(,C) (I) Amenintarea pedepsei pentru cei care nu vor respecta IlIjc~ritatea dirtii (22, 18-19).

Charles a sugerat di aceste versete au fost III: U rate Ap de un redactor ulteriorI92. Argumentarea sa cea mai convingatoare l'st . c~, deoarece loan se astepta la un sfarsit intr-un timp scurt, e greu sa

pll·HlIpunem ca s-ar fi preocupat ea aceasta carte a sa sa fie transmisa eu lid 'Iitatc pentru 0 Iunga perioada de timp. Dar evenimentele din vv. 18-19 nu fill' uluzic la timpuri lungi. Daca el considera ca opera sa constituia 0 revelatie d'VIII: , necesara credinciosului pentru a se pregati adecvat pentru sfarsit, s-as pilI 'II Hi1-~i fi luat precautii ca sa fie transmisa corect pentru scurtul timp ramas, () all: functie a acestei note consta in intarirea afinnatiei Iacuta altundeva in

, ,

l"lIrt " despre continutul sau si-ar avea originea in Durnnezeu (cf 1, 1). In unelo

HLTi 'ri cbraice non-apocaliptice mai vechi sau aproape contemporane cu Ap, SC IINUln:! 0 atitudine asemanatoare fata de scrierea sacra (Dt 4,2; 13, 1 i93 si intr-o op r. apocaliptica ebraica 0 asemenea atitudine priveste opera insa~i (1 En 104, I) 13).

iNTAIA EPISTOLA CATOLICA A SFANTULUI lOAN

l1Ceea ce era de la-nce put; ceea ce noi am auzit, ceea ce noi am vdzut cu ochii nostri, ceea ce noi am contemplat, ceea ce mdinile noastre au pipdit, despre Cuvdntul vietii;

2_ cad Viata s-a ardtat: noi am vdzut-o, noi ii suntem martori si va vestim ace~sta viatd vesnica, ce era la Tatal si ni s-a ardtat noua -

3 ceea ce noi am vazut si am auzit, aceea va vestim ca sa fiti si voi In comuniune cu noi. Cdci comuniunea noastrd este eu Tatal si eu Fiul sdu Isus Cristos.

4Toate aeestea vi le scriem pentru ea bueuria noastrd sd fie deplina.

12 (I) Prologul (1, 1-4). in evanghelie Cuvantul preexistent la Dumnezeu este lumina si viata lumii (In 1, 1.4). Aici "ce era de la-nceput" se refera la "cuvantul vietii vesnice", marturia despre Isus, data in comunitatea inceputurilor (vv. 1-3; cf 2, 7.24; 3, 11). 1. Credinta in Fiul ca izvor al vietii vesnice deriva din evanghelie si apare in concluzie (1 In 5, 13). Am auzit .. , am vdzut ... mdinile noastre au pipdit: la fel ea in evanghelie, marturia intrerupe afirmatiile despre ceea ce "era de la inceput". 1 In subliniaza caracterul fizic al revelatiei pe care comunitatea a primit-o. 2. viatd vesnicd, ce era la Tatdl si ni s-a ardtat noud: descrierea "vietii vesnice" ca viata .Ja Tatal' , oglindeste descrierea pe care 0 gasim in evanghelie, a Cuvantului care e .Ja Tatal". lsus este "viata" care s-a ararat (cf. spusele .Eu Sunt" in In 11,25; 14,6). Si 1 In 3, 5.8 foloseste aoristul pasiv "s-a ararat" (ephaner6the) pentru a vorbi despre intruparea lui Isus. 3. ca safiti si voi in comuniune cu noi ... Cad comuniunea, noastrd este cu Tatdl si cu Fiul: Koinonia, .xxmnmiune'', "fratietate", apare in 1 In 1, 6-7 ca 0 corectie a unei false pretentii de koinonia cu Dunmezeu, ~i ca forma verbala in 2 In 11, impotriva "participarii" la faptele rele ale dizidentilor prin salutarea lor. In epistolele pauline, koinonia era folosit pentru a exprima impartasirea bunurilor materiale intr-o fratietate misionara sau pentru a impartasi binecuvantarea sa (1 Cor 9, 23). Tennenul este extins apoi la divina "comuniune a Spiritului Sfant" (2 Cor 13, 13). Tennenul este folosit probabil de misionarii comunitatii ioaneice. Aeest verset demonstreaza ca scopul serierii era acela de a asigura 'koinonia intre autor si destinatari, astfel ca ~i sa poata ajunge La mantuire: koinonia impartasita eu Tatal si cu Fiu1195. In scrierile ioaneicc sunt mai frecvente alte expresii pentru a exprima aceasta relatie intre crodinciosi ~i DUIllt1C7,CII, de cxcmplu "H fi til Dumnczeu" (1 In 2, 5; 5, 20); "a

20llCarantui acestei revelatii afirmd:> .Da, intoarcerea mea este aproape! ".

(m) Oracolul implicit, atribuit lui Cristos, care este 0 preziccre lllUlCilliptidi (22, 20a). Asteptarea iminenta a sfar~itului timpurilor e subliniat prin plasarea aceste predictii, de acum foarte aproape, la sfarsitul cartii (.1.

vv .. 1 ).

2011,4 . D

/1 men, vtno, oamne Isuse!

(n) Raspunsul la oracol (22, 20b). Este forma greaca a unei V '<.'111 IlIl',nclllni crcstine pastrata in aramaica si transliterata cu marana-tha din 1 ('0/ 1(, •.• 2h (Epistcla catre Corinteni, 79). Borhkamm a demonstrat ca concluzi , dill A", ca ~i cea din 1 Cor, oglindesc liturghia euharistica!":

li Harul Domnului Isus sa fie eu voi, eu toti! Amen.

7() (19 Binecnvantarea eplstolara concluziva (21, 21). Aceasta con ·IUiI,h· (()Il'NPlilldc clcmentelor epistolare ale cap. 1 ~i ne ajuta sa atribunu ,II' I :lInl'llTlIl de scrisoarc apocaliptica.

I!Jj i

(Ollllill'lIlr//,jJ ,2 2· :I,

1", .ll/sll'I'tl 110 III; IIlNjl"l'lliviu (', ,If! I, Ii 'i ,I'

1'1", I '/" I ' N I

'1/' I' ( 1/'/.\'1111/1.', vpcrtrm-«, IN 1111 t)(,ll, 1/ I 1/'

'IH

'1'1

rnml1ne I a Iocui" in Dumnezeu sau Dumnezeu in crestin (de ex., 2, 6.24; 3,,24; ~'~ 13.:15:16; sau "a-I avea pe Dumnezeu I FiuI" (2, 23; 5,12; 2 In 9; Teologia toaneica, 3~-37). 4: buc~ria noastra sd fie deplind: aminteste de In 15, 11 si 16, , 4, unde discursurile 1m Isus au scopul de a face deplina bucuria ucenicilor. I )upa In 17, 13 bucuria ucenicilor este bucuria insa~i a lui Isus.

SOr, iata mesajul pe care noi l-am auzit de la el si pe care vi-l vestim:

Dumnezeu este lumina, in el nu este intuneric.

f:1 Diferitele expresii pentru koinonia cu Dumnezeu indica 0 relatie rl)ciproc~a intre cor~lU~itate~ credincioasa si Dumnezeu. "A locui in" poate f 1111 'Ieasa ca expresia ioaneica a relatiei de alianta aplicata comunitatii, Aceasta koiniinla are 0 origine cristologica, pentru ca ea e posibila numai prin Fiul (eft. I III 2~ 23; 5, 12.20). Spre deosebire insa de ceea ce afirma dizidentii (?) ea nu c r 'zultaLtll automat al afirmatiei de a crede in Isus. Este 0 dimensiune morals 'nrc c rcflectata in c?nditiile pe care trebuie sa le realizeze cineva pentru ; ,;"tea proclama propna koinonia cu Dumnezeu. Aceste conditii se reflecta si In

'()"~;1I1ele "a fi in ... " cu atributele lui Dumnezeu: "adevar" (1, 8); "cuvantul SIll (1., 10; 2, 14; cf. 2, 24; 5, 10); .Jubire" (4, 12).

(a) Dumnezeu este lumina (1, 5). 5. Mesajul: anghelia apare aici si in 1 In 3, 11; verbul e folosit pentru anuntarea Mariei in In 20, 18. Termenul se refera la .evanghelia" predicata de invatatorii ioaneici ~i aminteste cititorilor ceea ce au auzit cand au devenit crestini. Dumnezeu este lumina: una dintre descrierile lui Dumnezeu-Spiritul Slant (In 4, 24); iubire (1 In 4, 8.16b). In 1, 4.5.9 descria Cuvantul ca "lumina omenirii". Credinciosii umbla in lumina. Cei care prefera raul sunt in intuneric (cf. In 3, 19; 8, 12; 12,35.46). Aici obiectivul e indreptat spre Dumnezeu. Ceea ce urmeaza i~i trage aplicatiile etice din aceasta afirmatie.

!4. .. Afi~~t~ile ~espre .~arturie desfasoara un rol important de-a lungul lilt I cgn traditii ioaneice. AICI autorul se asociaza pe sine insusi unui autoritar !~rup. d~e ;nartori, .noi", in contra-pozitie cu destinatarii. Limbajulrealistic I~II implica, ll1 mod necesar, faptul ca autorul ar face parte din grupul care-l insojisc p~ I ~.us pamantesc, ci numai ca traditia transmisa in comunitate atesta realitatcn vu.:tu v_e$ll1ce manif~stata in .Jsus Cristos venit in came" (1 In 4, 2). Autorul lui '. In t?lose$te ,.'?Ol" ca?d. se . asociaza pe sine insusi cu pazitorii traditici ~lIIcluSIV~ mart?nI oculan at lui Isus) si transmite traditia altora sau cand ~l' Hlcntlfica pe sme insusi cu cititorii sai in relatie cu experienta lor crestina do hlll':~. Adesea foloseste "eu" cand se adreseaza direct cititorilor sau in exortatii,

6Daca noi zicem cii suntem in comuniune cu el, dar umbldm in intuneric, miruim si nu suntem in adevdr.

7 Dar daca umbldm in lumina, asa cum el este in lumina, atunci suntem in comuniune unii cu altii, si sdngele lui [sus, Fiul sau, ne purified de orice pdcat.

8Daca noi zicem: "Noi n-avem pdcat", ne mintim pe noi insine si adevdrul nu este in noi.

9 Daca ne mdrturisim pdcatele, el, fidel si drept, ne va ierta pacatele si ne va purifica de toatd nedreptatea.

IODaca zicem: "Noi n-avem pacat", il facem mincinos si cuvdntul sdu nu este in noi.

2lCopila$ii mei, va scriu acestea ca sa nu pacatuiti. Dar dacd vreunul a pacdtuit, avem ca avocat pe langa Tatal pe [sus Cristos, Cel Drept.

2 El este jertfa de ispdsire pentru pdcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci si pentru cele ale lumii intregi.

1,5, ~II) A umbla in lumina (1, 5 - 2, 29). Primul atac la poziu» ~11:.I.d 'ntl1or se serveste de unele elemente deja stabilite, luate din parenezele dl' IllIjl ire ulc comunitatii. Trebuie sa traiasca 0 viata in armonie cu atributelc Itii I )," I IIH':ZClI, adevaratul izvor a tot ceea ce comunitatea poseda: lumina (I S) lid 'Iilllh; ~i dreptate (1, 19) . , . ,

, (~) Exo~tatie despre cele doua ciii (1, 5 - 2, 17). Dihotomia 111(1\' 11I~1I11l~ ~lll1tllne~'lc l:eflecta diviziunea etica intre cei care traiesc dupa poruncik 1111 J)tll~lney:~t:I ~l eel care nu 0 fac. Contrastul die intre cele "doua cai", ceil II uuun .ricului $i cca a lurninii, c bine rcprczcnuu III I,Q (de ex. 1 QS 3 13-4 ()' '/I'I)/u.r:1nioatlei('(131-32). ' , "

(b) Libertatea fat a de pacat (1, 6-2, 2). Daca in Dumnezeu nu este intuneric atunci crestinii trebuie sa-si elibereze viata lor de pacat, Cele trei conditii condamnate (vv. 6.8.10) indica falsele pretentii de libertate ale pacatului. Fiecare asertiune e "corectata" in context cu 0 afirmatie despre ceea ce crestinul trebuie sa fad (vv. 7.9; 2,1).6-7. A umbla in intuneric, a insela si "a nu face adevarul" sunt expresii care, in exortatiile despre cele doua cai, indica 0 viata opusa lui Dumnezeu Preocuparea ca un crestin s-ar putea dec1ara in "comuniune cu Dumnezeu" :tara Insa un "stil de viata" corespunzator, poate reflecta originile acestei sectiuni in parenezele initierii. Sau ar putea fi yorba de pretentii avansate de dizidenti. 7. in comuniune unii cu altii, si sdngele lui Isus, /<';1(/ ,W111, nc purificii: altc conditii pcntru a fi liberi de pacat sunt: a ramane in intcriorul !'OllllllliUi(ii ~j :I Ii ptlrilinl\i do moartca cxpiatoarc a lui Isus.

, II)

'II

Hval1gl:e~ia nu speculeaza asupra mortii sacrificiale a lui Isus (In 1, 19). In alta pnrtc.gaslm moartea lui Isus inteleasa ca 0 oferta pentru pacatele omenirii (Rm ,),25, Evr 9~ 12-14; 10, 19-22; Ap 1, 5). 8-9. Referirea la pacat, in partea finala u vcrs.etulUl precedent, fumizeaza cuvantul cheie pentru a doua falsa r ':,cndlcare. Fidel si drept: se face apel la atributele lui Dumnezeu, asociate Cll :~IIil.I~~a, pe~tru a afinna ca Dur:meze~ ii puri~di pe cei care-si recunosc propria ~t(tl c d:e pacat. Autorul pare sa se gandeasca la 0 anumita expresie publica de III1()ral~tate. 1, 10-2, 2. Perechea finala e focalizata pe afirmatia despre Cristos 1.'1' .cxplere pentru pacate si mijlocire cereasca tparakletosy. Teologia mortii lui ( '1Ist?S ca ofe~a pe~~ pacate din partea celui care nu avea pacat, unita cu convrngerea ca crestmu pot sa se adreseze lui Cristos ca mijlocitor ceresc, p.IIIllC$te 0 tratare elaborata in Evr 9-10. Cristos sta de-a dreapta lui Dumnezeu :;II sflngele .sa~ continua sa purifice (9, 14). Crestinii sunt indemnati sa aibt IIH;r~dcre ~l sa se apropie de "mare Ie preot ceresc" (Evr 4, 16; 10, 19). Aceasti ,'e. '!ll~l~.e din 1 In co~tm~ toate ~le~~ntele acestei traditii. Reprezentarea mortii 1111 Custos. ca sacrificiu de rspasire poate sa fi fost dezvoltata in fazu 1111 lco-crestina a traditiei ioaneice.

3A$a stim ca l-am cunoscut: daca-i pazim poruncile.

4Cine zice: "Eu il cunosc ", dar nu-i pdzeste poruncile, este un mincinos si adevdrul nu este in el.

sDar in eel care pdzeste cuvdntul lui, in el cu adevdrat iubirea lui Dumnezeu s-a implinit. Dupd aceasta noi stim ca suntem in el.

'c« care pretinde ca locuieste in el, trebuie sa se conducd, la rdndul lui, dupa cum s-a condus acela.

7/ubitilor, nu este 0 poruncd noua ceea ce va scriu, este 0 poruncd veche, pe care ali primit-o de fa inceput. Aceastd porunca veche este

cuvdntul pe care l-ati auzit. .

8$i totusi, inca odata, este 0 porunca noud pe care v-a scriu - ceea ce este adevdrat pentru voi ca si pentru el - pentru cii intunericul se duce $i adevarata lumina straluceste deja.

9Cel care pretinde a fi in lumina, urdndu-l pe fratele sdu, este inca in intuneric.

"ca care-I iubeste pe fratele sau locuieste in lumina si nu este in el nici o ocazie de poticnire.

llDar eel care-I urdste pe fratele siiu este in intuneric, umbld in intuneric ~i nu stie unde merge, pentru ca intunericul a orbit ochii sai.

1(, . vPc:_rac!et: "av~cat", "mijlocitor", "mangaietor" este exclusiv in traditi« roancrca, ~ e;~ng~~he (loan, 185), Spiritul / Paracletul este modelat pe ISllS, ,,1111 alt Mangaietor (14, 16), aratand ca Isus pamantesc fusese un .Paraclct" pcntru comunrtate, 1 In 2, 1 reflecta un stadiu mai primitiv al traditiei despro ISIIS C~I ,~Paraclet": Isus preamarit ca avo cat ceresc pentru credinciosi (Teologt» IOlll/l'ICCI, 52).

18 (b) Observarea poruncilor (2, 3-11). Aceasta sectiune subliniaza ideea biblica despre "cunoa~terea lui Dumnezeu" care inseamna "observarea poruncilor lui Dumnezeu". In evanghelie, "a-l cunoaste pe Dumnezeu" era criteriul de diviziune intre cei care credeau in Isus si lumea ostila (1, 10-13; 14, 7). Aceasta traditie ar putea fi denaturata cu scopul de a separa cunoasterea lui Dumnezeu de conduita etica a persoanei. Sectiunea e structurata in jurul a trei revendicari, din care fiecare este corectata prin adaugarea unei dimensiuni etice: (a) unul zice: "il cunosc" [pe .Jsus Cristos, dreptul"]; acesta trebuie sa fie ascultator (vv. 4-5); (b) unul zice: .Eu locuiesc in Cristos"; acesta trebuie sa se comporte asa cum s-a comportat el (v. 6); (c) unul zice: Eu sunt "in lumina"; acesta trebuie sa-i iubeasca pe frati (v. 9). 4. este mincinos si adevdrul nu este in el: reia 1, 6.8. in aceasta sectiune 1 In foloseste pentru ultima oara schema celor "doua cai", a luminii si a intunericului. 5. cu adevdrat iubirea lui Dumnezeu s-a implinit: genitivul "lui Dumnezeu" poate sa se ref ere la iubirea umaria pentru Dumnezeu sau la iubirea lui Dumnezeu pentru fiintele umane; sau la iubirea ca esenta a revelatiei lui Dumnezeu. 1 In 4,8.16.20; 5,2-3 se refera toate la iubirea lui Dumnezeu pentru omenire ca izvor al iubirii intre membrii comunitatii crestine, Legatura intre iubire, observarea poruncilor si locuirea in Dumnezeu reapare in In 14, 23-24. Iubirea lui Dumnezeu se implineste in comunitatea a carci iubire sc cxprima prin observarea cuvintelor lui Isus si care-l are pe Tatal / Fiul 10 '\lind '11 'a.6, trcbni« .wl se ('ol1due(l, /(1 r/tndn! lui, dllpt.i tum S-CI .ondus

'7 ~ontextul. originar al acestui material pare sa fi fost initierea pentru IIIlmnJiI "~ C0l11ml1~ate. Ceremonia initierii descrisa in lQS 1, 18-3,22 includes n lltnrgille ~e .aha~ta, cu 0 marturisire publica a pacatelor poporului ,'I IVl'lllz;tr '(I ca nnnem nu poate intra daca nu a renuntat sa umble in intlll1eri:

I 1l'lIt II 1 a merge In caile lui Dumnezeu. 0 persoana care nu s-a indreptat Spl\:

I )',1 IIl1ll'ZCII, nu putea fi indreptata nici de apa nici de ispasire, Cine se unca ru :;t'('I:'. v 'Ilea sa ~aca p~lte dintr-o comuniune vesnica (lQS 3, 11-12). Mcrnln n r't l'iVI ,~"'"t, dCCI, avertizati ~a urmeze Spiritul Adevarului si sa umble in lumiu

1,'1,1 sn~llInl1.czc pe Inge:ul Intunericului care incearca sa-i insele pe fiii lumiuit N I 1111. (';ol~trnc 0 descriere a unei cercrnonii ca aceasta, dar putem gi'isi 1111 II 1r1lit'IISIII 111 clcmentele fundamcntalc: convertirea ca treccrc de la S .. lfliHI It I )1 II IlIll'Zl'lI, de la i'nlullcric la IUl11in I, IllIpn.!lllli'i CLI icrtarca pilcatclor (Ill' ')(1 I H

( '(1/ I, I ) ItI; /1'/ S, 6- I I; I r I, I () :J I), '", •

I "

II \

iuela: exemplul pe care Cristos il da credinciosului este eel al iubirii, murind pcntru noi (1 In 3, 26; 4, 11).

sa ne gandim la un indemn sapiential adresat persoanelor de diferite varste. Unii exegeti considera ell cele trei grupuri sunt folosite pentru a in~ica, i? ansamblu, comunitatea. ("copii" este deseori folosit in 1 In pentru destinatarii scrierii) si doua grupuri din interiorul comunitatii: convertitii dintai si cei mai recenti. A vertismentele privesc tori membrii comunitatii, pentru ca le reamintesc de intrarea lor in Biserica.

19 7. poruncd noua: porunca iubirii, care e fundamentul oricarei pretentii de a-J cunoaste pe Dumnezeu, este introdusa ca porunca .veche", pentru ca 111 .ca parte din instructia pe care crestinii ioaneici 0 primisera inca de la in "put. Cf. In 13, 14. Asocierea stabilita in In intre aceasta porunca si cxcmplul lui Isus (vezi si In 15, 12) reprezinta legatura care uneste aceasta H 'liune cu v. 6. 8. adevdrata lumina strdluceste deja: aceste cuvinte amplifica v, 7 ~i amintesc cititorului "escatologia realizata" a evangheliei, in care Cristos 01'1 ' lumina care straluceste in intuneric (1,5; 8, 12; 9, 5). 11. intunericul a orbit ochii sdi: numeroase fragmente ale evangheliei afirma ca cei care nu reusesc s5 l'l'uada in lumina umbla in intuneric sau au fost orbiti (9 39-41' 11 9-10' 12

" " "

~5.46). 1 In subliniaza ca credinciosul care nu iubeste e de-a dreptul "orb", en

unul care !-a respins pe Isus. 1 In 2, 11; 3, 15; 4, 20 prezinta ura ca antiteza a "illhirii". In evanghelie, .Jumea" - persoane din afara comunitatii care erau :11'1 i v angajate in persecutarea crestinilor - este descrisa ca 0 lume care "Vt IIr:I~Ll!" (15,18-16, 4a; 17, 14). Aceasta ura reprezinta "ura fata de Dumnezeu" vxprimata in refuzullui Isus. Aici, complexul de imagini este transpus la relati« dintrc crestini. 1 In 2, 19 va lamuri ca dizidentii au abandonat comuniunea ell uulurul $i eu eei carora el se adreseaza. Plecar~a lor este expresia urii la care 1 ln S I rcfera,

15Nu iubiti lumea nici ce este in lume. Daca cineva iubeste lumea,

, ,

iubirea Tatdlui nu este in el.

16Caci tot ceea ce este fn lume - pofla trupului, pofla ochilor si trufia vietii - nu vine de la Tatdl, ci din lume.

17 Or, lumea trece, cu poflele sale; dar eel care face voia lui Dumnezeu rdmdne in veac.

12 Vii scriu voud copiilor pentru ca pdcatele voastre au fost iertate prin virtutea numelui sdu.

13 Va scriu voua pdrintilor, pentru ea l-ati eunoscut pe eel ee este de la lnceput. Va scriu voua tinerilor, pentru cd l-ati invins pe Cel Rdu.

14 V~am scris voua copilasilor, pentru ca-l cunoasteti pe Tatal. V-am scris pdrintilor pentru ea l-ati cunoscut pe eel ce este de la inceput. Vs-am scris tinerilor, pentru ca sunteti puternici ~i cuvdntul lui Dutnnezeu locuieste in voi si l-ati invins pe Cel Rau.

21 (e) A respinge lumea (2,15-17). Inca odata, 1 In asociaza "a crede" cu practiea, introducand imediat un fragment de predica etica luata din initiativa crestina. 15. nu iubiti lumea: iubirea pentru lume si respectivele vieii reflecta atasamentul fata de ceea ce e tranzitoriu. Iubirea pentru Dumnezeu il introduce pe crestin intr-o relatie eu eeea ee "ramane" vesnic (lac este un exemplu de predica iudeo-crestina pe aceasta tema). 16. pofta trupului, pofta ochilor si trujia vietii: 0 Iista traditionala de vicii. .Pofta trupului" se poate referi la toate patimile umane care sunt contrare lui Dumnezeu (cf E/2, 3; 1 P 2, 11; Did I, 4, pentru eondamnarea poftei in eontextul predicarii baptezimalc!. ,,~~()nn oehilor" se poate referi la pacatele de mandrie (Is 5, ] 5), dcsprc In '01111 • U .... /J III, 9), despre imoralitateasexuala (Mt 5, 28). Mdndria: %zolle/(I, so r ~Il:m 1:1 () mandrie aroganta, ingamfata, lipsita de oriee fundament. lilo«, "VI;'!.!" 1I1St'illlllld aspectul extern al vietii, bogatia matcriala (de ex" 1 III 3, 17,; ~4c 12, 4~):

Expresia "trufia vietii" poate semnifica atdt aroganta ostentat1v~l a prop~lel bogatii, cat si sensul ingamfat al sigurantei indusa de posesia bununlor materiale (Sp 5, 8; lac 4, 16).

lU (d) Exortatie pentru trei grupuri de persoane (2, 12-14). Ac 'HII' versctc constituie primul din cele doua fragmente de traditie parencticl ('I' 111111/',(') 00n1 inuitatea intre avertismentul general eu privire la ura fata de CI"::,l iru ~,i nplicurcu avertismentului Ia situatia comunitatii, provocata de pl'CIlII'1 dl",ad 'lI(il!)!' ~i a "anticri$tilor" din 2, 18, Aceasta scctiunc pregatestc illl:Jl'.iJH'1 Ipn(';dip!icil, prin IndCl1l11111 adrcsat crcstinilor, <':<1 unii car '~I CI1110Se pc '1':11: I, 11

('IIII(l~:l: P' Filii, posl.:<1a cuvflntul '<Ire I00L1ic~t, in ci ~i, d~ll'i, 1 all IIIVillS po ,1'(" I 11", Nl'hl:IIHI 'dol' 11' 'i WlIpUI'i hazal ' pc v: rS1:, ,('OPII, II illllli, (in 'I i", Ill' IIU'('

22 (B) A-I respinge pe Antihrist (2, 18-29). 1 In paraseste in acest punct dualismul dintre intuneric si lumina pentru a infrunta problema dizidentilor. Cei care au primit ungerea nu se vor Iasa amagiti de doctrina lor.

18Copiilor, iatd eeasul de pe urmd. Ati auzit vorbindu-se ea Anticrist trebuie sa vina; si deja s-au ardtat multi anticristi: dupa aceasta

cunoastem ca este eeasul de pe urma. ,

19 Au iesit dintre noi dar nu erau de-ai nostri. Dacd erau de-ai nostri, ar fi rdmas ('1( noi. Dar trebuia sa se arate cii nu toti erau de-ai nostri.

I'!

(a) Dezbinarea ca semn al ceasului de pe urma (2, 18-19). Autorul Ire 'e la un avertisment escatologic impotriva celor care au parasit comunitatea, (IeI' Ti~i ca fiind corupti (2, 26) si falsi profeti (4, 1-4). Spuse apocaliptice (cf. A'" 13, 21-23) considera aparitia falsilor cristosi ~i profeti un semn al ultimelor :t,il .. In. anticrist: acest termen pentru a desemna adversarii planului mesianic al lui l Jurnnezeu, apare numai aici in NT. 19. nu erau de-ai nostri: ideea en (il,:t:hinarea apocaliptica va demonstra care sunt adevaratii crestini se gaseste ~i III l'nul (I Cor 11, 19).

2.1 (b) Ungerea conserva ad eva rata credinta (2, 20-25). Ungerea pe C:II~' ('Iqtinii au primit-o la intrarea lor in comunitate trebuie sa confirme adevanun prezcntarc pe care autorul 0 face traditiei, Evident 1 In face apel la Spirit / I'nru 'let, care trebuie sa conduca comunitatea spre tot adevarul (In 16, I ') 22-2.1. "('agel cd Isus este Cristosul ... neagd si pe Tatdl ~i pe Fiul: lIn t:WI IIwl In mtlrlurisirea de credinta cristologica, pe care cititorii au facut-o aturu-t c(illd 1111 intrat 111 comunitate, mai degraba decat la formula care reflecta jell-ill

dl'l,id(';l1(ilor, "de a nega ca Isus Mesia a venit in trup". Autorul vrea sa clarillrt luptul 'i'\ crcstinii trebuie sa ramana in aceasta traditie daca vor sa ra11l5n~ "III FII II ~i in Tata]" si sa obtina recompensa promisa a vietii vesnice.

in jurul dizidentilor ca inselatori, putem banui ca ei si-an bazat invatatura lor pe o revendicare a Spiritului. Ca ~i In 14, 26, si 1 In subliniaza ca eeea ce invata Spiritul e ceea ce invatase Isus inca de la inceput,

28Si acum, copilasi, ramdneti in el, pentru ca atunci cdnd va veni sa aveti deplind sigurarua si sa nu fim rusinati gasindu-ne departe de ella Venirea lui.

29Daca voi :jtifi cii el este drept, recunoasteti cd oricine practicd dreptatea este ndscut din el.

20 Dar voi ati prim it ungerea venitd de la Cel Siant :ji toti aveti stiinta.

21 V-am scris, nu pentru cii ignorati adevdrul, ci pentru ca-l cunoasteti si nici 0 minciuna nu vine din adevdr.

llOne este mincinos dacd nu eel care neaga ca lsus este Cristos? lata Anticristul! El il neagd si pe Tatal si pe Fiul.

230ricine-l neaga pe Fiul, nu-l are nici pe Tatal. Cine il mdrturiseste pe Fiul n are si pe Tatal.

24J1,~'adar, ceea ce ati auzit de la inceput in voi sa rdmdna. Si dacd rtimdne in voi ceea ce ati auzit de la inceput, si voi veti rdmdne in Fiul si III Tata!'

2sAceasta este promisiunea pe care el insusi afdcut-o: viata vesnica.

24 (d) Incredere in momentul judecatii (2, 28-29). 0 afirmatie de incredere cand Isus va aparea la judecata, incheie sectiunea. Asa cum iubirea pentru proprii frati crestini este semnul ca respectivul crestin apartine lui Dumnezeu si merge in lumina, tot asa eel care "impline~te dreptatea" stiind ca Dumnezeu e drept, este nascut din Dumnezeu. V. 29 indeplineste rolul de tranzitie la a doua jumatate a scrisorii (3, 9; 4, 7; 5, 1.5.18).

25 (III) Iubirea ca pecete a fiilor lui Dumnezeu (3, 1-24). Referirea la nasterea din Dumnezeu (in botez, In 3, 5) evoca auto-desemnarea comunitatii ca .fii ai lui Dumnezeu". 1 In foloseste termenii sectiunii precedente pentru a contrapune pe .fiii lui Dumnezeu" .fiilor Satanei".

(A) Tatal ne face fii acum (3, 1-10). Crestinii au experimentat deja bunatatea lui Dumnezeu, intrucat au devenit .fiii lui Dumnezeu".

31Vedefi ee manifestare de iubire ne-a aratat Tatdl, ca noi sa ne numim copii ai lui Dumnezeu. Si suntem! Daca lumea nu ne cunoaste este pentru ca nu I-a cunoseut pe el.

2lubifilor, de aeum suntem copiii lui Dumnezeu si ce vomfi inca, nu s-a aratat. Stim ca la aceastd aratare noi vom fi asemenea lui, pentru ca-L vom vedea asa cum este.

30ricine are aceastd speranta in El, se purified, sa fie curat ca si Acela.

If'/a(ti ' ea ce am vrut sa va scriu cu privire la cei ce cauta sa va inselc. 1.7 ('(11 despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la el locuieste in voi, ,~'i tt-av; Ii n ivoie sa va invete cineva. Dar pentru ca ungerea lui v-a invt"i(.(/I de,I',)J"(' toaie, fnvalatura care este adevdr, I1U minciund, asa cum ('0 II (/ /lIwi(.(11, n7/'nf!nefi in el.

(a) Suntem inca de acum fIii lui Dumnezeu (3,1-3). Afirmatia realitatii prezente a iubirii lui Dumnezeu care- i face pe crestini .fiii lui Dumnezeu" are trei consecinte, Crestinii nu apartin lumii, care nu l-a primit pe Isus (In 15, 18-19; 17, 14-16). Crestinii vor duce 0 viata de sfintenie ca ~i Cristos (In 17, 17.19). Crestinii spera, increzatori, intr-o mantuire inca si mai mare in viitor (In 17, 24). 2. vom fi asemenea lui, pentru ca-L vom vedea asa cum este: in religia elenistica era obi~mtit;l lema d'i "cci ascmcnca sc cunosc", Fiinta umana care-l cunoaste pe

(c.') tJn~(\I·(lll lllVlIl1 fCIIJI un lllli.,lI (2, 26-27). l'cntru ("/'1 u :tlillllllill.

~.i1 111111 rxlills., II ,,1I11)',l'lii" ,',I IIIit' IIII II lllllllillit Iii, 11I11)(,1I:t,:I :lvl·tliI-lIlH'IIII!ltll

, 'r,

, , I

1 )lIl1l1leZCU e divinizata. Pentru traditia ioaneica aceasta experienta este mijlociti do ISlIs. [sus poseda numele divin si egalitatea eu Dumnezeu (17, 11-12). El u IIllpnl'ttl~it aeest nume eu ueenieii sai (17, 6.26). Ei au impartasit soarta lui Isus pi ill opera lumii (In 15, 21) ~i vor fi martorii gloriei sale preexistente (In 17,24). l'nul vorbeste despre asteptarea unei viitoare viziuni a lui Dumnezeu sau a glorici divine (1 Cor 13, 12; 2 Cor 3, 18).

(b) Cei nascuti din Dumnezeu nu pacatuiesc (3, 4-10). Accnst ,l('t'lilllle c modelata pe 0 impartire neta intre eei care apartin lui Cristos, ('1111' HUIII drcpp $i nu pacatuiesc, si "eei tara de lege", fiii diavolului. 4. pacaiul ('slt' I'/O/UI'('(/ leg;i: 1 In se refers la .violarea legii" asociata eu stapanirea Satanci II 1i1.11~itlll timpului. Cine eomite pacatul demonstreaza ca este realmentc 11111 , 'nlllll 'i. (,. Oricine pdcdtuieste, nu L-a vdzut: 1 In presupune ca 0 persoan; rlill II l' II Ilic~Ie 1111 C un adevarat crestin (ef. 2, 5). 9. sdmdnta divind rdmdne In ('I, ,~I 1'1 III/ IHJu/(' 1'(/ 'diui: exagerarea despre inocenta congenitala a crestinului pili 11111 1111 11 'I contrast cu precedenta afirmatie ca nimeni nu poate fi "Tadl pill' II" ( I, H.IO). Aceasta sectiune infrunta tema sigurantei alegerii ~i a 10 'llil ii I II dlviltilalua, iurpotriva celor care persista in a face rau, Ea presupunc cil 'l'l ... ·IlIlld II Il'~HL1 ill conformitatc CLi fiinta fiului lui Dumnezeu (v. 7, adica drcpt; v. I n, II 1IIIJV~Il' P . fi'IIPi crcstini). A sc confrunta deosebirea intr .. e cei care sunt o:-:Iill 1111 IIIIN ( Fiii lui N:llana") ~i cci care sunt intr-adcvar fiii lui Avraam ( Nl' III 1111!'11I1I111 INIIN) 711/1/ H, 391%.

llAcesta este mesajul pe care l-ati auzit de la fnceput: trebuie sa ne iubim unii pe altii.

26 (B) Crestinli trebuie sa se iubeasca unii pe ~ltii (3, 11-18~. ~~: mesajul: un al doilea anun] al "evangheliei" (ef. 1, 5) revme la porunca iubirii din 2, 7-11. Autorul se adreseaza eititorilor la persoana a doua plural, ca celor

care intrupeaza iubirea.

"Oricineface pdcat comite nedreptate, cdci pdcatul este violarea legii.

5 VOl .>·ti/i cii Acela s-a ardtat ca sa ridice pdcatele si ca El n-a avut pdcat.

60ricine ramdne in El nu pdcdtuieste. Oricine pdcdtuieste, nu L-a vdzut

,~' i nu L-a cunoscut. .

7 Copiilor, nimeni sa nu va amageasca. Cel care practica dreptatea este drept, asa cum si Acela este drept.

H el care/ace pdcatul este de la diavol, cdci diavolul este pacatos de fa iuceputuri. $i tocmai ca sa distruga operele satanei, s-a ardtat Fiul lui Dumnezeu.

"on iine este nascut din Dumnezeu nu face pacat, pentru ca sdmdnta divinc1 rdmdne in el; si el nu poate pdcdtui.fiind ndscut din Dumnezeu. 111111 aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu si fiii diavolului: oricine nu practi 'a dreptatea nu este din Dumnezeu, nici eel ce nu-l iubeste pe Fa/e/c sau:

12 $i sa nu-I imitam pe Cain' care, fiind de la Cel Riiu. I-a fnjunghiat pe fratele sdu. $i pentru ce l-a fnjunghiat? Pentru ca faptele sale erau rele, in timp ce ale fratelui sau erau drepte.

13Nu va mirati fratiior. daca lumea va urdste.

14Noi stim ca am' trecut din moarte la viatd, pentru cd-i iubim pe fratii

nostri; eel care nu iubeste rdmdne in moarte. . . ., _ 150ricine il uraste pe fratele sdu este un ucigas de oament; §l §tl{l ca

orice ucigas n-are viata vesnicd locuind in el.

(a) Cain: ura ~i moarte (3,11-15).12. Cain: unica referire la VT ~i~ 1 In 11 ia pe Cain ea exemplu al urii pentru fratele sau ear~-l conduce la r:atn~I~. Iuda 11 ii desemneaza pe eei rai ca pe cei care "au pormt pe drumul lui Cam~. Traditiile iudaiee conservate de seriitorii gnostici (Exp. Val., 38, 24-381: 1~ prezinta pe Cain ca model al asasinilor. 1 In e~oea im~ginea aeelor ~,fill ar Satanei" care voiau moartea lui Isus (8, 39-44), ~I cea a lUI Iuda, ~etenm~at de Satana sa-l tradeze pe Isus (13, 2.27). Evanghelia ii acuza pe iudei de. uciderea crestinilor (16,2) in eoncluzia unei sectiuni care incepe cu ~aralela dm 1 In 3, 13: ,,Nu va mirati fratilor, daca lumea va uraste" (In 15, 18)1 7

161n aceasta noi am cunoscut Iubirea: cii El si-a dat viata pentru noi. .$i noi trebuie, de asemenea, sa ne dam viata pentru fratii nostri.

17Daca cineva, bucurdndu-se de bunurile acestei lumi, if vede pefratele sdu in nevoi §i i§i inchide inima faui de el, cum locuieste in el iubirea lui

Dumnezeu?

18Copiilor, sa nu iubim nici cu vorba nici cu teo ria, ci cu fapta §i in

adevar.

(b) Moartea lui Cristos: model de iubire (3, 16-18). 16. si-a da! viafa pentru noi: dupaIn 15, 13, moartea lui Cristos.este ~~delul suprem .d~ p~etem~ (cf. si 10, 11.15). Crestinii vor trebui sa fie dIS~U~~ sa arate aceeasi iubire ~ unn pentru altii. 17. bunurile acestei lumi: crestmn pot demonstra adevarata

~------------------------~--~~--------------~~-~-

I "I

prolunzime a iubirii, impartindu-si bunurile materiale cu cei aflati in nevoie; un motiv obisnuit al exortatiei etice crestine primare (cf. lac 2, 14-17).

27 (e) Inerederea noastra in Dumnezeu (3, 19-24). Deoarece sectiunea preocdenta se sfarsea scotand in relief increderea pe care crestinii trebuie s-o aiha In Dunmezeu (2, 28-29), si aceasta sectiune se va sfarsi cu 0 nota de

, 198 ' Y

IIH 11\11 rare .

1"Prin aceasta vom sti cii suntem ai adevdrului si inaintea lui ne vom lini~·ti inimile,

2°daca inima noastra ne condamna, caci Dumnezeu este mai mare dedit inima noastrd si cunoaste totul.

2lIubifilor, daca inima noastra nu ne condamna, avem deplina asigurare inaintea lui Dumnezeu:

220rice cerem de la el, primim, pentru ca pdzim poruncile Lui .)i pentru cafacem ceea ce-Iplace.

(a) Dumnezeu este eel mai mare in inima noastra (3, 19-22). 11), iuaintea lui ne vom linisti inimile: deoarece Dunmezeu, izvorul iertarii (1, 8-7. :'), cste .cel mai mare in inimile noastre" eventualitatea ca sa fim condammqi d ' constiinta noastra, nu trebuie sa distruga increderea crestina. Chiar dHI', GI' '~linLlI nu e constient de-a fi pacatuit, suntem siguri ca Dumnezeu 11 ascultl po eel care se roaga (cf. In 16, 26-27). Proba ca suntem primiti de DUlnnC1,I'11 I.:sh; disponibilitatea de "a face lucrurile care-i sunt placute lui" (cf In 8, 29).

235;i iata porunca Sa: sa credem in numele Fiului Sau Isus Cristos si sci ne iubim unii pe altii, asa cum ne-a dat El poruncd.

zillaI' eel care pdzeste poruncile Sale rdmdne in Dumnezeu si Dumnezeu 1'{ll1liine in el; prin aceasta noi stim ca locuieste in noi: prin Spiritul pe ('(I/'(' ni I-a dat.

( h) Du mnezeu locuieste in cei care-t observa poruncile (3, 23-24). I ~I vxpuuo 1111 rozumat al poruncilor in forma tipic ioaneica: 23. sa creek-in 1/1 1II11I11'1e Flului ... ~')i sa ne iubim unii pe altii: aceasta poate fi versiunca ionncn I II IH)JIIIH.;ii duble din Me 12, 28-31, pentru ca in traditia ioaneica "u credo" III Fiul pc care Dumnezeu I-a trimis echivaleaza cu a-I iubi pc J)Ul1lJH':t,('1I ('/I 'o/u,!:irl ioaneica, 55-57). 24. prin cueasta noi stim cd locuieste III ttn]; /llfll ,\/liI'itlll/)(, care ni l-a dat: 2, 27 vorhcn do .ungcrca" pl'imiti"t In intlHI'l'1I III l'ollllllJilllle (cf In 3, 5). Spiritlill'sk 1111 1',:11. () :lrvllnii, III alto parte it NT (NIII

11111 ( t. W PJIIlrj('h~\I'. '/% t1 (Ill/I,). 1/' HI

I In

8.14" 2 Cor 1, 22). Acest fragment pregateste ~i sectiunea imediata, in care Spiritul inspira adevarata marturisire care-i va demasca pe falsii invatatori (1 In 4, 2-6; Teologia ioaneicd, 50-54).

28· (IV) Poruncile de a iubi §i .a cre~e. {~1 .. 1-5~ 12? Doua sectiuni despre "a crede" incadreaza exortana finala a iubirii, Iacand din dubla porunca, de a crede In Isus si de a iubi, tema concluziva.

(A) A respinge anticristii (4, 1-6). Opozitia intr~ spiri~l ~devarului ~~ spiritul greselii 0 reflecta pe cea dintre spiritu~ adevarului ~l "pnnclpele ace,~te~ lumi" in In 16 11. 0 neta divizare intre "cel care-l cunosc pe Dumnezeu ~l asculta marturia sa adevarata si .Jumea" supusa Satanei, care asculta numai ceea ce-i apartine, deriva din In 15, 19.21. Spiritul adeyarului etrimis sa aduca marturie lui Isus pentru comunitatea crestina (In 15,27).

41Iubitilor nu dati crezare oricarui spirit, ci incercati spiritele, dacd sun! de la Dumne;eu, cdci multi profeti falsi au venit in lume.

2in aceasta recunoasteti Spiritul lui Dumnezeu: orice spirit care-l mdrturiseste pe Isus Cristos venit in trup este de la Dumnezeu;

3.)i orice spirit care nu-l marturiseste pe Isus nu este de fa Dumnezeu; acolo este spiritul lui Antihrist. Ati auzit vorbindu-se ca vine; ei bine! Acum e deja In lume.

(a) Ei nu-l marturisesc pe Isus (4, 1-3). 1. incercati spiritele: se refera la spiritul care inspira ceea ce invatatorii crestini spun. .Proba" desp:e ~care se vorbeste putea comporta 0 marturisire publica. 2. Isus Cristos venu In . trup: punctul in discutie nu e daca Isus a fost sau nu 0 fiinta umana; ci daca ~~lsta 0 relatie intre fiinta lui Cristos lOin trup" si mantuire, 1 In a modificat traditionala martunsire "Is~s este Cristos", pentru a-i ataca pe dizidenti (cf. 2 In 7). 3~ spiritul lui Antihrist: "ultimele zile" vor fi martorele cresterii numarului de falsi invatatori care ar fi amagit poporul (cf. 1 QH 4, 7.12-13; T Iuda 21,9; Mt 7,

, , .

21-23; 24, 11.24; 1 Tm 4, 1).

4Voi, copiilor, sunteti din Dumnezeu si i-ati invins. Caci Cel care este in voi este mai mare decdt eel care este In lume.

S Ei sunt din lume; de aceea vorbesc cum place lumii .)i lumea ii ascultd. 6Noi suntem din Dumnezeu. Cine-l cunoaste pe Dumnezeu ne ascultd, cine nu este din Dumn~zeu, nu ne ascultd. Prin aceasta cunoastem noi spiritul adevarului si spiritul greselii.

'II

(b) Ei nu au invins lumea (4, 4-6). 4. voi sunteti din Dumnezeu:

Irndi~iile parenetice ale comunitatii invatau eli crestinul, in care locuieste cuvdutul lui Dumnezeu, l-a invins pe eel rau (2, 13-14). Isus a cucerit lumea (In If" 33) si Spiritul / Parac1etul a convins-o aratand ca principele sau e oorularnnat (In 16, 8-11). 5. lumea ii ascultd: autorul afirma implicit ca succesul udvcrsarilor in predicare reflecta spiritul greselii. Lumea 11 respinge pe Isus care, ville de la Dumnezeu si pe cei care predica adevarata evanghelie (In 1, 10; 15, I'>; H, ,43-44). Oricine apartine adevarului il asculta pe Isus (In 18, 37; 8,47; 10, 26-27).

16-17). 11. si noi suntem datori sa ne iubim unii pe altii: autorul 1111 uil. niciodata obligatia crestinilor, care izvoraste din atributele divine la care el sc ref era. 12. Pe Dumnezeu nu l-a vdzut nimeni, niciodata: 0 maxima generala pe care traditia ioaneica a folosit-o pentru a sublinia eli numai Isus il releva pe Tatal (cf In 1, 18; 5, 37; 6, 46). Locuirea divinitatii in cei care observa poruncile poate fi inteleasa ca iubirea lui Dumnezeu care atinge perfectiunea (cf. 2, 5). Contrastul intre maxima ~i realitatea locuirii divine clarifica originea divina a iubirii (cf. 3, 1).

7}ubililor, sa ne iubim unii pe altii pentru cii iubirea este de la Dumnezeu ~i oricine iubeste este ndscut din Dumnezeu #-1 cunoaste pe Dumnezeu.

Heel care nu iubeste nu I-a cunoscut pe Dumnezeu, cdci Dumnezeu este iubire.

, 1n aceasta s-a manifestat iubirea lui Dumnezeu in noi: Dumnezeu l-a trim is pe Fiul Sau Unic in lume pentru ca noi sa traim prin el.

IUln aceasta constd iubirea: nu cd noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci cd el ne-a iubit pe noi ~i I-a trim is pe Fiul sdu ca jertfa de ispasire pentru piicatele noastre.

"Iubqilor, daca asa ne-a iubit Dumnezeu, ~i noi suntem datori sa ne iubim unii pe altii.

12Pe Dumnezeu nu I-a vdzut nimeni, niciodatd: dar daca noi ne iubim unii pe alpi, Dumnezeu rdmdne in noi ~i iubirea sa in noi este deplina.

Bin aceasta cunoastem cd ramdnem in el si el in noi: ca ni I-a dat pe Spiritul sau.

14$i noi l-am contemplat si marturisim ca Tatdl l-a trim is pe Fiul siiu ca

Mdntuitor al lumii.

15Cel care mdrturiseste ca Isus este Fiul lui Dumnezeu, il are pe Dumnezeu in el si el este in Dumnezeu.

16a$i noi am cunoscut iubirea pe care 0 are Dumnezeu fata de noi, si am

crezut-o.

29 (B) Dumnezeu este iubire (4, 7-21). Aceasta sectiune reia a doua parte 1I dublei porunci. 0 concentrare intensa a limbajului iubirii il pune in relief pc I )lIInnczeu ca izvor al iubirii pe care crestinii trebuie s-o arate (Teologia loaueica, 20-21).

(b) Cunoasterea iubirii lui Dumnezeu prin mijlocirea Spiritului (4, 13-16a). 13. Spiritul Sdu: 3,24 introducea darul Spiritului ca proba a locuirii lui Dumnezeu in eel care iubeste. Tema respectiva este asociata in 4, 1-6 probei careia ii sunt supuse inspiratiile. Spiritul lui Dumnezeu este evident in marturia adusa de trimiterea Fiului, marturie care merge indarat panll la inceputuri (1, 1- 4). 16a. $i noi am cunoscut iubirea pe care 0 are Dumnezeufatd de noi, st am crezut-o: aceasta este 0 expansiune a marturisirii din v. 15 pcntru a 1rag\.: conc1uzia scoasa in relief in aceasta sectiune: trebuic sl;\. crcdern :;:i Hrt tll;(iolll\lll dupa iubirea lui Dumnezeu.

(lI) Cristos ne-a ararat iubirea lui Dumnezeu (4, 7-12). Iuhiror: tll'oN hcstc persoana care-l "cunoa~te pe Dumnezeu" de cea care nu-l cunoasu (d. 7., 4-5; 3, 1.11). Moartea lui Cristos ca ispasire a pacatelor este prezcnuu dill 11011 ell cxcmplu de angajare pe care crestinii trebuie s-o urmeze (cf 3, 1(1) I). ,\' II Numt/estClt... pentru noi: nu numai ea iubirea lui Dumnezeu s-a rev '1111 t'Ill~(jlliIM In lsus, dar se poate spune ca el s-a revelat ~i "in" comunuutcn \'Il'~IiOil, care acum are viatEt gratic acclci iubiri (In 5) 26; 6, 57; I In 5, I I ) W. 1/1' (I lubi; 1)(>. noi: noua cxagcmrc ;) au ':-;Ici scctiuni st1ii in insistcnur sn (' I olhlll':! trcbuic v1'izuta ca initintivn lul J)1I11111L~ZCll. Scricrilcioancicc contnqum Illhill.l1l lui I )11Il1l1l)J; 'U urii hnnii, luluu-u ltd I)IIIIIII'J; 'll ponte Ii t:1I110Sl'1I11 rnuuui piin intcnucdiul lui I:HIII, III I Ill" )lIl1ll1l";'I'IIIIII1i111iH (cf /11 I. 1(, IH; I,

16bDumnezeu este iubire si eel care rdmdne in iubire ramdnc in Dumnezeu si Dumnezeu ramdne in el.

17in aceasta consta perfectiunea iubirii in noi: ca noi sa avem deplina sigurantd In ziua Judecdtii, cdci asa cum este Acela, asa suntem noi in aceasta lume.

18in iubire nu exista team a; dimpotrivd, iubirea perfecto alunga frica, pentru cd frica implied pedeapsa iar eel care se teme n-a ajuns la perfectiunea iubirii.

19 in ce ne priveste, noi il iubim pentru ca el ne-a iubit intdi.

2°Daca cineva zice: .Eu il iubesc pe Dumnezeu" dar if urdste pe fratele sau, este un mincinos: eel care nu-l iubeste pe fratele sau pe care-l vede, nu va sti sii-l iubeascdpe Dumnezeu pe care nu-l vede.

,\ '

1\\

"s: iatd porunea pe eare am primit-o de la el: Cel eare-l iubeste pe Dumnezeu, sa-l iubeasca §i pe fratele sdu.

ungerea" este izvorul acestei victorii (4, 4), 0 participare la victoria dobandita

"

de Isus.

(c) Increderea noastra: a locui in iubirea lui Dumnezeu (4, 16b-21).

Din nou 1 In incheie 0 unitate cu tema increderii 17. in aeeasta consta pcrfectiunea iubirii in noi: se revine la afirmatia ca iubirea divina este perfecta ill comunitatea credincioasa (1 In 2, 5; 3, 12). Aici 1 In subliniaza efectul pozitiv: crestinii nu trebuie sa se teama de judecata. Aceasta reafirma 1 In 3, 11)-21 despre relatia dintre constiinta crestina si Dumnezeu. 20-21. eel care nu-l illhe.~·te pe fratele sdu ... , nu va sti sa-l iubeasca pe Dumnezeu: reia exemplul 111'. / iubire fata de fratii crestini din 3, 15 si a iubirii ca manifestare a lui I )lImnczeu, pe care nimeni nu l-a vazut, din 4, 12. La fel ca in 3, 23, aceasta S 'cliunc include 0 dubla porunca de a-I iubi pe Dumnezeu si pe crestini. In 1 In l'xista III realitate numai 0 porunca, pentru ca nu se poate presupune ca-l iubesti pc Dumnezeu daca nu-l iubesti pe aproapele (cf. 0 traditie asemanatoare cu I 'I' 'fire la judecata [mala in Mt 25, 40).

"Acesta este eel care a venit prin apa si prin sdnge: Isus Cristos; nu numai prin apd, ci prin apd si prin sdnge. $i Spiritul este eel care mdrturiseste, pentru ca Spiritul este Adevdrul.

7Fiindca trei sunt care marturisesc:

8Spiritul, apa, sdngele, §i acestia trei marturisesc lafel. . 9 Daca noi primim marturia oamenilor, mdrturia lui Du"!nez~u este mal mare. Caci aceasta este mdrturia lui Dumnezeu: marturia pe care Dumnezeu a adus-o Fiului Sau.

lOCel eare crede in Fiul lui Dumnezeu, are .aceasta marturie in el. Cel care nu crede in Dumnezeu, face din el un mincinos, pentru ca n-a crezut acestei marturii, pe care Dumnezeu a adus-o Fiului Sdu.

11$i iata aceasta marturie: Dumnezeu ne-a dat via/a vesnica si aceastd viata este in Fiul Sdu.

12Cine-1 are pe Fiul are via/a; cine nu-l are pe Fiul nu are via/a.

HI (C) A crede in Fiul (5, 1-12). Intr-o argumentare finala impotriva dizid '1IIi1or, 1 In intelege sa uneasca porunca iubirii, credinta in Isus ca Fiul ~i vonviugcrca ca moartea lui Isus pentru pacatosi ne aduce viata vesnica.

(a) Credinta lnvinge lumea (5, 1-5). Aceasta sectiune ICal',11 11I<llllIIisir ':I ristologica ,,Jsus este Fiul lui Dumnezeu" (vv. 1.5) cu poruncn IIlhll ir, I. oricine iubeste pe eel ee a ndscut il iubeste si pe eel care est 17Gisml tll// I"/: () IllUximu conventionala repcta asocierea intrc iubirea lui DUl11l1cZ 'II ~I IIrl"II':! CI xlin 'i()~ilor crcstini din 4, 20-21. 4. accasta cst« vi itoria can: If /1 "'III/U/ usupra luntii: credlnta noastr/i: victoria ;ISllpl'll Iurnii a f(mt oh(illlll, lllllll'l C IHI cr '~Iillij s-all convcrtit (2, 13.11). ('IIV ulul ltd I )111 11 11(,.::t,l' II ,'III

S'Orieine crede cii Isus este Cristos este ndscut din Dumnezeu; si ori .ine iubeste pe eel ce a ndscut il iubeste §i pe eel care este ndscut din d

2 Noi recunoastem ca-i iubim pe fiii lui Dumnezeu prin aeeea ca-l iubim 1)(' Dumnezeu si-i implinim poruncile.

"'Caei iubirea lui Dumnezeu sta in implinirea poruncilor sale. $i poruncile sale nu sunt grele,

"pentru ca tot eel ce e ndscut din Dumnezeu este biruitorul lumii. $i (lC£'{fsta este victoria care a triumfat asupra lumii: credinta noastra. ~('inc este biruitorullumii daca nu eel care erede ca Isus este Fiul lui I uonnezeu?

(b) Marturia: Finl a venit prin apa si san~e (~~ 6~12). ~firma!ia ~a credinta este izvorul vietii este amplificata in doua directii: (l~ credm!a.~e~Ule sa includa venirea Fiului prin apa si sange; (ii) credinta in Fiul se spnjma pe marturia lui Dumnezeu insusi. 6. nu numai prin apd, ci prin apd si prin sdnge: in In 1 31-32 loan Botezatorul atesta ca revelatia lui Isus ea Fiu preexistent era legata de coborarea Spiritului si de ~ot:z (1 In 5, 7 ~e r~fera~ Ia ma~ria ~ata de Spirit). Trimiterea lui Isus este asociata cu darul lara ~asura al.SpmtulUl (I~ 3, 34; 7, 38-39). S-ar putea ca dizidentii sa fi asociat manruirea cu vemre~ Spiritului eu apa (botezul) si nu cu san.ge~e (rastignirea), ~n 19, 35~ s-ar p~tea sa fi fost adaugat evangheliei pentru a msista pe faptul ea aceasta convmgere, privind moartea lui Isus, urea la ucenicul preaiubit. 9. mdrturia lui Dum~ezeu este mai mare: apelul la Dumnezeu ca adevarat martor !n fav~oare~ lu~ Isus deriva din controversele evangheliei a patra. Cei care respmg martuna lui Isus despre relatia sa cu Tatal, sunt confruntati eu listele de marturii (5, 31-40; 8, 1.4~ 19). 10. are aceastd mdrturie in el:. n~meroase fragmente~ ale eva~ghe.h~l vorbese despre modurile in care credinciosul poate spune ea "are martuna . Raspunsul de credinta pe care 0 persoana 11 da lui Isus, e ?perat~ de Dumn~zeu (In 6, 44; 10, 3-4). Spiritul / Paracletul care locuieste m eom~ltate functioneaza ca martor (In 14, 16) si in afara de aeeasta f~ce comunltat~a capabila sa marturiseasca in fa!~ l~mii (In 15, 26-~7~ . 12. Czne-l are pe~Flul are via/a: tema ca Fiul a fost trnms pentru a da vIata celor care ered strabate toat5. cvanghclia a p.ura (de cx., 3, 36; 5,24.26; 6, 57; 20, 31).

I \ I

31 Comma loanneum: unele marturii latine contin 0 extindere a lui In 5 7-8: .Pentru ca trei sunt cei care marturisesc in cer: Tatal, Cuvdntul si Spiritul ,\'i acestia trei una sunt; si trei sunt care mdrturlsesc pe pdmdnt: Spiritul, apa si s£lngele, . si acestia trei rnarturisesc la fel". Aceasta lectiune amplificata, ~1~n-lllLlTIlta "Comma ioanneum", nu e atestata inainte de sfarsitul sec. IV. Incepe sa apara in manuscrisele V g de provenienta spaniola in sec. VIII ~i in uncle copii carolingiene ale V g, chiar daca majoritatea manuscriselor anterioare unilor 1200 nu 0 redau. Prezenta sa in Vg a dus la includerea ei intr-o traducere u sa 1t~ greaca, in a treia ~ditie a NT grec ingrijita de Erasm (1522), de unde-si dcschide drum pentru a mtra in textus receptus (1633), in KJV si in versiunea din Rheims. Critica textuala moderna este de acord cu aprecierea lui EraSJ1l1, dupa care aceasta lectiune latina nu reprezinta 0 varianta originala a textului grec allui 1 In. Ea urmeaza 0 traditie teologica atestata incepand din sec. Ill, P~t'jntii Bisericii'i" vor apela la acest text, impreuna culn 10,30, pentru a oferi o dovada scripturistica a doctrinei despre egalitatea si unitatea persoanelor 'l'rcjmii200

13V . I' v .r

-am scns aceste ucrun, voua, care credeti in numele Fiului lui

Dumnezeu, pentru ca sa oitili ca aveti viata veoini~a.

(A) Increderea in rugaciune (5, 14-17). Spusele generale despre increderea in rugaciune pregatesc terenul pentru 0 asertiune despre felul in care rugaciunea trebuie sa fie aplicata crestinului care pacatuieste. 14. el ne ascultd: asertiunea ca crestinii pot avea incredere ca Dumneze~ Ie asculta rugaciunile reflecta promisiunea lui Isus in In 15, 7; 16,24, ca ~11 In 3, 22. 16. Oricine il vede pe fratele sdu comitdnd un pdcat - nu de moarte - sa se roage si Dumnezeu va da via/a acelui frate: 1 In 2, 1-2 Il prezenta pe Isus preamarit ca un avocat pentru crestinul pacatos, inaintea lui DUlTIl1eze~:

Acum comunitatea credincioasa trebuie sa faca acelasi lucru pentru membru sai pacatosi, cu exceptia cazului persoanei in pacat de moarte. (Pentru un exemplu asemanator de rugaciune pentru un crestin pacatos, vezi In. 5,.15- 16.20). pdcat de moarte: 0 expresie dificil de interpretat. Autorul a msistat in a spune ca "cre~tinul pacatos" obtine iertarea gratie mortii ispasitoare a lui Isus si mijlocirii sale catre Dumnezeu (1 In 1, 6-2, 2; 4, 10) si ca adevaratul crestin nu pacatuieste (1 In 3, 6-9). Solutia cea mai buna la problema este raportarea pacatului in discutie la dizidenti, care s-au se12arat de comunitate. Asemenea persoane .Jocuiesc in moarte" (1 In 3, 14). In 2, 19 insa, autorul pare sa nege ca acesti dizidenti au fost considerati membri ai comunitatii. De aceea, unii exegeti considers acest verset 0 invatatura generala impotriva rugaciunii pentru cei care, in mod deliberat, refuza sa implineasca conditiile de a umbla in lumina si de a fi fiii lui Dumnezeu, rupand orice legattua cu grupul de dizidenti201. Referirea la eel care-l vede pe un crestin pacatuind sugereaza 0 regula generala a comunitatii desp:e modul in care trebuie sa se comporte cu crestinii pacatosi, precum cea din Mt 18, 15-17. 0 regula asemanatoare acesteia poate sa fi fost invocata si in timpul erizelor provocate de expulzarea din sinagoga, Apliearea unei asemenea reguli dizidentilor pare sa fi fost pe aceeasi linie eu regula din 2 In 10-11, dupa eare crestinii trebuie sa refuze ospitalitatea unor asemenea persoane si nu trebuie niei macar sa-i salute.

32 (V) Concluzie (5, 13-21). Serisoarea se termina eu 0 concluzio care aminteste evanghelia si eu 0 colectie de alte spuse despre incredere. 13. ClI live/ i viata vesnicd: ef. In 20, 31. Spre deosebire de evanghelie, 1 In preSUpUI111 di cititorii sunt intr-adevar credinciosi. V. 13 introduee tema sigurantei, reluat:

~ I '

III spuscu: care urmeaza.

'\y; avem in Dumnezeu aceasta sigurania cd, dacd cerem ceva dupd voinia sa, el ne ascultd.

'~\<'ii daca noi stim ca el ne ascultd in tot ceea ce noi cerem, atunci stim di poseddm ceea ce am cerut de la el.

1('(Jricine if vede pefratele sdu comitdnd un pdcat - nu de moarte _ sa ,\' , roage ,'>i Dumnezeu va da viata acelui frate. Nu este vorba de cei care comit pdcat de moarte, pentru un asemenea pdcat nu zic ca trebuie sa se I'()(J te.

177' ~ d: v

oata ne reptatea este pacat, dar nu este pacat de moarte.

18Noi stim cd oricine este ndscut din Dumnezeu nu pdcdtuieste; nasterea din Dumnezeu il pdzeste si Cel Rdu n-are putere asupra lui.

19Noi stim cd suntem din Dumnezeu si ca lumea intreaga zace in puterea Celui Rdu.

2°Noi stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit si ne-a dat intelepciune ca sa-l cunoastem pe Cel Adevarat. Noi suntem in Cel Adevdrat, in Fiul Siiu Isus Cristos. Acesta este Dumnezeu adevdrat si Via/a vesnica.

1"" ( , , I) lest I /.

'1'1'11111, C' rc« ('Sfr/(' catlio /('111' I/II/tll/C' (,; C'C :I, 2Stf~ 1\1'1',11111111, ('111///11 Muvinttunn«, '

'), I, 1'1, 12, '11)"I-·N5.

Jilil V '1"I,d I)odlllillill Sltllll,dlli (1111'111, 1,'111 \~ 11(, (IXI)I), lIS I(,HI \(,H I (II)' /)

20' 8.S. Smalley, 1,2,3.10/111,298-299'. D. Scholer, "Sins Within and Sins Without",. in l lnwthoruc (I, F. (ed.), ('11/'/'('/// 1.\',\'/11'.1' ill II/MimI tnu] Ptlll'i,v/i<' 111{(,11!rC'/n/i()/1 [Fest. M.e. 'I !'I!lII'Y J, (;II~lId I{lIpidil 11)'/\ 1 II) )flcl,

I 1/

.B (B) Trei spuse despre incredere (5, 18-20). 1 In se ineheie eu trei al1 nnati i despre faptul ca crestinii ,,§tiu" ca mantuirea lor se bazeaza pe darurile pe care Dumnezeu le-a dat lor. 18. oricine este ruiscut din Dumnezeu nu 1)(lciiluie,)'te: accstc cuvinte rep eta 3, 9a si continua eu 0 explicatie legata cu 4, tJ" Inoccnta crcstinului se bazeaza pe darullui Dumnezeu, eare-i protejeaza pe vrcstini de eel rau. Aceasta extindere lamureste faptul ca "samanta" din 3, 9 nu l'llllcleasa ca 0 scanteie divina incapabila de pacat, 19. suntem din Dumnezeu ~'i I'(f lumea fntreagii zace in puterea Celui Rdu: aceasta este 0 reformulare a dvoscbirii intre fiii lui Dumnezeu si eei ai Satanei (3, 8-10). .Lumea" care :lIl11qinc pacatului e cea in care au recazut dizidentii (4, 1.5) si pe care Spiritul/ P:tl'tlcictul a condamnat-o pentru ca nu a crezut in Isus (In 16, 8-11). Cel Rau cstc principele sau (In 12,31; 14,30; 16, 11).20. Fiullui Dumnezeu a venit si 1/(' (f dol truelepciune.: Noi suntem in Cel Adevdrat: aceste cuvinte sintetizeaza

Opl'lll Fiului §i contrapun sfera careia ii apartin crestinii ("in Dumnezeu", "in 1"1111"), IU1l1ii, A-I cunoaste pe Dumnezeu si pe Isus Cristos este fimdamentul IH'lItnl viata vesnica (cf. In 17, 3). Unii exegeti au vazut chiar 0 legatura intra 14llCVl:llfu. 'lEt venit, adevar, viata" cu "calea, adevarul si viata" din In 14, 6.

A DOUA EPISTOLA CATOLICA A SFANTULUI lOAN

35 Structura. 2 In se poate structura dupa cum urmeaza:

(I) Formula de desehidere - vv. 1-3

(II) Corpul scrisorii - vv. 4-11

(A) Fidelitatea destinatarilor - vv. 4-6

(B) A vertisment impotriva dizidentilor - vv. 7-9 (C) Evitarea dizidentilor -: vv. 10-11

(III) Concluzia scrisorii - vv. 12-13

COMENTARIU

lEu, Bdtrdnul, alesei Doamne si copiilor ei, pe care ii iubesc in adevdr, nu numai eu ci toti aceia care au cunoscut adevdrul -

2in virtutea ~deva'rului care locuieste in noi si va rdmdnea cu noi vesnic. 3CU noi vor fi harul, milostenia, pacea din partea lui Dumnezeu Tatdl si din partea lui Isus Cristos, Fiul Tatalui, in adevar si iubire.

21 Copiilor.feriu-va de idoli. [AminI]

36 (I) Formula de deschidere. 2 In re~ecta influe,nta traditiei epistolare crestine in saluturi: "Har, mila si pac~e .. : ?Ill parte~, lUI Dumneze~ Tatal si din partea lui Isus ... ". Mai normal ar ~ s~ gasim exp~esll de ura~e ~ecat afirmatiile din 2 In (Epistolele NT, 6). 1. Batranul (prezbiteruh: e, dificil de dete~inat daca presbyteros se refera la un oficial biserie~sc cu autonta:ea de,a invata in calitate de cap al unei biserici locale, cum gasim altundeva III ASI~ Mica in timpul aeestei perioade (de ex" 1 Tn: 5, 17; Tt .1, 5; 1 P ~, 1). Daca aceasta scrisoare apartine aceluiasi autor al lui 1 In, autontatea de a mvata pare sa derive dintr-un grup de martori autoritari ai traditiei. .Prezbiter" poate sa ~ fost un tennen general pentru a desemna membrii acelui grup. alesei Do~mne si copiilor ei: 0 desemnare a membri~or Bis~ricii careia ii era a~,esata ~cns?area mai degraba decat unei persoane m particular. Pen:ru ,:ale~1 ea smon~m a~ crestinilor, cf. 1 P 1, 1. 1-2. pe care ii iubesc f~ a~ev~r ... m vlrtutea. a~e~.ar~lul care locuieste in noi: amplificareaA salutulU1. m J~l. tem~lor mbIf11. §I .~ adevarului care locuieste totdeauna m comumtate anticipeaza te~a scnsorn: invatatorii dizidenti trebuie respinsi. Unii exegeti vad 0 refenre la opera Spiritului ca si conducator al comunitatii (cf. In 14, 16; 1 In 4, 6).

37 (II) Corpul scrisorii (vv. 4-11). Conditi.ile pentru a tr~i cAa ~~i ~i lui Durnnczcu, luutc din 1 Tn si lu care sc face aluzic, sunt: "a r~111m~e 111 1)1111111 '/,l'lI (vv. I .. A,(»); a as ·"Ita d· porunca iubirii (vv. S~(l); :1-1 cvilu pc

,., (C) Paziti-va de idoli (5, 21).0 conc1uzie oareeum stranie, dat fiind c I tll'lil'rile ioaneice nu-i numese niciodata pe .Jdoli". .Jdoli" poate fi inteles III ('olltra-pozitie cu "adevaratul Dumnezeu" din 1 In 5, 20. Cititorii sunt IIl(k'lIl1lali sa ramana credinciosi relatiei eu Dumnezeu care a devenit posibilu pun miilocirca lui Isus Cristos. Daca expresia are ca tinta situatia care II pi ovo 'ut scrisoarea, atunci conceptiile dizidentilor sunt privite cu acecasi

202 " ,

III:lSIII:r ;1 idolatriei .

'II', I ~"II,NI{/,I(JI(I()'/'I)HWX/'I,

I I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times