You are on page 1of 7

http://www.ideideafaceri.manager.

ro/articole/dosare-de-afaceri/afaceri-
profitabile-cu-11-specii-de-arbusti-fructiferi:-catina-capsuni-coacaze-zmeura-
afine-mure-agris-smochine-soc-coarne-trandafir-de-dulceata-742.html

http://ciuperci.daky.ro/afaceri-ciuperci.html

CULTIVAREA CIUPERCILOR IN TEREN DESCHIS

Ciupercile au o dezvoltare normala intr-un mediu cu temperatura cuprinsa


intre 12 si 18 grade Celsius, fiind pretentioase fata de umiditate, aer si mai
ales substante organice in descompunere pe care trebuie sa le gaseasca in
teren. Pentru cultura lor, solul se ingrasa cu balegar de grajd (sau
ingrasamant) pe jumatate fermentat si se sapa adanc. Din loc in loc se fac
gropi adanci de circa 40 cm si late de 50 x 50 c, in care se introduce baligar
de cal fermentat timp de 15-20 zile; acesta se indeasa si in el se planteaza
cateva cuiburi, de alb de ciuperci. Totul se acopera cu un strat de pamant de
circa 15 cm. Pe intreaga suprafata astfel pregatita se cultiva legume care vor
acoperi repede si in intregime solul, avand rolul de reglare a temperaturii si
umezelii, ferindu-l de curenti si diferente bruste de temperatura. Legumele
recomandate sunt salata, ridichile, ceapa sau mararul. Ele constitue deci un
adapost pana la aparitia ciupercilor. Daca nu se planteaza legume se acopera
cu un strat de paie sau balegar de 8-10 cm si se stropeste spre a se mentine
umeazeala. Dupa aparitia ciupercilor legumele se vor recolta. In anii ploiosi,
recoltetle vor fi abundente datorita umiditatii atmosferice.

Ciupercile culese se pastreaza pe timp uscat in cutii sau cosuri acoperite cu


carpe ude, muschi sau iarba umezite sau in pivnite racoroase si umede.

rasadnita

CULTURA CIUPERCILOR IN RASADNITA

Se alege o portiune de teren ferita de bataia directa a vantului, de inzapeziri


sau inundatii. Se face o groapa cu dimensiunile tocului de rasadnita,
pamantul trebuie ingrasat din toamna cu balegar si este recomandabila
amenajarea terenului in vetre (brazde adancite) spre a pastra mai bine apa.
Tocul de rasadnita este o cutie (vezi poza). Se aseaza pe patul de balegar,
primind caldura de la acesta, iar pe deasupra se acopera cu ferestre sau
rame cu geamuri. Balegarul care se utilizeaza la incalzirea rasadnitelor
trebuie sa fie proaspat sau vechi, dar nefermentat, cum se cere celui folosit
ca ingrasamant. Rasadnitele fara balegar, care se incalzesc numai de la soare
se numesc rasadnite reci. Peste balegarul indesat se pune pamantul intr-un
strat de circa 15 cm grosime. In rasadnita se pot cultiva legume sau se pot
produce rasaduri de legume. Dupa 3-4 saptamani se poate aduce albul de
ciuperci care se introduce la 3-4 cm in gropile facute pana la balegar, apoi se
acopera cu pamant. Dupa aparitia primelor ciuperci, cultura de legume se va
rari prin recoltare sau transplantare. Ciupercile ramanand singure se vor
acoperi - ziua pe soare puternic si chiar noaptea daca este cazul - cu rogojini
sau obloane. Rasadnitele se uda zilnic, dar cu cantitati reduse de apa.

In anii ploiosi se obtin productii mari de ciuperci.

........................

Ce implica un proiect pentru ciupercarie pe fonduri europene

Etape, costuri, perioada de realizare a unui proiect ciupercarie cu fonduri UE

www. apdrp.ro

Fondurile totale alocate Măsurii 121 prin FEADR sunt de 991.827.895 euro din
care:

contribuţia Guvernului României – 20% si c ontributia Uniunii Europene –


80%.

Pentru modernizarea exploataţiilor agricole sunt disponibili peste 991 de


milioane de euro, fonduri nerambursabile

pe care le puteţi accesa începând din acest an şi până în 2013.

Fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere că


există un interes foarte mare pentru acest tip de investiţii.

Avantajele unui proiect ciupercarie cu fonduri nerambursabile;

1. Primul avantaj este ca intre 40-65 % (pentru anul 2010) din valoarea
eligibila a proiectului o reprezinta fondurile nerambursabile de la UE ( 80% de
la UE si 20 % contributia Guvernului Romaniei)
2. Un al doilea avantaj este ca tot proiectul, pentru a fi eligibil, trebuie sa fie
fundamentat economic pe baza unui Studiu de fezabilitate, a unui Buget de
venituri si cheltuieli, pe baza unei planificari fizice si valorice si a unor
indicatori de rentabilitate.

Cel putin din acest punct de vedere un proiect pentru ciupercarie pe fonduri
UE are asigurata fundamentarea economica pentru a fi o afacere de succes.

Din aceasta cauza proiectele sau ideile de proiecte care sunt


subdimensionate si din aceasta cauza nu sunt eficiente economic nu pot fi
declarate eligibile.

Dimensiunea minima a unei ciupercarii in acest caz nu poate fi mai mica de 2


camere de cultura.

Costurile adiacente acestor gen de proiecte fac ca o ciupercarie cu doar o


singura camera de cultura sa fie ineficienta.

In general , pentru o investitie greenfield, aceste costuri sunt formate din:

-cost proiect tehnic la care se adauga costuri pt : schita cadastrala (care


oricum trebuie facuta), ridicare topo, studiu geotehnic, taxe notariale pentru
concesionare teren, comodat, inchiriere.

-costuri autorizatii, avize cerute prin Certificatul de urbanism si prin Ghidul


solicitantului pentru Masura 121

-costuri taxe Registrul Comertului

-comision firma de consultanta care este intre 4%-7%..8%.chiar si 10 % ,


depinde cum negociati

-nu in ultimul rand, timpul alocat realizarii proiectului, al obtinerii tuturor


autorizatiilor este destul de mare
3.Toate constructiile , echipamentele achizitionate prin fonduri
nerambursabile trebuie sa fie noi. In acest fel beneficiati de service si de
garantie pentru echipamente.

Dezavantaje:

1. Perioada mare de timp in care se poate realiza investitia:minm 12-14 luni


de la depunerea cererii de finantare

2. Birocratia excesiva

3.Timp de minim 3 ani activitatea este monitorizata. Orice abatere de la


proiect poate determina penalitati sau chiar rezilierea contractului

Conform Ghidului solicitantului din august 2009 nemodificat pina acum,

Criteriile in functie de care se acorda punctaj pentru un proiect ciupercarie


sunt:

1. Daca proiectul cuprinde si irigatii (cu toate ca udarile in cultura ciupercilor


fac parte din tehnologie) se pot obtine puncte daca valoarea instalatiei de
irigat este de 20 % din valoarea eligibila a proiectului = 35 puncte

2.Daca nu ati beneficiat de alte fonduri nerambursabile= 5 puncte

3.Daca faceti parte dintr-o forma asociativa :

-grup de producatori, constituit conform OG nr. 37/2005, aprobata cu

modificari si completari de Legea nr. 338/2005;

- societate cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 1/2005;


- organizatie de îmbunatatiri funciare, constituita conform Legii
îmbunatatirilor

funciare nr.138/2004, modificata si completata cu Legea nr.233/2005

- cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 566/2004, cu modificarile


si

completarile ulterioare

Sau este constituit ca forma asociativa potrivit urmatoarelor reglementari:

-societate agricola, constituita conform Legii nr.36/1991, cu modificarile si

completarile ulterioare,

- sau asociatie familiala constituita conform Legii 300/2004 sau

-înfiintata în baza OUG nr. 44/ 2008, care aplica în nume propriu

Pentru acest criteriu mai primiti 10 puncte

4. Societate cu asociat unic sub 40 ani = 15 puncte

5. Daca proiectul cuprinde si procesare ciuperci = 10 puncte

6. Daca proiectul se va implementa intr-o zona defavorizata = 5 puncte

Total 80 puncte

Recomandarea noastra este ca un proiect pentru fonduri europene pentru


ciupercarie sa fie dimensionat pentru minim 2 camere de cultura
* paie de grau, orz sau orez,

* balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna,


nefermentat, de culoare galbena

* gainat solid

* balegar de porc uscat

Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o


insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de
cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata
de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de
compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar
si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30%
paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost,
altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.

Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de


cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca
lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui
sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de
uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea
compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide
platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se
poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine
lichidul ce iese din balegar.

Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru


constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica.

Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In


aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe
parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu
balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-
a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma
dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4
ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea
procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura
ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar
trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45
gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in
interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti
paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati
putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii.
Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior.
Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi
acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura
dinauntru, ar trebui sa fie de 21-25 gr C.

ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI

Metoda II:

Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru


usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu
compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat
si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului.
Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera
paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in
butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti
butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un
capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp
de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul
butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel
incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul
astfel obtinut.

Metoda III:

Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de:
1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20
kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi
amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5
intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.