoarece p este impar) sgn(det(A))≥0 ºi cum detA≠0⇒ sgn(det(A))=1.
3. Fie T 1 ºi T 2 perioade pentru f, respectiv g. Fie x∈R, n∈N*. Avem:
f(x+T 2 )−f(x)=f(x+T 2 +nT 1 )−g(x+T 2 +nT 1 )+
g(x+T 2 +nT 1 )−f(x)≤f(x+T 2 +nT 1 )−g(x+T 2 +nT 1 )+
+g(x+nT 1 )−f(x+nT 1 ) ºi luând n→∞, conform ipotezei, obþinem f(x+T 2 )=f(x), ∀ x∈R⇒T 2 este
perioadã ºi pentru f.
Fie x 0 ∈R. Considerând a n =x 0 +nT 2 →∞
⇒0= lim( f (a n ) − g(a n )) = lim( f ( x 0 ) − g( x 0 )) = f ( x 0 ) − g( x 0 )
n →∞ n →∞
Deci f=g.
0 a cb  0 0 a 2 2ab  0 0 0 a 3 
0    
0 ba 0 0 0 a2  0 0 0 0 k
4. Notãm B=  ⇒ B2 =  ⇒B = 3  , B =0 4 ,∀k≥4.
0 0 a0 0 0 0 0  0 0 0 0 
     
0 0 00 0 0 0 0  0 0 0 0 
n( n − 1) 2 n( n − 1)( n − 2) 3
Avem An=(I4 +B)n=I4 +n⋅B+ ⋅B + ⋅B deci x ij (n)=0,∀i >j, x 12 =x 23 =x 34 =na,
2 6
n( n − 1) 2 n( n − 1) n( n − 1)( n − 2) 3
x 13 =x 24 =nb+ a , x 14 =nc+ 2ab+ a.
2 2 6

7
Acum

n( n − 1) n( n − 1)( n − 2) 3  0 , λ ≠ ±1
x 14 ( n) nc + 2 ab + a 
 a3
2 6 
lim 2 = lim = , λ = −1
n →∞ ( λ − 1) ⋅ n + ( λ − 1) ⋅ n + n + 1
4 3
n →∞ (λ2 − 1) ⋅ n 4 + (λ − 1) ⋅ n 3 + n + 1  −12
sgn(a ) ⋅ ∞ , λ = 1, a ≠ 0
c , λ = 1, a = 0
SOLUÞII OLIMPIADA LOCALÃ-1994
clasa a XII-a
 2 1
− x ⋅ F  , x ≠ 0
1. Fie F:R→R o primitivã mãrginitã a lui f. Luând G: R→R G(x)=  x .
 0 ,x=0
1
− x 2 ⋅ F 
x 1
G este derivabilã pe R\{0} ºi G’(0)= lim = lim(− x) ⋅ F  = 0 (se obþine din lim(− x) = 0
x →0 x x →∞ x x →∞

ºi
1 1 1
F mãrginitã, trcând la limitã în inegalitãþile: − x ⋅ max F  ≤ − x ⋅ F  ≤ x ⋅ max F  ).
x ∈R *  x  x x ∈R *  x 


−2 x ⋅ F 1  , x ≠ 0
Deci G este derivabilã pe R ºi G’(x)=g(x)+h(x), unde h(x)=  x care este continuã
 0 ,x=0
pe R
(ca mai sus), deci admite primitive pe R (fie H o astfel de primitivã)⇒g(x)=(G−H)’(x), ∀x∈R⇒
g admite primitive pe R.
2π 2π
2.a) Fie f:M→U p , f(A k )=αk, unde α= cos + i ⋅ sin . f este surjectivã deci cardM≥cardU p =p.
p p
Cum cardM≤p (din definiþie)⇒cardM=p.
 2( k + l) π 2( k + l) π   2( k ⊕ l) π 2( k ⊕ l) π 
 cos 0 − sin   cos 0 − sin 
p p p p
A k ⋅A l =  =  =A
0 1 0 0 1 0 k ⊕l , unde ⊕
 2( k + l) π 2( k + l) π   2( k ⊕ l) π 2( k ⊕ l) π 
 sin 0 cos   sin 0 cos 
 p p   p p 
k ⊕l k ⊕l
este adunarea modulo p. Din f(A k ⋅A l )=α ºi α ⋅α =α (deoarece α =1) aplicând teorema de mai
k l p

jos⇒
(M,⋅) grup izomorf cu (U p ,⋅).
Teoremã. Fie ∗ o lege de compoziþie pe M≠∅, (G,⋅) grup ºi f:M→G funcþie bijectivã, cu ∀x,y∈M
f(x∗y)=f(x)⋅f(y). Atunci (M,∗) este grup izomorf cu (G,⋅).
Demonstraþia teoremei:
Fie x,y,z∈M. f((x∗y)∗z)=(f(x)⋅f(y))⋅f(z)=f(x)⋅(f(y)⋅f(z))=f(x∗(y∗z))⇒(f injectivã) “∗“ asociativã.
Fie e’=f−1(e), unde e∈G este elementul neutru pentru “⋅“. f(x∗e’)=f(x)⋅f(e’)=f(x)⋅e=f(x)⇒x∗e’=x ºi
analog e’∗x=x.Fie x∈M ºi x−1=f−1((f(x))−1)⇒f(x∗x−1)=f(x)⋅(f(x))−1=e=f(e’)⇒x∗x−1=e’ ºi analog
x−1∗x=e’.
Deci (M,∗) este grup ºi conform proprietãþii lui f din ipotezã, izomorf cu (G,⋅)
1,α,α2,...,αp−1 sunt rãdãcinile ecuaþiei zp−1=0⇒1+α++...+αp−1=0⇒
 0 0 0
p −1
2 kπ p −1
2 kπ p −1
 
⇒ ∑ cos + i ⋅ ∑ sin = 0 ⇒ ∑ A k =  0 p 0 cu determinantul 0.
k =0 p k =0 p k =0  
 0 0 0

8
b) Cum G grup⇒{A i ⋅A 1 ,A i ⋅A 2 ,...,A i ⋅A p }⊂G, ∀i=1, p , iar A i ⋅A j =A i ⋅A k ⇒A j =A k (A i
simetrizabilã)⇒
{A i ⋅A 1 ,A i ⋅A 2 ,...,A i ⋅A p }=G⇒A i ⋅(A 1 +A 2 +...+A p )= A 1 +A 2 +...+A p . Sumând dupã i=1, p , obþinem:
(A 1 +A 2 +...+A p )2=p(A 1 +A 2 +...+A p ) ºi aplicând det⇒
(det(A 1 +A 2 +...+A p )) =p ⋅det(A 1 +A 2 +...+A p )⇒
2 p

det(A 1 +A 2 +...+A p )∈{0,pp}⊂N.


( sin 2 x + cos2 x) 4  1 
4
(1)  1 1
4
  ( t 2 + 1) 3 
3. I(4,4)= ∫ dx = ∫  tgx +  dx =  ∫  t +  dt   ( tgx ) = ∫ dt   ( tgx) =
sin 4 x ⋅ cos4 x  tgx    t t +1   
2
t4

( )
3

= ∫ ( t 2 + 3 + 3t −2 + t −4 )dt  ( tgx) =
tg x 3 1
+ 3tgx − − +C .
3 tgx 3tg 3 x
cos x ( sin x + cos x) (1) 1  
4
1 1
( )
2 2 4

I(5,3)= ∫ ⋅ dx =  ∫ ⋅  t +  dt   ( tgx) = ∫ ( t + 3t + 3t + t )dt  ( tgx) =


−1 −2 −5
sin x ⋅ cos x  t  t t +1 
4 4 2
sin x
2
tg x 3 1
= + 3 ⋅ ln tgx − − + C , unde la (1) am fãcut substituþia tgx=t.
2 2 tg x 4 tg 4 x
2

4. Notãm cu e elementul neutru al lui G. Fie a∈G\{e}.Avem douã cazuri:


i) a2=e. Fie b∈G\{e,a}. Cum a⋅b=a⇒b=e(imposibil), a⋅b=b⇒a=e(imposibil),
a⋅b=e⇒a=b(imposibil), rezultã cã G={e,a,b,a⋅b}. Procedând analog obþinem b⋅a=a⋅b.
Acum b2=b⇒b=e(imposibil), b2=a⋅b⇒b=a(imposibil), b2=a⇒G={e,b,b2,b3} care este izomorf cu
(U 4 ,⋅), b2=e⇒(G,⋅) este izomorf cu grupul lui Klein (au aceeaºi tablã a legii de compoziþie).
ii) a2≠e. Atunci a3=a⇒a2=e(imposibil), a3=a2⇒a=e(imposibil), a3=e⇒G={e,a,a2,b}, iar
a⋅b=a⇒b=e(imposibil), a⋅b=a2⇒b=a(imposibil), a⋅b=b⇒a=e(imposibil), a⋅b=e⇒a3⋅b=a2⇒ b=a2
(imposibil), G={e,a,a2,a3} care este izomorf cu (U 4 ,⋅).