You are on page 1of 3

c 

Notiunea de simulare poate fi interpretata , diferit functie de natura problemei de rezolvat de obiectivul
urmarit si de cunostiintele obtinute. Terminologia simulaţio = capacitatea de a reproduce sau de a imita
ceva.

Def. Simularea este o tehnica de realizare a unor experiente cu ajutorul unor structuri de calcul
(calculator), care implica utilizarea unor modele matematice sau logice ce descriu comportarea
sistemului real sau a unor componente ale lui pe durata unui interval de timp mic sau mare.

Simularea se efectueaza de regula in cazurile in care , gasirea unei solutii analitice este dificila, sau
experimentarea pe sistemul real este neoperationala.

Simularea implica implementarea pe o structura de calcul, a informatilor continute intr-un model


matematic al sistemelor. Acestea implica pe de o parte cunoasterea MM iar pe de alta parte ca
reprezentarea sistemului pe structura de calcul sa constituie un sistem echivalent cu cel considerat.

In cadrul tripletei {S,M,C} C=sistem fizic , si anume realizeaza cu elemente de calculator MM . S si C fiind
sisteme echivalente , echivalenta fiind realizata prin MM unic pentru ambele . Se spune ca C il simuleaza
pe S daca si numai daca C-ul conserva structura si realtile din M. In acest context orice observatie asupra
lui C este valabila si pentru S . Daca M(modelul) conduce la un algoritm complicat de implementarea lui
PC (structura de calcul) se poate realiza o prelucrarea a lui M, obtinandu-se un alt model MS care sa
conserve structura si relatiile din M si deci si din S. Si acesta sa dicteze implementarea lui pe o structura
de calcul. In acest caz si acesta este de regula cazul frecvent simularea implica cuantetul {S,M,MS,C}
unde prin MS se intelege model de simulare , tocmai pentru a se pune in evidenta orientarea , spre
realizarea pe o anumita structura de calcul.

Simularea nu inseamna , rezolvarea ecuatiilor continute in M , ci reproducerea utilizand ca instrument


structura de calcul a evolutiei in timp a marimilor continute in model . Prin simulare nu se obtin expresi
analitice ci valori ale variabilelor de stare sau marimilor de iesire ale sistemului la diverse momente de
timp , la toate momentele de timp in cazul simularilor analogice sau la anumite momente de timp in
cazul simularilor numerice.

Simularea implica deci tehnici adecvate de prelucrare a informatiilor din M in functie de tipul sistemului
simulat , deci practic al MM si respectiv tipul calculatorului utilizat.

In activitatea de simulare este defapt implicata direct tripleta {M,MS,C} MS realizand


interfatarea in functie de particularitaile modelului M si particularitatile structuri de calcul.

Exemplu Un sistem caracterizat printrun model de stare x`=f{x,u}; x0 ͙.. fig.1


Simularea analogica inseamna inlocuiarea elementelor de structura ale acestei reprezentari a sistemului
cu elementele fizice ale structurii de calcul analogic care realizeaza functiile f si g ,integraream si crearea
legaturilor fizice, care asigura structura modelului .

In simularea numerica se porneste de la aceeasi reprezentare fiecarul element/bloc punanduise in


corespondenta o procedura prin care s-a implementat algoritmul de evaluare a functiei asociate
sistemului respectiv , legatura dintre elemente este simulata numeric, prin transmiterea modulelor
necesare procedurilor de evaluare a functiilor in simularea numerica , toate marimile iau valori discrete
toate etapele desfasurandu-se in pasi corespunzatori momentelor de timp luate in considerare ,
trecerea de la un pas la altul este asigurata de un program de control al dinamici simularii. Si la fiecare
pas are loc evaluarea tuturor functiilor care constituie simulatorul C / calularorul C.

[ora 2]

c 

( SEMNALE DE INTRARE)

Semnale de test deterministe si Semnale de test aleatoare( Stohastice).

Semnale de test deterministe

Semnalul de intrare alutari de modelul ales si de abordarea utilizata conditioneaza decisiv rezultatul unui
experiment de simulare. Libertatea de aligerea a semnalelor de test este un aspect important , trebuie
luate in considerare : lungimea de banda a semnalului, energia , amplitudinea maxima admisa, precum si
proprietatile in ce priveste generarea si prelucrarea informatiei din semnalul de test.

       

-semnale de test aperiodice : semnalele impuls si treapta.

Se utilizeaza pentru extragerea de informatii in domeniul timpului .

Impulsul Dirac delta(t) fig.2 ͙

Treapta unitara sigma sau u-1(t) fig.3͙.

Raspuns la impuls= functie pondere . Raspunsul la semnal treapta= raspuns/functie indiciala fig.4

Utilizarea unor astefel de semnale au si ele limitarile lor . de Ex utilizarea unui semnal de timp treapta,
permite obtinerea imediata a procentului de transfer/factorului de amplificare, timpului mort,
constantei de timp principala. Dar determinarea constantelor de timp mici , este dificila si imprecisa. In
plus raspunsul indicial nu contine informatii despre dinamica procesului in domeniul frecventelor inalte.

Transformata Fouriei F u-1=1/j omega=U (j omega).

Fig 5. ͙ rezulta deci ca semnalul nu contine putere la frecvente inalte . Deci alegerea semnalului de test
este importanta si depinde de scopul final daca ne intereseaza numai constantele de timp dominante ,
se poate utiliza un semnal de intrare treapta dar in cazul in care sunt necesare informatii despre
constantele de timp mici trebuie ales un alt tip de semnal .

In general se vorbeste despre semnal bun , un semnal de intrare care are un spectru bogat de frecventa ,
contine putere pe acele frecvente care ne intereseaza sa testam comportarea procesului.

  

-semnalul sinusoidal , permite obtinerea cu usurinta a informatilor din domeniul frecventelor , prezinta
unele avantaje cum ar fi , se pot limita masuratorile sau testele la frecventele de interes, ipoteza de
liniaritate este usor de verificat , permit testarea spectrului procesului intr-o zona larga , prin
modificarea corespunzatoare a pulsatiei. Pentru reducerea timpilor de experimentare se pot obtine cu
usurinta semnale multi ʹfrecventiale obtinute prin suprapunerea mai multor semnale sinusoidale mono-
frecventiale.

OBS . prelucrarea datelor in calul folosirii unui alt semnal de test periodic de ex. un tren de impulsuri
rectangulare se face perfect similar cu situatia in care semnalul de proba este unul sinusoidal.

Explicatie fig.6

   

Zgomot alb. Se considera un proces sau semnal stohastic u(t) a cauri densitate spectrala (S) este
constanta pentru orice valori ale pulsatiei.

Densitatea spectrala Su(omega)=S0=const pentru omega e (-infint, +infinit). u(t) este numit prin analogie
cu optica zgomot alb avand in vedere ca lumina alba contine toate frecventele , iar zgomotul alb are
intenstitatea spectrala pe toate frecventele .

Fie o functie de autocorelatie a semnalului u(t) de forma impulsului Dirac , pentru functiile de corelatie
se foloseste notatia R , functia de autocorelatie este pe un interval tau, a unui impul Dirac notat cu delta
mare (t) . Ru(tau)=S0delta(t)=sigmau2 delata(t).

Rx(thau)= ͙ formule pag 3 form1

Teorema WIENER-HINCIN

Functiile de corelatie si functiile de densitate spectrala de putere , reprezinta perechi Fourier .

form 2