P. 1
Note Curs Id Drept Intern Atonal Privat- Modificat_12032010

Note Curs Id Drept Intern Atonal Privat- Modificat_12032010

|Views: 2,255|Likes:
Published by Mădălina Diaconu

More info:

Published by: Mădălina Diaconu on May 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

Sections

  • ELEMENTELE DEFINITORII ALE CONFLICTULUI DE LEGI:
  • RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
  • STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE
  • NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA
  • CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI INSTITUTIA RETRIMITERII
  • CAZURILE CARE INLATURA DE LA APLICARE LEGEA STRAINA
  • 1. ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN
  • 2. FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND STAREA CIVILA SI CAPACITATEA PERSOANEI
  • FIZICE
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND PERSOANELE JURIDICE
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND BUNURILE
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND MOSTENIREA
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND ACTELE JURIDICE
  • NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND FAPTELE JURIDICE ILICITE
  • NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI FAMILIEI
  • NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI COMERCIAL
  • NORMELE CONFLICTUALE APLICABILE IN MATERIA DR MUNCII
  • NORMELE DE PROCEDURA IN MATERIA DR INTERNAT PRIVAT
  • sau PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL
  • 1.Competenţa jurisdicţionalǎ a instanţelor române
  • 3.Condiţia juridicǎ a strǎinului ca parte în proces
  • 4.Recunoaşterea şi executarea în România a hotǎrârilor judecǎtoreşti pronunţate
  • în strǎinǎtate

1

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
-NOTE DE CURS PENTRU I.DDreptul international privat , ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate constand din faptul ca studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. ELEMENTUL DE EXTRANEITATE - este acea parte a raportului juridic aflata in strainatate sau sub incidenta unei legi straine. Elementul de extraneitate nu e un element nou (al patrulea dupa: subiect, continut, obiect) al raportului juridic, el putandu-se regasi in oricare din aceste trei elemente. Exemple: -elementul care exista in legatura cu subiectele unui raport juridic, de exemplu pentru persoanele fizice : cetatenia uneia/ambelor parti, domiciliul sau resedinta, religia (in anumite sisteme de drept); iar pentru pers juridice: sediu, nationalitatea sau fondul de comert. -elementul de extraneitate care exista in raport cu obiectul raportului juridic, de exemplu un bun (ca obiect derivat al raportului juridic) care se afla in strainatate. -in legatura cu continutul raportului juridic, elementul de extraneitate se poate in materializa dupa caz in: - in ceea ce priveste un act juridic: locul incheierii actului juridic sau locul executarii contractului; -iar in ceea ce priveste un fapt juridic: locul savarsirii delictului, locul producerii prejudiciului; In cazul in care, intr-un raport juridic apare un element de extraneitate pentru cel care trebuie sa solutioneze aspectele care tin de acel raport se naste o problema specifica: conflctul de legi. Acesta e pasibil de doua definitii: -o definitie stiintifica : conflictul de legi e institutia care apare in cazul in care intr-un raport jur exista un element de extraneitate si care consta in aceea ca acest raport juridic devine susceptibil de a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. -o definitie metaforica : conflictul de legi e acea problema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intrebarea : Care sistem de drept urmeaza a se aplica? De exemplu, avem un contract de vanzare-cumparare incheiat intre o parte romana-vanzator si o parte germana-cumparator. Contractul se incheie la Bucuresti, marfa urmand a se livra in Germania. Intre parti apare un conflict/litigiu legat de neexecutarea obligatiei de catre partea germana. Instanta romana e sesizata . Intrebarea principala este : ce lege urmeaza sa aplice aceasta? ELEMENTELE DEFINITORII ALE CONFLICTULUI DE LEGI: 1. izvorul conflictului de legi : elementul de extraneitate 2. conflictul de legi NU trebuie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state. Acest tip de conflict nu are nici o legatura cu Dreptul International Public. Conflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate astfel incat se considera ca sintagma „ conflictul de legi ”(termen generic) trebuie inteleasa drept un „concurs de legi”(in sensul ca se pot aplica ambele sisteme de drept). Legile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. Foarte important deretinut este faptul ca, desi Conflictul se numeste de legi, acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective.

2 RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Conflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept privat. Numai in raporturile juridice de drept privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Ramurile in care pot apare conflicte de Legi: -Dreptul comertului international -Dreptul transporturilor -Drept civil -Dreptul familiei -Drept comercial -Dreptul muncii -Drept procesual civil Aceste domenii de reglementare sunt enumerate in art.1 din legea 105/19992 cu privire la reglementarea raporturile juridice de drept international privat (publicata in M.O. nr.245 din 1octombrie 1992). Raporturile de drept public, exemplu cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, NU dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista elemente de extraneitate. Solutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de drept privat numita NORMA CONFLICTUALA, norma juridica specifica drept international privat care solutioneaza conflictul de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept in prezenta e aplicabil cu privire la acel raport juridic. Normele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi:  norme de drept material  norme de drept procesual Normele conflictuale, spre deosebire de normele materiale, Nu carmuiesc raportul juridic pe fondul sau ci numai arata sistemul de drpt aplicabil. Norma conflictuala e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deosebire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului. Alta deosebire: normele conflictuale au o aplicare prealabila normelor materiale, influentand normele materiale aplicabile. Avem o succesiune logica: -mai intai se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr aplicabil iar -apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. Normele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE --norma conflictuala e o norma juridica, astfel incat, la fel ca orice norma, ea contine: -ipoteza -dispozitie -sanctiune Norma conflictuala are urmatoarele elemente: 1. continutul normei conflictuale 2 legatura normei conflictuale

3 CONTINUTUL normei conflictuale – reprezinta ipoteza normei adica categoria de raporturi juridice la care norma respectiva se refera. LEGATURA normei conflictuale - coincide cu dispozitia unei norme juridice obisnuite si e acea parte a normei conflictuale care indica sistemul de drept aplicabil raportului juridic ce intra in continutul normei conflictuale. Legatura normei conflictuale e cea care plaseaza continutul in sfera unuia sau celuilalt sistem de drept in prezenta. Legatura se materializeaza printr-un element concret care se numeste PUNCT DE LEGATURA. Exemple de norme conflictuale(in legea 105/1992): - art 11 : starea, capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice sunt carmuite de legea sa nationala afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede astfel. Continutul acestei norme conflictuale : starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. Legatura acestei norme conflictuale: legea nationala a acelei persoane. Punctul de legatura/ Elementul de legatura (e dat de art 12): legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are persoana in cauza. Cetatenia e punctul de legatura pentru norma conflictuala. -art 40 (pers jur)+ art 41: -art 41: statutul organic al persoanei juridice e carmuit de legea sa nationala. Art 40: persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit potrivit actului constitutiv sediul social. Dar norma conflictuala e art 41. Continutul normei conflictuale : statutul organic al persoanei juridice. Legatura: legea nationala nationala. Punctul de legatura (ajuta la identificarea legii aplicabile) : sediul social. -art 49- posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor inclusiv cele de garantii reale sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel. Continutul normei conflictuale : posesia, dreptul de proprietate ... Legatura normei conflictuale: legea locului situarii bunurilor Punctul de legatura: locul situarii bunului. CARUI SISTEM DE DREPT II APARTIN NORMELE CONFLICTUALE? Normele conflictuale apartin sistemului de drept al instantei sesizate. Sistemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de LEGEA FORULUI (lex fori). Aceasta regula se justifica prin urmatoarele argumente: 1.(argumentul ce tine de) forta juridica a normei conflictuale, normele conflictuala fiind de regula imperative, judecatorul trebuie sa le aplice ca atare. 2. normele conflictuale trebuie sa apartina legea forului deoarece in acest moment numai legea instantei sesizate e cea cunoscuta in timp ce legea ce ar urma sa se aplice pe fondul litigiului va fi identificata ulterior doar dupa aplicarea normei conflictuale. 3. argumentul/principiul „cine alege instanta alege si dreptul”. (qui eligit judici eligit jus) EXCEPTII DE LA REGULA

DEFINITIE: Normele de aplicatie imediata sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care dat fiind gradul lor inalt de imperativitate se aplica imediat unui raport juridic cu elem de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si implicit aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale. Casatoria constituie un raport de drept privat . Ele apartin totusi Dreptului International Privat datorita consecintelor pe care le produc. casatoriei ar trebui sa i se aplice o norma conflictuala. Art 19 al 2 legea 105/1992 –impiedica casatoria confesionala . e) norma de aplicatie imediata imediata inlatura norma conflictuala. inlaturand astfel intreg rationamentul conflictual si se aplica imediat fara ca cineva sa isi puna problema acestui rationament. Exemple de norme de aplicatie imediata : art 19 alin 1-din legea 105/1992 –forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza . Normele conflictuale din acel sistem de drept urmau sa indice norma materiala ce va guverna forma incheierii casatoriei. in cazul arbitrajului international ad hoc NU exista o lex fori astfel incat arbitrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. b) apartin sistemului de drept romanesc. normele de aplicatie imediata sunt norme materiale. ceea ce inseamna ca. fie ai Romaniei. d) ele se aplica imediat unui raport juridic cu element de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un punct de legatura cu tara forului. per a contraro nu sunt norme conflictuale.4 1. c) sunt imperative in sensul ca partile nu pot deroga. Norma conflictuala ar fi trebuit sa ne indice sistemul de drept aplicabil. . !!! A NU SE CONFUNDA LEGEA APLICABILA FONDULUI (care poate fi aleasa de parti). instanta romana va aplica norma conflictuala straina care retrimite la dreptul roman. se stabileste autoritatea competenta). Elementele definitorii ale normelor de aplicatie imediata sunt : a) sunt norme materiale . (E o norma materiala pt ca se ofera o solutie. fie ai statului celuilalt viitor sot. Aceasta norma reglementeaza regimul incheierii unei casatorii de catre un cetatean roman aflat in strainatate. Cum casatoria urmeaza sa se incheie in strainatate ar urma sa se aplice in primul rand norma conflictuala din acel sistem de drept. si NORMELE CONFLICTUALE (nu pot fi alese de parti) 2. in cazul retrimiterii de gradul I. Totusi legiuitorul roman a considerat casatoria cetatenilor romani in strainatate drept o problema foarte importanta si atunci a reglementat printr-o norma materiala directa care se aplica cu prioritate fata de Norma conflictuala . atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain.(Aceasta e o norma conflictuala) DAR alin 2 e o norma de aplicatie imediata : casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentilor diplomatici sau functionarilor consulari. NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA Spre deosebire de normele conflictuale care sunt norme de trimitere ce nu dau solutia pe fond.

pornindu-se de la normele conflictuale catre starea de fapt 2. pe fondul cauzei. norma de aplicatie imediata este o norma materiala. statutul organic al pers juridice. conflictul de jurisdictii. relatiile de familie. El se solutioneaza dupa normele de procedura ale instantei sesizate. ale casatoriei. conflictul de legi aplicabil procedurii. 2. Obiectul Conflictului de jurisdictii il constituie competenta instantelor sesizate. Astfel avem: 1. Se solutioneaza dupa legea instantei sesizate. -amandoua apartin sistemului de drept al instantei sesizate. raporturi ce au un punct de legatura cu tara forului. De exemplu in dreptul anglo-saxon prescriptia e considerata o problema de procedura. . Deosebirea esentiala consta in faptul ca in timp ce norma conflictuala este o norma de trimitere. Aceasta calificare poate fi definita in doua moduri: 1. Calificarea e operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care intra in continutul si legatura normei conflictuale. care da o solutie imediata. adica o situatie de fapt concreta.5 Comparatie intre normele conflictuale si normele de aplicatie imediata Asemanari : -amandoua privesc raporturile juridice cu element de extraneitate. capacitatea. PRINCIPALELE FELURI DE CONFLICTE CARE POT APAREA IN LEGATURA CU RAPORTURILE DE DREPT PRIVAT Dreptul international privat este un drept conflictual deoarece el este chemat sa solutioneze mai multe tipuri de conflicte ce pot sa apara in cazul in care intr-un anumit raport juridic apare un element de extraneitate. regimul bunurilor. pt a vedea daca un raport juridic. sediul social. locul situarii bunului etc. se include sau nu in acele notiuni. cond de fond si forma ale actului juridic. mostenirii iar -legatura poate fi exprimata prin termeni ca cetatenia. nu de fond ca in dreptul romanesc astfel incat devine necesara CALIFICAREA INSTITUTIEI JURIDICE. domiciliul. Aceste notiuni care intra in structura normei conflictuale nu au aceleasi acceptiuni in diferitele sisteme de drept. pornindu-se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala Avem doua tipuri de definitii: 1. 3 conflicte de calificari Normele conflictuale au in structura lor doua elemente: -continutul -legatura Ambele elemente sunt exprimate prin notiuni juridice de ex -continutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni ca : starea.

Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. Astfel. Un alt exemplu: art 40 din L 105/1992 Statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. Astfel. asadar determina sistemul de drept aplicabil si implicit situatia pe fond. CONFLICTUL DE CALIFICARI = e acea situatie care apare atunci cand o notiune din continutul sau din legatura normei conflictuale are intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica acelui raport juridic. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. Un exemplu privind conflictul de calificari e dat de speta lider in domeniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului 19) TESTAMENTUL OLANDEZULUI. Codul Civil Olandez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. si fiind o problema de forma era supus legii locului unde s-a intocmit testamentul. Instantele au constatat ca dreptul olandez si francez dadeau interpretari diferite notiunii de testament olograf. De modul cum se solutiona problema calificarii depindea solutia pe fond. era supus legii locului incheierii testamentului (Legea franceza) care considera testamentul valabil. in dreptul francez. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. Atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale . de capacitate a testatorului. daca ar fi fost interpretata ca o problema de capacitate a cetateanului olandez atunci ar fi fost supus legii nationale a testatorului iar dreptul olandez interzicea intocmirea testamentului olograf chiar si in strainatate astfel incat testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale.6 2. In sprijinul acestei reguli se aduc anumite argumente: . In schimb. In schimb. Calificarea apare ca interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul sau in legatura carei norme conflictuale intra. Atunci cand calificarea priveste legatura normei conflictuale. modul de solutionare a conflictului NU influenteaza norme conflictuale dar influenteaza sistemul de drept aplicabil si solutia pe fond. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o problema de capacitate a pers fizice. Fiind o problema de capacitate. IMPORTANTA SOLUTIONARII CONFLICTULUI DE CALIFICARI -e data de efectul/efectele pe care il/le produc(e). In alte sisteme de drept: sediu. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplicabila. testamentul olograf era calificat ca o problema de forma. Astfel calificarea produce efecte diferite dupa cum e vorba de continutul sau legatura normei conflictuale . conform dreptului francez. daca era calificata ca o problema de forma. LEGEA DUPA CARE SE SOLUTIONEAZA CONFLICTUL DE CALIFICARE -exista o regula si anumite exceptii REGULA: calificarea se face dupa legea instantei sesizate(lex fori). Problema s-a pus in fata instantelor franceze care au avut de rezolvat in prima faza problema calificarii notiunii de testament olograf. de exteriorizare a vointei.cel unde pers juridic isi are sediul de control. in cazul nostru legea cetateanului olandez astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza. In sistemul romanesc: sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).

Aceste institutii vor fi calificate dupa sistemul de drept care le cunoaste/reglementeaza. calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului. Calificarea imobilelor (art 50 L 105): regimul real e supus legii locului unde bunul se afla (e similara cu interpretarea din dreptul comun/intern) 4. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale e un conflict sau pozitiv sau negativ. E calificarea care se face dupa ce s-a determinat sistemul de drept aplicabil si se va face in temeiul acelui sistem de drept. Legea aplicabila pe fond raportului juridic(lex causae) nu e cunoscuta in acest moment ci ea urmeaza a fi stabilita in urma calificarii si trimiterii operate de NC. Numai legea forului e cunoscuta in momentul in care urmeaza a se face calificarea. Se numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta coexista in spatiu. Ex: calificarea notiunii de cetatenie. Conflict NEGATIV de norme conflictuale exista in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenta NU trimite la propriul sau sistem de drept ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat tert. calificarea legala 3.se face pe baza legii aplicabile in speta (lex causae). Trimiterea pe care o face la un sistem de drept strain poate fi in doua sensuri: 1. EXCEPTII: 1. De exemplu se pune o problema de stare civila( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in Marea Britanie. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica normele conflictuale din propriul sau sistem de drept. Daca insa este sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuala romana care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). Acesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept.7 1. caz in care se va aplica dr material strain fara a exista posibilitatea retrimiterii. Exista un principiu care spune ca : aceluia ii apartine interpretarea care a edictat normele de drept (ejus est interpretari cujus est condenere) 2. Conflict POZITIV exista atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. calificarea pin vointa partilor (calificarea conventionala) 2. In Marea Britanie starea civila si capacitatea pers fizice sunt guvernate de legea domiciliului. calificarea secundara . prima conditie a retrimiterii e data tocmai de existenta acestui conflict negativ. CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI INSTITUTIA RETRIMITERII Exista acest tip de conflict atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.determinarea cetateniei se face in conformitate cu legii statului a carui cetatenie se invoca. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain. Astfel. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. Aceasta e o conditie necesara dar nu si suficienta deoarece mai trebuie intrunita si o a doua conditie ce tine de sensul trimiterii pe care a forului o face la un sistem de drept strain. Normele conflictuale apartin sistemului de drept al instantei sesizate. Este firesc atunci ca notiunile normei conflictuale sa fie interpretate tot dupa acelasi sistem de drept. Conflictul pozitiv nu duce la retrimitere. .

Potrivit normei conflictuale franceze succesiunea mobiliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul bavarez.8 2. asadar inclusiv normele sale conflictuale. -retrimitere de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe). DEFINITIE RETRIMITEREA este acea situatie juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau. In acest caz poate interveni retrimiterea. astfel incat succesiunea devenind vacanta va fi culeasa de statul pe teritoriul caruia se aflau bunurile. sa existe un conflict negativ de norme conflictuale B. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul bavarez exista o norma conflictuala conform careia succesiunea mobiliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului. pt a exista retrimitere trebuie intrunite doua conditii cumulative: A. avand doar un domiciliu de fapt in Franta.norma conflictuala straina trimite la dreptul unui stat tert REGIMUL JURIDIC AL RETRIMITERII . sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie NU primeste trimiterea si/ci fie trimite : --inapoi la dreptul forului --mai departe la legea unui stat tert Retrimiterea e o operatie logico-juridica ce are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii. dar acesta nu a primit trimiterea. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel bavarez). Cu alte cuvinte. Astfel in speta de mai sus (Testamentul Olandezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). nici domiciliul legal. FELURILE RETRIMITERII: -retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi)-intervine atunci cand norma conflictuala trimite la dreptul forului. Speta FORGO –un cetatean bavarez a trait cel mai mult timp in Franta unde nu a dobandit insa nici cetatenia. La moartea sa a lasat o succesiune mobiliara importanta iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze a actiunii in revendicarea succesiunii. trimitand inapoi. In fata instantei s-a pus problema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. sensul trimiterii poate fi la intregul sistem de drept strain adica si la NC straine. Sensul trimiterii e stabilit de catre dreptul forului fiind in ultima instanta o problema de calificare. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de drept strain (norme materiale+ norme conflictuale). Solutia pe fond in aceasta speta: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul bavarez astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu erau considerate succesori . In concluzie. Si in materia retrimiterii avem o speta lider. Ea NU trebuie confundata cu declinarea de competenta. IAR.

daca avem in vedere si normele conflictuale straine. Daca dreptul strain NU primeste trimiterea si trimite inapoi. apar anumite probleme specifice. !!! Astfel. ARGUMENTE pentru acceptarea retrimiterii de gradul I: 1. se aplica legea romana afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel. . Daca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain. (Aceasta reprezinta de fapt retrimiterea de gradul I) Retrim de gradul II NU e admisa in dreptul roman (art 4 al 2). Cu alte cuvinte. intr-un contract. situatie in care judecatorul sau arbitrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. In schimb. se prezuma ca trimiterea s-a facut numai la dreptul material strain. se va aplica dreptul material al statului la cae ro norma conflictuala romana a trimis. In cazul in care se constata ca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain iar acesta prin norma sa conflictuala trimite mai departe la legea unui stat tert. chiar daca partile NU au prevazut in mod expres. partile au determinat prin vointa lor. in sensul ca normele conflictuale din ambele sisteme de drept sunt deopotriva aplicabile. trimiterea facuta de norma conflictuala romana la un sistem de drept strain e o oferta facuta acestuia de a se aplica si nu o obligatie. care prevede ca. Retrimiterea de gradul I NU e admisa totusi intr-o situatie de exceptie: atunci cand. retrimiterea de gradul I asigura o coordonare intre sistemele de drept in prezenta. argumentul unitatii sistemului de drept strain. ca aplicabil. Retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat e fara efect. Astfel.9 RETRIMITEREA IN DRPTUL ROMAN Retrimiterea este reglementata in art 4(1) L 105/1992. se va tine seama de aceasta solutie. 3. 2. Ratiune: exista riscul unor trimiteri succesive. daca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale romane retrimite la dreptul roman. e posibila aparitia retrimiterii. atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului problemei. cand exista lex voluntatis NU exista retrimitere de gradul I !!! APLICAREA LEGII STRAINE CA LEX CAUSAE Norma conflictuala romana poate sa trimita la legea romana care se va aplica ca lex causae. acesta trebuie privit in mod unitar adica incluzand si normele sale conflictuale. NU se va tine seama de trimiterea facuta de normel conflictuale straine. Astfel. un anumit sistem de drept.

In sistemele de drept care considera dr strain un element de fapt. pt dreptul strain. sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti. 2. dreptul strain urmeaza a se aplica tocmai datorita faptului ca norma romana trimite la el. cat si de partea interesata. NU se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia). constand in aceea ca. englez. corecte si complete ale legii straine. Cand norma conflictuala romana e imperativa (regula in materia normelor conflictuale). de aici decurgand mai multe consecinte juridice importante: 1. american. cui incumba sarcina probei? In sistemele de drept care privesc dr strain ca un element de fapt. Astfel. Pe de alta parte. Interpretarea legii straine la care norma conflictuala romana a trimis se face in principiu dupa regulile de interpretare existente in respectivul sistem de drept. Asadar dreptul strain e aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptu national. Astfel. Sub acest aspect exista o mare deosebire intre dreptul strain si dreptul national. in temeiul rolului activ (art 120-3 CPCiv). (la fel cum am vazut si la calificarea secundara) . invocarea L straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata. unde dreptul strain e considerat un element de fapt. In dreptul roman. acel sistem de drept e privit in totalitatea izvoarelor sale de drept si prin urmare vor trebui aplicate toate izvoarele de drept ale acelui sistem.1 In acest caz. principiul rolului activ al judecatorului cu cel al disponibilitatii partilor. neaplicarea acelui sistem insemnand de fapt o neaplicare a normei conflictuale romane. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un dr strain in temeiul principiului disponibilitatii. sarcina probei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate. cine poate invoca legea straina in fata autoritatilor forului? Datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. Aceasta idee e exprimata in art 7 alin2 L 105 conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei. instanta de judecata. in timp ce instanta nu are obligatia de a aplica o norma straina. va trebui sa depuna toate diligentele pentru aflarea continutului si intelesului. TITLUL CU CARE SE APLICA DREPTUL STRAIN IN ROMANIA Spre deosebire de alte sisteme de drept exemplu cel francez. administrarea tuturor mijloacelor de proba pe care le considera adecvate. poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine cand norma conflictuala straina a trimis la ea. In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem strain. datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuala romana trimite la el). chiar si din oficiu. precum si in temeiul principiului rolului activ. Sarcina probei legii straine NU incumba exclusiv judecatorului ci e impartita intre acesta si parti. instanta romana e chiar obligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuala trimite la el. ea poate fi invocata atat din oficiu de instanta de judecata. CONCLUZIE: Dreptul roman imbina sub aspectul invocarii legii straine. In acest scop instanta poate dispune. instanta de judecata. in conceptia juridica romaneasca actuala dreptul strain la care norma conflictuala romana a trimis e considerat un element de drept.

(recurs. Care sunt caile de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine? In cazul gresitei interp/aplicari a legii straine. Camera de Comert etc. In schimb. De aceea pot fi aplicate si caile extraordinare. b. proba va fi dispusa si administrata conform legii romane ca orice alta proba in fata instantelor nationale. art 7 alin 1 prevede : „continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o. pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii. din oficiu sau la cererea Ministrului Justitiei are dreptul dea-l formula. caile de atac sunt aceleasi aplicabile pentru dreptul national cu o singura exceptie. sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. calea de atac ordinara a apelului se poate aplica si pentru gresita aplicare a legii straine. din Romania. Legea nr. contestatie in anulare. In principiu. Din moment ce solutiile date de ICCJ NU au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din respectivele procese rezulta ca NU exista interesul direct al partilor de a solicita promovarea acestui recurs. MIJLOACELE DE PROBA A LEGII STRAINE Legea romana consacra libertatea instantei si a partilor in alegerea mijloacelor de proba. Dintre sursele de documentare procurate pe plan intern pot fi date ca exemplu: certificatele eliberate de ambasadele sau consulatele statelor respective in Romania sau informatiile de la organizatiile de cult corespondente din Romania. certificate de cutuma sau alte atestari provenite de la notari publici. Forta probanta a mijloacelor de proba din strainatate. NU au efect asupra hotararii examinate sau asupra situatiei partilor din aceste procese. Mijloacele de proba sunt: -directe : constand din culegeri de drept si jurisprudenta -indirecte : procurate fie de la autoritatile competente din statul strain fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia. Recursul in interesul legii nu poate fi promovat pentru gresita aplicare a legii straine pt urmatoarele argumente: a. In ceea ce priveste recursul in interesul legii. ca mijloace de proba provenite de la autoritatile statului strain s-au utilizat certificate eliberate de Ministerul Justitiei din statul strain. recursul in interesul legii poate fi promovat pt gresita interpretare/ aplicare a normei conflictuale romane. adica beneficiaza de aceeasi forta probanta. Astfel. Astfel. rolul instantei supreme e acela de a asigura interpretarea & aplicarea unitara a legii romane pe intreg teritoriul tarii. .105/1992 mentioneaza expres posibilitatea dovedirii legii straine prin apelarea la expertiza. aceste mijloace de proba trebuie asimilate celor prevazute de legea romana. recursul in interesul legii). prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat”. Daca se apeleaza la avizul unui expert. care nu e o cale de atac la indemana partilor deoarece doar Procurorul General. In acest sens. a carei unitara interpretare cade in sarcina autoritatilor competente din statul respectiv.1 3. revizuire. Solutiile se pronunta numai in interesul legii. iar nu a legii straine.

actiunea reclamantului neputand fi respinsa deoarece nu e culpa nimanui pt faptul ca legea straina nu a putut fi probata. de inexistenta izvoarelor scrise. Imposibilitatea de probare a continutului legii straine trebuie sa fie una absoluta. Aplicarea legii romane apare ca un subsidiar. 2. Informatiile se vor transmite printr-un organ national de legatura pe care fiecare stat si-l desemneaza.7 iunie 1968) si la Protocolul Aditional la aceasta Conventie (Strasbourg-15 martie 1978). Romania a aderat in 1991 prin HG 153/1991. alege si dreptul”(qui eligit judicem. in cazul cand legea straina nu poate fi dovedita se aplica prezumtia simpla exprimata prin adagiul „cine alege instanta. Statul solicitat poate refuza informatia atunci cand interesele sale sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau atunci cand considera ca raspunsul ar fi de natura sa aduca atingere securitatii sau suveranitatii sale. litigiul nu poate ramane nejudecat. Conventia prevede obligatia statelor membre de a-si transmite reciproc informatii privind dreptul lor. in sensul ca instanta trebuie sa faca dovada ca s-au depus toate diligentele pentru identificarea continutului legii straine. Cererea trebuie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. in principiu acesta urmeaza a se aplica. Raspunsul trebuie sa fie obiectiv si impartial urmand sa contina texte de lege dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. in cazul in care este imposibil a se stabili continutul legii straine se va aplica legea romana. eligit jus) CAZURILE CARE INLATURA DE LA APLICARE LEGEA STRAINA In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain. atunci cand a devenit competenta prin frauda 1. . Exista totusi doua situatii expres prevazute de lege . Romania e parte la Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain(Londra. ci trebuie sa ceara sprijinul Ministerului Justitiei care va contacta aceste institutii/ organisme prin Ministerul Afacerilor Externe. O simpla dificultate de probare a legii straine generata de departarea geografica a statului strain. NU justifica aplicarea imediata a legii romane. 2. Raspunsul la cerere trebuie dat in limba statului solicitat. CONSECINTELE IMPOSIBILITATII DE PROBARE A LEGII STRAINE Conform art 7 alin 3 legea 105/1992. de necunoasterea chiar totala a dreptului sau in Romania. cand legea straina NU se va aplica: 1. In sprijinul caracterului subsidiar pot fi aduse urmatoarele argumente: 1. ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Ordinea publica de drept international privat roman e formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate. cand legea straina incalca ordinea publica de drept international privat roman.1 Instantele romane NU sunt abilitate in principiu sa ia legatura cu instantele statului strain sau cu ambasadele sau alte organisme/institutii de reprezentare.

poate sa justifice inlaturarea ei de la aplicare. Elemente definitorii ale ordinii publice de drept international privat roman : -continutul notiunii il constituie principiile fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in rap jur de drept international privat. NU sunt de ordine publica in dreptul international privat. ordinea publica de drept international privat roman se materializeaza prin/ in exceptia de ordine publica de drept international privat. 2. decat raporturle juridice de drept international privat deoarece in acest caz sistmul de drept al forului intra in corelatie cu un sistem de drept strain iar incompatibilitatile reciproce trebuie pe cat posibil inlaturate. Ordinea publica de drept intern. In schimb. are ca scop impiedicarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme. in sensul ca instanta va stabili cand o norma din sistemul de drept roman consacra un principiu juridic fundamental al statului nostru astfel incat incalcarea de catre L straina competenta in speta. impiedica producerea pe teritoriul tarii a efectelor legii straine. de regula. cu precizarea ca ordinea publica de drept intern inlatura de la aplicare legea partiloriar ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor. In cazul in care exceptia e admisa. care e data de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv. Asadar. Statele reglementeaza cu mai multa fermitate raporturile juridice de drept intern. Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate a se produce. ordinea publica de drept international privat roman are o sfera mai restransa decat ordinea publica de drept intern. ordinea publica de drept international privat roman are scopul de a impiedica aplicarea pe teritoriul statului forului a efectelor unei legi straine. e o exceptie de fond care poate fi invocata in principiu in limine litis de orice parte interesata sau de orice instanta din oficiu. COMPARATIE INTRE ORDINEA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT PUBLICA DE DREPT INTERN SI CEA Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca amandoua inlatura de la aplicare o lege. in sensul ca. -exceptia de ordine publica.1 Sub aspect procedural. el se determina de catre instanta de judecata. normal competente sa se aplice raportului juridic respectiv. Deosebiri: -au functii diferite. unde se limiteaza autonomia de vointa a partilor. care exprima pe plan procedural aceasta institutie. ambele institutii isi au izvorul in dreptul intern al statului. legiuitorul stabileste explicit normele juridice a caror incalcare constituie un temei de invocare a ordinii publice de drept international privat roman si implicit de inlaturare a legii straine contrarii. In consecinta NU tot ce e ordine publica de drept intern e de ordine publica si in drept international privat. desi sunt de ordine publica in dreptul intern (Decretul-lege 167/1958). astfel incat daca norma conflictala romana inclusiv lex voluntatis trimite la un sistem de drept strain iar acesta contine . Acesta e un continut abstract al notiunii. ea exprima limitele aplicarii legii straine in tara forului. ar fi fost competenta deoarece norma conflictuala romana trimisese la ea. De asemenea. Legea straina ca atare nu poate fi afectata de aceasta exceptie. In mod curent. care constituie legea acestora. Spre exemplu. asadar exprima limitele autonomiei de vointa a partilor in raporturile juridice interne. -au sfere de aplicare diferite. termenele de prescriptie extinctiva. el e stabilit in doua moduri: 1.

b. In acest sens: art 8 legea 105/1992 precizeaza ca aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat roman. ordinea publica are un caracter de exceptie de la regula ca legea straina normal competenta trebuie sa se aplice raport juridi cu element de extraneitate. De la acest caracter de exceptie se genereaza anumite consecinte: a. aceste termene se vor aplica de catre instantele romane. EFECTELE ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Doua efecte: -unul negativ : consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care Norma Conflictuala (NC) romana trimisese. Legea 105/1992 in art 18 prevede ca pentru incheierea casatoriei este aplicabila legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. 2. Daca legea nationala a unuia dintre viitorii soti prevede un impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie. ordinea publica de drept international privat roman impiedica producerea pe teritoriul Romaniei numai a acelor efecte care sunt strict contrare principiilor fundamentale de drept ale forului. ea are un caracter national in sensul ca.1 alte termene de prescriptie decat cele din dreptul roman. astfel incat judecatorul e cel care fixeaza continutul ordinii publice de drept international privat. din punct de vedere temporal. Daca raportul juridic respectiv produce si alte efecte.din punct de vedere material/ pe fond. ordinea publica e de stricta interpretare in sensul ca ea nu poate fi interpretata extensiv ci numai restrictiv . ea se interpreteaza prin prisma sistemului de drept roman (in cazul nostru). Spre ex. CARACTERELE (ESENTIALE) ale ordinei publica de drept international privat roman: 1. Prevederile de ordine publica de drept international privat roman pot fi cuprinse atat in acte normative cat si in practica. ordinea publica de drept international privat roman are intotdeauna un caracter actual in sensul ca se tine seama de ordinea publca din momentul pronuntarii unei hotarari iar nu de ordinea pulica in momentul incheierii raportului juridic. din punct de vedere spatial. acelea vor fi recunoscute si executate. 3. .Fiecare stat are propriile sale reglementari imperative care formeaza ordinea publica de drept international privat roman a statului respectiv. acel impediment va fi declarat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei.

(cea mai larga) ordinea publica de drept intern 2. Ex. ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu 3. NU se poate incheia in Romania chiar daca L nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. Acesta e conflictul la care ne-am referit pana acum (sunt susceptibile de aplicare cel putin doua legi diferite). Astfel. apoi. Daca insa aceleasi doua persoane s-au casatorit in Libia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in Romania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii. NU toate principiile care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (momentul nasterii/ modificarii/ stingerii unui raport juridic) sunt de ordine publica si atunci cand privesc drepturi deja dobandite in strainatate. Alt ex: Efectele unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre doi cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in Romania desi o casatorie incheiata numai religios in Romania NU produce efecte juridice.1 -unul pozitiv :in acest sens. Motivare: sfera ordinii publice e mai larga pentru conflictul de legi in spatiu decat in cazul conflictului de legi in timp si spatiu. : O casatorie intre o romanca si un cetatean strain (libian) care mai e casatorit in tara sa. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. art 8 al 2 legea 105/1992 arata ca. Conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta unui anumit sistem de drept iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr-un alt stat. Conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. Acest conflict se considera a fi in spatiu pentru ca sistemele de drept coexista in spatiu. punandu-se problema recunoasterii drepturilor dobandite de un cetatean roman in strainatate. Cu alte cuvinte. si este si in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. aceste efecte vor fi recunoscute. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu. Sfera ordnii publice e diferita in cazul celor doua tipuri de conflicte de legi. Se numeste conflict in spatiu pt ca cele doua sisteme de drept susceptibile de aplicare coexista in spatiu. in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romana SFERA NOTIUNII DE ORDINE PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Sferele notiunii de ordine publica difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite. ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu si timp . conflictul de legi in spatiu are mai multe situatii de aplicare. In acest caz conflictul de L e in spatiu. Astfel ordinea publica poate fi invocata fie in cadrul conflictului de legi in spatiu. Din cele de mai sus rezulta ca ordinea publica de drept international privat roman are 3 sfere de cuprindere cu intinderi variabile : 1.

o activitate frauduloasa de schimbare a punctului de legatura. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate deci e un raport de drept international privat. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente (lex societatis. partile stabilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate in scopul de a eluda legile fiscale romaneşti. Rezulta ca frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. trebuie sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. Exemplu: un cetatean strain isi schimba cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. locul producerii unui delict. 3. scopul urmarit de parti sa fie ilicit. Frauda la lege la presupune in mod esential existenta acestui element subiectiv (intentia frauduloasa a partilor). De exemplu la o societate comerciala legata in mod normal. Astfel se creează artificial un conflict de legi .1 2. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi e licit. Puncte mobile (ex:) : cetatenia si domiciliul persoanei fizice. prin elementele ei definitorii (nationalitate. Nu toate punctele de legatura sunt mobile. partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui raport juridic prin intermediul normei conflictuale aplicabile pt noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent conform normei conflictuale initiale. capital social) de drept roman. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta. . 2. sediul persoanei juridice. si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. locul situarii unui bun mobil 2.De exemplu operatiunea de stabilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi. Exista puncte de leg fixe. Frauda la lege poate interveni numai in cazul raportul juridic la care sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legatura mobile sau variabile adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. sunt doua modalitati: 1. sediu. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic. FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT Frauda la lege in dreptul international privat exista atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept international privat. Scopul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplicabil a unui alt sistem de drept. Conditiile Fraudei la lege in dreptul international privat: (trebuie intrunite cumulativ) 1. Cu alte cuvinte.art 40 alin 1 legea105/1992) se face aplicabil acelei societati comerciale deptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. fraudand astfel legea competenta. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa aiba un element de extraneitate. Modalitatile de fraudare a legii: De regula. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi iar prin aplicarea normei conflictuale conflict de legi normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dr intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui rap jur.

1 4. rezultatul obtinut sa fie ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Prin ipoteza, rezultatul urmarit si realizat de catre parti trebuie sa fie mai favorabil pentru parti decat cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.

SANCTIUNEA FRAUDEI LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN In functie de obiectul fraudei avem doua situatii: 1. e fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain 2. e fraudat dreptul strain in favoarea drept romanesc I. E FRAUDAT DREPTUL ROMAN IN FAVOAREA DREPTULUI STRAIN

Art 8 din legea 105- aplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana. Din acest text de lege rezulta ca sanctiunea fraudei la lege in dreptul international pivat implica doua efecte: -unul negativ, constand in inlaturarea legii straine devenita competenta prin frauda -unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane In mod concret, pe planul actului juridic fraudulos incheiat de parti, efectul negativ al sanctiunii fraudei la lege se materializeaza prin doua situatii: 1. inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel actul juridic incheiat in strainatate sau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane valabil in strainatate !!! 2. declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate. Frauda la lege trebuie sanctionata chiar si in situatiile in care problema fraudei apare in sfera unui contract adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor deoarece ceea ce e sanctionat e intentia frauduloasa (fraus omnia corrumpit) iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica.

II. E FRAUDAT DREPTUL STRAIN IN FAVOAREA DREPTULUI ROMAN Legea 105/1992 nu reglementeaza aceasta situatie astfel incat s-a pus problema daca se va mai sanctiona frauda la lege. Concluzia a fost ca frauda la lege trebuie sanctionata. Vor opera aceleasi sanctiuni. Argumente : -dreptul strain e considerat un element de drept si prin urmare trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie

1 -prin fraudarea drptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuala romana care ar fi trimis la el -ceea ce se sanctioneaza e Frauda DOMENIILE IN CARE POATE APAREA FRAUDA LA LEGE Exista anumite domenii predilecte in care a intervenit frauda la lege. Legea 105 contine anumite prevederi care sa indeparteze posibilitatea fraudei la lege in domeniile respective. Domenii in care intervine frauda la lege: 1. statutul persoanei fizice (starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice). Frauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizica isi schimba in mod fraudulos cetatenia/ domiciliul / resedinta Avem o speta lider: speta Bertola. Doi soti italieni care domiciliau in Bucuresti au introdus o actiune in divort in fata instantei romane. Aplicand norma lex patriae, instanta romana le-a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuala romana trimisese, nu permitea divortul. In aceasta situatie, cei doi soti italieni au indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Ulterior, au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care, de data aceasta, le-a fost admisa deoarece, fiind apatrizi, instanta le-a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun, lege ce permitea divortul. Legea 105 a prevazut un mic remediu in art 22: daca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun, acea lege nationala comuna carmuieste divortul chiar in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia sau domiciliul. 2. statutul organic al persoanei juridice. In cazul acesta o societate comerciala isi schimba sediul (punct de legatura) intr-un paradis fiscal. Legea 105 art 40- prevede ca in cazul in care o persoana juridica isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune). 3. regimul juridic al bunurilor mobile. Un bun din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate, intr-un stat in care nu exista restrictii in legatura cu bunul respectiv. Legea 105 art 52- drepturile reale asupra unui bun mobil care si-a schimbat asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. 4. forma exterioara a actului juridic. Spre exemplu, in Romania donatia e act autentic si atunci partile incheie contractul de donatie intr-o tara unde forma autentica nu e ceruta pentru donatie. Legea 105 art 72 : in cazul in care legea aplicabila unui act juridic impune o forma solemna, aceasta NU poate fi inlaturata, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

1 COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT SI ALTE INSTITUTII JURIDICE 1. Comparatie cu frauda la lege la in dreptul intern Exista frauda la lege in dreptul intern atunci cand partile la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila. Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii: : -un act de vointa al partilor -un mijloc licit -dar un scop si un rezultat ilicit Exista insa deosebiri sub urmatoarele aspecte: 1. sub aspectul obiectului fraudei Astfel, in timp ce in cazul dreptului international privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. 2. mecanismul fraudei / fraudarii In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic facand astfel aplicabila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului international privat, se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. 2. Comparatie intre frauda la lege si ordinea publica de drept international privat. Asemanarea esentiala: atat frauda la lege cat si ordinea publica de drept international privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. Deosebiri : -din punctul de vedere al cauzei neaplicarii legi : la ordinea publica de drept international privat, aceasta cauza e de natura obiectiva, legea straina incalcand principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege cauza e de natura subiectiva constand in activitatea frauduloasa a partilor -din punctul de vedere al sanctiunii aplicabile : La ordinea publica de drept international privat sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. La frauda la lege sanctiunea consta in inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv. -din punctul de vedere al rolului instantei judecatoresti : La ordinea publica de drept international privat instantele judecatoresti trebuie sa cunoasca continutul legii straine pentru ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, pentru ca legea va fi inlaturata pentru ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda. 4. Comparatie intre frauda la lege si simulatie

simulatia: scopul poate fi si licit -din punct de vedere al consecintelor pe care cele doua institutii le au: La frauda la lege -nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil nici intre parti. sediul real fiind in Romania. CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU (respectarea drepturilor dobandite intr-o tara straina) Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport nascut. . In incidenta normei conflictuale lex societatis acelei societati ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain. de la locul unde si-a stabilit sediul.2 Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. Privit prin prisma dreptului roman. modificat sau stins sub incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt sistem de drept. -la frauda la lege scopul e ilicit. in ambele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. -cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept. organele de conducere si control) dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. efectiv. La simulatie: contrainscrisul e valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. conflict de legi in timp si spatiu pune problema recunoasterii in Romania a unor drepturi castigate intr-o alta tara. NU e serios. De exemplu. o societate comerciala are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea asociatilor. Prin acest acord. Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite. la simulatie operatiunea e fictiva adica este exprimata prin actul aparent dar contrazisa prin contrainscris. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege pentru ca sediul social din strainatate desi e real. Deosebiri : -frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic respectiv a actului juridic fraudulos. desi in principal activitatea societatii se desfasoara in Romania. In acest caz situatia juridica este aceea a simulatiei prin fictivitate. Acest conflict e in spatiu pentru ca cele doua sisteme de drept in prezenta (cel strain sub incidenta caruia s-au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia drepturile se cer a fi recunoscute) coexista din punct de vedere spatial spatial. este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii) pentru a rezulta adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania. Daca o societate comerciala declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in Romania inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. la fel si rezultatul. simulatia presupune doua acte juridice : un act ascuns dar real (contrainscrisul) si un act aparent dar mincinos.

La conflictul de legi in spatiu conflictul apare in momentul nasterii. nu exista nici o legatura cu Romania b. In cazul conflictului de legi in timp si spatiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii. modificarii. stingerii raportului. Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele doua sisteme de drept coexista spatial). Aceasta conditie implica dua consecinte: -un drept valabil nascut in strainatate va produce in principiu in Romania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. chiar din momentul nasterii raportlui juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national/ roman CONDITIILE RECUNOASTERII IN ROMANIA A UNUI DREPT DOBANDIT IN STRAINATATE Legea 105 art 9 prevede ca drepturile castigate in tara straina sunt recunoscute in Romania in urmat conditii : 1. dreptul sa fi fost corect nascut sub incidenta legii straine care ii este aplicabila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). Un drept ce nu e valabil in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale. atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute in tara. Conflictul de legi in timp si spatiu se deosebeste de conflictul de legi in spatiu. modificarii. Exemplu. cetatean roman. vine in Romania apoi si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei) suntem in prezenta unui conflict de legi in timp si spatiu. De ex : reprezentanta unei firme straine in Romania nu va putea sa . Daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in Romania se pune problema ce lege se va aplica incheierii casatoriei (conflict de legi in spatiu). Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu un cetatean strain in strainatate iar sotia. stingerii raportului juridic respectiv. Deosebirea consta in elementul temporal. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era un rap jur de drept international privat in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. o casatorie religioasa valabil incheiata in Grecia va fi recunoscuta in Romania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste --un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat in tara de origine. raportul juridic se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain apoi se invoca in Romania 2. iar ulterior efectele sale se invoca in Romania. se scurge o anumita perioada de timp. FORMELE conflictului de legi in timp si spatiu : 1.2 Conflictul e in timp pentru ca ca intre momentul nasterii raportului juridic respectiv sub incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute in Romania. Aceasta a doua forma implica doua situatii: a.

traiesc in acea tara pana in 2003.2 savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu 2. Legea romana este si mai drastica atunci cand raportul juridic nascut in strainatate a avut inca din momentul nasterii sale o legatura cu dreptul roman. cele doua sisteme de drept continuand sa existe. Acest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice de drept international privat roman.Conflictul mobil si conflictul de legi in timp si spatiu Asemanari : ambele presupun coexistenta in spatiu a doua sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. Daca un drept dobandit in strainatate e contrar ordinii. La conflictul mobil are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o schimbare a legii aplicabile raportului juridic. Deosebiri importante : in cazul conflictului de legi in timp si spatiu nu exista o schimbare a punctului de legatura si nici a legii aplicabile ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr-o tara straina. Efectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana? COMPARATIE INTRE CONFLICTUL MOBIL SI ALTE INSTITUTII 1. La conflictul mobil se schimba sistemul de drept. Drepturile dobandite in strainatate NU vor fi recunoscute in Romania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s-a aplicat alta lege decat cea romana. efectele vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul Romaniei. 2. Daca dreptul s-a nascut sub incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice.Conflictul mobil si conflictul in timp al legilor interne ale unui stat In ambele situatii cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv doua legi. . Deosebiri: conflictul de legi din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. EXCEPTIE: drepturile dobandite sub incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. acel dr NU va fi recunoscut in Romania. Exemplu: doi cetateni straini (germani) se casatoresc in Germania in 2001. iar drepturile difera de cele care s-ar fi acordat conform legii romane. isi schimba cetatenia in romana si vor trai in Romania. CONFLICTUL MOBIL DE LEGI Exista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic e supus succesiv la doua sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile.

legea noua . se considera ca acel conflict trebuie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern roman: pana la momentul schimbarii punctului de legatura se va aplica legea veche. astfel incat conflictul mobil se poate naste in raporturile ce privesc starea. SOLUTIONAREA CONFLICTULUI M DE LEGI Legea 105 nu contine o reglementare generala. Art 66 punct 6 : mostenirea este supusa in ceea ce priveste bunurile mobile legii nationale pe care persoana decedata a avut-o la data mortii. astfel incat conflictele mobile vor fi solutionate de la caz la caz. De exemplu. In cazul in care se pune problema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. Conflictul mobil poate aparea in principal pentru urmatoarele puncte de legatura: -in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice. Art 25: filiatia copilului din casatorie se stabileste conform legii care la data cand acesta s-a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor sai Art 28 : filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii sale. din acel moment intra in vigoare legea noua Exemple: Art 20 Legea 105: legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi schimba cetatenia sau domiciliul. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare schimbarii ulterioare.2 DOMENIILE IN CARE POT INTERVENI CONFLICTE MOBILE Conflictul de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuala are punct de legatura mobil. In caz de schimbare a cetateniei creditorului. capacitatea si relatiile de familie. art 15 apartenenta unei persoane la o noua lege nationala NU aduce atingeri majoratului dobandit conform legii care ii era anterior aplicabila. Solutii: -legea veche ultraactiveaza -legea noua retroactiveaza -legea veche se aplica pana la momentul schimbarii punctului de legatura. -sediul unei pers juridice -locul situarii unui bun mobil Conflictul mobil de legi NU poate aparea referitor la regimul juridic al imobilelor sau delictelor. Art 34 punct c: legea aplicabila obligatiei de intretinere e legea nationala a creditorului obligatiei. iar dupa schimbare. Daca apare o situatie de conflict mobil pe care legea 105/1992 nu o reglementeaza. In anumite cazuri se aplica principiul legii mai favorabile. i se aplica legea cea mai favorabila.

Notiunea de nationalitate e interpretata in art 12 care dispune : „Legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are pers in cauza ”.2 PARTEA PRIVAT SPECIALA A DREPTULUI INTERNATIONAL NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND STAREA CIVILA SI CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE Regula : Starea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relatiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea sa nationala cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfel. (institutia calificarii : calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Art 12 al 2. Legea 105 stabileste si anumite norme speciale in art 12. potrivit legii straine. daca un strain are mai multe cetatenii.legea nationala a cetateanului roman care. Aceasta lege poarta numele de lex patriae. e considerat ca are si o alta cetatenie. e legea romana. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. In schimb. Se prevede astfel ca determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. Continutul acestei norme conflictuale il formeaza statutul persoanei fizice iar legatura e data de nationalitatea pers fizice. in lipsa. Din aceasta dispozitie legala rezulta ca in cazul in care un cetatean roman are si o alta cetatenie straina. . resedinta.art 11 legea 105. cetatenia fiind punctul de legatura pentru aceasta norma conflictuala. lui i se va aplica legea romana indiferent de celelalte cetatenii.

Aceasta incapacitate e supusa legii nationale a persoanei in cauza. Pentru a identifica legea ce urmeaza sa guverneze incapacitatile trebuie distins dupa mai multe aspecte. --capacitatea de exercitiu Incapacitatile de folosinta reprezinta exceptii si trebuie expres prevazute de lege. Legea forului ne arata materiile care se subsumeaza statutului civil al persoanei fizice. legea resedintei. 2. si anume daca persoana are filiatia stabilita sau nu. capacitatea civila a persoanei fizice --capacitatea de folosinta. Aceste doua elemente se aplica numai in subsidiar. aceste aspecte fiind probleme de forma a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului („locus regit actum”). Astfel dupa natura incapacitatilor avem : -incapacitati cu caracter de sanctiune civila . Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale e o problema de calificare a normei conflictuale respective si ea se va face dupa legea instantei sesizate. Sunt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati care intra in continutul starii civile: -filiatia. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI PERSOANEI FIZICE Domeniul de aplicare reprezinta stabilirea materiilor juridice care intra in continutul normei conflictuale respective adica prin domeniul de aplicare se determina ce institutii de drept si ce raport juridic intra in continutul acelei norme conflictuale. Institutiile juridice care intra in domeniul de aplicare a legii statutului persoanei fizice sunt: 1. tuturor acestor aspecte fiindu-le aplicabila legea nationala --casatoria --adoptia --rudenia --afinitatea NU intra sub incidenta legii nationale aspectele privind intocmirea actelor si faptelor de stare civila.de ex: decaderea din drepturile parintesti. -incapacitati cu caracter de masuri de ocrotire. instanta va aplica dupa caz lex domicilii sau.2 EXCEPTII: daca o persoana nu are nici o cetatenie. in lipsa. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. starea civila a pers fizice este reprezentata de ansamblul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila si de care legea leaga anumite efecte specifice care servesc pentru identificarea pers fizice in familie si in societate. Se impart in doua subcategorii: -incapacitati de folosinta absolute -incapacitati de folosinta relative Incapacitatile de folosinta absolute opereaza intre persoana incapabila si toate celelalte pers nedeterminate. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. Aceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persanei incapabile deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapabilului. Atat inceputul cat si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a pers fizice. .

dupa caz.cumpararii : incapacitatea sotilor de a incheia contracte de vanzarecumparare intre ei. cocontractantul local sa fi fost de buna credinta. instituindu-se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez deoarece s-ar prejudicia un cetatean francez de buna-credinta in momentul incheierii actului. . incapacitatile de exercitiu si incetarea capacitatii de exercitiu. Capacitatea de exercitiu -e supusa legii nationale a persoanei fizice. felurile nulitatii. Tot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacitatii de exercitiu. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican. In acest sens. lex patriae. Aplicand lex patriae. adica incapacitatea strainului. Lizardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare. desi el era capabil potrivit legii franceze. (Legii contractului/ actului. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu potrivit legii sale nationale. Incapacitatile de folosinta relative opereaza intre incapabil si alte persoane determinate. Un cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un bijutier francez bijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cambii pe care le-a emis cu acea ocazie. legii testamentului. actul sa fie intocmit in tara forului 3.cumparare pentru incapacitate bazata pe o lege straina.2 Ex: incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune prin donatie sau testament. EXCEPTIE de la aplicarea legii personale normal competente cu privire la capacitatea pers fizice: TEORIA INTERESULUI NATIONAL (e reglementata in dreptul roman in art 17 din Legea 105/1992) S-a pornit de la o speta lider: speta LIZARDI (1869). Acesta sa nu fi cunoscut si in mod rezonabil nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevalabilitate. incapac medicului/ preotului / farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat-o de ultima boala (de care a murit). persoanele care pot invoca nulitatea si conditiile in care poate fi invocata. In materia vanzarii. Aceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. Cand la scadenta bijutierul a prezentat cambiile. NU era totusi capabil potrivit legii nationale (mexicane). Ex : incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui sau. Aceasta guverneaza inceputul.cumparare aratand ca la data incheierii respectivului contract. Aceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale ci legii actului jur. legea nationala ne arata cazurile de nulitate. continutul capacitatii de exercitiu. sau incapacitatea minorului intre 16-18 ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major. Conditii pentru aplicarea teoriei interesului national 1. sau lex successionis). dar sa fie capabila potrivit legii forului 2. drept care il considera pe Lizardi incapabil. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractulei de vanzare.

e fraudulos. –un alt argument porneste de la necunoasterea scuzabila a legii straine de catre cetateanul national.2 4. Legatura normei conflictuale : nationalitatea persoanei juridice respective Legea aplicabila : legea societatii / lex societatis Determinarea notiunii de persoana juridica: aceasta e o problema de calificare si anume o calificare a normei onflictuale. sa fie real. cu alte cuvinte in dreptul roman criteriul general pentru stabilirea nationalitatii e sediul social a persoanei juridice. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND PERSOANELE JURIDICE Art 41 Legea 105/1992: statutul juridic al persoanei juridice e carmuit de egea sa nationala. In dreptul nostru sediul social e si sediul statutar. Pentru aceasta teorie in literatura de specialitate s-au incercat mai multe explicatii: -unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine publica dar consideram ca nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine publica pentruca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine. acesta aparand ca temei al acestei teorii in dreptul roman. Concluzia este insa ca legea romana a avut ca scop ocrotirea bunei credinte . Sediul social trebuie sa indeplineasca doua conditii: 1. calificare care se va face dupa lex fori (legea instantei sesizate) In cazul in care lex fori e legea romana trebuie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului roman. sa fie serios. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste patru conditii sunt intrunite. adica sa nu fie fictiv. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. per a contrario. daca nu e serios. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului incheierii actului). . In dreptul roman exista un criteriu comun si anumite criterii speciale de determinare a nationalitatii. Continutul acestei norme conflictuale: statutul organic al persoanei juridice. Sediul social e stabilit potrivit actului constitutiv. 2.pers jur are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit potrivit actului constitutiv sediul social . -de asemenea s-a mai incercat argumentarea acestei teorii pornind de la ideea imbogatirii fara justa cauza a cetateanului strain -ideea erorii comune si invincibile (error communis facit jus). Criteriul comun: art 40 legea 105.

De regula. in state diferite. adica locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii chiar daca hotararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. Astfel de reglementari : -Conventia de la Washington din 1965 pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state (Romania a aderat in 1975): o societate comerciala e considerata straina daca asupra ei se exercita un anumit control de catre interese straine. si OG 26/ 2000 privind asociatiile si fundatiile. In acest sens. Un exemplu ar fi determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului. Criterii speciale pot fi stabilite prin acte normative speciale. Legea aplicabila in cazul fuziunii unor persoane juridice de nationalitate straina. Legea aplicabila persoanei juridice cu mai multe sedii. Legea romana nu contine o reglementare speciala sub acest aspect. se considera ca o persoana juridica are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. statutul organic al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu. Totusi.2 Criteriul sediului social pentru persoana juridica e validat si de cele doua acte normative fundamentale in materia persoanelor juridice: Legea 31/1990 privind societatile comerciale. independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o. Criteriul controlului in dreptul roman e intalnit in cazul conventiilor internationale la care Romania e parte. In dreptul anglo-saxon. . Legea aplicabila statutului organic al sucursalelor/ filialelor Statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoana juridica din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. Legea aplicabila in cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice. provenienta capitalului social sau cetatenia / nationalitatea organelor de conducere. Art 46 Legea 105/1992 arata ca fuziunea e valabila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de ambele legi nationale in prezenta. -Acordul dintre Romania si Israel din 1999 pentru promovarea si protejarea reciproca a investitiilor : o societate comerciala e considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat. literatura de specialitate a considerat ca aici trebuie aplicata prin analogie reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice. Art 40 Legea 105/1992 precizeaza ca determinant pentru identificarea nationalitatii e sediul social real.Statutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece sucursala NU are personalitate juridica. in sensul ca trebuie respectate conditiile prevazute de ambele sisteme de drept in prezenta. In schimb. Filiala are o proprie lege nationala deoarece ea are o personalitate juridica distincta de societatea mama. in ceea ce priveste stabilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii: persoanele juridice au nationalitatea statului unde s-au inregistrat. controlul se apreciaza dupa cetatenia/ nationalitatea asociatilor.

abrogat prin legea 105/1992. Ratiunea aplicarii legii locului situarii bunului consta in faptul ca aceasta lege asigura realizarea a cel putin trei principii fundamentale in materie: 1. principiul teritorialitatii / suveranitatii care consta in interesul statului de a guverna prin norme proprii regimul juridic al bunurilor aflate pe teritoriul sau. In legatura cu capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. chiar posedate de straini. modalitatile de constituire. principiul sigurantei circuitului civil privind bunurile fata de parti / terti Aplicarea legii situarii bunului (lex rei sitae) e o solutie traditionala in dreptul roman.2 DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI ORGANIC AL PERSOANEI JURIDICE Statutul organic intereseaza capacitatea de folosinta / exercitiu. prin dispozitii speciale. -raspunderea persoanei juridice si a organelor sale fata de terti . incapacitatile de folosinta. relatiile intre organele de conducere si persoana jurdica si relatiile intre organele de conducere si terti. Capacitatea de folosinta In domeniul legii statutului intra elementele constitutive ale persoanei juridice. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate. -drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat. intereseaza aspecte privind constituirea si atributiile organelor de conducere. legii locului situarii bunului (lex rei sitae sau lex situs). -reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii. -aspecte ce tin de dizolvarea si lichidarea persoanei jur. limitele capacitatii de folosinta. principiul generalitatii – legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu. continutul capacitatii de folosinta. Aceasta regula este exprimata in art 49 legea 105/1992 conform caruia posesia. Fostul art 2 alin 1 Cod Civ. 3. incetarea persoanei juridice. inclusiv cele de garantii reale. afara numai daca. arata ca numai imobilele aflatoare pe teritoriul Romaniei sunt supuse legii romane. . -modificarea actelor constitutive. dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor. avand in vedere faptul ca bunurile reprezinta valori sociale deosebit de importante. -modul de alegere si functiile organelor de conducere. 2. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND BUNURILE STATUTUL REAL definit ca fiind ansamblul elementelor care configureaza regimul juridic aplicabil bunurilor e supus. de regula. se prevede altfel. Tot aspecte reglementate de legea nationala a persoanei juridice sunt: -modul de dobandire / pierdere a calitatii de asociat.

lex rei sitae va guverna cel putin urmatoarele elemente: -atributele/ prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor precum si limitele acestora. -dreptul de urmarire/ preferinta al creditorilor cu garantii reale. Totusi. 1. practic. Obliigatiile scriptae in rem sunt supuse legii situarii bunului pentru aspectele reale si legii actului juridic din care izvorasc pt celelalte aspecte. modurile si conditiile de constituire. 5. Art 64 legea 105/1992 precizeaza ca formele de publicitate realizate in orice mod referitoare la bunuri. drepturie reale care pot exista asupra bunurilor. 3. EXCEPTII de la aplicarea statutului real pentru anumite categorii de bunuri Anumite bunuri datorita naturii lor specifice sau pozitiei in care se afla. Spre exemplu regimul juridic aplicabil actiunii in revendicare. 8. formele de publicitate privind bunurile in anumite cazuri. bunurile aflate in curs de transport. testament) sunt supuse legii locului situarii bunului sau altor legi dupa cum e vorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat reala. -alte aspecte privind regimul juridic al dr de proprietate. traditiunea) precum si de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situarii bunurilor. 2. 8. modurile de urmarire si de executare silita asupra bunurilor. adica prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor. imperative. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI REAL Legea statului pe teritoriul caruia se afla bunul carmuieste : 1. accesiunea. 7.transmitere si stingere a drepturilor reale.testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale unei alte legi decat cea a legii situarii bunului pentru succesiunea imobiliara. sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc.posesia si actiunile posesorii. -modul de exercitare a prerogativelor pe care drepturile reale le confera titularului sau . legea locului unde se indeplinesc formele de publicitate coincide cu cea a locului situarii bunului unde se efectueaza publicitatea. Sub acest aspect. 6. Prevederile acestui articol care au un caracter de dispozitie generala NU plaseaza direct formele de publicitate in sfera locului situarii bunului ci cea a legii locului unde acele forme se intocmesc (locus regit actum). Regimul lor va fi supus art 53 din legea 105/1992. NU sunt supuse legii locului situarii lor ci altei legi aplicabile. In legatura cu acestea se impune o distinctie. 4. in principiu. Modalitatile specifice/ originare de transmitere a drepturilor reale (uzucapiunea. continutul drepturilor reale.obligatiile propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real).bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri in functie de criteriile admise de lege. . Modurile nespecifice (contract. precum si modul de exercitare a acestor prerogative. mijloacele de aparare a drepturilor reale (actiunile reale). Exista o exceptie: art 68 legea 105/1992 arata ca pentru cazul mostenirii imobiliare testamentare.3 Normele conflictuale privind statutul real sunt.

Universalitatile de bunuri au un regim special din perspectiva dreptului international privat: -universalitatile de bunuri mobile/ imobile apartin unei persoane fizice deoarece pot avea ca izvor doar succesiunea. la Paris la 14 nov 1970 (Romania a aderat prin legea 79/1993publicata in M. Se considera ca ele sunt supuse de principiu legii izvorului lor: fie legii actului juridic (lex actus). Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import. sunt supuse legii aplicabile succesiunii.nr. 6. care din punct de vedere al clasificarii bunurilor in mobile si imobile sunt incadrate in categoria mobilelor incorporale (art 474 C Civ). drepturile asupra creatiei intelectuale. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND MOSTENIREA Art 66 din legea 105/1992 precizeaza ca mostenirea e supusa unei legi diferite in functie de obiectul ei. -transmiterea de bunuri in universalitatea lor (patrimoniu sau fractiune de patrimoniu) intre persoane juridice deoarece opereaza ca efect al reorganizarii.3 2. 7. export si transfer de proprietate a bunurilor culturale. (se impiedica astfel frauda la lege care s-ar putea realiza prin mutarea punctului de legatura pentru a face aplicabila alta lege). cu conditia ca statul reclamant sa verse o suma de bani cu titlu de despagubire pentru persoana care a achizitionat cu buna credinta sau e proprietara de drept a acelui bun. nu cunosc totusi o reglementare expresa pe planul dreptului international privat. Rezulta ca. 149/1997 (publicata in M.O. fie legii delictului. Astfel. aflate pe teritoriul unui alt stat sunt supuse in principiu legii statului caruia ii apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale. (art 55. prevede ca posesorul unui bun cultural furat trebuie sa il restituie iar un bun e considerat furat daca aceasta calificare e conforma cu legislatia statului de unde bunul provine. Acest principiu isi are izvorul in reglementari interne si internationale ale statului pe teritoriul caruia bunul se afla. art 60-63 se refera numai la dreptul de autor si de proprietate industriala pe care le trece la categoria generica de bunuri necorporale 5. mijloace de transport. conventii care contin si anumite dispozitii de drept international privat. nr. . 4. Conventia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. prevede ca statele parti la Conventie se angajeaza sa ia masuri adecvate pentru a sechestra si restitui la cererea statului de origine. Statele parti la Conventie se angajeaza ca in cadrul legislatiei lor sa admita actiunea in revendicare a bunurilor culturale furate. orice bun cultural furat si importat. Aici legea 105/1992. sunt supuse legii personale a persoanei juridice reorganizate. titlurile de valoare. ratificata de Romania prin legea nr. bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui regim special prevazut de doua conventii internationale. care stabileste continutul si limitele acestui principiu. adoptata la Roma la 24 iunie 1995.O. Toate informatiile de mai sus se refera la bunuri privite ut singuli/ individual. adoptata de Conferinta Generala UNESCO. 56 legea 105/1992) 3. 268/1993).176/1997). calificarea bunului ilicit se va face potrivit legii acelui stat si nu conform legii statului unde bunul se afla in momentul litigiului. introdusa de proprietarul legitim sau in numele acestuia. drepturile de creanta. bunurile apartinand unui stat. (art 57-59 legea 105).

4. nu intra sub incidenta legii succesiunii aspectele de procedura legate de optiunea succesorala (ex. Sub aspectul conditiilor intereseaza: -cine are dreptul de optiune succesorala. care sunt supuse lui lex fori. calitatile cerute pentru a mosteni: --capacitatea succesorala --lipsa nedemnitatilor succesorale Capacitatea succesorala. 5. momentul deschiderii succesiunii. Legea succesiunii guverneaza vocatia succesorala care reprezinta una din conditiile esentiale pentru a putea mosteni. Sub acest aspect. In acest caz se face aplicarea principiului „mobilia secundum personam”(bunurile mobile urmeaza persoanele). -posibilitatile pe care le au succesibilii.3 Pentru bunuri mobile oriunde acestea s-ar afla. art 67 lit b legea 105/1992 supune legii succesiunii un aspect ce tine de transmiterea activului mostenirii si anume sezina (posesia succesiunii). Notiunea generala care desemneaza legea aplicabila mostenirii e cea de lex succesionis. inventarierea bunurilor succesiunii). -termenul de prescriptie pentru exercitarea dreptului -actele cu valoare de optiune succesorala. adica existenta calitatii de subiect de drept la data deschiderii succesiunii. Toate aceste aspecte sunt guvernate de legea succesiunii. Nedemnitatea succesorala e reglementata si ea de lex succesionis care va determina cazurile in care exista nedemnitate succesorala. 2. de optiune succesorala. Astfel. E de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pentru momentul/ data deschiderii succesiunii. In ceea ce priveste efectele optiunii succesorale intereseaza si sunt supuse legii succesiunii : -efectele acceptarii succesiunii. e supusa legii succesiunii iar nu legii personale tocmai datorita calificarii acestei notiuni drept o conditie esentiala pentru a mosteni. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII MOSTENIRII 1. Lex succesionis va determina sub acest aspect uccesorii ce au sezina precum si efectele acesteia etc. nu si pentru locul deschiderii succesiunii. dreptul de optiune succesorala cu aspecte ce tin de conditiile si de efectele acestuia. exercitarea posesiei asupra bunurilor ramase de la defunct. 3. In schimb. Pentru bunurile imobile. mostenirea e guvernata de legea nationala (lex patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. -efectele renuntarii la succesiune. mostenirea e supusa legii locului unde fiecare imobil din masa succesorala e situat (lex rei sitae). intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul succesoral Prin includerea acestui drept in domeniul legii succesiunii rezulta ca dreptul statului asupra mostenirii vacante e calificat potrivit dreptului roman drept un drept de mostenire. aceasta solutie pe planul dreptului international privat concorda doua situatii: . persoanele cu vocatie succesorala. modul in care opereaza si efectele acestuia. 6.

se va aplica legea nationala a defunctului de la data succesiunii. trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma si de fond. 4. In ceea ce priveste incapacitatile. adica avem o succesiune mobiliara.3 -daca bunul e mobil. legea aplicabila va fi legea locului situarii imobilului LEGEA APLICABILA DEVOLUTIUNII TESTAMENTARE Testamentul. legea succesiunii va guverna in principiu urmatoarele aspecte: -conditiile de validitate a legatelor. -rezerva si cotitatea disponibila. In concluzie. iar cele relative legii succesiunii. legea locului unde testamentul a fost intocmit. 2. testamentul e considerat valabil daca respecta conditiile de forma ale oricareia din cele cinci legi enumerate. pentru a fi valabil. a testatorului. testamentul e valabil daca indeplineste conditiile de forma ale uneia din urmatoarele legi: 1. vor fi supuse legii succesiunii. fie la data decesului testatorului. testamentul va fi valabil daca indeplineste conditiile a cel putin uneia dintre cele cinci legi enumerate. aplicabile fie la data cand testamentul a fost intocmit. capacitatea de a dispune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (lex personalis). -limitele de a dispune de bunurile succesiunii. 3. 5. Conditii de fond: 1. legea situarii imobilului care formeaza obiectul testamentului. legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite (lex fori sau auctor regit actum).obiectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. Aceste conditii sunt supuse unor legi diferite. legea nationala a testatorului (lex patriae). Astfel. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND ACTELE JURIDICE . -TEMPORAL. -cauzele de ineficacitate a legatului. consimtamantul si viciile de consimtamant. legea domiciliului. 3. Se observa prin urmare ca legea 105/1992 contine o reglementare foarte larga in ceea ce priveste legea aplicabila testamentului. cele absolute sunt supuse legii personale. Conditiile de forma ale testamentului sunt reglementate de art 68 alin 3 legea 105/1992 si aceste conditii vor fi analizate sub doua aspecte: -SPATIAL. -daca bunul e imobil. precum si cauzele testamentare. 2.

593/2008 al Parlamentului european si al consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabila obligtiilor contractuale. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. Regulamentul 593/2008 arata ca un contract va fi valabil sub aspectul formei si atunci cand indeplineste una din urmatoarele legi: -atunci cand ambii semnatari se afla pe acelasi teritoriu legea locului unde se inchie contractul respectiv . Astfel. el va fi considerat valabil chiar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului incheierii.11 prevede. ca regula generala. C. Aceasta idee e expresia principiului „auctor regit actum”. Acest principiu e valabil atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. in principiu. isi are resedinta obisnuita oricare din parti. In subsidiar legea 105/1992 prevede ca actul juridic unilateral e valabil din punct de vedere al formei sale daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi: A. Civ (abrogat prin lege 105/1992) stabilea ca lege aplicabila formei actului juridic legea locului incheierii lui (locus regit actum). faptul ca un contract e valabil din punct de vedere al formei sale daca indeplineste conditiile prevazute de legea care regelementeaza fondul contractului. O aplicare recenta a regulii „locus regit actum” o gasim si in legea 119/ 1996 privind actele de stare civila. In acest sens. un act juridic e de asemenea valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute de legea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv. -iar pe de alta parte dispozitiile Regulamentului (CE) nr. art 42 din aceasta lege arata ca actele de stare civila privind pe cetateanul roman aflat in strainatate pot fi facute intre altele si de autoritatile locale competente. Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in Romania si indeplineste conditiile privind forma. Regulamentul nr. Norma conflictuala principala e aceea conform careia conditiile de forma ale actului juridic sunt supuse legii fondului actului juridic. B. Trebuie sa analizam distinct: -legea aplicabila formei actului juridic -legea aplicabila conditiilor de fond al actului juridic LEGEA APLICABILA FORMEI ACTULUI JURIDIC -art 71 legea 105/1992 reglementeaza o norma conflictuala principala si mai multe norme conflictuale subsidiare.593/2008 in art. legea nationala a cel putin unuia dintre cocontractanti sau legea legea tarii in care la data respeciva. Legiuitorul roman a dorit ca.3 In acest domeniu trebuie sa avem in vedere doua reglementari: -pe de o parte dispozitiile legii 105/1992 din materia actelor juridice unilaterale. Art 2 C. -cand cocontractantii sau reprezentantii acestora se afla in tari diferite. . Aceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. un act juridic e valabil in ceea ce priveste forma sa daca indeplineste conditiile prevazute de legea autoritatii care a intocmit actul respectiv. In materie contractuala. legea locului unde s-a incheiat actul.

actul juridic va fi plasat in sfera unui anumit sistem de drept dupa anumite criterii obiective. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica: -daca actul trebuie sau nu sa imbrace o forma scrisa.Admisibilitatea probei testimoniale. Sanctiunea aplicabila in cazul in care se incalca o conditie de forma. Legea ne indica daca inscrisul trebuie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. Legea formei ne va spune. Care sunt formele ce trebuie indeplinite pentru actele autentice si care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.Mijloacele de proba a actelor juridice.3 -in cazul unui contract care are ca obiect un drept real imobilar sau un drept de locatiune asupra unui imobil. Sub acest aspect. se aplica mai intai legea aleasa de parti pentru a guverna fondul actului (legea vointei partilor / lex voluntatis). 6. 5. care e caracterul acelei forme (ad validitatem / ad probationem) -daca la contractele reale e necesara remiterea materiala a bunului. legea formei actului juridic reglementeaza: -forta probanta si admisibilitatea inscrisurilor ca mijloace de proba preconstituite. Forma in care trebuie exteriorizat actul juridic in sensul de negotium. Care sunt conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris. partile au ales legea 2. -daca actul are putere doveditoare pana la inscrierea in fals / la proba contrara. Daca partile nu au desemnat o lege aplicabila. 4. -care e importanta datei inscrisului sub semnatura privata/ daca inscrisul respectiv are caracter de inceput de dovada scrisa. determina urmatoarele elemente in legatura cu forma actului juridic: 1. Coditiile de forma ale conventiei asupra probelor: NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND CONDITIILE DE FOND ALE ACTULUI JURIDIC Legea 105/1992 si Regulamentul 593/2008 prevad ca in ce priveste conditiile de fond ale actului juridic unilatral. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII FORMEI ACTULUI JURIDIC Legea formei indiferent care ar fi ea. partile nu au ales legea . si pe de alta parte daca proba cu martori e admisa peste / impotriva continutului unui inscris. mentiunea bun si aprobat) 3. pe de o parte daca e admisa (sau nu) si in ce conditii. 8. Exista prin urmare doua situatii: 1. respectiv contractului. legea tarii in care este situat imobilul cu cnditia ca de la acele dispozitii sa nu se poata deroga prin conventii. -atunci cand este ceruta. 2. Durata de valabilitate a unui act juridic cand e limitat in timp 7.

Ambele idei prezinta anumite consecinte : a. faptul ca exista o legatura intre clauza si contract . contractul e supus legii alese prin consens de catre parti. Daca clauza de alegere e cuprinsa in contractul principal se pune problema raportului dintre aceasta clauza si contractul principal.3 1. pe planul dreptului international privat.legatura dintre clauza si contract se exprima prin urmatoarele elemente: 1. (pactum de lege utenda/ clauza de electio iuris). Rezulta astfel ca in dreptul roman. exista doua modalitati prin care partile isi pot exprima vointa in vederea legii aplicabile. 74 din legea 105/1992 . ca alegerea legii aplicabile contractului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din continutul acesteia sau din imprejurarile cauzei (circumstante). Raportul consta in faptul ca aceasta clauza beneficiaza de o autonomie relativa ceea ce genereaza doua idei: a. fie printr-un acord separat pe care partile il incheie Aceasta conventie prin care partile desemneaza expres legea aplicabila se numeste clauza de alegere. Iar art 3(1) din Regulamentul 593/008 din materia contractelor. LEX VOLUNTATIS Temeiul juridic al legii vointei partilor Lex voluntatis e expresia pe planul dreptului international privat a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului libertatii contractuale. Izvorul lui lex voluntatis Exista o controversa daca vointa isi are izvorul in ea insasi sau izvorul vointei partilor provine din lege. sa se permita partilor sa aiba aceeasi posibilitate in ce priveste alegerea legii aplicabile. la fel ca in dreptul comunitar. pentru ca e vorba de o autonomie inseamna ca sub anumite aspecte regimul juridic al clauzei de alegere e diferit fata de cel al contractului principal. arata ca.3 (1) la fel ca si art. Din moment ce Codul Civil permite partilor sa determine continutul actului juridic incheiat. Modalitatile de exprimare Regulamentul pervede in ceea ce priveste modalitatea de exprimare a acordului partilor pentru alegerea legii aplicabile in teza a doua a art. aceasta legatura reiese din faptul ca atat clauza cat si contractul sunt supuse aceleiasi legi . Exista astfel o : -alegere expresa -alegere tacita Alegerea expresa a legii se face fie prin inserarea in acel contract a unei clauze speciale de alegere . astfel legea 105/1992 prevede in art 69: conditiile de fond ale actului juridic unilateral sunt stabilite de lgea aleasa de catre autorul sau. b. e firesc ca atunci cand actul jur contine un element de extraneitate. Principiul autonomiei de vointa se aplica si actelor juridice unilaterale cat si contractelor. Se considera ca izvorul vointei partilor deriva din lege in sensul ca partile pot sa aleaga legea aplicabila pentru ca un sistem de drept national le permite acest lucru.

-alegerea de catre parti a instantei dintr-un anumit stat pt solutionarea litigiului e o prezumtie slaba in ce priveste alegerea de catre parti a legii aplicabile pentru ca in dreptul international privat exista foarte des situatia ca instantele sa aplice un sistem de drept strain. Exista anumite elemente care rezulta din contract si care pot fi: -utilizarea de catre parti a unor notiuni juridice sau a unor institutii juridice specifice numai unui anumit sistem de drept. -daca consimtamantul a fost viciat la contract. Instantele judecatoresti / de arbitraj desemnate de parti sa judece un litigiu cu privire la acel contract dupa un anumit sistem de drept vor fi competente sa pronunte rezolutiunea / nulitatea contractului in temeiul clauzei de alegere. -anumite cauze de nulitate nu sunt convergente. clauza de alegere e autonoma fata de contract ceea ce inseamna ca sub anumite aspecte va avea un regim juridic distinct de cel al contractului principal. De exemplu. dar nu unul foarte puternic. Intinderea vointei partilor .3 2. Alegerea tacita Atunci cand partile nu au ales in mod expres legea ce va guverna fondul actului juridic. Acesta poate fi un indiciu ca partile au inteles sa aplice acea lege si contractului principal. Exista si elemente extrinseci contractului care rezulta din vointa partilor exprimata ulterior incheierii contractului. -incheierea contractului intr-o anumita limba poate fi un indiciu. e posibil ca judecatorul / arbitrul competent in solutionarea litigiului sa extraga vointa partilor folosinduse de anumite elemente subiective. Pot exista anumiti indici subiectivi intrinseci contractului. implicit viciul exista si asupra clauzei de alegere. anumite cauze de nevalabilitate pe fond ale contractului principal atrag si nevalabilitatea clauzei. -referirea partilor la o uzanta care actioneaza numai intr-o anumita tara plaseaza contractul in acel sistem de drept. Exemple: -daca partile au fost incapabile la incheierea contractului principal. (cazuri de nulitate convergenta) b. de exemplu necompetenta organului care a intocmit contractul afecteaza doar contractul. partile incheie un act aditional in care fac referire la legea unui anumit stat . dupa incheierea contractului. Autonomia clauzei rezulta si din faptul ca exceptia de ordine publica e diferita in cazul contractului si in cazul clauzei.pe de alta parte. nu si clauza de alegere. Acest lucru poate fi un indiciu ca partile au dorit sa localizeze respectivul contract in respectivul sistem de drept. erau implicit incapabile si in ce priveste inserarea clauzei de alegere pentru ca in ambele situatii exista acte de dispozitie. afecteaza doar contractul nu si clauza de alegere. Acestea pot exprima o alegere tacita a legii aplicabile. Exemple: -rezolutiunea / rezilierea contr pentru neexecutare nu afecteaza valabilitatea clauzei .

Spre exemplu. si nu poate afecta in mod negativ drepturile tertilor. O alta situatie poate sa apara atunci cand partile au trimis prin vointa lor la un sistem de drept. Aceasta posibilitate trebuie utilizata cu multa prudenta pentru ca exista riscul ca acele legi sa contina solutii diferite si diferite incompatibilitati. Sub acest aspect este important faptul ca regulamentul face trimitere atat la ordinea publica a statului membru cat si la dispozitiile imperative ale dreptului comunitar atunci cand legea aleasa de parti este cea a unui alt stat nemembru. chiar si o lege care nu are nici o legatura cu contractul respectiv. un contract de vanzare cumparare intre o societate comerciala romana si o societate comerciala din Grecia.limite speciale care decurg din aplicarea unor alte reguli de drept. contract ce are ca obiect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate.11 din Regulament.limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea publica si frauda la lege. partile au ales ca aplicabila contractului lor o lege care anuleaza contractul sau cel putin o parte a acestuia. organul de jurisdictie va trebui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe baza unor criterii obiective. iar acel sistem de drept nu contine norme juridice care sa reglementeze situatia litigioasa. . cu mentiunea ca legea nou aleasa nu poate aduce atingere validitatii formei contractului stabilita conform art. . Localizarea obiectiva e intotdeauna subsidiara legii alese de parti astfel incat organul de jurisdictie trebuie sa verifice daca partile si-au manifestat sau nu vointa. Deasemenea Regulamentul ofera posibilitatea ca ulterior incheierii contractului sa hotarasca supunerea acestuia unei alte legi decat anterioara stabilita la momentul incheierii contractului. iar partile sa fi ales legea romana. Exemplu. 2. Rezulta prin urmare ca e posibil ca partile sa aplice legi diferite pentru diferite aspecte ale aceluiasi contract. Astfel e de dorit ca partile sa aleaga o singura lege care sa guverneze intregul act juridic. Limitele libertatii de alegere a legii aplicabile Atat Legea 105/1992 cat si Regulamentul 593/2008 nu prevad limite ale libertatii de alegere. Exista totusi anumite limite ale vointei partilor care rezulta din alte principii si pot fi clasificate in: . Intre parti poate izbucni un litigiu cu privire la calibrajul maslinelor. sistem ce valideaza contractul respectiv. astfel incat partile pot alege ca aplicabila contractlui orice lege a oricarui stat. Solutia se bazeaza pe principiile generale de interpretare a actului juridic.3 Regulamentul in art. caz in care alegerea partilor va fi inlaturata si instanta (judecatoreasca / arbitrala) va proceda la o localizare obiectiva a contractului in sfera unui alt sistem de drept. DETERMINAREA LEGII APLICABILE ACTULUI JURIDIC DUPA CRITERII OBIECTIVE Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplicabila si nici nu rezulta o alegere tacita.3(1) teza a doua prevede ca partile pot alege legea aplicabila intregului contract sau numai unei anumite parti a contractului.

Astfel.cumparare) prestatia caracteristica e prestatia partii care instraineaza bunul mobil. antrepriza precum si in general in cazul contractului de prestari de servicii. Trebuie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe baza legaturilor cele mai stranse. a partilor care presteaza un serviciu.3 Criterii de localizare obiectiva In ceea ce priveste localizarea obiectiva. prestatia caracteristica apartine garantului astfel incat contr se va localiza obiectiv in tara acestuia. dupa caz domiciliul/ resedinta respectiv sediul statutar pentru persoane juridice sau fondul de comert pt un comerciant. E vorba in principal de contracte de locatiune si contracte de comodat. Criteriu principal Conform art 69 (pentru actele juridice unilaterale) si 77 (pentru contracte). de cautiune. a) Astfel Conform Legii 105/1992 exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii subsidiare (II). aceste tipuri de contracte se vor localiza in tara vanzatorului: contractele sunt supuse legii statului unde vanzatorul isi are domiciliul/ resedinta sau sediul social / fondul de comert. depozit. I. Aceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo-saxon (in dreptul anglo-saxon exista teoria legii proprii a contractului. Debitorul prestatiei caracteristice in acest contract e locatorul /comodantul pentru ca ei sunt cei care pun la dispozitia unei alte persoane folosinta bunului. exista o diferenta de abordare intre legea 105/1992 si Regulamentul 593/2008 desi pe fond. Art 78 legea 105/1992 defineste notiunea de prestatie caracteristica astfel: in contractele translative de drepturi reale cu privire la bunul mobil (ex: contractul de vanzare. In contractele de inchiriere/ alte contracte similare prestatia caracteristica apartine partii care pune la dispozitia unei persoane pe o perioada determinata folosinta unui bun. In contractele de garantie. In cazul contractul de mandat. consider ca solutiile sun in principiu aceleasi.proper law). . Notiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de prestatie caracteristica a debitorului. prestatia caracteristica e cea a mndatarului/ depozitarului/ antreprenorului. Calificarea notiunii de legaturi cele mai stranse: un contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are la data incheierii contractului. contractul de locatiune / de comodat se localizeaza in sfera sistemului de drept unde locatorul /comodantul isi au domiciliul / resedinta sau sediul social / fondul de comert. astfel incat contractul va fi localizat obiectiv in sfera sistemului de drept unde prestatorul de servicii isi are domiciliul/ resedinta sau sediul/ fondul de comert. criteriul principal de localizare obiectiva a actelor juridice consta in aplicarea legii statului cu care actul juridic are legaturile cele mai stranse. Rezulta ca. sau alte contracte similare.

Dispozitiile referitoare la actul juidic unilateral raman aplicabile ca atare. contractului de franciza. In final.Majoritatea conditiilor de fond intra in sfera legii aplicabile. legea aplicabila va fi intotdeauna legea tarii in care isi are resedinta obisnuita partea contractanta care efectueaza prestatia caracteristica. legea aplicabila in lipsa alegerii facute de parti. legea tarii unde isi are resedinta beneficiarul francizei. regulamentul vorbeste si de legea cu care contractul are legaturile cele mai stranse ca lege aplicabila.(2) al aceluiasi articol. legea tarii unde isi are resedinta obisnuita distribuitorul. problema care se pune e aceea de a afla care sunt materiile pe care legea contractului le reglementeaza / care e sfera de aplicare a legii contractului. chiar in alin. particularizand la fiecare contract in parte. 2 (pentru actul juridic unilateral) respectiv art. 1. legea aplicabila ne apare de fiecare data ca fiind legea tarii unde isi are resedinta obisnuita debitorul prestatiei caracteristice. Astfel. dar nu se refera la locul incheierii contractului intre prezenti. legea tarii unde isi are resedinta obisnuita prestatorul de servicii. oferta ce a fost acceptata. Criteriu subsidiar Legea locului incheierii contractului Articolele 69 alin. Legea105/1992 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se incheie contractul. contractului de prestari de servicii. .4 Exista o situatie speciala in care legea califica legaturile cele mai stranse: in ce priveste bunurile imobile art 77 (3) prevede ca „contractele referitoare la un drept imobiliar / drept de folosinta temporara asupra unui imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde imobilul e situat”. contractului de distributie. Intre absenti : daca partile se afla in state diferite contractul se considera incheiat in tara domiciliului/ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta. Doar contractului privind un drept real imobiliar i se va aplica.4 (1) indica diferentiat. atunci cand : fie din ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara echivoc ca respectivul contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta lege decat cea ce ar aparea ca aplicabila conform alineatelor 2 si 3. in mod logic. fie atunci cand legea aplicabila nu poate fi determinata conform acelorasi dispozitii. spre exemplu. Se aplica lex loci actus / lex loci contractus. Regulamentul 593/2008 in art. b) In schimb. in alineatele (3) si (4). legea locului unde bunul este situat. contractului de vanzare cumparare de bunuri i se aplica legea tarii unde isi are resedinta obisnuita vanzatorul. Se poate constata ca desi regulamentul nu o prevede expres. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII ACTULUI JURIDIC Daca fie s-a facut o localizare subiectiva fie una obiectiva. Mai mult. Regulamentul arata expres ca in cazul in care unui contract nu ii este aplicabil alin (1) sau i-ar fi aplicabile mai multe din variantele de la acel alineat.79 (pentru contracte) din Legea 105/1992 prevedeau ca un act juridic care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ce priveste conditiile de fond legea locului unde actul juridic a fost intocmit. II.

6.Executarea contractului poate fi supusa unor legi diferite: o parte sunt supuse legii contractului (modalitatile de executare a contractului. efectele specifice ale contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare.Interpretarea contractelor si efectele contractului.4 -Capacitatea de a contracta nu e supusa legii contractului ci e supusa legii personale a cocontractantilor. posibilitatea acoperirii. cat timp poate fi invocata nulitatea. 3. consecintele neexecutarii contractului. legea aplicabila este tot legea contractului. executarea voluntara a contractului.Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului (actiunea pauliana. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea europeana. efectele nulitatii. clauze penale si conventiile asupra raspunderii sunt supuse tot legii contractului.Raspunderea contractuala : conditiile raspunderii. care sunt conditiile consimtamantului. sfera persoanelor care o pot invoca. riscul contractului).Stingerea obligatiilor contractuale : moduri de stingere. actiunea oblica/ subrogatorie. -Consimtamantul : legea contractului va stabili care e raportul dintre vointa interna si vointa declarata. durata in timp a contractului. Toate aceste aspecte intra sub incidenta legii contractului. Regulamentul (CE) nr. care e mecanismul formarii consimtamantului -Obiectul : e guvernat tot de legea contractului. rezolutiunea. principiile care guverneaza efectele contratului. actiunea in declararea simulatiei) . receptia cantitativa si calitativa a marfii). lex loci executiones : modalitatile si formele concrete de executare. regimul lor juridic 7. 5. dobanzilor. care sunt viciile. -Cauza contractului precum si modalitatile actului juridic intra tot subincidenta legii contractului 2.Nulitatea contractului : cauzele de nulitate absoluta si relativa. 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Roma II) . iar daca creanta izvoraste dintr-un contract. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND FAPTELE JURIDICE ILICITE In acest domeniu a devenit aplicabil. regimul daunelor. 4. regimul fortei majore si a altor cauze exoneratoare de raspundere si evaluarea prejudiciului. alte aspecte ale executarii contractului care tin de modul de executare sunt supuse legii locului de executare. Legea va stabili care sunt efectele contractului. masurile pt conservarea patrimoniului debitorului sunt supuse de regula legii creantei ocrotite. punerea in intarziere a debitorului/ teoria impreviziunii). masurile luate de creditor pentru preintampinarea neexecutarii obligatiei de catre debitor (termen de garantie….

in ce masura e necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii. formele si gradele vinovatiei. Domeniul de aplicare a legii aplicabile faptului juridic ilicit: Sunt supuse legii delictului urmatoarele: -conditiile raspunderii civile delictuale a. Regulamentul prevede si o a treia posibilitate. atunci cand din toate circumstantele referitoare la caz rezulta ca fapta ilicita are o legatura mai stransa cu o alta tara decat cele prevazute anterior. trebuie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si e de regula cetatenia. daunele previzibile / si cele imprevizibile. problema probei acesteia. si . Astfel. Daca insa victima faptului ilicit si faptuitorul isi au resedinte obisnuite in aceeasi tara. 4 (1) prevede ca legea aplicabila unei obligatii rezultate dintr-un fapt juridic ilicit este legea tarii in care s-a produs prejudiciul (lex loci laesionis).4 Ca regula generala. Legea va stabili: -intinderea raspunderii. daca vinovatia trebuie probata sau e prezumata / raspunderea e obiectiva.fapta ilicita. Totusi. -modalitatile reparatiei : in natura sau prin echivalent. -criterii pentru stabilirea vinovatiei -capacitatea delictuala -cazurile de limitare/ exonerare de raspundere si impartirea raspunderii intre autor si victima b. . cauzele care inlatura caracterul ilicit 3. Elementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de drept interational privat. legea delictului stabilind : 1. -intinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pentru paguba efectiv suferita si pentru beneficiul nerealizat. indiferent de locul in care s-a savarsit faptul cauzator de prejudicii si indiferent de de tara sau tarile in care se manifesta efectele indirecte ale respectivului fapt. -natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . ce fapte au / nu au caracter ilicit 2.prejudiciul. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. domiciliul/ resedinta faptuitorului /victimei. proba faptei licite -in ce priveste vinovatia si capacitatea delictuala legea ne va spune ce inseamna vinovatie. se va aplica respectiva lege. sau e numai partiala). art. se va aplica legea respectivei tari.sub acest aspect.

Exista o situatie speciala : daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie. iar daca pers nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. acel impediment va fi inlaturat daca unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria sa se incheie in Romania (norme de ordine publica – caracter national).Legea delictului va guverna raportul de cauzalitate. incheierea casatoriei b. -persoanele indreptatite sa obtina reparatia. sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c. -transmiterea dreptului la reparatie. 1)Casatoria Legea aplicabila casatoriei are in vedere trei importante aspece: a. Incheierea casatoriei -conditii de fond -conditii de forma Conditiile de fond cerute pentru incheierea valabila a casatoriei. . legea resedintei. daca nu are domiciliu. c. art 11 legea 105/1992 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI FAMILIEI 1) Casatoria 2) Filiatia 3) Adoptia Relatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu legii sale nationale. divortul a. indicand conditiile raportului.4 -cauzele de limitare/ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .

Filiatia copilului din afara casatoriei a. -daca nu au nici resedinta comuna se va aplica legea statului cu care sotii intretin in comun legaturile cele mai stranse (solutie preluata din dr anglo-saxon). Divortul Diortul va fi guvernat de legea care e desemnata conform art 20 pentru efectele casatoriei. educa si administra bunurile personale. c. -daca nu au nici cetatenie. -raporturile dintre parinti si copil. Domeniul legii filiatiei copilului din casatorie : -tagaduirea paternitatii. Cele doua legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia / domiciliul.4 Conditii de forma. 2. inclusiv obligatia parintilor de a intretine si educa copilul precum si de a-i administra bunurile personale. nici domiciliu comun -legea resedintei comune. . -contestatia recunoasterii de filiatie. toate straine. Se stabileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 20. b. Domeniul legii filiatiei copilului din afara casatoriei: -recunoasterea si efectele filiatiei.Filiatia a. Forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe al carui teritoriu se celebreaza (locus regit actum). -raportul dintre parinti si copil inclusiv obligatia acestuia de a-l intretine. i se va aplica legea cea mai favorabila. -dobandirea numelui copilului din casatorie. -in cazul in care au cetatenie diferita se va aplica legea domiciliului lor comun. Daca la data nasterii sale copilul are mai multe cetatenii. i se va aplica legea romana. Efectele casatoriei Art 20 legea 105/1992 : relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi in scara : -legea nationala comuna a sotilor (daca exista). b. Filiatia copilului din casatorie b. Exista o norma de aplicatie imediata: casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata numai in fata autoritatilor competente (nu si religioase) sau in fata agentului diplomatic / consular fie al Romaniei fie al statului celuilalt sot. este supusa legii nationale a copilului de la data nasterii sale Daca copilul la data nasterii sale are mai multe cetatenii dintre care una e romana.

-societatile (in) partnership (din dreptul anglo-saxon).Norme conflictuale privind subiectele Legea aplicabila calitatii de comerciant Calitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a obtinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pentru persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. conditii de fond c. efectele d. . conditii de forma b. d. legea aplicabila este legea locului unde adoptia s-a incheiat. E supusa pe fond legii adoptatorului si legii persoanei adoptate. nulitatea a. Societatilor comerciale fara personalitate juridica li se va aplica legea statului pe teritoriul caruia se afla centrul principal de gestiune si conducere a activitatii societatii comerciale respective. Se va aplica cumulativ legea nationala a adoptatorului si legea nationala a pers adoptate. Norme conflictuale privind contractele comerciale internationale 1. Legea aplicabila societatilor comerciale Societatilor comerciale cu personalitate juridica li se aplica legea nationala (lex societatis). -societatile in comandita simpla (din dreptul german).(pentru societati comerciale) In lipsa de autorizare/ inmatriculare se aplica legea statului unde functioneaza conducerea activitatii economice a comerciantului. c. dreptul roman). cumulativ. Efectele si relatiile adoptator-adoptat vor fi guvernate de legea nationala a adoptatorului. Daca copilul e adoptat de sot efectele vor fi guvernate de legea determinata conform art 20 legea 105/1992. NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI COMERCIAL 1. Pentru nulitatea datorita nerespectarii formei. Trebuie remarcat ca pe plan conflictual fondul de comert e asemuit unui bun imobil desi in dreptl roman fondul de comert e considerat bun mobil incorporal. Legea aplicabila fondului de comert Fondul de comert este guvernat de legea locului situarii lui (lex rei sitae). Se va aplica legea statului pe teritoriul caruia adoptia s-a incheiat. Sunt societati fara personalitate juridica: -asociatiile in participatiune (din dreptul francez. b.4 3.Adoptia a. Norme conflictuale privind subiectele 2.

2. Aceasta lege determina toate etapele specifice procedurii insolventei: declansarea acesteia. -masurile prealabile falimentului. -categoriile de persoane care pot cere falimentul . -drepturile si obligatiile ce rezulta din contractul de societate. . desfasurarea si inchiderea acesteia.4 Domeniul de aplicare a legii societatii comerciale: -capacitatea de folosinta si exercitiu. -efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la bunurile debitorului si cu privire la actele juridice incheiate de debitor. -moduri de dobandire si pierdere a calitatii de asociat. -criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor). Conditiile de fond ale contractelor sunt guvernate: -de legea autonomiei de vointa (lex voluntatis) -in lipsa lui lex voluntatis legea va fi stabilita pe baza localizarii obiective a contractului. -dizolvarea si lichidarea societatii Legea aplicabila falimentului Aplicabil in acest domeniu este Regulamentul (CE) 1346/2000 privind insolventa. -categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului. -organizarea si functionarea societatii. Potrivit art. Domeniu de aplicare a legii falimentului : -conditii pentru ca o persoana sa fie declarata in faliment .Normele conflictuale privind contractele comerciale internationale Forma contractelor e supusa legii formei actului juridic. nu si procedura de constituire (aceata procedura fiind supusa legii instantei abilitate). -efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a debitorului. -efectele lichidarii. din regulament insolventei ii este aplicabila legea tarii unde s-a deschis procedura insolventei. -raspunderea membrilor din organele de conducere ale societatii falite pentru starea de faliment.

Domeniul legii contractului de munca (contractul individual): -efectele contractului individual de munca (drepturile si obligatiile partilor) -felul muncii si modalitatile de realizare . 102 din legea 105/1992) prevede ca. contractul individual de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu salariatul isi indeplineste in mod obisnuit munca chiar daca e detasat temporar in alt stat. Din punctul de vedere al dreptului international privat ne intereseaza doar aspectele ce tin de contractul individual de munca. In cazul lipsei unei legi alese. -raspunderea materiala a salariatilor. -si in ultima instanta. legea unui stat cu care contractul ar avea o legatura mai stransa. -iar daaca salariatul isi indeplineste munca in mai multe state se aplica legea statului pe al carui teritoriu se afla sediul intreprinderii angajatoare. Alin 4 al aceluiasi art. -executarea contractului. -durata contractului.lex societatis a angajatorului. se va aplica legea tarii in care isi are sediul unitatea angajatoare. Legea aplicabila contractului de munca Ca regula.lex loci laboris).593/2008 (dar si art. art.4 NORMELE CONFLICTUALE APLICABILE IN MATERIA DR MUNCII Dreptul muncii e o ramura complexa ce include aspecte de drept public dar si aspecte de ordin privat. atunci cand din circumstantele de ansamblu ale cauzei ar rezulta ca legea apartine unui alt sistem de drept decat cele deja aratate. NORMELE DE PROCEDURA IN MATERIA DR INTERNAT PRIVAT . contractul de munca va fi guvernat de legea convenita de parti (lex voluntatis). In situatia in care legea aplicabila nu poate fi determinata in modul aratat mai sus. 8 rezulta ca legea aplicabila contractului de munca printr-o localizare obiectiva difera in functie de locul in care angajatul isi indeplineste munca dupa distinctia din text: -in cazul in care salariatul isi indeplineste munca in mod obisnuit pe teritoriul unui singur stat se va aplica legea statului respectiv (legea locului de exercitare/ executare a muncii. -cuantumul si modalitatile de plata salariului. Din art. modificarea contractului. -suspendarea. -nulitatea contractului. 8 (2) din Regulamentul nr. 8 face trimitere si la legea cu care contractul are legaturile cele mai stranse. -incetarea contractului.

sediul sau fondul de comerţ. precum şi anumite competenţe speciale în domenii determinate. se poate introduce o acţiune pe teritoriul altui stat decât statul în care îşi are domiciliul. . b) în materia obligaţiei de întreţinere. au fost sau ar fi trebuit sǎ fie prestate serviciile. acţiunea poate fi introdusǎ în faţa instanţelor de la locul executǎrii contractului. În ceea ce priveşte competenţa. administrativǎ. în faţa instanţelor statului membru în cauzǎ. Regulamentul nr. vamalǎ. În funcţie de natura contractului. Competenţa generalǎ: potrivit art. A. persoanele domiciliate sau care îşi au reşedinţa. reşedinţa. în cazul contractelor de prestǎri servicii. precum nici în materia arbitrajului. în urmǎtoarele situaţii: a) în materie contractualǎ. competenta jurisdictionala 2. acţiunea poate fi introdusǎ la locul unde. Competenţa jurisdicţionalǎ a instanţelor române 1. locul introducerii acţiunii va fi acela unde a fost sau ar fi trebuit sǎ fie livratǎ marfa. Împotriva unui pârât. recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania 1. sediul sau fondul de comerţ pe teritoriul unui stat membru sunt acţionate în justiţie.4 sau PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL Procesul civil international implica urmatoarele aspecte: 1. dupǎ cum urmeazǎ: în cazul vânzǎrii de mǎrfuri. Regulamentul stabileşte o competenţǎ generalǎ şi derogǎri de la aceasta. Regulamentul nr. indiferent de naţionalitatea lor. instanţa competentǎ e cea de la domiciliul sau reşedinţa creditorului obligaţiei de intreţinere. 2. 44/2001 nu se aplicǎ în materie fiscalǎ. indiferent de naţionalitatea acestuia. condiţia juridicǎ a strǎinului ca parte în proces 3.1. în temeiul contractului. legea aplicabila procedurii 3.44/2001 privind competenţa. recunoaşterea şi executarea hotǎrârilor în materie civilǎ şi comercialǎ. se va face o distincţie.

conform legislaţiei interne. c) în cazul contractului individual de muncǎ. instanţa respectivǎ este competentǎ şi în soluţionarea laturii civile a procesului penal. dacǎ asiguratorul este pârât.  bunuri imobile. instanţa competentǎ este cea de la domiciliul sǎu. instanţa competentǎ e cea de la domiciliul pârâtului angajat. dar poate fi şi instanţa de la locul desfǎşurǎrii obişnuite a activitǎţii potrivit contractului de muncǎ. instanţa competentǎ va fi cea sesizatǎ cu privire la acţiunea penalǎ. instanţa competentǎ poate fi cea de la locul producerii prejudiciului sau de la locul în care bunul imobil de aflǎ. Dacǎ consumatorul este pârât. a contractelor încheiate de consumatori şi a contractelor de muncǎ. . instanţa competentǎ este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului (asigurat). asiguratorul poate fi acţionat în faţa instanţei la care persoana vǎtǎmatǎ a introdus acţiunea împotriva asiguratorului. acţiunea va fi introdusǎ în faţa în cazul unei acţiuni civile în despǎgubiri sau în restituire. agenţia sau unitatea respectivǎ. a) astfel. acesta are libertatea de a alege între a sesiza instanţa de la domiciliul pârâtului sau instanţa de la domiciliul reclamantului. Competenţa specialǎ: în materia asigurǎrilor. b) în materia contractelor încheiate de consumatori. B. în cazul în care consumatorul este reclamant. Dacǎ asiguratorul este reclamant. agenţiilor sau altor asemenea unitǎţi.4 c) d) în materie delictualǎ şi cvasidelictualǎ. în mǎsura în care. instanţa competentǎ e cea de la sediul pârâtului (angajator). Fie instanţei de la sediul reclamantului. Dacǎ angajatorul este reclamant. nǎscutǎ în instanţei unde s-a produs sau riscǎ sǎ se producǎ fapta prejudiciabilǎ. Regulamentul 44 prevede o competenţǎ specialǎ. în materia asigurǎrilor. e) în ceea ce priveşte litigiile rezultate din funcţionarea sucursalelor. instanţa competentǎ e cea de la locul unde se aflǎ sucursala. competenţa aparţine:   Fie instanţei de la sediul asiguratorului-pârât. f) acţiunile reale imobiliare vor fi introduse la locul situǎrii bunului imobil. temeiul sǎvârşirii unei infracţiuni. atunci când reclamantul În cazul asigurǎrilor de rǎspundere civilǎ şi asigurǎrilor pentru este deţinǎtorul poliţei de asigurare. atunci când angajatorul este pârât.  În caz de rǎspundere civilǎ.

aceasta se declarǎ. dacǎ pǎrţile au convenit ca o instanţǎ dintr-un stat membru urmeazǎ sǎ aibǎ competenţa în soluţionarea unui litigiu ce a survenit sau urmeazǎ sǎ survinǎ. d) acţiunile referitoare la drepturile de proprietate intelectualǎ sunt de competenţa instanţelor de la locul înregistrǎrii drepturilor respective. sau b) într-o formǎ conformǎ cu obiceiurile statornicite între pǎrţi. Dacǎ pârâtul domiciliat pe teritoriul unui stat membru este acţionat în justitie înaintea unei instanţe dintr-un alt stat membru şi nu se înfǎţişeazǎ în faţa acesteia. instanţa se . Competenţa exclusivǎ: Regulamentul 44 prevede şi cazuri de competenţǎ exclusivǎ. acea instanţǎ este competentǎ. Prorogarea de competenţǎ Conform art. Convenţia atributivǎ de competenţǎ se încheie: a) în scris ori verbal cu confirmare scrisǎ. e) acţiunile privind executarea hotǎrârilor sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei de la locul unde urmeazǎ sǎ se execute. din oficiu. Verificarea competenţei de cǎtre instanţǎ Dacǎ o instanţǎ dintr-un stat membru este sesizatǎ pe cale principalǎ cu un litigiu asupra cǎruia instanţa din alt stat membru este exclusiv competentǎ. c) acţiunile privind înscrierile în registrele publice sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei statului pe teritoriul cǎruia se pǎstreazǎ registrul respectiv. 23 din Regulamentul 44. sau c) în comerţul internaţional. în cadrul acestui tip de comerţ. necompetentǎ. este cunoscutǎ pe larg şi respectatǎ cu regularitate de cǎtre pǎrţile la contractele de tipul pe care îl implicǎ domeniul comercial respectiv. în anumite domenii: a) acţiunile reale imobiliare sunt de competenţa exclusivǎ a instanţelor de la locul situǎrii imobilului.5 C. b) litigiile privind societǎţile comerciale sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei de la sediul societǎţii. într-o formǎ conformǎ cu uzanţa cu care pǎrţile sunt sau ar trebui sa fie la curent şi care.

persoane fizice sau persoane juridice.2. Din punct de vedere al competenţei rationae personae.5 declarǎ. instanţa sesizatǎ ulterior poate. dacǎ prima instanţǎ sesizatǎ are competenţa în acţiunea în cauzǎ şi dacǎ legislaţia internǎ permite conexarea acestor acţiuni. Litispendenţa (a) şi conexitatea (b) a) În cazul în care cereri având acelaşi obiect şi aceeaşi cauzǎ sunt introduse între aceleaşi pǎrţi înaintea unor instanţe din state membre diferite. În cazul în care acţiuni conexe sunt pendinte inaintea unor instanţe din state membre diferite. Dacǎ se stabileşte competenţa primei instanţe sesizate. dacă pârâtul din străinătate nu are domiciliul cunoscut. instanţa sesizatǎ ulterior suspendǎ din oficiu acţiunea pânǎ în momentul în care se stabileşte competenţa primei instanţe sesizate. instanţele judecătoreşti române sunt competente dacă: a) pârâtul sau unul dintre pârâţi are domiciliul. instanţa sesizatǎ ulterior îşi declinǎ competenţa în favoarea acesteia. b) Sunt considerate conexe acele acţiuni care sunt atât de strâns legate între ele încât este oportunǎ instrumentarea şi judecarea lor în acelaşi timp pentru a se evita riscul pronunţǎrii unor hotǎrâri ireconciliabile în cazul judecǎrii separate a cauzelor. necompetentǎ în cazul în care competenţa sa nu rezultǎ din dispoziţiile prezentului regulament. reşedinţa sau fondul de comerţ în România. Legea nr. Dacǎ aceste acţiuni sunt pendinte în prima instanţǎ. sǎ-şi decline competenţa. din oficiu. . 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat Instanţele judecătoreşti române sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte română şi o parte străină sau numai dintre străini. 1. instanţa sesizatǎ ulterior poate suspenda judecata. cererea se introduce la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului din ţară. la cererea uneia dintre pǎrţi.

precum şi portul sau aeroportul de încărcare sau descărcare a pasagerilor sau mărfii transportate se află în România. o agenţie sau o reprezentanţă. chiar dacă el se afla în străinătate la data când a intervenit dispariţia. dacă prin convenţia părţilor nu s-a stabilit o altă competenţă. se află în România. persoana juridică străină este socotită cu sediul în România şi în cazul când are pe teritoriul ţării o filială. d) procese privitoare la ocrotirea în străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane domiciliate în România. fie chiar în parte. i) imobilul la care se referă cererea se află în România. locul de destinaţie sau primul port sau aeroport. se află în România. e) locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligaţii extracontractuale sau efectele sale se află în România. de asemenea. o sucursală. precum şi cele referitoare la asistenţa sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori întrun loc sau spaţiu nesupus suveranităţii vreunui stat.5 b) sediul pârâtului. d) locul unde a luat naştere sau trebuie executată. cetăţean român sau străin fără cetăţenie. h) ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri rămase de la acesta se află în România. rămân valabile măsurile provizorii luate de instanţa străină. dacă aceştia au convenit expres astfel. iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean român. Potrivit competenţei rationae materiae. o obligaţie izvorâtă dintr-un contract. e) procese dintre străini. g) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se află în România. cetăţean român cu domiciliul în străinătate. în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România. persoană juridică. unde nava sau . competente să judece: a) procese dintre persoane cu domiciliul în străinătate. c) declararea morţii prezumate a unui cetăţean român. instanţele române sunt. Până la luarea unor măsuri provizorii de către instanţa română. f) staţia feroviară sau rutieră. referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România. în sensul prezentului articol. c) reclamantul din cererea de pensie de întreţinere are domiciliul în România. dacă: nava sau aeronava are naţionalitatea română. b) procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului. f) procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave.

anularea sau nulitatea căsătoriei. la data cererii. Competenţa instanţelor române. dacă. g) imobile situate pe teritoriul României. potrivit art. f)moştenirea lăsată de o persoană care a avut ultimul domiciliu în România. e) desfacerea. ambii soţi domiciliază în România. cetăţeni români sau străini fără cetăţenie. b) încuviinţarea adopţiei. se găseşte pe teritoriul României. cererea va fi îndreptată. instanţele române sunt competente şi nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptăţită să soluţioneze procesul. Legea nr. c) tutela şi curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate în România. potrivit Legii nr. g) falimentul sau orice altă procedură judiciară privind încetarea plăţilor în cazul unei societăţi comerciale străine cu sediul în România.5 aeronava a ajuns. d) punerea sub interdicţie a unei persoane care are domiciliul în România. 105/1992. 105/1992 reglementeaza cazurile de competenţǎ exclusivǎ a instanţelor române. stabilită conform dispozitiilor de mai sus. potrivit regulilor de competenţă materială. cu excepţia celor privind imobile situate în străinătate. Dacǎ. instanţele române sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturi de drept internaţional privat referitoare la: a) acte de stare civilă întocmite în România şi care se referă la persoane domiciliate în România. 151. nava sau aeronava a fost sechestrată în România. pârâtul are domiciliul sau reşedinţa în România. nu este înlăturată prin faptul că acelaşi proces sau un proces conex a fost dedus în faţa unei instanţe judecătoreşti străine. cetăţean român sau străin fără cetăţenie. 2. dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România şi este cetăţean român sau străin fără cetăţenie. Astfel. h) executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul României. Legea aplicabilǎ procedurii . h) orice alte procese prevăzute de lege. iar unul dintre ei este cetăţean român sau străin fără cetăţenie. precum şi alte litigii dintre soţi. la Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti sau la Tribunalul municipiului Bucureşti.

Sunt considerate acte oficiale. mijloacele de probă pentru dovedirea unui act juridic şi puterea doveditoare a înscrisului care îl constată. Singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veridicitatea semnăturii. dacă ele aveau dreptul să o aleagă. a). c) actele notariale. dacă nu s-a dispus altfel în mod expres. inclusiv cele care emană de la ministerul public. după caz. viza de învestire cu dată certă şi legalizări de semnătură. pentru actele oficiale prevăzute la lit. pentru actele oficiale prevăzute la lit. Din punct de vedere probatoriu. depuse pe un act sub semnătură privată. sunt cele prevăzute de legea locului încheierii actului juridic sau de legea aleasă de părţi. identitatea sigiliului şi a ştampilei de pe acest act. cum ar fi: cele privind menţiuni de înregistrare. b) documentele administrative. Fiecare stat contractant scuteşte de supralegalizare actele cărora li se aplică această convenţie şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul său.5 Capacitatea procesuală a fiecăreia dintre părţile în proces este cârmuită de legea sa naţională. în sensul Convenţiei de la Haga: a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului. cât şi în Legea nr. b). c) şi d). 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. după caz. Autorităţile române competente să aplice apostila sunt: curţile de apel. În procesele privind raporturi de drept internaţional privat instanţele române aplică legea procedurală română. în acest domeniu existǎ reglementǎri atât în Convenţia de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizǎrii actelor oficiale străine. datoritǎ faptului cǎ aceastǎ capacitate procesualǎ este calificatǎ ca fiind o problemǎ de stare. Supralegalizarea are în vedere numai formalitatea prin care agenţii diplomatici sau consulari ai ţării pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat atestă veridicitatea semnăturii. iar nu ca o problemǎ de procedurǎ. . Rezultǎ cǎ procedura este guvernatǎ de legea forului (lex fori). calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau. capacitate şi relaţii de familie. identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act. de la un grefier sau de la un executor judecătoresc. În ceea ce priveşte supralegalizarea. Administrarea probelor însǎ. este aplicarea apostilei eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul. calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau. se face potrivit legii române. d) declaraţiile oficiale. şi prefecturile.

reclamantul de cetăţenie străină nu poate fi obligat să depună cauţiune ori vreo altă garanţie. persoane fizice şi persoane juridice au. în aceeaşi măsură şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. în această ordine. de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe. Conform Convenţiei privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială. aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii procedurale ca şi persoanele fizice de cetăţenie română şi persoanele juridice române. urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular român din statul de origine. adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965. la care România a aderat prin Legea nr. actele juridice se pot comunica în strǎinǎtate astfel: . precum şi de asistenţă juridică gratuită. actele oficiale întocmite sau legalizate de către o autoritate străină pot fi folosite în faţa instanţelor române numai dacă sunt supralegalizate. Condiţia juridicǎ a strǎinului ca parte în proces Potrivit Legii nr. în procesele privind raporturile de drept internaţional privat. în condiţiile legii. în ambele situaţii. Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii. fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului de origine în România şi. străinii. Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului. sub condiţia reciprocităţii cu statul de cetăţenie sau de domiciliu al solicitanţilor. din partea autorităţilor române. pentru motivul că este străin sau că nu are domiciliul ori sediul în România. Sub aceeaşi condiţie a reciprocităţii.5 Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 124/2003. al unei înţelegeri internaţionale la care este parte România sau pe bază de reciprocitate. Cetăţenii străini beneficiază în faţa instanţelor române. pe cale administrativă ierarhică şi în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. 105/1992. în continuare. de către Ministerul Afacerilor Externe. în faţa instanţelor române. 3. Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţele române se face. spre a li se garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliului. de scutiri sau reduceri de taxe şi alte cheltuieli de procedură.

Recunoaşterea poate fi solicitatǎ pe cale principalǎ sau pe cale incidentalǎ. Actul juridic se transmite potrivit legii statului solicitat. Acest stat este obligat să transmită cererea celuilalt stat. b) prin agentul diplomatic sau consular român din strǎinǎtate. Recunoaşterea hotǎrârii judecǎtoreşti strǎine poate fi refuzatǎ în cazul constatǎrii de impedimente la recunoaştere. Recunoaşterea şi executarea în România a hotǎrârilor judecǎtoreşti pronunţate în strǎinǎtate 4. c) prin poştǎ (direct) cu condiţia ca statul de destinaţie sǎ nu fi fǎcut rezerve în acest sens. Recunoaşterea Pentru ca o hotǎrâre judecǎtoreascǎ strǎinǎ sǎ aibǎ autoritate de lucru judecat pe teritoriul României. adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. recunoaşterea şi executarea hotǎrârilor în materie civilǎ şi comercialǎ. Acestea pot fi de douǎ tipuri: impedimente de procedurǎ propriu-zisǎ şi de fond şi impedimente de competenţǎ. în limba acestuia. ratificat de România prin Legea nr. Transmitere urmeazǎ a fi probatǎ printr-o dovadǎ de comunicare. poate prezenta cererea sa în statul reşedinţei sale obişnuite. însărcinată să primească cereri de asistenţă judiciară provenind de la o altă parte contractantă şi să le dea curs. care doreşte să solicite asistenţă judiciară în materie civilă. Reprezintǎ impedimente propriu-zise şi de fond: a) recunoaşterea este vǎdit contrarǎ ordinii publice a statului membru solicitat. comercială sau administrativă pe teritoriul unei alte părţi contractante.1. A. . orice persoană având reşedinţa obişnuită pe teritoriul uneia dintre părţile contractante. Regulamentul nr. 356/2005.5 a) prin autoritatea centralǎ (Ministerul Justitiei). 44/2001 privind competenţa. România a desemnat Ministerul Justiţiei ca autoritate centrală expeditoare şi autoritate centrală primitoare. 4. cǎtre autoritǎţile centrale destinatare. e necesar ca acea hotǎrâre sǎ fie recunoscutǎ în România. Potrivit Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistenţă judiciară. Fiecare parte contractantă desemnează una sau mai multe autorităţi expeditoare care să transmită direct cererile de asistenţă judiciară autorităţii străine desemnate si o autoritate centrală primitoare.

Instanţa sau autoritatea competentǎ din statul membru în care s-a pronunţat hotǎrârea elibereazǎ. 44/2001. c) dacǎ aceasta este ireconciliabilǎ cu o hotǎrâre pronunţatǎ într-un litigiu între aceleaşi pǎrţi în statul membru solicitat. Cererea se depune la instanţa sau la autoritatea competentǎ indicatǎ de fiecare stat membru. pǎrţile. la cererea oricǎreia dintre pǎrţile interesate. Reprezintǎ impedimente de competenţǎ: a) încǎlcarea recunoaşterea.5 b) s-a încǎlcat dreptul la apǎrare prin faptul cǎ actul de sesizare a instanţei sau un alt act echivalent nu a fost comunicat sau notificat pârâtului care nu s-a înfǎţişat în timp util şi într-o manierǎ care sǎ-i permitǎ acestuia sǎ-şi pregǎteascǎ apǎrarea. cererile pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială. 191/2007. la cererea oricǎreia dintre parţile interesate. caracterul definitiv şi executoriu. sunt de competenţa tribunalului. semnǎtura agentului care îl intocmeşte. a fost declaratǎ executorie în statul respectiv. pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. cu condiţia ca hotǎrârea pronunţatǎ anterior sǎ întruneascǎ condiţiile necesare pentru a fi recunoscutǎ în statul membru solicitat. Hotǎrârea strǎinǎ nu poate face în nicio situaţie obiectul unei revizuiri pe fond. etc. competenţei exclusive a instanţelor statului unde se cere . b) încǎlcarea regulilor de competenţǎ în materia asigurǎrilor. Executarea hotǎrârii judecǎtoreşti strǎine (forţa executorie a hotǎrârii) O hotǎrâre pronunţatǎ într-un stat membru şi care este executorie în statul în cauzǎ este pusǎ în executare într-un alt stat membru atunci când. a protecţiei consumatorilor sau a contractelor de muncǎ. un certificat cuprinzând: instanţa emitentǎ. Partea care solicitǎ încuviinţarea executǎrii unei hotǎrâri trebuie sǎ prezinte o copie a hotǎrârii care sǎ întruneascǎ condiţiile necesare în vederea stabilirii autenticitǎţii acesteia. B. d) hotǎrârea este ireconciliabilǎ cu o hotǎrâre pronunţatǎ anterior într-un alt stat membru sau într-un stat terţ între aceleaşi parţi într-o cauzǎ având acelaşi obiect şi aceeaşi cauzǎ. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. Potrivit Legii nr. dacǎ pârâtul nu a introdus o acţiune împotriva hotǎrârii atunci când a avut posibilitatea sǎ o facǎ.

Legea nr. b) hotărârea încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român. c) procesul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre. de asemenea. În judecarea recursului se analizeazǎ impedimentele la încuviinţarea executǎrii. potrivit legii statului unde a fost pronunţată. Condiţii pozitive: a) hotărârea este definitivă. poate fi atacată numai cu recurs. constituie un asemenea temei de refuz al recunoaşterii încălcarea dispoziţiilor art. a instanţelor române sau se aflǎ în curs de judecare în faţa acestora la data sesizării instanţei străine. 4. Cererea de recunoaştere poate fi. trebuie să se constate. hotǎrârea strǎinǎ neputând fi revizuitǎ pe fond. d) dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul. Recunoaşterea Recunoaşterea hotǎrârii strǎine este supusǎ unor condiţii pozitive şi negative. 151 privitoare la competenţa exclusivă a jurisdicţiei române. 165-178) A. de . Termenul de recurs este de o lunǎ dacǎ partea are domiciliul în statul de executare şi de 3 luni dacǎ domiciliazǎ în alt stat membru. cât şi actul de sesizare a instanţei şi că i s-a dat posibilitatea de a se apăra şi de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.5 Hotărârea pronunţată de Tribunal în baza cererii de executare.2. Instanţa română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine şi nici la modificarea ei. Condiţii negative: a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate. de asemenea. chiar nedefinitivă. 105/1992 (art. că i-a fost înmânată în timp util citaţia pentru termenul de dezbateri în fond. rezolvată pe cale incidentalǎ. c) există reciprocitate în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea. potrivit legii menţionate. competenţa să judece procesul. b) instanţa care a pronunţat-o a avut. Cererea de recunoaştere se rezolvă pe cale principală de tribunalul judeţean în circumscripţia căruia îşi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoaşterea hotărârii străine.

d) orice alt act. de către partea împotriva căreia s-a dat hotărârea. Hotărârile străine. b) dreptul de a cere executarea silită nu este prescris potrivit legii române. menţionându-se în titlu şi hotărârea de încuviinţare. pot fi puse în executare pe teritoriul României. de către tribunalul judeţean în circumscripţia căruia urmează să se efectueze executarea. c) copia dovezii de înmânare a citaţiei şi actului de sesizare. în timp util.5 către instanţa sesizată cu un proces având un alt obiect. B. Executarea Executarea hotărârii străine se încuviinţează cu respectarea condiţiilor prevăzute la recunoaştere. . în condiţiile legii române. care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligaţi a le executa. în cadrul căruia se ridică excepţia puterii lucrului judecat. cât şi a celor ce urmează: a) hotărârea este executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o. pe baza încuviinţării date. de natură să probeze. că hotărârea străină îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute pentru recunoaştere. în completare. b) dovada caracterului definitiv al acesteia. Pe baza hotărârii definitive de încuviinţare a executării se emite titlul executoriu. comunicate părţii care a fost lipsă în instanţa străină sau orice alt act oficial care să ateste că citaţia şi actul de sesizare au fost cunoscute. Cererea de recunoaştere a hotărârii străine se întocmeşte potrivit cerinţelor prevăzute de legea procedurală română şi va fi însoţită de următoarele acte: a) copia hotărârii străine. întemeiată pe hotărârea străină. la cererea persoanei interesate.

6 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->